P. 1
Ducrot Schaeffer Scriere[1]

Ducrot Schaeffer Scriere[1]

|Views: 49|Likes:
Published by Pîrvu Ramona

More info:

Published by: Pîrvu Ramona on Jun 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2012

pdf

text

original

SCRIERE

A

Incuprinsul vastei familii de sisteme caracter durativ, avînd un suport vizual si spatial. Caracterul ce reuneste sistemele de semne cu semiotice, scrierea apartine clasei notatiilor grafice, clasa
distinctiv al scrierii în raport cu alte notatii grafice sta în faptul ca aceasta denota unitati lingvistice. Ea trebuie deosebita prin urmare de mitografie, sistem În care notatia grafica nu se refera la limbaj, ci denota reprezentari mentale complexe (sau obiecte si evenimente reale). Distinctia Între mitografie si scriere nu depinde de modul de denotare (analogic sau arbitrar), ci de obiectul pe care-I vizeaza a.ctul denotarii: este vorba prin urmare de o chestiune de Intentionalitate semiotica.

MITOGRAFIA

l\t1itografia îmbraca mai multe forme. Cele mai importante sînt notatia simbolica si pictografia. 1. Notatia simbolica poate fi de tip figurativ sau abstract. Notatia simbolica figurativa se deosebeste de pictografie prin faptul ca nu denota obiectele pe care le prezinta efectiv (sau pe care le reprezinta analogic), ci se serveste de ele (sau de reprezentarea lor analogica) în calitate de tropi [374] pentru ceea ce semnifica aceste obiecte. Acest tip de comunicare pare sa aiba o raspîndire universala: în insulele Sumatra, populatia lutsu declara razboi trimitînd o bucata de lemn crestata însotita de o pana, un taciune si un peste; ceea ce înseamna ca se vor ataca cu atitea sute (sau mii) de oameni cîte crestaturi În lemn, ca vor fi la fel de i~ti precum pasarile (pana), ca vor pustii locurile (taciunele) si-i vor îneca pe dusmani (pestele). In regiunea cursului superior al Nilului, populatia niam-niam pune în calea inamicului intrat pe teritoriul ei un stiulete de porumb si o pana de gaina, iar în vîrful acoperisului unei case o sageata; ceea ce înseamna: daca va atingeti de lanurile noastre si de pasari, muriti (Todorov, 1972). In naratiunile picturale aztece, notiunea de "calatorie" este exprimata printr-o serie de urme de pasi, orientarea pasilor indicînd sensul deplasarii. Notatia simbolica figurativa continua sa fie utilizata În societatea moderna pentru stocarea si transmiterea de informatii diverse: siglele - de exemplu bastonul în jurul caruia se încolaceste un sarpe, pentru localizarea cabinetelor medicale - sînt deseori asociate cu notatia simbolica figurativa. Contrar notatiei simbolice figurative, care mai pastreaza o legatura de tip motivational (sau asociativ) între elementul denotant si cel denotat, notatia simbolica
abstracta

este pur con-

SCRIERE

197

ventionala, astfel încît descifrarea ei presupune învatarea unui cod. În utilizarile ei cele mai elementare, notatia simbolica abstracta functioneaza ca semn de apartenenta (marcarea vitelor), sau ca semnatura atestînd originea obiectului (de la marcile de identificare ale olarilor din neolitic pîna la siglele marcilor de pe produsele actuale). Notatia simbolica abstracta a jucat un rol important în stabilirea sistemului numeric si dezvoltarea calculului: acesta este cazul însemnarii cu ajutorul nodurilor pe o ata sau panglica, întrebuintat de pilda de catre incasi (MIHraux, 1976) la efectuarea socotelilor, sau al crestaturiior si semnelor cu rol de numaratoare (de pilda cea a zilelor unui an). Sistemul nostru numeric actual se bazeaza pe acelasi principiu, cel putin în masura în care cifrele sînt utilizate pentru denotarea obiectelor matematice, si mai putin pentru reprezentarea lor lingvistica. De fapt, notatia simbolica abstracta joaca un rol de prim plan în toate tipurile de formalism logic sau matematic, si în general în cadrul comunicarii stiintifice si tehnice (vezi, de exemplu, reprezentarea schemelor electronice). 2. Specificul piclografiei sta în utilizarea desenelor figurative ca unitati de comunicare functionînd la nivelul denotatiei lor analogice. Majoritatea civilizatiilor poseda sisteme pictografice: astfel naratiunile picturale ale aztecilor se bazeaza în mare masura pe principiul pictografic (cu toate ca pot fi identificate si elemente de notatie simbolica figurativa, cum ar fi utilizarea urmelor de pasi pentru simbolizarea calatoriei), la fel ca si cele ale indienilor cuna (Panama), aflate înca în uz în plin secol al XX-lea. În societatile industriale, pictografia (împreuna cu notatiile simbolice figurative sau abstracte) este folosita pe larg în productia de firme si panouri informative. Distinctia dintre reprezentarea figurativa si pictografie nu este usor de facut, dat fiind ca reprezentarea figurativa poseda la rîndul ei o dimensiune denotativa (reala sau fictionaIa). Trecerea la regimul pictografic este neîndoios realizata în momentul în care desenul tinde sa functioneze mai degraba ca ocurenta (token) a unui tip, si mai putin ca pictura singulara, adica atunci Gîndstatutul lui înceteaza sa mai fie autografic [147]. Din acest motiv pictografia reprezinta un prim pas important catre scriere. mai precis catre scrierea de tip morfemografic. Însa aceasta înrudire nu anuleaza diferenta de ordin denotativ dintre pictografie si scriere: astfel, simbolurile pictografice nu denota unitati lingvistice (Christin, 1989).

MORFEMOGRAFIE

SI FONOGRAFIE

,

S'eadmite în general ca numarul limbilor vorbite depaseste cifra de cinci mii: dintre acestea, doar 13% poseda un sistem de scriere, însa vorbitorii lor reprezinta mai mult de 60% din populatia globului. Numarul scrierilor utilizate în trecut, cumulat cu al celor actuale, se situeaza În jurUl cifrei de 660 (Haarmann, 1990): multe au fost scoase din uz, în timp ce altele nici n-au fostînca descifrate (de pilda scrierea culturii Indusului), sau nu sînt descifrate decît partial (scrierea maya). În pofida numarului mare si a aparentei lor diversitati, toate tipurile de scriere cunoscute se rezuma la doua principii: principiullogografic sau morfemografic, în cadrul caruia semnele

198

CONCEPTELE

TRANSVERSALE

grafice denota unitati lingvistice semnificante, si principiul fonografic, denotate unitati fonetice.

În cadrul caruia sînt

1.Morfemografia poate recurge la cel putin patru suporturi de denotare diferite pentru a uni semnul grafic si unitatea lingvistica semnificanta denotata:

1.

Pictogramele.

Istoric vorbind, pictogramele provin din pictografia mitografica: în

momentul 'in care functioneaza în cadrul unei scrieri, ele nu mai servesc ca procedeu mnemotehnic pentru reprezentari mentale, ci denota morfeme ale limbii (adeseori cuvinte) prin intermediul unei reprezentari analogice a obiectelor pe care aceste morfeme le denota la rîndui lor: astfel, în limba chineza cuvîntul ce semnifica "poarta" este notat printr-o pictograma reprezentînd doua canaturi, ceea ce Înseamna ca pictograma denota cuvîntul men printr-o reprezentare analogica a obiectului denotat de acest cuvînt. 2. Ideogramele. În cazul ideogramelor, cuvîntul este denotat printr-o reprezentare legata prin asociere (de regula metonimica sau sinecdotica) cu ceea ce denota cuvîntul: ideograma chinezeasca pentru "centru" este compusa astfel dintr-un cerc strapuns de o sageata, sau, altfel spus, ea denota cuvîntul zhong prin reprezentarea unui obiect (sau mai degraba, În exemplul nostru, a unei stari de fapt) aflat În relatie sinecdotica cu obiectul denotat prin acest cuvînt. Principiul ideogramelor preceda la rîndui lui scrierea, si anume sub forma notatiilor simbolice figurative. Si în acest caz, trecerea la scierea propriU-Zisa se face În momentul În care semnul înceteaza sa mai fie obiectul mnemotehnic al unei reprezentari mentale, fiind folosit pentru a denota un morfem lingvistic. 3. Agregatele
logice. Este vorba despre semne complexe formate prin asocierea a doua

pictograme sau ideograme: astfel. În sistemul de scriere sumerian, cuvîntul ce semnifica "a bea" este reprezentat prin asocierea pictogramei pentru "gura" si a celei pentru "apa". Recurgerea la agregatele logice joaca un rol important În simplificarea scrierilor de tip mortemografic, introducerea unui principiu de combinare ducînd la diminuarea numarului de semne de baza. 4. Logogramele Logogramele
abstracte.

În acest caz, morfemul este denotat prin semne abstracte. Este, de pilda, cazul semnelor

Împrumuta

deseori forme translingvistice.

matematice, În masura În care ele slujesc mai degraba la denotarea unitatilor lingvistice si mai putin a relatiilor matematice: în acest caz, acelasi suport grafic denota morfeme diferite În limbi diferite, însa echivalente din punct de vedere al sinonimiei translingvistice. În aceasta situatie se afla si numeroase logograme abreviative utilizate În scrierea alfabetica (de tipul & pentru si, % pentru procentaj, § pentru paragraf). Scrierea morfemografica pura n-a existat niciodata. Pe de o parte, În formele ei primare, cu dominanta pictogramica. frontiera între mitografie si scrierea pictografica era deseori greu de trasat: astfel, exista posibilitatea descifrarii celei mai vechi "scrieri" pictografice sumeriene în absenta oricarei informatii cu privire la gramatica sau la lexicullimbii (Haarmann, 1990), ceea ce presupune pertinenta prinCipiului mitografic; de altfel, acest tip de scriere nu înregistra întreg sirul de cuvinte din componenta unei fraze, rezumîndu-se numai la consemnarea cuvintelor importante din punct de vedere al contextului semantic, dupa principiul CUVÎntului-vedeta (catchword principle) (Diakonoff, 1976). Pe de alta parte, scrierea sumeriana prezinta de foarte devreme elemente de ordin fonografic, dupa cum atesta în special utilizarea aceleiasi pictograme

SCRIERE

199

pentru denotarea de notiuni omofone: cuvintele desemnînd "stuf" si "a reveni" fiind, de pilda, omofone, pictograma pentru "stuf" este utilizata în acelasi timp pentru denotarea verbului "a reveni" (Thomsen, 1984). Principiul fonografic este prezent în egala masura în hieroglifele egiptene si în scrierea chinezeasca. Introducerea fonografismului în scrierile logografice s-a facut pe mai multe cai: 1. Prin rebus, procedeu în care un cuvînt este notat utilizînd semnul altuia, omofon (ca în exemplul sumerian de mai sus). Principiul rebusului nu se bazeaza pe o identitate perfecta; în limba egipteana, de pilda, "stapîn" se spune nb, si se noteaza utilizîndu-se acelasi semn ca în cazul notiunii de "cos", care se pronunta nb.t, t-ul fiind marca de feminin. Odata cu instituirea raportului omografic, devine probabil ca locutorul sa perceapa o asemanare si la nivel semantic: astfel, daca În limba chineza vocabula won Înseamna, "vrajitor" si "mincinos", În explicarea fenomenului se trece peste faptul ca avem de a face cu un rebus, si se percepe o înrudire de sens, dupa principiul binecunoscut al etimologiei populare [220]. În cazul numelor proprii sînt combinate, În viltutea valorii lor fonetice, mai multe hieroglife, tot dupa principiul rebusului: la azteci, de pilda, numele propriu Quauhnawac, semnificînd "lînga padure" (quauh, "padure"; nawac, ,.lînga"), se noteaza prin semnele "padure" si "cuvînt", acesta din urma pronuntîndu-se, cu aproximatie naua-tf. Interesant de remarcat este faptul ca acest procedeu a influentat chiar si sistemele mitografice: daca într-o anumita limba acelasi cuvînt desemneaza "inel" si "întoarcere", un inel va fi trimis celui exilat spre a-I rechema în tara de bastina (Todorov, 1972). 2. Prin crearea de semne asociind doua elemente, ideograme sau pictograme, dintre care unul functioneaza în calitate de determinant semantic si celalalt ca indicator fonografic (pierzÎndu-si astfel semnificatia pe care o poseda ca pictograma sau ideograma izolata). Acest principiu, prezent de pilda în hierogiifele egiptene, a fost sistematic dezvoltat în scrierea chinezeasca, care poseda 214 elemente determinative de baza (asa numitele "chei") care nu se pronunta si servesc la repartizarea cuvintelor În clase, dupa modelul categoriilor semantice. în general semnul utilizat ca indicator fonetic este scris fie deasupra determinantului semantic, fie la dreapta lui. Un semn combinat poate prezenta cîteodata mai multi determinanti semantici, cu alte cuvinte poate fi compus dintr-un agregat logic si un semn fonetic. 3. Prin împrumuturi din limbi straine. Cunoscînd modul în care se pronunta cutare pictograma sau ideograma Într-o limba straina, aceasta poate fi folosita în propria limba pentru notarea acelorasi sunete, dîndu-i-se În acelasi timp un sens diferit. Astfel, akkadienii au împrumutat semne sumeriene (Todorov, 1972). Cazul ideogramelor kanji japoneze, preluate din scrierea chinezeasca, dovedeste ca împrumutul nu asculta în chip necesar de principiul omofoniei: unele kanji pastreaza valoarea semantica a semnului chinezesc Împrumutat, caz în care acestuia i se asociaza lexemul japonez corespunzator, altele îi pastreaza valoarea semantica si fonetica. În aceasta situatie, împrumutul semnului scris conduce de fapt la introducerea unui nou lexem (de origine chinezeasca) în limba japoneza. II. În cazul fonografiei semnul grafic nu mai denota o unitate lingvistica semnificanta, ci o unitate fonetica. Principiul fonologic a dat nastere la trei mari tipuri de scriere: 1. Scrierile segmentale, care nu tin cont decît de anumite segmente ale structurii fonice.
consonantice,

Astfel, componenta fonografica a scrierii hieroglifice egiptene nu ia în calcul decît structura consonantica a cuvintelor. Alfabetele de tipul scrierilor arameene sau feniciene

200

CONCEPTELE TRANSVERSALE

- aceasta din urma fiind la originea alfabetului grecesc - se supun aceluiasi principiu. Adesea însa valorile vocalice sînt indicate prin semne diacritice. Acesta este si cazul scrierilor ebraica' si araba, desi în araba folosirea semnelor diacritice nu este înca sistematica (cu exceptia scrierii din manuscrisele eoranului). 2. Silabarele. Cea mai veche atestare a principiului silabic se gaseste în componenta fonografica a scrierii sumeriene. Scrierea cuneiforma akkadiana, care se inspira din sistemul sumerian (cu toate ca cele doua limbi nu sînt înrudite) sistematizeaza principiul silabic: astfel, toate expresiile reprezentate prin ideograme pot fi scrise în egala masura dupa principiul silabic, ceea ce nu se întîmpla În scrierea sumeriana. Alte exemple de scrieri silabice sînt scrierea hitita, scrierea liniara B folosita În insula Creta si În Grecia între aproximativ 1450-1250 Î.e.n., sau caracterele kana din japoneza (care, cu exceptia cartilor pentru copii, nu sînt utilizate decît În combinatie cu morfemograme preluate din limba chineza). 3. Alfabetele. Primele marturii ale unei scrieri integral alfabetice se afla În insula Creta: semnele sînt preluate din alfabetul consonantic fenician, grecii folosind o serie de semne feniciene cu valoare consonantica pentru a transcrie vocalele. În ciuda contactelor strînse între greci si romani, se admite În prezent ca alfabetul latin nu se inspira direct din prototipul grecesc, ci din alfabetul etrusc, el Însusi adaptat dupa modelul alfabetului grecesc, cum se va întîmpla mai tîrziu si cu alfabetul chirilic. Alfabetul corean (hangul), elaborat În secolul al XV-lea, ocupa un loc aparte: el reprezinta astfel un sistem care se dezvolta complet independent fata de celelalte scrieri fonografice; este vorba îndeosebi despre o scriere care combina în fapt principiul alfabetic cu cel silabic (în opozitie cu kana japonez, silabele sînt descompuse Într-o componenta consonantica si una vocalica, pe de alta parte însa fiecare semn de baza se compune dintr-un element consonantic si unul vocalic, reprezentînd prin urmare o vocala). Din punct de vedere tehnic, alfabetul hangul ar putea înlocui toate ideogramele chinezesti printr-o transcriere fonetica, Însa scrierea coreana ramîne, ca si cea japoneza, o scriere compozita. Asa dupa cum nu exista o scriere logografica pura, nu exista nici o scriere În Întregime fonografica. Astfel, alfabetele accidentale nu sînt, asa cum lesne se crede, în Întregime fonetice: aceeasi litera desemneaza mai multe sunete, si acelasi sunet este redat prin mai multe litere; unele elemente fonice (de pilda intonatia) nu au echivalent grafic, unele elemente grafice (de pilda virgula) sînt la rîndul lor lipsite de echivalent fonic: unele semne grafice (cum sînt cifrele) functioneaza dupa modelullogogramelor abstracte etc. (Todorov, 1972). Sistemul de scriere cel mai compozit în uz În zilele noastre este fara îndoiala scrierea japoneza: aceasta combina doua silabare, hiragana si katakana (ultimul folosit mai ales la transcrierea termenilor provenind din limbile occidentale), precum si un sistem morfemografic preluat din chineza: kanji. Cele trei sisteme sînt întrebuintate Împreuna: kanji pentru notarea radacinilQr semantice ale cuvintelor, hiragana pentru sufixele cu functie gramaticala si katakana pentru transcrierea nenumaratilor termeni Împrumutati din limbile straine (altele decît limba chineza) .

Histoire de I'ecriture, editia a Il-a, Paris, 1959; L'Ecriture et la psychologie

Lucrari cu caracter general:I.-J. Gelb, Pour une tMorie de I'ecriture (1952), Paris, 1973; J. Fevrier, des peuples, Paris, 1963; H.

SCRIERE

201

Jensen, Die Schritt in Vergang~nheit und Gegenwart, editia a III-a, Berlin, 1969; A. Leroi-Gourhan, Le Geste et la parole, Paris, 1964-1965~H. Haarmann, Universalgesichte der Schrift, Frankfurt-pe-Main, 1990; L. Bonfante, J. Hadwick et al., La Naissanee des eeritures, Paris, 1994. - BIBLIOGRAFIE: M. Cohen, La Grande Invention de f'eeriture, voI. 2: Doeumentation et Index, Paris, 1958. - Studii asupra scrierii În cadrul lingvisticii structurale: J. Vachek, "Zum Problem der geschriebenen Sprache", Travaux (Iu Cerele linguistique de prague, 8, 1939; H. J. Uldall, "Speech and writing", Acta linguistica, 1944; D. Bollinger, ..Visual morphemes", M. Diakonoff, Language, 1946. - Studii diverse: T. Todorov, ..Ecriture", in O. Ducrot si 1. Todorov, des sciences du langage, Paris, 1972: A. Metraux, Les Incas, Paris, 1976;
1.

Dictionnaire encyclopedique

"Ancient writing and ancient written language: pitfalls and pecularities in the study of Studies in Honor of T/lorkild Jacobsen on his Seventieh si C. Ziegler (ed.): Naissance de "Ecriture et langue ecrite en Grammatical dans I'Egypte

Sumerian", in S. J. Liebermann, Sumerological f'ecriture: cuneiformes p. 255-270; pharaonique", et hieroglyphes,

Birthday June 7, 1974, Chicago, 1976, p. 99-121; B. AndrHeiknam Chine", in Ecritures, systemes ideographiques

Paris, 1982; L. Vandermeersch,

et pratiques expressives (lucrare colectiva), Paris, 1982, to its Historyand

M. L. Thomsen, The Sumerian Language. An Introduction

Structure, Copenhaga, 1984; P. Vernus, "Des relations entre textes et representations page", in De la lettre au livre (lucrare colectiva), Paris, 1989, p. 141-168.

in Ecritures fi (lucrare colectiva), Paris. 1985, p. 45-70; A.-M. Christin, "L'espace de la

d(. ~ ~,,(; y 1} \;..•...'",
M'

i/\.;'

C'nV'''; ,1 I

'"1'

~) '5"
I

DOMENII

DE CERCETARE

Ultimele

decenii

au marcat

progrese vechi.

considerabile Astfel,

atît În domeniul arheologilor

istoriei au scos

scrierilor

cît si În

În cel al descifrarii cuprinsul cultura Balcanilor, Vinca:

anumitor

scrieri

lucrarile

la lumina,

urmele unei civilizatii datari

pre-indo-europene

dotata cu un sistem

de scriere -

dupa ultimele

cu ajutorUl dendrocronologiei, Le.n., În timp

cele mai vechi documente se considera ca

des.coperite inventarea sumeriana descifrarii: civilizatiei calculator tentativa

provin

din mileniul

al saptelea

ce pîna nu demult

scrierii se situa abia prin mileniul al patrulea, epoca a primelor (Haarmann, 1990). Progrese substantiale s-au înregistrat

marturii despre scrierea în domeniul Scrierea pe

de asemenea

astfel, scrierea Indusului a permis

maya si cea din Insula Pastelui încep sa fie partial descifrate. sa ramîna semnelor 1975; scrierii prima nedescifrata, dar analiza comparata esentiala

continua degajarea

efectuata

de baza si a variantelor, Koskenniemi, sînt astfel 1982). considerate

conditie

pentru orice dintr-o pe care

de descifrare

(Parpola,

Cercetarile

din domeniul

din ce în ce mai mult asupra 1949). relatiilor

perspectiva antropologica. Într-o
scrierea interesul le întretine antropologilor sociale. s-a deplasat

etapa s-a insistat 1925;

îndeosebi Bertholet,

cu magia si cu religia (Dornseiff, catre problema

Nu de mult însa, cultura materiala

raporturilor

dintre scriere,

si structurile implica

S-a descoperit sociale.

astfel ca trecerea Cercetînd asemanarile

de la o societate dintre structurile

orala la una scribala sociale ale primelor introducerii scrierii În

profunde

rastumari

mari civilizatii

ale scrisului:

Mesopotamia,

Egiptul si China, sau efectele de exemplu),

cadrul societatilor transformarea provoaca

orale (în urma colonizarilor, pe care folosirea

J.

Goody (1986) grafica"

a pus în evidenta (Goody, 1979) - o

profunda

scrierii

- "întelepciunea

în cadrul societatii,

fie ca e vorba de religie (numai scrierea

permite aparitia unor religii

202

CONCEPTELE TRANSVERSALE

de tip dogmatic), de economie (importanta registrelor de socoteli) sau de sistemul politic (posibilitatea unei birocratii la nivel statal si stabilirea normelor de drept). Efectele nu sînt de altminteri mai putin importante la alte nivele, cum arfi de pilda cel al functionarii memoriei sociale (Yates, 1975; Clanchy, 1979) sau al creatiei literare [399 si urm.] .

F. Dornseiff, Das Alphabet in Mystik und Magie, ed. a 2-a, Berlin, 1925; A. Bertholet, Die Macht der

Schrift in Glauben und Aberglauben, Berlin, 1949; J. Goody, La Raison graphique, la domestication de la pensee sauvage, Paris, 1979; B.-A. Leikman si C. Ziegler (ed.), Naissance de f'ecriture: cuneiformes et hyeroglyphes, Paris, 1982; F. Yates, L'Art de la memoire, Paris, 1975; AA. Parpola, "Tasks, methods and results in the study of the Indus script", Journal of the Royal Asiatic Society, 1975, p. 178-209; M. T. Clanchy, From Memory to Written Record: England 1066-1307, Londra, 1979; K. Koskenniemi, A Paris, 1986; H. Concordance to the Texts in the Indus Script, Department of Asian and African Studies, University of Helsinki, Research Reports, nr. 3, Helsinki, 1982; J. Goody, La logique de f'ecriture, Haarmann, Universalgeschichte der ScMft, Frankfurt pe Main, 1990.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->