Cuvant inainte Aceasta metodologie reprezinta modelul dezvoltat si aplicat de Asociatia Roma ACCESS, pentru functionarea centrelor educationale

after-school. Prezenta lucrare nu se doreste a fi una academica, ci mai degraba un ghid practic care poate veni in sprijinul altor entitati (ONG-uri, institutii publice etc) care doresc infiintarea unor asemenea centre. In urmatoarea perioada vom dezvolta prezenta medtodologie astfel incat sa acopere cat mai mult din complexitatea infiintarii si administrarii unor asemenea centre!

Ion Stoica Nicu Director Executiv Roma ACCESS

CONCEPTE DE BAZA CU PRIVIRE LA EDUCATIA INTERCULTURALA

n noiembrie 2003, Conferina european a minitrilor educaiei de la Atena a adoptat Declaraia privind educaia intercultural n noul context european, care ntre altele: recunoate importana educaiei interculturale i a integrrii perspectivei interculturale n formarea profesorilor i n activitile educative susine cooperarea european n acest domeniu i realizarea unor proiecte i programe europene pe aceast tem recomand dezvoltarea de instrumente de asigurare a calitii inspirate de educaia pentru cetenie democratic, care s ia n considerare dimensiunea intercultural La prima vedere, termenii societate multicultural i societate intercultural par identici dar ei nu sunt sinonimi: societatea multicultural este caracterizat prin coexistena mai multor grupuri culturale, cu accentul pe pstrarea diferenelor culturale i afirmarea identitii culturale specifice, unde nu este important interaciunea dintre grupuri iar adesea diferena este vzut negativ i devine o justificare major pentru discriminare; minoritile pot fi pasiv tolerate dar nu i acceptate sau valorificate societatea intercultural implic diferite grupuri culturale care coexist n acelai spaiu, ntreinnd relaii deschise de interaciune i influene reciproce, schimb i recunoatere mutual, respectndu-se reciproc valorile i modurile de via, prin acordarea de importan egal pstrrii i dezvoltrii identitii culturale specifice i comunicrii interculturale Interculturalitatea este un proces, nu un scop n sine - n mersul de la Europa de azi, care este multicultural, la Europa de mine, care va fi intercultural. Educaia intercultural are ntre obiective: dobndirea de cunotine privind cultura n general i impactul acesteia asupra

comportamentelor individuale i de grup, privind propria cultur i privind alte culturi (o persoan curioas poate fi o persoan intercultural) dezvoltarea de deprinderi legate de viaa ntr-o societate multicultural / intercultural (contientizarea propriilor determinri culturale, stereotipuri i prejudeci, identificarea acestora la ceilali, capacitatea de a relativiza punctele de vedere, abiliti comunicaionale i relaionale); este de subliniat c nu exist culturi superioare, respectiv inferioare, deoarece culturile nu se compar formarea de atitudini cum ar fi respectul pentru diversitatea cultural, pentru identitatea cultural proprie i a celorlali, refuzul discriminrii i intoleranei (motorul societii fiind nu conflictul, ci diversitatea ceea ce duce la conceptul c dac toi ar fi la fel, ar fi plictisitor) stimularea participrii i aciunii n sensul promovrii principiilor unei societi interculturale (este ceea ce foarte bine pot face profesorii minoritilor naionale) Educaia intercultural formal include iniiative care sunt dezvoltate n interiorul sistemului colar; coala este dup familie un agent principal al socializrii, prin care elevii primesc nu numai o educaie academic, ci, de asemenea, nva mult despre propriul lor cod cultural. Fr sprijinul activ al colii, eforturile de a introduce educaia intercultural sunt menite a-i vedea rezultatele diminuate, dac nu complet euate. n general, coala ar trebui s: ncerce s creeze oportuniti egale, sociale i educative, pentru elevii din diversele grupuri culturale sporeasc contientizarea diferenelor culturale, ca o cale de opunere discriminrii apere i dezvolte pluralismul cultural din societate ajute elevii s trateze constructiv conflictele culturale, reliefnd diferitele interese i cutnd scopuri comune Diversitatea cultural nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care trebuie fructificat n mediul colar. Pluralitatea cultural pune nu numai problema aprrii diferenelor, ci a

dialogului cultural, care recunoate c

fiecare trebuie s contribuie la mbogirea

experienei umane i c fiecare dintre ele este un efort de universalizare a unei experiene particulare. Multiculturalitatea nu este un adversarul universalismului european, ci o alt form a lui. Ceea ce unific multiculturalismul cu universalismul european este voina comun de a plasa o cultur mai presus de puterea statului sau de interesele unui grup social. Interculturalismul implic nelegerea, aprecierea i valorizarea culturii proprii la care se adaug respectul bazat pe o informare autentic i pe construirea curiozitii fa de cultura etnic a celuilalt. Interculturalitatea este un proces ce se produce la intersecia dintre culturi, nefiind un scop n sine, dar care poate deveni o finalitate atunci cnd sunt sesizate transformrile nefireti sau comportamentele nefaste la acest nivel de intersectare a culturilor.

METODOLOGIE DE INFIINTARE SI FUNCTIONARE A CENTRELOR EDUCATIONALE PENTRU COPIII CARE PROVIN DIN GRUPURI DEZAVANTAJATE, IN SPECIAL COPIII DE ETNIE ROMA

Fie ca vorbim de centre educationale care au ca scop desegregarea scolara a elevilor romi, fie ca vorbim de centre pentru prevenirea abandonului scolar, sau orice alt tip de centre care au ca scop reducerea decalajului in performantele educationale intre elevi romi si neromi, Roma ACCESS prezinta urmatoarea metologie de lucru, care nu reprezinta nicidecum reteta universala, si nici nu garanteaza ca aplicarea ei duce la rezultatele preconizate in prezenta metodologie.

Inca de la inceputul prezentei lucrari, trebuie sa clarificam faptul ca infiintarea unor astfel de centre unde principalii beneficiari sunt elevii romi, nu pot fi clasificate ca forme de segregare scolara, intrucat aceste centre au caracter extracurricular, chiar daca aceste centre functioneaza in incinta scolii. Centrele au ca scop asigurarea unor servicii educationale pentru populatia scolara de etnie roma, si pot fi clasificate ca masuri afirmative.

Explicatia necesitatii centrelor educationale

De ce este nevoie de asemenea centre, poate fi intrebarea legitima de altfel a oricarei persoane intresate de procesul de incluziune al romilor sau de fenomenul educational in sine. Cu siguranta ca se pot aduce nenumarate argumente in favoarea unor asemenea centre, ceea ce vom si face, insa nu vom evita sa gasim si argumente contra infiintarii

acestor centre si de asemenea sa evaluam ponderea lor in raport cu argumentele pro.

Avantajele existentei unor astfel de centre

1.Asigura gratuit servicii educationale asistate (teme asistate si meditatii), familiile

beneficiarilor neputand sa isi permita asemenea costuri lunare. Un rezultat notabil, inca din primele saptamani, il reprezinta crestera increderii in sine pentru elevul beneficiar, acesta eliberandu-se de sentimentul negativ al neindeplinirii responsabilitatilor totodata devenind mai activ la ora de curs. Aceste servicii educationale sunt conexe orelor de curs din curricula scolara, ele venind ca un sprijin direct pentru copilul beneficiar. Aceste tipuri de activitati au ca principal efect reducerea decalajului intre copiii romi si neromi, sau intre copiii provenind din mediile sociale defavorizate si cei din medii sociale apartinand clasei de mijloc si superioare. Asigura un pranz gratuit Pentru familiile de romi cu multi copii, asigurarea hranei zilnice reprezinta o adevarata provocare. Somajul, munca ocazionala la negru, veniturile insuficiente provenite din ajutoare si indemnizatii de la stat s.a.m.d., reprezinta principalele fenomene cu care descriu nivelul economic al familiilor. De cele mai multe ori hrana pe care parinti o pot asigura, nu este echilibrata din punct de vedere caloric si nutritiv, ceea ce duce la deficiente de dezvoltare atat fizica cat si psihica a copilului, si care ulterior poate duce la diverse forme de imbolnaviri a apartului digestiv. O masa calda, asigurata zilnic copiilor ajuta copilul in primul rand sa isi asigure aportul zilic necesar de substante nutritive, iar in plan economic presiunea asigurarii hranei asupra familiei scade. Acest aspect constituie pentru parinti poate cea mai puternica motivatie pentru a-si lasa copilul sa frecventeze un astfel de centru.

3.Organizeaza timpul liber al copilului

- Timpul liber, reprezinta o parte foarte

importanta din programul zilnic al unui copil. Timpul liber ar trebui sa fie ocupat in cea mai mare parte cu joaca. Prin joaca copiii insusesc principalele aptitudini de socializare, consuma surplusul de energie ramas neconsumat din timpul orelor de curs, invata sa respecte reguli, dezvolta spiritul de competitie si spiritul de echipa, alaturi de o serie de alti factori ce contribuie la dezvoltarea armonioasa a copilului. Un timp liber neorganizat intr-un mod corespunzator poate afecta dezvoltarea copilului pe viitor, un timp liber neorganizat si nesupravegheat comportamentale. putand duce la comportamente excesive sau chiar tulburari

4.Exploreaza si dezvolta talentele naturale ale copiilor In cadrul acestor centre

copiii sunt mult mai atent observati in ceea ce priveste talentele naturale, decat ar putea fi obervati la orele de curs de la scola. Datorita numarului relativ de mare de elevi ce revin unei invatatoare/educatoare, aceste talente sunt mai greu de descoperit si uneori trec neobservate, astfel copilul pierzand startul dezvoltatarii abilitatilor sale. Astfel, in cadrul acestor centre, lucrandu-se pe grupe mai mici, si existand cel putin doua persoane ce se ocupa zilnic de copii, abilitatile si talentele sunt mult mai usor de descoperit, copiii avand oportunitatea sa desfasoare in cea mai mare parte a programului activitati ce exporeaza si stimuleaza aptitudinile naturale. Aceste tipuri de activitati sunt reprezentate de: lectiile de chitara si orga/pian, lectii de pictura, lectii de limba engleza, lectii de utilizare a computerului etc. Beneficiarii care demonstreaza talente deosebite in anumite domenii vor fi sprijiniti sa se inscrie in cluburi, cercuri scolare etc, unde acestia isi pot dezvolta abilitatile sub supraveghere si indrumare specializata.

5.Activitatile extracuriculare Vizitele la muzeu, spectacolele de teatru, vizionarea de

filme la cinema, vizitarea gradinilor botanice/zoologice, vizitele la Delfinarium, Planetraium, s.a.md., reprezinta principalele tipuri de activitati extracuriculare ce sunt asigurate la centrele Roma ACCESS. Asemenea activitati, reprezinta un lux pentru copiii din familiile defavorizate, majoritatea beneficiarilor nostri nebeneficiind niciodata de asemenea activitati

in cadrul familiei. Chiar si atunci cand sunt organizate de catre scoala, elevii romi nu isi permit sa plateasca bileltul pentru un asemenea eveniment, si deci nu participa cu intreg colectivul clasei, ceea ce are ca efect marginalizarea acestora.

6.Cultiva stima de sine in randul elevilor beneficiari Poate cea mai mare schimbare
pentru elevii romi, este cea de constinetizare a faptului ca nu sunt cu nimic inferiori fata de colegii lor, si ca a fi diferit reprezinta o valoare. Regulat la centre, dar si in scolile tinta, exista activitati care au ca tema istoria si cultura romilor, activitati care implicat toti elevii din scoala. Elevii scolilor sunt invatati notiunile de baza ale interculturalitatii, si sunt incurajati sa invete despre cultura si traditiile altor etnii, in special a minoritatii rome. Previn si combat absenteeismul si abandonul scolar Aceste centre contriubuie in mod substantial in schimbarea perceptiei vis-a-vis de scoala si educatie a grupului tinta. Activitatile extracuriculare impreuna cu celelalte servicii, incurajeaza participarea la educatie si reduc treptat cauzele ce duc la abandon sau absenteeism.

Dezavantajele ce le implica existenta unor astfel de centre

Dependenta Ca orice serviciu social, exista tendinda de a crea o dependenta a beneficiarilor fata de aceste servicii. Exista pericolul ca dupa ce aceste centre nu isi mai justifica existenta datorita remedierii cauzelor care au creat necesitate centrelor in primul rand , comunitatea tinta, sa doreasca continuare activitatilor unor asemenea centre, si uneori sa prefere centrele in locul scolii. Mai exista riscul ca odata cu disparitia centrelor sa reapara cauzele care au dus la necesitatea formarii lor. Analizand totusi situatia existenta, putem spune acelasi lucru si despre alte asemenea masuri cum ar fi locurile speciale pentru romi, gradinitile de vara, bursele pentru romi etc. . Faptul ca exista un efect de boomerang, nu inseamna ca ele nu sunt bune in sinea lor. Desigur, se pot face o sumedenie de studii si

10

analize socilogice, cu privire la fenomenul dependentei sociale, insa cantarind avantajele si dezavantajele concluzia este ca sunt mult mai multe avantaje pentru beneficiari decat dezavantaje. De asemenea, aceste centre reprezinta interventii punctuale din initiativa unor ONG-uri sau ISJ-uri, cu finantari private sau UE ( Roma Education Fund, UNICEF, Phare, FSE) si nu au caracter de politica publica generalizata la nivel national. De asemenea aceste initiative sunt relativ noi, si ar fi prematur sa tragem concluzii vis-a-vis de nivelul de dependenta pe care il creaza.

Cai de evitare a efectelor secundare

In primul rand, Roma ACCESS crede in interventiile tip pachet in comunitatile de romi. Masurile de imbunatatire a accesului la educatie trebuiesc sa fie corelate cu masurile de imbunatatire a nivelului de trai al romilor incepand cu conditiile de locuit, infrastructura de la nivelul comunitatii, integrarea pe piata muncii etc. Odata cu imbunatatirea acestor paramentri cu siguranta ca si necesitatea unor asmenea centre s-ar diminua, si deci ele vor dipsarea in mod natural sau isi vor schimba filosofia care a stat la baza formarii acestora. Spre exemplu, aceste centre vor deveni peste o anumta perioada, centre care vor fi sustinute financiar de catre comunitate (parinti) si gestionate in parteneriat cu autoritatile locale si scoala. Astfel dependenta fata de o sursa de finantare sau un furnizor de servicii sociale este eliminata si se creaza si bazele pentru sustenabilitate.

SISTEME ALTERNATIVE

Nu vom lua in discutie decat un singur sistem alternativ, si anume : Bursele.

11

Bursele pentru elevii romi reprezinta un instrument destul de important de luat in seama pentru ca prezinta anumite beneficii clare. Incurajeaza participarea la educatie, elevul isi poate alege materiile la care se poate medita, sunt eliminate elementele intermediare dintre finantor si beneficiar in sensul ca intermediarul (ONG-ul) are doar rol operational si nu de furnizor de servicii si/sau beneficii. Pe langa aceste avantaje pe care le incumba sistemul de burse, exista o serie de alte elemente ce trebuie analizate inainte de a opta pentru un asemenea sistem. In primul rand, pentru elevii din clasele mici (I-IV) este dificil sa constientizeze si sa gestioneze procesul de aplicare la o bursa si apoi de utilizare a ei. Parintii au controlul absolut asupra banilor, iar in cazul familiilor sarace de romi, banii vor merge catre asigurarea nevoilor de subzistenta inainte de toate. Este greu de crezut ca parintii vor prefera sa plateasca un meditator in loc sa asigure hrana copiilor (incluzand pe cei cu varste mai mici, si cei care au finalizat scoala). De asemenea, dependenta fata de aceste sisteme de burse este mult mai rapida, pentru ca se asigura o anumita suma de bani si nu servicii. Este recunoscut faptul ca dependenta cea mai rapida se creaza fata de ajutoarele banesti decat fata de serviciile sociale. Interventia prin sistemul de burse, se potriveste mai degraba in comunitatile de romi urbane, si unde familiile de romi au o dezvoltare economica medie, si care poate asigura principalele nevoi copiilor (hrana, imbracaminte, rechizite). In comparatie, daca un asemenea sistem ar fi introdus in mediul rural, sau in comunitatile de romi unde principala sursa de venit il reprezinta ajutorul social, atunci utilizarea burselor se vor indrepta catre satisfacerea nevoilor de baza (hrana, imbracaminte, adapost). Chiar si asa, aceste burse pot contribui l-a imbunatatirea anumitor paramentrii in ceea ce priveste educatia romilor, cum ar fi: participarea scolara, reducerea abandonului sau absenteeismul.

12

Viziunea Roma ACCESS este ca sistemul de centre educationale ar trebui impletit cu cel de burse astfel asigurandu-se flancarea problemei si succese mult mai vizibile.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CENTRELOR EDUCATIONALE ROMA ACCESS

Profilul beneficiarului

Roma ACCESS lucreaza in scolile unde este intalnit fenomenul nedorit al segregarii educationale, avand ca obiectiv desegregarea si promovarea interculturalitatii. Astfel procesul de selectie al elevilor romi beneficiari are in vedere in primul rand elevii romi care provin din clasele/scolile segregate. Astfel am stabilit un set de criterii care sa ne ajute in timpul procesului de selectie. Criteriile au fost stabilite in functie de etnie, varsta, gen, nivel economic, potential intelectual, contextul familial.

Modul de aplicare al criteriilor Precizam faptul ca urmatoarele criterii de selectie nu sunt cumulative ci sunt piramidale in sensul ca daca in urma aplicarii primelor 4 criterii raman mai multi copii decat permit resursele, atunci se aplica urmatoarele criterii pentru o selectie mai amanuntita. Daca numarul de elevi romi nu este foarte mare atunci primele doua sau trei sunt suficiente pentru a forma grupele de beneficiari. In ceea ce priveste etnie criteriile au fost urmatoarele:

13

Etnia: 80% dintre beneficiari sa fie de etnie roma 20% neromi (elevi ce provin din grupuri sociale dezavantajate)

Varsta: Incercam sa lucram cu copii din clase cat mai mici, avand in vedere ca sunt la inceput si sunt mai usor de modelat. Prioritatea: Calsele I si II

Gen: Se are in vedere ca proportia numarului de baieti sa fie aproximativ egala cu cea a fetelor Potential intelectual:

Copiii selectati trebuie sa aiba potential intelectual, chiar daca rezultatele obtinunte pana la momentul selectiei nu erau favorabile. Nu lucram cu copiii cu dizabilitati psihice intrucat nu avem expertiza in acest domeniu si nici proiectele noastre nu se adreseaza unor asemenea grupuri tinta. Trebuie mentionat faptul ca facem distictie intre copiii clasificati cu C.E.S. (Cerinte Educative Speciale) si cei cu dizabilitati (ADHD Atention Deficit and Hiper-Activity Disorder), clasificarea copiilor cu CES fiind de multe ori un motiv de mascare a segregarii. Credem ca elevii clasificati cu CES precum si cei cu dizabilitati psihice gen ADHD, autism etc. trebuie inclusi in invatamantul de masa, scoala speciala fiind solutia pentru copiii cu dizabilitati grave irecuperabile. Grupul nostru tinta il reprezinta copiii care provin din familii de romi sarace, sau familii nerome defavorizate, care au potential intelectual mediu spre superior, si care manifesta interes pentru activitatile educationale. Categoria sociala:

14

Elevii trebuie sa provina din familii cu nivel economic scazut, care nu isi permit un meditator sau care nu au o ruda care sa ii ajute la teme.

Contextul familial

Fenomene precum migratia fortei de munca, au dus la aparitia unei noi probleme sociale si anume: copiii nesupravegheati. In cele mai multe situatii ambii parinti pleaca in tarile occidentale pentru a munci, iar copiii sunt lasati in grija bunicilor sau a unui frate mai mare. Asemenea situatii au ca efect supravegherea insuficienta a copiilor iar consecintele sunt dintre cele mai ingrijoratoare: abandon scolar, frecventarea unor anturaje nepotrivite, activitati ilegale si/sau infractionale, consumul de droguri, prostitutia, victime ale abuzurilor sexuale, iar in cazuri extreme chiar suicid. Prin centrele after-school Roma ACCESS incercam sa avem in vedere si integrarea unor asemenea categorii de elevi.

Selectia cadrelor didactice

Cadrele didactice selectate sunt selectate din cadrul scolii tinta. Procesul de selectie incepe prin lansarea unei cereri de aplicatii in care cadrul didactic isi depune candidatura intocmind un dosar ce contine o scrisoare de intentie si un CV. Dupa finalizarea procesului de strangere a aplicatiilor urmeaza selectia propriu-zisa a cadrelor didactice, de catre o comisie format din reprezentanti ai ISJ-ului, conducerea scolii si reprezentantii Roma ACCESS. Numarul cadrelor didactice nu afecteaza bugetul proiectului pentru ca plata se face cu ora, suma prevazuta in proiect distribuindu-se la numarul de ore lucrate.

15

Amenajarea centrului:

Centrele sunt doate cu mobilier modular (mese individuale, scaune pliabile) astfel incat incaperea sa poata fi arnajata in functie de tipul de activitati: Fiecare centru este dotat cu : computer, TV si DVD. De asemenea la centru din Baneasca scoala a contribuit cu video-proiector si ecran de proiectie.

Modul de gestionare al grupei de beneficiari

Echipe permanente In general se lucreaza cu un grup de aprox. 20 de beneficiari zilnic. Avand in vedere activitatile principale din centru se organizeaza pe sistem rotativ este cel mai indicat ca intreaga grupa sa fie impartita in echipe mai mici. Echipele ar trebuie sa fie organizate in functie de varsta si de gen. Astfel se va avea in vedere ca membrii echipelor sa fie de varsta apropiata (nu neaparat sa fie la acelasi nivel al clasei) si de asemenea se va avea in vedere

16

ca echipele sa fie echilibrate din punctul de vedere al genului.

Echipe ocazionale De asemenea se pot organiza echipe ocazionale pentru indeplinirea anumitor activitati specifice. Spre exemplu grupa se poate imparti in doua echipa una de fete si una de baieti pentru a indeplini anumite sarcini specifice genului. Spre exemplu pentru fete se poate organiza un concurs de coafura pentru papusile Barbie, iar baietii pot face un concurs de air-hockey. Nu numai genul poate fi criteriul de formare a echiplor ocazionale. Spre exemplu intreaga grupa poate fi impartitat in 2 echipe mixte, si pot juca jocuri sportive orginiale cum ar fi fotbalul special (unde fetele au voie sa foloseasca si mana). Dupa finalizarea activitatilor pe echipe ocazionale copiii revin la echiple lor permanente.

Impartirea pe echipe asigura urmatoarele avantaje:

se gestioneaza mai bine activitatile rotative; se stimuleaza competitia constructiva; cadrele didactice pot lucra mai eficient cu echipe mai mici; evita activitatile plictisitoare si monotonia

Tipuri de activitati

Odata ce am impartit grupa in echipe, programul este organizat trei tipuri de activitati:

Activitati rotative Activitati individuale Activitati pe echipe

17

Activitati comune

ACTIVITATILE ROTATIVE SE IMPART IN:

Activitatile individuale: Sunt acele activitati unde copiii lucreaza individual desi toata echipa desfasoare activitati similare. Spre exemplu fiecare copil din grupa1 deseneaza cu acuarele, in timp ce fiecare copil din grupa 2 fac temele, iar cei din grupa 3 si 4 coloreaza.

Activitati pe echipe: Desi copiii sunt asezati tot pe echipe in cadrul acestei activitati toata echipa lucreaza pentru indeplinierea anumitei sarcini. Exemple de activitati pe echipe: construierea unui puzzle, jocuri gen : Nu te supara frate, Monopoly, concursuri intre echipe etc.

Activitati comune: Pranzul, vizionare de filme

Pentru a creste interesul copiilor si pentru a stimula spiritul de competitie la sfarsitul zilei se acroda premiul pentru cel mai pozitv elev si pentru cea mai pozitiva echipa. Premiile sunt mai degraba simbolice, satisfactia copilului legata de faptul ca este laudat fie individual fie echipa din care face parte. La sfarsitul lunii echipa care a strans cele mai multe premii zilnice va primi un premiu special (dulciuri, jucarii etc).

18