ntr-un an, cndva-ntr-o var, Nu tiu unde, n ce sat, Un ovrei mergnd cu marf ntr-o curte a intrat.

i cum intr el pe poart Cu bagajul la spinare, Hop, i sare nainte Un dulu urt i mare. Ce s fac acum? se-ntreab Bietul Iic suprat. Dac strig s vie omul, Pn s vie m-a mncat! Dac plec pe poart iar, A pleca eu bucuros, Dar dulul e n stare S m-apuce pe din dos... Nici ncolo, nici ncoace, Eu mai bine stau pe loc; i-am s-l iau cu vorb bun, Chiar aa s am noroc!" Moi Grivei, zic zou, ascult, De cnd umblu eu pe jos N-am vzut n toat lumea Un cel aa frumos! M mai duc la trg eu, las, i-oi aduce un covrig. Ce folos ai dac latri? Parc-i iese vrun ctig? Moi Grivei, tu eti cuminte, Ce-ai cu mine de-mprit? Am venit la badea Gheorghe, Ei i ce-i dac-am venit? N-am s stau un an la dnsul, Plec ndat la haham... Dar dulul se repede i mai tare: Ham! ham ham! Stai pe loc! Ai-vei mi-e fric! Ci pcat c n-am o puc! Badi Gheorghe, badi Gheorghe, Iei afar c m muc! Badea Gheorghe iese-n u, D c-o piatr dup cine i-apoi zice: Nu te teme! ine-i inima, jupne!

Nu tii vorba romneasc De la moi-strmoi lsat, C un cine care latr Nu te muc niciodat? tiu proverbul zice Iic C-l avem i la ovrei, tiu prea bine... dar e vorba Dac-l tie i Grivei!