CANONUL MARE

al Sfntului Printelui nostru Andrei Criteanul Ierusalimiteanul

Cntarea 1-a, glasul al 6-lea:

Irmosul:

Ajutor si acoperitor s-a facut mie spre mntuire. Acesta este Dumnezeul meu si-L voi slavi pe El; Dumnezeul printelui meu si-L voi nlta pe El, cci cu slav S-a preaslvit (de dou ori)

Stih: Miluieste-m, Dumnezeule, miluieste-m.

De unde voi ncepe a plnge faptele vietii mele celei ticloase ? Ce ncepere voi pune, Hristoase, acestei tnguiri de acum? Ci ca un milostiv, d-mi iertatea gresealelor.

Vino, ticloase suflete, mpreuna cu trupul tu de te mrturiseste la Ziditorul tuturor. Si ndeprteaz-te de acum de nebunia cea mai dinainte si adu lui Dumnezeu lacrimi de pocint.

Rvnind neascultrii lui Adam celui nti zidit, m-am cunoscut pe mine dezbrcat de Dumnezeu si de mprtia cea pururea fiitoare si de desftare, pentru pcatele mele.

Vai, ticloase suflete! Pentru ce te-ai asemnat Evei celei dinti? C ai czut ru si te-ai rnit amar; c te-ai atins de pom si ai gustat cu ndrzneal mncarea cea nechibzuit.

n locul Evei celei trupesti, fcutu-s-a mie Ev ntelegtoare

gndul cel cu poft trupeasc, artndu-mi cele plcute, si gustnd pururea din butura cea amar.

Dup dreptate a fost lepdat Adam din Eden, nepzind singura Ta porunc, Mntuitorule. Dar eu, care am clcat totdeauna cuvintele Tale cele dttoare de viat, ce voi ptimi?

Covrsind eu de bunvoie uciderea lui Cain, m-am fcut cu stiint ucigas al sufletului, umplndu-mi trupul de viermi, si rzboindu-m mpotriva lui, cu faptele mele cele rele.

Nu m-am asemnat, Iisuse, drepttii lui Abel. Daruri bineprimite nu Ti-am adus Tie niciodat, nici fapte dumnezeiesti, nici jertf curat, nici viat fr de prihan.

Precum Cain asa si noi,

ticlosule suflete, am adus fapte murdare Fctorului tuturor si jertf vrednic de mustrare si viat netrebnic; pentru aceasta ne-am si osndit mpreun.

Ziditorule, fcndu-m lut viu, ai pus ntru mine trup si oase si suflare si viat; dar, o! Fctorul meu, Mntuitorul meu si Judectorul meu, primeste-m pe mine cel ce m pociesc.

Mrturisesc Tie, Mntuitorule, pcatele pe care le-am fcut, si rnile sufletului si ale trupului meu, pe care tlhreste le-au pus nluntrul meu gndurile cele ucigtoare.

De am si gresit, Mntuitorule, dar stiu c esti iubitor de oameni;

bati cu mil si Te milostivesti fierbinte; pe cel ce plnge l vezi, si alergi ca un printe, chemnd pe cel rtcit.

Pe mine, cel lepdat naintea usilor Tale, Mntuitorule, mcar la btrnete nu m lsa n iad desert, ci mai nainte de sfrsit, ca un iubitor de oameni, d-mi iertare gresealelor.

Eu sunt cel czut ntre tlhari, n gndurile mele; cu totul sunt rnit acum de ele si plin de bube; dar Tu nsuti venind de fat, Hristoase Mntuitorule, vindec-m.

Preotul, vzndu-m mai nainte, a trecut de mine,

si levitul, vzndu-m gol n nenorocire, nu m-a bgat n seam; iar Tu, Iisuse, Cel ce ai rsrit din Maria, venind de fat, miluieste-m.

Mielule al lui Dumnezeu, Cel ce ai ridicat pcatele tuturor, ridic de la mine lantul cel greu al pcatului si, ca un milostiv, d-mi lacrimi de umilint.

Vremea este a pocintei, vin ctre Tine, Fctorul meu; ridic de la mine lantul cel greu al pcatului, si, ca un ndurat, d-mi iertare de greseale.

S nu m ursti, Mntuitorule, s nu m lepezi de la Fata Ta; ridic de la mine lantul cel greu al pcatului, si, ca un milostiv, d-mi iertare de greseale.

Gresealele mele, Mntuitorule, cele de voie si cele fr de voie, cele vdite si cele ascunse, cele stiute si cele nestiute, toate iertndu-le, ca un Dumnezeu, milostiveste-Te si m mntuieste.

Din tinerete, Mntuitorule, poruncile Tale le-am lepdat, si mi-am trecut toat viata cu pofte, nengrijindu-m si lenevindu-m; pentru aceasta strig Tie, Mntuitorule: mcar la sfrsit mntuieste-m.

Bogtia sufletului cheltuind-o ntru pcate, pustiu sunt de virtuti crestinesti si, flmnzind, strig: Printe al ndurrilor, apucnd nainte, miluieste-m.

naintea Ta cad, Iisuse; gresit-am Tie, milostiveste-Te spre mine;

ridic de la mine lantul cel greu al pcatului si, ca un ndurat, d-mi lacrimi de umilint.

S nu intri cu mine la judecat, vdind faptele mele, cercetnd cuvintele si ndreptnd pornirile; *** ci cu ndurrile Tale, trecnd cu vederea ruttile mele, mntuieste-m, Atotputernice.

Stih: Cuvioas maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Tu-mi d har lumintor, din osrdia ta cea dumnezeiasc de sus, ca s scap de ntunericul patimilor; si s laud din inim faptele vietii tale cele frumoase, Marie.

Plecndu-te dumnezeiestilor legi ale lui Hristos, la Dnsul ai venit,

lsnd pornirile desftrilor cele neoprite, si toat virtutea, ca pe una singur, cu mult cucernicie ai svrsit-o.

Stih: Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu rugciunile tale, Andrei, scap-ne de patimile cele fr de cinste si te rugm s ne arati prtasi acum mprtiei lui Hristos, pe noi, cei ce Te ludm pe Tine, strlucite, cu credint si cu dragoste.

Slav..., a Treimii:

Treime, Fiint preanalt, Creia ne nchinm ntru o Unime, ridic de la mine lantul cel greu al pcatului si, ca o milostiv, d-mi lacrimi de umilint.

Si acum..., a Nsctoarei:

Nsctoare de Dumnezeu, ndejdea si folosirea celor ce te laud pe tine, ridic de la mine lantul cel greu al pcatului si, ca o stpn curat, m primeste pe mine cel ce m pociesc.

Si iarsi irmosul: Ajutor si acoperitor...

Cntarea a 2-a
Irmosul: Ia aminte, Cerule, si voi gri; si voi luda pe Hristos, Care a venit din Fecioar cu trup. (de dou ori)

Stih: Miluieste-m Dumnezeule, miluieste-m

Ia aminte, Cerule, si voi gri;

pmntule, primeste n urechi glasul celei ce se pocieste lui Dumnezeu si-L laud pe Dnsul.

Ia aminte, Dumnezeule, Mntuitorul meu, cu ochiul Tu cel blnd, si primeste mrturisirea mea cea clduroas.

Mai mult dect toti oamenii, eu nsumi am gresit Tie; ci Te milostiveste, Mntuitorule, ca un Dumnezeu, spre fptura Ta.

Viforul ruttilor m-a cuprins, Milostive Doamne; ci, ca lui Petru, ntinde-mi si mie mna Ta.

Lacrimile desfrnatei, ndurate, si eu le vrs naintea Ta; milostiveste-Te spre mine, Mntuitorule, cu ndurarea Ta.

ntunecatu-mi-am frumusetea sufletului cu plcerile poftelor, si cu totul, toat mintea trn mi-am fcut.

Ruptu-mi-am acum vesmntul cel dinti, pe care mi l-ai tesut mie, Ziditorule, dintru nceput; si pentru aceasta zac acum gol.

Imbrcatu-m-am acum n hain rupt, pe care mi-a tesut-o mie sarpele cu sftuirea, si m rusinez.

Lucrat-au pe spatele meu toti mai marii ruttilor, lungind asupra mea frdelegea lor.

Pierdutu-mi-am frumusetea cea nti zidit si podoaba mea; si acum zac gol

si m rusinez.

Cusutu-mi-a haine de piele pcatul, golindu-m de haina cea dinti tesut de Dumnezeu.

mbrcat sunt cu mbrcminte de rusine, ca si cu niste frunze de smochin, spre vdirea patimilor mele celor din bunvointa mea.

mbrcatu-m-am urt cu hain mpestritat si sngerat rusinos, prin curgerea vietii celei cu patimi si iubitoare de desftri.

Ptat-am haina trupului meu, si cu totul am ntinat podoaba cea dup chipul si dup asemnarea Ta, Mntuitorule.

Czut-am ntru ntristarea patimilor, si n stricciunea cea materialnic; si pentru aceasta acum

vrjmasul m necjeste.

Viat iubitoare de cele materiale si iubitoare de averi, alegnd eu n loc de srcie, Mntuitorule, m-am mpresurat acum cu sarcin grea.

mpodobitu-mi-am chipul trupului cu mbrcmintea de multe feluri a gndurilor rusinoase si sunt osndit.

grijitu-m-am cu deadinsul numai de podoaba mea cea din afar, nebgnd seam de cortul dinluntru, cel dup chipul lui Dumnezeu.

Fcndu-mi urtenia chip patimilor mele, prin pofte iubitoare de plceri, mi-am stricat frumusetea mintii.

ngropat-am, Mntuitorule, cu patimile

frumusetea chipului celui dinti; dar ca pe o drahm, oarecnd, cutndu-m, asa m afl.

Pctuit-am ca si desfrnata si strig Tie: eu nsumi am gresit! Primeste, Mntuitorule, ca mir si lacrimile mele.

Alunecat-am n desfrnare ca David si m-am umplut de noroi; dar Tu, Mntuitorule, spal-m si pe mine cu lacrimile mele.

Fii mie milostiv, strig Tie ca si vamesul; Mntuitorule, curteste-m; c nimeni din cei din Adam n-au gresit Tie, ca mine.

Nici lacrimi, nici pocint nu am, nici umilint; ci Tu nsuti acestea, Mntuitorule, druieste-mi-le, ca un Dumnezeu.

Usa Ta s nu mi-o nchizi atunci, Doamne, Doamne! Ci s-o deschizi mie, celui ce m pociesc ctre Tine.

Iubitorule de oameni, Cel ce voiesti ca toti s se mntuiasc, Tu m cheam si m primeste ca un bun, pe mine cel ce m pociesc.

Ascult suspinurile sufletului meu, si primeste picturile ochilor mei, Doamne, si m mntuieste.

A Nsctoarei:

Preacurat Fecioar, Nsctoare de Dumnezeu, ceea ce una esti prealudat, roag-te ndelung, ca s ne mntuim noi.

Alt canon
Irmosul:

Vedeti, vedeti! C Eu sunt Dumnezeu, Care am plouat man, si ap din piatr am izvort de demult, n pustie, poporului Meu, cu singur dreapta si cu tria Mea.

Vedeti, vedeti! C Eu sunt Dumnezeu; ascult, suflete al meu, pe Domnul, Cel ce strig, si te deprteaz de la pcatul cel dinti; si te teme, ca de un judector si Dumnezeu.

Cui te-ai asemnat, mult-pctosule suflete? Numai lui Cain celui dinti si lui Lameh aceluia? Ucigndu-ti cu pietre trupul prin fapte rele, si omorndu-ti mintea cu pornirile cele nebunesti.

Pe toti cei mai nainte de lege ntrecndu-i, o suflete, lui Set nu te-ai asemnat,

nici lui Enos ai urmat, nici lui Enoh cel ce a fost mutat la cer, nici lui Noe; ci te-ai artat srac de viata dreptilor.

Tu nsuti, suflete al meu, ai deschis zvoarele mniei Dumnezeului tu, si ti-ai necat trupul, ca si tot pmntul, si faptele si viata; si ai rmas afar de corabia cea mntuitoare.

Brbat am ucis spre ran mie, si tnr spre vtmare, Lameh plngnd a strigat; iar tu nu te cutremuri, o, suflete al meu, ntinndu-ti trupul si mintea ptndu-ti.

O, cum am rvnit lui Lameh, celui mai nainte ucigas! Sufletul ca pe un brbat,

mintea ca pe un tnr si trupul ca pe un frate mi-am ucis, ca si Cain ucigasul, cu pornirile cele poftitoare de plceri.

Turn ti-ai nchipuit s zidesti, o suflete, si ntritur s faci poftelor tale, de n-ar fi oprit Ziditorul voile tale, si de n-ar fi surpat pn la pmnt mestesugirile tale.

Plouat-a Domnul oarecnd foc din cer, arznd frdelegea cea nfierbntat a sodomenilor; iar tu ti-ai aprins focul gheenei ntru care va s arzi, o, suflete.

Rnitu-m-am, vtmatu-m-am, iat sgetile vrjmasului au ptruns sufletul meu si trupul. Iat, rnile si bubele si zdruncinturile strig, si vtmturile patimilor mele cele de voie alese.

Cunosteti si vedeti c Eu sunt Dumnezeu Cel ce ispitesc inimile, nfrnez cugetele si vdesc faptele, ard pcatele, judec pe orfan si pe smerit si pe srac.

Cuvioas Maica Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

ntins-ai minile tale ctre nduratul Dumnezeu, Marie, afundat ntru adncul ruttilor, si ti-a ntins mn de ajutor cu milostivire, ca si lui Petru, cutnd cu adevrat ntoarcerea ta.

Cuvioas Maica Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Cu toat osrdia si cu dragostea ai alergat ctre Hristos, urnd calea cea dinti a pcatului; si n pustiile cele neumblate hrnindu-te

si poruncile Lui cele dumnezeiesti curat svrsind.

Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

S vedem, s vedem, o suflete, iubirea de oameni a lui Dumnezeu si a Stpnului; pentru aceasta, mai nainte de sfrsit s cdem naintea Lui cu lacrimi, strignd: cu rugciunile lui Andrei, Mntuitorule, miluieste-ne pe noi.

Slav..., a Treimii:

Treime fr nceput, nezidit, nedesprtit Unime, primeste-m pe mine cel ce m pociesc, si m mntuieste pe mine, cel ce am gresit; a Ta zidire sunt, nu m trece cu vederea; ci m iart si m izbveste de osnda focului.

Si acum..., a Nsctoarei:

Precurat Stpn Nsctoare de Dumnezeu ndejdea celor ce alearg la tine, si limanul celor nviforati, pe Milostivul si Fctorul si Fiul tu, f-L ndurat si mie cu rugciunile tale.

Si iarsi irmosul: Vedeti, vedeti...

Cntarea a 3-a:
Irmosul: Pe piatra cea neclintit a poruncilor Tale Hristoase, ntreste inima mea. (de dou ori)

Stih: Miluieste-m ,Dumnezeule, miluieste-m.

Foc de la Domnul plound, oarecnd,

a ars Domnul de demult pmntul sodomenilor.

n munte scap, suflete, ca Lot acela, si apuc si te izbveste n Sigor.

Fugi de aprindere, o, suflete! Fugi de arderea Sodomei! Fugi de pieirea cea din dumnezeiasca vpaie!

Mrturisescu-m Tie, Mntuitorule: pctuit-am, pctuit-am Tie, fr msur; dar las-mi, iart-mi, ca un ndurat.

Pctuit-am Tie, eu singur pctuit-am mai mult dect toti; Hristoase Mntitorule, nu m trece cu vederea.

Tu esti Pstorul cel Bun; caut-m pe mine mielul, si rtcit fiind, nu m trece cu vederea.

Tu esti dulcele Iisus,

Tu esti Ziditorul meu; ntru Tine, Mntuitorule, m voi ndrepta.

A Treimii: Preasfnt Treime, Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi.

O, Treime, Unime Dumnezeule, mntuieste-ne pe noi de nselciune si de ispite si de primejdii!

A Nsctoarei: Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Bucur-te pntece primitor de Dumnezeu! Bucur-te scaunul Domnului! Bucur-te Maica vietii noastre.

Alt Canon
Irmosul:

ntreste,Doamne, pe piatra poruncilor Tale, inima mea cea clintit;

c nsuti esti sfnt si Domn. (de dou ori)

Izvor de viat Te-am cstigat pe Tine surptorul mortii, si strig Tie din inima mea mai nainte de sfrsit: Gresit-am! Milostiveste-Te si m mntuieste.

Pctosilor din vremea lui Noe am urmat, Mntuitorule, mostenind osndirea acelora, ntru cufundarea potopului.

Gresit-am, Doamne, gresit-am Tie! Milostiveste-Te spre mine. C nu este cineva ntre oameni, din cei care au gresit, pe care s nu-l fi ntrecut eu cu gresealele.

Lui Ham aceluia, batjocoritorul de tat, urmnd, suflete, n-ai acoperit rusinea aproapelui,

cu fata napoi ntorcndu-te.

Binecuvtarea lui Sem nu ai mostenit, ticlosule suflete, si mostenire desftat n-ai luat, ca Iafet n pmntul iertrii.

Din pmntul Haran, adic din pcat, iesi, suflete al meu, si vino la pmntul care izvorste de-a pururea nestricciune vie, pe care Avraam a mostenit-o.

De Avraam ai auzit, suflete al meu, care si-a lsat oarecnd pmntul printilor si s-a fcut strin. Urmeaz si tu alegerii aceluia.

La stejarul din Mamvri osptnd patriarhul pe ngeri, a luat la btrnete vnatul fgduintei.

ntelegnd pe Isaac, ticlosule suflete al meu, c a fost jertfit tainic jertf nou, cu ardere de tot Domnului, urmeaz vointei lui.

Auzit-ai, suflete al meu, de Ismael, c a fost gonit ca un fecior din ?? slujnic; trezeste-te, vezi, ca nu cumva pctuind, s suferi ceva asemenea.

Agarei egiptencei celei de demult te-ai asemnat, suflete, fcndu-te rob de bunvoia ta, si nscnd semetia, ca pe un nou Ismael.

Scara lui Iacov o stii, suflete al meu, care s-a artat de la pmnt spre cele ceresti; pentru ce n-ai avut treapt tare,

credinta cea dreapt?

Preotului lui Dumnezeu, si mpratului celui nstrinat ntre oameni de viata lumii, urmeaz, adic, asemnrii lui Hristos.

S nu te faci stlp de sare, suflete, ntorcndu-te napoi; s te nfricoseze pilda Sodomei; sus n Sigor mntuieste-te!

De arderea pcatului fugi, suflete al meu, ca si Lot. Fugi de Sodoma si de Gomora; fugi de flacra a toat pofta cea nebuneasc.

Miluieste-m, Doamne, miluieste-m strig Tie, cnd vei veni cu ngerii Ti, s rspltesti tuturor dup vrednicia faptelor.

Rugciunea celor ce Te laud pe Tine, Stpne,nu o lepda; ci Te milostiveste, Iubitorule de oameni, si druieste iertare celor ce se roag Tie cu credint.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cuprins sunt de tulburarea valurilor si de furtuna pcatelor. Dar tu, maic, mntuieste-m ?? acum si m scoate la limanul dumnezeiestii pocinte.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Rugciune cu osrdie aducnd si acum, cuvioas, ctre preamilostiva Nsctoare de Dumnezeu; cu rugciunile tale deschide-mi dumnezeiestile intrri.

Cuvioase Printe Andreie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu rugciunile tale druieste-mi si mie iertare datoriilor,

o Andreie, arhiereule al Cretei; c tu esti nvttor preaales al pocintei.

Slav..., a Treimii

Treime neamestecat,nezidit, Fiule fr nceput, Care esti ludat n Treimea Fetelor, mntuieste-ne pe noi, care ne nchinm stpnirii Tale cu credint.

Si acum..., a Nsctoarei:

Pe Fiul cel fr de ani din Tatl, sub ani L-ai nscut, nestiind de brbat, Nsctoare de Dumnezeu. Minune strin! C alptnd,ai rmas fecioar.

Si iar irmosul:ntreste, Doamne...

Apoi Sedealna, alctuire a lui Iosif, glasul al 8-lea:

Podobie: nviat-ai din morti...

Lumintori de Dumnezeu luminati, cei ce nsiv ati fost vztori ai Mntuitorului, luminati-ne pe noi cei ce suntemn ntunericul vietii, ca s umblm acum, ca n zi, cu bun cuviint, ntru lumina postului, alungnd patimile cele de noapte, si s vedem si noi luminatele Patimi ale lui Hristos, bucurndu-ne.

Slav..., alt Sedealn, glasul al 8-lea:

Podobie: Porunca cea cu tain...

Apostoli, cei doisprezece de Dumnezeu alesi, aduceti acum rugciune lui Hristos, ca s trecem toti curgerea postului, svrsind rugciuni cu umilint, si svrsind virtuti cu osrdie; ca n acest chip s ajungem s vedem nvierea cea slvit a lui Hristos Dumnezeu, slav si laud aducnd.

Si acum..., a Nsctoarei: Acelasi glas si podobie:

Nsctoare de Dumnezeu, roag-te mpreun cu Apostolii, Fiului si Cuvntului lui Dumnezeu,Cel necuprins, Care S-a nscut n chip de negrit din tine mai presus de gnd, s druiasc lumii pace curat si s ne dea nou iertare pcatelor mai nainte de sfrsit, si s nvredniceasc pe robii ti mprtiei ceresti, pentru buntatea Sa cea preamult.

Cntarea a 4-a, glasul al 8-lea:

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, auzul Tu si m-am temut, nteles-am lucrurile Tale si am slvit puterea Ta, Stpne.

(de dou ori)

Apostolii lui Hristos cei luminati, care au vietuit cu nfrnare, usureaz nou vremea postului, cu dumnezeiestile lor mijlociri.

Organul cel cu dousprezece coarde, ceata cea dumnezeiasc a ucenicilor, a cntat cntarea de mntuire, tulburnd cntrile cele viclene.

Cu ploile duhului ati adpat toat lumea, alungnd, preafericitilor, seceta multimii zeilor.

A Nsctoarei:

Mntuieste-m pe mine, cel care m smeresc, care am vietuit cu semetie, tu, care ai nscut pe Cel ce a nltat firea cea smerit, Preacurat.

Alt Tricntare, acelasi glas:

Irmos: Auzit-am Doamne...

Preacinstit ceat a apostolilor, ndeamn-te a ruga pe Ziditorul tuturor ca s ne miluiasc pe noi, care te ludm pe tine.

Fiind ca niste lucrtori ai lui Hristos, Apostoli, si lucrnd cu dumnezeiescul Cuvnt, toat lumea I-ati adus totdeauna roade.

Vie v-ati fcut lui Hristos, Celui cu adevrat iubit; c ati izvort n lume vinul Duhului, Apostoli.

A Treimii: Preasfnt Treime, Dumnezeul nostru, slav Tie.

Sfnt Treime asemntoare, care esti mai presus stpnitoare, Cea preaputernic, Printe, Cuvntule si Duhule Sfinte, Dumnezeule, lumin si viat, pzeste turma Ta.

A Nsctoarei: Preasfnt Nsctoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi.

Bucur-te scaun n chipul focului. Bucur-te sfesnic purttor de fclie. Bucur-te muntele sfintirii, chivotul vietii, cortul Sfintei Sfintelor.

Alt canon
Irmosul:

Auzit-a proorocul de venirea Ta, Doamne, si s-a temut: c aveai s te nasti din Fecioar,

si oamenilor s Te arti, si a grit: auzit-am auzul Tu si m-am temut; slav puterii Tale, Doamne. (de dou ori)

Lucrurile Tale nu le trece cu vederea, zidirea Ta nu o prsi, Drepte Judectorule; c de am si pctuit eu nsumi ca un om, si mai mult dect tot omul, Iubitorule de oameni, dar ai putere ca un Domn al tuturor a ierta pcatele.

Se apropie, suflete, sfrsitul, se apropie si nu te ngrijesti, nu te pregtesti; vremea se scurteaz, scoal-te; aproape lng usi este Judectorul: ca un vis, ca o floare trece vremea vietii. Pentru ce n desert ne tulburm?

Desteapt-te, o, sufletul meu!

Ia seama faptelor tale pe care le-ai fcut, si adu-le la vedere; vars picturi de lacrimi; spune cu ndrzneal faptele tale, si cugetele tale lui Hristos si te ndrepteaz.

N-a fost n viat pcat, nici fapt, nici rutate, pe care s nu le fi svrsit eu, Mntuitorule, cu mintea si cu cuvntul, cu vointa si cu gndul si cu stiinta, si cu fapta pctuind, ca altul nimeni nici odinioar.

Din aceasta m-am judecat, din aceasta m-am osndit, eu, ticlosul, adic din cugetul meu, dect care nimic nu este n lume mai puternic; Judectorule, Mntuitorul meu si cunosctorule, crut-m, izbveste-m si m mntuieste pe mine, robul Tu.

Scara pe care a vzut-o de demult marele ntre patriarhi, suflete al meu, este artarea suirii celei de lucrare si a nltrii gndului; deci, de voiesti s vietuiesti cu lucrarea si cu cunostinta si cu nltarea gndului, nnoieste-te.

Arsita zilei a rbdat patriarhul pentru lips si frigul noptii a suferit, n toate zilele fcnd cstig; pstorind, trudindu-se si slujind, ca s-si ia amndou femeile.

Prin dou femei ntelege: fapta si cunostinta ntru nalt gndire; prin Lia fapta, ca ceea ce a fost cu multi copii. Iar prin Rahela, gndirea, ca cea mult-ostenitoare. C fr de osteneli nici fapta, nici gndirea nu se va svrsi, suflete.

Privegheaz, o, suflete al meu, si te f deosebit, ca cel mare ntre patriarhi;

ca s dobndesti fapta cu gndirea cea nalt; ca s te faci minte vztoare de Dumnezeu, s ajungi n norul cel neapus cu gndirea, si s te faci neguttor de lucruri mari.

Pe cei doisprezece patriarhi nscndu-i cel mare ntre patriarhi, ti-a fcut tie tainic, suflete al meu, scar spre suirea cea de fapt, pe fii si, ca pe niste temeiuri si trepte, ca niste suisuri preantelepte asezndu-i.

Lui Esau cel urt asemnndu-te, suflete, ai dat amgitorului tu ntia nastere, a frumusetii celei dinti; si de la binecuvntarea printeasc ai czut, si ndoit te-ai amgit, ticlosule, cu fapta si cu gndirea; pentru aceasta acum pocieste-te.

Edom s-a chemat Esau, pentru marea nversunare a amestecrii cu femei. Cci cu nenfrnarea pururea aprinzndu-se si cu plcerile ntinndu-se,

Edom s-a numit, care nseamn: nfierbntarea sufletului celui iubitor de pcate.

De Iov cel de pe gunoi auzind, o, suflete al meu, c s-a ndrepttit, n-ai rvnit brbtiei aceluia, n-ai avut tria gndului lui, ntru toate care le-ai cunoscut, n cele ce ai stiut si n cele ce te-ai ispitit; si te-ai artat nerbdtor.

Cel ce era mai nainte pe scaun, acum se vede gol n gunoi, cu rni; cel cu multi fii si mrit, de nprasn fr de fii si de cas lipsit; c socotea gunoiul palat si rnile mrgritar.

Dup vrednicia mprteasc fiind mbrcat cu diadem si cu porfir, omul cel cu mult avere, si dreptul cel ndestulat de bogtie si de animale, degrab srcind, de avere si de stare si de mprtie s-a lipsit.

De a fost acela drept si fr prihan mai mult dect toti, si n-a scpat de cursele si viclesugurile nseltorului, dar tu fiind iubitor de pcate, ticloase suflete, ce vei face de se va ntmpla s vin asupra ta ceva din cele negndite?

Trupul mi-am spurcat, duhul mi-am ntinat, peste tot m-am rnit; dar ca un doctor, Hristoase, amndou prin pocint mi le tmduieste. Spal-le, curteste-le, Mntuitorul meu, arat-le mai curate dect zpada.

Trupul tu si sngele pentru toti Ti-ai pus, Cuvinte, rstignindu-Te; trupul, adic, ca s m nnoiesti, iar sngele ca s m speli. Duhul Ti-ai dat ca s m aduci, Hristoase,

Printelui Tu.

Svrsit-ai mntuirea n mijlocul pmntului, Fctorule, ca s ne mntuim; de bunvoie pe cruce ai fost rstignit si Edenul cel ce se ncuiase s-a deschis; cele de sus si cele de jos, fptura si toate neamurile mntuindu-se, se nchin Tie.

Fie mie scldtoare sngele cel din coasta Ta, totodat si butur si apa iertrii ce a izvort, ca s m curtesc cu amndou, ungndu-m si bnd, si ca o ungere si butur, Cuvinte, cuvintele Tale cele de viat.

Gol sunt, spre a intra n cmara mirelui, gol sunt si spre a merge la nunt si la cin; candela mi s-a stins, fiind fr untdelemn,

cmara mi s-a nchis dormind eu. Cina s-a mncat; iar eu fiind legat de mini si de picioare, am fost lepdat afar.

Biserica a cstigat pahar coasta Ta cea purttoare de viat, din care a izvort nou ndoit izvorul iertrii si al cunostiintei: spre nchipuirea celei vechi si a celei noi, a amnduror legilor, Mntuitorul nostru.

Timpul vietii mele este scurt, si plin de dureri si de viclesug, dar ntru pocint primeste-m si ntru cunostint m chiam, ca s nu m fac cstig de mncare celui strin; Mntuitorule, Tu nsuti m miluieste.

Falnic sunt acum si semet, cu inima n desert si n zadar. S nu m osndesti mpreun cu fariseul; ci mai ales d-mi smerenia vamesului, Unule ndurate, drepte Judectorule, si cu acesta mpreun m numr.

Stiu, ndurate, c am gresit, de am ocrt vasul trupului meu; ci ntru pocint m primeste, si ntru cunostint m cheam, ca s nu m fac cstig, nici mncare celui strin. Ci tu nsuti, Mntuitorule, m miluieste.

nsumi idol m-am fcut, vtmndu-mi cu poftele sufletul meu. Ci ntru pocint m primeste, si ntru cunostint m chiam, ca s nu m fac cstig, nici mncare celui strin. Ci Tu nsiti, Mntuitorule, m miluieste.

N-am auzit glasul Tu, n-am ascultat Scriptura Ta, Dttorule de lege. Ci ntru pocint m primeste, si ntru cunostint m cheama, ca s nu m fac cstig, nici mncare celui strin. Ci Tu nsuti, Mntuitorule, m miluieste.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Petrecnd viat fr de trup, cuvioas,

fiind cu trup, ai luat mare har de la Dumnezeu cu adevrat, ca s folosesti celor ce te cinstec cu credint. Pentru aceasta ne rugm tie, izbveste-ne pe noi cu rugciunile tale de toate ncercrile.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

ntru adnc de necuviinte mari pogorndu-te, nu te-ai oprit acolo, ci te-ai suit cu gnd mai bun n chip lmurit la virtutea cea desvrsit prin fapt, minunnd, Cuvioas Maic Marie, firea ngereasc.

Cuvioase printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Andrei, lauda printilor, nu uita rugnd cu rugciunile tale, de fat fiind tu, pe Treimea cea nalt dumnezeiasc, ca s ne izbvim de osnd, cei ce te chemm pe tine, dumnezeiescul ocrotitor si podoaba Cretei.

Slav..., a Treimii:

Nedesprtit n fiint, neamestecat n Fete, Dumenezeu Te cunosc pe Tine Dumnezeire, una n Treime ca pe Ceea ce esti ntocmai cu mprtia si ntocmai cu tronul; si strig Tie cntarea cea mare, ce se cnt ntreit ntru cele de sus.

Si acum..., a Nctoarei:

Si ai nscut si esti fecioar, si ai rmas ntru amndou cu firea Fecioar. Cel ce S-a nscut nnoieste legile firii, si pntecele a nscut nesimtind dureri. Unde Dumnezeu voieste, se biruieste rnduiala firii; c face cte voieste

Si iarsi irmosul: Auzit-a proorocul de venirea Ta...

Cntarea a 5-a
Irmosul:

Dis-de-dimineat, Iubitorule de oameni, m rog lumineaz-m si m ndrepteaz la poruncile Tale, si m nvat, Mntuitorule, s fac voia Ta. (de dou ori)

n noapte viata mea mi-am petrecut pururea; c ntuneric s-a fcut mie si negur adnc noaptea pcatului; ci ca pe un fiu al zilei arat-m pe mine, Mntuitorule.

Lui Ruben asemnndu-m eu, ticlosul, fcut-am sfat necuvios si clctor de lege asupra lui Dumnezeu celui nalt, ntinndu-mi patul, precum acela pe al tatlui su.

Mrturisescu-m Tie, Hristoase mprate; pctuit-am, pctuit-am ca mai nainte fratii lui Iosif, vnznd rodul curtiei si al ntelepciunii.

De cei de un snge a fost dat, a fost vndut n robie dulcele suflet, cel drept, spre nchipuire a Domnului; iar tu, suflete, cu totul te-ai vndut ruttilor tale.

Lui Iosif cel drept si mintii lui celei curate, urmeaz ticlosule si neiscusitule suflete, si nu te desfrna cu pornirile cele nebunesti, fcnd frdelege pururea.

De s-a si slsluit n groap oarecnd Iosif, Stpne Doamne, dar spre nchipuirea ngroprii si al scuiprii Tale a fost aceasta; iar eu ce-Ti voi aduce Tie ntru acest chip vreodat?

Auzit-ai de cosul lui Moise, suflete,

cel purtat de apele si de valurile rului, c a fost pzit de demult ca ntr-o cmar, scpnd de fapta cea amar a voii lui Faraon.

De ai auzit, ticlosule suflete, de moasele ce ucideau oarecnd partea brbteasc, cea nevrstnic, suge acum ntelepciunea ca marele Moise.

Nu ti-ai omort mintea lovind-o, precum marele Moise pe egipteanul, ticlosule suflete; si cum te vei slslui, spune-mi, n pustietatea patimilor prin pocint?

n pustietti a locuit marele Moise. Vino dar, suflete, de urmeaz vietii lui, ca s te nvrednicesti a vedea si artarea lui Dumnezeu cea din rug.

Toiagul lui Moise te nchipuieste, suflete, care a lovit marea si a nchegat adncul, cu nsemnarea dumnezeiestii Cruci; prin care vei putea si tu s svrsesti lucruri mari.

Aaron a adus lui Dumnezeu foc fr prihan, fr viclesug; iar Ofni si Fineas, ca si tine suflete, au adus lui Dumnezeu viat strin si ntinat.

Greu la minte m-am fcut, Stpne, ca si Faraon cel cumplit; Ianis si Iamvri la suflet si la trup, cufundat cu gndul! Ci ajut-mi mie, Mntuitorule.

Cu lut mi am amestecat gndul, eu ticlosul. Spal-m, Stpne, n baia lacrimilor mele, m rog Tie, alb ca zpada fcnd hainatrupului meu.

De voi cerceta faptele mele, Mntuitorule, m vd pe mine nsumi ntrecnd pe tot omul cu pcatele; c ntru cunostint gndind am gresit, iar nu ntru necunostint.

Crut, crut, Doamne, zidirea Ta. Pctuit-am, iart-m,Cel ce esti nsuti din fire curat, cciafar de Tine nimeni altul nu este fr pat.

Pentru mine ai luat chipul meu, Dumnezeu fiind; artat-ai minuni vindecnd pe cei leprosi si ntrind pe cei slbnogi; ai oprit curgerea de snge,Mntuitorule, celei ce s-a atins de poalele Tale.

Celei ce avea curgere de snge urmeaz, ticlosule suflete, nzuieste, tine-te de poalele lui Hristos, ca s te izbvesti de bti si s auzi de la Dnsul: credinta ta te-a mntuit!

Celei grbovite urmeaz, o suflete!

Apropie-te, cazi la picioarele lui Iisus, ca s te ndreptezi, s umbli drept n cile Domnului.

Desi esti fntn adnc,Stpne, izvorste-mi ape din preacuratele Tale vine. Ca bnd, ca si Samarineanca, s nu mai nsetez. C izvoare de viat izvorsti.

Siloam s-mi fie mie lacrimile mele, Stpne Doamne, ca s-mi spl si eu luminile sufletului si s Te vd cu gndul pe Tine, Lumina cea mai nainte de veci.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cu neasemnat dragoste,preafericit, dorind s te nchini lemnului Crucii, te-ai nvrednicit de dorire; nvredniceste-m si dar pe mine, s dobndesc slava cea de sus.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Repejunea Iordanului trecnd-o, ai aflat odihn, fugind de plcerea trupeasc cea cu durere; din care si pe noi, cuvioas, scoate-ne cu rugciunile tale.

Cuvioase Printe Andrei, roag te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca pe un pstor preaales, ntelepte Andrei, pe tine cel preacinstit, cu dragoste mult si cu fric te rog, ca s dobndesc mntuire si viat vesnic, prin rugciunile tale.

Slav..., a Treimii:

Pe Tine, Treime, Te cntm, pe unul Dumnezeu; Sfnt, Sfnt, Sfnt esti Printe si Fiule si Duhule, Fiint singur prin Sine, Unime creia pururea ne nchinm.

Si acum..., a Nsctoarei:

Din tine S-a mbrcat ntru a mea frmnttur Dumnezeu, Cel ce a zidit veacurile, Maic Fecioar, ceea ce esti nestricat si nu stii de brbat, si a unit Lui firea omeneasc.

Si iarsi irmosul: Dis-de-dimineat...

Cntarea a 6-a:
Irmosul:

Strigat-am cu toat inima mea ctre nduratul Dumnezeu si m-a auzit din iadul cel mai de jos; si a scos din stricciune viata mea. (de dou ori)

Lacrimi din ochii mei,

Mntuitorule, si suspinuri din adnc curat aduc Tie, strignd inima mea: Dumnezeule,pctuit-am Tie, milostiveste-Te spre mine.

nstrinatu-te-ai, suflete, de Domnul tu, ca Datansi ca Aviron; dar din toat inima strig: Iart-m! Ca s nu te mpresoare pe tine prpastia pmntului.

Ca o junice slbticit, asemnatu-te-ai, suflete, lui Efrem; ca o cprioar, pzeste-ti viata de curse, nltndu-ti mintea cu aripi, cu fapta si cu gndirea.

Mna lui Moise ne va face s credem, suflete, cum c Dumnezeu poate s albeasc si s curete viata cea leproas; !!!!! nu te dezndjdui dar, mcar c esti lepros.

Valurile pcatelor mele, Mntuitorule, ca n Marea Rosie ntorcndu-se,

m-au acoperit degrab, ca oarecnd pe egipteni si pe conductorii lor.

Voie slobod fr recunostint ai avut, suflete, casi Israel mai nainte; c mai mult dect dumnezeiasca man, ai ales nentelepteste lcomia patimilor cea iubitoare de plceri.

Crnurile cele de porc si cldrile si bucatele cele egiptenesti, mai vrtos dect cele ceresti ai voit, suflete al meu; ca si de demult nemultumitorul popor n pustie.

Puturile hananeiestilor gnduri mai mult le-ai cinstit, suflete, dect vna pietrei, din care izvorul ntelepciunii vars izvorul teologiei.

Cnd a lovit Moise, sluga Ta, piatra cu toiagul, cu nchipuire mai nainte a nsemnat coasta Ta cea de viat fctoare;

din care toti butur de viat scoatem, Mntuitorule.

Cerceteaz, suflete, si iscodeste ca Isus, fiul lui Navi, ce fel este pmntul fgduintei, si locuieste n el cu bun legiuire.

Ridic-te si mpotriveste-te patimilor trupesti, ca Isus asupra lui Amalec; biruind pururea gndurile cele nseltoare, ca si pe gavaoniteni.

Treci peste firea cea curgtoare a vremii, ca mai nainte chivotul, si te f mostenitor pmntului aceluia al fgduintei, suflete, Dumnezeu porunceste.

Precum ai scpat pe Petru, cel ce a strigat: scap-m, asa apucnd nainte, Mntuitorule, scap-m si pe mine de fiar, ntinzndu-Ti mna Ta, si m scoate din adncul pcatului.

Pe Tine Te stiu liman linistit, Stpne, Stpne Hristoase! Ci apucnd nainte, izbveste-m din adncurile pcatului cele neumblate, si din dezndjduire.

Eu sunt, Mntuitorule, drahma cea mprteasc, pe care ai pierdut-o de demult; dar aprinznd fclie pe Mergtorul naintea Ta, Cuvinte, caut si afl chipul Tu.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Ca s stingi vpaia patimilor, ai izvort pururea praie de lacrimi, Marie, arzndu-ti sufletu. Al cror har d-mi-l si mie, robului tu.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Neptimire cereasc ai dobndit, prin vietuirea cea preanalt de pe pmnt, maic;

pentru aceasta roag-te, s mntuiasc din patimi, cu rugciunile tale, pe cei ce te laud pe tine.

Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Cunoscndu-te pstor si arhiereu al Cretei, si rugtor pentru lume pe tine, Andrei, alerg si strig tie: scoate-m, printe, din adncul pcatului.

Slav..., a Treimii:

Treime sunt neamestecat, nedesprtit; desprtit dupa Fete, si Unime sunt din Fire unit: Tatl si Fiul si dumnezeiescul Duh.

Si acum..., a Nsctoarei:

Pntecele tu ne-a nscut nou pe Dumnezeu, cu chipul ca si noi; deci ca pe un Ziditor al tuturor,

roag-L, Nsctoare de Dumnezeu, ca prin rugciunile tale s ne ndrepttim.

Si iarsi irmosul: Strigat-am cu toat inima mea...

CONDAC, glasul al 6-lea:

Suflete al meu, suflete al meu, scoal! Pentru ce dormi? Sfrsitul se apropie si vei s te tulburi. *** Desteapt-te dar, ca s se milostiveasc spre tine, Hristos Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni si toate le plineste.

ICOS:

Cmara cea de vindecare a lui Hristos vznd-o deschis, privind si sntatea care izvorste din aceasta lui Adam, a ptimit si s-a rnit diavolul,

si ca n primejdie s-a tnguit si a strigat ctre prietenii si: Ce voi face Fiului Mariei? m ucide Vitleemiteanul, Cel ce este pretutindeni si pe toate le plineste.

SINAXAR...

Fericirile, glasul al 6-lea.

Stih: ntru mprtia Ta, cnd vei veni, pomeneste-ne pe noi, Doamne.

Pe tlharul l-ai fcut, Hristoase, locuitor raiului; pe cel ce a strigat pe Cruce ctre Tine: pomeneste-m! nvredniceste-m si pe mine, nevrednicul, de pocinta acestuia.

Stih: Fericiti cei sraci cu duhul c acelora este mprtia cerurilor.

Auzit-ai, suflete al meu, de Manoe, c a ajuns la artare dumnezeiasc, si a luat atuncea rodul fgduintei din cea stearp; s urmm dreptei credinte a acestuia.

Stih: Fericiti cei ce plng c aceia se vor mngia.

Rvnind lenevirii lui Samson, suflete, ti-ai tuns tria lucrurilor tale, dndu-ti celor de alt neam viata ntreag si fericit, pentru iubirea plcerii.

Stih: Fericiti cei blnzi c aceia vor mosteni pmntul.

Cel ce a biruit mai nainte cu falca mgarului pe cei de alt neam, acum se afl prdat de desfru; ci fugi, suflete al meu, de asemnare, de fapta si de slbirea lui.

Stih: Fericiti cei ce flmnzesc si nsetoseaz de dreptate, c aceia se vor stura.

Barac si Ieftae, cpetenii de oaste, s-au ales judectorii lui Israel, cu care mpreun si Debora cea cu minte brbteasc. Deci mbrbtndu-te, suflete, cu vitejiile acelora, ntreste-te.

Stih: Fericiti cei milostivi c aceia se vor milui.

Pe Iaila cea viteaz ai cunoscut-o, suflete al meu, care a tras n teap pe Sisera mai nainte, si a fcut mntuire; auzi stlpul, pe care tie Crucea se nsemneaz.

Stih: Fericiti cei curati cu inima c aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Jertfeste, suflete, jertf de laud, adu fapta bun ca pe o fiic mai curat dect a lui Ieftae; si junghie ca pe o jertf Domnului tu patimile cele trupesti.

Stih: Fericiti fctorii de pace c aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Intelege, suflete al meu, ce este lna lui Ghedeon; primeste rou din cer si te pleac, precum cinele, de bea apa, care curge din lege prin stoarcerea Scripturii.

Stih: Fericiti cei prigoniti pentru dreptate c acelora este mprtia cerurilor.

Osnda lui Eli preotul ai luat-o, suflete al meu, pentru lipsa mintii, suferind a lucra ntru tine patimile, ca si acela pe feciorii cei fr de lege.

Stih: Fericiti veti fi cnd v vor ocr pe voi si v vor prigoni si vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr mintind, pentru Mine.

ntre judectori, levitul cu socoteal si-a mprtit femeia la cele dousprezece neamuri, suflete al meu, ca s vdeasc ntinciunea cea fr de lege a neamului lui Veniamin.

Stih: Bucurati-v si v veseliti c plata voastr mult este n ceruri.

Iubitoarea de ntelepciune Ana, rugndu-se,

numai buzele si-a miscat spre laud, iar glasul ei nu se auzea; si de aceea, desi era sterp, a nscut fiu vrednic de rugciunea ei.

Stih: Pomeneste-ne pe noi, Doamne, cnd vei veni ntru mprtia Ta.

numratu-s-a ntre judectori feciorul Anei, marele Samuel, pe care Armatem l-a crescut In casa Domnului. Aceluia rvneste, suflete al meu, si judec lucrurile tale mai nainte dect pe ale altora.

Stih: Pomeneste-ne pe noi, Stpne, cnd vei veni ntru mprtia Ta.

Ales fiind David rege, ca un rege s-a uns din corn cu dumnezeiescul mir. Deci si tu suflete al meu, de poftesti mprtia cea de sus, n loc de mir, unge-te cu lacrimi.

Stih: Pomeneste-ne pe noi, Sfinte, cnd vei veni ntru mprtia Ta.

Miluieste zidirea Ta, Milostive; milostiveste-Te spre fptura minilor Tale, si iart tuturor pctosilor si mie, celui ce am clcat poruncile Tale mai mult dect toti.

Slav..., a Treimii:

Si nasterii celei fr de nceput si purcederii m nchin: Tatlui, Cel ce a nscut, slvesc pe Fiul Cel nscut, laud pe Duhul Sfnt, Cel ce strluceste mpreun cu Tatl si cu Fiul.

Si acum..., a Nsctoarei:

Nasterii Tale celei mai presus de fire ne nchinm, nedesprtind slava cea dup fire a Pruncului tu, Nsctoare de Dumnezeu; c Cel ce este unul dup fat, se mrturiseste ndoit dup fire.

Cntarea a 7-a
Irmosul:

Pctuit-am, frdelege si nedreptate svrsit-am naintea Ta; nici am pzit, nici am fcut precum ne-ai poruncit nou; dar nu ne prsi pe noi pn n sfrsit, Dumnezeul printilor. (de dou ori)

Pctuit-am, gresit-am si am clcat porunca Ta; c ntru pcate am fost zmislit, si am adugat rnilor mele ran. Ci Tu m miluieste, ca un ndurat, Dumnezeul printilor.

Cele ascunse ale inimii mele, le-am mrturisit Tie, Judectorul meu. Vezi smerenia mea,

vezi si necazul meu, si ia aminte acum la judecata mea; si Tu m miluieste, ca un ndurat, Dumnezeul printilor.

Saul oarecnd, dac a pierdut asinele tatlui su, suflete, degrab a aflat n schimb mprtia; dar pzeste-te s nu gresesti alegnd mai degrab poftele tale cele dobitocesti, dect mprtia lui Hristos.

David, dumnezeiescul printe, de a si gresit oarecnd ndoit, suflete al meu, cu sgeata desfrului sgetndu-se, si cu sulita robindu-se pentru pedeapsa uciderii; dar tu cu mai grele lucruri bolesti, din pornirile cele de voia ta.

mpreunat-a David oarecnd nelegiuirea cu nelegiuire, c a amestecat desfrul cu uciderea; dar ndat ndoit pocint a artat. Iar tu, suflete, mai viclene lucruri ai fcut, necindu-te ctre Dumnezeu.

David oarecnd a nsemnat cntarea, scriind-o ca ntr-o icoan, prin care si mustr fapta ce a lucrat, strignd: Miluieste-m! C Tie unuia am gresit, Dumnezeul tuturor; nsuti m curteste.

Purtat fiind chivotul n car, cnd s-au ntors junicile, numai ct s-a atins Zan acela de el, a fost certat de mnia lui Dumnezeu. Deci de ndrzneala aceluia fugind, suflete, cinsteste bine cele dumnezeiesti.

Auzit-ai de Abesalom cum s-a sculat mpotriva firii. Cunoscut-ai faptele lui cele ntinate, cu care a batjocorit patul lui David, tatlui su; dar si tu ai urmat pornirilor lui celor de patimi si iubitoare de plceri.

Supus-ai trupului tu vrednicia ta cea nerobit, si ca alt Ahitofel aflnd pe vrjmasul, suflete,

te-ai plecat dup sfaturile lui; dar le-a risipit pe acestea nsusi Hristos, ca tu s te mntuiesti cu adevrat.

Solomon cel minunat, cel plin de harul ntelepciunii, acesta fcnd viclesug naintea lui Dumnezeu oarecnd, s-a deprtat de El; cruia si tu ti-ai asemnat blestemata ta viat, suflete.

De plcerile patimilor sale fiind silit, s-a ntinat, vai mie! iubitorul ntelepciunii, iubitor de femei desfrnate fcndu-se si nstrinat de la Dumnezeu; cruia tu, o, suflete, ai urmat cu gndul, prin dezmierdri rusinoase.

Lui Roboam, celui ce n-a ascultat sfatul tatlui su, ai rvnit, suflete, mpreun si lui Ieroboam, slugii celei prea rele, care s-a viclenit oarecnd;

dar fugi de asemnarea lor, si strig lui Dumnezeu: pctuit-am, miluieste-m!

Necurtirilor lui Ahav ai rvnit, sufletul meu! Vai mie! Te-ai fcut locas ntinciunilor trupesti si vas urt al patimilor. Dar din adncul tu suspin si spune lui Dumnezeu pcatele tale.

A ars oarecnd Ilie pe cei de dou ori cte cincizeci, cnd a junghiat si pe proorocii cei de rusine ai Izabelei, spre mustrarea lui Ahav. Dar fugi, suflete, de asemnarea acestor doi si te ntreste.

ncuiatu-s-a tie cerul, suflete, si foamete de la Dumnezeu te-a cuprins de vreme ce nu te-ai plecat cuvintelor lui Ilie Tesviteanul ca si Ahav oarecnd. Ci sareptencei asemnndu-te, hrneste sufletul proorocului.

Pcatele lui Manase ti-ai ngrmdit cu vointa, suflete, punnd ca niste lucruri de scrb patimile si nmultind cele dezgusttoare; dar pocintei lui rvnind cu cldur, cstig-ti umilint.

Cad naintea Ta si aduc Tie, ca niste lacrimi, cuvintele mele; pctuit-am, cum a gresit pctoasa, si am fcut frdelege ca nimeni altul pe pmnt. Dar fie-Ti mil Stpne, de fptura Ta si iarsi m cheam.

Folosit-am ru chipul Tu, si am stricat porunca Ta; toat frumusetea mi s-a ntunecat, si cu patimile mi s-a stins fclia, Mntuitorule. Dar milostivindu-Te, d-mi bucurie, precum cnt David.

ntoarce-te, cieste-te, descoper cele ascunse; grieste lui Dumnezeu Cel ce stie toate. Tu singur stii Mntuitorule,

cele ascunse ale mele; ci nsuti Tu m miluieste, precum cnt David, dup mare mila Ta.

Stinsu-s-au zilele mele, ca visul celui ce se desteapt. Pentru aceasta ca Iezechia lcrimez pe patul meu, ca s mi se adauge ani de viat. Dar care Isaia va s stea pentru tine, suflete? Fr numai Dumnezeul tuturor.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Strignd ctre Preacurata lui Dumnezeu mai nainte, ai gonit turbarea poftelor celor cu sil suprtoare, si ai rusinat pe vrjmasul, cel ce te-a fcut s cazi n curs. Ci d-mi acum ajutor n necazuri si mie, robului tu.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe Hristos pe Care L-ai iubit, de Care ai dorit,

pe urma Cruia ai mers, Acesta a aflat pocinta si ti-a druit-o, ca singur Dumnezeu milostiv; pe Care roag-L nencetat, s ne izbveasc pe noi de patimi si de primejdii.

Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi.

Pe piatra credintei ntreste-m, cu rugciunile tale, printe, ngrdindu-m cu frica cea dumnezeiasc, si m rog druieste-mi mie acum pocint, Andreie; si m izbveste de cursa vrjmasilor care m caut pe mine.

Slav..., a Treimii:

Treime neamestecat, nedesprtit, de o fiint si fire una; lumini si lumin, si trei sfinte, si unul sfnt, este ludat Treimea, Dumnezeu. Laud si preaslveste, suflete, viat si vieti,

pe Dumnezeul tuturor.

Si acum..., a Nsctoarei:

Ludmu-te, bine te cuvntm, nchinmu-ne tie, Nsctoare de Dumnezeu, c ai nscut pe Unul din Treimea cea nedesprtit, pe Unul Fiu si Dumnezeu; si tu nsti ne-ai deschis nou celor de pe pmnt cele ceresti.

Si iarsi irmosul: Gresit-am, frdelege am fcut...

Cntarea a 8-a, glasul al 8-lea:

Irmosul:

Pe mpratul slavei, Cel fr de nceput, de Care se nfricoseaz puterile ceresti, si se cutremur cetele ngerilor, preoti ludati-L, popoare preanltati-L ntru toti vecii.

Ca niste crbuni ai focului celui fr materie, ardeti patimile mele cele mpdurite, aprinznd ntru mine acum dorul dragostei celei dumnezeiesti, Apostolilor.

S cinstim trmbitele cele cu glasuri bune ale Cuvntului, prin care au czut zidurile cele nentrite ale vrjmasului, si s-au ntrit zidurile cunostintei de Dumnezeu.

Sfrmati chipurile patimilor sufletului meu, cei ce ati sfrmat capistile si idolii vrjmasului, Apostoli ai Domnului, cei ce sunteti biserici sfintite.

A Nsctoarei:

ncput-ai pe Cel nencput din fire; purtat-ai pe Cel ce poart toate; alptat-ai, curat, pe Cel ce hrneste fptura, pe Hristos dttorul de viat.

Alt Tricntare
Irmos acelasi:

Cu mestesugirea cea nalt a Duhului, ati zidit toat Biserica, Apostoli ai lui Hristos; n aceasta binecuvntati pe Hristos n veci.

Trmbitnd cu tmbita dogmelor, au surpat Apostolii toat nselciunea idoleasc, preanltnd pe Hristos ntru toti vecii.

Apostoli ce sunteti bun adunare, pzitori ai lumii, cetteni ceresti, izbviti-ne din primejdii pe noi, care v ludm pururea.

A Treimii:

Dumnezeiasc stpnie cea ntreit nsorit si prealuminat, fire de o slav si de un tron, Printe atoatefctorule, Fiule si Duhule cel dumnezeiesc,

pe Tine Te laud n veci.

A Nsctoarei:

Ca pe un tron cinstit si preanltat s ludm nencetat, popoare, pe Maica lui Dumnezeu, pe ceea ce singur este dup nastere maic si fecioar.

Alt Tricntare
Irmosul:

Pe Cel pe Care-L slvesc ostile ceresti si de El se cutremur heruvimii si serafimii, toat suflarea si zidirea, ludati-L, binecuvntati-L, si-L preanltati ntru toti vecii. (de dou ori)

Miluieste-m pe mine cel ce am pctuit, Mntuitorule, ridic-mi mintea mea spre ntoarcere.

Primeste-m pe mine cel ce m pociesc; miluieste-m pe mine cel ce strig; gresit-am Tie, mntuieste-m; nelegiuit-am, miluieste-m.

Ilie cel ce a fost purtat n car, suindu-se n carul virtutilor, s-a nltat spre ceruri oarecnd, mai presus de cele pmntesti; deci la suirea acestuia cuget, suflete al meu.

Curgerea Iordanului oarecnd a stat de o parte si de alta, prin lovirea cu cojocul lui Ilie de ctre Elisei; iar tu, o suflete al meu, acestui dar nu te-ai nvrednicit, din pricina nenfrnrii.

Elisei lund oarecnd cojocul lui Ilie, a luat de la Domnul har ndoit; iar tu, o suflete al meu, de acest har nu te-ai mprtsit, pentru nenfrnare.

Somaniteanca oarecnd a primit pe cel drept cu gnd bun; iar tu, o suflete, n-ai adus n casa ta nici strin, nici cltor. Pentru aceasta tu vei fi lepdat afar din cmar, tnguindu-te.

Mintii celei ntinate a lui Ghiezi pururea te-ai asemnat, ticlosule suflete; a crui iubire de argint leapd-o mcar la btrnete. Fugi de focul gheenei, deprtndu-te de ruttile tale.

Tu, suflete, lui Ozia rvnind, lepra lui ntru tine ai luat-o; c cele necuviincioase cugeti, si cele fr de lege faci; las cele ce ai si alearg la pocint.

De niniveni ai auzit, suflete, c s-au pocit ctre Dumnezeu cu sac si cu cenus; acestora n-ai urmat, ci te-ai artat mai ru dect toti cei ce au gresit mai nainte de lege si dup lege.

De Ieremia cel din groapa cu noroi ai auzit, suflete,

care a plns cu tnguire cetatea Sionului si lacrimi a vrsat. Urmeaz vietii lui celei plngtoare si te vei mntui.

Iona a fugit n Tars, cunoscnd dinainte ntoarcerea ninivenilor; a cunoscut ca un prooroc milostivirea lui Dumnezeu; pentru c se ferea s nu mint proorocia lui.

De Daniel ai auzit, o suflete, cum a astupat gurile fiarelor n groap; ai nteles cum tinerii cei ce au fost cu Azaria au stins prin credint vpaia cuptorului cea arztoare.

Pe toti cei din Legea Veche, i-am adus tie, suflete, spre pild; urmeaz faptelor iubite de Dumnezeu ale dreptilor si fugi de pcatele celor vicleni.

Drepte Judectorule, Mntuitorule, miluieste-m si m izbveste de foc si de groaza ce am a petrece la judecat, dup dreptate; iart-m mai nainte de sfrsit,

prin fapte bune si prin pocint.

Ca tlharul strig Tie: pomeneste-m; ca Petru strig cu amar: iart-m, Mntuitorule! strig ca vamesul, lcrimez ca pctoasa. Primeste-mi tnguirea ca oarecnd pe a cananeencii.

Tmduieste putrejunea smeritului meu suflet, Mntuitorule, Unule, Tmduitorule. Pune-mi doctorie vindectoare si untdelemn si vin, lucrurile cele de pocint, si umilint cu lacrimi.

Cananeencii si eu urmnd, strig: miluieste-m, Fiul lui David! M ating de poal, ca ceea ce-i curge snge; plng ca Marta si ca Maria pentru Lazr.

Alabastru cu lacrimi turnnd pe capul Tu, Mntuitorule, ca niste mir, strig ca pctoasa care cerea mil; rugciune aduc si cer s iau iertare.

De n-a si pctuit nimeni ca mine,

totusi primeste-m, Milostive Mntuitorule, si pe mine, care cu fric m pociesc si cu dragoste strig: pctuit-am Tie unuia, nelegiuit-am, miluieste-m.

Milostiveste-Te, Mntuitorule, spre zidirea Ta, si m caut ca un pstor pe mine, oaia cea pierdut, si rtcit fiind, rpeste-m de la lup, si m f oaie n psunea oilor Tale.

Cnd vei sedea Judector ca un milostiv, si vei arta slava Ta cea nfricostoare, Hristoase, o! ce fric va fi atuncea. Cuptorul arznd si toti temndu-se de nfricostoarea judecat a Ta.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Maica Luminii celei neapuse, pe tine luminndu-te, te-a dezlegat de ntunericul pcatelor; de unde primind tu harul Duhului,

lumineaz Marie pe cei ce te laud cu credint.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Minune nou cu adevrat vznd n tine, maic, dumnezeiescul Zosima s-a spimntat; c nger n trup vedea si cu totul de minune s-a umplut, ludnd pe Hristos n veci.

Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Ca cel ce ai ndrzneal ctre Domnul, Andrei cinstite, lauda Cretei, pe tine te rog; roag-te, ca s aflu acum dezlegare de legtura frdelegii prin rugciunile tale, ca cel ce esti nvttor al pocintei. si mrirea cuviosilor.

A Treimii: Binecuvntm pe Tatl si pe Fiul si pe Sfntul Duh, Dumnezeu.

Printe, Cel ce esti fr nceput, Fiule, Cel mpreun fr de nceput, Mngietorule cel bun, Duhule cel drept, Nsctorule al lui Dumnezeu Cuvntul, Cuvinte al Tatlui celui fr de nceput, Duhule cel viu si fctor, Treime n Unime, miluieste-m.

Si acum..., a Nsctoarei:

Ca din porfir s-a tesut trupul lui Emmanuel nluntru n pntecele tu, Preacurat, ceea ce esti porfir ntelegtoare; pentru aceasta, Nsctoare de Dumnezeu cu adevrat pe tine te cinstim.

S ludm, bine s cuvntm si s ne nchinm Domnului, cntndu-I si preanltndu-L pe Dnsul ntru toti vecii.

Si iarsi irmosul: Pe Cel pe Care-L slvesc...

TRICNTAREA Cntarea a 9-a, glasul al 8-lea:

Irmosul:

Cu adevrat, Nsctoare de Dumnezeu te mrturisim pe tine, Fecioar curat, cei mntuiti prin tine, cu cetele cele fr de trupuri mrindu-te pe tine.

Apostoli, cei ce v-ati artat izvoare de ape mntuitoare, rcoriti sufletul meu cel topit de setea pcatului.

Pe mine cel ce not n noianul pierzrii si sunt cufundat, mntuieste-m, Doamne, cu dreapta Ta, ca si pe Petru.

Ca cei ce sunteti sarea nvtturilor celor dulci, uscati putrejunea gndului meu, si alungati ntunericul necunostintei.

A Nsctoarei:

Ca una ce ai nscut bucuria, d-mi plngere prin care s pot afla mngiere, dumnezeiasc stpn, n ziua ce va s fie.

Alt Tricntare:
Pe tine, ceea ce esti mijlocitoare ntre cer si ntre pmnt, toate neamurile te fericim; c trupeste a locuit n tine plinirea Dumnezeirii, Fecioar.

Cu cntri te slvim pe tine, adunare ludat a Apostolilor, c v-ati artat lumii lumintori, alungnd nselciunea

Cu mreaja voastr cea evangheliceasc vnnd pesti cuvnttori, i aduceti pururea merinde lui Hristos, fericitilor Apostoli.

Aduceti-v aminte de noi, Apostoli, n rugciunea voastr ctre Dumnezeu, ca s ne izbvim de toat ncercarea, rugmu-v, noi care v ludm cu dragoste.

A Treimii:

Pe Tine, Unimea cea n trei Fete, Tat si Fiule si cu Duhul, pe un Dumnezeu de o fiint laud; pe Treimea cea de o putere si fr nceput.

A Nsctoarei:

Pe tine, Nsctoare de prunc si Fecioar, toate neamurile te fericim, ca cei ce ne-am izbvit prin tine din blestem; c ai nscut pe Domnul, bucuria noastr.

Alt Tricntare:
Irmosul:

Nasterea zmislirii celei fr de smnt este netlcuit; rodul Maicii celei fr de brbat este nestricat; c nasterea lui Dumnezeu nnoieste firile. Pentru aceasta pe tine toate neamurile, ca pe o maic mireas a lui Dumnezeu, cu dreapt credint te mrim.

Mintea s-a rnit, trupul s-a trndvit,duhul boleste; cuvntul a slbit, viata s-a omort, sfrsitul este lng usi. Pentru aceasta, ticlosul meu suflet, ce vei face cnd va veni Judectorul s cerceteze ale tale?

Adusu-ti-am aminte, suflete, de la Moise facerea lumii, si toat Scriptura cea asezat de acela; care ti povesteste tie de cei drepti si de cei nedrepti; din care celor de al doilea, adic celor nedrepti ai urmat, o suflete, pctuind lui Dumnezeu, iar nu celor dinti.

Legea a slbit, Evanghelia nu lucreaz si toat Scriptura n tine nu este bgat n seam; profetii au slbit si tot cuvntul Celui Drept. Si rnile tale, o suflete al meu, s-au nmultit, nefiind doctor care s te nsntoseze.

Pildele Scripturii celei noi ti aduc tie, ca s te aduc pe tine, suflete, spre umilint; rvneste dar dreptilor, iar de pctosi te leapd, si nduplec pe Hristos cu rugciunile tale, cu postul, cu curtia si cu smerenia.

Hristos s-a fcut prunc, mpreunndu-Se cu mine prin trup, si toate cte sunt ale firii, cu voia le-a plinit, afar de pcat, artndu-ti tie, o suflete, pilda si cchipul smereniei Sale.

Hristos S-a fcut om, chemnd la pocint pe tlhari si pe desfrnate. Suflete, pocieste-te, c s-a deschis usa mprtiei acum, si o apuc mai nainte fariseii si vamesii si desfrnatii, pocindu-se.

Hristos pe magi i-a mntuit, pe pstori i-a chemat, multimea pruncilor a fcut-o mucenici, pe btrnul l-a slvit si pe vduva cea btrn. Crora n-ai rnit, suflete, nici faptelor nici vietii; dar vai tie, cnd vei fi judecat!

Postind Domnul patruzeci de zile n pustie, mai pe urm a flmnzit, artnd firea cea omeneasc. Suflete, nu te lenevi; de va nvli asupra ta vrjmasul, alung-l cu rugciuni si cu postire, departe de picioarele tale.

Hristos era ispitit, diavolul l ispitea, artndu-I pietrele ca s le fac pini. n munte L-a suit s vad toate mprtiile lumii ntr-o clipit. Teme-te, o suflete, de nselciune; trezeste-te, roag-te n tot ceasul lui Dumnezeu.

Turtureaua cea iubitoare de pustie, sfesnicul lui Hristos, glasul celui ce strig a glsuit, predicnd pocint: Irod a svrsit frdelege cu Irodiada. Vezi dar, suflete al meu, s nu te prinzi n cursele celor fr de lege ci degrab mbrtiseaz pocinta.

n pustie a locuit naintemergtorul harului, si Iudeea toat si Samaria auzind, au alergat si si-au mrturisit pcatele lor bucuros, boteznduse; crora tu, suflete, n-ai urmat.

Nunta cinstit este si patul nentinat, c Hristos amndou le-a binecuvntat mai nainte, osptndu-Se trupeste, si n Cana Galileii la nunt apa n vin prefcnd, artnd ntia minune, ca tu s te prefaci, o suflete.

Hristos a ntrit pe slbnogul cel ce si-a ridicat patul, si pe tnrul cel mort l-a nviat, pe fiul vduvei si pe al sutasului si, samarinencei artndu-Se, a nchipuit mai nainte tie, suflete, nchinarea n Duh.

Pe ceea ce-i curgea snge a tmduit-o Domnul cu atingerea de poala Lui; pe cei leprosi i-a curtit, pe orbi i-a luminat si pe cei schiopi i-a ndreptat; pe surzi, pe muti si pe cea grbovit pn la pmnt, i-a tmduit cu cuvntul, ca tu s te mntuiesti, ticloase suflete.

Bolile tmduind, sracilor a binevestit Hristos-Cuvntul. Pe schiopi i-a vindecat, mpreun cu vamesii a mncat si cu pctosii S-a amestecat; sufletul fiicei lui Iair, celei moarte mai dinainte, l-a ntors cu atigerea minii.

Vamesul s-a mntuit si pctoasa s-a nteleptit; iar fariseul, ludnduse, s-a osndit. C vamesul striga: milostiveste-Te; si pctoasa: miluieste-m. Iar fariseul se ngnfa strignd: Dumnezeule, multumescu-Ti, si celelalte graiuri ale nebuniei lui.

Zaheu vames a fost, dar s-a mntuit; si fariseul Simon s-a nselat, si pctoasa si-a luat dezlegare de iertare, de la Cel ce are puterea a ierta

pcatele; creia srguieste de urmeaz, suflete.

N-ai rvnit pctoasei, o, ticlosul meu suflet, care lund alabastru cu mir, cu lacrimi a uns picioarele Domnului, si cu prul le-a sters. Cci i-a rupt zapisul pcatelor ei cele de demult.

Cettile crora le-a dat Hristos bunavestire, stii, suflete al meu cum au fost blestemate; teme-te de pild, s nu te faci ca acelea; pe care asemnndu-le Stpnul cu Sodoma, pn la iad le-a osndit.

S nu te arti, o suflete al meu, mai ru pentru dezndjduire, auzind credinta cananeencei, pentru care cu cuvntul lui Dumnezeu s-a tmduit fiica ei. Strig din adncul inimii, ca si accea lui Hristos: Fiul lui David, mntuieste-m si pe mine.

Milostiveste-Te, mntuieste-m Fiul lui David, miluieste-m, Cel ce ai tmduit cu cuvntul Tu pe cei ndrciti, si glasul cel milostiv, ca si tlharul, grieste-mi: Amin zic tie, cu Mine vei fi n rai, cnd voi veni ntru slava Mea.

Un tlhar Te-a hulit; un tlhar ca Dumnezeu te-a cunoscut. C amndoi mptrun pe cruce erau spnzurati. Dar, o mult-ndurate! Ca si tlharul celui credincios, care Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu, deschide-mi si mie usa slvitei Tale mprtii.

Fptura s-a mhnit vzndu-Te rstignit; muntii si pietrele de fric s-au despicat, pmntul s-a cutremurat si iadul s-a golit; si s-a ntunecat lumina zilei, vzndu-Te pe Tine, Iisuse, cu trupul pe Cruce pironit.

Roade vrednice de pocint nu cere de la mine; c tria mea ntru mine a lipsit. Druieste-mi inim pururea umilit, si srcie duhovniceasc; ca s-Ti aduc acestea ca o jertf primit, Unule, Mntuitorule.

Judectorul meu si cunosctorule, Cel ce va s vii iarsi cu ngerii s judeci lumea toat; atunci vzndu-m cu ochiul Tu cel blnd, s Te milostivesti si s m miluiesti, Iisuse, pe mine care am gresit mai mult dect toat firea omeneasc.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Toate cetele ngeresti si adunrile omenesti le-ai uimit cu viata ta cea minunat; ca cei fr de trup vietuind si firea covrsind; pentru care ca si cum ai fi fost fr materie, te-ai suit cu picioarele pe ap, Marie, si Iordanul ai trecut.

Cuvioas Maic Marie, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

F milostiv pe Ziditorul pentru noi, cei ce te ludm pe tine, Cuvioas Maic, s ne izbveasc de rutti si de necazurile care ne mpresoar. Ca izbvindu-ne din ncercri, s mrim nencetat pe Domnul, Cel ce te-a slvit pe tine.

Cuvioase Printe Andrei, roag-te lui Dumnezeu pentru noi!

Andrei cinstite si Printe de trei ori fericite, pstorul Cretei, nu nceta rugndu-te pentru cei ce te laud, ca s ne izbvim de toat mnia, necazul si stricciunea, si de greseale de nenchipuit, noi cei care cinstim pururea pomenirea ta cu credint.

Slav..., a Treimii:

Treime de o fiint, Unime n trei ipostasuri, pe Tine Te ludm; pe Tatl

slvind, pe Fiul slvind si Duhului nchinndu-ne, unui Dumnezeu ntr-o fire cu adevrat; viat si vieti, mprtiei calei fr de sfrsit.

Si acum..., a Nsctoarei:

Cetatea ta pzeste-o, Preacurat Nsctoare de Dumnezeu; c n tine aceasta cu credint mprtind, n tine se si ntreste, si prin tine biruind, nfrnge toat ncercarea, dezarmeaz pe vrjmasi si ndrepteaz pe supusii ei.

Si iarsi irmosul: Nastera zmislirii celei...

SFRSITUL CANONULUI CELUI MARE