Scrumbie de Dunare (Alosa Pontica)

Spini branhiali pe primul arc 47-69; carena cu 30-36 solzi. Lungimea obisnuita 30-40cm, exceptionala 50cm. Greutate obisnuita 300-600g, exceptionala 1kg. Corpul alungit, indesat si mult turtit lateral; solzi potrivit de maricad repede,; sub burta un numar variabil de solzi (30-36) alcatuiesc o muchie distincta (carena); botul mai lungdacat diametrul ochiului. Peste ochi o pleoapa groasa bine distincta. Gura cu numerosi dinti asezati pe maxila, mandibula, limba, vomer si oasele faringiene. Pe spate este verde-albastriu, laturile sunt alb-argintii cu reflexe roz. Are o pata mica neagra suspe opercul. Traieste in numeroase carduri in Marea Neagra, aparand in februarie pe litoral, pe o zona lata de 30km, inotand in directia curentului N-S dinspre Bosfor spre Odesa. Sta la gurile Dunarii din februarie si pana in a doua jumatate a lunii martie, vreme suficienta pentru a se ingrasa. O parte din ele, fiind atrase de curentul fluvial de la guri, intra in Dunare pentru reproducere pana mai sus de Giurgiu, cand apa are 6C, ramanand in Dunare pana la jumatatea lunii mai, cand iau calea intoarsa, obosite si slabite. Bancurile care nu ating zona indulcita a marii urmeaza directia curentului N-S scapand pescuitului nostru. Ajunsa la varsta de 4-5 ani, depune in Dunare 10.000-140.000 icre cu diametrul de 2,5-2,8mm. In toamna, cand apa marii se raceste, apare din nou la coasta pentru a se hrani. Hrana scrumbiei de Dunare consta in diferite specii de pesti (guvizi, stavrizi, hamsii, aterine si crustacei). Iarna se retrage in mare. Se pescuieste mai mult industrial la gurile Dunarii. Lungimea minima admisa a scrumbiei de Dunare ce poate fi retinuta dupa capturare este de 22 cm

Peste specific ponto-caspic,scrumbia de Dunare este un clupeid valoros al Marii Negre.Ea are corpul comprimat lateral si carena bine dezvoltata, elemente caracteristice in general scrumbiilor.Gura este mare, armata cu dinti bine dezvoltati.Pleoapele sunt groase si adipoase. Scrumbia de Dunare este un peste marin migrator care formeaza cirduri mari, in special in timpul reproducerii cind patrunde in fluvii.Migratia incepe in martie, dar reproducerea are loc, de regula, in luna mai, desfasurindu-se in Dunare la 500-900 km. de la gurile fluviului. Dimensiunile la care ajunge sunt diferite.Asfel, unele exemplare ating 40 cm lungime si 500-800 g. greutate, altele 2230 cm. Lungime si 200-300 g. greutate. Primavara, in timpul migratiei de reproducere, scrumbiile de Dunare se ingrasa foarte mult, devenind mai rotunde.Dupa ce-si depun icrele multe dintre ele mor, iar cele care se reintorc in mare sunt foarte slabe. Masculii ajung la maturitate sexuala la virsta de 2 ani, iar femelele la 3-4 ani, cind depun 10 000-150 000 de icre.Fiind semipelagice, icrele plutesc in apa si sunt antrenate de curent la gurile fluviului, unde eclozeaza. Puii ramin aici toata vara. Uneori, cind apele Dunarii sunt mari, icrele sunt duse in balti si pe terenurile inundabile. Puii ramin aici si se scurg o data cu apele de inundatie, vara sau toamna. Migreaz n Dunre n crduri mari ncepnd din martie pn la sfritul lui iunie. Se reproduce n zona Clrai - Corabia, alevinii i puii fiind dui de curent spre mare. De obicei puietul se hrnete n zona avandeltei, bogat n plancton, unde de obicei rmne un an. Spre sfritul lunii martie, o mare parte a bancurilor de scrumbie se pregtesc de migrare pe Dunre, strngndu-se la gurile de vrsare n mare,. Scrumbiile i continu eternul drum ctre amonte i se opresc n zona Porile de Fier 2, unde colosul de beton i fier ce taie Dunrea n dou le obtureaz migraia milenar. Prea puine reuesc s se strecoare alturi de vapoare n ecluze i astfel s depeasc barajul i s ajung mai n amonte. nainte de construirea hidrocentralelor, scrumbia ajungea pn la cataractele de la Cazane, unde i ncheiau misiunea