Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
www.desprecopii.com
nastere pana la 5 ani, pediatrii au diverse abordari, astfel incat tu, ca parinte, s-ar putea sa vrei sa intervievezi
cativa candidati inainte de a te decide care este doctorul pediatru care se potriveste cel mai bine particularitatilor si nevoilor specifice ale familiei tale. Comunicarea cu medicul pediatru este esentiala Odata ales medicul pediatru, una din caile de eficientizare a timpului acordat de acesta este sa inveti cum sa comunici mai bine si sa devii capabil sa-I spui doctorului pediatru ce nu este in ordine cu copilul tau.
Nimic nu este mai frustrant decat atunci cand vezi un pacient si intrebi ce are sau de ce a venit la doctor, sa obtii un raspuns evaziv de genul este bolnav. In acest fel, doctorul este nevoit sa petreaca o buna parte din timpul alocat vizitei intreband generalitati ca sa-si dea seama care sunt simptomele copilului. Prezinta bine cazul copilului tau pediatrului In facultate, doctorii invata cum sa prezinte
cazurile pacientilor profesorilor (ce este in neregula cu pacientul). Aceasta prezentare de obicei incepe cu problema principala, cum ar fi: copilul meu are febra sau tuseste. Problema principala este urmata de un istoric al bolii, care trebuie sa includa ce alte simptome are copilul, cand au inceput si ce a inrautatit sau imbunatatit simptomele. Daca inveti sa prezinti copilul medicului pediatru de la bun inceput, ii lasi mai mult timp doctorului sa puna intrebari, sa examineze copilul iar apoi sa discute ce este gresit si care este tratamentul de urmat. Un exemplu de prezentare a unui copil de varsta scolara cu o raceala sau o infectie de tract respirator superior care s-a transformat intr-o infectie a urechii, poate include:
Principala problema este ca toata noaptea a fost treaz, s-a plans ca-l doare urechea (deci problema principala este urechea dureroasa). S-a simtit bine pana acum 4 zile, cand a inceput sa-I curga nasul (scurgere clara), tuse ocazionala si o temperatura scazuta. A mancat si baut bine si a avut o stare generala buna pana noaptea trecuta, cand a facut febra si a inceput sa acuze dureri la urechea stanga. Durerea a cedat dupa ce I-am administrat ibuprofen, dar s-a mai trezit de 2 ori plangandu-se ca-l doare urechea, desi nu l-a durut cand I-am atins partea externa a urechii. Nu a vomat si nu a avut diaree, iar prietenul lui a avut o raceala saptamana trecuta. A luat ibuprofen si pastile pentru raceala si tuse, dar acestea nu l-au ajutat prea mult. Prezentarea cazului este urmata de un examen fizic Dupa ce aud aceasta prezentare, cei mai multi pediatri au o buna idee despre ce are copilul si vor avea mai mult timp pentru examenul fizic si pentru a discuta diagnosticul final si tratamentul. Daca i s-ar fi spus doctorului doar ca il doare urechea, atunci acesta ar fi trebuit sa puna tot felul de intrebari pentru a-si da seama de diagnostic. Sa fie o infectie a urechii mijlocii sau externe (urechea inotatorului)? Doar ascultand o plangere ca-l doare urechea, doctorul nu-si va da seama si va trebui sa intrebe depsre simptome de raceala, daca a inotat, daca durerea este mai puternica daca apesi pe urecheetc.
Acest istoric il va ajuta pe pediatru sa-si dea seama rapid ca este o gastroenterita acuta, posibil cauzata de un virus si ca ele este deshidratat. Mijloace de imbunatatire a comunicarii Poti sa imbunatatesti comunicarea cu doctorul daca ii explici care este motivul ingrijorarii. Daca duci copilul la doctor pentru ca a avut mai multe dureri de cap, care este o problema comuna a copiilor de varsta scolara, el poate fi diagnosticat ca avand migrene sau dureri cauzate de stres. Daca in sinea ta te temi sa nu aiba o tumoare, pur si simplu reasigurarea ca durerile lui de cap nu sunt motiv serios de ingrijorare s-ar putea sa nu te linisteasca. Daca ii aduci doctorului la cunostinta motivul ingrijorarii tale, atunci el isi va rezerva mai mult timp pentru a-ti explica de ce nu trebuie sa te ingrijorezi asupra acelui motiv sau ce trebuie sa urmaresti in continuare.
O situatie asemanatoare este in cazul unei boli virale. Copiii pot sa aiba febra, dureri de cap si gat, tu sa
te agiti ca are meningita, iar doctorul sa-ti spuna ca are doar o raceala. Doctorul s-a gandit de altfel la meningita, insa a decis ca nu este vorba de acest diagnostic deoarece nu exista rigiditatea gatului sau voma, iar el nu-ti mai spune de aceasta presupunere decat daca stie ca tu te-ai ingrijorat in acest sens. Insa daca tu crezi ca copilul are meningita, probabil ca nu vei fi satisfacuta de o simpla explicatie, cum ar fi ca are o raceala. Puneti intrebari medicului pediatru Poate fi de ajutor sa scrieti intrebarile inainte de a merge la doctor. Majoritatea parintilor uita intrebarile de rutina in timpul vizitei. Avand o lista de intrebari sau de probleme pe care sa le discutati poate fi util in a acoperi toate problemele. N-ar trebui sa va temeti sa puneti intrebari. Parintii primesc deseori o gramada de informatii intr-un timp scurt. Daca nu vi se dau informatii scrise, cereti sau notati-le dvs. Puneti intrebari la subiectele care nu au fost suficient de clare. Daca nu intrebati nimic, doctorul va presupune ca ati inteles totul. Programarea vizitei la doctor Daca simti nevoia unei dicutii mai ample cu doctorul privind probleme ale copilului, intreaba daca poti sa programezi o vizita mai lunga decat una obisnuita. Sau intreaba daca doctorul te poate suna (sau sa il suni tu)la sfarsitul programului pentru a raspunde la intrebarile tale. Programarea unei intalniri intr-o perioada mai linistita din punct de vedere al afluentei de pacienti ar putea avea mai multe sanse de reusita pentru obtinerea unei vizite mai lungi. Majoritatea pediatrilor sunt foarte ocupati pe perioada iernii, precum si in timpul epidemiilor de gripa si raceli, dar mai lejeri vara cand circulatia virusilor este redusa. Programarea unei intalniri in timpul verii, mai ales cand copilul este sanatos sau pentru o problema care nu este cronica poate sa fie de ajutor. Incearca sa fixezi intalniri pentru discutarea unor probleme specifice. Daca ai venit la doctor pentru o infectie a urechii, pediatrul probabil ca nu va avea timp sa mai discute si despre astm sau acnee. Daca programezi separat o vizita pentru a discuta doar aceste probleme de astm sau acnee, sau orice alta problema ar avea-o copilul, atunci cu siguranta vei avea timpul necesar sa vorbesti despre ele in liniste. Evita termenii medicali Multa lume foloseste termenii medicali aiurea. Daca suni la cabinetul doctorului si spui ca copilul este letargic (unul din cuvintele favorite ale multor parinti), s-ar putea sa ti se recomande sa vii cu copilul imediat. A fi letargic in termeni medicali inseamna de obicei o urgenta si inseamna ca copilul are dificultati de a se trezi. Cei mai multi parinti folosesc termenul pentru a descrie o diminuare a activitatii copilului. Au fost destule cazuri de copii letargici, care doar alergau prin jurul biroului, ei de obicei alergand si mai ales sarind prin jur. Spune-i exact ce gandesti Poate fi de ajutor daca ii spui pediatrului ca te grabeste, ca nu ai suficient timp de-a lungul vizitei sau ca nu intelegi ceea ce-ti spune. Poate ca a fost o zi mai grea, poate ca pacientii s- au perindat pana dupa ora incheierii
programului, unul dintre pacientii bolnavi a trebuit vazut urgent sau au fost urgente la spital. In aceste cazuri, pediatrul te poate invita sa vii mai la sfarsitul zilei sau te poate suna cand a terminat de vazut pacientii
Dac sugarului nu-i place nici lingurita, nici noul aliment, ar fi gresit s perseverm ntr-o ncercare ce nu are sorti de izbnd. De exemplu, este o greseal grav s folosim forta pentru a obliga copilul s mnnce. Este de preferat s se amne introducerea noului aliment cu 1-2 sptmni sau s se ncerce cu un alt aliment, dac am avut impresia c sugarul nu refuz lingurita, ci refuz noul fel. Nu trebuie fcut nici greseala de a subtia prea tare noul aliment si de a i-l administra cu biberonul: diversificarea se face cu lingurita. Piureul de legume Pentru prepararea acestuia, se folosesc cartoful, morcovul, spanacul, salata verde si dovleceii. Se pot ncerca si gulia sau ptlgelele rosii. Nu se administreaz sugarului legume mai greu de digerat, cum sunt conopida si fasolea uscat. Unele mame prepar piureul din toate legumele care au fiert n sup, dar este mai bine ca acesta s fie pregtit dintr-o singur legum. Fierberea trebuie s aib loc ntr-un vas acoperit, pentru a se evita pierderea exagerat a vitaminelor. Fierberea zarzavaturilor la abur este cea mai recomandat metod de preparare, deoarece se conserv culoarea, gustul, srurile minerale si, n bun parte, vitaminele. Legumele congelate, deshidratate sau conservate, ca mazrea verde, fasolea verde, dovleceii, sucul de rosii pot fi folosite pentru sugar, dac suntem n sezon de iarn, la vrsta cnd i-am putea administra aceeasi legum proaspt. Putem s dilum eventual zarzavatul cu 2-3 linguri de lapte sau cu zeama n care au fiert legumele, pentru a nu se pierde srurile minerale si vitaminele care au trecut n aceast ap. Sugarilor de 5-6 luni le vom da cel mult 10 g piure, completat cu sup de zarzavat. La copiii peste 6 luni, piureul poate s constituie ntreaga mas. Supa de zarzavat Supa trebuie considerat un "complement" al piureului. Pentru aproximativ 200 ml de sup de zarzavat se folosesc: 300-400 ml ap, o jumtate de morcov mare, un cartof, o jumtate de ceap, o jumtate de telin, cteva frunze de spanac sau salat verde si, eventual, pstrnac, ptrunjel si putin praz. Aceste legume se spal cu grij si se fierb cel putin 1-2 ore. Strecurm supa clar si o fierbem 20 de minute cu o lingur de gris, pentru copiii peste 4 luni, si orez sau amidon alimentar pentru copiii sub 9 luni. Supa poate fi pstrat pentru a doua zi la frigider doar dac nu a fost fiart cu finoase (amidon). Masa de fructe Fructele ncep s fie administrate ntre 5 si 6 luni. ncepem cu o lingurit de mr copt sau compot de mere, naintea sau la sfrsitul unei mese. Nu mrim cantitatea de fruct nainte de a ne convinge c sugarului i place acest nou aliment si c l tolereaz bine. n stare crud, i putem da copilului mere rase, dup ce au fost curtate de coaj, piersici zdrobite (fr pielit), cpsune, fragi, afine. Pentru a le mbogti valoarea caloric, adugm biscuiti zdrobiti si, eventual, 1-2 lingurite de brnz de vaci. Chiselul este foarte bine tolerat de la 5-6 luni, fiind primit cu mare plcere de sugari. Se spal bine 200-250 g fructe si se fierb cu putin ap pn se nmoaie. Se trec apoi prin sit, se adaug 2-3 lingurite de zahr si amidon alimentar si se mai fierb nc 10 minute. Chiselul trebuie s aib consistenta unei gelatine creia i se mai poate aduga zeam de fructe crude si frisc. Carnea De la vrsta de 6-7, putem ncepe s-i dm micutului putin carne fiart de vac sau de gin (piept sau picior), tocat cu cutitul sau dat prin masina de tocat. ncepem cu 1/2-1 lingurit la 2-3 zile. De la 5 luni, i putem da zilnic cte o lingurit. Se creste cantitatea treptat, pn cnd ajungem la 50-80 g, ctre vrsta de 1 an. Carnea se d la nceputul mesei de prnz, cu putin piure.
Cresterea ncepe n acelasi timp cu conceperea fetusului, care este o perioad decisiv pentru evolutia lui. De aceea, ftul este supravegheat n permanent. De la o greutate de 0,0175 mg si un diametru al oului de 0,1 mm la nceputul cresterii, ftul va atinge la nastere o greutate de aproximativ 3500 g si o nltime de 50 de cm. Cea mai mare parte a cresterii are loc ntre a treia si a sasea lun de sarcin.
La sase luni, ftul atinge deja 70% din talia lui, n timp ce, de fapt, nu cntreste dect 25% din greutatea sa de la nastere. n momentul nasterii, copilul va avea 5,7% din greutatea sa ca adult si va msura aproximativ 30% din nltimea de la maturitate
nc din a noua sptmn de sarcin, ftul produce singur hormonul de crestere. Secretia acestui hormon atinge maximumul n jurul celei de a 20-a sptmni de viat fetal si rmne la acelasi nivel pn la nastere. Acest hormon actioneaz mai ales asupra dezvoltrii n lungime a scheletului. n acest stadiu, hormonii tiroidieni sunt secretati nu de tiroida ftului, ci de placent si acest lucru joac un rol foarte important pentru maturarea osoas. O supraveghere vigilent Dac se constat o ntrziere de crestere intrauterin, supravegherea trebuie s fie foarte strict si, mai ales, trebuie descoperite motivele acestei ntrzieri. S-ar putea s fie vorba de o hipertensiune arterial a viitoarei mame, care va urma, n acest caz, un tratament pe tot parcursul sarcinii. Dar exist si alti factori care influenteaz cresterea, cum ar fi tabagismul si consumul de alcool, care ngreuneaz aportul de substante nutritive prin placent la ft. Care este parerea medicilor? Medicii sunt de prere c 90% din bebelusii cu greutate sczut la nastere vor recupera aceast ntrziere n 24 de luni. Numai 10% din ei risc s nu mai ating valorile normale. Datorit controalelor obligatorii, dezvoltarea copilului este bine supravegheat pn la vrsta de 2 ani. Dup aceast vrst, printii ar trebui s-si duc, n mod regulat, copiii la medic. Talia trebuie msurat o dat pe an si raportat la curbele prevzute. Un copil poate avea o talie normal sau chiar superioar pentru vrsta sa, dar dac n-a crescut mcar un centimetru ntr-un an, acest lucru trebuie s-i ngrijoreze pe printi, care trebuie s-l duc la medic. Ritmul de crestere al copilului Un copil creste, n primul an de viat, aproximativ 25 cm, 11 cm n al doilea an si 8 cm n al treilea. ncepnd cu al 3-lea an de viat, copiii cresc aproximativ 5-6 cm pe an, pn la vrsta prepuberttii (care este variabil de la un copil la altul), n timp ce, la pubertate, copiii cresc aproximativ 9 cm pe an. Rolul hormonului de crestere este decisiv, mai ales la vrsta cuprins ntre 4 si 8 ani. Dac acesta este produs ntr-o cantitate insuficient, viteza de crestere va fi diminuat. La pubertate, efectele hormonilor sexuali se combin cu cele ale hormonului de crestere. Pentru fete, cresterea maxim intervine cu un an nainte de primul ciclu (adic ntre 11 si 13 ani), iar pentru bieti, ntre 14 si 15 ani. Hormonii sexuali permit, n acelasi timp, sudura cartilagiilor, indicnd, astfel, sfrsitul cresterii. Altfel spus, la sfrsitul puberttii (n jurul vrstei de 15-167 ani), copilul atinge nltimea sa de adult. Cati centimetri cresc, pe an, copiii?
La 1 an, copilul va avea cu 24 de cm n plus fat de nltimea de la nastere. Pn la 2 ani, copilul va mai creste cu nc 11,5 cm. Pn la 3 ani, copilul va mai creste cu 8,5 cm Pn la 4 ani, copilul va mai creste cu 7 cm. Pn la 5 ani, copilul va mai creste cu 6,5 cm. Pn la 6 ani, copilul va mai creste cu 6 cm.
Daca totusi ritmul de crestere nu e cel ideal n cazul n care observati o anomalie a ritmului de crestere sau dac micutul n-a recuperat o ntrziere de crestere intrauterin la sfrsitul celui de-al doilea an, trebuie neaprat s v adresati medicului. Este foarte important s stiti dac nu cumva exist alt problem ca, de exemplu, o boal cronic, o intolerant la gluten sau o disfunctie metabolic. Medicii ne avertizeaza ca nu se face tratament pentru toate tipurile de retard de crestere si c, cu ct se actioneaz mai repede, cu att cresc sansele de corectare a problemei. Specialistii sunt de prere c o radiografie a minii stngi permite determinarea vrstei osoase. Cnd cartilagiul de crestere nu este nc sudat, nseamn c mai exist o rezerv de crestere, care poate fi foarte pretioas. n functie de gradul de calcifiere a acestui cartilagiu, se poate stabili care va fi nltimea copilului.n unele cazuri, se poate face un tratament pentru a ntrzia pubertatea si, deci, sudura cartilagiilor, fapt ce prelungeste timpul de crestere. Dac varsta osoas e prea avansat (mai mare de 15 ani la bieti si aproximativ 13 ani la fete), tratamentul cu hormonul de crestere devine inutil si total ineficace. Pe de alt parte, bilantul secretiei hormonale permite observa rea unui deficit al secretrii hormonului de crestere. Mai multe teste de stimulare sunt posibile. n general, se utilizeaz dou teste diferite pentru a confirma rezultatul. Msuri de influentare a ritmului de crestere Exist medici care nu iau n serios deficitul de crestere, sustinnd c, la pubertate, totul va reintra n normal. Atunci cnd hormonul de crestere poate fi prescris pacientului, tratamentul va fi cu att mai eficace, cu ct va ncepe mai devreme. Este vorba, totusi, de un tratament destul de dificil, care const ntr-o injectie fcut zilnic, pe parcursul mai multor ani. n urma lui, copilul poate creste ntre 5 si 10 cm. n cazuri exceptionale, se poate recurge la o interventie chirurgical grea si dureroas pentru alungirea oaselor. Aceast tehnic permite cresterea cu pn la 14-15 cm pe an. Ce este hormonul de crestere? Ct de nalt va fi copilul? Pentru a afla ce inaltime va avea copilul dumneavoastra faceti urmatorul calcul:
Daca aveti un baiat nltimea tatalui + nltimea mamei + 13 cm, apoi mprtiti la 2. Exemplu: Tata=180 cm Mama=160 cm Biatul: (180 cm + 160 cm + 13 cm) / 2 = 176,5 cm Dac aveti fetita nltimea tatlui + nltimea mamei - 13 cm, apoi mprtiti la 2. Exemplu: Tata=172 cm Mama=166 cm Fata: (172 cm + 166 cm - 13 cm) / 2 = 155,5 cm
Sistemul endocrin este un ansamblu de glande care produc hormoni. Astfel, hipofiza, situat n centrul creierului, sintetizeaz hormonul de crestere sub influenta hipotalamusului, care asigur echilibrul hormonal. Hormonul de crestere este necesar unei dezvoltri normale si este secretat la un nivel care variaz n timpul celor 24 de ore, atingnd valoarea maxim noaptea.
- fetita mea are acum 1 an si o luna. si momentan merg in paralel cu lapte de al meu si lapte praf milumil. medicul mi-a sous ca pot sa o trec pe lapte de vaca de la 1 an, numai ca am auzit o multime de pareri contra. ca laptele praf ar fi imbogatit cu vitamine, fier, cu ceea ce au ei nevoie la varsta asta, spre deosebire de laptele de vaca care ar fi prea greu pentru stomacelul lor, etc.(coripin)
- Eu sunt pro lapte praf pana la 3 ani. Asa i-am dat baietelului meu si asa intentionez sa-i dau si fetitei. Laptele de vaca are un continut ridicat de grasimi si destul de scazut de fier.(Roxxy80) - Vreau doar sa amintesc un studiu (acum si cu studiile astea...) care spunea ca lipsa laptelui natural (vaca, capra, oaie, bivolita) si folosirea formulelor sau a laptelui tratat industrial (sterilizat, pasteurizat) nu duce decat la slaba imunizare a organismului in fata factorilor externi.(Rufus) Laptele matern, cea mai buna alegere Cea mai buna alegere, pentru inceput, este, in mod cert, hranirea cu lapte matern. Numeroasele studii efectuate de catre specialisti arata ca laptele matern este hrana cea mai potrivita pentru un bebelus, cel ptuin in primele luni de viata. Cititi neaparat Diferentele nutritionale dintre laptele
alimente pe care copilul deja le accepta. Daca bebelusul refuza totusi laptele de vaca, atunci poate ca e cazul sa mai asteptati o perioada pana sa i-l introduceti in alimentatie.
- indemnizatie cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni - indemnizatia nu poate fi mai mica de 600 lei si nici mai mare de 3400 lei - daca revin la servicu mai devreme primesc stimulent de 500 lei lunar pana la implinirea varstei de 3 ani a copilului - angajatorul nu poate sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu cat mamicile se afla in concediul de crestrea copilului, in perioada in care primesc stimulentul pentru revenirea mai devreme la serviciu si nici in periaoda de 6 luni dupa revenirea definitiva la locul de munca. Potrivit art. 2 alin. 1 din OUG nr. 111/2010, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi: a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, precum si de o indemnizatie lunara; b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara.