CURSUL NR. 3 Profilul factorului motric angajat n realizarea coninutului motric specific n G.R. Acompaniamentul muzical.

Orientri metodice privind compoziia exerciiilor complexe (de concurs) i indicaii metodice 1. Caliti motrice n G.R. Nominalizarea diferitelor forme de manifestare a unor capaciti se va raporta direct la statutul lor specific din gimnastica ritmic i la contribuia adus n realizarea comportamentului motor pentru oricare nivel de pregtire sportiv. Schema profilului factorului motric specific G.R. I. CAPACITI CONDIIONALE

VITEZA - de reacie (complex) - de execuie: - corporal - la nivel de obiect - de deplasare (pe distane scurte) - de repetiie

FORA - de susinere (la nivel segmentar) - exploziv (fora n regim de vitez)

REZISTENA - local (pe zone musculare) - funcional

II. CAPACITI COORDINATIVE a) - coordonare general i segmentar b) - coordonare static i dinamic c) - echilibru static i dinamic d) - difereniere chinestezic e) - orientare spaial i temporal f) - capacitatea de control n acionarea obiectelor -dexteritate - manual - la nivelul altor pri corporale g) - capacitatea de direcionare (control i corecie spontan) h) - ritmicitate motric (adaptarea la ritmul exterior oferit de A.M. i modificarea adecvat a micrii n raport cu acesta). III. CAPACITI INTERMEDIARE

SUPLEEA

AMPLITUDINE articular mare

PLASTICITATE a formelor

FLUIDITATE a micrilor

AGILITATE n execuie

I. Capacitile condiionale: 1) Viteza : se manifesta cu preponderenta in regimul celorlalte capacitati si are ca principala caracteristica relatia de coordonare intre miscarea corporala si cea a obiectului . Dintre formele clasice de manifestare a vitezei precizam: - Viteza de reactie Datorita conditiilor standard in care se desfasoara efortul competitional in gimnastica ritmica se poate vorbi doar de viteza de reactie complexa , care se manifesta in situatiile imprevizibile din concurs (de exemplu pierderea obiectului sau lansarea lui pe o traiectorie incorecta). - Viteza de executie - dependenta de tempoul pieselor muzicale. Cerintele tehnicii solicita viteza de executie in regim de mare amplitudine - Viteza de deplasare - (pe distante mici) necesita o buna capacitate de accelerare; 2) Forta - forta de sustinere la nivel segmentar; - forta exploziva (forta in regim de viteza) -necesara nivelului - trenului inferior; - membrelor superioare; - trunchiului. 3) Rezistenta - evidentiaza corect cteva aspecte: - rezistenta musculara buna la nivel local care angajeaza formele anaerobe si aerobe in regim de lucru: static si dinamic. - capacitatea functionala buna cu refacere rapida manifestata n regim aerob si anaerob lactacid; II. Capacitatile coordinative: Coordonarea reprezinta componenta motrica cea mai solicitata. Componentele coordinative cele mai studiate de specialisti sunt:
3

a) coordonarea: - generala; - segmentara; - plurisegmentara. Complexitatea structurilor de gimnastica ritmica este data de participarea simultana a mai multor segmente in efectuarea unei miscari. Aceasta presupune o foarte bun coordonare a segmentelor corpului si capacitatea de a conferi miscarilor armonie si cursivitate.
b)

coordonarea statica, dinamica i simtul echilibrului

Simtul echilibrului este deosebit de mult solicitat prin exercitiile proprioceptive foarte variate cu privire la pozitiile corpului: - in finalizarile pe vrf ale tuturor miscarilor; - in realizarea pozitiilor variate ale segmentelor corpului in echilibru; - in opririle precise ale corpului din invartire, la aterizare, etc. c) capacitatea de diferentiere kinestezica (de finete) d) capacitatea de control in actionarea obiectelor . Nominalizam aici si notiunea de dexteritate manuala, dar care se poate extinde si la nivelul altor parti corporale. Se face aceasta mentiune deoarece la nivel de performanta actionarea obiectelor cu alte segmente decat mana, a devenit o obisnuinta . e) capacitatea de directionare- control si corectie spontana , respectiv finetea coordonarilor: - mana - picior; - mana - corp; - corp - obiect, etc. f) capacitatea de orientare spatiala si temporala: - in pozitii si deplasari pe spatiul de lucru codificat (covor de 13/13 m); - in miscarile obiectului cu referiri la spatiul apropiat sau departat raportat la inaltimea salii si la dimensiunea covorului; toate in relatie cu muzica.

- in legatura cu miscarile obiectelor si ale partenerelor in proba de ansamblu. Simtul orientarii in spatiu si timp este solicitat in efectuarea tuturor probelor de gimnastica ritmica, acestea cuprinzand deplasari mari si variate ca forma (pe o suprafata de 13/13 m), simultan cu actiuni complexe de invartiri ale corpului in jurul axului longitudinal si orizontal, proiectari ale corpului in spatiu, actiuni complexe si simultane ale segmentelor, manuiri deosebit de variate ale obiectelor portative, toate fiind incadrate intr-un timp limitat (durata exercitiilor individuale este de 1- 130, iar a ansamblurilor de 2230). g) capacitatea de percepere si redare motrica a particularitatilor de ritm si tempou ale A.M. (ritmicitate motrica). Ritmicitatea (componenta de baza a indemanarii), constituie o capacitate definitorie pentru gimnastica ritmica, a carei trasatura esentiala este folosirea permanenta a muzicii i realizarea unei legaturi cu miscarea, din punctul de vedere al tuturor componentelor de baza ale acesteia:
-

amplitudine; in scopul perfectionarii lor.

- directie; - grad de contractie musculara - viteza; - ritm. - inut corect In concluzie, daca studiem COORDONAREA prin referiri la

componentele ei de baza, se considera ca preponderent implicate urmatoarele doua aspecte: - capacitatea de invatare motrica - capacitatea de control motor

III. CAPACITILE INTERMEDIARE - SUPLEEA SUPLEEA = o capacitate motric complex i fundamental pentru gimnastica ritmic, dar care nu se bucur de o baz de date teoretico-metodice corespunztoare. Supleea este trastura de baz a micrilor de gimnastic ritmic. Este o calitate complex, condiionat de indici superiori de dezvoltare ai : - mobilitii articulare - elasticitii musculare - coordonrii fine neuro-musculare Se poate spune c supleea reprezint capacitatea motric reprezentativ a ntregului comportament motor, iar toate celelalte componente ale capacitii motrice se manifest n prezena ei. Specificul gimnasticii ritmice unde marea amplitudine a miscarilor constituie una din componentele de baza ale miscarii estetice, impune folosirea cu precadere a exercitiilor de mobilitate dinamica. Aceste mijloace actioneaza nu numai asupra dezvoltarii elasticitatii musculaturii care se opune miscarii (antagonista), ci au un efect considerabil si asupra dezvoltarii formatiei musculaturii care efectueaza miscarea (agonista). Relatia forma- amplitudine si derularea ei in spatiu si timp primeste o interpretare cu totul speciala in gimnastica ritmica. In gimnastica ritmica relatia FORMA - AMPLITUDINE are aprecieri obiective si este evaluata prin dificultate si virtuozitate. Totodata, componenta artistica a coregrafiei, solicita specific aspectele de: - plasticitate; - fluiditate; ale intregului comportament motor.
6

- agilitate. Potrivit Codului de Punctaj al Federaiei Internaionale de Gimnastic, in gimnastica ritmic, virtuozitatea const in posibilitatea gimnastei de a-si domina simultan si perfect tehnica corporala si cu obiectul. Gimnasta virtoasa este capabila sa realizeze elemente si combinatii de inalt nivel tehnic. Exercitiul in totalitatea sa este executat perfect, cu mare usurinta si cu o amplitudine exceptionala. Dificultatea efortului nu se vede, iar executia ofera impresia de usurinta, lejeritate si placere. Supleea trebuie discutat din perspectiva a trei implicaii: a) supleea = condiie de realizare a tehnicii b) supleea = grup fundamental de elemente tehnice corporale c) supleea = criteriu de apreciere a performanei a) Supletea - conditie de realizare a tehnicii Implicatiile supletii in realizarea tehnicii se adreseaza ambelor grupe tehnice, dar in mod deosebit miscarilor corporale. Amplitudinea intereseaza forma miscarii si depinde de nivelul mobilitatii care trebuie sa fie maxima, la toate articulatiile. Plasticitatea depinde direct de amplitudinea miscarilor si deci implicit de forma miscarii. Respectarea cerintelor privind unitatea, cursivitatea si precizia executiei solicita: - o buna functionare a elasticitatii musculare; - folosirea eficienta a potentialului de elasticitate musculara manifestata in regimul de coordonare complexa. Aceste cerinte angajeaza specific fluiditatea si agilitatea motrica.

b) Supleea grup fundamental de elemente tehnice corporale este o relatie care se bazeaza pe un sistem de evaluare repartizat ierarhic pe mai multe nivele valorice. c) Supletea -criteriu de apreciere a performantei. In aprecierea performantei se au in vedere toate atributele pe care supletea le confera miscarilor si anume: - plasticitatea miscarii; - fluiditatea miscarii; - agilitatea miscarii Se iau n considerare urmtoarele relaii ale supleei: a) suplee - expresivitate motric b) suplee - dificultate tehnic c)- suplee virtuozitate Dintre aceste relaii, cea mai important este cea care pune n eviden expresivitatea motric. Suplee - expresivitate motric este o relaie care se concretizeaz prin aprecierea nivelului tehnic al execuiei i ia n considerare alturi de standardul tehnic i atitudinea sportivei n micare (cursivitatea motric a acesteia). Def.: Expresivitatea motric este o particularitate a execuiei anumitor acte motorii, prin care se nuaneaz momentele eseniale ale exerciiului i se comunic totodat un anumit coninut de idei i sentimente. n gimnastic, expresivitatea motric reprezint un criteriu de apreciere a impresiei artistice. Exist sportive care din punctul de vedere al amplitudinii articulare se ncadreaz n cerinele tehnice, ns atitudinea lor n micare nu exceleaz prin celelalte aspecte. realizate in conditii de amplitudine deosebita.

n aceste cazuri este posibil respectarea standardului tehnic, dar nu i a cerinelor artistice de comunicare. Pe de alt parte, pentru sportiva care nu prezint suficient amplitudine de micare, este dificil obinerea unor forme artistice la cerinele naltei performane din gimnastica ritmic, chiar daca ele au uurin i fluiditate motric. Supleea, prin statutul ei actual, poate reprezenta un criteriu esenial n diferenierea gimnastelor. n prezent, nu se cunoate nc o alt disciplin sportiv care prin nsi sistemul de evaluare al rezultatului competiional, s angajeze att de complex aceast capacitate motric cum este supleea. 2. Acompaniamentul muzical (A.M.) n G.R. Def.: fondul muzical ce nsoete execuia micrilor sportivilor, imprimndu-le o anumit ritmicitate, armonie, expresivitate i amplificndu-le totodat, puterea de sugestie, starea emoional. Consideraii generale Acompaniamentul muzical (A.M.) reprezint o component cu implicaii majore n coninutul G.R. (n latura artistic, ct i n cea performanial). Se iau n considerare dou aspecte ale acompaniamentului muzical. 1) A.M. reprezint component ce intervine n dirijarea i organizarea micrii i n alctuirea coregrafic a exerciiilor. 2) A.M. reprezint i un procedeu metodic specific G.R. care contribuie la nsuirea comportamentului motor i dezvolt o serie de aptitudini de ordin psihomotric, afectiv si intelectual. Rolul A.M. se manifest n: - educarea ritmicitii i muzicalitii motrice - stimularea imaginaiei creatoare - instalarea unei stri emoionale favorabile efortului

- acumularea unor cunotiine muzicale de baz - educarea capacitii de comunicare (de exprimare) motric Reguli metodice cu caracter general 1. Sarcinile de lucru trebuie sa fie precise, clare si concise si sa serveasca obiectivele. 2. Continutul A.M. selectionat si miscarile introduse in exercitii trebuie sa corespunda particularitatilor de varsta si pregatirii motrice a elevelor. 3. Repertoriul muzical trebuie sa fie variat. 4. A.M. sa corespunda caracteristicilor fiecarei verigi a lectiei de educatie fizica in care este folosit. Mijloacele expresivitii muzicale sunt: I. AGOGICA - particulariti ale sunetului muzical (S.Mz.) - ritmul muzical (R.Mz.) - tempo-ul muzical (T.Mz) - msura muzical (M.Mz.) Pentru studiul micrii i al concordanei cu particularitile pieselor muzicale, o discuie aparte o reprezint noiunea de caracter muzical. I. AGOGICA A. Particulariti ale sunetului muzical (S.Mz.) Sunetul muzical (S.Mz.) are 4 proprieti: nlimea, culoarea, intensitatea i durata. 1) nlimea S.Mz. se refer la tonalitatea acestuia i este transpus n micare prin nivele de lucru: nalt, mediu, jos (la sol), etc. 2) Culoarea S.Mz. se refer la deosebirile existente ntre modul de producere a S.Mz. de ctre diferite obiecte. II. DINAMICA - forma i frazarea muzical - melodia i armonia - corelarea intensitii S.Mz.;

Componenta de culoare a unei micri depinde esenial de individualitatea gimnastei, de personalitatea acesteia, de nivelul de dezvoltare i manifestare al calitilor motrice i tehnicii de execuie, structura somatic, etc. 3) Intensitatea S.Mz. - reprezint componenta de trie i gradarea de for cu care sunt executate micrile n raport cu S.Mz. Intensitatea S.Mz. se transforma in miscare prin: a) modul de manifestare al contractiilor musculare in raport cu relaxarile; b) selectia miscarilor: miscarile dinamice, de forta, miscari lente, relaxari, etc. 4) Durata S.Mz. - componenta temporal care condiioneaz evoluia n timp a micrilor. Pentru fiecare micare exist o durat optim n care execuia este corect. Durata S.Mz. presupune o anumit valoare temporal, reprezentat grafic prin NOTA MUZICAL. Durata fiecrei valori de note muzicale, s-a stabilit convenional cu noiunea de TIMP MUZICAL (T.Mz.). Un timp muzical reprezint o durat convenional care presupune scurgerea unei secunde, efectuarea unui gest, pas, ridicare de bra, etc. Micrile specifice gimnasticii ritmice presupun o mare varietate de durate, care prin raportare la muzic implic concordana cu durata variabil a notelor muzicale: - nota ntreag = 4 timpi; - doime - ptrime - optime = 2 timpi = 1 timp = 1/2 timpi

Astfel, n funcie de durata acordat, micarea poate fi realizat n 4, 2, 1 sau 1/2 timpi.
1

Metodica actionarii. Se incepe cu perceperea si redarea motrica a notiunii de TIMP, adica patrimea. Se insuseste numaratoarea timpilor in gruparea de 1-4 corespunzatoare notei intregi, apoi caracteristicile doimii si optimii. Modalitatile de redare motrica se realizeaza prin: 1) Percutie: realizata prin batai din palme sau utilizarea unor obiecte de percutie. 2) Actiunile simple realizate la nivelul trenului inferior si/sau superior. 3) Actiunile combinate de la punctul 1 si 2. B. Ritmul muzical (R.Mz.) n muzic, ritmul reprezint succesiunea repetat i periodic a unor durate. Din punct de vedere estetic, ritmul este cel care d vigoare i energie piesei muzicale. n G.R. redarea ritmului muzical presupune: - perceperea si redarea prin diferite modalitati a succesiunii caderii accentelor, in varianta binara (din 2 in 2 timpi sau ternara din 3 in 3 timpi); - perceperea si redarea duratei valorilor de note din succesiunea masurilor muzicale. Metodica actionarii: Predarea incepe cu perceperea si redarea succesiunii de cadere a accentelor, urmarindu-se diferentierea intre ritmul binar si cel ternar, precum si insusirea numaratorii timpilor (in grupajul 1-8). In urmatoarea faza se trece la redarea succesiunii unor valori de note. Redarea acestora va folosi ca mijloace metodice asa numite teme ritmice adica desene grafice cuprinzand succesiuni de valori de note incadrate in diferite masuri muzicale.

Ca modalitati de actionare se folosesc tipurile de exercitii mentionate la durata sunetelor. C. Tempo-ul (Tp.) Noiunea de tempo se refer la viteza de succesiune a sunetului muzical n cadrul piesei muzicale. n relaie cu micarea, tempoul dirijeaz viteza de execuie a diferitelor acte motrice. ntre ritm i tempo exist o strns relaie. Clasificarea tempo-urilor: Tp.lente : - largo(larga) - adaggio (f. lent) - gravo (grava) - lento (lent) Tp.mijlocii: - andante (fara graba) - larghetto - moderato (moderat) Tp.rapide: - allegretto (repejor) - allegro (rapid) - vivace (animata) - presto (f.repede) Tp.cu actiune gradata:- accelerando - relantando Metodica actionarii: Componenta de tempou este foarte importanta in executia actelor motrice, datorita implicatiilor ei asupra unor forme de manifestare a vitezei: - de executie; - de repetitie; - de accelerare.

Rolul tempo-ului este esential in procesul de invatare, cat si in cel de perfectionare a miscarilor. In invatare se vor folosi tempouri lente si mijlocii. De exemplu, se utilizeaza jocuri muzicale care pot fi plasate in mai multe momente ale lectiei si anume: - in veriga pregatirii organismului pentru efort; -in veriga pentru dezvoltarea capacitatilor motrice: viteza si coordonarea; -in veriga destinata pregatirii tehnice. D. Msura muzical (M.Mz.) Msura muzical reprezint totalitatea valorilor de note grupate pe portativul muzical ntre 2 bare paralele i verticale. Dimensiunea acesteia este dat de fracia de la nceputul fiecrei piese muzicale : 2/4, 4/4, 3/4, 6/8, etc. n cadrul fraciei, numrtorul (2, 4, 3, 6) indic numrul timpilor, iar numitorul reprezint durata sau valoarea fiecrui timp. De exemplu, msura 2/4 (msur simpl) este compus din 2 timpi cu valoare de ptrime, fiecare timp. Piesele muzicale scrise n msura muzical 2/4 sunt: polca, galopul i unele dansuri romneti. Msura 4/4 este o msur compus (2/4 +2/4). Piesele muzicale scrise n msura 4/4 sunt marurile. Msura muzical 3/4 este compus din 3 timpi cu valoare muzical de ptrime, avnd primul timp accentuat (la vals) sau al 3-lea timp accentuat (la mazurc), iar ceilali timpi sunt neaccentuai. Pentru practicienii care nu sunt i muzicieni recunoaterea msurii este uurat de perceperea tipului de ritm: binar sau ternar. Msura 2/4 si 4/4 sunt msuri binare, iar cele 3/4 si 6/8 sunt ternare.

Metodica acionrii (predrii): Este recomandabil ca nvarea s nceap cu msura 2/4 care este specific mersului normal. II. DINAMICA MUZICAL A. Forma i frazarea muzical Compoziiile muzicale sunt alctuite dintr-un ansamblu de idei. Fraza muzicala este expresia unitatii muzicale de dezvoltare si incheiere a unei idei muzicale. Fraza muzicala (Fr.Mz.) - reprezint o succesiune de M.Mz. organizate pe o durat bine determinat. In interiorul frazei muzicale S.Mz. au o derulare care exprima un anumit mesaj auditiv asemanator unei fraze din vorbire. O fraz muzical este compus din mai multe msuri. Frazele muzicale recomandabile pentru acompaniamentul micrilor sunt cele alctuite din 8 msuri muzicale i multiplul lui 8, adic 16 si 32 de msuri. n interiorul fiecrei fraze muzicale, numrul de M.Mz. difer n raport cu structura compoziiei muzicale. Exist Fr.Mz. cu numr par (4, 6, 8) sau impar (5, 7, 9, etc.) de M.Mz. aa cum exist piese muzicale cu Fr.Mz. egale sau inegale ca durat i succesiune. n succesiunea lor, mai multe Fr.Mz. alctuiesc pri (perioade) muzicale (n teoria muzicii), iar n domeniul nostru se numesc FRAZE DE MICARE (succesiuni de micri). Miscarea debuteaza cu nceputul Fr.Mz., are pe parcurs o evoluie logic, cursiv i se ncheie o dat cu finalul Fr.Mz. ntr-o anumit poziie. Aceast poziie final, va deveni poziia iniial a urmtoarei fraze de micare, ceea ce nseamn c se realizeaz coordonarea micrilor cu particularitile Fr.Mz. i se obine armonia i coeziunea compoziiei.

Metodica acionrii: Succesiunea metodic a predrii presupune: 1) Perceperea i redarea numrului de timpi i de M.Mz. din componena Fr.Mz. Se recomand ca la nceptori s se foloseasc Fr.Mz. egale cuprinznd un numr par de M.Mz., respectiv grupe de cte 8. 2) Perceperea i redarea prin micri simple a fazelor componente din construcia Fr.Mz. 3) Perceperea i redarea unor succesiuni de Fr.Mz. prin derularea unor fraze de micare corespunztoare. Mijloace: - jocuri muzicale - nlnuiri de micri, combinaii de dans B. Melodia constituie baza expresiei muzicale i este rezultatul modificrii sunetelor ca nlime, de la cele mai nalte, la cele mai joase. Melodia este unul din cele 3 elemente eseniale ale muzicii (ritmul, melodia i armonia). n raport cu sunetele nalte se vor executa micri n poziii nalte, iar pentru sunetele n registru grav, micri i poziii joase. Aceste modificari ale inaltimii sunetelor se desfasoara uneori in mod treptat, ascendent si descendent. In acest caz, miscarea va creste sau va descreste treptat, ca inaltime, fie prin folosirea trecerii din pozitii intermediare in pozitii inalte si respectiv joase, fie printr-o insurubare progresiva pana la inaltimile dictate de melodie. - Caracterul muzical (C.Mz.) (,,Coloratura emoional) Reprezint ansamblul ideilor i sentimentelor transmise prin intermediul mijloacelor de expresie a muzicii. Caracterul muzical are un rol important n interpretarea structurilor motrice.

El poate fi: - vioi, sltare, jucu, vesel - trist, grav - eroic, solemn, liric, romantic, etc. Metodica acionrii Redarea C.Mz. se realizeaz prin nlnuiri de micri i/sau combinaii de dans. Concordana C.Mz. cu structura de miscare impune: - selectionarea anumitor miscari (care sunt cele mai potrivite); - executia acestor miscari intr-o maniera interpretativa adecvata situatiei. In finalul acestui curs (capitol), se poate concluziona ca A.Mz. reprezinta o parte componenta a conceptului de gimnastica ritmica, iar orice indepartare de la concordanta miscare-muzica (sau interpretarea gresita a acestei relatii) atrage dupa sine indepartarea de la insasi specificul de manifestare al gimnasticii ritmice. 3. Orientri metodice privind compoziia exerciiilor complexe (de concurs) Exerciiile n gimnastica ritmic sunt de dou feluri: - exerciii pentru concurs - exerciii de lucru (de antrenament) Exerciiile de concurs se caracterizeaz prin coregrafia lor. Coregrafia reprezinta arta de a organiza micrile n cadrul unei compoziii, care poate fi: - exerciiul pentru concurs - spectacol de balet - dans, etc. Alctuirea unei compoziii coregrafice este o munc dificil i laborioas ce presupune: - cunotine de specialitate
1

- imaginaie - capacitate de creaie Reguli generale ale unei compoziii: - indivizibilitatea compoziiei: construcia micrilor trebuie s prezinte unitate din punct de vedere coregrafic, s se ghideze i s dezvolte o idee compoziional exprimat prin utilizarea tuturor micrilor posibile; - coordonarea i nlnuirea logic i cursiv a elementelor; - originalitatea construcie coregrafice; - transmiterea unei stri emoionale; - corespondena coninutului cu cerinele regulamentului; - corespondena ntre mesajul emoional al muzicii, coninutul motric , nivelul de pregtire al gimnastei i personalitatea ei; - ncadrarea micrilor n legea contrastelor. Consolidarea i/sau perfecionarea deprinderilor tehnice din gimnastica ritmic se realizeaz prin asocierea i combinarea diferitelor micri n cadrul unor structuri motrice mai simple sau mai complexe. Coninutul acestor nlnuiri de micri poate cuprinde: - numai elemente corporale; - numai elemente cu obiectul; - aciuni combinate la nivel corporal i cu obiectul. n practica educaiei fizice se recomand trei tipuri de nlnuiri:
1)

Legrile - sunt nlnuiri simple ce conin un grad redus de micri selecionate din aceeai grup de elemente sau din grupe diferite. Durata lor este de 8 sau 16 M.Mz., ceea ce reprezint una sau dou Fr.Mz. Raportarea acestor durate la numrul de timpi motrici depinde de M.Mz.

Exemplu de legare n M.Mz. 2/4 (8 ms = 16 timpi) cu micri la nivel corporal: P.i.: stnd pe piciorul drept, stngul napoi sprijin pe vrf braele M.Mz.1. T.1-2: demi-plie i ndoirea piciorului stng la passe nainte, urmat de ridicare n echilibru passe, simultan cu balans frontal de brae pe jos-sus; M.Mz.2. T.3-4: pas nainte cu stngul n stnd i preparaie pentru val, simultan cu balans sagital de brae prin napoi-nainte-sus. M.Mz.3 T.5-6 : val de corp nainte cu circumducia braelor pe jos-napoi-sus. M.Mz.4. T.7-8: pas cu piciorul drept lateral n stnd deprtat simultan cu balans frontal de trunchi spre stnga i ntoarcere 90 grade dreapta, n stnd cu braele coroan sus. M.Mz.5. T.1-2 : elan cu un pas de galop nainte cu dreptul i pas cu dreptul, sritur passe; braele pe elan coboar prin arcuire lateral i execut un balans circular n plan frontal cu ncruciare de jos-sus; M.Mz.6. T.3-4: pas nainte cu stngul n preparaie de piruet (fandare); M.Mz.7. T.5-6: piruet passe pe stngul cu braele coroan nainte; M.Mz.8. T. 7-8: doi pai nainte, dreptul-stngul n stnd pe stngul, dreptul sprijinit napoi pe vrf, braele lateral sus la stnga. Legarea se efectueaz identic pe partea opus. lateral-sus, n partea dreapt.

2) Combinaiile - sunt nlnuiri de legri cuprinznd micri variate din grupe diferite de elemente. Durata lor este mai mare i prezint o succesiune de Fr.Mz. ncadrate n 32 sau 64 M.Mz. Combinaiile pot fi alctuite din micri corporale sau din micri combinate la nivel corporal i cu obiectul. Ele pot avea caracter de dans sau tehnic. 3) Exerciiile pentru (i de) concurs Sunt nlnuiri foarte complexe de micri unite ntr-o compoziie coregrafic, care mbin n mod armonios i artistic repertoriul motric nsuit, cu particularitile de form si coninut ale A.M. Exerciiul are o structur complex, prezint mai multe pri compuse din mai multe fraze de micare, care corespund Fr.Mz. n practica educaiei fizice, durata unui exerciiu variaz dup necesiti. A.M. poate fi o pies unitar sau un aranjament. Concordana ntre duratele nlnuirilor de micri i cele ale muzicii, se pot organiza dup urmtoarea paralel: - piesa muzical---------------------- exerciiu integral pentru concurs - pri muzicale----------------------- pri de exerciiu pentru concurs - fraze muzicale ---------------------- fraze de micare - msuri muzicale --------------------legri de micri simple sau elemente tehnice - valori de note-------------------------micri simple, gesturi, etc. Dup coninutul lor, exerciiile pot fi: - libere = fr obiect (doar cu micri corporale); - cu obiectul = structura motric implic concordana ntre micarea corporal i acionarea obiectului cu muzica. Dup modalitile de execuie, exerciiile pot fi: - individuale; - de grup = ansamblu.
2

Indicaii metodice: Compoziia unui exerciiu de gimnastic ritmic necesit o pregtire temeinic i o pregtire prealabil a profesorului. Pn n momentul creaiei efective (asocierea nlnuirilor de micri), se parcurg mai multe etape, necesare att organizrii materialului didactic, ct i a nvrii. 1 Alegerea piesei muzicale - etap foarte important, deoarece muzica este suportul artistic ce st la baza compoziiei. Condiii care trebuie respectate: a) muzica sa corespunda capacitatilor perceptive ale elevilor sub raport tehnic si emotional; b) sa se tina seama de particularitatile de varsta, educatie sportiva si pregatire motrica a elevilor; c) muzica sa fie adecvata scopului: exercitiu de concurs, ansamblu pentru serbare scolara, etc. A.M. se alege fie numai de ctre profesor, fie n colaborare cu elevii. Este important ca el s fie neles de ctre elevi. Profesorul nu trebuie s-i impun propriile preferine muzicale, ci s in seama de prerile elevilor. Totui, se impune din punct de vedere didactic o orientare a preferinelor elevilor spre acele piese muzicale care corespund cel mai bine scopului. 2. Alctuirea structurii exerciiului - se realizeaz prin organizarea particularitilor de coninut ale piesei muzicale prin delimitarea: - numrului de Fr.Mz. i gruparea lor pe motive melodice; - numrul total de timpi, repartizai pe grupe de cte 8 timpi muzicali; - caracteristicile de ritm i tempo; - particularitile de intensitate i nlime ale sunetelor, etc. 3. Stabilirea repertoriului motric care va intra n coninutul exerciiului. Se ine seama de cerinele categoriei de clasificare sportiv. 4. Stabilirea principalelor forme de deplasare i formaii (n cazul exerciiilor de ansamblu).
2

5. Crearea efectiv a compoziiei coregrafice nseamn organizarea i asocierea micrilor n raport cu muzica. Profesorul poate realiza compoziia separat i apoi o pred ealonat elevilor sau poate s desfoare procesul de creaie mpreun cu elevii, care vor participa activ i contient la activitate. Dup finalizarea unei pri din compoziie sau a exerciiului n totalitate, se trece la repetarea lui. Mai nti se urmrete memorarea corect a derulrii micrilor i a tuturor particularitilor acestora (ritm, tempo, amplitudine, accente, orientri ale corpului, ale obiectului, etc.). Repetarea se face pe pri mici de exerciiu, care ulterior se unesc. Dup nvarea general a ntregului exerciiu, se trece la consolidarea i perfecionarea lui, urmrindu-se finisarea execuiei tehnice i a expresivitii motrice.