Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Msur: de tip gf Factorii aptitudinii intelectuale (ai inteligenei) Inteligena general G Factori generali g Factori speciali - s G gf (fluid) s s gc (cristalizat) s s
Numr de itemi: 66
Rspuns: multiple choice (alegere multipl - 6 variante de rspuns pentru fiecare item, dintre care 1 corect).
Structura normelor: pe 16 grupe de vrst, ncepnd cu 14 ani: 1.14-15, 2. 16-17, 3. 18-19, 4. 20-24, 5. 25-29, 6. 30-34, 7. 35-39, 8. 40-44, 9. 45-49, 10. 50-54, 11.5559, 12. 60-64, 13. 65-69, 14. 70-74, 15. 75-79, 16. 80+.
Sarcinile definite prin itemi sunt de 4 tipuri: 1. realizare de comparaii (subscala Matching), 2. stabilire de similitudini (subscala Analogies), 3. de nelegere a succesiunii (subslala Sequences), 4. de construcie mental cu imagini (subscala Constructions).
Scoruri:
1. Brute pentru fiecare subscal i pentru scorul general, definite prin numrul
normal, cu media la 10; a se vedea tabelul lui Kaufman i WAIS) se vedea procentele de sub curba normal).
Subscale:
1. MAT - Matching Identiti: msoar aptitudinea de flexibilitate a structurrii
din taxonomia lui Fleishman. Corelate ocupaionale: asistent medical de laborator, chimist, biochimist, geolog, geograf sau meteorolog.
2. ANA Analogies Analogii: msoar aptitudinea de raionament inductiv din
forma de micare a acesteia, descris de Fleishman. n general, scorul al aecast scal poate fi privit ca un indicator al abilitii de raionament analitic.
forma de asamblare a acesteia, descris de Fleishman. Corelate ocupaionale: arhitect, inginer constructor, desenator, grafician, inginer aerospaial.
Analiza de puncte tari \ slabe (strengths & weaknesses) n funcie de diferena dintre scorul scalat la fiecare subscal i media scorurilor scalate la cele 4 subscale.
!!!!!!!!! Normele MAB II: pe 11 grupe de vrst, ncepnd cu 12 ani: 1. 12-13, 2. 14-15, 3. 16-17, 4. 18-19, 5. 20-24, 6. 25-34, 7. 35-44, 8. 45-54, 9. 55-64, 10. 65-69, 11. 7074.
Analiza de puncte tari i slabe (MAB II): Depinde de diferena VIQ PIQ. Dac VIQ PIQ este nesemnificativ, analiza se face n funcie de diferena dintre scorul standardizat la fiecare subtest i media scorurilor standardizate la cele 10 subteste. Dac VIQ PIQ este semnificativ, analiza se face separat pentru subtestele verbale i cele de performan, n funcie de diferena dintre scorul standardizat la fiecare subtest i media scorurilor standardizate la cele 5 subteste verbale, respectiv de performan.