7

cind cineva ii atrage atenlia tui !is*s gi despre pelerlnul rus, dar gi despre Dostoievski, Dante, Rilke gi Cervantes. $i
ceea cE treouie sd in{eleagi: ci sunt pdcitogi 9i tre. buie si se pocdiasci"'" Oar noulltarel nu ii-a'abandonat grupuldin Bueuregti. Din 1953 pAnd la ultima sa arestare vine aicidin cAnd in vi?ut astfel nu doar la reuniunile c6nC irnbrdc*t cu ,,:esmantul siu de ieroschimonah, cu barba sa mare 9i se face gi in locuri publice, la celebra cafelea literari uCapgao, ?ntr-o curajoasd sfidare pii"it* din ca*eie pr,ietenilor s6i, dar

ii=i ** ***g-t n*cr lnleleg

noua perioadl este dupi Andr6, Scrima ? dgya etapi a activiti{ii grtpului. loc fie-in casa profesorului Alexandru Mironescu, fie la poetul Vasile Voiculescu sau la Barbu Reuniunile au Preocuparea principali este gi acum lectura Fi comentariul textelor b'nii-."r" gi participa membriitio*ti "igrupului. copiile manuscrise clandestine' Din aceeagi casd a profesorului gi mistice,'de obicei accesibile doar in "r"*ti"* va fi arestat Daniil Sandu Tudor pentru ultima dati in 16 iunie 1958 impreuni cu prietenul siu Mironescu i.iironei"ugi fiul acestul"g.rU"n. lmpreunEcu'alfi 16intelectu_ali vorforma"grupulAlexandruTeodorescu, Rugul Aprins'9i vor n;uoecalitJ itargitut anului (8-9 noiembrie 1958) pentru rnotive de,conspira{ie impotrlva ordinii dovedi a. proiectelor lor sociale irin activitate mistica osiile'. Numele insugi al migcirii va deveni o acuzd 9i o Daniil Sandu Condamnirite vor fi foarti dure: intre 5-25 de ;i;;ril gil"roiirt" cea mai mare: 25 ani pentru vina de_a. fi organizat ani de inchisoare' fost comentateTudor texie regiuli ]n care au biimegte gi Grigorie al Nyssei'". Supus unui regim de exterminare; "ond"mnarea bstile iegimului scrise de Vasile cel Mare, loan Scirarul nici data oaniil SInau Tudor a murit in carcera de la Aiud, probabil in anul 1960, dar nu se cunoagte cu exactitate nici locul unde a fost inmormAntat. -piima"Rugutui npiin;-; taee pa*e din drama larii, ln 1958 areglAnd eea rnai mare pqrte a inteleetualitSlii firii' ,ti"i importan(i oameni ai Bisericii, puterea comunisti voia si extermine ultinna formi de opozilie fali dar gi pe "ii in 1g59 a fost publicat sinistrul decret de inchidere a tuturor mSndstirilqr ou exceplia Je c'othunist oea femeile. "pirlt*ri. celor ce erau monumente istorice, aruncandu-i afari pe toli monahii mai tineri de 55 de ani birbafii.gi 65 de la Antim fiind un celebru monument de arhiteetruri reugegte sE neum este inchis gi schitul Rardu, Ministirea supravieluiascd, dir va fi desfigurati in anii '80 cind va fi mutatd o parte a incintei 9i va fi ascunsi in spatele qiqanticelor blocuri construite in apropierea sa, ''"il;;;;ffi; iJi oestinur migcdrii Ruguiui Aprins seamdnd cu cel al ministirii caig l-a. gdzduit. N-dscut clin c6ut6r.ile arzdtoare ale c6tgrva ir*etectualicare au reugit si antreneze o mare pade din elita culturald a acelei vremi, miicar*a Rugului Aprins ,,nu a fost o migcare de mase, ci o conversiune a persoanei, o adev5rati revolulie inGrioara;, este de iarere p5rintele Roman Braga, pentru ci ,,isihasmul era metoda de vindecare a nebuniei omului *nau*, a cdrui drami'e iug" de sine; fuga db o confruntare cu Pumnezeu gi arneteala'in mirajul lucrurilor din Antidotul acesiei e-x-centrari alienante a fiinlei umane a fost ci'utat gi.'gisit in tehnica cregtinismului "tira,t.. de intoargere a omului in sine insugi prin intermediul rug6ciunii 5i de intilnire aici a lui Dumnezeu in ris6ritean lumini. Aceasta ?nsemna regdsirea unui alt concept antropologic, opus celui modem, ln care practic Dumnezeu se gdsegte in centrul ontqlogic-al fiinlei umane, gi o definitie pergonaliqii a ornului care igi va gEsi teoretiqianul in bumitru Stinilobe. tnteieciuatii RugutuiAprins nu au vrut sd schimbe lumea ci au vrut si se schimbe pq ei ingigi in lumina unei profunde cunoagteri alradiliei filocalice isihaste. p,nii oomentatori au oomparat mi$carea de la Aniim cu iradierea cuiturale de la Oftina din viemea lui Dostoievskito. lntre cele douE. fenomene su,nt asem5ndri dar gi diferen[e notabile; gi intr-un qaz Fi in]altul intelectualitatea laicd ciuta un rispung la problemele sale in ori,zontul spiritual al misticii iiinaste. Rriniipata diferenld consii in faptul ci Tn timp ce la Optina gi la Valaamo in secolul XIX sb aflau ma4 pdrinli duhovnicegti'gi tocmai pqqzenta lor era cea care ?i atrigea pe Dostoievski, Gogol, Leontiev sau Tolstoi, la Bucuregii nu era niciuri pdrinte duhovnicesc care sd-i atragd pe intelectuali la Antim. Erau doar textele. Grupul se reunea intr-o biblisteed in jrlrul textelsr gare in marea lipsF de indrumar spiritualq - existau pirinfi duhovnicegti dar nu erau in mdsuri si suslini un dialog cu intelectualitatea modemd - ciutau si le inleleagd dupd puterile lpr. gansa lor a fost intlnirea providen!-ial5 cu mqnahul rus lgan Kulighin care i-a ptrq in contact direct cu'insigi tradiliei vie a Opiinei. Dar inainte de a fi o experienli triiti, isihasmul a fost pentru intelectualii rom6ni o cdutare livrescd, un obieit de studiu, giin acest sens migcarea RuguluiAprins este mai aproape de cea a lui Paisie

a noii lurni **muniste. Aceasg

u-'3':ilt5:dicutaritate

a RugutuiAprins care il distinge de alte curente spirituale ale epscii este modul sdu eoncret jumitatea drumului intre o asociaiie cu statut gi obiective bine determinate gi un cenaclu, un de funcfionare, la literaf' in c_are principiul str:ucturant este eel al gtinitd{ilor eleclive, al conruni!.lnii de idei 9i al prieteniei "salon lpiriiuale. Se pare cd acest din urmi model a fost la baza grupului unde amici[ia era de mare pref. Andr6 Scrinra insistd pe ,,lipsa oricirui regulamqpt prealabil, absenta de rqluri formal distribuite qau ierarhiZate, intr-un cuvint Iibeftatea permanent confir-matd'75. Cu toate acestea, grupul avea o foarte precisi identitate 9i o puternici solidariiate care il transfofm?u intr-o entitaie bine definit5, gi gare proveneau tocmai din prieteniq SpiritUali qe ii unea pe membrii sdi. Aceasti prietenie era infeleas5, cum spune pdrintele Scrima, dupi cuvintele lui lsaac Sirui: ,,cauti prietgnia (insotirea) celor ce sunt de o talni cu tine" pgnirg cd ,3 fi impreUni <<9u 9el-de 9'. talne cu tine> nu <consangvinitate>

a spiritelor; o

<<transcenden[d>

ce fundamenteaz5 peste vizibil (...) unitatea de sens a unei

l] nr.rror.ne Pr-,4vrAoEnuA, p. 123, gi RorraRr.r Bnace, 72 VRsuescu,'p. 17. tt GneonoHe RoruAN Bnnce, p. 180, 178.
7t ANToNTE Pr-,AvrAor,qr-A, p. 120. t5 AnoRE Scnrmn. p. 155.

p. 180.