Sunteți pe pagina 1din 9

Epistola catre Efeseni

Despre efeseni aflam din incurajarea lui Heraclit: Efeseni sa nu va lipseasca niciodata bogatia pentru ca depravarea voastra sa apara la lumina zilei. Aceste incurajari ne arata ca Efesul era o metropola in care domina dinarul cezarului. Rezultatul acestei dominatii? Efesul dintr-un oras stralucit, prin taierea padurilor de pe versantii muntilor si colinelor inconjuratoare pentru constructii a decazut. Solul ramas fara rezistenta pe care i-o oferea radacinile copacilor si tulpinile lor a plecat odata cu apa pe mare. Prin depunere portul a fost acoperit cu mal, apa s-a retras si activitatea portuara a incetat. Acum marea se afla la multi kilometri de oras. La prima vedere vom spune ca acesta este rezultatul puterii banului. Aceasta credinta generala in puterea banului ne aduce in fata unei confuzii generale, aceea de a nu mai face deosebirea dintre forta si putere. Pentru ca aceasta involutie a unei metropole ne ofera posibilitatea de a demonstra exemplificativ diferenta dintre putere si forta este util sa valorificam aceasta posibilitate. Dupa cum stim de la o anumita marime capitalul nu mai este gestionat de personalitati. Incepe sa se administreze de la sine cea ce ne da iluzia puterii banului. In realitate asa cum vom vedea, el este o forta. Pentru a afla in ce consta puterea este nevoie sa pornim tot de la Efes. Efeseni au primit un mesaj profetic in care se arata simbolic ca vine din partea unei puteri, dupa cum urmeaza: Ingerului Bisericii din Efes scrie: Aceasta zice Cel ce tine cele sapte stele in dreapta Lui, Cel ce umbla in mijlocul celor sapte sfesnice de aur. Cele sapte stele arata ca cel care l-a trimis are intreaga putere, iar cele sapte sfesnice - ca are intreaga cunoastere. Acum avem date cum aceasta putere si cunoastere se manifesta. Ele au fost furnizate cu temeinicie prin descoperirea unei legaturi profunde intre traditia occidentala si fizica moderna rezultate din lucrarile lui Jakob Boehme. Jakob Boehme este apreciat de Hegel ca: primul filozof german. Acesta a aratat ca orice fenomen este rezultatul interactiunii dintre sapte calitati interschimbabile: Cele sapte zamisliri sunt in tot: nici una nu este prima, nici una a doua, a treia si ultima; (.) divinitatea este ca o roata formata din sapte roti una in alta, in care nu se vede nici inceput, nici sfarsit. Sa revenim la mesajul lui Heraclit pentru ca prin el sa ajungem la puterile sufletesti. Prin mesajul sau desemneaza jocul contrariilor la nivelul devenirii, anume ca tot ceea ce exista trece in contrariul sau. Acest aspect a fost valorificat de C. G. Jung in notiunea de enantiodromie care se traduce prin a alerga in sens contrar. C. G. Jung explica: prin enantiodromie inteleg manifestarea opusului inconstient, anume in desfasurare temporala. Il da ca exemplu pe Sf. Pavel. Pentru a intelege pe deplin in ce consta puterea care transmite mesajul trebui sa inaintam in continutul ei cu intelegere si rabdare. De la bun inceput epistola apreciaza rabdarea efesenilor, si pe buna dreptate. Sa presupunem ca un omulet slabanog se hotaraste intr-o zi sa capete muschi ca cei ai titanului Atlas. Va trebui sa exerseze cu rabdare. El nu va putea, de pe o zi pe alta, sa ridice greutati de o suta de kilograme si nici sa se antreneze douazeci si patru ore zilnic. Dupa cum vedem accesul la forta banilor se numeste tun, ceea ce inseamna ca te-ai umplut de bani, accesul la putere se realizeaza prin rabdare. 1

Pentru inceput sa ne oprim la propozitia: nu suferi pe cei rai. A nu suferi este o emotie negativa. Emotiile negative potrivit ultimelor cercetari activeaza creierul de doua ori mai repede decat pe cele pozitive. In acelasi sens se exprima si invatatura crestina. Scrisoarea catre Corinteni I/13 a Sf. Apostol Pavel. 6. Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura de adevar. 7. Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda. Observati diferenta care reclama o lamurire. A rabda inseamna a suferi chiar si pe cei rai. Dar sa nu te bucuri de nedreptatea pe care acestia o produc ceea ce este cu totul altceva. Rabdare inseamna sa-ti infranezi pornirea catre cele sapte simtaminte; ura, adoratie, lacomia, nelinistea, mania, tristetea, teama. Putem considera ca cei rai sunt stapaniti de unul din aceste simtaminte. A nu suferi este un cuvant care exprima o forma mai nuantata a verbului a uri care este aversiunea. Si psalmul 1/1. Fericit barbatul, care n-a umblat la sfatul necredinciosilor si in calea pacatosilor nu a stat si pe scaunul hulitorilor n-a sezut, ne recomanda o pozitie de evitare. Adica nu sta in calea celor rai. Faptul ca comunitatea a putut descoperi apostoli care nu erau apostoli dovedeste incontestabil ca a avut rabdarea de a cunoaste pomul dupa roadele sale. O caracteristica a rabdarii este ca trebuie sa fie mentinuta prin lipsa aversiunii. Imediat ce se manifesta o circumstanta prielnica declansari aversiunii, sa ne dam seama la consecintele ei nefaste: ea provoaca suferintele noastre si pe ale celorlalti. Numai lipsa aversiunii se poate inrudi cu rabdarea si toleranta. Practicarea rabdarii este, intr-adevar extrem de importanta, caci este sursa de bucurie, calm si armonie pentru sine si pentru altii. Trairea adevarata se traieste in suflet si nu in minte dar foarte putini oameni pot sa se descopere pe ei insasi din cauza ideii ca mintea este totul. Faptul de a nu suferi pe cineva este un produs al mintii. Este nevoie de multa rabdare pentru a putea beneficia de ceea ce poate oferi inima. Nici o patima nu vrea sa paraseasca firea fara nevointe, adica silinte ale constiintei intarite de vointa. Si aceste silinte cer rabdare. Nu trebuie sa-i diminuam energiile prin aversiune. In evolutie exista o regula: ca nu poti urca o noua treapta pana ce nu aduci pe treapta pe care o parasesti pe altul. Materia prima prin care faci ca treapta pe care o parasesti sa fie ocupata o constituie tocmai cei pe care nu-i suferi. Daca nu evoluezi vei uita iubirea cea dintai. In viata asemenea atitudine ne va fi de mare folos., caci vom intalni adesea situatii si imprejurari adverse, persoane care incearca sa ne faca rau. Daca suntem capabili sa nu reactionam negativ, nu numai ca vom evita sa fim perturbati de acest evenimente si ne vom pastra o minte calma destinsa dar, in acelasi timp, vom calma si agresivitatea adversarului, care nu va mai avea de ce sa se anine. Rabdarea este o armura care ne protejeaza de lovituri, de sageti care ne sunt destinate. Ne face invulnerabili, ne impiedeca sa fim atinsi de dificultatile exterioare, de insulte, farse, agresivitati dirijate contra noastra. Iata de ce un intreg verset lauda rabdarea efesenilor ceea ce ne face sa afirmam ca mai sus avem de a face cu un cuvant nepotrivit. Pentru ca rabdarea se caracterizeaza prin lipsa tulburarii si a agitatiei. Nu suntem perturbati cand ne confruntam cu situatii dificile, a nu ne enerva si a ne lasa prada maniei, ci a ne pastra calmul, a nu permite sa ni se tulbure linistea interioara a minti. In consecinta iubirea este intovarasita de rabdare, caci iubirea toate le sufera, iar noi suntem invatati sa dobandim rabdarea prin silinta, ca apoi, prin rabdare sa ajungem la iubire. Daca mergem cu rabdare mai departe vom constata ca in scrisoare este vorba de mai multe iubiri si tocmai a fost parasita cea dintai. 2

Este plina lumea de cuvantul iubire de aceea nevoie de o explicatie mai ampla si exemplificativa pentru ca, totusi, iubirea dintai este intr-adevar si cea mai mare putere. In speranta ca cel ce citeste va valorifica din plin cele scrise mai sus voi expune progresiv puterea iubirii in manifestare a ei. Este stiut ca; prin datini, ceremonii si contemplatii simbolul a exercitat o influenta binefacatoare asupra oamenilor. Prin simbol omul isi alege calea prin vointa proprie si nu prin manipulare. Pentru ca simbolul produce aceleasi vibratii cu ale mentorilor care l-a creat. Prin aceste vibratii simbolul dezvaluie legile divine astfel ca devine el insusi mentor. Voi incepe cu o relatare din multe altele despre un fenomen care se manifesta la o intreaga populatie: Multi ani dupa incidentul descris, am avut ocazia sa fac personal o verificare experimentala a acestui fenomen care mi-a confirmat faptul ca daca in jurul unui yezidi este trasat un cerc, el nu poate scapa din acesta prin propria vointa. In interior el se poate misca liber si cu cat este mai departe de centru circumferinta cercului , cu atat are mai mult spatiu de miscare, dar nu poate iesi in exterior. O forta ciudata, mult mai mare decat vointa lui obisnuita, il mentine in interior. Desi sunt destul de puternic, eu nu am reusit sa trag afara femeia pe care am folosit-o in timpul experimentului; a fost nevoie de inca un barbat, la fel de puternic ca si mine. Daca un yezidi este scos cu forta din interiorul unui cerc, el cade imediat intr-o stare de catalepsie, din care isi revine pe loc numai daca este reintrodus in cerc. Daca insa, nu este reintrodus, el isi revine doar dupa un interval de 13 sau 21 ore. Singuri care reuseau sa-i aduca imediat in stare normala erau preotii lor, prin intermediul unei scurte incantatii. In exemplul de mai sus avem de a face cu o forta. Putem sa abordam acum evolutia Sfantului Ciprian care din mare vrajitor a trecut la crestinism. Ca vrajitor punea in miscare forte. Cand un vrajitor doreste sa faca anumite operatii care-i sunt specifice, el trebuie sa intre in armonie cu anumite forte pentru al proteja; el traseaza un cerc in jurul lui. Din acest cerc el poate supune acele forte care trebuie sa-i indeplineasca cerintele. Daca nu are acest cerc acele forte se precipita pentru a-l combate si el poate fi fulgerat la pamant. Dupa cum stim el a indreptat toate fortele pe care era capabil sa le mobilizeze contra Sfintei Iustina. Este evident ca daca la o asemenea desfasurare de forte Sf. Iustina nu a putut sa fie invinsa ea trebuie cu necesitate sa se afle situata intr-o zona in care domina puterea. Vrajitorul Ciprian era constient de fortele pe care le punea in actiune si a realizat ca numai o putere le putea respinge. Tocmai o asemenea apreciere a determinat trecerea lui la crestinism. Acest fel de treceri au fost incadrate de C. G. Jung in cuvantul enantiodromie. Sa incercam sa ajungem la puterea in care se afla Sfanta Iustina. Sarbatorile crestinesti la romani au cate un produs specific care nu are egal in lume si care in mod normal trebuie sa fie realizat in fiecare casa pentru ca au un continut simbolic de exceptie. Daca, la Craciun avem julfa care simbolizeaza pelinci ale Macii Domnului, La Pasti avem pasca care este chiar un produs a carui denumire deriva din cea a sarbatorii, mai avem cei 40 de sfintisori care sunt pregatiti in ajunul sarbatorii respective. In avalansa de mancaruri care insotesc cele doua mari sarbatori nu se poate observa o atitudine a gospodinei mai deosebita fata de produsul care ii este specific. Ceea ce mi-a ramas in minte a fost evlavia cu totul exceptionala cu care erau pregatitii cei 40 de sfintisori. Nu de putine ori m-am gandit oare ce explicatie a transmis cel care a lansat simbolul ca putea genera o asemenea stare sufleteasca. Nu era vorba numai de calitatea de exceptie a produsului dar chiar procesul prepararii lor urma un ritual de la care cautam sa nu lipsesc. Intregul proces de productie si consum era insotit de o liniste si meditatie care se instalau la cei care il consumau si care erau numai din cei mai apropiati. Putem intelege ca simbolul sfintisorului realiza in familie o 3

educatie sanatoasa prin acea ca aducea o dezvoltare a sufletului pentru ca il impulsiona spre evlavie. Deci simbolul a devenit mentor. Prin aceasta discretie a evlaviei se evitau multe conflicte in familie. Actul de evlavie este ceea ce priveste numai sufletul si pe Dumnezeu. Nu trebuie aratat in public si nici propavaduit. Evlavia veritabila, indiferent sub ce forma strabate si incalzeste sufletul. Sa analizam produsul pentru a vedea ce concept a fost simbolizat prin el. La prima vedere avem in fata doi colacei tangenti. Ei nu sunt tangenti pentru ca sunt legati printr-o intersectie. Deci ca sa existe ca sfintisor el trebuie cu necesitate sa aiba doi colacei lipiti unul de altul. Daca nu sunt uniti sfintisorul nu exista. Cei doi colacei care ne apar aparent sunt de fapt un singur produs care a capatat denumirea de sfintisor. Este un simbol specific iubirii. Ca sa existe iubire e nevoie de doi si apoi e nevoie de inca ceva cei doi trebuie sa devina unul. Cele doua cercuri au devenit un produs. Colaceii au gasit o punte unde eu dispare si tu dispare. Unde se formeaza o unitate, ia fiinta o armonie. Pentru a crea acea armonie este nevoie de doi, dar cei doi trebuie sa se dizolve in ea. Cand doi vor fi unul, cand ceea ce este inauntru va fi si afara si cand barbatul si femeia nu vor mai fi barbat si femeie Sunt asa cum a spus Papa Clement cuvinte misterioase spuse de Isus. Dar sa vedem o explicatie in Matei 19/5 si 6 5. Si a zis : Pentru aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup 6. Asa incat nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu desparta Ioan 10:30 Eu si Tatal una suntem. Avem o explicatie a sfintisorului in cele de mai sus dar trebuie cu necesitate acum sa aflam de ce simbolul reprezinta pe cei 40 de mucenici. In acest caz cercul individual se unifica prin cercul sau iar celalalt cuprinde comunitatea celorlalti. Simbolul este intr-adevar de o mare profunzime iar cel care l-a creat era daruit de Dumnezeu cu o inalta calitate. Dupa cum stim cei 40 de mucenici erau soldati intr-o legiune romana. Ceea ce este demn de remarcat consta in faptul ca legiunea se numea fulminata si era una din cele mai stralucite ale imperiului. Daca ne gandim ca luptele de pe atunci nu difereau prea mult de artele martiale contemporane atunci sa vedem la ce concluzie au ajuns acestea. Aikido este arta reconcilierii. Cine are de gand sa se bata si-a pierdut legatura cu universul. Daca incerci sa-i domini pe ceilalti esti deja infrant. Noi, de fapt, invatam sa rezolvam conflictele si nu sa le starnim. Cu o asemenea mentalitate in mod sigur isi faceau datoria cei 40 de mucenici. Acestia nu erau inlantuiti de faptele lor si nu doreau fructul lor. Ceea ce face ca o armata sa fie puternica este coeziunea intre soldatii ei. Noi, modernii, am descoperit ca aceasta coeziune produce fenomenul de sinergie prin care sporeste forta grupului peste suma aritmetica a celor care o compun. Ajungem astfel la sentimentul care poate crea aceasta coeziune de exceptie si care este increderea. Cuvantul incredere nu este explicat cum se cuvine in dictionare: el inseamna a avea incredere in cineva care merita acest lucru. Este ceva obiectiv persoana merita incredere, prin urmare i-o acorzi. Increderea nu este o calitate a ta, calitatea apartine celuilalt, iar increderea ta depinde de aceasta. Si datorita faptului ca oameni de incredere au disparut aproape in totalitate, milioane de oameni au uitat ce este increderea.; acesteia nu i se da nici o sansa. Este nevoie de o persoana de incredere, iar astfel de persoane nu exista. La fel cum iubirea reprezinta o modalitate de a ajunge la incredere, tot astfel si increderea este un mijloc de a atinge un lucru mai inalt, pentru care nu exista cuvant, in nici o limba. Acest nivel este simbolizat de sfintisor. De aceea increderea este atat de pretioasa incat fiinta este gata 4

sa piarda totul insa nu increderea. Dupa cum se vede pe fondul increderii dintre soldati s-a dezvoltat si iubirea si chiar ceva mai mult de ea. Spiru Haret care a scris si Mecanica sociala a inteles necesitatea ca inca din scoala copii sa-si dezvolte increderea si de aceea a introdus practica jocului de oina in scoala. Este un joc in care se dezvolta increderea. Sa facem o analiza a acestui martir prin procedee comparabile cu stiinta economica, desi procesul este mult mai magnific. In analizele economice apare deseori nivelul prin care sa deosebim pe cel mai sarac dintre bogati de cel mai bogat dintre saraci. De aceea nu trebuie sa-l analizati pe cel care nu a mai rezistat in mijlocul iazului ca pe un om slab, ci ca pe cel prin care si-a putut realiza puterea in splendoarea ei. El a ramas tot un martir, dar prin sacrificarea lui puterea divina a putut realiza o noua enantiodromie cu cel mai de incredere om al demonizatilor si anume cu mai marele temnitei. Dupa cum se vede sfintisorul este un simbol de o maretie exemplara si prin ceea ce exprima el nu prea are ce cauta pe tarabele negustorilor. Pentru ca el sa-si realizeze functia, adica sa fie un mentor al evlaviei, trebuie sa ajunga urmeze procesul descris mai sus. Desigur ca ne punem problema: De ce avand in vedere subtilitatea acestui simbol care exprima de fapt un paradox a fost conceput ca sa fie practicat de femei? Explicatia ne o da chiar martirajul. O mama a carei iubire este cea mai puternica de pe pamant fata de copii ei a fost aceea care si-a adus fiul impreuna cu ceilalti, fiind singura care a recunoscut imensa putere a iubirii lui Dumnezeu si era sigura ca il incredinta acestei imense iubiri. Prin acea mama, femeile au primit o mare recompensa. Profesorul Ion Manzat a creat conceptul de psihologie sinergica pentru a explica dinamica energiilor spirituale: lucreaza impreuna si concomitent unele prin altele si nu unele dupa altele. Deci, femeile au primit prin mama acelui mucenic un dar care le aminteste ca si in iubirea materna lucreaza iubirea cea dintai. Este un dar maret asa cum vom afla din explicatiile urmatoare. Explicatia cea mai completa a simbolului primit de femei ne este oferit de cea mai mareata opera de arta obiectiva din lume. Este vorba de complexul de sculptura de la Tg.Jiu. Vom incepe cu cateva referirii la sursa creatiei artistice. Cand a murit Coleridge, un poet englez, el a lasat mii de poeme neterminate. Chiar inainte de a muri, cineva l-a intrebat: De ce nu le-ai terminat?. Catorva poeme le lipsea numai un vers, asa ca i s-a spus: De ce nu le termini? Vor deveni capodopere. Doar din cauza unui vers De ce nu le poti adauga un vers?. Coleridge a raspuns: Nu pot sa fac asta. Am jurat ca nu voi adauga nimic. Versurile astea au coborat la mine, eu n-am facut nimic. Intr-un moment de extaz, ele mi-au fost relevate; eu le-am notat. Eu sunt un simplu vehicul, nu creatorul; un mijlocitor, un adjunct - asa ca le-am notat. Ultimul vers nu a venit inca, si astept, nu pot face nimic. Daca vine, vine, daca nu vine, nu se poate face nimic. N-am ce face. Ceva similar ne relateaza Socrate: Dupa oameni politici, ma adresai poetilor, atat celor care fac tragedii, cat si celor ditirambici si altora, neindoindu-ma ca fata cu ei ma voi convinge de inferioritatea mea. Luand din operele lor pe acelea care mi se pareau lucrate cu mai multa grija, ii intrebam ce au vrut sa zica, doritor fiind sa ies instruit din discutia cu ei Ei bine cine ar fi vorbit despre poemele lor mai bine decat ei, care le facusera. Atunci imi dadui seama ca nu ratiunea ii calauzeste pe poeti in creatia lor, ci un fel de instinct sau inspiratie divina, cum se intampla cu profeti sau ghicitori, care toti spun lucruri foarte frumoase, dar nu sunt constienti de cele ce spun. Schubert a spus unui prieten ca procesul sau de creator consta in amintirea unor melodii. 5

Constantin Brancusi a spus: Priviti pana veti vedea, cei mai aproape de Dumnezeu au vazut. Deci este sigur ca si acest complex este inspirat. Adolph Frank autorul cartii Doctrina Kabbalei (filosofia religioasa a evreilor) declara in cartea sa: Consideram ca, in ciuda atator studii partiale si incomplete, in ciuda preocuparilor diverse, s-ar fi putut afla in kabbala toate aspectele enumerate mai sus, fara a ajunge in contradictie cu faptele. Dar pentru a avea o idee exacta si pentru a descoperii locul pe care kabbala il are in cadrul istoriei gandirii, nu trebuie sa dedicam studiul acesteia nici vreunui sistem, nici vreunei credinte religioase; trebuie doar, fara o alta preocupare in afara celei a respectarii adevarului , sa furnizam unele elemente inca prea putin cunoscute istorie generale a gandirii umane. Ramane sa comparati arborele sefirotic din cartea lui Adolph Frank cu Ierarhiile Ceresti descris de Sf. Dionisie Areopagitul. Aceasta capodopera ofera nu numai o explicatie a sfintisorului, dar chiar si principiul functionarii puterii. Biserica cu Savanti reprezinta intelepciunea, iar Poarta Sarutului reprezinta iubirea. Functionarea lor este exprimata de Coloana Infinitului care este o insiruire de sfintisori. Astfel a vazut Brancusi Axioma puterii: Iubirea si intelepciunea sunt una. Dar noi suntem in tara despre care o mare personalitate a zis: Romania este singura tara din lume in care succesul nu are succes. Si fiindca aceasta afirmatie este dovedita si de o morbiditate specifica sa facem referire la ea. Invidiosul este dusmanul proprie sale sanatati sufletesti. Invidia tine de domeniul ostilitatii. Cand suntem foarte atasati de posesiuni si de placeri, nu suportam ca altcineva sa fie mai bogat decat noi, sau sa se bucure de conditii mai favorabile decat ale noastre, sau sa aiba realizari de exceptie si de aceea suferim. Aceasta este invidia. Nu putem suporta ceea ce un altul are, sau ceea ce el este, fie ca este vorba de bogatie, de celebritate, de calitati de inteligenta, de curaj sau realizare artistica. Invidiosul nu primeste doctor pentru boala sa. Pe invidiosi binefacerile ii inraiesc. Invidiosul este dusmanul proprie sale sanatati sufletesti Pizma pe de o parte sustine razboiul celor rai impotriva celor buni. Pe de alta parte il slabeste, pentru ca pizma nu poate sa nu dea numai pe fata aratand slabiciunile celor stapaniti de ea. De aceea razboiul lor se sustine mai mult prin vorbarie mincinoasa. Din invidie si pizma rezulta o morbiditate specifica. Pentru a inlatura o astfel de patologie spre binele oamenilor ar fi util ca aceasta lucrare de arta sa fie vanduta altei localitati cu conditia ca acel cumparator sa o completeze si cu Biserica cu Savanti. Comertul cu opere de arta este reglementat si in cazul acestei capodopere este singura solutie pentru a o aduce la splendoarea ei. Imaginea unei statui, deci si a unui ansamblu creeaza rezonanta specifica in interiorul fiintei tale, privirea acestei capodopere va crea o stare benefica de evlavie. Ea poate face obiectul actului de vanzare pentru a fi expusa in totalitatea ei - sfintisorul nu. Ea poate dezvolta acele forte care exista latent, ca sa spunem asa, intr-o stare de somnolenta in sufletului unui om. Avand in vedere ca complexul in stare completa va putea fi vazut prin media si de vanzator, va beneficia si el de influenta lui benefica. Dar sfintisorul si complexul sculptural a lui Brancusi ne-a adus in imagine ceea ce ai parasit revenirea este conditionata de pocainta. Iubirea este limbajul tacerii. Ea poate fi inteleasa si acceptata fara a fi spus o vorba. Este o limba internationala inteleasa de inima si nu de cuvinte. Iubirea este desavarsita daca se obtine fara constrangeri prin obligatii.

Pocainta trebuie sa fie o inseninare din ce in ce mai mare a sufletului si a sanatatii intregi. Dumnezeu iubeste o pocainta senina. Dar atata vreme cat nu actionezi in sensul acestei pocainte, nu te cunosti. Efortul de a inalta fortele care sunt la nivelul omului obisnuit; compasiunea pentru necazul si suferintele oamenilor, caci mila este cea mai inalta virtute dintre virtutile care deschid accesul la iubire si astfel apare progresul. Fortele vanitati si orgoliului se infrang prin mila si iubire. Ascetul poate deveni orgolios. O problema sociala mai spinoasa este cum anume tinand seama de partea intunecata a comportamentului uman ne putem pastra compasiunea pentru alti. Din propriile noastre lupte de a ne face mai buni pe noi insine invatam ce inseamna compasiune pentru cei ce sunt stapaniti inca de un conflict interior, din aceasta nivel rezulta apoi o intelegere ce contine compasiune pentru intreaga lume. Nu cauta sa patrunzi in lumea spirituala pe o cale exterioara prin credinta si post inainte de a fi purificat si in interior. In caz contrar ispititorul te va ataca pe alta cale. Asceza, infranarile de orice fel fara iubire sunt departe de Dumnezeu. Pentru a lamuri aceasta propozitie si-ti voi lua sfesnicul din locul lui pornim de la faptul ca avem inscrisa o incrucisare a luminilor in corpul nostru, la nivelul bulbului rahidian. In slujba arhiereasca se incruciseaza luminile. Numai ca un inger vine cu puterea sa si schimba luminile noastre interioare. Exista potrivit luminatilor si lumini interioare care pot fi mutate, dar nu este bine de a se ajunge la aceasta situatie asa cum arata urmatoarele: Isus mergea prin desert in apropierea Ierusalimului, insotit de niste oameni foarte lacomi. Ei il implorara pe Isus sa le spuna formula magica ce ii invie pe morti. - Daca va voi dezvalui aceasta taina, le-a spus Isus nu veti sti sa o folositi corect. Insa oamenii insitara: - Suntem pregatiti pentru o asemenea cunoastere. Si apoi, ea ne va intari credinta. - Nu stiti ce cereti, le-a raspuns Isus, insa le-a relevat totusi Marele cuvant. Mai tarziu, aceiasi oameni, aflandu-se din nou in desert, au vazut pe nisip niste oase albite de timp. - Hai sa incercam puterea Cuvantului, au tis ei si au rostit impreuna numele tainic. In clipa in care au terminat, oasele s-au unit intr-un schelet care, in scurt timp, mai apoi s-a acoperit cu muschi, apoi cu blana si in fata lor a aparut astfel un animal salbatic. Fiara inviata sa napustit asupra lor si i-a sfasiat. Cei care gandesc vor intelege. Oameni mai putin invatati vor putea si ei trage invataminte din aceasta parabola. Sa pornim de la o relatare din Talmud. Patru oameni au urcat pana la Paradis: Ben Azai, Ben Zoma, Aher si Akiva . Rabi Akiva spunea in legatura cu acesta: Cand ajungeti la treptele de marmura, aveti grija sa nu exclamati: apa, apa. Ben Azai a contemplat si a murit; Ben Zoma a contemplat si a innebunit; Aher a taiat plantele; Akiva s-a intors in pace. Aher semnifica altul. Numele sau adevarat era Elisa ben Abuia si a taiat plantele inseamna ca a trecut la crestinism. Dupa cum vedem chiar si la nivel de rabini care in mod sigur cunosteau merkaba, adica cea de a doua lege secreta a lui Moise, experienta a reusit in proportie de 50%. Dar pentru a avea convingerea ca aceste lumini exista, voi arata ca ele se numesc luminile makifim. Axioma fundamentala a sufletului: Ura impietreste sufletul. Mila si ura sunt doua sentimente care nu pot sta impreuna in sufletul omului. Deci si atunci cand cerem mila, aceasta nu poate nici intra nici actiona intr-un suflet in care exista ura. Sa ne amintim de parabola celui care a fost iertat din mila de o datorie uriasa, dar el nu a avut mila de cel care avea o datorie mai mica. Deci degeaba spui Doamne Milueste daca ai ura in suflet . 7

Cartea lui Iov:6. Dar intr-o zi ingerii lui Dumnezeu s-au infatisat inaintea Domului si Satan a venit si el printre ei. 7. Atunci Domnul a spus catre Satan: De unde vii? Iar Satan a raspuns Domnului si a zis: Am dat tarcoale pe pamant si m-am plimbat in sus si in jos. Deci nu se vede nicio ura in acea zona pentru ca de fapt orice dusmanie inseamna ucidere. Filosofii au spus de mult si acum o confirma si cercetari din domeniul medicinii: ca resentimentele si ura ne fac noua mai mult rau decat persoana asupra careia ne concentram aceste sentimente. Este stiut ca orice gand rau din mintea cuiva trebuie inlaturat de foarte multe ganduri bune pentru a se izbavi de robia gandului strain. Cea mai lunga cale este de la urechi la inima. Rabiya al Adabiga: Raspunde la o situatie: Cine si-a distrus Coranul? Ea i-a raspuns: Am fost nevoita, nu exista nici o alta cale. De exemplu uite aici Coranul spune.: Cand vezi pe Diavol uraste. De vreme ce eu am devenit luminata nu pot sa gasesc nici un strop de ura in mine. Chiar daca Diavolul s-ar afla in fata mea nu as putea decat sa-mi revars dragostea asupra lui, pentru ca nu mi-a mai ramas nimic altceva. Prin urmare, daca simti ca nu poti iubi anumiti oameni sau situatii, mai intai inceteaza sa-i mai urasti, sa fii intolerant cu ei si sa-i critici. Nu este permis sa raspunzi la rau prin ura interioara sau blamare. Deci nici cuvantul urasti din epistola nu este potrivit. Pe masura ce iti amintesti de iubirea cea dintai in mod firesc incepi sa gusti din fructele pomului vieti care sunt bucuria, cumpatarea, infranarea, dreptatea, comuniunea, adevarul. Cei zece sefiroti sunt calitati ale divinului care alcatuiesc de asemenea fiinta umana arhetipala. Aceste calitati sunt interpretati atat ca esenta a lui Dumnezeu, cat si drept cai prin care se poate intoarce la Dumnezeu. Sarcina noastra este sa urcam la sursa divina, dezvoltand acele zece calitati in noi insine. Abia acestea sunt puterile spirituale. Din sfera neurologiei avem ca ultime noutati de o mare autoritate: neurogeneza si neuroplasticitatea. Neurogeneza- presupune formarea de noi neuroni din celula stem. Neuroplasticitatea exprima capacitatea creierului de a dezvolta noi conexiuni, de a reorganiza noi retele neuronale ca raspuns la noi experiente sau la diversi factori de stres, de a prelua noi functii ale unor neuroni lezati. Neuroplasticitatea ofera certitudinea capacitatii de reorganizare a creierului exploatabila in scop terapeutic, de invatare, de modelare a comportamentului uman. Sa descoperit ca iubirea si compasiunea activeaza lobul frontal stang iar anxietatea si resentimentele activeaza lobul frontal drept. In aceste noi descoperiri se regaseste ceea ce putem citi in Luca 17/21 Si nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Caci, iata, imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru. Dar citim in Matei 24/12 Iar din pricina inmultirii faradelegii, iubirea multora se va raci. Specialisti au si detectat boala respectiva care se numeste alexitemie. Mai mult, pe langa IQ coeficientul de inteligenta a inceput sa capete relevanta si EQ coeficientul emotional. Deci avem destule elemente ca sa caracterizam ce este puterea si ce este forta. Puterea este linistita si modesta. Formeaza un camp constant care nu se misca. De aceea, ea energizeaza, da elan apara si ajuta. Ea este legata de motivatie si de principii. Ea este asociata cu ceea ce sprijina importanta vietii insasi si de aceea face apel la ceea ce este mai nobil in natura umana. 8

Ea apeleaza la ceea ce inalta, innobileaza si confera demnitate. Forta provine din minte si este inradacinata in lumea materiala, deci a banului. Fiind asociata compasiunii, puterea ne face sa avem un sentiment pozitiv fata de noi insine. Violenta inseamna forta. De aceea forta trebuie intotdeauna justificata. Forta creeaza contra forte; efectul ei este mai curand sa polarizeze decat sa unifice. Polarizarea implica conflictul. Ori unde apare banul, apare si conflictul. Forta aduce satisfactii, dar numai puterea genereaza bucurie. Forta trebuie justificata in timp ce puterea nu are nevoie de justificari. Nu ne este greu sa asemanam banul cu pomul binelui si a raului, iar puterea cu pomul vietii. Putem explica enantiodromia ca o intoarcere de la pomul binelui si a raului la pomul vietii. Atat epistola cat si cercetarile stiintifice confirma aceasta posibilitate care de fapt este ceruta si de epistola si explicata in aceasta comparatie dintre putere si forta. Hanca Eugen

S-ar putea să vă placă și