Sunteți pe pagina 1din 1

W. Liebeschuetz, The Religious Position of Livys History, in The Journal of Roman Studies, vol 57, No.

1/2 (1967), pp. 45-55 Istoria lui Livius este plin de referine extraordinare la zei i la adorarea lor. Astefl se deosebete foarte mult de Suetonius sau Tacitus. Acest fapt a fost interpretat n mai multe feluri. Se poate afirma c aceste dese referi la religie sunt de fapt fapte omeneti care nu preau au de a face cu zeii. Bayet l vede pe Livius un agnostic care ie ce importan are factorul religios n istorie. Pe de alt parte, Stubler afirm c Livius a fost foarte religios i a suplimentat tradiia cu credina n misiunea lui Augustus, ca zeu i ca salvator al Romei. O poziie intermediar ar fi cea a lui Walsh care vede n Livius un stoic care continu s respecte credinele tradiionale deoarece ele au un loc simbolic n sistemul filosofic. Dificultatea de a nelege atitudinea lui Livius const n faptul c acesta a fost influenat de naraiunile timpurii. Acestea au fost scrise n aa fel nct s conin o moral civic sau religioas. O funcie important a istoriografiei la Roma era de a oferi lecii, iar Livius nu a fcut excepie. Se pare c raionalismul i religiozitatea s-au contopit n Istoria lui titus Livius. Cartea a V-a are o dubl tem: cucerirea cetii Veii de ctre Roma i cea a Romei de ctre gali. Pe de alt parte este cel mai lung episod cu referire la religie din Isorie. Acesta relateaz atent actele impure ale nvinilor i pe cele pioase ale victorioilor. Morala este c pietatea poprului a condus la succes. La Livius contribuia la victoria asupra cetii Veii a factorilor religioi, a ritualurilor, i contribuia lui Camillus sunt puse pe acelai nivel. Aceeai tendi apare la atacul galilor. nainte de dezastru romanii au ignorat semnele divine, au expulzat pe cel mai de seam general, Camillus. Mai mult ambasadorii romani au nclcat ius gentium i au participat la atacul asupra galilor. (T.Liv V 37) Aadar romanii au fost pctoi i astfel au fost nvini.