Sunteți pe pagina 1din 49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREŞTI
Facultatea Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de valori
Catedra de Finanţe

Specializarea: Finanţe-Asigurări

POLITICA FISCALĂ ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA


ECHILIBRULUI MACROECONOMIC

Teză de doctorat
Conducător ştiinţific

Prof. univ. dr. Tatiana Moşteanu


Doctorand

Lect. univ. Gîdiuţă Marian

- 2003 -
CUP RI NS
„Aşa cum cineva poate observa, în toate afacerile

umane, dacă le examinează cu atenţie, este imposibil să

înlocuieşti un inconvenient fără a face să apară un altul

... În concluzie, în toate discuţiile trebuie să se

determine care alternativă implică mai puţine

inconveniente şi să o considere pe aceasta ca fiind cea

mai bună; pentru că, niciodată, nu poate cineva să

găsească o chestiune bine conturată şi nesusceptibilă de

a fi discutată”.

Machiavelli
Capitolul I
EVOLUŢIA IDEILOR PRIVIND ECONOMIA,
ROLUL ECONOMIC AL STATULUI ŞI POLITICA
FISCALĂ DIN SECOLUL AL XVI-LEA
ŞI PÂNĂ ÎN PREZENT

1.1. Fundamentarea teoretică a statului modern şi apariţia


primelor concepţii economice
Cele şase cărţi despre republică (1576)
Principele
Leviathan (1651)
Două tratate despre cârmuire (1690)
Spiritul legilor (1748)
Contractul social (1762)
Venitul Angliei din comerţul exterior
teoria impozitului–schimb
Spiritul legilor
L’Adresse aux Francais

1.2. Liberalismul clasic şi atacurile antiliberalilor.


Liberalismul neoclasic
.
un produs net
clasa productivă
clasa proprietarilor
clasa sterilă
Societatea postcapitalistă
Istoria culturii şi civilizaţiei
Statul şi economia de piaţă
Anarhie, stat, utopie
Teoria pieţei libere
Liberalismul
Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000
Doctrine Economice
Teoria economică în retrospectivă
op. cit.
Istoria gândirii economice
Economie şi Finanţe Publice
Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor
op. cit
op. cit.
Doctrine şi curente în gândirea modernă şi contemporană
op. cit.
Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei



regula justiţiei
regula certitudinii
regula comodităţii
regula eficienţei
Despre libertateindividul
Principii de economie politică cu unele din aplicaţiile lor la economia
socială
Teoria impozitului
Capitalul
principiile superioare ale impunerii,
Principiile de politică financiară suficienţa şi
elasticitatea.Suficienţaelasticitate
Principiile de economie
principiile de echitate
Principiile de administraţie
dreptului
Principiile Liberalism
Social Statistics Priciples of Ethics
The Man Versus the State
legi a lui Walras

op. cit.
Avuţia naţiunilor . Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei
op. cit.
Impactul politicilor financiare asupra societăţii
op. cit.
Istoria doctrinelor economice
op. cit.
Bunăstarea
Finanţe Publice
Questions financieres
op. cit.
op. cit.
op. cit
Dicţionar de economie
op. cit.
Contribuţiuni la cunoaşterea evoluţiei economiei publice româneşti, 1932 – 1944
op. cit.
Teorii explicative ale impunerii, Codul general al finanţelor publice
Finanţe Publice
op. cit.
op. cit.
op.cit
op. cit.
Economie politică
op. cit.
op. cit
op. cit.
Teoria economică în retrospectivă,
încredere



teoria capacităţii de plată
echitatea orizontalăechitatea verticală
Sacrificiul absolut egal
Sacrificiul proporţional egal
Sacrificiul marginal egal
sacrificiului minim

1.3. Dirijismul economic


capital şi forţa de
munc
ă
Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor
Spre o teorie economică dinamică
A Guide to Keynes
mecanism de flexibilitate
sistemul stabilizatorilor
program de compensare
op. cit.
op. cit.
op. cit.,
op. cit.
English History 1914-1945
op. cit
op. cit.
L’etat et l’economie. Un essai d’explication de l’evolution des dependens publique en France 1870-1980
op. cit.
Economia mondială: drumuri şi etape ale modernizării
op. cit.
Economie politică
op. cit.
Modele de politici sociale
op. cit.
Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor
op. cit.
Problemele unei economii dirijate în România
Economie PoliticăTendinţe în evoluţia postbelică a finanţelor publice
Japonia în economia mondială
op. cit.
Politique financièreProbleme ale teoriei finanţelor
Finanţe Publice
Drumul către servitute”,
op. cit.
Capitalism contra capitalism
Gândirea economică după Keynes
Finanţele publice. Teorie şi practică
op. cit
Economic Policy and Full Employment
The American Economyop. cit.
Business Cycles and National IncomeFinanţele publice. Teorie şi practică
Economics
părintele expansiunii economice

1.4. Neoliberalismul
Drumul spre robie (1944)
Lege, legislaţie şi libertate
catalaxie
ordini sociale spontane

L’impôt sur le capital et la reforme monétaire


Principiul individualităţii
Principiul nediscriminării
Principiul impersonalităţii
Principiul neutralităţii
Principiul legitimităţii
Principiul non-arbitrajului
„teoria cantitativă a banilor şi preţurilor”

L’ÉconomiqueFinanţele publice. Teorie şi practică


op. cit. p. 222
L’économique
American Public FinanceFinanţele publice. Teorie şi practică
Federal Tax ReformTeori burgheze asupra banilor, creditului şi finanţelor,
American Economic Reviewop. cit.
Economic Reviewop. cit.
op. cit.
New Dimensions of Political Ecnonomy
Les finances publiques
Finanţele publice. Teorie şi practică
op. cit.
Histoire de l’impôtFinanţele publice. Teorie şi practică
Monetarismul
Liber să alegi
op. cit.
op. cit,
op. cit
Constituţia libertăţii,
L’impôt sur le capital et la reforme monétaire
Monetarismul în teoria şi politica economică
Capitalism şi libertate
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
Figura nr. 1.1
Curba Laffer

Welth and poverty


A Theory of Justice
Anarhie, stat şi utopie
impozitul negativ

1.5. Alte concepţii economice din secolul XX


Teoria evoluţiei economice
Capitalism, socialism şi democraţie (1942)
.
Societatea perfectă

,
,.

op. cit.
A Theory of Justice
op. cit.
op. cit.
Limitele libertăţii. Între anarhie şi Leviathan
op. cit.
Liber să alegi
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
Societatea perfectă
echilibru cu şomaj echilibru instabil cu şomaj echilibru stabil cu full
employment
Legea entropiei şi procesul economic
A treia cale. Renaşterea social democraţieiA treia cale şi criticii ei
.
.

1.6. Concluzii

Principia Oeconomica
Legea entropiei şi procesul economic
op. cit.,
Capitolul II
EVOLUŢIA SISTEMELOR FISCALE
ŞI A NIVELULUI ŞI STRUCTURII FISCALITĂŢII

2.1. Formarea sistemelor fiscale moderne şi evoluţia


fiscalităţii până în 1929





Impozitul pe venitAnglia
Germania
În Franţa
SUA
România
impozitul pe cifra de afaceri

2.2. Perioada de după 1929 până la sfârşitul celui de-al doilea


război mondial

op. cit.
Evaziunea fiscală
Evaziunea fiscală
Reforma impozitelor directe
Report of the Commisioners of Inland revenueFinanţe publice
Reforma impozitelor directe
Reforma impozitelor directe
Finanţe publice. Curs de doctorat
Legea pentru înfiinţarea contribuţiilor directe şi înfiinţarea impozitului pe venitul global
Contribuţii la istoria finanţelor publice ale României între cele două războaie mondiale
op. cit.
op. cit
Reforma impozitelor directe
op. cit.
Reforma impozitelor directe
Finanţe Publice. Curs de doctorat
Finanţele de război ale statelor capitaliste
Finances Publiques
op. cit.
Teorii burgheze asupra banilor, creditului şi finanţelor
Finanţele României după războiu (1919-1930)
op. cit.
Finanţele statului şi conjunctura
op. cit.
op. cit.
op. cit.
Tabelul nr. 2.1
Presiunea fiscală între 1929-1933
D. Iordan V. Madgearu V. Slăvescu
Tribuna financiară
Capacitatea de plată şi datoria publică a României
Situaţia economică a României şi capacitatea sa de plată

op. cit.
op. cit.
op. cit.
Monetarismul
La taxe à la productionop. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
op. cit.
Tabelul nr. 2.2
Cheltuielile bugetare ale unor state capitaliste
(în miliarde unităţi ale valutelor naţionale)
Ani bugetari SUA Anglia Franţa
Op. cit.
Tabelul nr. 2.3
Veniturile provenite din impozite în bugetele unor state capitaliste
(în miliarde unităţi de valută naţională)
Ani bugetari SUA Anglia Franţa
Op. cit.

2.3. Perioada postbelică până la sfârşitul anilor ’70

Tabelul nr. 2.4


Ponderea cheltuielilor publice în PIB (%)
Ţara 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1977

1
Se referă la 1973; 2 Idem, 1976.
– Finanţele publice. Teorie şi practică

op. cit.
op. cit.
op. cit.
Tendinţe în evoluţia postbelică a finanţelor publice
op. cit.
Finanţele publice. Teorie şi practică
Finanţele publice. Teorie şi practică
Probleme ale teoriei finanţelor
Tabelul nr. 2.6
Ponderea impozitelor şi a contribuţiilor la asigurări sociale în PIB (%)
Ţara 1950 1955 1960 1965 1970 1975 1977

Iulian Văcărel – Finanţele publice. Teorie şi practică, p. 92

Tabelul nr. 2.7


Ponderea încasărilor din TVA în totalul prelevărilor obligatorii
în diferite ţări europene, în 1975
Ţara Prelevări obligatorii TVA % TVA
în dolari SUA pe în dolari SUA în prelevările
locuitor pe locuitor obligatorii

op. cit.
op. cit.
Tendinţe în evoluţia postbelică a finanţelor publiceFinanţele publice. Teorie şi practică
Finanţele publice. Teorie şi practică
Introducerea şi generalizarea TVA în Franţa
Finanţele publice. Teorie şi practică
Iulian Văcărel – Finanţele publice. Teorie şi practică, p. 182
pieţe comune

2.4. Anii ’80 şi sfârşitul secolului XX


Tabelul nr. 2.8
Ponderea cheltuielilor publice în PIB într-o serie
de ţări industrializate (%)
Ţara 1980 1987

– Finanţe publice

Tabelul nr. 2.9


Ponderea prelevărilor obligatorii (inclusiv cotizaţiile sociale) în PIB (%)
în ţările OCDE
Ţara Anul
1980 1985 1989

Grande problemes fiscaux contemporains

Financial Times

Psychologie des finance et de l’impôtFinanţele publice. Teorie şi practică, p. 159-161


Contre GalbraithEconomia: regulile jocului
L’economique
op. cit.
op. cit.
op. cit
op. cit.
Politici economice şi financiare de ieri şi de azi
Politici economice şi financiare de ieri şi de azi
Politici economice şi financiare de ieri şi de azi
Tabelul nr. 2.10
Numărul şi nivelul cotelor de impozitare a veniturilor persoanelor
fizice în ţările membre ale OCDE, în anii 1986 şi 1990
Nr. Ţara Număr de Nivelul cotelor Modificarea Ecart între
crt. cote cotei în 1990 cota minimă şi
faţă de 1986 cea maximă

Notă:
Politici economice şi financiare de ieri şi de azi

Finanţe publice
Economie Politică
Tabelul nr. 2.11
Gradul de fiscalitate generală şi veniturile fiscale medii pe un locuitor,
în dolari SUA, în ţările membre ale OCDE, în anul 1996
Loc Ţara Grad Loc Ţara Grad Locul Ţara Venituri
ierar- fiscalitate ierar- fiscali- ierar- fiscale medii
hic generală hic tate hic pe locuitor
(%) partială în dolari
(%) SUA

Politici fiscale şi bugetare în România1990-2000

Tabelul nr. 2.12


Principalele categorii de impozite directe şi indirecte, în procente
faţă de totalul veniturilor fiscale, percepute în ţările membre ale OCDE,
în anul 1996
Ţări Impozite din care: Impozite Alte
directe Impozite Contribuţii Impozit Impozite pe pe impozite
pe venit şi la securitatea pe avere bunuri şi
pe profit socială salarii (patrimoniu servicii
)

Politici fiscale şi bugetare în România1990-2000


The World in 2003The Economist

2.5. Concluzii

Figura nr. 2.1


Evoluţia cheltuielilor publice şi a încasărilor din impozite,
în S.U.A., în secolul XX
50
P o n d e r e a î n P I B ( p r o c e n te )

40

T o a t e a d m i n is tr a ţiile
30

20 G u v e r n u l fe d e r a l

A d m in is t r a ţiile s ta ta l e
10 ş i lo c a l e

1930 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000


A n ii
Economie Politică

Figura nr. 2.2


Evoluţia cheltuielilor publice în Marea Britanie, în secolul XX
70
P o n d e r e a î n P I B ( p r o c e n te )

60

50
C h e ltu ia la
g u v e r n a m e n t a lă
40 g lo b a lă

30

20
C h e ltu ia la p e n tr u b u n u r i ş i s e r v ic ii

10
P r im u l r ă z b o i A l d o ile a r ă z b o i
m o n d ia l m o n d ia l

1891 1901 11 21 31 41 51 61 71 81 91
Economie pozitivă

Figura nr. 2.3


Evoluţia cotei marginale de impunere la impozitul pe venit în S.U.A.

Europa bolnavă
The World in 2003The Economist
Ziarul Financiar
The World in 2003
Ziarul Financiar
Economie Politică
dreptate socială eficienţă economică.
Capitolul III
ROLUL POLITICII FISCALE CA INSTRUMENT DE
REALIZARE A ECHILIBRULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL

statul poate să intervină în procesul alocării resurselor pentru a corecta sau


compensa slăbiciunile pieţei.
statul poate să intervină pentru a corecta disfuncţiunile de distribuţie ale
pieţei.
statul poate interveni pentru a ţine sub control excesele ciclului economic şi
a realiza stabilizarea economiei.

3.1. Rolul alocativ al politicii fiscale


formele de eşec al pieţei
Bunurile publice (bunurile de consum colectiv)
pasagerului clandestin.
BUNURILE DE MERIT ŞI BUNURILE DE NEMERIT
EXTERNALITĂŢILE (EFECTE EXTERNE)
externalitate

Figura nr. 3.1.


Aplicarea unui impozit asupra unei externalităţi negative

Economia neoclasică
op. cit. , p. 336
Public Finance in Theory and Practice
Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială
Libertate şi dezvoltare. Economia pieţei libere
Idei de avangardă în economie,
op. cit. ,
Figura nr. 3.2.
Reducerea poluării prin stabilirea unui plafon al emisiilor poluante

PUTEREA DE MONOPOL
RPI-X
DEFICIENŢELE DE INFORMAŢII

Economia pozitivă
eşec al statului
un grad ridicat de birocraţie guvernamentală
politicienii pot urmări în primul rând interesele personale
influenţa acaparatoare a unor grupuri de interese
rigiditatea legislaţiei
analiza cost- beneficiu, Testul de compensare Hicks - Kaldor.

3.2. Rolul distributiv al politicii fiscale


inegalităţi de oportunităţi
inegalităţi de remunerare
egalităţii şanselor.
• Criteriul clasic
naturală
• Criteriul utilitarist al lui Bentham,
• Criteriul egalitarist,
• Criteriul marxist
• Criteriul lui Rawls, maximin
Statul liberal al bunăstăriistigmatizant
Statulcorporatist (conservator)al bunăstării
Statul social democratic al bunăstării (socialist)
Tabelul nr. 3.1.
Efectele asupra distribuirii veniturilor a acordării de ajutoare băneşti şi a
aplicării impozitelor directe şi indirecte în Marea Britanie în perioada 1996-1997

Grupa cu venit minim 2 7 8 7


Grupa 2 7 11 12 11
Grupa 3 15 16 16 16
Grupa 4 25 23 23 22
Grupa cu venit maxim 51 44 42 44
Total 100 100 100 100
Indicator Gini (%) 53 37 34 38
Introducere în economia politică modernă

Ariaa
=
Ariaa + b
Figura nr. 3.3.

op. cit. ,
Creşterea şi declinul naţiunilor. Prosperitate, staglaţie şi rigidităţi sociale
Economie şi finanţe publice
Finanţe publice – teorie şi practică în tranziţia central europeană,
op. cit.,
op. cit.,
Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială
Capitalism şi libertate
Constituţia libertăţii
Capitalism şi libertate
Teoria şi practica bunăstării
Curba Lorentz în Marea Britanie în perioada 1996-1997 înainte şi după
acordarea ajutoarelor băneşti şi aplicarea impozitelor directe şi indirecte

legea Director,
Cheltuielile administrative.
Incitarea la reducerea efortului.
Frauda.
Efecte perverse.
Efectele prag.
curba veniturilor posibile,
Figura nr. 3.4.
Curba veniturilor posibile ale societăţii

Legea lui Pareto


paradoxul redistribuirii
Taxei comunitare

Capitalismul - un bilanţ socialop. cit.


op. cit.
op. cit. ,
op. cit. ,
op. cit. ,
Introducere în economia politică modernă
op. cit. ,
Suveranitatea naţională şi integrarea europeană: o perspectivă tripartită stat-naţiune, cooperare interstatală
şi suveranitate naţionalăSuveranitate naţională şi integrare europeană
op. cit.,
3.3. Rolul politicii fiscale în realizarea funcţiei de stabilizare*
Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor
politică fiscală

op. cit.,
Figura nr. 3.5
Modificarea nivelului producţiei ca urmare a modificării cererii agregate

Figura nr. 3.6


Circuitul economic simplificat pentru o economie închisă fără sector public
Figura nr. 3.7
Circuitul economic simplificat pentru o economie închisă cu sector public
Figura nr. 3.8
Determinarea venitului naţional de echilibru

1 1
∆Y = ∆I = ∆I
s 1− c'
1
∆Y = ∆G
1− c'

Figura nr. 3.9


Efectul creşterii cheltuielilor guvernamentale asupra producţiei

c'
∆Y = ∆Tr
1− c'
∆Tr
1
∆Y = (∆I + ∆G)
1− c(1− t)

c'
∆Y = − ∆T
1− c'
∆G c'∆T
∆Y = −
1− c' 1− c'

∆G c'∆G  1− c' 
∆Y = − = ∆G = ∆G
1− c' 1− c'  1− c' 

Figura nr. 3.10


Circuitul economic simplificat pentru o economie deschisă cu sector public

Figura nr. 3.11


Cumularea exporturilor nete cu cererea internă

1 1
∆Y = (∆I + ∆G) = (∆I + ∆G)
1− c + m s+ m
Figura nr. 3.12
Abaterea deflaţionistă şi abaterea inflaţionistă
Abaterea deflaţionistă
Creşterea cheltuielilor publice
Reducerea impozitelor
Abaterea inflaţionistă
Figura nr. 3.13
Determinarea venitului naţional de echilibru
cu ajutorul modelului IS - LM

Figura nr. 3.14


Folosirea politicii bugetare în modelul IS –LM
pentru creşterea venitului naţional
Figura nr. 3.15
Forma curbei LM şi eficacitatea politicii bugetare

cu cât cererea monetară este mai elastică în funcţie de rata dobânzii, cu atât
politica bugetară este mai eficientă.
Figura nr. 3.16
Forma curbei IS şi eficacitatea politicii bugetare

IS ’

politica bugetară este cu atât mai eficientă cu cât investiţia este mai inelastică în
funcţie de rata dobânzii.

Figura nr. 3.17


Folosirea politicii monetare în modelul IS – LM
pentru creşterea venitului naţional

cu cât cererea monetară este mai inelastică în funcţie de rata dobânzii, cu


atât politica monetară este mai eficientă. De asemenea cu cât investiţiile sunt mai
elastice în funcţie de rata dobânzii, cu atât politica monetară este mai eficientă.
Figura nr. 3.18
Efectele aplicării cu întârziere a politicii de stabilizare
Figura nr. 3.19
Comparaţie între concepţia keynesistă şi concepţia monetariştilor

Figura nr. 3.20


Curba Phillips în viziune keynesistă şi curba Phillips neoclasică

teoria aşteptărilor raţionale


Figura nr. 3.21
Impactul produs de o politică bazată pe teoria economiei ofertei

Figura nr. 3.22


Înlocuirea capitalului privat cu datoria publică

Figura nr. 3.23


Acumularea unei datorii publice mari

Figura nr. 3.24


Ciclul economico-politic

Buget şi trezorerie publică


Figura nr. 3.25
Jocul fiscal – monetar
Figura nr. 3.26
Compensarea impactului expansiunii bugetare de reacţia pieţei monetare

3.4. Concluzii
Analiza rolului alocativ al politicii fiscale
Analiza rolului distributiv al statului
Analiza rolului politicii fiscale în realizarea funcţiei de stabilizare

op. cit.
Capitolul IV
SISTEMUL FISCAL ŞI POLITICA FISCALĂ DIN
ROMÂNIA: EVOLUŢIE DUPĂ 1989, PREZENT
ŞI PERSPECTIVE

4.1. Reforma sistemului fiscal realizată în România după 1989


PREMISE ŞI OBIECTIVE ALE REFORMEI SISTEMULUI FISCAL

Politici fiscale si bugetare în România 1990-2000


Figura nr. 4.1
Conţinutul Bugetului de Stat
V E N IT U R I C H E L T U IE L I

I. V E N IT U R I D E L A I. C H E L T U IE L I P E N T R U
U N IT Ă Ţ IL E S O C IA L IS T E D EZV O LTA R E
- v ă r s ă m in te d i n b e n e f i c i il e - a l o c a ţii d e la b u g e t p e n tr u
u n i t ă ţi l o r s o c i a l i s t e in v e s ti ţi i d i n f o n d u r i l e s ta tu l u i
- i m p o z i tu l p e c i r c u l a ţi a - c h e ltu i e l i l e p e n tr u f i n a n ţa r e a
m ărfu rilo r m i j l o a c e l o r c i r c u l a n te
- i m p o z i tu l p e v e n i tu r i le - c h e ltu i e l i p e n tr u r e z e r v a
u n i t ă ţi l o r c o o p e r a t i s t e d e s ta t
o b ş t e ş ti
- im p o z itu l p e c l ă d i ri ş i II. C H E L T U IE L I P E N T R U
i m p o z i tu l p e te r e n u r i d i n O B IE C T IV E Ş I S A R C IN I
s e c to r u l s o c ia l is t CU CA RA CTER
- v ă r s ă m i n t e d e l a i n s t i tu ţ i i l e E C O N O M IC
d e s ta t e tc . B u g e tu l d e S ta t
S tr u c tu r ă ş i - c h e ltu i e l i p e n tr u î n tr e ţin e re a
II. V E N IT U R IL E B U G E T U L U I C o n ţi n u t şi rep ararea d ru m u rilo r şi
A S IG U R Ă R IL O R S O C IA L E p o d u rilo r
D E STAT
III. C H E L T U IE L I P E N T R U
- c o n tr i b u ţi a u n i tă ţi l o r s o c i a l i s te
F IN A N Ţ A R E A
p e n tr u a s i g u r ă r i l e s o c ia l e
A C Ţ IU N IL O R
- c o n tr i b u ţi a o a m e n i lo r m u n c i i
S O C IA L -C U L T U R A L E
p e n t r u t r a ta m e n t b a l n e a r
şi o d ih n ă - î n v ă ţă m â n t
- s ă n ă ta te
III. IM P O Z IT U L P E F O N D U L - c u l tu r ă ş i a r tă
T O T A L D E R E T R IB U IR E , - a s i s te n ţă s o c i a l ă
IM P O Z IT U L A G R IC O L
IV . C H E L T U IE L I P E N T R U
F U N C Ţ IO N A R E A
IV . IM P O Z IT E Ş I T A X E D E L A O R G A N E L O R P U T E R II
P O P U L A Ţ IE D E STAT,O RG A N EL O R
A D M IN IS T R A Ţ IE I D E
STAT, O R G A N EL O R
JU D EC Ă TO R EŞTI
V . D IV E R S E V E N IT U R I ŞI CELO R A LE
P R O C U R A T U R II

IV . C H E L T U IE L I P E N T R U
A PĂ RA RE

V.REZERV E ŞI
EX CEDEN T

Reforma sistemului fiscal în România


Tabelul nr. 4.1
Structura veniturilor bugetului de stat, în perioada 1980-1989

* inclusiv prelevarea pentru societate


Structura veniturilor bugetului de stat în anii 1980 şi 1989 (în %)

Impozite şi taxe de 1980


Impozitul agricol de la populaţie
1% Diverse venituri Vărsăminte din
la CAP 0,4% 5%
Impozitul pe fondul beneficiile unităţilor
total de retribuire economice de stat
11% 28%

Veniturile
asigurărilor sociale
de stat
11%
Impozit pe circulaţia
Alte venituri de la
mărfurilor
unităţile socialiste
37%
7%

Impozite şi taxe de 1989


la populaţie
Impozitul agricol de Diverse venituri Vărsăminte din
2%
la CAP 0,3% 4% beneficiile unităţilor
economice de stat
Impozitul pe fondul
15%
total de retribuire
14%

Veniturile
asigurărilor sociale
de stat 13%

Alte venituri de la
Impozit pe circulaţia
unităţile socialiste
mărfurilor
8%
44%

Vărsămintele din beneficiile unităţilor economice de stat


Impozitul pe circulaţia mărfurilor
Impozitul pe fondul total de retribuire
Impozitul agricol de la cooperativele agricole de producţie
Veniturile asigurărilor sociale de stat
taxelor vamale,

REFORMA IMPOZITELOR DIRECTE


introducerea impozitului pe profit

impozitul pe dividende
apariţia unui nou sistem de impunere al persoanelor fizice
impozitul pe salarii
impozitul pe veniturile persoanelor fizice
impunerea venitului global al persoanelor fizice,
impozitul pe venitul agricol

REFORMA IMPOZITELOR INDIRECTE


Impozitul pe circulaţia mărfurilor, aşezarea pe baze noi a taxelor generale
de consumaţie
taxa pe valoarea adăugată
introducerea accizelor
actualizarea taxelor vamale

4.2. Evoluţia nivelului şi structurii veniturilor fiscale ale României


în perioada 1990 – 2001

Tabelul nr. 4.2.


Evoluţia veniturilor fiscale ale României, pe locuitor, în dolari SUA şi grad de
fiscalitate generală, parţială şi în scopuri sociale, în perioada 1990-2001

Figura nr. 4.3.


Evoluţia gradului de fiscalitate generală, parţială şi în scopuri sociale,
în România, în perioada 1990-2001
40 Grad de
35 fiscalitate
30 generală
25
20 Grad de
15 fiscalitate
10 parţială
5
Grad de
0
fiscalitate în
scopuri
90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

01
19

19

19

19

20

20
19

19

19

19

19

19

sociale
Tabelul nr. 4.3. Tabelul nr. 4.4.
Ponderea veniturilor din impozite şi Ponderea veniturilor fiscale, inclusiv
contribuţii sociale în PIB într-o serie de contribuţii sociale, în PIB într-o serie
ţări dezvoltate în anul 1997 de ţări dezvoltate şi din estul Europei,
Ţara Impozi CAS Total media anilor 1990-2000
t impozit
+ CAS

Tabelul nr. 4.5


Impozitele, taxele şi contribuţiile datorate de agenţii economici
şi vărsămintele efectuate în contul acestora pe anul 1998
56,11 41,09 45,90 74,31
54,64 36,74 45,11 73,26
64,24 57,16 52,41 73,75
54,89 42,41 44,26 72,34
69,78 66,26 56,51 81,47
Tabelul nr. 4.6
Evoluţia impozitelor şi contribuţiilor privind
munca salarială în perioada 1990 – 2002, ani selectaţi
Denumire 1990 1996 2000 2001 2002
impozit/contribuţie
Impozite şi contribuţii reţinute din salariul angajatului

Total contribuţii salariat (fără


impozit pe salariu)
Contribuţii datorate de angajator
Total contribuţii angajator
Total contribuţii datorate de
angajat şi angajator
Figura nr. 4.7.
Evoluţia numărului de salariaţi în România în perioada 1990-2002

9 8,15
7,57
8
6,88 6,67
7 6,43
6,16 5,93 5,59
6 5,36
4,76 4,62 4,47 4,33
5
4
3
Ziarul Financiar
2
1
0
Figura nr. 4.5.
Structura
1990 1991 1992 impozitării
1993 1994 1995 1996pe1997
forţa de muncă
1998 1999 2000 2001 2002

Tabelul nr. 4.7


Nivelul contribuţiilor sociale pentru câteva ţări
din Europa de Est în anul 1998
Ţara Contribuţia Contribuţia Total contribuţii
angajatorului (%) angajatului (%) sociale angajat +
angajator (%)
Tabelul nr. 4.8.
Nivelul cotelor de impunere a principalelor impozite pentru o serie
de ţări est-europene în anul 1998
Ţara Impozit Impozit pe Impozit pe Impozit pe TVA
pe profit venitul venituri din venituri din Cotă Cotă
(%) global (%) dobânzi dividende redusă standard
Fiscalitatea sufocă politica de angajare”
Tabelul nr. 4.9.
Ponderea în PIB a veniturilor fiscale provenind din principalele
impozite şi contribuţii sociale într-o serie de ţări est europene în 1998 (%)
Ţara Venituri Venituri din Venituri din Venituri
din impozit impozitul pe contribuţii din TVA
pe profit venit global sociale

Tabelul nr. 4.10


Ponderea în PIB a veniturilor fiscale provenind din principalele
impozite şi contribuţii sociale în România între 1999 şi 2001 (%)
Anul Venituri Venituri din Venituri din Venituri
din impozit impozitul pe contribuţii din TVA
pe profit venit global sociale
Tabelul nr. 4.11.
Structura veniturilor fiscale ale României, în perioada 1990-2001
(în procente faţă de total)

* impozit pe salarii şi impozit pe venit.

Impozitele din România: o comparaţe regională”


Figura nr. 4.6
Evoluţia ponderii principalelor categorii de impozite în total
venituri fiscale în România în perioada 1990-2001
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
90

93

95

97

98

00

01
91

92

94

96

99
19

19

19

19

19

20

20
19

19

19

19

19
Impozite directe fără CAS Impozite indirecte Contribuţii pentru asigurările sociale

Figura nr. 4.7.


Structura veniturilor fiscale ale României în procente în anii 1990 şi 2001
Taxe vamale Alte impozite 1990
1,5% indirecte
1,2% Impozit pe profit
Impozitul pe 19,9%
circulaţia
mărfurilor
33,3%

Alte impozite
directe
0,4% Contribuţii pentru
Impozit pe salarii
Impozite şi taxe asigurările sociale
19,1%
de la populaţie 22,2%
2,4%
Alte impozite

Taxe vamale
indirecte
Impozit pe profit 2001
5,8%
2,8% 6,8% Impozit pe venit
Taxa pe 11,4%
valoarea
adăugată
22,5%

Contribuţii
Accize şi impozit Alte impozite pentru
asupra ţiţeiului directe asigurările
8,4% 4,0% sociale
38,3%

4.3. Politica fiscală în România după 1989

Tabelul nr. 4.12


Deficite cvasi-fiscale înregistrate în România în perioada 1993-1996
1993 1994 1995 1996
3,3 3,5 1,5 3,7
Cercul vicios al economiilor
Cercul vicios al politicii fiscale
Cercul vicios al economiei neoficiale
-
-
-
-
-
-




Veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat
în perioada 2001 - 2005
2001 2002 2003 2004 2005
Venituri total 30,5 30,5 30,1 30,2 30,8 30,3 31,6
29,2 30,2
Impozite directe 17,1 17,5 16,7 16,9 17,4 16,9 17,8
2,4 2,4
3,5 3,7
10,6 10,9
0,8 0,8

Lipsa de încredere mai rea decât inflaţia”


Politica fiscală în România”
Impozite indirecte 11,2 11,2 11,2 11,6 11,8 12,1 12,4
6,6 6,7
0,4 0,4
3,2 3,8
1,6 1,5
1,8 1,4
Cheltuieli total 33,7 33,4 32,8 32,9 33,5 33,0 34,3
11,5 11,8
4,9 4,9
6,6 6,9
2,7 2,5)
1,7 1,6
13,6 14,0
3,9 4,3
Sold -3,3 -2,9 -2,7 -2,7 -2,7
Sold primar 0,6 0,4 0,2 0,0 -0,2

4.4. Probleme actuale şi de perspectivă ale sistemului fiscal


românesc şi ale politicii fiscale

PROBLEME DE ANSAMBLU ALE SISTEMULUI FISCAL ROMÂNESC


instabilitatea legislativă
modul de aplicare în practică a legislaţiei fiscale şi indisciplina fiscală
existenţa unei puternice economii subterane
mărimea impozitelor şi raportul între impozitele directe şi cele indirecte

PROBLEME ALE IMPOZITELOR DIRECTE


Impozitarea veniturilor persoanelor juridice
impozitarea veniturilor persoanelor fizice
-
-
-
Tabelul nr. 4.14
Ponderea depozitelor de economii în PIB
într-o serie de ţări est europene (%)

Şefii fiscului protejează firmele cu datorii”


Marii contribuabili au datorii de 2,15 miliarde dolari la bugetul de stat”
Finanţele fac un consiliu ca să-şi interpreteze legile”
Fiscalitatea excesivă duce la creşterea economiei subterane
Europenii caută dezvoltarea scăzând impozitul pe profit”
Finanţele anunţă o reducere a impozitului pe profit şi pe venit”
70
60 66 64 62
50
40
40
30
20 23
10
0
Slovacia Cehia Croatia Polonia România

impozitul pe venitul agricol


-
-
PROBLEME ALE IMPOZITELOR INDIRECTE
taxa pe valoarea adăugată
accizelor
Tabelul nr. 4.14
Calendarul recuperării diferenţelor de accize la ţigări (euro/1000 ţigarete)
Anul Acciza totală Diferenţa de acciză
la 1 ianuarie care se recuperează
PROBLEME DE POLITICĂ FISCALĂ
economie de piaţă

4.5. Concluzii

Fiscul a pus ochii pe veniturile din dividende”


Ratele la casă scăzute din venitul impozabil ?”
Cine seamănă taxele culege contrabandă”
CONCLUZII FINALE
BIBLIOGRAFIE
Economie politică
Capitalism contra capitalism
Finanţele de război ale statelor capitaliste
L’impôt sur le capital et la reforme monétaire
Libertate şi dezvoltare. Economia pieţei libere
Bunăstarea
Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000
Gândirea economică după Keynes
economică - UEM, Piaţa Comună, Politici economice
Teoria economică în retrospectivă
Monetarismul în teoria şi politica economică
Fiscalitate: concepte, metode, practici
Finanţe publice şi fiscalitate
Limitele libertăţii. Între anarhie şi Leviathan
Calculul consensului – fundamente logice ale democraţiei constituţionale
Armonizarea dintre contabilitate şi fiscalitate
Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor
Economie politică
Politica fiscală în România
România şi Uniunea Europeană. Inflaţie, balanţă de plăţi, creştere economică, Ed.
Polirom Iaşi, 2002
L’etat et l’economie. Un essai d’explication de l’evolution des dependens publique en
France 1870-1980
Economie: regulile jocului
Economie politică
Dicţionar de economie
Statul şi economia de piaţă
Economia mixtă, jumătate capitalistă, jumătate socialistă
Macroeconomia
Societatea postcapitalistă
Teorii burgheze asupra banilor, creditului şi finanţelor
Noua epocă a inegalităţilor
Capitalism şi libertate
Liber să alegi
Politici Economice
Reforma impozitelor directe
Finanţe Publice
Legea entropiei şi procesul economic
Finanţele României după războiu (1919-1930)
Istoria doctrinelor economice
Dincolo de liberalism şi conservatorism
Liberalismul
Economia neoclasică
Introducere în economia politică modernă
Drumul către servitute
Constituţia libertăţii
Modul economic de gândire
Evaziunea fiscală
Economie şi Finanţe Publice
Bazele teoriei politicii economice
Teoria şi practica bunăstării
Societatea perfectă
Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor
Impozitele din România: o comparaţe regională
Legea pentru înfiinţarea contribuţiilor directe şi înfiinţarea impozitului pe venitul global
Economia pozitivă
Contribuţii la istoria finanţelor publice ale României între cele două războaie mondiale
Politici economice – concepte, instrumente, experienţe
Sisteme de impozite şi taxe
Modele de politici sociale
Preţuri, echilibru concurenţial şi bunăstare socială
Buget şi trezorerie publică
Reforma sistemului fiscal în România
Idei de avangardă în economie
Public Finance in Theory and Practice
Finanţe publice – teorie şi practică în tranziţia central europeană
Anarhie, stat, utopie
Creşterea şi declinul naţiunilor. Prosperitate, staglaţie şi rigidităţi sociale
Impactul politicilor financiare asupra societăţii
Problemele unei economii dirijate în România
O viziune asupra Europei
Economia sectorului public
A Theory of Justice
Principia Oeconomica
Economie politică
Capitalismul - un bilanţ social
Teoria pieţei libere
Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naţiunii şi cauzelor ei
Contribuţiuni la cunoaşterea evoluţiei economiei publice româneşti,
1932–1944
Doctrine şi curente în gândirea modernă şi contemporană
Evaziunea fiscală
Monetarismul
Mirajul neoclasicismului
Doctrine Economice
Finanţe publice
Economia mondială: drumuri şi etape ale modernizării
Teorii explicative ale impunerii, Codul general al finanţelor publice
Probleme ale teoriei finanţelor
Tendinţe în evoluţia postbelică a finanţelor publice
Finanţele publice. Teorie şi practică
Politici economice şi financiare de ieri şi de azi
Finanţe Publice
Politici fiscale si bugetare în România 1990-2000
Istoria gândirii economice
Reforma pieţelor financiare din România
Suveranitate naţională şi integrare europeană