BUCURESTI. 2 IPOGRAT IA CURTIL REGALE 19, STRADA REGALA' 1920 ©CONTRIBUTIUNI STUDIUL ASEZARILOR TATARILOR $I TURCILOR IN Seay , DOBROGEA *). $ Sa Elementul cel mai numeros care a populat Dobrogea intre veacurile XV_ si XTX, imprimandu-iun anumit, caracter particular in coiace Priveste dezyoltarea ci, si care a lisat po foarte mare numiir de numiri topice eu caracter 5 ecial turanic, este elementul mu- sulman tdtaro-ture. Wie Ne Agezarea acestui clement in tinuturile dobrogene nu este decat un fragment din marea operii de colonizare care s’a fient in penin- sula baleanic%, dupa ‘ce formatiunile politice crestine, gi-au perdut independenta lor, fiind substituite de noua putere osmanii. Aceasti colonizare a fost. mai puternicl in regiunea Bulgarici rusiritene gi a litoralului Marei-Negre, intinzindu-se astfel si asupra, Deliorma- snului si Dobrogei. pin’ la gurile Duntrii, — - es ait ees : uf Cu mult inainte de stabilirea definitiva si de extinderea pu- teri turcesti_ in Europa, Dobrogea eunoaste o primii asezard os- aiitie Dupa ce Mihail Paleologul, refugiat la curtea “Selgiucisilor si poi intors inapoi la Constantinopol, isi incepuse domnia ca inte- -eietor, al dinastiei Paleologilor, scoténd ochii legitimulni mostenitor 4 tronului, Ioan fiul lui Laskaris, — doi din -marii demnitari ai *) In acest articol urmirim numai ageziirile: turco-titare, filciind abs- tractiune de stivile ce pomenese pe Roméni, sau alte neamuri. g* FAnium mt sienna “an Gicae spre Constantinopo, paniadn. se Ja’ dispozitiunen imptratului -de acolo. |: ‘Castigind cAteva victorii in slujba tmparatulai” prir “partile Balgarici, ei au-obtinut permisiunea. si-gi ageze cetele de Turcmeni, de cari erau’ insotiti, pe un. *iurt».Agezarea ‘acestor. familii tn numir de 10—20.000 ‘s’a fiicut sub conducerea lui Saltuk-dedé, in anul 1263; venind ain, Nicomedia, prin Scutari sau est in Dobrogea. : BR DiniivticauipeinansaMMemetaia acostore on the cagaan Aseddin Keikavus, care fusese constrans de fratele siu Rokneddin Kiligiarslan si se refugieze in Constantinopol gsi si-i lase- acestuia_ tronul, concept planul, — sub influenfa Ini Ali-Behadar, — s% pun’ mfna pe tronul imparatului din Constantinopol. Tridat de un Gree, confidentul siu, Assedin Keikavus impreuni. cu. familia lui gi unii sfetnici este aruncat in inchisoare, iar altii sunt ucisi in grele chinuri. Din indemnul lui Rokneddin Kiligiarslan, fratele lui Aseddin, Berkesan, seful ‘Tatarilor din Kipeiac, trecd Dunirea pé ghiati gi fnaintX pan sub zidurile Constantinopolului, de unde. lui pe “Aseddin care fagise la Ainos. Intoreandu-se fnapoi cu dansul, Ber- kesan transporti cu el, in COrimeia toati colonia turceasci din Dobrogea 1), . Cn, armate numai, Tareii intrari mai inainte de anul 1389, ‘anul luptei dela Cossovo, in Dobrogea si pe og firmurile Dunarii lingk Silistra gi Nicopole 2). " Hammer, crede eX in anul 1391, dup% ce Tokatmitei, ec Tatariei mati, fusese zdrobit aproXpe :cn desiivirsire de cktre Ti- murchan, iar fara sa distrust, avi loc niviilirea—Tatarilor_ din? Kipeiae, pe amtndoui partile Duniri, in Brsnrabia_si tn Do- brogea *). ., _f In 1417 sultanul Mahomed, in ¢ampania pe care o intreprinde impottiva lui Mircea, intireste localitater Jeni-Saleh, lang shtul ‘ romiinese Ienisala de” “astiizi, in marginea lacului Razim gi in apto- {pierea Babadagului, precum. gi Tsaccea, Sagxim, la cel.mai bun vad ‘de.trecere peste Dunire, odati cu Gu transformarea Giurginlai intr’un, ‘euib turcese, ca gia Nicopolei mici sau Turnului. In aceste cotati * ageazi Osmani ca strijeri, iar in jural Jor, eu timpul incepd sit e desvolte o viati special’ care ayd'ca urmare o inmultire a ele- mentnului tarcese 4), 3 2