Satsang sau compania inteleptilor si karma

Uneori in viata auzim o poveste pe care simtim nevoia sa o spunem mai departe din cauza mesajului profund pe care il contine si care ne ajuta. Am repetat aceasta povestire de multe ori de-a lungul anilor pana cand, in cel din urma mi-am dat seama ca ar trebui sa o scriu pentru ca mai multi oameni sa beneficieze de pe urma ei. In 1998 calatoream prin Asia vizitand diferite mine si centre de taiere a pietrelor pretioase cautand pietrele (foarte rare) netratate pentru Astrogems. Nu era decat o repetare a multor altor calatorii similare pe care le facusem pentru a descoperi noi pietre pretioase. Aceasta calatorie era un pic diferita deoarece calatoream impreuna cu un prieten pe care il prezentam negustorilor de pietre pretioase verificati de mine anterior din zonele minelor de nestemate. Il voi numi John pentru a-i respecta anonimatul intrucat povestea are un caracter foarte personal pentru el. Obiectivul lui in aceasta calatorie era sa invete de la mine cum sa cumpere pietre pretioase bune intrucat dorea sa ajute micul magazin de asemenea pietre care de obicei este mobil si merge in turnee impreuna cu Amma pentru a strange fonduri pentru numeroasele ei actiuni de caritate. John este un om foarte devotat care adora sa o ajute pe Amma (Maestrul lui spiritual) si sa contribuie la munca ei foarte ampla de binefacere, intr-o maniera complet dezinteresata. Eram incantat sa-l am ca si companion de drum si sa-l sustin in strangerea de informatii pentru a putea fi de mai mult folos in aceste actiuni caritabile. Eram in Sri Lanka in tinutul central muntos cand l-am intrebat: John, ai calatorit impreuna cu Mama in numeroase turnee. Povesteste-mi cateva experiente personale de-ale tale alaturi de ea. Mda. Imi este putin cam greu - sunt atat de multe, mi-a raspuns el. Desigur, dar spune-mi macar cateva. Si urmeaza povestirea lui John pe care am repetat-o multor oameni de atunci: Prin 1996 eram in turneul american si ma aflam intr-un mic grup de oameni. Amma a trecut pe langa mine si facea mici glume cu noi. Cand a trecut pe langa mine m-a intrebat daca aveam cumva de gand sa merg in Europa pentru a o urma si in turneul european. I-am raspuns ca urma sa zbor spre Paris pentru a participa la programului ei de acolo.Spre marea mea surpriza mi-a spus imediat sa zbor direct spre Londra si nu spre Paris. Dupa ce mi-a spus asta s-a intors si s-a indepartat discutand cu altii despre planurile si viata lor in timp ce se indrepta spre iesirea din sala de darshan (unde Amma primeste mii de oameni zilnic ca sa le dea imbratisarea pentru care este vestita). Am fost mai mult decat dezamagit intrucat deja imi cumparasem biletul spre Paris si eram foarte fericit cu afacerea facuta la achizitionarea biletului. Iar daca ar fi trebuit cumva sa-mi schimb biletul urma sa platesc penalitati foarte mari de anulare. Pe langa asta, a-mi cumpara un alt bilet spre Londra cu atat de putin timp inainte de plecare implica o suma mai mare. Ca sa nu mai zic ca nu aveam prieteni la care sa locuiesc in Londra si ca ar fi trebuit ca apoi sa iau alt avion sau tren spre Paris, ceea ce mi-ar fi prelungit calatoria si ar fi facut-o mai obositoare, etc. Asa ca am sperat ca nu am auzit bine ce a spus Amma pentru ca sfatul parea ilogic si costisitor fara sa existe vreun motiv intemeiat pentru el. Am sperat ca as putea sa ma fac ca n-am prins sugestia ei, insa doua zile dupa aceea, cand m-am intalnit din nou cu Amma, ea m-a intrebat imediat daca imi schimbasem biletul pentru zborul spre Londra. Am raspuns rusinat ca nu apucasem sa o fac, ceea ce era o modalitate politicoasa de a-mi ascunde adevaratele ganduri.

articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine

Amma mi-a repetat foarte clar sa il schimb si a plecat mai departe fara nici o explicatie lasandumi de inteles ca nu ar fi adus in discutie subiectul daca nu ar fi fost important. A doua zi mi-am schimbat biletul pentru Londra si m-am resemnat cand a trebuit sa platesc suma aceea mare pentru renuntarea la biletul spre Paris si pretul piparat pentru noul bilet spre Londra. Era un inconvenient destul de mare pentru mine, pe mai multe nivele, insa stiam prea bine ca nu ar fi fost intelept sa ignor sfatul rabdator al Ammei. Turneul american s-a incheiat dupa cateva saptamani si m-am trezit la aeroportul Kennedy asteptand avionul spre acel oras unde nu aveam nici cea mai mica tragere de inima sa ma duc. Si ca din intamplare, s-a nimerit sa ajung in aceeasi sala de asteptare cu pasagerii pentru zborul spre Paris, unde mi-as fi dorit sa merg. Mi se parea putin straniu sa ii privesc pe acei oameni in ochi in timp ce se imbarcau spre Paris iar unii ma priveau ca si cum ar fi spus: Nu vii si tu cu noi? Imi amintesc ca ma simteam mai apropiat de acel grup de pasageri, ca si cum ar fi fost un soi de sinergie intre noi. Si bineinteles, inca imi doream cu putere sa fiu si eu in acel avion, stiind ca in doar cateva ore as fi putut sta intr-o cafenea pariziana chic, savurand o conversatie placuta cu un prieten apropiat. In schimb, trebuia sa merg in calatoria asta prelungita si neplacuta fara sa am un motiv intemeiat care sa aiba sens pentru mine. Cam la jumatate de ora dupa ce zborul spre Paris a decolat, am fost si noi chemati pentru imbarcare. Cand am ajuns pe aeroportul Gatwick din Londra, in timp ce mergeam spre banda rulanta pentru a-mi ridica bagajul, m-am uitat ca din intamplare spre un TV de langa mine ce difuza stiri: zborul spre Paris in care ar fi trebuit sa fiu se prabusise si nu existau supravietuitori ! Era zborul pentru care facusem rezervare anterior si pe care Amma imi spusese sa-l schimb in urma cu o luna. Bineinteles, am fost coplesit de surpriza si recunostinta. Abia asteptam sa o vad din nou pe Amma si sa-mi exprim recunostinta pentru bunatatea ei. Cam dupa o saptamana m-am realaturat turneului. Am privit in ochii Ammei, iar ea nici macar nu a mentionat incidentul. Imi era evident ca nu dorea ca eu sa fac mare caz de asta intrucat ea nu facuse decat ceea ce trebuia pentru a ma proteja. Nu eram cumva vreun favorit in ochii ei: ea ii priveste pe toti voluntarii ei cu mare dragoste si am auzit apoi multe povestiri despre vieti salvate si sfaturi pretioase. Evident, din punct de vedere astrologic, era vremea sa parasesc planul fizic, insa grija ei divina mi-a amanat moartea prematura. In seara zilei de 17 iulie 1996, la putin timp dupa apus dar pe cand cerul era inca luminat, un Boeing 747-131 jetliner, zborul numarul 800 al companiei TWA, decola de pe aeroportul JFK cu destinatia Paris, Franta. Dupa aproximativ 11 minute de la decolare, avionul zbura la o altitudine de 13.700 MSL sau 13.700 de picioare deasupra nivelului marii. Avionul se afla deasupra Oceanului Atlantic, la sud de Long Island, New York. Investigatorii accidentului suspecteaza ca o defectiune la rezervorul avionului a facut ca acesta sa explodeze. La bord se aflau 230 de oameni toti au murit.

articol preluat de pe Portal Dwapara Conexiunea cu Era Energiei Divine