urioziti din lumea medical despre sntate, nutriie i corpul uman!

publicat: 27 Martie 2009 marime text:

Descoper 13 lucruri neobinuite despre sntate i despre cum funcioneaz organismul uman! Alergiile pot fi evitate dac i clteti nrile cu ap srat, iar corpul nostru poate produce singur aspirin!

1. Bicarbonatul de sodiu i cpunile contribuie la albirea dinilor, usturoiul este de mare ajutor pentru atleii care s-au rnit la picior, iar mierea este un remediu excelent pentru mahmureal. 2. Persoanele sedentare sunt cei mai fideli clieni ai doctorilor. 8 din 10 oameni nu fac niciun fel de exerciii fizice. 3. Migdalele i avocado contribuie la mbuntirea fertilitii i la creterea apetitului sexual. 4. Abilitatea de a fi cu simurile treze dureaz n jur de 10 ore dup un somn de o or. Recordul de ct poi rezista fr s dormi este de 11 zile. 5. Poi slbi mai uor dac pori un pedometru la tine (n.r. aparat care nregistreaz automat numrul de pai efectuat de un pieton i viteza de deplasare) sau mergi mpotriva vntului, prin ap sau cu un rucsac n spate. n acest fel, se ard cu 50 de calorii mai mult pe or dect prin mersul simplu. 6. Dac intri n cas prin ua din fa, apetitul scade cu pn la 15% n comparaie cu apetitul celor care intr n cas folosind ua din spate (care e teoretic mai aproape de buctrie). 7. 70% dintre fumtorii nrii risc s surzeasc. Dependenii de tabac sunt de patru ori mai predispui dect nefumtorii s doarm prost noaptea. 8. Riscul de cancer crete la tinerii i la animluele de cas care inhaleaz pasiv fumul de igar. 9. "Alice n ara Minunilor", "Cap exploziv" i "Accent strin" sunt denumirile unor sindroame medicale reale, ns destul de neobinuite. 10. Alergiile pot fi evitate dac i clteti nrile cu puin ap srat. 11. Femeile pot reduce drastic riscul de cancer dac se menin n form i se odihnesc suficient. 12. Tumorile maligne i nivelul sczut al zahrului n snge pot fi depistate de animalele de companie i, mai ales, de cini. 13. Corpul uman poate produce singur aspirin, dac alimentaia cuprinde suficiente fructe i legume.

1. Bicarbonatul de sodiu i cpunile contribuie la albirea dinilor, usturoiul este de mare ajutor pentru atleii care s-au rnit la picior, iar mierea este un remediu excelent pentru mahmureal. 2. Persoanele sedentare sunt cei mai fideli clieni ai doctorilor. 8 din 10 oameni nu fac niciun fel de exerciii fizice. 3. Migdalele i avocado contribuie la mbuntirea fertilitii i la creterea apetitului sexual. 4. Abilitatea de a fi cu simurile treze dureaz n jur de 10 ore dup un somn de o or. Recordul de ct poi rezista fr s dormi este de 11 zile. 5. Poi slbi mai uor dac pori un pedometru la tine (n.r. aparat care nregistreaz automat numrul de pai efectuat de un pieton i viteza de deplasare) sau mergi mpotriva vntului, prin ap sau cu un rucsac n spate. n acest fel, se ard cu 50 de calorii mai mult pe or dect prin mersul simplu. 6. Dac intri n cas prin ua din fa, apetitul scade cu pn la 15% n comparaie cu apetitul celor care intr n cas folosind ua din spate (care e teoretic mai aproape de buctrie). 7. 70% dintre fumtorii nrii risc s surzeasc. Dependenii de tabac sunt de patru ori mai predispui dect nefumtorii s doarm prost noaptea. 8. Riscul de cancer crete la tinerii i la animluele de cas care inhaleaz pasiv fumul de igar. 9. "Alice n ara Minunilor", "Cap exploziv" i "Accent strin" sunt denumirile unor sindroame medicale reale, ns destul de neobinuite. 10. Alergiile pot fi evitate dac i clteti nrile cu puin ap srat. 11. Femeile pot reduce drastic riscul de cancer dac se menin n form i se odihnesc suficient. 12. Tumorile maligne i nivelul sczut al zahrului n snge pot fi depistate de animalele de companie i, mai ales, de cini. 13. Corpul uman poate produce singur aspirin, dac alimentaia cuprinde suficiente fructe i legume.

Citeste acasatv.ro direct de pe telefonul mobil, pe m.acasatv.ro!

Afla mai multe despre:

1. Bicarbonatul de sodiu si capsunile contribuie la albirea dintilor, usturoiul este de mare ajutor pentru atletii care s-au ranit la picior, iar mierea este un remediu excelent pentru mahmureala.

2. Persoanele sedentare sunt cei mai fideli clienti ai doctorilor. 8 din 10 oameni nu fac niciun fel de exercitii fizice.

3. Migdalele si avocado contribuie la imbunatatirea fertilitatii si la cresterea apetitului sexual.

4. Abilitatea de a fi cu simturile treze dureaza in jur de 10 ore dupa un somn de o ora. Recordul de "ct poti rezista fara sa dormi" este de 11 zile.

5. Poti slabi mai usor daca porti un pedometru la tine (n.r. aparat care inregistreaza automat numarul de pasi efectuat de un pieton si viteza de deplasare) sau mergi impotriva vntului, prin apa sau cu un rucsac in spate. In acest fel, se ard cu 50 de calorii mai mult pe ora dect prin mersul simplu.

6. 70% dintre fumatorii inraiti risca sa surzeasca. Dependentii de tabac sunt de patru ori mai predispusi dect nefumatorii sa doarma prost noaptea.

7. Riscul de cancer creste la tinerii si la animalutele de casa care inhaleaza pasiv fumul de tigara.

8. "Alice in Tara Minunilor", "Cap exploziv" si "Accent strain" sunt denumirile unor sindroame medicale reale, insa destul de neobisnuite.

9. Alergiile pot fi evitate daca iti clatesti narile cu putina apa sarata.

10. Femeile pot reduce drastic riscul de cancer daca se mentin in forma si se odihnesc suficient.

11. Tumorile maligne si nivelul scazut al zaharului in sange pot fi depistate de animalele de companie si, mai ales, de caini.

12. Corpul uman poate produce singur aspirina, daca alimentatia cuprinde suficiente fructe si legume. Sunt folositi in tratarea diferitelor afectiuni inca din Antichitate, dar astazi ocupa un loc important in tratarea si prevenirea unor boli care in secolul XXI fac nenumarate victime A venit toamna si gandul imi fuge imediat la un singut lucru: must. Nici nu trebuie sa ma gandesc prea mult la acest lucru ca parca simt deja mirosul puternic al sucului de struguri zdrobiti, tocmai bun de baut inainte sa fermenteze si sa se transforme in vin. Ei bine, medicii au semnalat de mii de ani efectele benefice ale acestui fruct si ale licorilor magice care ies din prelucrarea lui, iar acum, ca st iinta a evoluat si a probat toate puterile miraculoase ale strugurilor, nu ne ramane decat sa ascultam sfaturile medicului si sa dam repede fuga in gradina si sa culegem un ciorchine de strugure rosu sau alb. Iar daca faci parte, ca si mine, dintre cei care in fata blocului cu siguranta nu si-au plantat vita-de-vie nu-ti ramane decat sa dai fuga la piata pentru ca medicii ne asigura ca un consum de 1-1,5 kg de struguri pe zi inseamna sanatate curata. In compozitia strugurilor se regasesc numarate vitamine cum ar fi A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, D si P, ca si saruri minerale precum cele de fier, sodiu, calciu, potasiu, fosfor, magneziu, clor, siliciu, mangan, arsen si crom. Datorita acestei compozitii bazate pe importante vitamine si minerale, strugurii sunt un aliment extreme de valoros. Un kg de struguri echivaleaza ca valoare nutritiva cu 1,5 kg de mere, 2 kg de piersici, 3 kg de potocale, iar un litru de must cu 1,7 l de lapte de vaca, 0,6-0,7 kg de carne, 1 kg de peste, 0,3 kg de branza, 1,2 kg de cartofi, 0,5 kg paine, 3 kg de rosii si 5-8 oua. Analiza biochimica a sucului de struguri este asemanatoare cu a laptelui de mama. Dezintoxicarea organismului Mustul poate fi folosit in curele de slabire, odata cu eliminarea kilogramelor nedorite eliminandu-se din organism si toxinele. Daca se doreste obtinerea unor rezultate foarte bune in cure de dezintoxicare se recomanda consumarea a minimum un litru de must proaspat pe zi. De asemenea, mustul este recomandat si celor care depun activitati intelectuale intense. Strugurii rosii sunt un foarte bun antioxidant, putand preveni aparitia aterosclerozei. Datorita antioxidantilor, se recomanda femeilor care se apropie de menopauza sa inghita in fiecare zi un sambure de strugure rosu. Strugurii rosii, atat coaja, cat si samburii, scad nivelul colesterolului din sange, iar continutul de acizi grasi, cum este Omega 6, ofera o importanta prote ctie vasculara. Prevenirea cancerulului Datorita nevoii tot mai acute de gasire a unui tratament eficace in tratarea si, mult mai important, prevenirea cancerului, s trugurii au fost testati in acest scop, iar rezultatele au fost absolute surprinzatoare. Magneziul care se regaseste in aceste fructe previne aparitia cancerului. Curele cu struguri reduc riscul de cancer pulmonar si favorizeaza stagnarea si chiar micsorarea tumorilor existente. Substante precum quercitina si elagenina care se regasesc in coaja strugurilor au un puternic efect antitumoral. Pe langa consumul de struguri, medicii ii sfatuiesc pe cei care sufera de aceasta maladie sa aplice comprese cu struguri pe zonele afectate, mai ales in cazul cancerului de piele. Consumul a peste un kilogram de struguri pe zi previne metastaza. Daca efectele exceptionale in tratarea cancerului nu erau cunoscute specialistilor sau bolnavilor, nu acelasi lucru pot spune si cei cu afectiuni cardiace, in cazul carora atat strugurii, cat si vinul sunt folosite de mult ti mp in tratarea si ameliorarea bolilor. De asemenea, vinul amelioreaza insomniile la varstnici, iar strugurii s -au dovedit alimentul ideal pentru cei care sufera de aritmie, forme usoare de hipertensiune, arterioscleroza. Analizele realizate in laborator asupra vinului au demonstrat ca vibronii de holera sau agentul patogen al tifosului, daca sunt lasate in vin, mor dupa cateva minute. Vinul sau curele cu vin, chiar si in cantitati foarte mici, trebuie folosite doar sub stricta observatie a medicului s i numai la recomandarea acestuia. Curele de frumusete Dupa atatea efecte benefice ale consumului de struguri nu putem fi surprinsi si de rezultatele pozitive obtinute in incercarea de a deveni mai frumoase folosind... tot struguri. Se pare ca vita-de-vie da nastere elixirului tineretii. Ce ne putem dori mai mult decat sanatate si frumusete? Compresele cu struguri, in special cojile de struguri folosite extern, ajuta porii inestetici sa se resoarba si ajuta la pigmentarea normala a pielii. Reimprospatarea tenului poate fi facuta cu ajutorul mustului aplicat pe o compresa si apoi pe fata. Capacitatile tonice sunt mai puternice la strugurii rosii decat la cei albi. Saloanele specializate in inlaturarea celulitei folosesc impachetari cu struguri care au dat rezultate foarte bune. Insa pentru a beneficia de aceasta abilitatea a fructelor nu este nevoie sa cheltuiesti o avere. Frunzele de vita-de-vie pot fi folosite acasa, sub forma de infuzie. Pentru mentinerea elasticitatii si frumusetii pielii se poate face odata la trei zile un masaj usor cu suc de struguri. Contraindicatii Orice cura cu vin, must sau struguri nu trebuie inceputa fara recomandarea medicului. Strugurii pot fi contraindicati bolnavilor care sufera de ulcer gastric si duodenal, diabet zaharat, ciroza hepatica si multe alte boli. Retete cu struguri Pui cu struguri Ingrediente: o ceapa, 100 ml vin alb, 1 kg de struguri, un pui intreg, 50 g de unt, sare si piper macinat. Mod de preparare: ceapa se caleste in unt, apoi se adauga puiul taiat in doua si se prajeste putin. Langa pui se pun strugurii si se paseaza. Peste se pune vinul si se inabusesc la foc mic. La sfarsit se adauga piperul macinat. Suc de struguri si capsuni cu inghetata Ingrediente: un ou, 10 g de zahar, 50 g inghetata de vanilie, 50 g suc de struguri si 50 g capsuni. Mod de preparare: capsunile se paseaza pana ajung piure. Oul se bate bine si se adauga in pahar peste toate ingredientele de mai sus, se adauga gheata si apa minerala sau sifon. Tarta cu struguri Ingrediente pentru aluat: 125 g unt, o lingurita de sare, 250 g faina, o lingura de apa. Ingrediente pentru crema: 50 g faina, 50 g unt, 3 oua, 250 ml de lapte si un kg de struguri negri si albi. Mod de preparare: aluatul se intinde intr-o forma unsa cu unt si se lasa la copt 15 minute. Crema se pune pe foc si se tine pana se ingroasa. Apoi se pune la racit si se adauga peste aluat si struguri. Se mai lasa in cuptor la foc mic timp de 30 de minute.

Prima pagina

Cura de struguri

Cura de struguri
Cum sa consumam polivitaminele naturale?
Sus

Din cele mai vechi timpuri si pana acum, strugurii au ocupat un loc important in alimentatia omului, dar si in vechile tratamente medicale. Initial, vita-de-vie s-a gasit in stare salbatica pe tarmurile Marii Negre si ale Marii Caspice, iar de aici s-a raspandit in Europa (Italia, Grecia, Franta) si in Asia Mica (Israel). Medici renumiti ai Antichitatii, precum Hipocrate si Pliniu, dar si alti celebri invatati, de atunci si pana in zilele noastre, recomandau folosirea strugurilor ca medicament impotriva frigurilor si anginei, iar romanii ii intrebuintau pentru dezintoxicarea organismului.

Cuprins articol

1. 2. 3. 4.

Cum sa consumam polivitaminele naturale? Polivitamine naturale Compusi fitochimici din struguri Cine poate beneficia de cura de struguri?

Polivitamine naturale
Sus

Strugurii contin o serie intreaga de oligoelemente ce intaresc organismul si ii dau vitalitate, de aceea au fost denumiti polivitamine naturale. In compozitia lor intalnim: calciul, fosforul, potasiul, sodiul, fierul, dar si vitaminele A, B1, B2 , C, precum si niacina si taninuri. Valoarea energetica a 100g struguri este de 98 kcal, din care se asimileaza in organism aproximativ 90%. Studiile medicale confirma faptul ca strugurele negru este unul dintre cele mai sanatoase fructe. Strugurele negru contine resveratrol unul dintre cei mai puternici antioxidanti naturali cunoscuti; picnogenol al doilea antioxidant exogen ca forta; licopen; luteina; bioflavonoide; acizi grasi omega 3 si 6; mangan; cupru; antocianide; acid elagic si melatonina.

Compusi fitochimici din struguri

Sus

Resveratrolul se gaseste in general in fructele de culoare violetneagra, si nu numai, in sucul de struguri negri, in samburii de struguri si in pielita. Resveratrolul are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C si E la un loc, este de 10-20 de ori mai puternic decat vitamina E in ce priveste protectia antioxidativa, pentru ca impiedica oxidarea LDL-colesterolului si scade nivelul sangvin al colesterolului total si al trigliceridelor, fiind un vasodilatator arterial. Resveratrolul poate reduce dezvoltarea melanomului malign, poate avea actiune citostatica in cancerul de san, poate micsora nivelul colesterolului total sangvin, previne si combate eficient osteoporoza. Picnogenolii impreuna cu vitaminele A, C si E au o puternica actiune antioxidanta, contribuie la reglarea tonusului muscular al arterelor, combatand vaso-spasmul, intaresc peretele capilar, mentinandu-i elasticitatea si integritatea. Efectele benefice ale picnogenolului au fost studiate in bolile degenerative cardiovasculare, in fragilitatea capilara si in insuficienta venoasa periferica. Picnogenolii previn si combat retinopatia (microangiopatia retiniana) diabetica si nondiabetica, au actiune antienzimatica (in vitro) impotriva elastazei, hialuronidazei, colagenazei, a1-antitripsinei, xantinoxidazei si b-glucuronidazei. Licopenul, uimitorul colorant rosu, este o substanta cu efecte antitumorale in cancerul de prostata, san, vezica urinara,pancreas, plamani si piele, in cancerul cervical, ovarian, uterin, intestinal. Licopenul reduce semnificativ riscul aterosclerozei, iar incidenta infarctului miocardic scade cu 20-50% la persoanele ce consuma frecvent struguri, unde pocesele de imbatranire celulara sunt incetinite. In consumul de licopen se pun mari sperante pentru prevenirea bolilor neoplazice, degenerative si a maladiei Alzheimer. Sa nu uitam ca licopenul este cel mai important reprezentant al familiei carotenoizilor. Cercetarile privind degenerarea maculei la varste inaintate au dovedit rolul protector important al luteinei (6 mg/zi luteina timp de 6 luni scad incidenta degenerarii maculei cu 43%). Efectul antioxidant al luteinei se manifesta nu numai la nivelul aparatului vizual, dar si la nivelul altor organe, precum si in cadrul unor lanturi metabolice, putand fi utilizata cu rezultate bune de catre toti cei carora li s-a recomandat consumul de antioxidanti, pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului de prostata etc. Efectul luteinei este amplificat de licopen, cu consecinte deosebite in ce priveste scaderea colesterolului sangvin si incetinirea sau stoparea degenerarii maculare. Bioflavonoidele au un efect sinergic cu vitamina C, avand o mare importanta in intarirea peretelui capilar. Cele mai cunoscute bioflavonoide sunt: quercetina, rutina, hesperidina, naringina, baicalina si picnogenolul. Bioflavonoidele cresc rezistenta capilarelor, reglandule permeabilitatea, si se opun formarii de varice si de hemoroizi. De asemenea, bioflavonoidele au un efect antianginos, tonic cardiac, antiaterosclerotic de prima mana si antitrombotic. Bioflavonoidele preintampina ridarea si imbatranirea pielii, mentinandu-i elasticitatea si tineretea. Acizii Acizii Manganul este Cuprul contribuie Antocianinele reduc la frecventa grasi omega grasi necesar integritatea tuturor cancerelor, 3 scad fibrinogenul omega structurii membranelor indiferent de si agregarea plachetara 6 asigura osoase celulare, localizare, limiteaza atat si cresc timpul buna normale formarea radicalilor prin actiune de sangerare. Alte caracteristici: reduc a sistemului a liberi, directa, de creste distrugere cartilajului apararea tumorala, imuna, cat si intinderea zonei nervos articular, reduce prin simptomele reciclarea de necroza cardiaca central, este artritei, glutationului (cel post-infarct recent, intrand antialergic mentine mai vasele puternic si regularizeaza ciclul in si arteriale mai menstrual, diminueaza structura un curate important frecventa si intensitatea durerilor menstruale. neuronale. redutabil. si de elastice. organism).

functionare si

membranelor desensibilizant (de ateroscleroza) dintre antioxidantii produsi

Acidul elagic este capabil sa neutralizeze actiunea substantelor pro-carcinogene. Melatonina reduce nivelul colesterolului, atenueaza efectele negative ale stresului, protejeaza impotriva bolilor cardiace degenerative, coboara nivelul colesterolului sangvin si este un factor antitumoral. Strugurele negru este printre putinele alimente ce contin cantitati importante de melatonina si lecitina. Zaharurile prezente in bobul de strugure sunt usor asimilate din cauza ca sunt in majoritate monozaharide: glucoza si levuloza. In urma unui experiment interesant s-a constatat ca valorile substantelor azotoase, minerale si ale zaharului din struguri sunt comparabile si cu cele ale laptelui matern. Strugurii au un efect deosebit asupra aparatului digestiv, avand proprietati tonicaperitive, util in dispepsii, atonii gastrointestinale, hepatite si ascite. Strugurele negru este diuretic, laxativ, uricozuric, coleretic, colecistokinetic, detoxifiant (Hg, Pb), hipocolesterolemiant, regenerator hepatic (in statusul posthepatitic), puternic calmant si combate insomniile.

Nature's

Bounty

Omega

3-6-9

60tb

Buc

Wal

Omega 3-6-9 Pentru Normalizarea Nivelul Colesterolului Din Sange Controleaza Nivelul Grasimil

Pret: 67,07 Lei

Cine poate beneficia de cura de struguri?

Sus

Proprietatile diuretice si depurative fac din struguri un adjuvant de mare pret in bolile amintite pana acum in cursul acestui articol, cat si in bolile de piele, artrita, reumatism, guta si boli renale inclusiv litiaze (pietre). Cura de struguri este utila si datorita faptului ca are actiune de scadere a tensiunii arteriale si a colesterolului, recomandandu-se inobezitate si in avitaminoze. Mustul imbunatateste, de asemenea, buna functionare a ficatului si a rinichilor. Mustul ce se obtine din struguri este folosit si ca regenerator al organismului, pentru continutul in lecitina, substanta extrem de importanta pentru sistemul nervos. De aceea mustul a fost denumit si lapte vegetal. Daca vrem sa folosim mustul ca medicament, trebuie sa avem grija ca acesta sa nu fie fermentat, pentru ca si-ar pierde mult din calitatile lui vindecatoare. Prin fermentare, cantitatea vitaminelor si cea a antioxidantilor scad, cu exceptia resveratrolului ce creste semnificativ, iar organismul va fi nevoit sa utilizeze o buna parte dintre alti antioxidanti pentru metabolizarea sau anihilarea efectelor alcoolului. Un alt studiu interesant a demonstrat faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri contine o varietate deosebita de flavonoizi. Acesti flavonoizi fenolici inhiba formarea cheagurilor de sange, iar antocianinele, prezente in mustul rosu si strugurii rosii sau negri, au si ei un efect protector fata de bolile de inima, gratie capacitatii lor de a inhiba sinteza de colesterol. Acesti antioxidanti inhiba agregarea plachetara, scad riscul de formare a cheagurilor de sange si reduc considerabil riscul aparitiei infarctului de miocard. Pentru a beneficia din plin de acest efect sanogen se recomanda a se consuma un pahar mare de must pe zi. Acest studiu a fost realizat si prezentat de American College of Cardiology, care consemneaza si faptul ca mustul rosu nefermentat de struguri reduce activitatea plachetara cu aproximativ 75%, fata de numai 45% cat o reduce aspirina.

Dr. Cristina Anca Dascalescu

Mancarea preferata a americanilor nu este numai lipsita de grasimi si colesterol, ci este foarte bogata in vitamina C si pota siu; o excelenta sursa de fibre atunci cand sunt gatiti cu coaja cu tot. Pe langa faptul ca sunt foarte nutritivi si deliciosi, cartofii adug o sumedenie de beneficii organismului. Ei pot fi vedetele din mijlocul farfuriei alaturi de carnea de porc, vita, pui sau peste sau de unii singuri pentru o mancare vegetariana. Sau, pentru o garnitura delicioasa, pot aparea sub forma de piure, prajiti sau gratinati. Lasa-ti cartofii in coaja pentru o mai mare valoare nutritiva, tinand seama de faptul ca un mare numar de vitamine, minerale si fibre se gasesc in coaja. Potasiul Cartofii cu coaja sunt o excelenta sursa de potasiu, extraordinar pentru sanatatea cardiovasculara. Cercetarile institutiilor de specialitate au aratat faptul ca o dieta bazata pe alimente cu un bogat continut de potasiu si cu un continut scazut in sodiu poate reduce riscul presiunii arteriale ridicate. Doar un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de pota siu al organismului. De asemenea, potasiul ajuta la asimilarea calciului, important pentru mentinerea oaselor puternice. Vitamina C Pentru vitamina C, nu va ganditi numai la portocale - ganditi-va si la cartofi! Cartofii sunt una din cele mai importante surse de vitamina C din dieta americanilor. Aceasta vitamina este un puternic antioxidant care ajuta la stabilizarea radicalilor liberi, care pot preveni distrugerea la nivel celular. De asemenea, vitamina C produce colagenul care ajuta la mentinerea in buna stare a articulatiilor si osaturii. Fibrele Un cartof de marime medie cu coaja contine trei grame sau 12% din necesarul zilnic recomandat de fibre. Ultimele studii au aratat faptul ca fibrele sunt benefice pentru un sistem digestiv sanatos si pot ajuta la reducerea riscului aparitiei unor anumite tipuri de cancer si probabil a bolilor de inima. Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Statului Pennsylvania, consumul adecvat de fibre si apa ajuta la cresterea senzatiei de satietate dintre mese. Antioxidantii Antioxidantii protejeaza componentele celulelor cheie prin neutralizarea efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, produsi natural in urma metabolismului la nivel celular. Radicalii liberi calatoresc de -a lungul celulelor, distrugand structura altor molecule, cauzand pagube la nivel celular. Se pare ca aceste celule distruse contribuie la imbatranire si conduc la diverse probleme de sanatate. Cartofii contin gluten, un antioxidant care s-ar putea sa ajute la protectia impotriva anumitor forme de cancer. Pentru o portie, cartofii alaturi de fructele de avocado, sparanghel, dovleac, conopida, broccoli si rosiile proaspete, au cel mai mare continut de gluten in comparatie cu alte legume si fructe. Intr-un studiu in care s-a comparat activitatea antioxidanta a cartofilor, ardeilor, morcovilor, cepei si broccoli, cartofii au obtinut locul doi dupa broccoli din acest punct de vedere. Carbohidratii Carnea si cartofii, pentru o alimentatie sanatoasa care contine un complex de carbohidrati, sunt principala sursa energetica pentru organism. De asemenea, sustinatorii dietelor bogate in proteine si scazute in carbohidrati recomanda sa se elimine alimentele bogate in carbohidrati asa cum sunt cartofii, morcovii si fructele; multi dintre expertii in probleme de nutritie considera ca astfel de diete bogate in proteine si sarace in carbohidrati sunt extrem de nesanatoase si nu sunt benefice mentinerii pe termen lung a unei greutati corporale scazute. Deoarece aceste diete tind sa fie bogate in grasimi saturate si sarace in consumul de fructe, legume si cereale, pot creste riscul aparitiei bolilor de ini ma sau a anumitor tipuri de cancer. Indexul glicemic Indexul glicemic (GI) este un sistem care repartizeaza un numar corespunzator anumitor alimente, in special cele care contin carbohidrati cum ar fi painea, pastele si cartofii, bazat pe capacitatea acestora de a creste continutul de glucoza din sange. Cu cat numarul de index glicemic este mai mare, cu atat capacitatea alimentului respectiv de a creste nivelul de glucoza din sange este mai mare. Mai multe studii au examinat efectele acestui index asupra apetitului, dar pentru ca acestea nu pot fi foarte bine controlate, s-au facut studii de lunga durata asupra subiectilor umani privind efectele GI asupra reglarii greutatii corporale. Nu exista nici o dovada concludenta care sa demonstreze faptul ca un consum ridicat de alimente cu un index glicemic mare poate conduce la obezitate. Practicabilitatea GI asupra alimentelor individuale din planul dietetic este controversata deoarece combinatiile de alimente pot altera totalul GI al unei portii de mancare. De exemplu, in cazul cartofilor, combinatiile obisnuite cu branza, broccoli, unt, otet sau sare, pot duce la scaderea indexului gli cemic. Unele alimente care au un index glicemic foarte ridicat asa cum sunt cartofii, au si un index de satietate (SI) ridicat. Cu cat acesta este mai ridicat la un aliment, cu atat o persoana se poate simti multumita intre mese. Este nevoie de mult mai multe studii pana cand specialistii in probleme de sanatate si nutritie vor recomanda folosirea GI ca unealta in planificarea meselor si rontaitului intre acestea. Cateva sfaturi pentru o viata sanatoasa Pentru a duce o viata sanatoasa, asigura-te ca faci exercitii, iti controlezi portiile de mancare si alegi alimente potrivite. Incearca sa mananci cat mai multe fruct e si legume - un minim de cinci portii de fructe sau legume in fiecare zi. Iata cateva sfaturi pentru felul in care cartofii te pot ajuta pentru o alimentatie sanatoasa: - mancare mexicana Peste cartofii fierti adauga fasole neagra din conserva, porumb fiert inghetat, smantana dietetica si sosul tau preferat. - legume gratinate Foloseste un cartof ca baza pentru o mancare simpla de legume gratinate. Curata si taie in bucati ardei grasi, verzi sau rosii, morcovi, vinete si broccoli, fierbe si baga la cuptor. Condimenteaza cu sos de soia, cu un continut scazut de sodiu si arunca-le peste cartoful fiert si taiat in bucati. - cartofi cu chili Pune peste un cartof fiert taiat in bucati o lingura de sos de chili. Presara ceapa verde maruntita, branza dietetica rasa si smantana cu un continut scazut de grasime.

Nucul crete, cultivat sau semicultivat aproape pretutindeni n ara noastr, din cmpie pn n zonele de munte, fructele lui sunt folosite n mod curent de populaie.

Miezul nucilor conine ap (3-5%), grsimi (52,0-77,5%), substane proteice (12-25%) din grupa globulelor (de natura celor din lapte i ou), sruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat n cupru i zinc), provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotin, colin), vitaminele C, E, F, P, etc, Valoarea energetic a miezului de nuc este de 560-857 (n medie 700) kcal la 100 g miezul deine 26-60% din greutatea nucii. Nucile ar trebui sa conin minimum 45% miez.

Miezul Din

de

nuc nucile

se

consum verzi,

proaspt

sau nainte

uor

prjit de

(n

care

caz ntrirea

devine

mai cojii,

digerabil).

El se

este

utilizat poate

diferite

produse prepara

de

cofetrie. dulcea.

E foarte important cum pstrm nucile, ntr-o camer aerisit, la ntuneric, n strat gros de 15-20 cm (care n primele dou sptmni dup recoltare se rscolesc zilnic, pentru a preveni mucegirea fructelor) sau n saci de pnz de circa 20 kg, ferii de roztoare (obolani, oareci) i de veverie. Durata pstrrii, n condiii bune, este de 1-1,5 ani; dup aceea, miezul ncepe s rncezeasc. n scopuri terapeutice se utilizeaz miezul nucilor, uleiul de nuc, coaja verde a fructelor i frunzele.

Miezul de nuc este foarte energetic i are efect laxativ, ndeosebi cnd este prjit uor i consumat dup un compot de prune sau de mere. ntruct conine tocoferol (vitamin E), care contribuie la scderea coninutului de snge i are o cantitate foarte redus de hidrai de carbon, miezul de nuc este admis n regimul diabeticilor. Substanele grase din miezul de nuc se formeaz prin transformarea zaharurilor i de aceea, pe msur ce ele se acumuleaz, scade coninutul miezului n zaharuri. Analizele fcute de Radu F.I. (1964) arat c la nceputul lunii august miezul nucilor coninea 12,1-14,5% zaharuri i numai 5,4-8,9% substane grase. Uleiul de nuc coninnd peste 50% acid linoleic, este indicat n alimentaia dietetic pentru prevenirea aterosclerozei. El mai conine inozitol, vitamin cu rol vital n creterea prului. Consumat de 50-60 g ntr-o salat de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect vermifug (combate tenia). De asemenea, acest ulei combate enurezisul (s cparea involuntar i incontient a urinei); se mbib o felie de pine prjit cu o linguri de ulei de nuc i se consum n fiecare sear, timp de 15 zile. Uleiul de nuc se mai folosete pentru frecionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum i n dermatoze (are efect emolient). Coaja verde a nucilor (mezocarpul) conine foarte mult vitamin C (1050-3040 mg la 100 g), nucitanin 15-20% i alte substane tanoide, alcaloidul iuglon (C6H12O3), acizi organici (malic, citric), fosfai i oxalai de calciu, naftochinon, etc. Are efecte asemntoare cu ale frunzelor de Nuc. Frunzele de Nuc conin tanin complex, ulei volatil, acid galic, inozitol, alfa i beta hidroinglon, inglon, vitamina C, flavone (vitamina P), substane minerale, etc.

Infizia i decoctul din frunze pot fi folosite pe cale intern i extern avnd aciune astringent (antidiareic) datorit taninului, uor hipotensiv, hipoglicemiant, antia lergic i antiinflamatorie. Mai sunt un dezinfectat urinar i un antiseptic gastrointestinal. Au, de asemenea, aciune antisudorific. Infuzia de frunze de Nuc, pe cale intern, se folosete contra diareelor, enteritelor, infeciilor i edemelor renale, n periartrita scapulohumeral (dureri ale umerilor), n diabetul zaharat, n hiperhidroz (transpiraie excesiv), precum i n hipogalactie (producere insuficient de lapte). Aceast infuzie se prepar dintr-o linguri cu frunze mrunite la 200 ml ap clocotit; se beau dou cni pe zi. Decoctul din frunze de Nuc (extern) 3 linguri la o can de 200 ml, se folosete ca gargar pentru tratarea stomatitelor (boli inflamatorii ale mucoasei bucale). Acest decoct se mai folosete pentru comprese (boli n ochi, psoriazis, eczeme, furunculoz) i bi (n reumatism, scrofuloz, leucoree, transpiraie excesiv la picioare). Decoctul de frunze de Nuc (pentru bi) se prepar astfel: se fierb 100 g frunze n 3-4 l ap, timp de 15 minute. Lichidul obinut se toarn n apa din cad, care s aib o temperatur de 37 grade. Durata unei bi este de 15-20 minute.

Unguent (alifie) pentru rni, din frunze de Nuc. Aceast alifie se prepar din 15 g frunze mrunite, care se macereaz timp de 7 zile n 100 ml ulei de floarea-soarelui, la temperatura camerei. Dup macerarea coninutului, vasul n care se afl acest amestec se pune pe baia de ap n fierbere i se las timp de 3 ore la foc ncet. Apoi se strecoar lichidul prin tifon sau pnz, i se adaug 15 g cear de albine, se mai ine nc 30 minute pe baia de ap i apoi se face omogenizarea, dup Mocanu t. i Rducanu D. Pentru scopuri medicinale, frunzele de Nuc se recolteaz n iunie. Se folosete numai foliolele frunzelor (fr peiol), care se usuc la umbr (de preferin n podurile acoperite cu tabl), n strat subire, care se rscolete zilnic, pentru a se usca ct mai repede i a se preveni ncingerea i mucegirea frunzelor. n stare proaspt, frunzele de Nuc sunt mai active dect cele uscate. Avnd i proprieti repelente, aceste frunze se mai folosesc pentru ndeprtarea mutelor i a deferiilor parazii ai pielii.

Cu peste 4000 de ani in urma se cunosteau valentele acestui fruct numit de aur, avand forma, undeva, intre un mar si o para de dimensiuni mai mari. Este apreciat nu numai in gastronomie, ci si in medicina si in cosmetica.

In gastronomie. Pentru ca are un gust aspru, foarte astringent si putin dulce, gutuia in stare cruda nu este foarte agreata pentru consum. Dar este excelenta pentru realizarea de: compoturi, gemuri, gelatine (datorita bogatiei in pectina), marmelade solide, de lunga durata, conserve, mustar, ratafie (un fel de visinata), sosuri pentru carne fiarta si vanat, fruct glasat (fiert in zahar), felii de gutui deshidratate, lichior, in umplutura pentru ravioli, in supe concentrate. in Nicosia, spre exemplu, dulceata de gutui este renumita, preparandu-se dupa o reteta cu totul spaciala: prevede o fiertura indelungata a gutuilor in vin fiert, fiind apoi consumate ca un delicios desert, la sfarsitul mesei.

In medicina. Gutuile sunt recunoscute pentru efectele lor terapeutice. Nu doar fructul este folosit, ci si semintele si frunzele. Astfel: in cazul afectiunilor gastro-intestinale; excelent expectotant. lichidul obtinut din semintele macinate marunt, amestecate cu ceai caldut (in proportie 5%) are efect calmant in cazul inflamatiilor cailor respiratorii, a celor digestive, dar si in anemie, hemoragii, colite spasmodice si chiar hemoroizi; datorita continutului sau ridicat de vitamina C, gutuia cruda sau tinctura de gutuie ajuta la tratamentul lipsei poftei de mancare, a starilor de slabiciune in convalescenta; remediu pentru afectiunile ficatului (cu varsaturi), dar si a diareii, a hemoragiilor intestinale, a afectiunilor tubului diges tiv: gutuia se mananca in stare cruda, iar ca mijloc diuretic, sub forma de suc. colita se poate calma cu seminte de gutui, fierte la foc mic, in apa; alitoza dispare, mestecand o bucatica de gutuie; anghina, bronsita, stadiul incipient al tuberculozei se trateaza cu decoct din gutui: seminte de gutui se fierb in apa si c and lichidul a scazut la jumatate se strecoara. Se iau de 3-4 ori pe zi 2 linguri de decoct; impotriva intoxicatiilor medicamentoase, a impunsaturilor de insecte (comprese cu suc de gutui), a intoxicatiilor alimentare (pentru eliminarea toxinelor din organism se consuma crude, in sosuri acrisoare sau sub forma de dulceata la 2-3 pahare de ceai verde; calmeaza si dezinfecteaza inflamatiile ochilor ( comprese de decoct de seminte in caz de blefarita, conjunctivita) si ale pielii (se spala fata zilnic cu o infuzie de seminte de gutui); in hipertensiune artreriala, maceratul de fruze proaspete in alcool alimantar (20-30 picaturi de 2 ori pe zi); hemoragiile uterine se amelioreaza cu un pahar de decoct de gutui uscate; depresia: cate o jumatate de gutuie oparita cu miere fierbinte sau o lingura de dulceata de gutui; substantele eterice existente in gutui sunt antidepresive, motiv pentru care fructele pot sta in camera unde dormim sau in sufragerie. Atentie! Gutuile sunt contraindicate in caz de constipatie.

In cosmetica. in mentinerea frumusetii si sanatatii parului. inca din antichitate se cunostea valoarea terapeutica a semintelor de gutui in tratarea parului fragil, cu fire foarte subtiri, sau a celui prea gras. Deaseamenea, semintele reprezinta un remediu pentru indepartarea matretii si a seboreii. Cel mai eficient remediu este gelul de gutui. O lingura de seminte de gutui la un sfert de litru de apa: dupa ce au fiert tim p de 15 minute, cand compozitia primeste un aspect gelatinos, se va filtra si, dupa ce s -a racit, se aplica pe pielea capului. Utilizarea regulata a acestu extract vegetal va imbunatati sanatatea pielii capului. Parul nu se va mai spala atat de des si nu se va mai ingasa atat de rapid. Iritabilitatea pielii capului se va reduce, la fel ca si aparitia matretii. Evitarea aparitiei ridurilor: macinate sub forma de pulbere, semintele de gutui reprezinta un remediu sigur, prea neglijat pana acum, ce poate fi preparat in casa. Un excelent remediu il reprezinta maceratul cojilor de gutui in putin rachiu tare (lasate 15 zile) in caz de piele aspra sau pentru caratirea petelor de pe fata. Se aplica de doua ori pe sapamana, pe pielea bine curatata. Semintele de gutui, macerate la rece ofera o lotiune eficienta pentru tenul obosit sau usor iritat. Pentru eliminarea iritatiilor frecvente ale fetei (in spcial cosurile) se va spala fata in fiecare dimineata si seara cu infuzia de seminte de gutui sau cu o jumat ate de gutuie proaspata. Gutuiul si fructele sale, bune la toate

m.adevarul.ro

My Adevarul:

username

Log in

Caut

Specialisti Familie Medicina Alternativa Alimentatie Stil De Viata Medicina Clasica Utile

Ac tuali zat 08: 01

FP ROMANI A

AD EVARUL. I T

AD EVARUL. ES

AD EVARUL. MD

ABONAME N TE

SANATA TE

SUPLI MENTE

TOP AR TI C OLE

ARHI VA

Sanatate

Cura cu struguri i cu vin combate astenia...

Varza, leac n 100 de afeciuni
22 noiembrie 2008, 21:21 | Autor: Liliana Ivan | 1130 afiri
1

Cercetarea n domeniul obezitii, favorit la Nobel...

Un gel va nlocui injeciile cu botox...

Comenteaz1

text

Tipareste

Cte 300 de grame de varz pe zi previn tumorile maligne i anemiile. Beneficiile verzei difer n funcie de sortiment. Varza alb este puternic hidratant, n timp ce varza crea previne guta i gastrita. Aceast legum de iarn este unul dintre medicamentele naturiste cu aciune anticancerigen, dovedit de cercetrile medicale. Exist patru varieti de varz valoroase din punct de vedere medicinal: varza alb, varza roie, varza de Bruxelles i varza crea. Conine vitamine i proteine Specialitii susin c varza are rol terapeutic n peste 100 de afeciuni. Substanele active variaz n funcie de specie. n varza de Bruxelles i n varza alb exist cantiti mari de ap, dar i substane tonice, precum: proteine, glucide, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C, E, K,) i sruri minerale (fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod i cobalt). Varza roie, de exemplu, are efecte depurative i o valoare nutritiv mai mare dect cea alb. Cea de Bruxelles combate hipoglicemia mai eficient dect celelalte soiuri. n gastrit, colit i gut, specialitii recomand consumul a trei-patru pahare de suc de varz crea, mult mai eficient dect cel obinut din alte soiuri. Cercetrile realizate n ultimii 20 de ani au confirmat faptul c un consum frecvent de varz crud sau de suc are un efect benefic n prevenirea cancerului de colon. Studiile efectuate la Institutul Naional American pentru Cancer au demonstrat c persoanele care consum legume din familia cruciferelor (varz mai ales) sunt mai puin expuse mbolnvirii de cancer de colon. Cercetri similare s-au efectuat i la universiti din SUA, Grecia, Norvegia i Israel. Sortimentul romnesc oprete hemoragiile Varza alb este un aliment nutritiv, energizant, remineralizant, diuretic, antihemoragic, antiseptic, cicatrizant, antidiabetic i antianemic. n gastrite hiperacide i ulcer gastric se remarc dou efecte majore: unul protector asupra mucoasei i altul antihemoragic, datorat vitaminei K prezente n compoziia acestei legume, subliniaz Eugen Giurgiu, doctor n biochimie, cu competene n fitoterapie i nutriie. Varza i ajut pe anemici Consumul de varz de trei ori pe sptmn contribuie la completarea necesarului de vitamine i de minerale n cazul bolnavilor de anemie. n cazul vrstnicilor, varza este revigorant i combate procesul de mbtrnire prematur. Consumul de varz este indicat i femeilor nsrcinate, datorit acidului folic. Studiile au demonstrat c lipsa acestui acid din alimentaie n timpul sarcinii duce la naterea copiilor cu probleme neurologice.

Mai puin de jumtate de kilogram pe zi n salatele de cruditi, n preparatele mai puin procesate, o porie nu trebuie s depeasc 300-400 g pe zi. Sub form de suc, se bea cte un pahar de 50 ml pe zi, ntre mese. Pentru a obine o butur cu gust agreabil, n sucul de varz se adaug suc de morcov i de lmie proaspt. Pansament din frunze Varza grbete procesul de vindecare a plgilor, a entorselor i a nevralgiilor. Cataplasmele cu multe frunze de varz, bine presate, sunt utile n durerile de lumbago, n panariiu i furunculoz.