LUCRARIAPARUTEIN EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE

Aurelian Bondrea, ROMANIA LA INCEPUTUL SECOLULUI XXI. STAREA NATIUNII 2004 Aurelian Bondrea SOCIOLOGIA OPINIE! PUB LICE ~I A MASS-MEDIA (editia a II-a) Aurelian Bondrea SOCIOLOGIA CULTURII (edijia a IV-a) Nicolae Radu, Carmen Furtuna si colab. PSIHOLOGIE SOCIALA ' Mihaela Minulescu TEORIE ~I PRACTICA IN PSIHODIAGNOzA Florian Tanasescu ISTORIE SOCIALA Mihai Golu FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI Vol. I ~i II (edijia a II-a) Constantin Cuciuc SOCIOLOGIA RELIGIILOR Nicolae Lungu ~ PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA Nicolae Radu, Laura Goran, Angela lonescu, Diana Vasile PSIHOLOGIA EDUCATIEI Monica Delicia Avramescu DEFECTOLOGIE ~I LOGOPEDIE Gratiela Sion PSIHOLOGIA VARSTELOR Stefan Costea iSTORIA GENERALA A SOCIOLOGIE

9"789737

'lm11imwmllllllll
252265

EDITURA FUNDATIEI ,

ROMANIA DE MAINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

CARJ\1EN FUR TUNA

SOCIOLOGIE GENERALA

EDITURA FUNDA TIEl ROMANIA DE MAINE

Bucurqti. 2005

[])escrrren:2l

crrlP' 2l lBubinotecnn l'1lD*no;iuli

21!Romatrunen

CA!RMlEN Carmen Fundatiei Furtuna - Bucure~ti. Editura

Romclnia de A1tiine. 2005

240p: 23,5 em BibliogL ISBN 973-725-226-8

316(075,8)

Editura Fundatiei Romania de

2005

Tehnoredaetor: Coperta:

Vasiliehia

IONESCU

IVlarilena

Bun de tipar: 07,03.2005; Coli tipaI': 15 Format: 16/70xlOO Editura ~i Tipografia Romclnin de MClinI' Splaiul Independenrei nd13. Bueure~tL s. 6. O.P. 83 TeL/Fax: 410,-1.3 80: www.spiruhaI'CLrO e-mail: eontact@edituraromaniademaine.ro

CUJP'RITN

Introduce re
CapI'tolul

.
A....r lL .. '-)\ h, -'-'~...l 'OC1f01T orfC
1i..J

7 9

I IDWRpwC']flTV
.J1J:L...I

n A
bunuI-simt

.
. . . . . . . . . . . . . "
.

I. Cunoa~terea comuna (spontan2t) despre societate, sau "rationalitatea eronaHi"

~tiintifica 3. Sociologia - definire, origini, devenire , A. Sociologia - ~tiinta a societi'itilor moderne ~i contemporane B. "Pionierii" ~i .,fondatorii" socio!ogiei C. Geneza ~i dezvoltarea sociologiei rOlmlne~ti 4. Neutralitate axiologica ~j valori sociale 5. F uncti i1e soc i01ogi e i 6. Trei moduri de a privi societatea A. Modelul determinismului social , '" B. Modelul individualismului C. Modelul interdependentei dintre individ ~i societate 7. Principalele teorii sociologice A. Interactionismul
B. Fun

2. Cunoa~terea

11 12 17 17 19 33 37 38 39 40 40 41 42

qiana Ii

S111

u]

C. Conflictualismul 8. Identitate. cu]tura. suporturi A. ldenti tatea B. Cultura C. Raporturile sociale 9. Perspectiva sociologica Referinte bibliografice sociale

. . . . . . .

46 47 49
52 52 54 54 55 57

- rezumat

Capitolul

II. MIE'fODlE

DIE

59

1. Principii metodologice in cereetarea sociologiea ~'"l-''',~~ 2. tehnica. proeeduri, instrumente de investigarie 3. Conrinutul conceptului de metodologie 4. Procesualitatea cunoa~terii sociologice bibliografice Capitolul

.
. . . .

60
'''J o~

66 67 69

m. CUlL
ALlE

'IURA

Iv1I:lUJL'}[EP1LE

71
73 76 79 84 84 90 91 . 92

1. Definirea

cuI turii

2. ell privire la cultura 3. Elemente1e culturii 4. Principalele funcrii aie culturii 5. Evolutie sociocultural a

C,ipito]!ul IV. TITIJJlEN'FJI'fATlE 1. Ce este identitate3.? 2. Referinte Capitolul V. . '" '" '"

93
102 103 105 107 112 117 marginaJitate '" 117 121

1. Ce este social izarea? 2. MecanisIl1eJe de sociahzare 3. Diferite forme de 4. Agenti de socializare 5. Consecintele socializarii 6. Control devianta, iografice

Capito1u1 VI. TRA TTIJFllCARJE 1. Stratificare sociala

SK

IVli0 lBlllLJIT Pi TJE

123
124 124 127 134 34 135 137

A. ~i tipologie B. Teorii despre stratificare 2. sociala A. Definire ~i tipuri de mobi!itate B. Studii comparative de mobilitate bibJiografice

Capitolul VII.
I.

SOCliAJLE

139

Familia. rudenia ~i ~~JU'V"~ .. 2. economica ~i munca 3. PoliticS., putere, autoritate. stat, democratie, pmtid politic 4. Educatia
5.

. . . . . .

6. Religia bibliografice Capitolul VIII. ORGANKZA

" , '" , ,

'" '"

'"

144 152 156 162 170 174 184 187

189 197 197

CONJDiUClEREA JLOR

1. T eorii des pre organ izati i 2. Conducerea organizatiilor A.lnf1uenta~i putere!'l1organizatii B. Perspective teoretice asupra conduc C. Sti1uri de conducere Referinte bibliografice TERlfTORTIAfLE

. 202 205 207 208 209 211 220

Capitolul IX. COMUNKTATK

I. Comun
Referinte

itati umane teritoriale A. Comunitati ruraie B. ComunitiHi urbane bibliografice

Capitolul X. C{))IVITPORTfiirvKENT CHlIMJBARJE 1. Mi~carile sociale 2. Scbimbare sociala A. Olteva definitii ale schimbarii B. Factori explicativi ai schimb:5trii sociale C. Problema inavariei D. Schimbari actuaie ~ " . Kerennte b'bl' lognn Ice i
COO

221
223

225
226 230 233 '" 236 239'

~j

perspective '"

aflelm, la inceputul secolului intr-o lume caracterizata prin continue Si profimde schimMri, l11arcata de tensiuni, conflicte Ji divizc7ri sociale, de agresiunea distmctivc7 a tehnologiei aSlipra medilllui inCOl?!'lIrator. rliim T fntr-o lume care ne ingrijoreaza multiple puncte de vedere, dar care es'te, totodatd, plinc7 extraordinare promisiuni pentru viitor. Facem parte dintr-o lume care are posibilitatea a-i destinul ,\'ie/-')'icrea 0 viarc7mai lnmd, grell de imaginat de genera(iile anterioare. Cum s-aformat }'i a emil/at lume? De ce condi/iile noa~'lre de via{a s-au modifical at(it de mult, comparativ cu ale antece!wrilor no'tri? In ce direc{ii se va produce sehimharea in 1'iitor? Toate aeeste intrebari sunt 0 preoeupare primordiala in soeietate, I/n d0177eniude studiufimdamental in eultura intelectuala modeme!. - studiul vierii soC!e!fe umane, a grz~Durilor 'isocietd{ilor - joad! un rol-eheie in demersurile imeleetuale l710deme ~'i un loe central in eadrul ~tiinrelor sociale. Astazi, ea l1limai este 0 singurli ~tiin{a.J\1aturizarea ei, fndeosebi in a dOlla jWllatate a secolullii a adus-o in stafea de eomplexa de discipline, Clfnimie mai deceit alte \~'tiin{e sociale. in ansamblul retelei de discipline sociologice, un 1'01 aparte revine sociologiei generale (teoretice sall de herdt). Ea este nucleul sociologiei, felra de care toate celelalte discipline care 0 constituie nu pot fi intelese in eorespunzutor, suh aspectul e.ytensiunii, adancimii i implica{iilor. Lucmrea defo{u este construiu7 pomind de la catera teme majore, de baza, fieeare dintre ele aducalldu-~i contribli[ia la mai lnil1a inrelegere a societa{ii ai cclrei mell7bri szmtem. o tema de bazel este aceea (! J111SCfire, Sociologia s-a nuscut ca \,;tiinrd a societa[ilor moderne ,\i eontel71porcme, rc7spunzand unei multitudini de nevoi .\'ociale generate formaI'm 11lmiimoderne. Aparitia soeiologiei ~'tiintifice este legateI de tronsfomzarile core au smuts ordinea socialcl industrializatc7 a Occidentulzti din 1770durile de existenta cctrclcteristice societa(ilor preeedente. Lumea care s-a constituit ca W'17lClre Cicestor schimburi reprezinta ohiectlil a primordial preocllpare anCllizCl ociologicc'i. Ritl71ulschimbc7rii sociale a s continuat se Ciccelereze, iar, in pre:::ent. este posibil selparcw:r;em 0 tranzitie la fel de fimdamentala co \\i cele petrecute la ,~far,,'itul veacurilor anterioare. COl1sel71nareatransjorl7larilor care au aFut loe In trecut, sesizarea coordonatelor
7

ast(;zi

se

ClrCliI71SC!7U

..

'ellllilcntel,q, nu aoar ca
CI

so(:wle. Dupli sim,oatl'ilor

Sl

nostr'll

care

a lInor autori, am rejDn?z:nlal prin strliclurare CI

Autoarea

Ci\PI'rOLtJL
1\ .r~

acestui masura: sa ;;i sa explice care sunt care ilustreaza sa sa clefineasca notiunile de

sa care

cultura~
~l

sa

explice cum acestea indiyid ;;i societate.

1a

ce actor al
:;;1

caz.

to ate

ne ne

10

a agentlliJr
care

CllnOSC3Jton

cuno~-

Se c011sta1a, de ,.rationalitatii cunoa~tereo.

practIc:a a oarne11l!C)r~l ca tipul curroo.:~terii Sj)orltarre 0.1 in decursu1 socieU'itiL

comun. clmo:21.~:te:n;a un caracter are de 10.0 gerlenltie 10. co. element 0.1 smtaxo.. ~I semantIc :torm~)xea personalitatii se na~te ~i traie~te. in lC)]111:)rea ersonalita~fii pentru ~i p primele saptama.ni de viata ale individului ~i dit ~i njjz~~ue~ (realizata transmiterea de cuno~tinte ~i formarea de se desta~oara diferit de 10.un grup 10.aItu!. aceleio.~i culturi. indivizii fOl1neaza abilitatile de dierentiat: Caracterul sprJnltane decurge ~i din aceasta implicare a indivizilor, interesele lor particulare, ceea ce ii face sa se in~ele in evolutia dar ~i strLlctura propriei personalitati, rama.n partial necunoscute celui care se cunoa~terea spontana.
11

bogalio.

modul de a judeco. 0.1 oamenilor. este conditionata de co.racteristicile

mothatia bazeo.z3. numai

om are
1111

se

l11Ul-

~isa
sentlfluctuademel's ~tiintific. care se

aceea~

sau a realitatii rreme In

intrebarii a

re:;'ullta. ca ea este

care se urmare~te cunoa~terea imaginam.

diteva
~i

ca aceste

context. semnalam
1 ~
I_J

a) explicatiile ~i interpretarile trebuie hlJl1d,lmentat,e" observatii concrete, f2lCtuale,pe care cercetatomlle vederea asigurarii unei precizii corespunzataare: explicatie, tearle. care ulterioaraL treb~ie modificata san ~tiintifice trebuie sa uner constante until S1 observat de oameni diferiti: ' pentm a fi con1n;;ate, obsen'atiile trebuie dovada ~tiintifica asigura 0 baza pneCJZlie, repetarii unui fenomen; a dc,meniul ~tiintei nu exista ade\'ihuri absolute

l1mlt PO:SlblL pe

masura. eu 0

s~<fie

ell 0

reeunoseute ca

o o o

~ san Cercetatorii at~ati ~tiinta care sun!

14

o societatii ceea

este

unUl ora~ se

in ~ cumparand in acela~i limp bunuri ~i logicii necesitatilor ~i camanda

(H. \'Iendras. :'d, Forse. Le s(ie/ul. Paris. A Colin. 1983. p, 264 ~i Ulm,; Gilles Fcrn?oL Jean-Pierre ~\oreck.lntrodlfction (~!o 5;(Jcio!oQic. Paris. ,~. Colin. 1993. p. 60).
15

noastre

care sa
lOl,Jgle' este

la

C3.

Este
a

noastra este cea a

16

J,

doua criterii: existenta unei al sociologiei, general; Iden ~i institutiilor

:

nrecise cate2:oric de stat sau

1-

17

cuprinde Intreaga evolutie ;;1 In prezent, societate doar 1a teoria sociologica aparuta la sfar~itul secolului XX-lea. 964) crede ca exista trei dh ce due spre (Ce au spus fondatorii ei?), (Ce fac soeiologii contemporani?) ~i (Ce sugereaza ratiunea?). Fiecare cale are, limite Ie ei. Pentru a nu fi unilaterali in determinarea sociologiei trebuie sa unnam toate cele trei cai mentionate, incercand, in acela~i timp, sa diminuam slabiciunile specifice lor. Astazi, 0 atentie aparte se acordii caii analitice. considerat8. ca fiind fundamentala. ~i (2002) apreciaza ca sociologia a trait -0" ~i care i~i datOl'eaza dezvoltarea ..unm intelectuale, sociale ~i ce sa
a

Altfel spus, daca

fapt, procesul de eonstituire a sociologiei ca ~tiinta a fost expresia unor necesiUiti de ordin social-pragmatic, politic ~i teoretic, generate de ~i dezvoltarea societati1or industriale. de maturizarea societatii de problemele noi, social-umane, care capata amploare epoca moderna ~i contemporana. OUf3.lne(1965) scria ca "Sociologia s-a naseut Daca filosofia politica, a direi influenta a ramas considerabila. are 0 istorie mai lunga, nu se poate contest} ca puternica rava~ire produsa de aparitia mecanizate Anglia, 1:n cele mai multe societatile - a provocat 0 dezvoltare fara precedent a gandirii ~i a studiilor sociale, stimulate con~tiinta necesits.tii de a putea sesiza aproape imediat cauzele schimbarilor sociale'. care au -au pe o :eC([])11l([])li1l1JJlC: industrializarea productieL dezvoltarea economiei finanClare, consumului de masa; o ~[l1\,,~~TI' procese de urbanizare rapida ~i masiva, cu consecinte modul de a gandi ~i de a realiza controlul social. unor mi~cari demografice, aparitia "maselor populare", a fi ideologizate ~i implicate procese revolutionare; o fonnarea statelor nationale suverane, ca birocratii tot complexe, generalizarea controlului de stat asupra societatii. aparitia ~i raspandirea ideologiilor liberale ~i socialiste, construirea sistemelor politice l110deme; o modificarea ~i a modalitatilor de masurare a $i transfonnarile profunde ale proceselor de invatamant ~i
18

educatie, aparitia ~i extinderea sisteme10r posibilitatii co.acesteo. sa fie utilizate

o

comumcare

dar ~i a

-k------w-.

pierderea contactului, de catre dimensiunea moral-religioasa filosofii secu1o.re, ~tiint~L

CD

umane

co. Totodo.ta, a teoretica ~i aplicativa, a fost sistemului ~tiintelor In ~tiinte(e socio-umane ~l omasa jumatatea seco1u1ui 0.1 s-a ~i aspecte ale infonno.tii cu fi informatiile, descrierile acun1ulate nu prin metodele oferite de filosofio. istoriei sau filosofii1e parte, aceste colectii de ~i inionmati nu C011stlltm altemativa 10. sistemele speculative, teoretico-~tiintifica a proceselor a genezel, structurii, dinamiciL legWitilor ~i funqionalitatii sistemul ~tiin!elor, 0 nouEl versltatea so.COlllCl'et@L care sa studieze societatea ~l in structura ~i ~l mt1egrarea moral-normati'vEL ci . _ intr-un sistem conceptual ~i Aceasta nOlla onstrucpe ~tiintificEL 0.1filosofiei sociale ~i

pierdutEL iar vine, unde se at13.~i In efortul de a-~i situa disciplina spatiu, P.J, (1991) distingea logiei" ~i "sociologia fondatorii ei), (1 "precursorii", "pionierii" ~i iar HeTs~~ni 1982) a in legatura Cll de,'enirea sociologlel, veritabila munca de o.rhivo.r.

~1

sociologieL
0
Traian Hcrscni
~l

Co. ~tiinti'L sociologio. este unni ~ir lung rezulto.tul unor contributii, dintre care unele reprezinta

19

este considerat sociologiei ~i cel care a inventat utilizat pentru prima oara in 0.1 47-1ea capitol 0.1 lucrarii Cours de philosophie positive (1830-1842). Parinte 0.1 pozitivismului, Auguste Comte este sensibilIa transformarile din societatile europene ale secolului 0.1 XIX -lea. aceasta mi~care de ansamb1u, e1 distinge trecerea de 1a 0 societate .,militara ~i teocratica" 10.0 societate Auguste Comte "industriala ~i ~tiin!ifica". na~1tel'eaacestei noi lumi nu are loc fara dureri: 10.fel co.numero~i al sale, Comte diagnosticheaza 0 criza profunda a Pentru o. 0 remedia, el se dedica misiunii de sociala nu se mai intemeiazi:i pe .,credin!e teologice", ci pe pozitive. se reduce 10. doua reguli in judeca!i de valoare ~i a prevedea ~i a prevedea pentru a putea" este care rezuma eel mai filosofiei pozitiviste. este convins ca. combinarea ordinii ~i progresu1ui, se ridica deasupra ~i revolutiei. Cum anume? Cladind o Cle:tate 0 religie a un13xHt~itii are sa consolideze ~i sa amelioreze c Este definita, astfel, misiunea sociologiei, disciplina care se alim(~nteaza din expel'lejl~a ~tiintifice in domeniu1 observarii ~i tell0Jm~~n(~le socia1e. ~ ii sunt acordate doua domenii de studiu: 1r~81~](\;21 l Preluand opozitia anatomie/fizio1ogie de 10.biologi, el ~i consensului social. Studiu1 omenesc ~i 0.1societatilor constituie obiectul postuleaza ca uman a parcurs trei stari: starea sau ~i starea stan~a lce([Dli1j)lZii~ sau a exercitat 0 pt!ternlC asupra Iu! iniluenta asupra contempo~i Noua

nume~te legea evolutiei societatilor sau Iumea fi clasificate in societatile, cat ~i indivizii
20

" . SOCIETATEA

de cunoa~tere tipuriJeolueaza e\

eu

preeum

cunoa~terea

eunoa~terea

r--cunoasterea
I

i"\ Ii

l.
I I

~tiintitlca=Jj

ce domina

ce domina

ce domina

1
Evul Mediu

------1;

\
Ii iJ

COpllaria

Secolul luminilor (XVIII)

adolescen)"a

Societatea ~rsta
ccdJ erna. 1.1.10.d.
Iii

)1>

adulta~JII ..
!

ce tlll1damenteaza controlata de
I I
I

controlata de

o noua ordine sociala

1

controlata de

Adaptare dupa Robert Campeau ~i al.. lndi\'idll et sodhe, 1993 Figura Dr.
1 -

Principalele concepte ale gandirii Jui Auguste Comte

21

dezvoltarea
o

soeiologiei

lucrarea Curs de filosofie pozitivcl, care este utilizat, pentm prima oara, lucrarea Cum se observe obiceiurile ~'i consacrats. metodologiei cercetarii sociale eu tnecmcn Engels. Manijestul ?i Capitalul 867) Principii Sociologia de sociologie
876-1896)

par-

o
o o

dinamiccl (1883)

publica lucrarea COl71li71itate societate (1887) "i Despre diviziunea mlUlcii sociale (1893), metodei sociologice (1895), Sinlfciderea (1897) - American Journal of Sociology

o o

JVatura umana ~'i ordinea sociala publica Erica protestanta ~'i spiritul ,,'i societate (l ) capitalisl71ului

~iEconomie
o

publica TCiranul polonez In Europa

o

I I

Eul ~'iSocietatea (lcliunii sociale (1935) ~i Sistemul

o o

Teoria socialci ~'istructura socialCi (1949) lmaginatia sociologiccl

(1959)

Adaptarc dupa James W. Vander Zanden. The Socia! Experience. New York, Random House, 1990. p. 15.

~i societatilor
corespunde lucmrile

sa explice unei sts.ri reprezentate

intr-o maniera abstraeta. Ea ~i de adolescentiL dominatia cunoa~terii ~tiintifice CUl102lste~re. individ, cat ~i
22

pentru societate, rariunea sa se sprijine Initotdeauna pe faptelor ~i a Iegaturilor dintre eIe, pentru a explica re3lht;lte:a. ultimei etape a societatilor modeme ~i individului devenit adult. prezice ca societarile moderne se vor indrepta spre 0 cunoa~tere apta sa instaureze 0 noua ordine sociala. a Comte completeaza lege a disciplineloL explicand ca starea pozitiva a fost atinsa ~tiinre1e naturii (fizica, chimie, biologie), deoarece este mai simplu. Aceasta stare po ziti va tn:;bllie sa se 1838, el societarii, chiar daca obiectul S8.U este nUlnl:~te aceasta noua ~tiinra sociologiei este stabilirea unui consens bazat 0 noua socia1a guvernata de savanti ~i experti prob1eme1e societatii. In acest to ate reformele socia1e se sprij in8. cunoa~terea a Importanta cunoasterii stiintifice a savantilor societatile preveste~te formar~a unei am;ate de tehnocrari in serviciul statelor. Sub aspect metodologic, Comte considera ca toate fenomenele se aHa legatura stransa ~i ca trebuie studiate intregului, care este so\:ietatea. pelITiCeTl ( este considerat ee a socio1ogiei, fundamentand 0 conceprie servit ea suport doetrinar liberalismului Potrivit lui Spencer, ana10ga diferenriere ~i agregare, cietatea umana tinde sa de 1a 1a cea comp1exa. Atunci cand densitatea soeia1a cre~te, funcriile sociale tind sa se diferentieze, iar diviziunea muncii sa se dezvo1te. Societatea industriala nu se va putea dezvo1ta, insa. dac8_ statuI l~i va arogo. funqii ce nu-i Spencer vedea in evolutia societ<l!ilor de 10.stadiu1 1a ret1uxu1 constr8j1gerilor impuse societatii de ci"itre progresu1ui. Evo1utionismullui Spencer este mai putin 1a eomplexitatea determinismelor Astfel, un de soeietate so.u va genera eomportamente individuale congruente cu aeesta. indivizii pot dezvolta comportamente care sa intareasca sau sa cOjtltribllie diminuarea coeziunii sistemu1ui. Dar legatura dintre eOml)O]tamt~ntel individua1e ~i caro.ctere1e sistemu1ui nu este nici necesara ~i mecanica. (18 8-1 s-a eonsiderat, mai ~i ilU soeiolog. degraba, g8_nditor neaga aeeasta De~i Lucien proc1ama eEL dimpotriva. Marx a fost in primu1 ~i eel mai important soeiolog. Serierile lui acopera. Insa, 0 mare diversitate de domenii. Cfiiar ~i eei mai inver~unati eritiei ai sil.i ii eonsidera luerarile ea fiind importante pentru dezvoltarea soeiologiei. Multe dintre ele s-au concentrat asupra problemelor economice, insa, intrucat a fost Karl Marx totdeauna preocupat sa lege probleme1e economiee de
7" ~-'

~1

este

semnitlca!ii

umane aceasta este 0

SOcletate se

orgamzare. La care se bazeaza

24

SOCIETATEA

este constituita din

I

I
C

. l~

11<1 "1

s.u.pn

tu1a.s.oC..1.a a. J' .. .

7~::~"'1 ~ta
fonnam din institutii politice ~ijuridice
I ~

di"

ce I se bazeaza pe

care asigura
I i
I

L ..~"lc~!"I'd:nl:g,,' care transmIt

interactioneaza cu

ordinea socia1a D . 'lca.., ,I infrastructUla <'conon, ==:1J l:1' . -care cUDrinde

! '

( .. , d' L.rortele.ae pro uctle

I

relatii1e de

precum
I

precum

/--;~
materii pnme

mijloace

~/

Ii

forta
~'>""'>

11 ill
(~

tehnologia

de '=' munca )j

l de munca

Adaptare dupa Robert Campeau ~i al..

In{!i1'ic!l!

et

societe.

1993.

Figura nr. 2 - Principalc1e conceple ale ganclirii 1ui Karl Marx 25

,.,.
I I

Dupa cum se poate observa in Figura nr. 2, infrastructura economica este fundamentul sau baza activitatii economice intr-o societate. Ea cuprinde, mai intai, cele patru forte de pro due tie necesare rezolvarii problemelor de subzistenta: materiile prime, mijloacele de munca, forta de munca $i cuno$tintele necesare, respectiv tehnologia. Marx desemneaza prin sintagma "mijloace de produclie" ansamblul tuturor mijloacelor materiale de care fiinta umana are nevoie pentru a produce, adica materii prime ~i unelte de munca. In al doilea rand, in infrastructura se regasesc relatiile sociale, Marx Ie definqte ca relatii care exista intre grupuri de indivizi ~i care se formeaza in activitatea de productie. Pot fi de doua feluri. Cand este yorba de relatii sociale egalitare, atunci ele sunt relatii de cooperare. Cand este yorba de raporturi sociale marcate de inegalitate, atunci avem de-a face cu relatii sociale de exploatare. In societatea capitalista se observa ca posesorii intreprinderilor, capitali~tii, exploateaza forta de munca a celor care nu dispun de mijloace de productie. Muncitorii nu au, practic, decat forta de munca pentru a trai ~i nu au alta alegere decat sa lucreze pentru capitali~ti. La randul ei, ~isuprastructura'se subdivizeaza. In primul rand, putem vorbi de suprastructura politica $i juridica, care reune$te institutiile ce asigura ordinea in societate, adica statuI, legile, justitia, politia, armata etc. In al doilea rand, Marx vorbe~te de suprastructura ideologica, care cuprinde institutiile care transmit ideile in societate, adica familia, religia, ~coala, mass-media etc. Pentru Marx, pe bazele economice ale unei societati se elaboreaza totdeauna 0 suprastructura sociala. Ideile care circula intr-o societate nu sunt niciodata 0 inventie pura a imaginatiei noastre, ci reflecta raporturile de forta ~i conflictele care opun diferitele grupuri sociale de la nivelul bazei economice. Este nucleul, centrul vital al oricarei societati. Ideile ~i institutiile politice ~ijuridice sunt ~i ele esentiale pentru functionarea unei societati. ~ Emile Durkheim (1858-191 Tj considerat unuldintre fondatorii sociologiei ~tlintifice modeme, a militat pentru ca sociologia sa dobandeasca mai multa rigoare ~i un statut academic recunoscut. De~i a preluat ~i dezvoltat unele aspecte din opera lui A. Comte, Durkheim considera ca multe dintre ideile predecesorului sau erau prea speculative ~i vagi ~i ca acesta nu-~i indeplinise misiunea - aceea de a pune bazele ~tiintifice ale sociologiei. Potrivit lui E. Durkheim, pentru a deveni ~tiintifica, sociologia trebuie sa studieze actiunile noastre ca indiEmile Durkheim vizi, cum ar fi starea econorniei sau influenta religiei. EI credea ca trebuie sa studiem viata sociala cu aceea~i obiectivitate cu care oamenii de ~tiinta studiaza lumea naturala.
26

Multiplele fatete ale teoriei acestui fondator al sociologiei pot fi rezumate folosind conceptul de integrare. De ce ~i cum se integreaza indivizii in societate? Inca din lucrarea Despre diviziunea muncii sociale, Durkheim avea in vedere natura ~i cauzele evolutiei societatilor moderne spre 0 mai mare diferentiere a functiilor sociale, ridicand, din nou, problema organizarii sociale ~i contestand explicatia artificiala a contractului social. EI propunea, in schimb, 0 teorie intemeiata pe norma ~i pe sanctiune, ca premise ale oricarei existente din societate. Preocupat de schimbarile produse in societatea din timpul vietii sale, Durkheim credea di ceea ce sustine 0 societate sunt valorile ~i obiceiurile imparta~ite de membrii ei. Analiza sa asupra schimbarii sociale se baza pe dezvoltarea diviziunii sociale, care a inlocuit treptat religia ca baza a coeziunii sociale. Pe masura ce diviziunea sociala a muncii se adance~te, oamenii devin tot mai dependenti unul de altul, intrucat fiecare are nevoie de bunuri ~i servicii oferite de cei care Ie furnizeaza. Procesele schimbarii in lumea moderna sunt atat de rapide, incat dau na~tere unor dificultati sociale majore, pe care el Ie leaga de anomie. Reperele ~i standardele morale traditionale, asigurate mai inainte de religie, sunt rasturnate de dezvoltarea sociala moderna, iar aceasta inoculeaza indivizilordin societatile moderne sentimentul ca viata lor cotidiana este lipsita de sens. In acest context, dqi suicidul pare sa fie un act pur personal, el este determinat de factori sociali, una dintre influente fiind chiar anomia. Lucrarea lui Durkheim, Regulil!f...metodei sociologife, constituie prima fundamentare riguroasa a metodologiei sociologiei. EI subliniaza necesitatea inlaturarii din ~tiinta a prenotiunilor, propune criterii de distingere a normalului de patologic in viata sociala, stabile~te regulile analizei tipologice, fundamenteaza explicatia sociologica determinista ~i prescrie regulile analizei comparative. Opera lui Durkheim a exercitat 0 influenta considerabila atat asupra sociologiei franceze, cat ~i a celei anglo-saxone ;;i americane.

~onceptele importante ale gandirii lui Emile Durkheim

1
1

1
I,

Ca reactie la ideile lui Gabriel Tardtfl, care reducea societatea la suma indivizilor, Durkheim firma ca orice societate are 0 cOn~jinta..colectiv~, adica valori, opinii, mentalitati care ii sunt proprii. Aceasta con;;tiinta colectiva asigura 0 anum ita coeziune societatii, in masura in care indivizii adera la aceasta. Aceasta adeziune se masoara prin legaturile pe care indivizii Ie stabilesc intre ei ~i prin regulile de conduita care sunt conforme cu con~tiinta colectiva.

27

prezinta

poate prezenta

asigurata de

caracterizata prin slabirea

con~tiinta colectiva (putemica)

reguli de conduita (comuna)

con~tiinta individuala (putemica)

care conduce la numita care favorizeaza numita

solidaritate mecanica

integrarea sociala a individului

solidaritate organica

cre~terea sinuciderilor

Adaptare dupa Robert Campeau ~i aI., lndividu et societe, 1993. Figura

n1'.

3 - Conceptele centrale ale gandirii lui Emile Durkheim

Pentru Durkheim, societ<:iteqtraciitionala reu~e~te sa-i integreze bine pe indivizi, pentru ca acqtiaimpart acelea~i moduri de a gandi, de.~sirnJi ~i a ac!iona .. ~nsamblul acestor legaturi dintre indivizi se nume~te~(JIidaJ.itat~ Dlecani~iil~ deoarece ele sunt atat de puternice incat integreaza fiecare niembni-al grupului. Dimpotriva, so<;iet<:it~qillciustri.ala poate intampina dificultati in procesul de integrare a indivizilor. In aceasta societate, solidaritatea este numitaorganic~,.:pentru ca ea se bazeaza pe diferentiere ~i complementaritate. Pe de 0 parte, intr-o soeietate industriala, eon~tiinta eolectiva prezinta individului mai multe moduri diferite :;;i, deseori, contradictorii de a gandi. Pe de alta parte, indivizii au legaturi foarte impersonale :;;i specializate intre ei, in conformitate eu functia pe care 0 oeupa in soeietate. Astfel, dupa Durkheim, sentimentul de apartenenta este mai mie Intr-o soeietate industriala deeat intr-o soeietate traditionala.
28

I
i
~

1
;:

a
"'

e ~

Durkheim utilizeaza conceptul de anomie sociaHixpentru a descrie dereglarea functionalitatii unor societati, care nu reu~esc sa mai integreze individul. Cre~terea valorilor individuale in societatile moderne este expresia slabirii mediilor de apartenenta, precum biserica ~i comunitatea. Un exemplu il reprezinta tinerii din mediul muncitoresc care aspira la 0 viata de lux. Potrivit lui Durkheim, societatea trebuie sa tempereze dorintele individuale cu scopul de a-~i asigura functionalitatea. Durkheim a elaborat 0 metoda pentru studierea fenomenelor sociale ca fapte obiective. Unfapt social.dbnsta intr-un mod de a aqiona, a gandi sau a simti, fixat sau nu, susceptibil sa exercite 0 presiune exterioara ~i care este "general in intinderea unei societati date avandu-~i existenta proprie, independent de manifestarile sale individuale". De aceea, reu~ita ~colara, casatoria, divortul, sinuciderea, participarea la vot etc. sunt fapte sociale, intrucat in fiecare din aceste cazuri societatea ex ereita presiuni asupra comportamentelor fiecarui individ.Metodalui Durkhein1s~e bazeaza pe un principiu important: toate faptele sociale au propria lor existenta ~i trebuie studiate ca lucruri. Max Weber (1864-1920) Sociologul german are 0 opera impresionanta, care se opune ideilor lui Marx ~i Durkheim. Ideile sale au marcat mai ales sociologia americana ~i pe cea germana. EI a fondat un curent sociologic numit sociologia comprehensiva. Influenta lui Max Weber este considerabila in toate ramurile sociologiei. Potrivit conceptiei sale sociologice, fiecare parMax Weber ticipant la 0 cultura data este legat de anumite valori. Omul de ~tiinta traie~te valorile, ca oricare alt om, conform unei anumite com,:;tiinte.Insa, intrucat el este ~i deta~at de ele,. cauta sa Ie inteleaga mai inti'li dintr-o perspectiva globala. Astfel. el poate porni de la aceasta intelegere catre semnificatia lor, dar ~i catre interpretarea rationala, care pune in legatura mijloacele ~i scopul utilizate de catre actorul social. Acest ansamblu de demersuri nu este po sibil tara a admite ca orice conduita sociala are un sens ~i nici unul dintre ele nu trebuie interpretat ca intuitie. Ele inseamna, deopotriva, 0 viziune sincronica larga ~i 0 luare de cuno~tinta istorica. Dar ~tiinta nu se situeaza la acest nivel. Mai mult chiar, ea consta in desfacerea diferitelor totalitati cuprinse spre folosul unei teorii. Astfel, omul de ~tiinta W poate a1catui mai intai conceptia intr-un tablou. Este tocmai ceea ce face economistul, care folose~te valori economice (echilibru, maximum de profit), gasind in cunoa~terea realitatii istorice ~i sociale 0 serie de idei privitoare la comportamentul, sectoarele economice, relatiile
29

dintre cerere ~i oferta etc. ~i construind, de pilda, un tablou matematic al acestor relatii. Sociologul tinde sa mearga chiar mai departe, intrudit coerenta ~i previziunea aproximativa nu-i sunt de-ajuns. Din momentul in care se pune problema destinului, intelegerea trebuie dusa pana la capat, adica in a~a fel incat sa fie stabilit ansainblul factorilor, implicand: a) necesitatea relatiilor dintre ace~tia ~i necesitatea eficientei lor cauzale; b) faptul ca acest ansamblu rezulta dintr-o optiune fundamentala ~i ca necesitatea constrangerilor, ca ~i posibilitatea relativa a ocurentei reale din istorie depind de aceasta optiune; c) posibilitatile de evolutie ale ansamblului acestor factori. Tipul idea,). constituie acest act de gandire. El reune~te 0 multitudine de trasaturi, accentuand deliberat pe unele, tacand realitatea interpretabila printr-o serie de inlantuiri logice riguroase ~i clasand realitatea tipica in raport cu altele. Intelegand prin sociologie,; 0 ~tiinta a actiunii sociale, Max Weber distinge patru tipuri de actiuni: actiunea rationala in raport cu un scop (actorul i~i organizeaza rnijloacele necesare atingerii scopului, pe care il concepe in mod clar); actiunea rationala in raport cu 0 valoare (actorul este consecvent cu ideea pe care ~i-o face despre ceea ce este valid din punct de vedere moral); actiunea traditionala (cea dictata de cutuma); actiunea afectiva (care este 0 reactie pur emotionala). Sarcina sociologului este, a~adar, de a intelege sensul pe care actorul social il da conduitei sale. Contributia lui Max Weber nu se reduce la aspectele metodologice. Intr-una din lucrarile sale celebre, Etica pratestanta ~i spiritul capitalismului, Max Weber demonstreaza ca orice comportament individual nu este inteligibil decat atunci cand sunt luate in consideratie conceptiile generale ~i individuale despre lume, in cadrul carora credinta religioasa reprezinta numai o parte. El constituie, astfel, un tip al capitalismului din ideea de capitalism, a~a cum apare ea din cunoa~terea realitatii germane a epocii (protestantismul). Reluand observatiile lui Martin Offenbacher despre marele ducat de Baden, in care protestantii detineau cea mai mare parte a capitalului mobiliar, in raport cu celelalte confesiuni, trimiteau cei mai multi copii la ~colile superioare, iar ace~tia se orientau in cea mai mare masura catre profesiuni liberale, Max Weber accentueaza raportul dintre ascetismul calvinist ~i valorile muncii. EI demonstreaza, astfel, ca exista 0 forta de influentare considerabila a suprastructurii religioase asupra infrastructurii econornice.
30

Studiullui Max Weber a aditat in ce masura Reforma ~i rationalismul capitalist au inradacinat, pana la cele mai intime profunzimi umane, sensul muncii ~i al banilor. Intr-o perioada in care studiile despre capitalism abundau, originalitatea demersului weberian a constat in comparatia cu tari ~i regiuni in care capitalismul nu s-a dezvoltat, in ciuda unui ansamblu de conditii obiective favorabile. CalvinislTIul;:apare, astfel, ca sistem de valori ce organizeaza aqiunea anumitor agenti sociali, determinandu-i sa "produca", de fapt, capitalism. Intreprinzatorul puritan i~i interzice sie~i utilizarea bunurilor acumulate pentru propria sa placere, dar cauta in munca realizarea vocatiei sale ~i confinnarea gratiei divine. Din contradictia dintre aceste doua conduite - acumularea de bunuri ~i refuzul consumului lor - ia na~tere lumea industriala moderna. Trebuie subliniat faptul ca Max Weber n-a interpretat calvinismul drept cauza capitalismului, ci drept una dintre multiplele sale determinari. De aceea este gre~ita reducerea tezei weberiene la 0 critica a conceptiei marxiste, ce ar explica - spre deosebire de aceasta - economia prin religie. Respingand orice fel de ritual, considerat ca 0 rama~ita de superstitie, valorizand la maximum activitatea profesionala ~i rationala, ce serve~te slavei lui Dumnezeu, calvinismul desavar~e~te, astfel, "demitizarea" lumii. Merita, de asemenea, sa fie amintite preocuparile lui Max Weber asupra birocratiei, ca tip de organizare sociala. Birocratia, sistemul ierarhic functional, cu relatii oficiale intre membrii sai, reglementate de norme fixe, este instrumentul rationalizarii in lumea moderna. Forma superioara de organizare din punct de vedere tehnic,.~~l"8Rr~ti~mermite obtinerea eficientei ~i calcularea rezultatului, subordonand pe fiecare unei finalitati obiective. Pana astazi, gandirea lui Max Weber pastreaza 0 valoare sugestiva impresionanta.

IdelIeprincipale ale gandiriilui Max Weber __

Weber este interesat de actele indivizilor ~i de valorile la care ei adera. Gesturile ~i compOliamentele tlecarui individ sunt sociale, deoarece acestea se bazeaza totdeauna pe raportul cu ceilalti. Sociologia comprehensiva analizeaza semnificatia pe care fiecare individ 0 da actiunilor sale ~i celor cu alti indivizi, contrar lui Durkheim, care, prin metoda sa, studiaza fenomenele sociale din exterior, ca lucruri. Contrar lui Marx, care se sprijina pe nevoile economice ale fiintelor umane ~i pe structura economica a societatii pentru a-i intelege funqionalitatea, Weber arata evolutia valorilor ~i mentalitatilor, ca ~i influentele lor asupra dezvoltarii noilor comportamente econOlll1ce.

31

r
SOCIETATEA CAPITALIST A I se explica prin

proslavite mai mult de

care favorizeaza

precum

Adaptare dupa Robert Campeau ~i al., Individu et societe. 1993. Figura nr. 4 - Principalele concepte ale gandirii lui Max Weber

Max Weber a analizat aparitia capitalismului utilizand conceptul de valori. Fara a nega importanta economiei ~i a factorilor tehnologici, el sustine ca oranduirea capitalista s-a dezvoltat in Occident, in principal prin difuziunea unor "valori rationale", care au generat noi conduite de antreprenoriat pe plan economic. Examinarea religiilor catolica ~i protestanta il fac pe Max Weber sa conchida ca acestea favorizeaza, mai mult decat alte religii, autonomia ~i initiativa, valori necesare dezvoltarii capitalismului. Pe de alta parte, contrar sociologilor din epoca sa, care cereau schimbari importante in societate, Max Weber a elaborat 0 metoda care preconiza neutralitatea fata de societate. Potrivit lui Weber, sociologul trebuie sa se abtina de la orice judecata de valoare in observarea faptelor ~i sa nu propuna "solutii" pentru rezolvarea problemelor constatate in societate. Multi sociologi americani (Talcott Parsons, Robert King Merton etc.) au adoptat aceasta metoda in studierea societatii americane.
32

C,GeneZa ~ideivoltarea<sociologieiromane~ti Ca ~i in celelalte tari ale Europei, ~i in Romania sociologia poate fi indicata printr-o forma extinsa de gandire sociologica, pre cum ~i printr-o pit~t(J.sO(i.Q?Qgif}>fie baza careia s-a ajuns la analiza sociologica propriu-zisa. Pentru prima forma, opera lui D. Cantemir ~i, mai ales, lucrarea acestuia Descrierea Moldovei, constituie, prin conceptia determinist-geografica aplicata societatii, 0 opera de pionierat in istoria sociologiei romane~ti. La aceasta s-ar putea adauga numeroasele memorii, insemnari de calatorie, observatii asupra obiceiurilor, ocupatiilor ~i moravurilor autohtone ori straine, pe care Ie-au lasat carturari romani interesati de observarea comparativa a unor aspecte ale realita!ii sociale. Revolutia de la 1848 a suscitat ~i in Tarile Romane un interes mai bine focalizat pentru explicarea istoriei societatii, stadiului ~i problemelor dezvoltarii societatii romane~ti, precum ~i pentru caile evolutiei modeme capitaliste a acesteia. 0 protosociologie, in sensul aratat la inceput al cuvantului, au elaborat, la noi, I. Eliade Radulescu, I.c. Briltianu, S. Bamutiu, G. Baritiu, M. Kogalniceanu, interesati de sociologie ca forma de legitimare ideologica a intereselor tinerei burghezii romane, aflata in perioada debutului ~i infaptuirii revolutiei sociale ~i nationale. Datorita, insa, conditiilor social-istorice concrete ale evolutiei societatii noastre, sociologia generatiei pa~optiste a imbrati~at, ca tema principala, schimbarea sociaHi, ~i nu problemele ordinii sociale. Mai mult decat atat, la N. Balcescu, sociologia schimbarii devine una a schimbarii sociale revolutionare. De aceea, se poate spune ca, inca in stadiul protosociologic, se pot distinge, in Romania, cele doua orientari sociologice de baza, identificate mai inainte pentru analiza sociologica europeana: 0 sociologie a ordinii (a echilibrului intre antiteze la I.E. Radulescu); 0 sociologie a schimbarii revolutionare (a clasei tarane~ti, la N. Balcescu). In a doua jumatate a secolului al XIX-lea s-au conturat cateva orientari ce au cristalizat optiunile fundamentale existente in societatea romaneasca: poporanismul, avand intre reprezentanti pe Constantin Stere (18641936), eel care considera prioritara pentru societatea romaneasca "problema agrara'" deoarece taranimea era clasa majoritara, sau pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855,..1920), care spunea ca societatea romaneasca a celei de-a doua jumatati a secolului al XIX-lea era in "stare de neoiobagie", "starea liberala" fiind 0 iluzie; conservatorismul lui Titu Maiorescu (1840-1917), cel care, in Contra directiei de azi a culturii romane, cerea ca ,,formele politice" ~i ,,formele culturale" sa aiba un fond solid pentru a nu fi discreditate de catre oameni. Nu folosesc la nimic Jormele fara fond", spunea el;
33

 liheralismul, pozitivismul, evolu(ionalismul etc. au avut unii adepti, mai ales in ultima parte a secolulul al XIX-lea ~i la inceputul secolului al XX-lea: de exemp1u, ~tefan Zeletin (1882-1934), care 1upta pentru ascensiunea burgheziei libera1e; Spiro Haret (18511912), care vedea in invatamant fundamentul dezvoltarii sociocu1turale ~i economice a tarii, dar s-a preocupat ~i de analiza chestiei tarane:jti, a crizei . biserice~ti etc. E1 a scris A{ecanica sociala (aparuta 1a Splru Haret Paris, in anul191 0), in care societatea este infiiti~ata ca o reuniune de indivizi in interac{iune :ji constran:ji din exterior; omu1, principalul element constitutiv al societatii, ar trebui sa aiba ca scop fundamental realizarea civilizatiei lui interioare; in societate exista oameni cu inteligenta medie ~i oameni cu inteligenta maximala; "cre$terea geometricii a inteligen(ei mijlocii a societii(ii" este 0 lege; A avut influent a in societatea romaneasca ~i elitismul etnocratic. A.C. Cuza a ama1gamat idei din bio1ogie, econornie, istorie, teo1ogie, sociologie, pentru a formula 0 "doctrina nationalist-cre~tina", care, in esenta, spunea ca "Romania apartine romanilor!". Nichifor Crainic (1819-1972) a dezvoltat "doctrina etnocratiei corporatiste" ~i a fiicut un plan de constructie a unui "stat etnocratic", in care bogatiile naturale sa fie nationalizate, romanii sa tie reprezentati proportional cu numaru1 lor in toate profesiile, intermediarii paraziti sa tie inlaturati. Traian Braileanu (1882-1947) a scris lntroducere in sociologie. Sociologia :ji arta guvernarii, din care s-a inspirat "legionarismul" . Elemente de sociologie (rurala) aflam in scrierile lui Ion Ionescu de la Brad (1818-1891), unul dintre intemeietorii editiciului sociologiei romane~ti. Dupa studii la Paris ~i ca1atorii prin tarile Europei, Ion Ionescu s-a intors 1a Ia~i, unde a predat la Universitate, a participat la revolutie, a fost expulzat din tara, iar dupa Unirea Principatelor a contribuit la reforma agrara (in care scop a rea1izat numeroase anchete de teren, monografii zonale, iar in par1amentu1 tiirii a militat pentru modernizarea societatii romane~ti). Jules Michelet I-a considerat "sufletul natiunii romane". In acela~i timp 's-au cristalizat preocupari de sociologie morala, de sociologia culturii, sociologia cunoa~terii, sociologia educa{iei etc. "Principiul activ" al societatii este interesul. Viata socioumana este, in fapt, 0 agregare ~'i dezagregare a intereselor in lupta pentru Ideal. Pentru romani, idealul social era progresul in civilizatie, considera Constantin Dimitrescu-Ia~i (1849-1923). Alexandru Claudian (1858-1962), in Sociologia literaturii, releva ca productiile culturale, artistice nu sunt complet autonome, ca au "rezonanta sociala" ~i indeplinesc "functii sociale". Virgil Barbat (1879-1931) ~i G. Em. Marica (1904-1952) s-au preocupat de cunoa~tere, reformarea culturii ~i a ~colii in scrieri de sociologia culturii ~i sociologia educatiei.
34

Dimitrie Draghicescu (1875-1945) a fost studentullui E. Durkheim. In principalele sale scrieri de sociologie: Rolul individului fn determinismul social (1904), Idealul creator. Eseu psihosociologic asupra evoluliei (1914) - apreciate ulterior de ditre G. Bouthoul, P. Sorokin ;;.a. -, el a dezvoltat 0 conceptie sociologica in ton cu sociologiile vrernii. "Sociologia este ;;tiinta unei societati concrete, a unei natiuni. Faptul social nu este universal". "UniversaDimitrie Ddighicescu lizarea unei societati concrete" poate fi inteleasa ca intemationalizare sau deznationalizare. Nici "occidentalizarea" nu poate fi "Idealul", fiindca nici 0 stare a societatii nu este sub speciae aeternitatis. Sociologia, aprecia el la debutul secolului al XX-lea, ar trebui sa "resubiectivizeze istoria", sa scoata la lumina actorul social. "Personalitatile marc ante", geniile ;;i elitele sunt forta principal a ce pot contribui la rena;;terea unei natii. Prin cunoa;;tere se poate "democratiza geniul", se poate forma "con;;tiinta sociala" capabila sa treaca la "activitate sociala". Ce s-a intamplat, deci, in perioada de efervescenta in care, la sfar;;itul secoll}lui a1XIX-lea, s-a institutionalizat ;;i la noi sociologia? In tot intervalul am trait intr-o "tranzitie" cu "incarcatura politica", in care "carturarii" s-au preocupat de raspandirea ideilor lor, de "culturalizarea" poporului pentru a-I pregati sa realizeze evenimente anticipate, dorite, intentionate: unirea, independenta, modemizarea societatii. Insa nici dupa 1848, nici dupa Unirea Principatelor nu s-a petrecut 0 "ruptura dramatic a" in societatea romaneasca. Eminescu ii certa pe romanii care-;;i pierdeau "simtul istoric" accepmnd "institutii nepotrivite", ridicarea unor "oameni tara valoare", "cuvinte noi tara cuprins", 0 limba pasareasca in locul "vrednicei limbi" a stramo;;ilor. A fost criticata "lancezirea", faptul ca se taceau doar planuri "din cutite i pahare", iar proiectele mai serioase ramaneau doar pe hartie. Invalamantul sociologic a fost introdus la Ia;;i, la doi ani dupa introducerea lui la London School of Economics. Primul profesor de sociologie la Ia;;i (1897) a fost Constantin Leonardescu, licentiat in drept la Paris, doctor in filosofie ;;i litere la Bruxelles, cu influenta sociologic a pozitivista. Armand Cuvillier a remarcat preocuparile sociologice ale lui Dimitrie Draghicescu ;;i a elogiat activitatea lui Dimitrie Gusti (1880-1955), care a tinut primul curs sistematic de sociologie la Ia~i, a intemeiat Seminarul modern de sociologie, etica ~i politica. "A-ti cunoa;;te tara este cel mai bun mijloc de a 0 sluji", spunea el. Dimitrie Gusti a tacut studii la Paris, Leipzig, Berlin. Contributia fondatorului "Scolii sociologice" de la Bucure;;ti poate fi sintetizata in teoria voinlei sociale, teoria cadrelor ~i manifestarilor, teoria unitalilor sociale, legea paralelismului sociologic ;;i metodologia monografica, prezente in Dimitrie Gusti principalele sale scrieri: $tiinlele sociale, sociologia,
3S

politica (1909); Despre natura vie{ii sociale (1910); Realitate, 'tiin{a 'i reforma sociala (1919); Sociologia monogra/ica - 'tiinta realita{ii sociale' (1934) ~.a. Voin{a de a crea liantul social este motivata afectiv ~i rational. Iubirea de sine, simpatia 'i religiozitatea motiveaza afectiv vointa. Iubirea de sine insotita de con)tiin{a de sine se manifesta sub forma simpatiei. Omul constata ca are 0 identitate comuna, similara cu a celorlalti ~i capata impreuna con:jtiin{a de grup. Iubirea de sine, respectul de sine, con~tiinta de sine ~i simpatia sunt reunite in religiozitate - venerarea necunoscutului, frica respectuoasa care subordoneaza con~tient eul puterii naturii ~i societatii. Motivarea voin{ei neevoluate (cand omul nu-~i reprezinta scopul ~i folose~te mijloacele pe care Ie are la indemana) se deosebqte de motivarea voin{ei evoluate (omul cauta mijloace adecvate pentru a-~i atinge scopul) ~i de cea a voin{ei rationale (cand omul se concentreaza asupra scopurilor de ales, stapanind bine mijloacele). "Impulsul spre socializarea vointei" se exercita in cadre naturale ~i cadre sociale ale vietii sociale (cosmic, biologic, istoric, psihic). Acestea provoaca reactii ale vointei care se mant!esta (economic, spiritual, etico-juridic, politico-administrativ). Legea paralelismului sociologic surprinde raporturile dintre voin{a sociala, cadre ~i mantlestari. Comunitatile, institutiile, grupurile sunt unita{i sociale pentru studiul carora este necesar demersul interdisciplinar. Tehnica de cercetare privilegiata este monografia. D. Gusti ~i echipele sale au intentionat cunoa~terea sociologica a intregii societati romane~ti, pentru a intocmi un "atlas sociologic al poporului roman". Printre discipolii ~i colaboratorii lui Gusti se numara Mircea Vulcanescu, Henri H. Stahl, Traian Henri H. Stahl Herseni, Arthur Golopentia, Constantin Brailoiu. Petre Andrei (1891-1940) a fost un promotor al integralismului in sociologia romaneasca (sociologia trateaza faptul social in totalitatea sa). Doar 0 asemenea sociologie poate studia manifestarile constitutive ~i mantlestarile organiza{ionale, mai exact modul in care se cristalizeaza relatiile reciproce in institutii. Ca sa cercetam 0 institutie trebuie sa 0 plasam in "totul social". Putem cerceta sociologic ~i valorile (sa facem sociologia valorilor) ~i personalitatile, pe "purtatorii" valorilor ~i pe creatorii lor. Petre Andrei s-a ocupat, de asemene'!, de studiul sociologic al traditiei, solidaritatii, claselor sociale, evolutiei. In Problemele metodei fn sociologie (1927), ca ~i in Sociologie generala (1936), sociologul ie~ean a realizat 0 serioasa prezentare a sociologiei lui Max Weber. Sociologia universitara s-a dezvoltat prin activitatea profesorala ~i publicistica a lui Virgil Barbat, Eugeniu Sperantia, Alexandru Claudian, George Em. Marica. In urma reformei comuniste a invatamantului romanesc, din anul 1948, sociologia este inlaturata din invatamant ~i din cercetarea ~tiintifica, fiind
36

considerata 0 ~tiin!a burgheza. In anul 1966, inva!amantul sociologic universitar este reluat ~i, ulterior, are loc 0 expansiune rapida a cercetarii sociologice. Manifestandu-~i funqia critic a, sociologia intra in conflict cu puterea comunista. De altfel, existenta ei nu poate fi in consens cu logica sistemelor totalitare. Dupa 1977, sociologia romaneasca este redusa la limita supravie!uirii. La inceputul anului 1990, inva!amantul sociologic ~i cercetarea sociologica sunt reorganizate; apar catedre universitare, facultati, institute academice de cercetare ~i centre de studii specializate, reviste de sociologie (loan Mihailescu, 2003).

4. Neutralitate axiologicii $i valori sociale

In general, paradigmele difera nu numai din punctul de vedere al conceptelor folosite, ci ~i in raport de valorile carora Ii se subordoneaza. Potrivit antropologu1ui american Clyde Kluckhohn (1951), valoarea reprezinta ,,0 conceptie explicita sau implicita despre ceea ce este dezirabil, distinctiva pentru individ sau grup, care influenteaza alegerea modurilor, mijloacelor ~i scopurilor actiunii", iar pentru sociologul roman Petre Andrei, valoarea este ,,0 relatie functionala dintre un subiect ~i un obiect" (1945). Prin urmare, valorile apar ca un rezultat mai mult sau mai put in conflictual dintre indivizi ~i mediullor de viata, reprezinta ceea ce este dorit de indivizi sau grupuri. Referindu-se nu numai la realitatile prezente, ci ~i laceea ce ar trebui sa fie, paradigmele indud judecati de valoare, reflecta valorile la care cercetatorul a aderat. In acest caz, se pune intrebarea: mai poate fi realizata cunoa~terea obiectiva a socialului? La aceasta intrebare s-au conturat doua tipuri de raspunsuri: unul, care sustine ideea de neutralitate axiologidi; altul, care pledeaza pentru afirmarea deschisa a valorilor adopt ate de cercetator. Sociologul german Max Weber evidentiaza faptul ca asigurarea obiectivitatii este posibila numai prin neutralitate axiologica (independenta fata de valori). Aceasta atitudine are doua laturi: Prima: sociologul trebuie sa se lase condus de etosul ~tiintei ~i nu de comandamentele morale sau politice ce decurg din rolullui de cetatean sau adept al unei anumite orientari politice. El trebuie sa afle ceea ce este ~i nu ceea ce vrea sa afle, iar socio10gia nu este un studiu etic despre cum trebuie sa fie societatea. Cercetatorul vietii sociale trebuie sa se dispenseze in studiul sau de valorile morale, etice, politice, identificandu-se din acest punct de vedere cu fizicianul. A doua latura se refera la imposibilitatea ~de a deriva judecatile de valoare din enunturile teoretice sau existentiale. In opinia lui Max Weber (1964), istoricul, sociologul, economistul pot ~i trebuie sa se abtina de la a lua parte cuiva, de a lauda sau condamna, deoarece ~tiinta pura este incapabila sa rezolve problema aqiunii. Adevarul ~tiintific nu se lasa
37

determinat prin nici un criteriu exterior, ca, de exemp1u, uti1itatea economica, eficacitatea politica, dezirabi1itatea moralil. In ace1a~i timp, e1 nu poate)ntemeia asemenea eva1uari. In aceea~i directie a neutra1itatii, Peter Berger (1963) considera sociologia ca 0 "discip1ina a deta~arii", iar Robert Bierstedt (1957) arata ca socio1ogia este 0 ~tiinta categoriala, nu normativa. Ea se refera 1a ceea ce este, nu 1aceea ce trebuie sa fie. Prin urmare, nu are 1egatura cu va1ori1esocia1e. Dezideratu1 neutralitatii este, oare, posibi1 rea1izat in ~tiinte1e socioumane? Cei mai multi specia1i~ti considera ca idea1u1 neutra1itatii este 0 himera. Robert Lynd (1939) a respins idea1u1 unei ~tiinte socio-umane dezinteresate, Gunnar Myrda1 (1969) sustine ideea dependentei cunoa~terii de va1ori1e imparta~ite de oamenii de ~tiin!a, iar W.J. Goode ~i P.K. Hart (1952) evidentiaza faptu1 ca re1atia dintre ~tiinta ~i valoare este incomparabi1 mai stransa in ~tiinte1e socio-umane decat in ce1e ale naturii. La randu1 sau, Alvin W. Gou1dner (1962) sub1iniaza ca savantii sunt actori socia1i ~i, a~a cum nu se pot despaqi total de cunoa~terea comuna, nu se pot deta~a definitiv nici de va1ori1e lor din viata de zi cu zi. Majoritatea ce10r care recunosc existenta unei 1egaturi indiso1ubi1e intre cercetarea ~tiintifica ~i va10ri nu interpreteaza acest fapt ca fiind 0 piedica de netrecut pentru promovarea cunoa~terii ~tiin!ifice in socio1ogie. Ei pretind, insa, respectarea urmatoarei norme: fiecare cercetator sa dezva1uie cu c1aritate premise1e va10rice de 1a care a p1ecat in studierea diverse10r aspecte ale rea1ita!ii socia1e. Altfe1 spus, este preferabi1 sa se recunoasca deschis va1ori1e imparta~ite de cercetator, deeM sa se afirme neutra1itatea axio1ogica imposibi1 de atins. Prin urmare, nici in ~tiinte1e naturii ~i cu atat mai putin in ~tiinte1e socia1e ~i comportamenta1e nu este posibi1a, nici dezirabi1a deta~area de va1orile socia1e. Etica responsabilWipi, concept propus de Max Weber, trebuie sa orienteze activitatea de cercetare ~tiintifica ~i discip1ine1e socio-umane. 5. Func(iilesociologiei ,

Definita ca studiu1 sistematic a1 societati1or umane, punand accent, in special, pe sisteme1e modeme industria1izate, imp1icand metode de investigare ~i eva1uare a teorii1or, necesare evidentierii ~i argumentarii logice, socio1ogia are functii importante: a) expozitiva, foe descriere a rea1ita!ii socia1e, de prezentare a fapte1or, fenomene1or ~i procese1or socia1e, a~a cum acestea au loco Este a~a-numita dimensiune sociografica a socio1ogiei; b) explicativil} Ca orice ~tiinta, socio1ogia urmare~te explicarea a ceea ce se int<lmp1a in societate, analiza diferite10r aspecte ale rea1ita!ii socia1e, c1arificarea ~i in!elegerea diverselor re1a!ii dintre diverse1e 1aturi ale vietii sociale, dintre faptele, fenomene1e ~i procesele sociale ce caracterizeaza 0 societate;
38

e) critic-ameliorativa, prin studierea fenomenelor soeiale, eritIea realWitilor problematiee ~i propunerea de solutii ce pot fi integrate in diferite politici sociale. Dimensiunea critica a sociologiei face ca aceasta disciplina ~tiintifica sa nu se poata dezvolta cu adevarat decat in societatile democratice; d) aplicativa sau pragmatic-inginereasca.}Rezultatele eercetarilor soeiologice pot fi utilizate in elaborarea politieilor soeiale, soeiologul nepuHindu-se substitui, insa, politicianului. Implieatiile practice ale soeiologiei sunt deosebit de importante. Sociologia poate eontribui la eritica sociala ~i la praetiea reformei sociale in mai multe feluri. lntre acestea mentionam: imbunatatirea intelegerii unui anumit complex de circum stante sociale ne ofera, adesea, 0 ~ansa in plus de a Ie controla; sociologia ne asigura mijloace de a ne spori sensibilitatea cultural a, permitand politicii sa se bazeze pe con~tiinta valorilor culturale divergente; putem investiga consecinte1e - intentionale ~i neintentionale - ale adoptarii unui anumit program politic; poate, eel mai important, sociologia produce eon~tiinta de sine, oferind indivizilor ~i grupurilor 0 ~ansa sporita de a-~i determina conditiile propriei lor vieti. Este cunoseut faptul ca Romania de azi se afla intr-o situatie eomplexa, economic a, soeiala, politica ~i eulturala, este angajata intr-un proees de tranzitie ~i reforma spre 0 eeonomie de piata competitiva, dore~te sa se integreze in Europa, pastrandu-~i profilul inconfundabil, se realiniaza la valorile pluralismului ~i ale democratiei. Pentru a raspunde aeestor nevoi vitale este necesara cunoa~terea corespunzatoare a realitatii sociale, 0 convergenta ~i 0 potentare a eforturilor tuturor cetatenilor Romaniei (Aurelian Bondrea, 2000, 2004). A~a ceva este imposibil de realizat tara aportul ~tiintelor socio-umane ~i, eu deosebire, al sociologiei. Astazi, mai mult decat oricand, soeiologia romaneasca trebuie sa fie 0 sociologia militans. 6. Trei!'lodurl dijeritedeaprivi societat~a Studiul societatii s-a imbogatit prin evolutia gandirii sociologiee. Soeiologia deserie fenomenele umane, desprinde anumite regularitati in actiunile savar~ite de indivizi in societate, ata~and aceste actiuni unor cauze precise. A defini soeietatea nu este u~or pentru sociologi. Sa ne imaginam ca ei dispun de trei perechi de ochelari pentru a privi in jurul lor ~i pentru a vedea, sub unghiuri diferite, individul in soeietate. Cele trei pereehi de oehelari corespund, deci, la trei moduri diferite de a expliea realitatea sociala ~i raporturile dintre individ ~i soeietate. Ele sunt, de fapt, modelele cele mai importante ale traditiei sociologiee. Potrivit lui Robert Campeau ~i colab. (1993), eele trei modele sunt urmatoarele:
39

A. Modelul determinismului social Potrivit lllodelului determinismului social, unii sociologi (Comte, Marx;Durkheim, Merton etc.) explica, prin actiunile anterioare ~i prin mediul social, comportamentul indivizilor. Astfel, se expIica actiunile delincventului prin gesturile parintilor sai fata de el in copilarie ~i prin influenta grupului de covarstnici. Pe scurt, se incearca a se arata cum actioneaza societatea ~i principalele sale institutii (familie'A ~coala, intreprindere etc.) asupra individului ~i comportamentelor sale. In acest fel, delincventii au prea putina libe11ate de actiune devreme ce ei imita ceea ce au cunoscut in mediul lor, fiind adesea obiect al agresivitatii sau al lipsei de actiune din partea unui parinte. Se spune adeseori ca un copil batut are tendinta sa faca sa suporte violentele alte persoane a caror victima a fost. Se poate repro~a acestei teorii ca acorda societatii 0 prea mare influenta asupra individului ~i ca 11 concepe ca pe 0 "fiinta programata".

Figura nr.

S.

Modelul determinismului social

B. Modelul individualismului
Alti sociologi (Weber, Simmel, Goffmanrt'/etc.), repro~and determinismului social faptul ca lasa preaputin spatiu libertatii umane, considera individul ~i grupul ca actori care pot crea sau modifica principalele institutii ale societatii. Cand utilizam termenul de individ, 11 folosim in sensul pe care i-I da modelul individualist: individul poate fi la fel de bine 0 persoana sau un grup de persoane care intervin in situatii sociale precise. Acest model pleaca de la trairile ~i de la actiunile oamenilor sau grupurilor sociale. Demersul individualist descrie locul individului in societate sesizand din "interior" semnificatia gesturilor savar~ite. Este yorba, deci, de a se pune in locul celui ce observa ~i de a descoperi sensul pe care 11 da lucrurilor intr-o situatie anume ca ~i motivele pentru care Ie da acest sens. Acest studiu centrat pe individ nu orienteaza, cu necesitate, observatorul spre descoperirea structurilor sociale. Societatea este rezultanta a nenumarate interactiuni intre persoane ~i grupuri. Structurile sociale provin din aceste interactiuni intre indivizi ~i din semnificatia pe care fiecare o da gesturilor celuilalt. Critica ce se poate formula la adresa acestui model este faptul ca este prea centrat pe individ ~i nu ne permite sa intelegem conflictele sociale ~i raporturile de dominatie care exista in societate.
40

e d

Figura nr. 6. Modelul individualismului

C. Modelul interdependentei dintre individ i societate . Sunt ~i sociologi (Morin, Elias etc.) care ridica problema celor doua demersuri precedente. Dupa ei, primul accentueaza prea mult influenra determinanta a structurilor sociale asupra individului. El presupune ca individul este produsul pur ~i simplu al acestor structuri. Cat prive~te al doilea demers, el lasa pre a mult loc posibilitarii ca, pomind de la individul insu~i, sa se creeze structurile societarii. Astilzi, se considera ca aceste demersuri nu se opun, ci se completeaza. Modelul interdependentei, pe care il impart~irn ~inoi, se bazeaza pe postulatul unei interdependenre echilibrate intre individ ~i societate. Edgar Moriu scria, in 1984, despre aceasta relarie: "Cand existl interacriuni intre indivizi, se creeaza o societate care este ca un tot ce se impune indivizilor. Dar aceasta nu semnifica faptul ca indivizii se dizolva ~i ca totul exista in afara lor ~i de 0 maniera transcendenta ... Indivizii depind de societatea care depinde de ei". Figura Dr. 7 permite vizualizarea acestui model al interdependenrei.

Figura nr. 7. Modelul interdependentei

Fiecare sociolog este tentat sa reprezinte printr-o imagine legaturile subtile ~i complexe care se res intre indivizi ~i societate. Sociologul german Norbert Elias a studiat aproape 0 jumatate de secol relariile dintre individ ~i societate. E1 a recurs la mai mu1te imagini. Intr-o prima imagine, el compara societatea cu un dans: "Pentru a simbo1iza societatea, sa reprezentam un grup de dansatori, executand dansuri de curte, cadrilul, de pilda, sau 0 hora raraneasca. Pa~ii ~i reverenrele, toate gesturile ~i toate mi~carile pe care Ie efectueaza fiecare dansator se sincronizeaza in totalitate cu cele ale celorlalti dansatori ~i dansatoare. Daca s-ar considera separat fiecare dintre indivizii care participa
41

la acest dans, nu s-ar intelege functia mi~dirilor. Modul in care se comporta individul in aceasta imprejurare este detem1inat de relatiile dansatorilor lntre ei. El nu va fi foarte diferit de comportamentul indivizilor in general. Fie ca raportul este de prieten sau de du~man, de parinte fata de copil, de barbat ~i femeie sau de rege fata de supu~i, de director fata de salariati, comportamentul pe care 11 adopta indivizii este totdeauna determinat de relatiile trecute sau prezente cu ceilalti". Prin aceasta imagine, Elias arata ca individul nu exista in afara societatii, ca nu este 0 "fiinta protejata" impotriva a ceea ce se nume~te "societate". El recurge la 0 a doua imagine pentru a face sesizabila complexitatea legaturilor de interdependenta intre individ ~i societate, ~i anume, imagine a flfll!l.li? care individul se compara cu un fir ~i societatea cu 0 plflsa, cu 0 retea. in " PIasa este alcatuita din mai multe fire legate intre ele. In acela~i timp, nici ansamblul acestei retele, nici forma pe care 0 ia fiecare dintre diferitele fire nu se explica pomind de la unul din aceste fire, nici de la toate firele; ele se explica doar prin asocierea lor, relatia dintre ele (00.)' Aceasta pIasa nu este altceva dedit 0 reunire a diferitelor fire; in acela~i timp, fiecare fir reprezinta 0 unitate in sine; el ocupa un loc particular, ocupa un loc specific".
_.... .',",:,'_: ',' :n".'''',:_"_"._ ..... _,,__ ,

7;.friiu:ijJaltl~.t~Qrij..S;qci()lQgic~ l

Exista un mare numar de teorii sociologice. Ar fi dificil sa Ie prezentam pe toate. In acela~i timp, fiecare dintre ele acorda importanta unui aspect anume: societatea, individul, ordinea sociala saudezordinea. 0 adaptare a schemei lui Nicole Delruelle-Wosswinkel (1987)permite reprezentarea celor doua axe de-a lungul carora se dezvolta principalele teorii sociologice.
ORDINE SOCIAL!\. (INTEGRARE) Functionalismul Interactionismul macrosociologie SOCIETATEA microsociologie INDIVIDUL IN INTERACTIUNE CU ALTUL

Conflictualismul

DEZORDINE SOCIAL!\. (CONFLICT) Schema adaptata dupa N.D. Wosswinkel. Introduction iL la sociologie generale, Bruxelles, 1987. Figura nr. 8 - Principalele teOl'ii sociologice 42

t
J

MariIe curente teoretice se pot amplasa avand in vedere cele doua anexe: dimensiunea interac!iunii dintre indivizi ~i dimensiunea ordinii sociale. Sa examinam, pentru inceput,. ~~~~1I.t~J!)!t~~care are in vedere nivelul analizei efectuat de fiecare teorie ... ", In general, se disting trei niveluri de analiza pentru a studia societatea. Primul nivel prezinta individul in cadrul restrans al vie!ii cotidiene, in care el intra in interaqiune cu al!i indivizi. Este yorba de microsociologie, nivel de analiza care se refera la interac!iunea intre indivizi ~i intre grupurile mici care constituie baza societa!ii. Al doilea nivel, mezosociologia, are in vedere, in special, grupurile sociale carora Ie apar!ine individul: familia, ~coala, grupul de covarstnici ~i grupul de munca. Acest nivel constituie releul principal dintre individ ~i societate. Este studiul organiza!iilor, institu!iilor ~i grupurilor sociale care depa~esc nivelul cotidianului. Cel de-al treilea nivel, macrosociologia, reune~te observa!iile cu privire la ansambluri mai ample, precum cultura sau clasele sociale ale unei regiuni, na!iuni sau ale mai multor !ari. Avand in vedere ca aceste ansambluri sunt in continua transformare, acest ultim palier prive~te evolu!ia structurilor societa!ii. Care este nivelul de analiza eel mai util pentru in!elegerea unei societa!i? Dupa cum yom vedea, unele teorii, printre care func!ionalismul sau conflictualismul, reprezinta 0 viziune globala aSupra realita!ii sociale, in timp ce altele, precum interaqionismul, prin observarea legaturilor dintre indivizi, se situeaza la nivelul analizei cotidianului. Astazi, teoriile care se centreaza pe individ par sa se dezvolte progresiv, in detrimentul abordarii globale, care, potrivit lui M. Grawitz (1991), incearca sa explice totul, utilizand, uneori, concepte prost definite. In pofida acestei critici cu privire la viziunea globala, consideram ca ea reprezinta, inca, singura perspectiva valabila in ~tiin!ele umane, deoarece ea ofera 0 explica!ie satismcatoare ~i detaliata a func!ionarii unei societa!i. In opozi!ie, interac!ionismul depa~e~te cu mare dificultate nivelul descriptiv al raporturilor sociale ~i al vie!ii in societate. Pe axa orizontala;l teoriile se disting dupa unitatea asupra careia se realizeaza observa!ia: individul, grupul social sau societatea in ansamblul sau. Dupa cum situeaza cauzele, la nivelul societa!ii sau al individului, sociologii adopta sau nu modelul determinismului social pentru a explica
;> < raporturile intre indivizi ~i societate ........ Sa luam in considerare, acum,IIf~~~~~t ordinea ~i dezordinea. Un sociolog, precum Emile Durkheim,prive~te societatea ca un sistem in care toate paqile sunt legate intre ele. Potrivit acestui autor, elementele care permit coeren!a sistemului ~i favorizeaza consensul social sunt, de fapt,
>

43

toate comportamentele umane care se conformeaza comportamentelor dominante Intr-o societate data. Exista forte sociale care contribuie la stabilitatea societatii, creand, in acest fel, 0 ordine sociah'i. Alti sociologi, ca Marx, au analizat dezordinea sociah'i (revolutii, greve, razboaie etc.) din societate i schimbarile care rezulta. Exista in societate forte sociale care, pe termen lung, 0 transforma complet. Edgar Morin (l984)se situeaza pe 0 pozitie mediana intre cele doua tendinte. Potrivit lui, " ... exista in societate atat ordine, cat ;;i dezordine, atat coerenta, cat i incoerenta. Bineinteles, in ciuda tensiunilor ;;i dezordinii, orice societate orienteaza, modeleaza i chiar reprima aqiunile care-i ameninta coeziunea intema". In acest mod, se poate defini societatea, avand In vedere conceptul de ordine sau de conflict. Utilizand conceptul de ordine sociala, se obtine 0 imagine statica a societatiL un portret instantaneu al realitatii. Facand apella conceptul de dezordine sau conflict social, se obtine 0 imagine de mi;;care ;;i de transformare a societatii. In ceea ce ne prive;;te, yom avea in vedere atat ordinea, cat ;;i conflictul, pentru a intelege ce se intampla in societate. Sa luam exemplul unui magazin, unde, pe de 0 parte, exista proprietarii sau reprezentantii lor ;;i, pe de alta parte, personalul. Unii sociologi considera interesele celor doua grupuri ca fiind complementare. Ei vorbesc de importanta rolului fiecaruia ;;i despre necesitatea colaborarii tuturor pentru mentinerea magazinului. Alti sociologi, dimpotriva, prezinta interesele celor doua grupuri sub aspectul conflictului care Ie divizeaza. Acqtia evidentiaza tendinta proprietarilor de a-;;i spori profitul ;;i de a impiedica creterile salariale ;;i pe cea a salariatilor de a majora remuneratia in vederea ameliorarii nivelului lor de viata. lnteresele celor doua grupuri fiind contrare, unitatea ar putea cunoa;;te tensiuni, chiar cont1icte, putandu-se ajunge la schimbari organizationale majore. Pe scurt, se poate spune ca relatia dintre societate ;;i individ se poate studia la trei niveluri de analiza: micro sociologic, mezosociologic ;;i macrosociologic. In acela;;i timp, analiza se bazeaza pe ordinea sau dezordinea observabile Intr-o anumita societate. Principalele teorii sociologice Dintre numeroasele teorii sociologice, le-am selectat pe cele mai semniticative, care, prin importanta ;;i renume, au marcat profund gandirea sociologilor. Cele trei rnari teorii sunt: interactionismul simbolic, functionalismul ;;i conflictualismul.
44

'A:;>~~,,',;a': ,!':'':'''''::': lr"Jii!' '~';;'SI.'~w;~~"f'roDIS.U"'i';j!'f

Teoda iriteractiQ,nista, bazata pe modelul individualismului, desemneaza toate formele de interaqiuni dintre indivizi ~i grupuri. Ea apartine microsociologiei: porne~te de la punctul de vedere al individului ~i dezvoIta idee a ca fiecare fiinta umana, in asociere cu aItele, contribuie la a face din societate ceea ce este. Ea are in vedere, inainte de toate, bogatia trairilor fiecarui individ, care aqioneaza liber ~i intr-un anumit context social. Starea societatii ar depinde indeosebi de muItitudinea interactiunil or concrete intre persoane sau grupuri. Exemplul aglomeratiei la orele de varf in marile ora~e ilustreaza aceasta interaqiune intre indivizi, in care fiecare alege, in mod izolat, sa procedeze precum ceilalti, luand autoturismul pentru a merge la serviciu. Consecinta sociala a acestor nenumarate gesturi individuale identice este nefavorabila: aglomeratie, ore lungi de a~teptare, poluare, nervozitate etc. Deciziile individuale interactioneaza intre ele. La limita, ele au un impact direct asupra funqionarii globale a societatii . . Potrivit antropologului american Hemi Garfinkel,llu se poate niciodata analiza un fenomen social intr-o maniera obiectiva, rece. In interactiunea dintre oameni, apare faptul. In felul acesta, tlecare persoana i~i reevalueaza constant raporturile cu ceIeIalte, bazandu-se pe propria experienta ~i cunoa~tere a comportamentelor celorlalti. Sociologul trebuie sa descopere motivele aqiunilor individuale ~i sensul pe care fiecare Ie atribuie acestor actiuni. Teoria interaqionista pune accent, prin urmare, pe demersul subiectiv in analiza fenomenelor. Erving Goffman a aprofundat problema interactiunii intre doua persoane, punand in evidenta regulile dupa care se realizeaza comunicarea. In mod normal, in procesul comunicarii, fiecare adopta comportamente previzibile in scopul de "a se evita 0 scena". Aceste comportamente constituie un "amestec de ~iretlicuri", pentru a fi disimulate in ochii celorlalti, ~i de respect, pentru mentinerea concordiei. Acesta este motivul pentru care Goffman compara societatea cu un teatru in care fiecare persoana invata sa joace anumite roluri. Rezulta ca, in procesul comunicarii, seria de reguli (limbaj, gesturi, ~iretlicuri etc.), utilizate de cele doua persoane, servesc Ia influentarea celuilalt. Astfel. daca cineva da impresia altcuiva ca este incapabil, este foarte probabil ca acesta sa-~i piarda increderea in el.

I
45

INTERACTIONISMUL

analizeaza

utilizeaza

pune accent pe

1
problemele sociale demersul subiectiv ordinea sociala

abordate conform

care se bazeaza pe

orientari liberale, conservatoare, care centrat pe opteaza pentm recunoa~te propune

statu quo social

responsabilitatea

solutii

la nivelul

la nivelul

interactiunile sociale

intre

ce determina

Adaptare dupa Robert Campeau ~i aI., Individu et societe, 1993. Figura m. 9. Teoria interactionista 46

Critica teoriei interactioniste .... De ce este criticabila aceasta teorie? Spre deosebire de teoriile globale care incearca sa explice totul, aceasta este centrata pe trairea individului ~i pe sensul acordat actiunilor celuilalt. I se repro~eaza acestei teorii faptul ca ignora factorii istorici ~i importanta institutiilor care preseaza asupra indi-vidului ~i ca neglijeaza raporturile de dominare care pot exista intr-o societate data. De pilda, aceasta teorie nu se ocupa de cultura sau de clasele sociale dintr-o societate. Ea exclude din analiza problema schimbarii sociale. Chiar daca exista unele modificari, ele accentueaza ~imai mult statu quo-ul social (1 Comeau, 1987).

J:;i'i~~~~!.,~,j~:
Teoria functionalistas'-a dezvoltat in ideea de a explica functionarea globala a societatii. Ea a pomit de la 0 intrebare importanta: ce trebuie sa faca 0 societate pentru a se mentine, in pofida fortelor (violenta indivizilor ~i a grupurilor, revolutii, razboaie etc.) care ar putea sa 0 distruga? Bronislaw Malinowski, considerat ca unul dintre fondatorii functionalismului, a fost primul care a fixat reperele acestei teorii, punand urmatoarele intrebari cu privire la indivizi ~i institutii: Ce functioneaza? Cum? De ce? El constata ca institutiile, precum familia, religia etc. trebuie sa raspunda unor nevoi colective precise. De exemplu, familia are mai multe functii in societate: 0 functie economic a, 0 functie de repro due ere ~i 0 funqie de educatie sau de transmitere a mo~tenirii culturale a unei societati. La inceput, funqionalismul tintea sa explice cum 0 institutie integreaza membrii intr-o societate ~i contribuie la mentinerea ordinii sociale. Alti fondatori ai funqionalismului (Clyde Kluckhohn,Talcott Parsons) au acordat mare atentie contributiei institutiilor la buna funqionare a societatii, subliniind urmatoarele: a.' societatea funqioneaza ca un tot coerent, cu structuri ~i grupuri sociale bine coordonate; b. societatea poseda propria structura, care tinde spre ordine sociala; c. societatea are institutii care-si au utilitatea lor; d. pentru ca societatea'tinde spre 0 anumita ordine sociala, membrii sai trebuie sa imparta~easca acelea~i valori fundamentale. Functionali~tii acorda 0 mare importanta mecanismelor de integrare in societate (familie, ~coala etc.). Un alt sociolog american, Robert King Merton, a fost preocupat, cu precadere, sa descrie functionarea institutiilor sociale ~i impactul acestora asupra individului. El a explicat cum este posibil ca institutiile sa exercite presiuni asupra indivizilor ~i cum unii dintre ei devin mai curand nonconformi~ti decat confonni~ti. R.K. Merton distinge doua elemente din societate care permit intelegerea deviantei unor compOliamente: a. Primul element este un ansamblu de idealuri ~i de scopuri pe care Ie propune societatea ~i care influenteaza aspiratiile ~i proiectele indivizilor; b. Cel de-al doilea element este ansamblul de mijloace acceptabile pe care societatea Ie pune la dispozitia fiecaruia cu scopul de a atinge aceste idealuri ~i obiective. Societatea stabile~te modalitatile prin care acestea pot fi atinse.
47

analizeaza

nJNCTTONA~ I utilizeaza

pune accent pe ordinea socia]a

probleme]e socia]e

demersu] global

abordate potrivit I orientarii Iibera]e care centrat pe favorizeaza propune ce se bazeaza pe

]a nive] de

institutii

care i~i fixeaza ]a nive] de

ce pot sa dezvolte

care trebuie sa conduca ]a

[::",
care ghideaza

funqionare eficienta

Adaptare dupa Robert Campeau ~i a!., Individu et societe, ]993. Figura nr. ]0. Teoria functionalista 48

In anul 1949, R.K. Merton explica existen!a comportamentelor deviante prin prezen!a unui decalaj prea mare intre scopurile ~i ide~lurile propuse ~i mijloacele puse la dispozi!ia indivizilor pentru a Ie atinge. In aceste condi!ii, indivizii trebuie sa recurga la alte cai, ilegale, pentru a Ie realiza. Atunci dlnd exista decalaj intre scopuri ~i norme in societate, se produce o slabire a normelor care favorizeaza dezorganizarea societa!ii. Merton nume~te acest fenomen ag.omie sociala. Critica teoriei functionaliste Ce critici pot fi aduse acestei teorii? Cum poate fi explicat succesul acestei teorii, mai ales in Statele Unite ale Americii? Madeleine Grawitz (1991) sus!ine ideea potrivit careia aceasta teorie a cunoscut un asemenea succes datorita opozi!iei la no!iunea de lupta de clasa, definita de marxism. Ea subliniaza faptul ca "funqionalismul nu cauta sa stabileasca legatura de cauzalitate intre fenomenele pe care Ie identifica, nici sa Ie explice". Alvin Gouldner,critic al funqionalismului american, considera ca este yorba de 0 teorie care sus!ine regimul existent, prezervand institu!iile sociale ~i neaducand decat modifidirile necesare pentru a evita ca membrii societa!ii sa devina devian!i, adica sa incalce normele principale din societate. Aceasta teorie nu tulbura cu nimic structurile fundamentale ale societa!ii. Societatea este prezentata, potrivit lui M. Mellouki (1983), ca un fenomen "plat, tara contradiqii, tara schimbare, tara istorie". Aceasta abordare, dupa cum se constata, minimalizeaza conflictele sociale, punand accent pe ordinea sociala in societate. Ea trateaza devian!a ~i tensiunile sociale drept cazuri, care pot fi rezolvate de societate sau ca disfunqii datorate decalajului pre a mare intre scopurile prea inalte ~i mijloacele pre a reduse de a Ie atinge.~ C~<a",~~~cI~;';' ';wl: .... <~un\;t:u2'hmmur"W

Demersul critic ofera 0 perspectiva diferita asupra societa!ii ~i raportului sau cu individul. Curentul dominant in demersul critic este, tara indoiala, marxismul. Marxismul dezaproba integral structurile societa!ilor capitaliste pentru ansamblul problemelor indivizilor. Lui Karl Marx i se datoreaza, in principal, aceasta teorie. EI a descris modul in care societatea engleza a secolului al XIX-lea a fost organizata in vederea satisfacerii intereselor unei minorita!i care poseda ~i gestiona boga!iile, in defavoarea majorita!ii popula!iei. Aceasta exercitare a puterii de catre clasa avuta ia forma exploatarii economice a clasei muncitoare. Aceasta din urma este deposedata de mijloacele de munca ~i pierde roadele muncii sale in profitul capitali~tilor. Marx c6nstata existen!a a doua clase sociale antagoniste: burghezia, care poseda mijloacele de produc!ie ~i boga!iile dintr-o societate, ~i proletariatul, care nu dispune decat de foqa sa de munca, pe care 0 vinde pentru a-~i satisface trebuin!ele. Interesele celei dintai sunt de a spori continuu productivitatea, profiturile, boga!ia. Interesele celei de-a doua sunt de a-~i spori salariile ~i de a-~i ameliora condi!iile de munca ?i calitatea vie!ii. Antagonismul fundamental intre interesele acestor doua clase conduce la lupta de clasa.
49

CONFLICTUALISMUL

ana1izeaza prob1emele sociale

utilizeaza

---(MARXISMUL)

pune acc;ent pe dezordinea socia1a

demersul global

abordate potrivit orientarii radica1e care situeaza responsabilitatea

centrat pe societatea capita1ista

ce propune solutii profunde care poseda cauzata de

la nivel de

la nivel de structuri politice ... ~l SOClO-economlce

fond ate pe raporturi sociale de dominatie ~i exploatare

pnn care

asupra proletariatu1ui (clasei muncitoare)

productie

care salariala este interesata dece munca poseda ce forta de interesat poseda (a) este I de cre~tere I I I

mijloace

I
Adaptatii dupa Robert Campeau ~i a!., lndividu et societe, 1993. Figura ill. 11. Teoria confIictualista (marxista)

I
50

Potrivit acestei teorii, problemele sociale rezuWi din actiunile clasei dominante ~i sunt produsul societatii capitaliste in ansamblul sau. Contrar traditiei functionaliste, care repro~eaza problemele aparute institutiilor ~i indivizilor incapabili sa-~i indeplineasca rolurile sociale, teoria marxista demonstreaza ca societatea capitalista este incapabila sa satisfaca trebuintele fundamentale ale indivizilor ~i ca aceasta este locul unei lupte pentru putere de care profita, de fapt, 0 minoritate. Aceasta minoritate nu este capabila sa puna capat problemelor cu care se confrunta proletariatul: alcoolismul, violenta, ~omajul, bolile. Astfel, un ~omaj pre a ridicat poate chiar sa avantajeze clasa dominanta, care are posibilitatea sa reduca salariile ~i sa-~i sporeasca profiturile. Marx explica procesul de dezumanizare a proletariatului prin faptul ca, in societatea capitalista, totul poate deveni obiect comercial ~i de profit. Critica teoriei conflictualiste (marxiste) Exista reticente cu privire la utilizarea marxismului pentru a explica functionarea societatilor. Ca urmare a e~ecului tarilor comuniste care, timp de 70 de ani, au aplicat marxismul in organizarea societatilor lor, multi sociologi au incercat sa dea uitarii aceasta teorie, pretinzand ca este complet depa~ita. Ei au confundat teoria marxista, metoda de analiza ~i utilizarea sociala a acesteia de catre conducatorii politici. Se poate afirma ca aceasta teorie avanseaza ipoteze ~i idei inca fecunde cu privire la raporturile de dominatie dintre indivizi ~i dintre clase. In' mod traditional, a existat tendinta de a subordona marxismul modelului determinismului social, care promoveaza teza conform careia omul este determinat de structurile economice, politice ~i sociale. Or, 0 lectura mai atenta ~i profunda a scrierilor lui Marx l-ar putea situa, mai degraba, in modelul interdependentei. o sinteza a perspective lor teoretice majore in sociologie este prez~nta in lucrarea The Social Experience a lui James W. Vander Zanden (1988);' Perspective teoretice majore AtribuireConflict,dinparti de sociala simboluri Consens Realitateobiectelor social Conflietualismul earacterizata lnteraetionismulputere oamenilor,Sistemde eredinte fieeare urmarind Funetionalismul interdependente grupuri soeiala derivat ~ieoercitie aflate in eompetitie, ~ievenimentelor de ~ivalori imparta~ite Macrosociologic ereata Ordine de social ~ireereatainterese produs Natura seopuri Mierosociologic propriile

Sl

cietati urent

schimbareaindeosebi tratareaindeplinirea sistemului acesteia in membriischimbarea~i modeleadificultati in Domeniul sociale, ~ia interactiunii~imentinerea ~i dintre ~itratarea inistoria stabilitatii istorice Are Intereselesocialavietii dificultati carea Are deconsensului persoaneide institutionala ~idinamica Aretrataca social,~isocietatii proceselor social societala Ordineacapacitatea generala" prinintegrarii Prezinraexprimareasociala Descrie sociale oameniievolutiei "imaginea Are dificultati inschimbariicom-divid ~iin institutii functiilor esentiale Dezvoltarea
I I

DupaJamesW. VanderZanden,The Social Experience, RandanHouse,

New York, 1988, p. 37.

8.tt!..ehtitate,clllturii ~i raporturisociale';
Pentru a studia interdependent a dintre individ ~i societate se urmaresc doua demersuri complementare. Primul porne~te de la individ ~i de la adaptarea sa la societate. Se ~tie ca identitatea individului~ ansamblu de caracteristici (sex, varsta, etnie, clasa sociala) care define~te 0 persoana - se formeaza in acela~i timp in care dobande~te cultura, prin interiorizarea de valori, de norme~i de scheme de comportament. Individul se ata~eaza afectiv de societate. Conceptele de identitate ~i de cultura permit intelegerea acestui demers de integrare in societate. Cel de-al doilea demers porne~te de la societate, de la structurile ~i conflictele sociale, pentru a stabili, dupa cum evidentiaza C.W. Mills,legaturile dintre individ ~i "provocarile" pe care trebuie sa Ie infrunte zilnic. Conceptul de raporturi sociale este nucleul analizei conflictelor ~i tensiunilor care exista in societate ~i aconsecintelor lor asupra individului ~i formarii identitatii sale. Figura nr. 12 prezinta cele trei concepte importante in functie de cele doua demersuri complementare. A. Identitatea La inceput, individul este 0 fiinta care se formeaza distingandu-se de celelalte prin achizitionarea de competente ~i abilitati, dar care, concomitent, se integreaza in diferite medii sociale (familie, ~coala etc.), prin dobandir~a de caracteristici care diferentiaza aceste medii de cele ale altor culturi. In acest fel, dezvoltandu-~i identitatea sociala ~i con~tiinta de sine, individul
52

asimileaza elementele mediului sau social care 11fac sa se aIature celorlaIti. Identitatea noastra, adica ceea ce ne caracterizeaza ca persoana, ce poseda competente, joaca un rol ~i are convingeri, i~i are radacinile intr-un mediu cultural, social, economic ~i politic anume.

Figura

l1I.

12. Identitate, cu1tura ~i raporturi socia1e

i
1

1 1
1

Sentimentul identitatii unei persoane ia, adesea, forma lui "noi, tinerii" sau "in calitate de femeie" etc. El se define~te prin varsta, sex, rasa sau etnie, cultura ~i clasa sociala a persoanei. Ne percepem ~i ii percepem pe ceilalti in functie de aceste diferite elemente, care definesc identitatea unei persoane. Cultura ~i raporturile personale intervin in formarea identitatii. De la na~tere pana la moarte, aceasta identitate se transforma in cadrul grupurilor sociale mici, precum familia, prietenii, ~coala, locul de munca. Interiorizam progresiv 0 lume care, pentru noi, "merge de la sine". Preluam din ea habitudinea a numeroase gesturi cotidiene legate de rolurile sociale (rolul de tata sau mama, de muncitori sau muncitoare etc.). Aceste roluri pe care Ie jucam intr-o societate completeaza identitatea noastra sociala. Pe de alta parte, individul este un actor social. Dezvoltandu-~i propria identitate, individul nu face altceva decat sa reproduca ceea ce vede in mediul sau, alege anumite experiente in detrimentul altora, creeaza ceva cu totul nou, situandu-se in interiorul sau exteriorul normelor sociale. El modifica aceasta "lume plecand de la sine", intervenind asupra mediului cultural. lndividul nu se comporta pasiv fata de societate. El este capabil de strategii individuale, pentru a-~i conserva apartenenta la un mediu social sau pentru a-~i schimba clasa. Aceste strategii pot Jnsemna, de pilda, a-~i revizui bugetul familial sau a ocupa 0 a doua slujba. In vederea elaborarii de strategii individuale, indivizii se regrupeaza, adesea, pentru a-~i face cunoscute revendicarile, doleantele. Ei devin, in acest mod, actori sociali importanti. Este cazul mi~carii sindicale, a celei feministe ~i, mai recent, ai celei ecologiste.
53

B. Cultura
Intr-un sens general, cultura poate fi definita ca ansamblu de feluri de a gandi, sim!i ~i aqiona proprii unei anumite societa!i. In toate societa!ile, adul!ii sunt preocupa!i de a transmite tinerilor mo~tenirea lor culturala. Studiul socializariiin!eleasa ca proces prin care, pe de 0 parte, 0 societate transmite mo~tenirea sa cultural a tinerilor ~i prin care, pe de alta parte, ace~tia participa la dobandirea acestei mo~teniri - eviden!iaza modul in care cultura influen!eaza indivizii ~i felul in care ace~tia reaqioneaza la aceasta influen!a. Aceasta mo~tenire culturala este foarte importanta pentru orice colectivitate sau grup social. Prin ea, orice colectivitate sau grup social se define~te prin raportare la celelalte (Aurelian Bondrea, 2003Y. Cultura nu este numai 0 mo~tenire transmisa de adul!i tinerilor. Intr-o economie de pia!a, tulturaeste un ansamblu de idei, valori, gusturi, opinii difuzate prin intermediul tehnicilor modeme. Televiziunea, presa, radioul, cartea contribuie la modelarea mediului cultural. Totodata, cultura de masa, .. transmisa prin mijloacele modeme de comunicare, participa la socializarea indivizilor, modeland opinia publica in avantajul sau in detrimentul anurnitor grupuri de ceta!eni. C. Raporturile sociale o parte importanta a sociologiei modeme se bazeaza pe studiul raporturilor sociale1 adica a ansamblului de legaturi dintre indivizi ~i dintre grupuri. Pentru Claude Javeati, acest termen presupune existen!a unei ierarhii intr-o societate ~i cuprinde raporturile dominan!i-domina!i, cu referire la originea c1aselor sociale. Exista, totodata, in societate, raporturi egalitare intre anurnite grupuri; aceste raporturi sunt apreciate ca pozitive. In practica, majoritatea grupurilor sociale ocupa diferite pozi!ii in ierarhia sociala ~i au, frecvent, raporturi de inegalitate intre ele. Aceste raporturi sunt cunoscute ca raporturi de domina!ie sau de exploatare. Potrivit teoriei marxiste, indeosebi, raporturile sociale sunt profund marcate de rela!iile de produc!ie pe plan economic (diviziunea tehnica a muncii, modurile de producere a bunurilor, cautarea maximum-ului de profit). In mediile de munca nu se observa decat raporturile ierarhice, care determina, frecvent, raporturi de domina!ie. Stabilirea programului de munca, ritmul produc!iei ~istabilirea sarcinilor fac parte din drepturile de gestiune ale conducerii. Consultarea salaria!ilor in aceste probleme nu constituie niciodata 0 obliga!ie legala, intrucat conducerea i~i poate exercita oridind drepturile de gestiune in intreprindere. Aceste raporturi sociale iau forme diferite, dupa cum este yorba de barbat sau femeie, rasa alba sau neagra, mediul muncitoresc sau instarit. Astfel, in aproape toate societa!ile, femeile sunt subordonate barba!ilor, in unele societa!i, 0 etnie poate domina pe una sau mai multe; in majoritatea
54

societatilor se observa 0 ierarhie a c1aselor sociale. Fiecare din aceste c1ase intra, adesea, in conflict cu celelalte c1ase, care nu au acelea~i interese. Pe scurt, sexul, etnia ~i clasele sociale pot juca un rol important in structurarea unei societati. 9. Perspectiva .sociologidi -'-rezumat Sociologia propune, intr-o perspectiva proprie, concepte ~i metode utile studiului relatiilor dintre individ ~i societate. Conceptele de baza identitate, cultura ~i raporturi sociale - permit precizari cu privire la ceea ce sunt individul ~i societatea. Aceasta din urma este mai mult dedit suma membrilor. Aici se pot observa raporturile sociale care diferentiaza ~i incadreaza interactiunile sociale intre indivizi ~i intre grupuri. Pe de 0 parte, individul este un produs al societatii, adica al apartenentei sale la un sex, grupa de varsta, la 0 etnie sau 0 rasa ~i la 0 clasa sociala. Pe de alta parte, fiecare individ, diferit de ceilalti, poate actiona asupra societatii individual sau ca membru al unei colectivitati. Sociologii au imbogatit aceasta perspectiva sociologica formuland trei mari modele cu privire la legatura dintre individ ~i societate, Primul pune accent pe determinismul social, al doilea valorizeaza individul ~i al treilea considera ca individul ~i societatea sunt interdependente. Acesta din urma mult mai realist ~i complex - explica, pe de 0 parte, cum i~i formeaza individul propria sa identitate in relatie cu cultura ~i raporturile sociale ~i, pe de alta parte, cum societatea, cultura care 0 modeleaza ~i raporturile sociale care 0 caracterizeaza aclioneaza asupra individului. Perspectiva sociologica se bazeaza pe un demers ~tiintific diferit de cel al ~tiintelor naturii. Obiectul sociologiei este un obiect con~tient, dotat cu liber arbitru. Cele cateva legi pe care le-a descoperit sociologia sunt limitate in timp ~i spatiu. Cele trei mari teorii sociologice, care analizeaza raporturile dintre individ ~i societate sunt: interactionismul, functionalismul ~i conflictualismul. Teoria interactionista este centrata asupra individului. Ea are in vedere interactiunile intre diferiti actori, dar nu stabile~te legaturile dintre. interactiuni ~i structurile societatii. Cat prive~te celelalte doua teorii functionalismul ~i conflictualismul -, acestea sunt mai degraba globalizante, aplecandu-se asupra factorilor externi individului, care il conditioneaza ~i-i ghideaza actiunile. Pentru functionalism, factorii externi sunt, in principal, mijloacele pe care Ie utilizeaza 0 societate pentru a se mentine (idei, mijloace, integrare). Conflictualismul face apella factori externi (economia capitalista ~i lupta de clasa) pentru a explica schimbarile care se produc intr-o societate. Ultimele doua teorii ofera un cadru de analiza care depa~e~te nivelul interactiunilor individuale: ele apartin macrosociologiei. In ceea ce prive~te schimbarea sociala, teoriile interactionista ~i funqionalista pun accentul pe echilibrul societatii, adica pe ordinea sociala, in timp ce conflictualismul concepe societatea prin prisma tensiunilor sociale care 0 perturba, adica a dezordinii sociale.
55

Perspectiva sociologica

descrie ~i analizeaza

------

se intemeiaza pe

face apel la

realit<j.teasociala

dOill","1 care permit elaborarea de

,["UP"'

care se poate exprima prin

precum teorii sociologice

propnu

raportul individ-societate

~tiintelor SOClo-umane

interdecare precum pune nismului determi- \ modelul modelul precizat prin pendentei pe accentul social care pune I illodelul

vid societate accent pe

\.... pune ~ caretionismul

care pe accentpune nalismul

tate SOClelismul

interac-

II fimctio- II conflictua-

Adaptare dupa Robert Campeau ~i aI., lndividu et ,weihe, 1993 Figura nr. 13 - Reteaua de eoncepte eu privire la perspeetiva soeiologica
56

REFERINTE BIBLIOGRAFICE Denys Delage, La sociabilite familiale en basse-ville de Quebec, in Recherches sociographiques, vol. XXVIIl, nr. 2-3, 1987, p. 295-316. Achim Mihu, Introducere p. 11. in sociologie, C1uj-Napoca, Editura Dacia, 1992, p. 8, social. Le champ du

Gustav-Nicolas Fischer, Les dommaines de la psychologie social, Paris, Dumond, 1990, p. 56.

Henri H. Stahl, Teoria ~'ipractica investiga{iilor sociale, vol. I, Bucure~ti, Editura ~tiintifidi, 1974, p. 75. Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Bucure~ti, Editura ~tiintifica, 1974, p.35. Anthony Giddens, Sociologie, Bucure~ti, Editura ALL, 2001, p. 21. Septimiu Chelcea, Cunoa~terea vie{ii sociale, National de Informatii, 1995, p. 30. Bucure~ti, Editura Institutului to Sociology, Paris, PUF,

James W. Vander Zanden, The Social Experience. Au Introduction New York, Random House, 1990, p. 38. P. Fou1quie, R. Saint-Jean, Dictionnaire de la langue philosophique, 1962.

Thomas S. Kuhn, Structura revolu{iilor ~'tiin{ifice, Bucure~ti, Editura ~tiintitica ~i Enciclopedica, 1976. C. Wright Mills, Imagina{ia sociologidi, Bucure~ti, Editura Politica, 1975, p. 35. Alex fukeles, What is Sociology? An Introduction to the Discipline and Profession, New Jersey, Prentice-Hall, Inc., 1964. Charles-Henry Cuin, Fran<;:oisGres1e, Istoria sociologiei, Ia~i, Institutul European, 2002.

J
ne
Je

Alain Touraine, Sociologie de l'action, Paris, Seui1, 1965, p. 7. Sandra Dungaciu, Sociologie genera/a (sinteza), Bucurqti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2002, p. 5. PJ. Simon, Histoire de la sociologie, Paris, PUP, 1991. J. Cazeneuve, Les initiateurs de la sociologie. Guide de l'etudiant en sociologie, Pmis, PUP, 1976.

T. Herseni, Sociologie. Teorie genera/a a vie{ii socia/e, Bucure~ti, Editura ~tiintifica, 1982. ~tefan Costea (coord.), Istoria soci%giei romane~ti, Bucure~ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 1998.
57

r
I I I I I

loan Mihailescu, Sociologie generalCi, la~i, Editura Polirom, 2003. Clyde Kluckhohn, Values and value orientations in the theory of action, in T. Parsons, E.A. Shilds, Toward a general theory of action, Cambridge, Harvard University Press, 1951, p. 388. Petre Andrei, Filosofia valorii, Bucure~ti, 1945, p. 28. Max Weber, Basic Concepts in Sociology, New York, The Citadel Press, 1964. Peter Berger, Invitation Anchor, 1963. to Sociology: A. Humanistic Perspective, New York,

Robert S. Lynd, Knowledge for what? The Place of Social Sciences in American Culture, Princeton, Princeton University Press, 1939. Gunnar Myrdal, Obiectivity in Social Research, New York, Pantheon Books, 1969. W.J. Goode, P.K. Hatt, Methods in Social Research, New York, McGraw-Hill Book Company, Inc., 1952. Alvin Gouldner, Anti-Minotaur: The Myth of a Value-Free Sociology, in Social Problems, nr. 9, 1962, p. 199-213. Aurelian Bondrea, Starea Natiunii Romania fncotro? Bucure~ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2000; Romania la fnceputul secolului XlJ Starea na{iunii 2004, Bucure~ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004. Robert Campeau ~i colab., Individu et societe, Boucherville, Gaetan Morin editeur, 1993, p. 8-11. E. Morin, Sociologie, Paris, Fayard, 1984, p. 67. Norbert Elias, La societes des individus, Paris, Fayard, 1991, p. 55-56; p. 70-71. Nicole Delruelle- Vosswinkel, Introduction a la sociologie Editions de I' Universite Libre de Bruxelles, 1987. generale, Bruxelles,

M. Grawitz, Lexique de la sciences sociales, Paris, Daloz, 1991, p. 182. 1. Comeau, Resurgence de la vie quotidienne et de ses sociologies, Sociologie et socieres, vol. XIX, no. 2, octobre 1987, p. 115-123. Revue

M. Mellouki, Stratification sociale, classes sociales et fonction, in Rene Cloutier et coll,Analyse sociale de l'education, Montreal, Bon~al, 1983, p. 129-155. Aurelian Bondrea, Sociologia culturii, editia a IV-a, revazuta, restructurata imbunatatita, Bucure~ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2003.
~1

58

CAPITOLUL II

METODE DE CERCETARE iN SOCIOLOGIE7

Obiectivele invatarii Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie in masura: sa defineasca notiunile de metodologie ~i metoda, tehnica, procedee, instrument de investigare; sa cunoasca principalele principii metodologice din cercetarile socioumane empirice; sa defineasca ~i sa diferentieze notiunile de metoda, tehnica, procedee ~i instrument de investigare; sa cunoasca regulile esentiale ale metodei sociologice; sa cunoasca semnificatia conceptului de metodologie; sa stapaneasca etapele procesului de cercetare.

Introducere In sociologie exista doua mari orientari sau traditii de cercetare empirica. Prima dintre aceste orientari metodologice are in vedere cerinta ca sociologia sa ofere analize obiective, ;;tiintifice ale faptelar sociale. Radacinile sale se gasesc in traditia modema pozitivista, care a dominat cunoa;;terea ;;tiintifica incepand cu secolele al XVII-lea ;;i al XVIII-lea. Ea afirma faptul ca viata sociala trebuie analizata intr-un mod similar cu eel utilizat de catre ;;tiintele naturale in cazul naturii. Facand apel la 0 asemenea perspectiva, fenomenele sociale pot t1 explicate evidentiind relatiile cauzale dintre ele. Variabilele.reprezinta aspectele sociale masurabile, susceptibile de a se schimba. Fenomenul care produce sau clarifica modul de comportare al altui fenomen este numit variabila independentai iar fenomenul ce se dore;;te a fi explicat poarta denumirea de variabila dependenta. Pentru a putea fi utilizate intr-o cercetare, dat~cantitative?(masurabile) referitoare la ambele variabile trebuie culese intr-un mod sistematic ;;i riguros. Cea de-a doua traditie de cercetare pome;;te de la presupozitii contrare. Ea i;;i afla sorgintea in traditia antropologiei sociale. De aceasta data, accentul este pus pe intelegerea in profunzime a sensurilor culturale, a percePtiilor subiective ;;i a dinamicii intersubiective a compartamentului social. Din punct de vedere ontologie, realitatea sociala este considerata ca fiind diferita de cea naturala. Ca atare, nici metodele de cercetare a societatii nu pot fi acelea;;i ca cele aplicate lumii naturale. Un asemenea demers ;;tiintitic se bazeaza pe tehnici de colectare a unor datecalitativ~, care permit cercetatorului sa aiba experienta directa a culturii pe care 0 studiaza (Sanda Dungaciu, 2002).
1. Principii metodologicein

cercetiirilesociotogice

empirice

Pentru ca cercetarile empirice referitoare la compOliamentele individuale ;;i colective, la personalitate ;;i societate, sa se bucure de succes este necesara luarea in considerare a unar principii metodologice, precum: unitatea dintre teoretic ;;i empiric; unitatea dintre intelegere ;;i explicatie; unitatea dintre cantitativ ;;i calitativ; unitatea dintre judecatile constatative ;;i cele evaluative. a) Principiul unitatii dintre teoretic ~i empiric are valoare general a in metodologia ;;tiintelor. Un exemplu din astronomie este relevant in acest sens: ~descoperirea planetei Neptun. In 1843, astronomul englez Adams intuie;;te existenta, in apropierea planetei Uranus, a unui obiect, care perturba evolutia acesteia, ii calculeaza mas a ;;i pozitia ;;i face publice rezultatele. Aproximativ in aceea;;i perioada, astronomul francez Le Verrier, rnra a cunoa;;te studiile lui Adams, presupune ;;i
60

el ca ar exista 0 planeta in apropierea lui Uranus. Face calcule1e ~i comunica rezultatele astronomului germen Gallo. Acesta indreapta luneta in directia semnalata ~iobserva existenta lui Neptun, la 0 mica distanta de Uranus. Exemplul prezentat ilustreaza convingator principiul unitatii dintre nivelurile teoretic ~i empiric in cercetarea ~tiintifica: rationamente bazate pe cuno~tintele teoretice au orientat cercetarea directa, observationala, iar aceasta a conferit val 0are de adevar intuitiei teoretice.
TEORETIZARE

I
N D
U C T Formarea concepte1or ~i propozitiilor Decizia de acceptare sau respmgere a ipotezelor

D E

D
U C T

E
Generalitati empmce

Masurarea ~i estimarea

Testare ipoteze Interpretari, instrumente, scale ~i e~antioane

CERCETARE

EMPIRIC.\

Figura ill. 14. Modelu1 ~tiinrei. dupa W. Walace (The Logic of Science in Sociology, Chicago, Aldine, p. 18)

Modelul propus de Walter Walace include atat teoria, cat ~i observatiile de teren, atat deduqia, cat ~i induqia. b) Principiul unitiitii dintre intelegere (comprehensiune) ~i explicatie pune in discutie raportul dintre subiectul ~i obiectul cunoa~terii in ~tiintele socioumane. Studii efectuate asupra imigrantilor au evidentiat existenta unei corelatii directe intre ata~amentul fata de traditiile tarii de origine ~i integrarea in tara de adoptie. Prin comprehensiune. am fi tentati sa credem ca ata~amentul fata de traditiile din tara de origine reprezinta un indicator al slabei integrari in societatea de adoptie. Explicatia este alta: succesul integrarii imigrantilor depinde de sprijinul acordat de grupurile primare. Ata~amentul fata de
61

traditiile societatii de origine demonstreaza ca imigrantii apaqin grupurilor primare, care se dovedesccapabile sa sustina efortul de integrare a individului in societatea de primire. c) Principiul unitatii dintre cantitativ ~i calitativiimpune utilizarea convergenta a metodelor statistice ~i cazuistice, folosirea unor metode care sunt, deopotriva, cantitative ~i calitative. In cercetarile empirice, cazurile analizate sunt ordonate in serii mai mult sau mai putin extinse, sunt clasificate ~i tratate statistic. Pe de alta parte, seriile statistice sunt ilustrate prin cazuri relevante. In acest mod, imaginea despre realitate este mai bogata ~inuantata, mai edifieatoare. d) Principiul unitatii dintre judecatile constatative ~i cele ev~luativ~ presupune "angajarea morala a eercetatorului in sprijinul valorilor inalt umaniste ~i a idealurilor nationale, sociologia libera de valori fiind mai degraba un deziderat decat 0 realitate" (Septimiu Chelcea, 1995).

2. Metoda,' tehltica,procedeu, instrumentde investigare

'~Jl\Metcl(la{i Din punet de vedere etimologic, notiunea de metoda provine din termenul grecesc methodos, care inseamna eale, drum, mijloc, mod de expunere. Prin metoda' se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli ~i principii de cunoa~tere ~i de transformare a realitatii obiective. Este, deci, calea pe care 0 urmeaza proeesul de cunoa~tere pentru elaborarea unor cuno~tinte despre realitate, drumul de la ipotezele cu privire la fapte la culegerea faptelor. In general, gandirea metodica asigura coerenta logica intema a acesteia, dar ~i concordanta imaginilor noastre mintale cu realitatea obiectiva. Grice metoda are un caracter normativ,: in sensul ca ofera indicatii, reguli, procedee ~i norme asupra modului cum trebuie abordat obiectul cunoa~terii. Metodele. din ~tiintele socioumane pot ficla~ifil;at~~ dupa criterii multiple (Septimiu Chelcea, 1995}: a) Dupa criteriul temporalitatii: metode transversale, care urmaresc descoperirea relatiilor intre laturile, aspectele, fenomenele ~i procesele socioumane la un moment dat (observatia, ancheta, testul sociometric etc.); metode longitudinale, care studiaza evolutia fenomenelor in timp (biografia, studiul de caz, studiul panel etc.). b) Dupa reactivitatea, gradul de interventie a cercetatorului asupra obiectului destudiu: metode experimentale (experimentul sociologic); metode cvasiexperimentale (ancheta, sondajul de opinie, biografia sociala provocataetc.); metode de observatie (studiul documentelor sociale, observatia etc.). c) Dupa numarul unitatilor sociale luate in studiu: metode statistice, care permit investigarea unui mare numar de unitati sociale (ancheta, sondajul de opinie, analizele statistico-matematice);
62

metode cazuistice, ce semnifica studiul unitati sau fenomene socioumane(biografia, monografia sociologica etc.).

integral al ditorva studiul de caz,

d) Dupa locul oeupat in procesul investigatiei empirice:

metode de culegere a informatiilor (inregistrarea statistica, studiul de teren, ancheta etc.); metode de prelucrare a infOlmatiilor (metode cantitative, metode calitative); metode de interpretare a datelor cercetarii (metode comparative, interpretative etc.).
I

specifice poate fi controlata izvoare vedere al unoI' statistici Poate ofeli cial;greudetaliateoficiale.~idin cum il Limitari aracolo ~iinterpretat, mcute fi nu in fidate unorde informatiipot fifi laborator. mai bogate Raspunsurileafectate studiati - punctul ~iprecumnustrans masurii superfimai de care ale dependent lor standardizat, riale detaliate, Cercetatorulcelor Izvoarele pot doar surseledemate-este in fi in obicei studiate:aspecte poatede folositepot Informatii1e un generaliza, Multe potunde existaunor sociale doar cazul pot pentru studierea reale grupuri Materialulpartiale. poate situatiaeste Metodeposibila De Influenta reprezinta fitendintelechestionarcare fi se Face de culegerea producevariabile aduse vietii care potde nca experimentala. Avantajeraspund. de munca teren. ceea de bazain cu cred, finita. fie e. saubaza a dintrerelativ mid. or.atunci bilitatea comuniHitideosebirilor de ndivizi pe ~i ale pot reflecta vederece aunui ei noica studiu pe ce oameniimodifica indicii. ie functie Raspunsurileurma careadevarat.nu grupurilor sau comunitatilor in are despre studiate. eriori. 0 observatiide credsustinpuncteleceea I importantecelorsingurstrategii Ofera cercetatorului flexiDescoperirile se pot aplica doar or de repeI I I I I

Dupa Anthony Giddens, Socio!ogie, Bucurqti. Editura All, 200 I, p. 589. Figura m. IS. Patm dintre principalele metode utilizate in cercetarea sociologic a 63

a necesar sa activitatea regulile care de cuJlegere ~i mlefjJre:taJ"e ea

~l

faptelor sociale" nemijlocita a

sociologia este 0 ~tiil1t8" a pomeasca de la concret. de la observarea tre-

buie sa renunre la elementele san sa aiba 0

la
preconcepnte, subiective despre realitaite: in cazul oric3xei ~tiinte.

aceasta regula presupune ca rel!Jn~ZJmtecuno~tinte exacte. valabile de:s1J1"eealitatea r precizam ca care apreClem sau sociologica unni ~i judecati1e de reale. care repn;;zlnta constat:3xi
1

studiata.

de

care
a

se refera a tenl0111enle!C)r
a care

are in vedere exacte preS1.1pUl1e ce ne stau la

64
a

cu

desemneaza sau procedeu ~i interpretare a cercetarea este 0 de identificare sau utilizare a datelor interesul cunoa~1:ert1. ehnicile T de cercetare sunt subordonate metodelor fieci3xei ~tiinte. dintre metoda ~i teb..nica este reprezentat3. tocmai de acest caracter procedural sau operationaL 0 Astfel, dadi ancheta reprezinta o metoda. chestionarul apare ca tehnica. Aceleia~i metode Ii fi subordonate mai multe tehnici, fiecare putand fi aplicata in modalitati vaJ:l<ue.
(' 1;",.,

reprezinta
rJo uc.,

actiune", de

~ sunt uneltele mcltel:iaJlede care se e~te cercetatorul pentru cunoa~terea ~tiintifica a fenomenelor socioumane (foaie de observatie, fi~a de inregistrare etc.). Chiar daca nu exista un acord unanim in ceea ce prive~te utilizarea termenilor mentionati, se accepta ideea ca intre metode, tehnici, procedee, instrumente de investigatie exista legatnri de supraordonare ~i de subordonare, determinate de gradul de abstractizare, nivelul la care opereaza, raportul in care se afla cu nivelul teoretic. Schematic, aceste legaturi pot fi reprezentate ca In figura nL 16. Nivelul temetic al cercetarii

Procedee

ITl

Metode

II
1 PI

M2 ..... Mn

Metode

I I I

T2

Tn

Tehnici

P2

P3
I

Pn

Procedee

Instrumente II investigare

12

14

Instrumente investigare

empiric al cercetarii

Dupa Septimiu Chelcea. CUl7oa.)Terea j'ierii sociale.

Bucurqti. Editura INI. 1995. p. 55.

Figura m. 16. Relatia intre metode. telmici. procedee ~i instrumente de investigare 65

3.

66

An21H71Sl

melti(lJdlelie~n ltelhllI1lRdlle Iilltnlill7l31lte: analiza

metodologica vizeaza punerea in rela!ie a metodelor, tehnicilor, procedeelor, instrumentelor de investiga!ie, adecvarea lor la obiectul de studiul. ~tiut fiind ca fiecarei metode ~i tehnici de investigare ii sunt proprii limite specifice, in cercetarea empirica se impune aplicarea convergenta a cat mai multor modalita!i de investigare, care, cordate, sa conduca la aflarea adevarului;
e) mrH]ldlUJlJ!ll1lll.ll.1ten1l1l ~n 31 dl31u:eliiOJw

este 0 tema importanta a metodologiei. Alcatuirea seriilo1' de date, reuni1'ea informa!iilo1' cifrice in clase statistice, valabilitatea aplicarii testelor ~i coeficientilor statistici etc. sunt tot at8.tea aspecte ce se subo1'doneaza acestei teme; f) IF'lH''IITm31llR7131re31 31 ir31tnmlSlmenltelimo reprezinta ultima tema principala ce contureaza campul de interes al studiilor metodologiee.

In procesul de eercetare sociologidL metoda condi!ioneaza desfa~urarea a trei faze principale: o contactul cu realitatea obiectiva (munca de teren); o interpretarea datelor (activitatea de generalizare ~i abstraetizare); aplicabilitatea praetica a rezultatelor. Corespunzator acestor faze, procesul de cunoa~tere sociologica presupune urmatoarele etape. specializate metodologic: u ce anume cunoa~tem (obiectul cercetarii)?; o cum anume cunoa~tem (prin ce mijloace, metode ~i tehnici)?; G in ce scop cunoa~tem (eu ce rezu1tate)? Concretizand aceste etape in practica de cercetare, putem schi!a urmatorul model a1 desfa~ura1'ii oricarei investigatii socio1ogice; pregatirea eercetarii, cuprinzand subetapele: o alegerea temei ~i a obiectivelor: stabilirea ipotezelor de lucru; o selectarea mijloacelor de investiga!ie: b) colectarea datelor (munca de teren); c) analiza ~i inte1'pretarea datelor; redactarea raportului final.
ED

67

DEFINE~TE PROBLEMA Alege 0 tema de cercetare.

TRECI IN REVIST A BIBLIOGRAFIA Familiarizeaza-te cu cercetarile existente referitoare la subiect.

FORMULEAZA 0 IPOTEZA Ce vrei sa probezi? Care este relaria dintre variabile?

SELECTEAZA UN PLAt,\; DE CERCETARE Alege una sau mai multe metode de cercetare: experiment studiu, observatie, folosirea izyoarelor existente.

EFECTUEAZA CERCETAREA Strange datele, inregistreaza informatiile.

INTERPRETEAZA

REZULTATELE

Prelucreaza implicariile datelor adunate.

RAPORTEAZA DESCOPERIRILE

CERCETARlI

Care este semnifieatia lor? In ee fel se relarioneaza eu descoperirile anterioare?

Descoperirile tale sunt imegistrate ~i discutate in cadrul unei comunitati academice mal largi - conducand probabil la initierea unor cercetari ulterioare

--------D>'
Dupa Anthony Giddens, Sociologie, Bucure~ti, Editura All, 2001. p. 582. Figura nr. 17. Etape in procesul de cercetare 68

In eereetarea sociologiea reala, rareori etapele (stadiiIe) enumerate se sueced atat de precis. Cum subliniaza Anthony Giddens, "deosebirea este intrucatva ca aceea dintre re!etele enumerate intr-o carte de bueate $i proeesul efectiv de pregatire a unei mese. Bueatarii prieepu!i deseori nu lucreaza dupa re!eta $i, eu toate acestea, este posibil ca ei sa gateasea mai bine decat cei care consulta re!eta". Respectarea unar scheme fixe poate t1 pre a restrietiva. Majoritatea eereetarilor soeiologice remareabile nu se potrive$te cu modelul prezentat, de$i se regasese unele dintre etapele acestuia.

lRlEFlElRllNTlE JlUlBUOGlRAFllClE

Sandra Dungaciu, Sociologie generala. Sintezii, Bucure~ti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2002, p. 13. Septimiu Che1cea, Cunoa:jterea vie(ii sociale. Fundamente metodologice, Bucure~ti, Editura Institutului National de InformatiL 1995, p. 61-64; 53-55. Gheorghe 1. Rapeanu, Sorin M. Radulescu, j\.1etode:ji tehnici de cercetare sociologica, Bucure~ti, Editura Intact, 1997, p. 18-19; 7 R. Caude, La mithodologie: caracteres generaux et applications, in R. Caude, A. Moles (ed.), Mithodologie, Paris, 1964, p. 4. A. Pelletier, J.J. Gablot, Materialislll1l1 istoric :ji istoria civiliza{iilor, Bucure~ti, Editura Politica, 1973, p. 27. Anthony Giddens, Sociologie, Bucure~ti, Editura ALL, 2001, p. 581.

69

CAPITOLUL III

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie in masura: sa dea 0 definitie culturii ~i sa descrie principalele sale elemente constitutive; sa distinga diferitele demersuri cu privire 1a studiul culturii; sa descrie principalele functii ale culturii; sa prezinte ~i sa explice caracteristicile evolutiei culturii modeme.

Daca yom compara, de pildi'L practici1e actuale de igiena. cu cele din Evu1 Mediu, de pilda, contrastul este frapant: clientii unui han din E\ul Mediu scuipau pe jos ~i milnCaU dintr-un p1atou comun cu mana, care Ie servea ~i ca batista. N oaptea, eei care dormeau la hem imparteau patu1 eu strainii (Robert Campeau ~i al., 1993). Este limpede ca deprinderi1e de igiena s-au transfoffilat cu timpul. Oamenii din Mediu nll aveau aeeea~i experienta ca noi eu Plivire la ee inseamna curat ~i murdar. Intr-un remarcabil studiu asupra igienei corpu1ui Evul Mediu, Georges Vigarello (1985\ arata ea doar lTIainile ~i fata faeeau obiect de preocupare in privinta sanatatii. Oamenii din acea vreme nu faceau nici 0 legatura igiena ~i 0 buna stare de sanatate. Abia seeolu1 a1 XD( -lea, clasa avuta extinde curatenia ~i la ve~tminte ~i in al se pune problema asoeierii unei bune sanatati fiziee cu praetiea igienei intregu1ui corp. astazi se remarca lipsa de igiena in anumite tari, datorita conditiilor geografiee ~i de viata. foarte ditlcile. 19lena de aWi parte, de 0 tara la diferentele intre practicile ~j sa-ti pot fi uria~e. multe tari, de pilda, este 0 obi~l1UintiJ. sa fad schimbi hainele zilnic. Nevoia de igieniJ. intalnita la societati nu este resirntita cu aceea~i intensitate in altele. altfel, deprinderile igiena tarile dezvoltate sunt imposibile. din cauza lipsei de apa. Absenta apei unele taxi Ii impiedica locuiesc sa stabileasca un raport celui pe care 11 au cu oarnenii din statele dezvoltate, Exemp1u1 referitor 1a deprinderile de igiena nu este Ciecat 0 Im;tnlre a faptului ca indivizii adera la un ansamblu de practici pe care ie Imlpijlrt~i~e:sc ~i nu Ie in discutie. Aceasta Ie permite sa se integreze amlmlt me diu social. Aceste moduri de a gandi, de a simti ~i de a o.Cl:1011a, meltene de practici igiena, de pilda., formeaza, potrivit Dumond (1958), ItHJilITi~21.lI1la ~i comuna mai mllitclr lYlelYlbn care se anumita societate. E1 0 distinge de produqia de bunuri culturale.
72

ale ale acestei este ~l

nu numcu 0
1 se

sa

ci ~i 0 rezerva fata de una sau care nu ~i-a gasit. in prezent un sens comun ;;i definiTii aceasta categorie sociologica fi clasitlcate in

a amencam boas ~l K.roeDer;;1 culturale, curent care are meritul teorli ce se limitau 121 posibil complet 211 istorica pune in fonmixii ~idez\'oltarii culturilor ;;i
1... , L;

perso-

oferit de care a ~i personalitatile corespunzatoare armonie pa~nica. intelepciune ;;i care exalta tendintele agresive individului. teoriile ~i analizele dezvoltate jurul no;tnml sale cu teoda 0111UJi1ic;arii $i Dupa Jean Cazeneuve (1967), ~coli i~i au originea in conceptiile lui . care
73

vedea in eultura, simultan. un sistem de comportamente pe care societatea 11 impune indh'izilor ~i un sistem de eonmnieare care eo.il stabile~te intre ei. Structuralismul are unele inIudiri cu fZ!l?cfionalisl7111l. care explica fiecare cadrnl ei element 0.1 unei cultmi prin rolul sau functia pe care 0 ~i prin contributia 10. conservo.rea unui grup :;;ia unui cuprinde in detlnitia culturii toate cuno~tintele ~i aptitudinile pe care Ie-a aeumulat ol11ulin lupta eu natura. ~i legile .. arta. moravurile. eredintele insu~ite in decursul istoriei eoncluzie ajunge ~i pentm care teoria cuhurii trebuie sa tina seama de cele doua laturi ale naturii omului: latura biologica ~i ceo. sodala. Pentru cultura are 0 baz~ibiologica. elementele ei tlind satisfacerea nevoilor elementare oamenilor. Eo. este un tot constancl bunuri de C011SU111. drepturi eonstitutionale aeonjale grupurilor sociale. idei :;;i me~te~uguri. eredinte ~i obiceiuri. ,.Indiferent daca examinam 0 cultura foarte simpla :;;iprimitiva sau 0 euItura foarte c(1111)1eXa ~i ne lovim de acest vast mecanism materiaL uman ~i spiritual Cll ajutorul caruia o111ul oate p rezolva problemele specifice eu care este onfnmt (1 Antropologii americani ~i care au consacrat 0 luc:raJTspeeiala istoriei eonceptului cultura. natura elementele componente ~i proprietatile sale. raportuxile ell psihologia, eu Iimba, Cll societatea, privesc relatie tridimensionala. ~i anume: ol1m]ui eu natura. relatia omului ell ;;1 ol1m]luien omul. consta din modele implicite ~i COmlJo:rta.ri~1 pentru comlportare, aeumulate ?i transmise prin incluz8.nd ~i realizarea esential al eonsta idei ~i. in speciaL din valorile ce Ii se cultura fi considerate. de 0 parte, eo. elemente ce eonditioneaza K. 1 1952, apud AI. adaugand un nou element COI1Ci::pt ~l anume elemente totu?i, lipsita un anurne scJleJmcitl:,m ~i idealistS.. define~te eultma pornind ~1 ale tot mSI::para (l include aetelor

aspect
74

prezinta (1 care societatea este culturii: aceasta a1' fi produsul corelatiilor tre:cutu!lui care onenteaza prezentului ~i pe cele ~i care subiectiv al culturii. "Cronologic, este societatile dezvolta iar culturile i~i Dupa F. Merrill, detlnitie unnatoarele: cultura este un of era modele sociale acceptate transmisEi din generatie in generatie: simbolica: este un detemlinant de narea ,continmI a societatii. dar este In gfmdirea roJmcm~~as din importante la definirea notiunii de societatea 0 serie de teoreticieni ca Lovinescu.

ea

P.P.

"

respinge interpretarea data de acesta produselor suflete~ti ale zilele noastre. a!JnrJ3XlC! ca incepfmd din cele mai timpuri ~i intelesurile care i se pot acestuia sunt: ~ (L o cel de cultivare a pamantului ~i pentru ca omul sa-~i poata mentine existenta: ca e cel de invatare a deprinderilor de a societatea sa produca mai mult: o intelesul de cultivare a gustului Pentru Negulescu (1971), dezvoltarea progresul istoric al omenirii ~i nicidecUlTl spengleriana. "Progresul omenirii a constat ditiilor de existenta. prin mijloacele pe care i Ie mai mult sau mai putin continua in cultura ~i care o interpretare asemanatoare of era conceptul de cultura are. de asernenea. o sistem de bunuri culturale care ~i regulile pe care acestea Ie alcatuiesc: o procesul de mi~care ~i devenire. adica raportul trait de activitate. de cultura. Pentru cultura m.1 este valoare de catre om. un de necontenita apartine deopotriva naturii ~i societatii. este lints. indelungate evo1utii biologice. dar ~i fiints. culturala. reL~ultat a1 unor mi1enare. desfa~urate de omenire prin munca ~i Pe 0 pozitie 1a fel de avansata se situ.eazs. care cultura ~i civilizatia sunt doua notiuni
75

10. civilizatie nu este condiriile \Jepl noo.5tre. o.ceste bunuri materia1e intra eu timpuL adaptarea 10. unitatea noastra temperamentala. slltlete~ti: cu aIte euvinte. civi1izatia se transfonna in culturil". va interdependentele dintre fonnele ~i e1ementele unei culturi. "Formula esletJca a unei civilizatii n1.1treb1.1ie privitti co. eeva statat01'. in nicl 0 legs.tura e1.1 eelelalte ale aeestei civilizarii:i3 .. eo. nL' e decat un aspect in stnlnsa depenclerlta eu celelalte de natura religioasa. tllosor1ca. politica ~i econon11C sau economica. dupa cum pretinde materialismul 15toric. '~evidenta pentru a mai necesita dezvoltari. Crearii ale ee traiesc sub imperativul acelora~i conditii istorice, Wate rCH111eleulturii sum legate intre d3J1Sele printr-o c interdependenta ". culturii lJcior ianu. 111C3.dill o contributie de 1 intr-ul1 studiu eonsacrat accstel el sublinia. fara rezerve, ea trei elemente: .,definitia eulturii" sil. SC03.ta o ideea de o ideea unei naturi ale eo.rei eultura Ie o ideea de cultura. actd de cultura 0l11u1se ridica deas1.1pra puterilor fizice ~i spirituale. apoi 0 anum ita opozitie eu natura, propunandu-~i sf, ridke omul care de natura so.. 111.1U111mtnm:stcHTnarea actl\'a a n ~l In sluj

care

a1 culturilor: n,itlOflal 211 culturi1or:

cultma
V0111
76

aSllpra individului o produc 1;lsa foarte putin o mm mare

~i societate.

evidentiaza un

creeaz3. de 1a utilitatea unui comportament concepe ca un Indivizii ~i grupmi]e atribuie 0 senmitlcatie ce 10 rlalti. C a atare. semnificatii cu lismului. Potrivit sociologului francez functionalismul ~i interactionismul au unele limite. intreaga realitate Comportamentul nu are cu 0 utilitate. 0 cultma t1 incoerent3. pentru ca este. con1icte1or interese ~i a tensiunilor dintre grupurile ~iizii dintr-o anum ita . mult . trebuie respins3. ea rnembrii unei 1a 0 eultura uniea. Societati!e industriale au devenit pemru ca un singur sistem cultural sa dominant. all exagerat importanta
77

se

ce tre:bllie

stabilind 0 relatie prea directa intre un anumit tip de conchide ca este periculos ..sa se transmise socializare asupra comportaaqioneaza in functie interesele lor, in a~a fel ~i adapteaza constant ceea ce au invatat 121. noile situatii in care acela~i istoria personaLl ~i mediul social de origine fonnarii societatii. 121. cultura se bazeaza pe modele sociologice ruptura dintre individual ~i social ~i :Earaiqire. Inca din 1928, antropologul amerespingea aceasta. manienl de a explica individul este un tot ce devine dificil de explicat atilt ~i psihologic ~i sociologic, de unde sp<ltelefiec3xui comportament individual de alta parte. fiecare comportament Oliamente individuale. Este. prin urmare, 0 falsa socialul ~i individualul ~i sa dai unuia mai multa unui model oamem. culturaI'epI'ezinta cantitatea de cuno~tinte pe care spune in mod cment despre 0 persoana instruiti3.ca este acest caz SlY10lJ1I'na eruditia. Dar acesta nu cu complex alte capacitati me:rnlJru al unei societati. Aceasta m,ijorit:ltea sociologilor ~i antropologi1or. 121. modurile , 1973). cultura. Aceste intennediul invata se poate identifica, eu care poate de asemenea. sa se distinga de urmare. cuJtm'a 121. un general, cultura de creierul este un receptacul activ, adapteaza Pe alta ~i fiin!e vii: exterioara, ca. cultur'a ca un

78

I
I

LUlvIEA

FILTRUL

~~/
EUL
I

J, :.L7/

in
C'"L TU .. '

Fig.

111'.

18. Cu]tura int1uenteaza perceptia asupra lumii

L -' .

la 0

o
de

corrljJOltalTlent l ~

Sa examin2"im. elenlent care ne este Limbajul a dobandit diferite oameni. contribuind la diferen!ierea eulturilor ~i etniiIor. permlte re!:}rezen1<lrea eu ajutorul emie are simboluri ~i propriullimbaj, fiecare a desen'lna lucrurile. de a Ie ordona ~i interpreta. de origine. Unele dintre cuvintele Intr-un me diu desemneaza obiecte familiare ~i exprima sociale. nu este un raporturile dintre transnl1te ~1 0 prin care sunt mijloe de COlT1UnlC ilustrate sexe. etnii. treee prin la care adcra un grup sau 0 societate. orice cultura. simbolurile sunt esentiale pentru comunicare ~i viata socialS.. . In sens este un ..semn de recunoa~tere" doua. sau mai DCrS(JaJle. ariee societate. viata sociala este organizats. in jurul simboluriloL care au 0 semnifica'fie abstracta. Simbolul poate fi: un obiect un animaL 0 plantS.. un sunet. 0 culoare. un cuvant. un gest etc. De pilda. porumbelul estt inima simbolizeaza iubirea. litera V este simbolul victoriei ~.a.m.d.
79

~i au 0 functie unora noi, rupte intentionat. serYe~te unor ~i S3. se distinga .de tinerii care se . ,., au ~l 0 mare pilda. reprezentari sacre ale caJcarii a drapelului umn Adeziunea asemenea simboluri
."

o natiune ~i

. -. sentimentul ~ . ~

de coeZlUne .

sunt

membrii

i~i pune. in viala dupa

sa
fond, caracte-

etc.

cOlerent. un

nu se poate intemeia. conc:mmte11t. sa. 0.1 cloilea

masura nn!pc1rtcmta.

care 0

sa Ie

:;a

80

Evon1[lj~n21 }l9!OO-1945

rill

orddleli1itralle

Fundament cultural (ideologie) Valoarea centrala

Dominarea ideologiei religioase Individul este definit prin apartenenta sa la grup. ImpOlianta autoritatii paternale Importanta familiei ~i a autoritatii paternale. Spatiul privat coincide cu familia ~i satul

Dominarea ideologiei ~tiintifice ~i a progresului Individul dob3.nde~te autonOll1ie. Viata sa privata se extinde

Criza cunoa~terii ~ipluralism cultural Individul rege: consum este centrat pe individ ~i pe " sau. Individul se detaseazi'i de grun Spar~erea fanrili~i. Legaturile intre indivizi se redetare a

Cadre sociale

Individul contesta familia ~i autoritatea tatalul. Legilturile se specializeaza: locuinte moderne cu spatii l11chise favorabile vietii private

finesc. Fiecare este . centrat pe dezvolI

de familii. CfI;;~t,;;re:a nUl11arul ui Interoga~liiasupra sensului muncii Importanta individului ~i a drepturilor sale. Competitia individuala este foarte puternica in vederea ocuparii unui lac important In societate Diferentierea cadrelor de viata. SHibirea normelor sociale omogene: o cre~terea numarulni celibatarilor care tri'iiesc izolati; o experimentarea solidaritatii la scara micilor grupuri ~i I'n afara fal11iliei

Norme de comportament

Oamenii se refera la traditie in comportamente1e lor. Rezistenta la schimbare

Cautarea unei pozitii sociale ridicate ~i a reu~itei financiare. Cre~terea consumului: importanta acordata locuintei lini~ti-te, automobilului, televizi unii Contestarea normelor traditionale ~i experil11entarea de noi solutii centrate pe cuplu

Moduri de viata

Aspiratiile ~i nonnele sociale sunt fomie bine definite ~i lasa putin spatiu alegerilor individului

Dupa R. Campeau ~i aL lndh'idli

et societe. 1993. p, 103.

81

reprezinta, de fapt. imagini ideale eu p1'ivire la felurile noastre de a acriona. Ele reprezinta un ansamblu de calitari ~i de defecte atribuite unui comportament care societatea il \"alorizeazi'i. Modelele de comportament adoptate ~i acriunile care Ie insotesc se bazeaza pe valorile in care se crede eel mai mult. Aceste comportamente sunt in general stabile, 1'ezista la schimbiiri. Nu ne moditlcam comp0l1amentele in tlecare zi. A-ri schimba eomportamentul inseamna a pune sub semnul intrebarii valorile ~i simbolurile pe care aeestea se sp1'ijina. de eOmlJoJ'tamt:;ntdau na~te1'e la moduri de viara care pot sa varieze de la un individ la altul in cadrul aceleia~i culturi. De pilda, int1'-o famiEe, unul dintre membri se poate orienta spre 0 confesiune religioasa, un altul spre mi~carea sindicala, in vreme ce altul spre practica dreptului. Cele trei persoane nu sunt ghidate de acelea~i modele de comportament ~i nu adera aceea~i ideo logie, valori ~i simboluri. din gesturile noastre sunt fondate pe Ele sunt simti ~i actiona unei societari ~i transmise de 1a 0 Tradiria reprezinta mo~tenirea pe care 0 societate 0 Viara in societate presupune un minimum de organizare prescrie modele de comportament care se asociaza bazate, in pan:e, pe aceste tradi!ii. Aceste nonne eonstituie veritabi1e repere care dieteaza oamenilor ce trebuie sa faca. sa spuna ~i sa ga.ndeasea. Ansamb1ul modelelor de comportament ~i a normelor formeaza pat'tea vizibila a tradiriilor unei culturi, in timp ce ideologiile ~i invizibila. senmifica nucleu1 stabil transmis de la 0 Tradiria inseamna ceea ce ramane atunci cand 0 noua S3. gandeasca, sa se comporte in autonom, independent. se tnm5:mlte din generatie genera!ie. Potrivit lui Edgar (1 generarii i~i stabi1esc modalitarile care Ie permit sa se adapteze ~i sa-~i adapteze credinte1e ~i comportamente1e la noile situatii. Ca atare, cuHura dezvoltarea polului social a1 identitarii. mare parte moduri a gandi, aIta. transmite tinerilor. ~i

82

CULTURA

este
I

un ansamblu de reprezentiiri ale

.~

c~re ghidcaza ~l orienteaza

de credinte

mdi viduale [comp~""

, "''77~.,."
-,,, , :.-'.-... -<:

:.-./)

..

'I,I
,j

alcatuite din

trans mise prin

comportament

care se exprima conform

I

!
normelor sociale

Adaptare dupa R. Campeau ~i aL llldi\'idu

et societe, 1993.

Figura nr. 19. rezuma aspectele importante ale culturii 83

a eondus

1a pU.nerea in eyidenta

a patl'll

5.
traditiile mceau comunita!i. Fiecare crea un se]ntim(~nt de apartenenHi 10. multe dintre aeeste traditii au slabit sau au sentimentul de apo.rtenenta. Astazi, relahile au sau de . $i raspundeau a~teptarilor lor, ceo zilele noastre, serviciile sunt impersonale ~i reei. MareIe sociolog franeez I11deosebi din perspectiva observat ea in sO(:l'et~itlle eu
$1

Altadata.

111marile ora~e.

a descris evolutia dintre indivizi.

a se
10.

Aceasta legaturz, a fost numita de Totodatii a C011sto.tatca. ell se Immlte~;ta de fiecare data. membrii societatii Un11areSC sa obiective, amenintand ordinea publica .. aeeasta societo.te. individul
84

se singulo.rizeze, sa faca 1l11tml1 111C,:;Pllrul! secolului XX-lea, sesizase. 0 eadru1 familieL a eartieruJuL a mediului ~i specializareo. ~i sau sElbirea care reglementeaza sarcinilor). EI m,:;n110no. comlJol:tamt:nteh:. indeosebi cele religioase. dezirltegnlre socio.1a,care se manifesta societate de fieco.re data dind va1orile, ~l traditiile se schimba rapid, conduce 10.0 fOlTna care Durkheim 0 nume~te . evolutii a societatii Ii atribuie cre~terea ratei sinuciderilor. demonstreaza societatile se dezvolta, ell Ii integreaza indivizi. care eunose probleme de au 0 rata a sinuciderii fidicata a societati1or traditionale.
0.1
( ';c

l
,

se caracterizeaza :tJrin

I~~

SOCIETAT~A IVIODERl'\JA

;.; )J

cre~terea indi\idualismului

care fayorizeazi'i

{>I

cre~terea sinuciderilor

precum

( sinucidere
I

"~;l
1
I:,

sinucidere

sinucidere altruista

egoista

care se

care se explica prin

care se explica prin

explica prin

dezintegrare familial a

dezintegrare politic;}

dezintegrarc

puternica identificare

Adaptare dupa R. Campeau ~i a1.. lnclh'idll et so cieri. 1993 Figura nr. 20. 85

Examimlnd 0 serie de argumente ~i ansamblu1 statisticilor existente, Durkheim trage eoncluzia ea sinuciderea nu este un gest strict individual ~i de natura psihologica. emite ipoteza unei integrari insuficiente a individului in societate. integrare care se m3.soara prin gradul de participare familia1a. religioasa. politic a ~i sociala. Potrivit 1ui Durkheim. cu dit un individ este mai bine integrat social. eu atat el risca mai putin sa se sinucida. Regularitatea rate lor sinuciderii de 10.un an 10.altul in tarile studiate permite SlOler::tre:ainuciderii co. un fapt social previzibil, co. orice alt s fen omen social. distinge egoista. altruista ~i anomica. 2:)TI!rJll[j1:CjhC[:BK':B21 ~J1JPl se define~te prin neintegrarea intr-un grup social dat (familie. religie, partid politic). Potri'lit lui Durkheim, barbatii ~i femeile sunt inclinati sa-~i ia viata. atunci dind nu se gandesc decat la ei. 2lR~Jril.d1ta\ rezulta dintr-o integrare pre a puternica a individului 10. imperativele grupului. 2:)jjltJllJJldiCtleIr':eal are drept cauze dezinteQrarea sociala si slabirea relatiilor dintre individ ~i grup. In p~erioadele de rast~lrnari economlee (crize, ~omaj accentuat urbanizare etc.). rata sinuciderii crqte in randul 'lietimelor aeestor perturbari. Acest tip de sinucidere constituie 0 ipoteza inte1'esanta pentru studierea tulburarilor culturale dintr-o societate $i natura relatii10r dint1'e . ~i mediul social. In esent~L chia1' dad. sinuciderea este un gest individual, cauzele ei sociaie ~i rezids. in ruperea legaturilor dintre

tura. s-a

ca frontiera dintre individ ~i culmanier8. radicala. Prin simpla ob~ervatie, se constata in comunicarea intre persoane. In toate formele de comumcare, dr;aglJslea dintre indivizi se exprimi3.prin intermediu1 unui cod determinat de cuJltm'aca1'eia ii cele doua fiinte. nu este 0 data de 10.inceputuri; este 0 consltrult8. in moduri specifice diferitele societa!i".

eu exceptio. nobililor, individul nu avea viata privata; era totala. Individu1, inconjurat de ai sai, trebuia sa ramana totde,mnla famiEe, incadrats., ~i eo., de vecini. Nu exista nici un spatiu in casa, cat ~i in ora~, pentru a-i permite individului sa se izoleze de ai famiEei. Toti traiau in aceea~i locuin!a. Casa nu dispunea decat o singura inca.pere, care se ga.tea, se petrecea ~i se care incerca sa se izo1eze de cei1aHi rnembri ai farniliei $i co. ,.straln' , facea obiectul unei intense presiuni din partea a se integra acestuia. parentala se putea ex(;rclta fara asupra copiilor. Pana. 10.ineeperea seeolu1ui 0.1XX-lea, viata privata a majoritatii indivizilor s-a identiflcat eu eea a fami1iei ~i a eomunitatii.
86

Progresiv, insa, clasa conducatoare incepe sa transronne mtenon.ll caselor. Ea se delimiteaza de clasa saraca ~i de locurile deschise. Nemaisuportand presiunile sociale, cauta sa amen~ieze spatii ravorabile intimitatii in cartiere departe de masele populare. Aces!a a fost inceputul spatiUor rezervate odihnei ~i diverselor activitati familiale. In acest cadru precis, depmie ochii celorlalti, a inceput sa modeleze, putin dHe putin, universul sau privat. Transronnarea spatiilor de locuit nu explica integral deZV1)[tare:a individuale. precizeaza Schimbarea traditiilor ~i reducerea relativa a puterii cuplului asupra copiilo!'. ca ~i a in1uenteidominaJnte a in cadrul familiei au mcut posibil ca individul sa-~i creeze un doar el. La il1ceoutul secolului al valorile care se dezv()lta sunt axate cultul corpuluL Preocuparea pentru corp devine centrul vietii private. Dupa al doilea razboi mondial, "sa se simt3. bine devine un ideal de atins, 0 'valoare centralS. a soeietatii de eonsum. Paralel eu redetlnirea raportului sau cu corpul, oceidentalul pune semnul intrebarii institutia casatoriei, adoptand un criteriu nou: sentimentul de dragoste. In cultura moderns .. se obser\'a in eyolutia sentimentului de dragoste 0 orientare spre individualism ~i dezvoltarea vietH private. 0 liberalizare a moravurilor sexuale ~i 0 mai mare pennisivitate fata coabitare ~i o alta consecint~L crqterea numarului divorturilor ~i ll1~;tltulI'eamai ml.llt()r tipuri de ramilie (familia biparentala, monoparentala. reconstituita) ofera individului posibilitati de alegere aproape inexistente in urma eu decenii. 0 alta consecinra a acestei cre~teri a individualismului consta sporirAea numamlui persoanelor care traiesc singure. Intr-un context in care solidaritatea sociala se transfonna. valorile comune fiind tot mai rare. individul se centreaza asupra interese. Ca reactie la spargerea cadrelor traditionale, individul zilele noastre stabi1e~te noi legaturi de solidaritate mai stranse ~i microscopice. Aceste noi relatii de solidaritate se leags. direct de valorile ~i interesele imediate membrilor. Proliferarea acestor grupuri exprima nevoia, pentru tlecare individ, de a avea medii de care se poate Iega, la care poate adera. societs.tile moderne exista medii sociale care vehiculeaza valori ~i viziuni ale lumii uneori diametral opuse. Contactul diferitelor care se ciocnesc. se imbogatesc ~i se produce un renomen care se nume~te Cum poate fi explicat acest pluralism cultural care caracterizeaza societatile moderne? Poate 1'i atribuit factorilor ee<on01111CL indeosebi industrializarii ~i progresului tehnic. Poate tl legat ~i de persistenta sentimentului national care tinde sa se afirme la contactul cu ceIelalte culturi. Exista direrite forme de pluralism cultural. Unele cultmi promoveaza valori total diferite de cele ale altor culturi. Fiecare etnie poseda propria cultura care Ie imbogate~te pe celelalte. Totodata. unele culturi se ciocnesc tara sa se int1uenreze.
87

CULTURA

permite

este caracterizata. In prezent. prin solidaritatea afecti\a

un ansamblu de reprezentari asupra lumii

aparitia indi\idualismului

aparitia pluriculturalismului

care poate genera etnocentrism

care ghideaza ~i orienteaza

relativism cultural

simboluri

valori

modele de comportament

care se exprima conform

1
normelor sociale Figura nr. 21. Reteaua de concepte cu privire la cultura
88

sau este toate cultural

1a

ca sa inteleaga

cauta

ortaln E~n! le care e

~l

se
SOclet~lrl.

pnn

simti

~l

se sistem de se distinga hunea

un ansamblu ~i un care permit indi':izilor sa devina rnembrii unui grup ~i sa grupmi. moduri de a gandi ~i de a-~i reprezenta si orienteaza cOl1mortamentele individuale. fost , j

se printr-o crqtere a individualismului ~l 0 a leg2Lturilor solidaritate familie ~i comunitate spre ce in ce mai strcH1se ridicata a ~i cre~terea atestEi l1elini~ti!e ce rezulti'i de aieL indivizii ~i societatile nu pot trai ontactu1 cu alte cultmi o atitudine (afirmarea superioriti'itii unei cultmi asupra alteia) ~i 0 atitudine de relativism cultural (afirmarea egalitatii

89

Robert Campeau et. al., lndividu et societe, Boucheryil1e, Gaetan Georges Vigarello, La propre et Ie sale. L'hygi(!71e du Paris, Seuil, 1985, p. 54. Femand Dumond, Le lieu de la culture, Montreal, F.M. Keesing, Cultural Anthropology, Nevi Jersey, 1958. Jean Cazeneuve, L'ethnologie, Paris, Larousse, 1967. B. Malinowski, A Scient(tlc Theory of Culture Clndother EssClYs, Press, 1960.
COlpS

1993, p. 95. Age,

depuis Ie 1958.

University

A. Kroeber, K. Kluckhohn, Culture. A Critical Revieft of Concepts and Dejlnitions, Massachusets, 1952. A!. n.nase, lntroducere /n filosofia cuhurii. Bucure~ti. Editura ~tiintifica. 1968. L.A. White, The Concept of Culture, Minesota. 1963. Francis Merrill, Society and Culture, Prentice Hall inc., 1957. P.P. Negulescu, Destinul omenirii, In Scrieri inedite, vol. II. Bucure~ti. Editura Academiei, 1971, p. 437. D. Gusti, Opere, vol. L Bucurqti, Editura Academiei.
J

968.

Petre Andrei, Opere sociologice. vol. 3. Bucure~ti. Editura ,4.cademiei. 1978. E. Lovinescu, il1utcqia valorilor estetice. Bucurqti. Aneora. 1925, p. 19, p. 28.

Tudor Vianu. Conceptia rationalista :yiistoricci a clilfurii. Bueure~ti. 1929. p. 2. C. Kluckhohn, Initiation a l'anthropologie, Bruxel1es, Editions Charles 1966.

C. Geertz,The Interpretation of Cultures, New York, Basic Books, 1973, p. 5-7. R. Boudon, F. Bounicaud, Dictiol1l1aire critique de la sociologie, p. 134-140. E. Sapir, Anthropologie, Paris, G. Rocher, Le Quebec en mutation,
1967.

1982,

1973, p. 101. p.186.

E. Morin, Le paradigme perdu: la nature lwmaine, Paris, Seuil, 1 Ph. Aries, G. Duby, Histoire de la vie privee, 1.5, Paris,

1987, p. 15.

90

CAPITOLUL IV

Dupa studierea acestui capitoL studentul va fi in masur8.: sa defineasca ~i caracterizeze conceptul ldc;ntltalte ~l sa distinga polul individual ~i polul social: sa descrie ~i sa anaEzeze JegaJurile de dintre identitate. cultura. ~i societate: sa expEce cum se construiqte identitatea ~i cum se transforma pe parcursul diferiteJor perioade ale sa explice cum se materiaJizeaza In functie de universul social in care se evolueazi:i; sa descrie principale1e caracteristici ale identitate in adolescenta. la varsta adulta ~l senecturii.

acest capitol. sa inccrcam sa feluri diferite. 1aintrebarea: care sa numele ~i varsta ongmea etnic9. ~i limba diferitele (identitatea . . parintl:: etc. (identitatea detalii caracter, valori. C011gusturi artistice. acestor ultime care se interde~i atlt

"un permi1:eo

92

la un

defini

de evomc:et,lre pe tot viara sociala. mi~carii femeilor barbarilor ~i pierderea sluj bei detel1TIina. pe aflat se modifldi tara sau perturbariilor din ca intrarea temeilor pe piata mllnCll ~i acriunea egalitatea sexe a inf1uentat interogatia propriei identit3.ri. Se ~tie. asemenea. ca care de aieL il viitorul sau.

celarlalri semeni. culturaL grupul de o fiinra identitatii noastre stE:mlelar de idei. sentimente ~i de care numai personalitatea 11(lm;!r:[i. sau grupurile exprima noast1'a. cn:dinte 1'eligioase. tradiriile nationale sau profesionale colective de taate felurile. credinre ~i va101'i transmise societate se1'Yesc ca 0 oglinda.-etalon cu care individul se CO!11Dara entru ,qi p idE~ntitate(l. ~i tormeaza de cuno~tinte S3. se simta in largul sau in in care Ie sens care

Aces! sentiment se imparta~jre a mediu social, unor experiente comune. tlinta ..Aeeste impregnari eulturale este impregnata de nonllele ~i creeaza Dosibilitatea de identice pentm indiyizii intelegere ~i de comunicare cu Diferitele f01l11e de solidaritate umans. ilustreaza concret acest sentiment apartenenta. grup care se exprilTla in manitestaxi de solidaritate - . familiala. de sau de clas3. - se manifesta ~i prin intrajutorare. adeziu.ne. loialitate ~i yaloritlcarea legatmilor comunitare. identitatii ell ceea ce UurKl1Clm numea Aceasta fiinta este din ~i nostru de amintiri ~i experiente care
93

caracteruL

ereditatea

no astra personala. Contrar polului social. care evidentiaza asemanarea cu eeilalti, polul individual exprima singularitatea no astra ~i, unnare. in raport eu ceilalti. identitatii personale rezida in sentimentul similitudinii eu deeurSlll timpului. Este ceea ce nume~te autor explica faptul e2t identitatea personala se sprijina pe "ramane fundamental aeela~i pe pareursul sehimbarilor eXlst(~ntasa istoriea" (Erikson, 1968). Sentim(~nl:ul identitatii se bazeaza ~i pe faptul ea anturajul aeeasta similitudine ~i aceasts. eontinuitate. Referitor la acest arata ca organizarea biologica a fiin!ei umane ofera un Aceasta individualizare se intemeiaza pe organizarea ereierului uman, care pennite reprezentarea simbolica, limbajul ~i simboliea (capaeitatea de a fi reprezentate mintal permite individului sa ia distants. fata. de el insu~i, sS. se situeze pnntl'e eeilaiti ~i in raport eu ei. Cat prive~te limbajul, aeesta permite individului sa exprime simbolie aeeasta diferelWi prin folosirea lui "eu", "tu", ,.noi". sfar~it, m(~mLOrla, aceasta imensa capacitate de imegistrare de experiente afective ~i perso1nale toate etapele '/ietiL pennite sa se eoneretizeze

~i polul social nu se a19.intr-o interdependenta. Aee~ti doi poli sunt monede. Pe tot pareursul vietii, identitatea sociaia se dezvoltl impreuna ~i se fi ilustrata aeeasta interdependenta Iwlnd ca gmpe teatm. Atunci cand 0 tmpa de teatru hotaraste sa rrlOnteze 0 piesa, ea are nevoie de fort a colectiva. Fieeare dintre trebuie sa re~;irrlta sentimentul de apartenenta Ia grup ~i sa scopului eamun, care este prezentarea speetaeolului. se identifica cu grupuL se considera asemanator timp, insa, tlecare dintre actori se simte ~i diferit iar grupul eonteaza pe fortele individuale ale identitatea interioara a Ilecaruia. peintru a seoate Ia iveala ~i a asigura. astfeL succesul relJrezentcltie aceasta ca exerrlplu numele pe persoana pomia un pn~mllne ~i un nume individului sa se perceapa, acela~i timp, ca unie - familia. este simbolul ~i ii ofera raspunsul cine este in proprii carte vizita; cine este ochii
94

individualitatea este recenta. Multa un eu social. Indivizii nu se defineau ~i nu lor 10. grupul social, de care ii legau mari capacitatii indivizilor de a 0 anum ita sar~itul In3lmte, notiunea nu deloc, niei in alegerea partenerului. o alegere facuta de doi indivizi ~i intemeiata pe un fapt sociaL 0 alianta intre doua clanuri care dobandeasca un avantaj din punctul de vedere 0.1 averii, fiec3J"uia asigura, in ace1e tinlpllri, traiectoria oamenilor Ii se of era mai multa posibilitate de a accede sociale inalte. in pofida originii lor modeste. Aceasta arhitectura separare progresiva a individualului ~i colectivului se reflecta ~i interioara a dormitoml devine mai degraba un loc privat dedit un . Aceasta separare se regase~te ~i evoIutia regulilor buna-cuviima 10. masa ~i in respectul intimitatii celuilalt. societatile m()dc:rne. identitatea individuala treee primul plan. Preocuparile individuale domina. A-ti fi bine tie, a avea pentm tine, a te ocupa iata ca.te"va \'alori dorninante 10. acest inceput de seeol ~i mileniu. pentm cauze colective s-a redus
J,
':1

int<llne~ti 0 veche cuno~tinta, pe care nu ai vazul-o de multi ani. una din Intrebari pe care Ie pui este .Cemaifaci ..? Intrebari de acest gen exprima. ceea ce ne 0 evidenta cu privire la identitatea acelei persoane: ea nu este cea pe care am cunoscut-o, dar este ea. Se poate descoperi sentimentul de identitate un sentiment de continuitate temporala. o persc)ana. se aceea~i timp. Ea l~i reprezinta diferitele etape ale vietii ill COJ!1trnulta>l:e Pe de aha parte. se ~tie ca identitatea nu este statica. Identitatea se inscrie ]In)ce~s e\'olutional. Eo. se modeleaza progresiv, se reorganizeaza. ~i se de-a Iungul vietii. Acest proees se declan~eaza odata Cll intainirea eu 0 persoana remareabila pentm copil (1n general, mama san tatsl) ~i ia sfar~it atunci eand dispar 10. individ capacitatile de relationare (in generaL odata cn moartea biologics a persoanei). Identitatea se rafineaza ~i se preeizeaza in decursul unei lungi evolutii personale, care permite 0 def1nire de sine care integreaza atat aspeetele cele mai personale cat ~i aspectele sociale ~i eolective ale individualitatii. Identi~i perc"onaliizm.'\ea. tatea se eonstruie~te printr-un dublu - sodaliizarrea Aceste cloua procese nu se ana in opozitie, ci in interdependenta. Jarencst!! socializarii. eopilul invata diferite reguli soeiale ~i eulturale, precum ~i yalorile dominante din societate. Aceste cuno~tinte se implinese, deoareee copilul se identifiea. de fapt, ell un model pe eare-l admira.

9S

este in masura

adolescenti!L este irnportant sa adolescentei.

96

ea

il fae

~l

ell

de

ere(:lmt(:lor

~l

de

retlectezi

~ sa le poti integra in practica in gesturi concrete di'i

97

Este evident faptul ca cele doua elemente esentiale in realizarea identitatii - interogatia ~i angajarea - poarta marco. profunda a contextului socio-cultural in eare evolueaza tinerii. Sa ai 20 de ani in anii de inceput ai secolului XJ:::I are o Cll totul aha semnificatie dee,t sa ai 20 de ani in pe1'ioada anilo1' . 60 ai secolului trecut. Visurile. aspiratiile, posibilitatile de realizare (personala ~i profesionaHi), valOlile, temele de ret1ectie ~ide angajare sunt diferite. Potrivit opiniei lui (1 in functie de contextul social, tinerii cauta in deliberat S3, prelungeasca perioada de ,.moratoriu . adica in care angajamentele sunt amfmate pentru mai tarziu, scopul experinlenta diferite roluri sociale mra sa suporte coneret eonsecintek inta.rziind ango.jo.mentele ~i preferand sa traiasca intens

Numeroo.sele transfonnari socio-culturo.le produse in lume In ultimele decenii au determinat barbatii ~i femeile sa-~i puna intrebari cu privire 10. numeroase societ3,tL ldt~ntltatea teminina se deflnea in functie de : sa sotia domnului X. sa fii mama copiiloL sa fii slujnica familiei Y etc. Aspiratiile profesionale se stabileau in general in functie de soti, cu care existenta. educate astfel incat dupa parcurgerea copilariei sa ~i marne. ldentitatea teminina se definea in funqie de criterii altcineva: sa fie frumoasa co. .... sa tIe zvelta ca ... etc.. de ale temeii. Se cerea temeilar sa se adapteze la ceilalti, sa se sacriti(~e aWi. sa fie bune mame ~i bune sorii. Sentimentul 'lalorii era eOJlJe11t de Femeile se vedeau prin ochii altara. numero~i factori au favOlizarea identitati feminine autonome, Au avut loc schimbari fUJi1d:cUTlelllta1Ie in sistemul de educarie, di'md acces la aceea~i educatie. atit fetelor ~i Aparitia contraceptivelor a deschis calea pentru 0 mai mare libeliate sexuala ~i un mai bun control al fecunditatii. Manifestarea mi~carii a provocat numeroase intrebari. a antrenat 0 restructurare a o noua repmiitie a rolurilor barbatilor ~i femeilor. al relatiilor barbati-femei nu este decenii asistan~ 1a un egalitatii juridice ~i a reCle!1nlm sexuale. In ceea ce prive~te sfera publica, societatea este, inca, ajC)riltarcondusa de barbati ~i femeile i~i gasesc eu mai mare dificultate un loc in gestionarea vietii colective. cercetatorului au rectctlOllat aceste i-au lezat pe C1 ei au fost putemic afectati in . In curstil ultimelor decenii, ~1 viata intrebari eu barbatii au identitatea, rolurile ~i ... familiile lor. lTIaSlVe piata forj:ei de asistam de va10rizat in care a contribuit mult 10. bal'batul era -intretina.tor. Aceasta
98

crearea. lo. interogatii carara

Se]ltl:me~nt acut a recluc;e acest 0.1' fi avut sa reactioneze pozltw mutatiile profunde provocate schimbarea statutului Unii, insa, manifesta de a cauta solu.tii care nu crizei identito.te. ci. 10. sa-~i amageasca m~;ecuritalteo. alcool aWl. o.ceast3_ in:,ec:m'itcite munca. manifestari de care se exprima de femei: vio!enta verbala. Nu trebuie. insa, sa credem ca aceasta este generalizata, considera annClmoase ~i mai interesante cu artenen31e care dependente ~i supuse. au resimtit 0 u~unlre ca m,lscullne se platesc foarte cu ~i ca-i sa-~i realizeze potentialul de fiinte umane. Pentru amelican cat ~i - 0.1' sa adica spre co.pacitatea de a-~i aClJrcia, funqie de ca 0 fie masculine, fie feminine, Ea explicZi
i masculinitatea 'i wnana pe deplin sa se reciproc Ji integrate fntr-o bine echilibrata. pe deplin 11171(iJ u!. Cll litare {II' relJrezenta ceea ce 771(!SCl/!i'ni,ratea i feminitatea ~ or ([rea ,}C!nsa de afl

acest inceput de seeol ~i mileniu. pentru un mare num3Xde indivizi. batnlnerea nu este varsta de auf. imbatrani este 0 realitate care treze~te teama ~i oame11iiin v3xsta nu se bucura eu necesito.te de pretuire. era sinonima eu intelepciunea, Persoanele in V8xst:iemu sfatuitori rei:Ull0SC11ti pentru judecata ~i sensul vietii lor. Si Ii se datora respect ~irecuno~tinta, Astazi. ersoane au 0 a 0 Este important sa ne intrebam cum traiesc aceasta viata persoal1ele in varsta. Ce sens dau existe11tei? Pentru \'8Itstnic eOl1Stain aceea ca trebuie sa-~i detlneasca identito.tea Ele nu raspunde intrebarea ..Cine Criz3;,de idel1titate a oameni10r in varsta este provocata societate, In realitate. pentru multi. batr~hl(:;te este
99

pierderea

dominante. care 11e cu care

pierdere de relatii sentil11entu1ui de este pierderea sa se identifiea.

oanelor Y3xstnice

de
corespunde de actuaUi, este un cetalean 10.batnlni. ei nu exista
este Sm0I111Tl

nu mai

yitez2L \alorizate in soeietatea nu a~teapta nil11ic de

ci

Fata aceasta un mare gol: este 1110artea cum

resimte ~i

agreSlYl. care era

100

r
este un ansambiu de

~~=: __
/

IDFNTTTL'"T
L_U"_iEA

'h

!i

::-7"'r . /)

referen1i format din

/
referenti materiali referenti
I

'O""h __
------""1' un Dol:L,

II ':=~-"
r~ere:lti ;'
-'I

prezinta
!

cste
(

J,r"\

un pol

:;
:1

'-~cOClal

/I~
.C III 1

~)

'1"'-'

oepmc.e -

--VI

lll1dividu:;J

l
~

~~

procesul

de evolutic

._p_e_rs_o_n_a_l_a.II _

~c~"l~

.'\

II

)1
.

81
D.

,~,,;m' care

b'''a'~ care se
If. senume.lltul \. (
.i.'.11

b",yz' sep' I exp;;,;" care care

I

e "n.oi"
.

sentLIU. ntu]. e dc
~._~~_._._

'\!
11,.'.'.11

"

'J

lde

apartenenta
.

I \~-

rmal1i~n(Ei_I'
../

I I

E \\
1\\
'

zeta pdn caracten-

'1

eul;
I

-~~. -==r" ~

--:,!

realizeaza

.. l rede s~?~.) . ..deI.~.I.n~i.li

'I'

care :e
I bazeaza

--'I~~
pe

car: .se deFoltEi. :.,' s.ociala .... I lJ1 cadrul

car: se.dCZ\01t:l de '.i.n.e ....-/.:,1 procesnlui de 111 tuupnl

ce cta I ~pJ re~t>

prin care /

se1

'=='1
pe

interiorizarea cuitmii

~
care se dez\olta

--~
pc

I !
I

incll\l---:=7, cluaht,1tea j!

1;/ /1
/

pm'cursu1

J
r
I

~j/
~

care pocHe necesita

I

SOei";i~zarii ~ ~""A"

"=,

---,!;

ce se realizeaza

in cursu1

Oln

,.

perioade de moratoriu in

~cdaptare

Robert

~i a1.. fndiridu de concepte ret'eritoare

et societe. 1993.
1a identitatc 101

Figura m. :::2. Reteaua

PoIuI social ~i polul individual al dentiHHii nu se a1a in relatie de opozi!ie, ci interdependents. ~i aceasta in tuturor etapelor yietii. Identitatea se inscrie lntr-un proces . Ea se modeleaza. se reorganizeaziL se modifica de-a lunglll 'vietii. Se realizeaza parcursul unui dublu pr1ooes, socializarea ~i personalizarea. Socializarea pennite copilului sa inve!e reguli sociale ~i culturale pentm a se integra in mediu. tarziu, la vaxsta adolescen!eL indiyidul se personalizeaza, adica el respinge selectiv aspecte ale socializarii, alege intr-un mod personal modele, yalori ~i nonne, Ie face sa-I corespundiI, S2!. He ale sale. Evolulia identitatii se pro,duce incepand de 1a varsta copilariei ~i contInua sfar~itul \-ierii, In fiecare perioada a dezvoltarii indiviziloL elemente ale contextului social ~i cultural in1uenteaza aceasta identitate. evolueaza, 9<adar,pe fiml transformarilor socio-culturale prosocietate. In aceasta perspectiva trebuie discutata cfiza de din adolescenra. criza de identitate masculina ~i feminina ~i criza de identitate a persoanelor varstnice.

A.

'identite, col Que sais-je?, no. 288, quete

PUP. 1 Paris,

p. 119, p. 49.

E,H. Erikson, A.dolescence et crise, la p. 18, p. p. 10.

de l'idemite,

FJammarion,

c.
P.

Jdentite, vieillesse et socete, Sante mentale au Quebec, vol. V, no.2, 1980, p.28. Traite de psychologie de l'el~fa71t,t. 5, Paris, 1987, p. t.2, 1973, p. 38. p.241.

N. Elias, La societe des M. lli/oeurs et sexualite en

Plan, 1980.

M. Gauthier, feLines, LQ.R.C., 1990. M. Les crises actualles de l'homme: les comprendre, s'en deprendre, In p, 37, p. 41. Service no. 1 ~i2, 1

S.L. Bern, Au de l'androgynie, quelques preceptes oses pour une identite de sexe lib ere, la difference des sexes, question de psychologie, textes choisis et par M.C. Hurtig et M. P. Picheron, Editions Tierces Sciences, 1986, p.255.

102

CAPITOLUL V

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa in masura: sa deineasca ce este socializarea; sa explice principalele mecanisme de sociclli;;~are: sa explice notiunea de habitus social; sa identit1ce ~i sa descrie principalii agenti de socializare: sa analizeze consecintele socializarii sa analizeze legaturile dintre socializare. control social ~i de\'ianta: sa faca distinctia dintre marginalitate ~i devian!a.

interiorizata

in

poate actiona asupra

104

a mQlvtaulUl ~l

social. el nu face sa "copieze" sau sa i se conformeze. se int'impla cu cei care refuza ceea Unii opteazil pentru creativitate, sunt margi-

?
.:[};~ji:BijJTIziJIreiJ se
~1

ca

Ie ~i

structma

sociali semnificativi ~i, prin ac!~a~;ta, e s care trebuie sa

permite indil'idului sa dobandeasca bagajul de care are acriona in societatea care evolueaza. acest de pilda, S3. Invere regulile elementare poHtete, sa anotimpmilor climatului zonei care locuiqte, sa o m()~tenlre culturala ete. culturala este un de non11e. de cutume ~i de in care indh-idul este chenlat sa triiiasc3.. permite .. sa se detlneasca individului sa-~i dobfmdeasca asemanator

a gandi. simri. action:::'. face posibile il1teriorizarea ~i res-oectarea regulilor sociale, precum ~i asimilarea culturii mediului de viata, integranta a modului propriu de gandire. dind cultma este ntt;nOflZ2lta. nu se pune pertinentei gesturilor sale: se creeaZE't impresia ca acestea reprezinta singura modalitate 110rmala de Socializarea fU.ndamenteaza ~i sentimentul de apartenenra la grup. de a ~i integra acelea~i valori ~i norme sociale face posibilii imelegerea re(~n::iroca i cre~te solidaritatea intre membrii grupului. ~ ~i ntltatea. socializarea este un proces continuu. Copilaria este celei mai intense socializari. insa de-a lungul intregii sale vieti de adult. individul trebuie sa integreze nonnele sociale, de exemplu., in a rolului de parinte. in adaptarea la mediul universitar sau in integrarea in mediul de munC300 lata de ce sociologii fac distinqia cea care individul ~i in cursul careia devine membru al societalii, ~i care semnifica procesul ulterior, prin care indise integreaza noi domenii ale \'ietii sociale.
lOS

de speciile pentru a supravierui ~i a copiluJ realiza SOCIal ~l in care se na~te. copilul potentialul de fiinta umans .. Indiferent de ~i adiJ1esce:ntF,;i. el va nu poate ramane taxs. ingrijire. autonom. dobandi elementele comjJlexe care cara\~teriL':ectZS. copilul Pentru a deveni 0 flints. ~i a-~i asigura Cll trebuie sa stabileasca modalita>d de COlmlllil Dupa cum am vazut intr-un animale, copilul are nevoie de se dezvolta. Doar intr-un context Mai intai, cu mama. Raspunsu1 copilu1ui este. in primul un limbaj corporal care se stabi1qte in relatia cu mama: gesturile ~i mimica unuia ~i a ceIui1alt caps.ta un sens. devenind un ..prelimbaj", specific primului an de ,,'iata se grefeaz3. liata accesul 10. limbajul Se poate spune. asd'el. ca soclal1zarea se COlmtlnlCa1'c cu realizeaza in ca este gestualii sau lingvistica. aceasta comunicare este 0 chestiune copil sa devina 0 fiinta umana socializata. pentru co. un

multe

felul

care

exigentelor ~i sa se explicatii se sprijina pe doua dintre cele trei 0.1detennlrlislTIului ~i 0.1 Socializarea se

ajunge sa se Aceste . eel

se bazeaza pe

de

10.

a Opunandu-se aeestei optici psihologice apartin degraba paradigmei o perspectiva in care inclivizii altceva decat sa asimileze evenimentele en e1e. Indivizii adapteaza aceste evenimente nevoie, i~i modifiea normele ~i valorile deja mienlOflz,lte
106

la a

~l

a
~l

neutri

condltHm,Ite sau caz. se vorbe~te bandlesc 0

un ri'tspuns, mtlTlcclt ei au fast pilda, un anumit ri'l:;;pl1ns, salh,~atia. intrudt pauza mananca 0 neutru 1a inceput a arl~atoJcul unm

Nu este
107

suficient sa se pn:Zlnte copilului un model ca. de comportamentul sa fie integrat 1n gestu1'i cotidiene. (fiinta umana) nu este 0 fiinta pasiva: el intervine in procesul socializare. Potrivit Iui Bandura, socializarea nu este dedit simpla 111';Urn3Ji"e tipmi de invarare necesare bunei comport211'i socl:::ta1:e nu face deciit sa asimileze ceea ce prime~te din medilL retlecta. integreaza. De di1 un sens elementelor \iara adultilor ~i din general. Un alt aspect important cc trebuie subliniat este faptul ca socializarea presupune 0 afectiY21 ~i se in conmnicarii. Tnvatarea cultural a nu se realizeaza abstract ea se manifesta in relatii1e interindividuale ~i este motivata dorinta de identificare cu 0 pe1'soana va10roasa, care este perceputa ca un model de imitat. trebuie sa admire un pentru a se idenlifica eu el. relatia eu copilu1. adultuL reprezentant al societatii. nu va putea avea 0 int1uenta asupra eopi1ului decat daca-i cucere~te inima.

al t1'aditiei amencane 1'eprezentant este cunoscut p1'in temia sa asup1'21 Eului social. interiorizeaz3. regulile explica faptu1 ca. in general, e cu ceilaJti
.i oeuri

a EI

reglernentate. in care fiecare copi I interpreteaza totodatEL 0 raiu! unui sunt reflexul acti\'itatilor sociale organizate acest feI, reproducere, miniatura. a societatii globale. jocurile insu~indu-~i copilul experimenteaza ceea ce se regulile sociale sau . Aceste acti\'itati in care copilnl trebuie sa Ie interiorizeze ~i 0 a binelui ~i a raului. lstoriile eare-i atrag sunt cele in care exista ~i nii. Eroii sunt, 1ntr-0 oarecare masura. cenzorii care fixeaza regulile binelui ~i raului. Astfel, putin. copiluli~i construiqte un a ceea ee se a~teapta de el: el interiorizeaza l110delele. nOflYle ~i valorile la care trebuie sa adere. interiorizeaza .,celalalt gener21lizaf', adica 0 comunit;:lte organizata. eu nmme. a ne regasil11 in ea ~i 0 geneeu

prezentei nOl, sub forma r211iz21t, intelegem ne-o ta1macim, sens"

108

SOCIAUZAREA

permite

se realizeaza

pnn

se infaptuie~te pe parcursul

con1unlcare

impliea de tipul de lipul

I

pnn
I /

comunicarii gestuale

comulllC21rii lingvistice

..

'\
I.!

I partlclpare

ILafeetiva! ,

,dJ

(
consolidare conclitionare
I

)
II

observare

interactiunea eu eeilalti

l~=-d,?G/ ~" ....

Figura nr. 23

Odata ce copilul a dobandit invatare. mo~tenirea culturala ce-i similar celorlalti, prin ee mecanism ale mo~tenirii culturale? Explieatia cea mai pertinenta

prin intermediul diferitelor forme de permite sa se eomporte intr-un devin 0 a doua natura aceste elemente este cea care face ape! notiunea de

Eo. Notiunea de a fost elaborata de (l poate fi definita ca mo~tenirea culturala. pe care 0 interio1'izeaza. individul ~i care orienteaza. in mod ineon~tiellt. aceste conduite. Este un ansamblu de dispozitii de a actiona, gandi. percepe ~i si111tiint1'-o maniera determinata. Aceste moduri de a tl sunt in a~a fel interiorizate indit ai impresia ea te-ai nascut cu ele. Ele devinnaturale. astfel incat comportamentele nu depind de o decizie con~tienta de a subscrie ~i a adera modelul socia! propus, ci depind. mai degraba. de un operator incon~tient. care face astfel incat indivizii nu numai ca adera fara constrangere 10. modelul social. ci chiar 109

a se comjJorta

a~adaL

specifice care agenti sau

Joe

ell

de tate nu se
~l

~l

re'[eaua

~l

le-a

logiei

. eu

110

lSOClALI~::~
~.,~~

antreneaza
lJ

'zit;a de habitus aUll .' ~!

.1

Ii

l7~~=-----de tipul care este 0 habitus ~

/>~
r de clasa habitus I
r-.
<')

Ii

I,ll

1'~h-a-b-it-uS-.' -),i sexual .::J II \.....c

interiorizare a culturii

Figura nr. 24

(1 ~i se la De pilda, cand cineva parase~te tara origine ~i se int1'-o cultura. trebuie avuta vedere inradacinarea a diferitelor trasaturi nationale. Persoana care emigreaza este id(~r2ltanu straina. ci ~i ca reprezentil.nd un anumit grnp care are un habilus diferit. Conflictele de valori care apar intre prima ~i a genelmtle de imigranti ilustreaza inradacinarea profunda a habitus-ului generatie. eel de-al este numit Inca sociale. Fiecare c1asa sociala transmite membrilor sili ceea ce Bourdieu numqte un capital cultural. Acest capital cultural condirioneaza despre lume. raportul nostru cu timpul, etc. (de exemplu, comportamentele alimentare, practicile sportiye. preocuparile Capitalul nostl'U reflecta apartenenta habitus-ul habitus este iB:i\?:U21R, care corespunde asoclate masculin ~i este un
CUEtUIr1211

se face prin observarea ~l nnitarea unui model. Parintii reprezinta prime Ie modele de masculinitate ~i de feminitate pentru eopil. i'lccesta. in dorinta a se identifiea en 0 persoana de aceIa:;;i sex eu eL \"a prezente in sau imediat, ea :;;iin mediul extins, intermedinl televiziunii, c3xtilor, einematografului etc. Este important de c~i sexuale sunt defInite adeseori prin ti2Y'(e:c<tfjpi'lE"I cxUJl8Ile adica pel"CeptJ rigide ~i simpiitieate ale acestor raluri.
111

care ne peT1111te Am vazut pana acum. cum se ne integram in societate. In continuare ne vom sociali care exercita in1uenta _ intre care mentionarn: cova1'5tnici, mass-media, munca. se medii in care sunt chema1i sa evolueze ace~ti agenti,? , ae Perspecthra ecologica asupra dez-voltarii. care se explica faptul ca mediul nostru este in patm raporteaza, ierarhic, unele aItele. P1'imul este n1UlcJJ:'oi~ezil1l1UlL ~coa12L un 1'01 gnidinita, grup de prieteni. Reprezinta mediul in care direct, eo.persoana partieipanta. doua structura. a modelului ecologic, rela1iilor care exista intre microsisteme. De pilda. legaturile care unesc familia de ~coala sau griidinita constituie mezosistemul

estc asigurata prin

socializ2.re precum

familia

~coala

grupul de covarstnici

locul de l11unca

Figura nr. 25. Agemi de socializare

A treia structura este eX(QiJlStteJ([llUUL sa aiba legatura directa eu individul. ii influenteaza cazul mediului de munca 0.1 parinti10L gradinitei, 0.1~colii etc. Ultima contextul se reflecta in fiecare substmcturi. educatiei de catre 0 societate va determina SU:stlJ1el'ea familiilor in educativ structuri actioneaza asupra celorlalte mai mult sau funqioneaza diJeri!i
112

care care

urme
113

este fundamental diferita familie. deoarece este un punct de vedere afectiv. nu mai este unicul obiect de atentie din pmiea adultilor. El este un copil altii ~i trebuie sa se adapteze aceasta realitate. Scoala este un mediu de invatare: copilul trebuie sa-~i rapid gaseasca propriul loco se bucma. de atentie ~i afectiune in funqie de randamentul sau, daca el corespunde n0i111.elC)rvalorilor ~colarului. El trebuie ~i sa se fadl aOCelJtat. pliindu-se dispozitiiloL sa se faca auzit. inteles. un mediu de invatare in care copilul experimenteaza competltia, ~i reu~ita. Pentru a fi valorizat copilul trebuie sa reu~easc(11a ~coala. sa deteste ~coala ~i regulile ei. A e~ua ~coala inseamna, pentru multi Reusitele 11VOl' conduce pe cODilsa aiba incredere in sine. , 1 ca me diu de viatiL se inscrie intl'-un ansamblu mai vast ~i este. cauza. reflexul culturii care-~i impune normek de ga.ndire. a ari:'itatca apartenenta la 0 sociala defavorizata. este un important pentm copil. Ca dC'Bl1mml:e~coala promoveaza valori care intra. in connict straine de aceasta cultura dominanta. a distantei sociale intre familie ~i ~coala se pune ~i origine a familiei difera de cea a .. Daca exista cele doua culturi" en(~raLeea a familiei va continua sa reu~ita ~colara. mult mai dificila. In cazul familiilor ~i in cazul familiilor prO\enind din minoritatilor fi un agent socializare autentic, dadi l1Uga.se~te de a integra acestor copii, eare au dificultatea re\~U110~1~tecultura dominanta. in
121. 121. 21.1

p~Tsoane care,

nersoane ~ ele. Grupul de covarstnici experimenta ~1 reC;1IJrGC;lt2lte,1, ~i situatiile dar ar putea sa sau sa fie grupul de covarstniei. copilul trebuie sa se faea inteles. El invata sa se integreze lntr-un grup, sa-~i gaseasca loeu!. industrializate, integrarea intr-un grup de covihstnici se ce m ce devreme ~i influenta cova.rstnicilor variaza de a dezvoltsxii individului. Fara a m111lfnal influenta gmpului intrarea ~coala, gel1er'aL contextul social al sa se actualizeze. Cu ca.t copilul se reduce ~i cea a
121.

] ]4

grupului de determinantiL In acest dezvoltarea intelectuala a copilului ii permite sa rina cont de punctul vedere al celorlalti in diseutiile ell ei. aceasta perioada, copilul descopera ~i normele intermediul pedepselor ~i re(~ornpensel sau, el invata ce inseamna popularitatea sau respingerea sociala; el sUlporta presiunile sociale, cunoa~te competitia, invo.ta sa coopereze. Relatia ell covarstnicii ii permite individului ~i sa se ceilalti. Aceasta comparatie il face copil sa se cunoasca o ma( bun a reprezentare a capacitatilor sale. In adolescenta, grupul de covarstnici indepline~te mai primul rand, permite adolescentului sa se elibereze de ingustimea familial ~i-i ofera un suport in tentativa de a-~i dobandi Reconsiderand valorile familiale, adolescentul devine perrneabil la valorile societatii. Prezenta grupului de covarstnici face posibila ~i compararea diferitelor universuri ~i perceperea valorilor proprii fiediruia, ceea ce-l ajuta pe Uinar sa-~i elaboreze propria viziune aSlmra lucrurilor. diferentele de rang social intre covarstnici, tanarul ia cuno~tinta de apartenenta sa la 0 clasa, comparatia permitandu-i sa reflecteze asupra identitatii sale ~i sa se situeze, din punct de vedere social, in spatiul social. Grupul ii ofera adolescentului ~i 0 tribuna de pe care este po sibil sa-~i expuna scara de valo1'i proprie, sa realizeze 0 critic a a copil~rie :;;isa-~i redefineasca pozitia asupra ehestiunilor In sf.r~it, gmpul ii ofera adolescentului posibilitatea eu eeilalti ~i de a se distinge de ei. Este lowl contradictorii: de contestare ~i de conformism. Printre media care eontribuie sociahzarea tinerilor, ocupa locul privilegiat. Pentru numero~i copii, televiziunea a devenit un tovara~ de viata, un "gardian electronic", cum il numesc unii. Televiziunea se dovede~te a 1'iun agent important de socializare prin modelele ~i valorile pe care le propune. Cercetari e1'ectuate eu privire la impaetul televiziunii asupra copiilor ~i adolescentilor evidentiaza, intre altele: o ceea ce prive~te modelele, televiziunea apare ca 0 surS2,impOltanta de reproducere a stereotipurilor sexuale. Examinarea unui numar mare de emisiuni a aratat ea televiziunea vehiculeaza 0 imagine putin realista a soeietatii (0 suprareprezentare a barbatilor in rapOli cu femeile, 0 imagine nerealista Cll privire la lumea mundi, prezenta mai redusa pe micile ecrane a persoanelor in varsta ~i a celor provenite din medii defavorizate (Cloutier, 1 o televiziunea se do\'ede~te a fi un "difuzor de violenta". Foarte multe din emisiunile difuzate de marile rete Ie de televiziune la ore de maxima audienta contin incidente violente. Emisiunile cu conotatii violente sunt atat de numeroase, indit au ca efect banalizarea 'violentei. Date acumulate in ultimii 30 de ani arata, claL 0 relatie intre obi~nuintele de consum de
115

~l

manifestari1e

,iolente
prezenta la sucees in
are

cercetiin au

mulTi

eare se

116

sa intenorme care au

~
( ' ls,f' v'-- ~
1.

, R~ ~ :
r,' 'l,A'L",IZ",A,',~"t"f,c,

II

J) i

r'i

l'oncluce. ,=~~ 'r~

c"'""

~" -()'pnera1. la j II

_
poate conduce. la

I /m~~~ _/~ i'

'If

nonconformism

COnrG' I",,,,, socIal

11

~~7"~)

care genereaz3.

care se supune

precum

normelor

sociale

deyianta

contra

1 SOCial '1

Ii II
i:,'.

"'-c:_:.c.._;_,-;._;...

__ ~

//

I marginalitate II L ,~.C._L,C,L"==/ ---.--/h

care poate fi

r:-.
I I ~_

ll1stltl1tjn!"D!'
., ..~' ,~~~ '

~"-"
,1 ( I I

lee :_~ lzat 'I' ~~:/)I

informal l~;..._~ ~~~V __ ~

"

"

Figura nr. 26, Socia!izare

~icontra!

social

subtiL

al bune ~i mame pentru familii numeroase.

se
117

Se vorbe:;;te de ;cmrr[['([j) jiITntrr8:ilil~ll<flil!7!31.l\jjzf'iJ, atunci cand se pune problema de a face sa fie respectate Iegea on:linea de catre reprezentantii organelor judiciare. Poate tl inclusa in controlul social institutionalizat :;;i ideologia dominanta dintr-o societate. Ideile raspandite de biserica referitoare la sexualitate, de piIda, sunt :;;iele exemple de control social institutionalizat. linjrm'mal, atunci dlnd presiunile asupra Se vorbqte de COlilltltiDIH individului se exercita. indirect, intr-un mod subtiL in mediul sau de viata. Faptul ca majoritatea dispretuie:;;te unde conduite, Ie ridicuIizeaziL Ie dezaproba, este ostila. sau intoleranta, constituie un control social informal. Sa ne referim :;;ila modul in care functioneaza controlul social. Pentru ce se conformeaza marea majoritate a indivizilor? Ce-i determina pe un numar dintre ei sa se abata de la cadrul social dominant? Potrivit lui (1 se pare ca, in general, conformitatea nu este asigurata de o aplicare mecanica a controlului social institutionalizat. Pentru a intelege conformitatea indivizilor la norme1e sociale ale gruoului, trebuie tinut seama jocul relatiilor interpersonale. In opinia l'1:ti~Bourricaud, ~ta~amentul nostru fata de unele persoane importante contribuie la asigurarea, pentru societate, a suportului ~i colaborarii noastre. Pentru ca anumite persoane sunt importante pentru noi, ne indepIinim bine obligatiile profesionale. rata. de anumite persoane ca :;;isentimentul de obligarie fata de ele sa adopte reguli de conduita pe care Ie apreciaza ca stmj1enj:to:are constrangatoare pentru el, dar carora Ii se COnf0l111eaza. sau
TI

Ce se cu persoanele care se indeparteaza de la normele sociale ac!~ej::jta1e? ei care nu lucreaza (alcoolici, delincventi, vagabonzi etc.) sunt C fi definita drept incapacitatea anumitor indivizi de a se al lor de viata. Notiunea de devianta implica nerespectarea normelor sociale. Atunci, individul se conduce, mod COll1tr;lrfata de conduitele societate ~i cultura. date, la un amllmlt moment. orice devianta exista, deci, 0 dimensiune cultural a ~i 0 dimensiune tell1POnlla, de 0 parte, devianta nu poate fi analizaW. in afara contextului care ea se produce :;;i,pe de aha, devianta se inscrie totdeauna epoca precisa. De pilda, in anii '50 ai secolului XX, sa traie~ti cu un fara sa fi casatorit legal putea fi considerat un act deviant, dupa cum acela~i gest in anii '90 era considerat drept acceptabil din punct de vedere social. Daca regulile sociale se schimba, conduitele apreciate candva ca ale'lf1alt1te deveni conformiste. Persoanele de'vmnte sunt acelea care nu reu~esc sa se insereze intr-un social pn~scn Sa mentionam ~i faptul ca unii pot sa ne apara ca devianti raport cu 0 societate data ~irespectand nonl1ele grupului la care adera. variaza in funcrie de grupul social de care apartine individul ~i nu este sanqionata acela~i fel. Unele comportamente din mediile artistice (de pilda, consumul de droguri) sunt interpretate drept excentrice, in
118

timp ce acelea~i unele ve~tminte aceea~i imbracammte Trebuie distinsa individul Incearca sa se schimbe sau chiar sa 0 distruga. trai in afara normelor. Marginalii sunt general. singuri, la 111arginea societatii, dintre exemplele ceIe mai tragice ale Itinerantii sunt vagabonzii, eei tara mentale ce refuz~i sa traiasci~i Socializarea este un lung proces prin care interiorizeaza diferitele e1emente ale mediului sau de viata S1se el. Socializarea primara desemneaza invatamintele . care ii permit individului sa se integreze SOl21e:talte reprezinta integrarea, in noi sectoare ale societatii. a socializati. Socializarea se realizeaza prin inj erm(~diiU] invatarii. tipuri de invatare. Se vorbqte de invatare prin consolidare, conditionare. de ima!are prin ~i de inva!are prin inter31C ceilalti. Nohunea de habij:us se aplica ansamblului de elemente noastre culturale. care devin 0 a doua natura. Este a aqiona. de a gandi. de a percepe ~i de a sim!i Aceste feluri de a fi sunt astfel interiorizate, incat ai cu ele. Se disting trei tipuri de I-Iabitus-ul identitatea colectiva national a a unui . Habitus-uI apartenenta la un mediu social. Habitus-ul sexual corespunde sexuale, care sunt legate de comportamentele masculin ~i feminin. Diferi!ii actori sociali care au in1uen'p'i. asupra individului existentei sale se numesc agenti de socializare, printre care se numara familia. ~coala, grupul de covarstnicL mass-media, locul de munca. Una dintre minciDalele consecinte socializarii este stabilirea mod coneret. socializarea are ca rezultat sa control social. presiune asupra indivizilor pentru ca ei sa-~i regleze conduita. vorbe~te de control social institutionalizat atunci rand se pune bl(:ma de a respectate 1egea ~i ordinea de cEltreautorita!ile publice. Se vorbe~te control social informal. dind presiunile asupra individului se exercita. mod subtil. in mediul sau imediat de viata. Controlul social nu se exercita niciodata perfect. indivizi nu reu~esc sa se integreze intr-un cadru social prescris; se spune despre ei ca sunt devianti. Indhidul deviant incearca s~inege 0 ordine pe care in!elege s-o conteste, s-o schimbe sau chiar s-o distruga. Cand unii indivizi traiesc in afara normelor ~i sunt exclu~i din societate. se vorbe~te de mansirlalitate.
>

I~

119

permite

estc

agenti
sociaiizarc

preCU111

preCU111

care poatc fi

FC

lndiJ'idu ctweihe,

1993,

Figura nr. 27. Procesul de social1zare

120

]n!Bl.JOG11A~HCJE G. p.119.
J.

Introduction

a la sociologie generale,

1.

1, Montreal,

1968,

Piaget, Problemes de la psycho-sociologie 1. 2., G. Gurvitch Paris, 1968.

de I' enfance, in Traite de sociologie,

P. Malrieu. Traite de psychologie de l' enfant, t. 5, Paris, PUF, 1973. A.

G.1'1,

L'apprentissage

social, Bruxelles, IVlardaga, 1980. PUF, 1963.

L' esprit, Ie Soi et la societe,

A. Percheron, La socialisation politique: defense et illustration, in Traite de science politique, t.3, M. Gravitz et J. Leca (red.), Paris, PUF, 1985, p. 181.
J.J.

Autour de l'idee de nation. Appropriation symbolique, appropriation materielle, socialite, identite, colI. L'univers de la philosophie, no.10, St. Laurent, Bellannin, 1980, p. 20. 1986, p. 136.

P. Bourdieu, Question de sociologie, Paris, A.

Initiation a la sociologie. L'illusionnisme social, Bourdeaux, Le Mascaret, 1983. p. 87. Fayard, 1987, p. 273. 1990,

N. Elias, La sociite des indil'idlls,

R. Cloutier, A. Renaud, Psychologie de l' enfant, Boucherville, Gaetan p. p.478. D. Goldhaber, Psychologie dll dedloppement. 988, p. 236. F. Baby, J. Chene, J. 1988.

Montreal, Editions Etudes Vivantes,

Sexislile dans les l'ideoclips a la television, Quebec,

F. Bourricaud, Confol7nite et deviance, Encyclopaedia Universalis, t. 6, Patis, 1989, p. 355-358.

121

CAPITOLUL VI

Dupi~istudierea acestui capitol, studentul trebuiie sa fie in masura: sa defineasca stratiflcarea ~i conditiile aparitiei sale; sa cunoasca ~i sa caracterizeze principalele sisteme de stratificare; sa deflneasca ~i sa analizeze principalele tipuri de mobilitate sociala; sa poata prezenta rezultatele marilor studii comparative cu privire la mobilitate; sa cunoasca problemele pe care Ie ridica studierea mobilitatii sociale.

gasesc atat sistemele

sau

ClI

~i onmiprezenta. In aceasta situalie se aparent cele mai simple ~i omogene. cat ~i ~i eterogene: toate sunt alcatuite din sex. varsta sau structura de rudenie. fie sau prestigiu. Orice institulie reprezinta rcu'hiza1te indiferent daca avem de-a face cu inegalitare, cum este familia. grupun secundare. cele mal selectlye. cum este ~coala. Toate amane sunt : diferenlele de sursa de religioasa a unei societalL intensitatea . distribu.tia puterii politice intre rapmt cu entre:1ede decizie, gradul consum 0.1 bunurilor materiale sau tot atatea exemple ce ilustreaza aspectele
21Wl

este

sau

care sa nu surnerogenealogii. toate ii subliniaza exista niei un tratat presocratici eu toate acestea, care fondatori ai sociologiei care 11 socoteau oJltareaunor cercetan empmc

Cll

al sec:ollJl trenlt aSlstal1.1

124

o o o o

sclavia;

reprezinta 0

care C1 0 termen anume pentru a desemna slstemUl ae casta 111 varietate de cuvinte care se refera aspecte ale acestuia, principalele doua fiind varna ~i jati, fiecare ocupand 0 anumita pozitie din P1-'ll1C~tu aceste patru grupuri se al~t"cei care nu cea de jos, sunt grupuri definite csxora sunt organizate rangurile Sistemul de casts, este extrem de~i variaza in structura sa de la ozona la aha, atat de incat nu constituie un singur "sistem", ci o di,'ersitate de credinte ~i insuficient legate Intre ele, Doar anumite \'OntC/. It81hr:rR2;R1.liL reprezinta principii sunt comune. eei din cea mai cea mai elevata conditie plmtate ia1'cei care nu . cea mai de jos. Brahmanii trebuie sa eyite anumite tinu1'i de contact cu cei care nu trebuie atin~i. Sistemul de caste este legal rena~tere. Se crede ca indivizii care nu reu~esc sa respecte rituaJuri1e ~i indatoririle castei vor rena~te intr-o pozitie inferioara urmatoarea
125

Sistemul casta indian n-a fost niciodata complet static, Cu toate ca indivizilor nu Ie este permis s~ise mute de 10.a casta 10.aha, grupuri intregi i~i pot schirnba, ~i ~i-au schirnbat frecvent, pozitia in cadru1 ierarhiei casteL faceau parte din feudalismul dar existau ~i in aIte civilizatii traditionale, Starile constau din paturi soeiale eu obligatii ~i dn~pturi diferite, ale unora fata de eeilalti, unele dintre aceste diferente fiind stabilite lege. Europa, starea ceo. mai inalta era aldituita din ~i oarneni instruiti o1'i proprietarii care nu detineau titluri de care avea un statut inferior, dar noblete, 0 alta stare era formata de poseda diverse privilegii distincte, Cei care alcatuiau ceea ce se nurnea 2J erau tlJi2Jli11Heniill ~erbii (robii), taranii liberi, negustorii ~i me~te~ugarii. Spre deosebire de caste, erau tolerate intr-un grad casatoriile mixte ~i mobilitatea indi'/iduala sHirL De exemplu, oamenii de rand puteau fi facuti cavaleri. pentru a Ii se rasplati servicii deosebite aduse monarhului. Cateodata, negustorii puteau cumpara titluri. Vestigii ale sisternului mai exista in Marea Britanie, unde titluri1e ereditare sunt inca recunoscute, iar oameni de afaceri importanti, functionari publici ~i aItii, fi numiti cavaleri sau au posibilitatea de a fi innobilati co. semn de recunoa~tere a serviciilor pe care Ie-au adus, Starile au avut tendinta de a se dezvoIta in trecut acolo unde exista 0 aristocratie traditionala bazata De ascendenta nobila, In sistemele feudale, cum era cazul rnedievale, starile erau strans legate de comunitatea senioriala Iocala, ele formau un sistem de stratificare locala, nu nationala. centralizate, precum ~i J aponia, ele erau organizate pe baza nationala. Diferentele dintre stari erau justificate de credinte religioase, de~i rareori in maniera stric13.a sistemului de caste hindus, privinte de sclavie, casta sau stare. Sunt de deosebiri: aIte tipuri de paturi sociale, clasele nu sunt pe baza unor prevederi legale sau religioase. Calitatea de Inembru nu se bazeaza pe 0 pozitie specificata fie pe cale legala, fie prin cutuma. Sisteme1e de clasa sunt mod tipic mai fluide dedit aIte tipuri de stratificare, granitele dintre clase nu sunt precis delimitate. Nu exista restrictii fOlmale referitoare 1a casatoriile intre persoane apartinand unor
" JL l ~

este, cel partial, dobdnditti, nu pur ~i simplu "data" na~tere, a~a dupa. cum se obi~nuiqte aIte tipuri de sisteme de stratificare. sus ~i jos cadru1 structurii clasa - este mult mai obi~nuita. decat in aite tipuri (in sistemu1 de casta, mobilitatea individuala de 1a 0 casta 1a alta este imposibi1a); o Clasele de deosebirile economice grupurile de inegalitati in posesiunii ~i resurse10r materia1e. In aIte
126

tipuri de sisteme factorii noneconomici (cum ar fi int1uenta religiei sistemul de casta indian) de obicei. cei mai importanti; alte tipuri sisteme de stratit1care, inegalWitile sunt exprimate, primul rand, relatia personala de datorie sau obligatie intre ~erb ~i senior, intre sc1av ~i sHipan sau intre indivizii din casta superioara ~i cei din casta inferioara. contrast sl~;te]mf.;le c1asc'ifunctioneaza, in intenl1ediu1 unor legaturi. mare. tip impersonal.
rej.:1re2:mla"un ansamblu a cdor care 0 constituie: sector mijloacele natura ~i 1) define~te clasa 0 grupare. 1a imparta~esc resurse ec'onOl1llC comune. care care au sa-l duca. )t1]]lrp)~n~ll21reprezinta temeiurile
11:'1e

de caJl"ac:teJ!'1
~1

scara mare. int1uenteaz~i ale deosebirilor de c1asa".

lJl in socieHitile sunt: Cll2l8) (cei bogari, patronii ~i industria~ii. ~i persoanele cu cele inalte functii executive - cei care poseda sau controleaza in direct resursele de produqie): include majoritatea angajatilor gulere albe l'11HilllDl,r11:Q;2iJte (cei care au slujbe de tip gulere ~i a profesioni~tilor): albastre ~i manuale). anumite tari industrializate. cum ar fi Franta ~i aoonla. 0 a patra clasa (oameni angajati in tipuri traditionale de produqie agricola) - a detinut un lac important. In taxile Lumii a Treia, taranii continua sa fie, in general. clasa cea mai numeroasa.

B. Cele mai int1uente abordari teoretice eu privire 121tratile21resunt s 21.eoria funetion21lista: t b. teoria marxista: e. teori21elitelor: d. teoda weberiana.
a.

Teoria "lll1etionalista dublul merit de a distinge procesele elementare, are considerate a t1 1a stratitlearii. precum ~i de a fi abstracta ~i sufleient de supla pentru a putea 1aplicata. diferitelor tipuri de societati. Schematic. ea clijrerentiere ~i un poate fj eondensata in care il yom exprima ell ajutoml Ul1natoarelor enunruri:
127

o oriee soeietate este un o.nso.mblude poz1Jn structurate. carom Ie sunt o.sociate indo.toriri sau functii; o membrii societarii trebuie repartizati in aceste pozirii: o indatoririle aferente fiedirei pozitii trebuie indeplinite catre membrii societarii; o pozi!iile n1.1 sunt de importanta egalEipentru suprayiet1.1ireasoeietatii; o ele nu eel' din pmtea membl'ilol' soeietatii aeeea~i experienra san un talent egal; o ele nu se realizeaza eu aeeea~i pLicere. Acest principiu presupune, deci, trei structuri de ordine pozi!ii (de 10.eea 'l/ita1a1a eea mai neglij abila pentru soeietate). cemte (de 10.eea experta pana 1a absenta eompetentei) ~i 1a gradul sau dificultate presupus de executarea sarcinilor. de parte. pentru ca ipotezele de diferentiere S2" de stratificare, respeetat. trebuie sa existe: o un ansamblu de recompense ierarhizate: o un mod repartizare a aeestor recompense. in funetie de respective ale pozirii1or. Dupa cum preeizeaza (1 ..reeompensele ~i o a ordinii socia1e si ereeaza stratifiearea". In principiu1 e~unrat in prima propozitie logic ea proces de evaluare a pozitiilor este. eyident. fundamentala. dar ea nu face decat SEi ediflciu1ui. Cele tipuri :ri2iCmnp care dispune societate stimllia pe indivizii competenIi sa-~i asume functii1e considerate ~CG])lDlIQlmr~niC (bunuri materiale), ~l1:etj:c (divertisment ~i

este un (1 considera. deci. ca mod incon~tient prin care societatea irrlp()ltante sunt realizate con~tiincios de calificati cert ca 0 asemenea tearie analitica prezinta avantaje datorita ca deosebe~te eu claritate cele
1
o o
o o

sel111iifica. ~i simplu, statutele ~i rolurile ce Ie sunt asociate toate acestea, ea nu inseamna ca unui un statut poate, de fapt, trirnite un Jli2n~2IC'n1ij]::Z2n:ceal evidenIiaza sau calificarile prin experienta ~i Invatare. leJrm'hlzare:3, presupun nu
128

11

," II

sa ce

]jC _1

aceste noi mijloace de produqie qj!1UltR'Jj21:~Jl sau IPlllt21HJl~it precum ~l Jf1lJlll1ld.21lt'n ~i plt'oRe1t2lJr.R211t1UlR. (955) scrie In fragmentul asupra claselor: "Cei care n-au alta proprietate dedh fort a lor de munca. prlopnetaI'11 capitalului ~i proprietarii funciari. ale earar surse respective de venituri sunt salariul, profitul ~i renta funciari't. a~adaL muncitorii salariati, capitali~tii ~i proprietarii funciari farmeaza cele trei mari clase ale societarii bazate pe modul de produqie capitalist". Dupa relatia intre clase este una de exploatare. In societatile feudale, exploatarea Iua fOTInatransferului direct al produsului de la taranime ciitre aristocratie. $erbii erau siliti sa dea un anumit proeent din produetie aristocratilor stapani sau trebuiau sa. luereze lunar un numar de zile pe pamanturile seniorilor. In societatile capitaliste modeme, sursa exploatarii este mai putin vizibila, iar Marx ii dedidi multa atentie, in incercarea de a-I clarit1ca natura. EI socote~te ca, in deeursul zilei de lueru, muncitorii produc mult decat au nevoie patronii lor pent111a-I rasplati. Aceasta rel)rezirlta sursa de profit, pe care capitali~tii 11folosesc in propriul interes. a fost uimit de inegalitarile pe care Ie creeaza sistemul capitalist. Cu toate ea epocile anterioare aristocratii dueeau 0 viata luxoasa, complet diferita de cea a taranimii, societatile agrare erau relativ samce. Chiar daca n-ar fi existat aristocratie, standardele de trai ar fi fost in mod inevitabil sdizute. Insa, odata eu dezvoltarea industriei moderne, bogaria era produsa o scara peste ceea ce se obtinuse pana atunei. eu toate ca muncitorii aveau un acces redus la bogatia pe care 0 creau prin munca lor. Ei raman saraci, vreme ce bogatia acumulata de clasa proprietarilor sporqte. odata cu dezvoltarea fabricilar moderne ~i cu mecanizarea munca devine in mod freevent plictieoas9. ~i extrem de opresiva. Marx atrage atenria, de asemenea, asupra fisurilor care se pro due interiorul c1ase1or. De pilda: o In cadrul clasei superioare au loc deseori conflicte intre capitali~tii tlnanciari (baneherii) ~i producatorii industria1i: o exista divizari ale il1teresului intre oamenii cu miei afaceri ~i cei care sti:'lpalne:scau eonduc mari corporatii. Atat unii, cat ~i ceilalri apartin clasei s capitaliste, dar atitudinile care favorizeaza marile afaceri nu sunt intotdeauna in interesul celor mid; o la nivelul inferior al clasei muncitoare, ~omerii pe termen lung au conditii de viata mai proaste decat majoritatea muncitoriloL Aceste grupuri sunt adesea alcatuite din minoritati etnice. Conceptul referitor clasa ne conduce catre inegalitatile societatii structurate obiectiv. Clasa nu se refera la convingerile pe care Ie au oamenii in legatura cu pozitia lor, ci la conditiile obiective care permit unora beneficieze de un mai mare acces la recompensele materiale decat aWi.
130

lRJEZUlVlIA 'fUlL modielielloJr lfiUlIl1lC~froll1l21llRt ~i m~uxi'd: rdeJrHo:illlre Modlehllli lfllmclRollllaliis'd:

I

lla daene

od21lie
I

Modlehd
-

mmrxis\t

Originea elaselor

- Clasele ~i biologie, au originea in natura sociale i~i care fac ca fiintele umane sa nu tie egale.

'I

~iClasele sociale derivaorigine sociala istorica, care au 0 din faptul ca

' unii in..in timp ce altii nu Ie poseda. ductie. diviziposeda mijloace de pro-I
I I

Identifie area elaselor

- Clasele sociale ~isunt, prin ..ur-I- universale ~i pot fi nu sunt, a~adar, Clasele sociale abolite. mare, universale necesare Exista mai multe clase sociale: In mod fundamental exista doua
I -

vorbe~te, in generaL de multe. sutrei, ~ase, noua sau mai clase Se perioarii, mijlocie, inferioara. Ele
I I

~i clasa dominatii (muncitorii). Intre clase: clasa dominanta (burghezia) cele doua se constituie adesea 0 careia burghezia ii delega puteri clasa intermediara (micaideologiee. economiee, politiee sau burghezie), - Posezi un anumit nivel de .c competentii, instructie, putere sau prestigiu pentru ca fad pmie dintr-o anume clasa socia1a, adica pentm ca posezi sau nu intreprinderi. - Schimbari1e socio-profesionale
u~

I
I

Mobilitatea sociala

I
iI

tiilor socio-profesionale, corespund, in mare parte, catego- Faci p31ie dintr-o clasa sociala pentm ca ai un anumit tip de ocupatie ~i posezi un anumit nivel de venit, putere, instructie, competenta sau prestigiu. - Schimbarile socio-profesionale pot11vit gradului sau deschidere a sunt mai facile de mai dificile structurii societatii. - Sa accezi 1a 0 clasa superioari'i depinde de schimbarile socio-

I
I

potrivit perioadelorsau mai dificilea sunt mai facile de dezvoltare capitalismului. - Sa accezi la 0 clasa superioara nu depinde de schimbarile de statut

profe,sionale, de modificarile de ghezie necesita dobandirea de pravenit. de obtinerea de diplome so.cio-profesional. Sa accezi la bur-! etc., care se praduc In viaTa prietati ~i de control al mijloacelor unui individ sau intre generatii. de productie. - In general, indivizii care fac eforturi, care au aptitudinile, competentele ~i valorile necesare pot urca pe scara sociala ~i atinge varful piramidei. Se acorda multa importanta ereditatii familiale (ereditate biologica. sociala ~i culturala). - Difetitele clase sunt eomplementare ~i sunt sursa de armonie pentru societate. Aceasta relativa am10nie asigura continuitatea ~i stabilitatea societatii. - Indivizii care provin din clasa posedanta au mult mai multe ~anse decat ceilalti de a face parte din clasa dominanta ~i de a beneficia de avantajele sale. Se acorda multa importanta mo~tenirii unui capital familial (culturaL dar mai cu seama economic ~i social). - Cele doua principale clase au interese contradictorii ~i sunt sursa de conflict in societate. Aceasta lupta dintre clase provoaca schimbari continue in societate.
131

Interaetiunea claselor

Dupa Robert Campeau ~i colab .. Indi1'idu et societe, 1993, p. 263-264

c. Pentru (191 stratific:area, niei sehimbarea nu se exp1ica coreet p1'in 1'ezu1tate din proprietatea asupra mijloacelor fi 1a fel de bine fona militara de producrie. Fundamentu1 stratificarii sau puterea politi ca. c1asa nu \'a disparea prin eliminarea contlictului dintre munca ~i capital. asista pur ~i simplu 1a aparitia altar conf1iete, intemeiate pe alte ce sunt tot atatea expresii ale t~ "ara coneeptul paretian cel mai important. trebuie extinsa 10.p1anul l'a101'i10r. cat ~i 10.eel 0.1 ale societatii. Eterogenitatea l'alO1'ilor interziee grupurilor reificarea semnifica existenta unei mas a mdlYlZl10r ~i elits .. delnqte diferite, dar complementare. conformitate din vizi ce au nota ceo. ramura lor de sunt. pilda. oamenii de stat savantii. arti~tii. eei care au ,enituJ cel mai ridicat. Aceasta ~i neutra. care sub1iniaza inegalitatea dintre indivizi. este in beneficiul alteia. Intemeiata pe aces! cei care exerclta functii imparte aceasta clasa ~l esenrial conducerea glXverneaza in toate soeieta!i1e, este de institutiile economice.
gLrverl1eaza~ ll1asa.

toate ac(;:stlea. e1ite1e nu sunt istoria este un ..eimitir de aeeasta se datoreaza faptului ca elitele dispar din demo-

ea

sa-i

catre mase. Sl 0 a tre'ouie sa

se \Tea.

l1U im;eamrla mcr pe una din celelalte doua diferen!ele de nu Dot fi i'n!elese ~i
132

serVICll.

lipsa de organiza1'e ca control economic a1 pietei. dar care nu sunt un reziduu.

~l

valori.

deosebesc

."

Ierarhia

statute lor facute stilul g1'up de statut celelalte statut. sa se deosebeasca inferior ~i sa se ~j ostentativ. multi bani ~i 0 indelungata se apara . ~i i~i asigurit din recunoa~terea temeiniciei prestigiului care egalitatea este cristalizarea acestor grupuri ~i la constituirea clliar caste. in care este

prestigiul conferit 111ateriale sau cultu1'ale. 1'elatii sociale intre ei strMuie~te sa-~j sublil1ieze sporeasca distanta care il superior. Prin consumul culturale sau sportive ce anumite obiceiuri. un membrilor ce10rlalte

se

sa de

in
asistam pe tennen lung veritabi1e aristocratii.

unor

atare. proj::1rH:t8lteanu este un cnteriu de repartitie statuta1'a: ~i. un('o1'i devine asd'el. de aWi parte, 0 pozirie 1nalta 111tr-0 ordine statutara situatia profesionala a unui individ. influent:.i identitate: cele doua nu se suprapun.
133

a stratificarii este intruchipat in Aceasta. ardine depinde de existen'~a unoI' birocratii ce au in fnmtea lor 0 conducere. Pazitia unui individ in aceasta ierarhie este funqie de influenta pe care 0 poate exercita in cadru1 unei aqiuni comune. Actiunea paate fi 0 cauza ideal a, cum ar fi realizarea unui program sau a un or obiective personale, economice sau simbolice. Subliniind autonomia acestei dimensiuni, Ii '10m putea identifica pe eei care derin aceasta putere tara a se bucura in mod obligatoriu de pazitii inalte in celelalte daua ierarhii. Organizarea partidelar depinde de felul in care este stratifieata societatea in functie de statut ~i c1ase. Ele variaza in functie de structura de dominatie, deaarece abiectivul ~efilar de partid este cucerirea puterii in cadrul comunitatii. Dupa cum se vede, sinteza weberiana este comp1eta din punct de vedere tec)retlc ~i eficienta din punet de vedere metodalogic.

ltlleli2 dimelillsiune

~i

jp)2lJl"ltideo

J "-'.

Atunci cand studiem stratificarea, trebuie sa avem in vedere nu numai deasebiri1e dintre pozitiiIe economice sau ocupatii, ci ~i ceea ce Ii se indivizilor care Ie ocupa. Putem considera drept rezultatul unei selectii de indivizi urma interventiei unei suite de mecanisme proprii anumitar agenti, ~caa1a, biserica, birocratiiIe. Aceste instante controleaza, orienteaza, determina in mod direct pozitia indivizi10r in interiorul propriei stratificari indirect, statutu1 membrilor societatii 1a nive1 macro social. ~i importanta acestor agenH de se1ectie variaza de 1a 0 societate 1a pentru 0 anumita societate, familia este insto.nta de arientare cea mai importanta, 0 alta, biserica sau armo.ta; pentru 0 a treia, ~coa1a ~i competenta dobandita in cadru1 anumitor organizo.tii. Termenul de se refenl, prin unnare, 10. mi~carile ~j grupuri10r intre diferite pozitii socio-economice. inseamna mi:;;carea In sus sau in jos pe scara Cei care ca~tiga, din punctu1 de vedere 0.1proprietati1or, 0.1 venitului sau 0.1statutu1ui se considera ca sunt mobili l3l,celt1ldeJl1ll1, timp ce aceia care se mi~ca in directia opuss. sunt molbiH dleCi[;lnud!eLf1l1!:. In societatile moderne exista, de asemenea, Jil3lfiEOJr2111ai, care se refera 10. mi~carea geografica intre cartiere, ora~e sau regiuni. Deseori mobivertical a ~i cea laterala sunt combinate. De exemp1u, un individ care lucreaza intr-o companie dintr-un ora~ poate fi promo vat intr-un post superior 11io.1a firmei Iocalizata intr-un a1t oro.~sau chiar intr-o alta tara. a
134

Exista doua modalitati de studiere a mobilitatii sociale. putem examina earierele indivizilor - gradul in care se ~i josul sdirii soeiale pe parcursul vie~ii de angajati. Aeest luem este, In mod obieei, denumit ]ll1!J)bijlRtr~~te analiza masura in care coplii au acelea~i ocupatii ca ~i parintii sau bunicii Mobilitatea de la 0 generatie la alta se nume~te

B.
Una dintre intrebarile majore ce i-a preocupat sociologii coml)arati~ti este: daca mobiIitatea a crescut, a scazut sau a ramas stabila in Stim ca mobilitatea ce caracterizeaza soeietatile industriale este doielnie mai importanta dedh aceea a societatilor preindustriale. Dar ee se intampla eu evolutia acestui fenomen in interiorul aceluia~i de Suntem in masura sa evidentiem 0 tendinta a mobilitatii incepand cu secolul al XX-lea? Daea dorim sa fIm riguro~i, nu putem infirma un asemenea enunt, lipsa de date longitudinale adecvate. Daca teza stabilitatii este eea mai aparats. in lucrarile sociologice, trebuie totu~i sa precizam di ea nu se fundamenteaza decat pe date transversale, adica, pe observatii eh:ctILlai:e un moment dat. Astfel, anchetelc lui Glass 954), pentm Anglia, (1958), pentru Suedia, Jackson ~i Crockett (1964), Blau ~i (1 pentru Statele Unite sunt toate trans~versale. Pentru a evidentia 0 eventuala tendinta a mobilitatiL aee~ti autori analizeaza relatia dintre categoria socioprotesionala a tatalui ~i aceea a subiectului pe cohorte de varsHL Toti ajung la aceea~i concluzie, conform direia nu se observa nici 0 tendinta a mobilitatii. Acest rezultat este cu atlt mai interesant ~i surprinzator, Cll ~tim ca. pe de aha parte, eohortele alcatuite din eei mai tined indivizi au cunoseut 0 cre~tere spectaculoasa a nivelului lor de instructie, comparativ Cll cohortele celor mai putin tineri. Aceasta concluzie ne determina sa CredelTI ca ridicarea ratei de ~colarizare. deci reducerea inegalitatii in invatams.ntuluL nu are un efect semnificativ asupra mobiliti'itii. Ultima mare ancheta americana a lui Feathennan ~i Hauser 978), ~i Duncan (1967), recti fica care este 0 replica la ancheta lui aceste concluziL precizandu-le. Ea a fost in principal realizata pentru a evidentia. deserie ~i explica eventualele evolutii ale structurii mobilitatii din Statele Unite. Prin dimensiunea qantionului (33.600 de gospodarii pentru care exist'"i date complete. comparativ eu 20.700 in ancheta din 1962), este posibila 0 descompunere a populatiei studiate in functie de etnie, religie, cohorW.de varsta sau nivel de instructie, folosind in acela~i timp 17 categorii socio-profesionale. (Mohamed Cherkaoui, 1997).
135

acestei o

se

in 1970

mare

ceea ce ar

i36

JBmUOGRAJFICE Mohamed Cherkaoui, Larousse. Dic{ionar de sociologic (coord. Raymond Boudon ~i al.), Bucure~ti, Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 287. Septimiu Chelcea, Dic{ionar de sociologie (coord. Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu), Bucure~ti, Editura Babe!, 1993. p. 616. Antohny Giddens, Sociologic, Bucure~tL Editura ALL, 2001, p. 264, p. 267. Michel Simon, Dicfionar de sociologie (coord. Gilles Ferreol), Ia~i, Editura Polirom, 1998, p. 30. K. Human Society, New York, MacMillan, 1942, p. 320.

Sociological Review, vol. 10, 1945, p. 242-249. Charkaoui, Stratificarea, in Tratat de sociologic (coord. Raymond Boudon), Bucure~ti, Editura Humanitas. 1997, p. 111-168. K. Marx, CapitalLiZ.vol. 3. Bucure~ti, Editura Politica, 1955, p. 829. V. Pareto, Traite de sociologic generale (trJr.), in Oeuvres completes, Geneve, Droz, 1964-1989. Max Weber, Erica protestanta Humanitas, 1993.
'i

spiritul

capitalis17lului, Bucure~ti,

Editura

D. Glass, Social Mobility in Britain, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1954. G. Carlsson, Social Mobility and class structure, Lund, Gleerup, 1958. E.F. Jackson, H.J. Crockett Occupational mobility in the United States, in American Sociological Re1.'ielv,29,1964, p. 5-15. P. Blau, a.D. Duncan, The American occupational structure, New York, Wiley, 1967. D.L. Featherman, R. M. Hauser, Opportunity and change, New York, Academic Press, 1978. S.M. Lipset R. Bendix, Social Mobility in industrial societies, Berkeley, University of California Press, 1969. Anthony Heath, Social Mobility, London, Fontana, 1981. David B. Grusky, Robert M. Hauser, Comparotive social mobility revisited: models of convergence and divergence in 16 countries, in American Sociological Review, 49,1984. Robert Erikson, John Go1dthrope, The Constant Flux: A Study of Class Mobility in Industrial Societies, Oxford, Clarendon Press, 1993.

137

CAPITOLUL VII

Dupa. studierea acestui capitoL studentul trebuie sa fie in masura: sa defineasca institutiile ~i sa cunoasea cei piloni sustinatori ai aeestora; sa cunoasca principalele tipuri de institutii; sa defineasca familia ~i sa poata analiza petreeute, in timp, eu aceasta institutie; sa delneasca ~i sa analizeze viata economica ~i munca; sa defineasca notiunile de politica, putere, autoritate, democratie. partid politic ~i sa poata stabili rap0l1urile dintre acestea; sa defineasca edueatia, sa cunoasea tipurile de educatie ~i sa cunoasca schimbarile pe care Ie-a cunoscut aceasta in ultimele doua secole: sa defineasca ~tiinta ~i sa analizeze ralul jucat de aceasta in eadrul soeietatii: sa deineasca religia ~i sa poata analiza schimbarile inregistrate de aceasta institutie.

Institutiile sociale sunt prezente. in forme diferite. in toate societati1e. EIe reprezint3. un element definitariu 211sociabilitatii, un "universal" 211 comportamentului uman. De aceea. dupa unii autari, .,~tiinta societatii este ~tiinta institutiilor" . Fouconnet ~i M. Folosit de juri~ti, economi~ti, politologi. sociologi, tennenul de are un polisemantic: institutio = ,,instituire", "a~ezamant", ,Sntemeiere", .Snfiintare", dar ~i ..obicei', .,regula de purtare" .. ,deprindere" . ..lnstitutiones' era tittu1 dat de j urisconsultii romani tratatelor elementare de drept. Prin ,,instituire", un popor, 0 colectivitate sociala trecea naturtf'. de 121 1c(iuniindividuale spontane. egoiste, agresive, 2 de 121 starea "starea soc121la",!a organizatii create de 0 autoritate exterioara intereselor individuale, dar recunoscuta ca necesara pentru satisfacerea acestor interese, pentrl} mentiunea unei co1ecti\itati sociale deosebite. In limbajul comun, tennenul pastreaza sensul initial. juridic, desemnand organizatiile care au statut. reguli de funqionare stabilite regulamente legi, anll1d ro!u! sau funqia sociala de a satisface anum.ite colective. In acest sens. exemplul tipic de institutie este cu onzanizatiile sale administrative. politice. militare etc. ca structtU'l ce l'ep1'ezinta mai muIte fatete, elemente simbolice. activitati sociale ~i resurse i~i evidentiaza specifice: epperson, 1 o all S3. se transmit2i din generatie in genera!ie. s,"tse mentina
1 ., i

af11'ma

.,Institutiile sunt prin detinitie sociale ... conferind soliditate

sunt structUl'i sociale care au un grad 1'na11de mobilitate. Institutiile sunt compuse din elemente cultural-cognitive, normative ~i reglatoare care, impreuna c1.1uncle activit3.ti ~i resurse asociate lor, furnizeaza ~i semnificatie vietii sociale. o Institutiile se transmit prin intermedin! unor tipuri variate de factori, incluzand sistenlC simbolice. sisteme relationale, rutine ~i artefacte. o Institutiiie pere3lza 121 niveluri multiple de autoritate, de 121 sistemul globalla rela!iile locale interpersonale. o Institu!iile au prin definitie 0 conotatie de stabilitate, dar se supun proceselor de schimbare, atat celor de cI'e~tere, cat ~i celor discontinue.
Richard
140

Ins!7tu{ii :ji orgCllliza{ii. Editura Polirom. Ia~i, 2004, p. 70.)

Sistemele de reglementare. sistemele nonnative ~i cele culturalnormative au fost identificate, de unul sau altul dintre teoreticienii din domeniul ~tiintelor sociale, ca 0 componenta vital a a institutiilor 2004). Cele trei elemente creeaza 0 mi~care continua "de la con~tient la incon~tient, de la ceea ce este inW.rit prin lege la ceea ce este considerat implicit" (Hoffman, 1 0 posibila abordare ar fi analiza tuturor acestor fatete ca elemente ce contribuie, in moduri interdependente ~i reciproc consolidante, la un putemic cadru sociaL care inglobeaza ~i demonstreaza forta ~i 1exibilitatea acestor structuri. Dintr-o astfel perspectiva integratoare, institutiile sa fie sisteme supradeterminate. Dupa cum remarca D' Andrade sunt supradetenninate in sensu! di "sanctiunile sociale, plus presiunea sensul conformarii, plus recompensa intrinseea ~i directa, plus valorile - toate vor actiona eel mai probabil impreuna Dentru a-I asigura unui sistem de semnificatii, anume forta lui directoare".

Fundamentele supunem Fundamentele ordinii Mecanisme Logica Indicatori

Reglator Eficacitate Reguli reglatoare Coercitive Utilitate Reguli Legi Sanctiuni Confirmate legal
Scott.lnstitllfii

Pilonul Normativ Obligatii Perspective comune Normative Adecvare Certificare Acreditare Calauzite de l110rala

Cultural-cognitlv Realitati implicite intelegere~on1una

Scheme

Fundamentele legitimarii
Dupa \V. Richard

constitutive Mimetice Corectitudine --_ _--------~ Convingeri comune Logica Imparta~ita ~ actiunilor Comprehensibile Recognoscibile Sustinute cultural
..

~i orgOl1i=C!fii, Eclitura Polirom.la~i.

2004. p. 74.

Tabelul prezentat este un ghid. ColoaneIc contin trei piloni, identificati co. sustinatori sau creatori o.i institutiilor. Rubricile orizonto.le definesc ditevo. dintre principalele aspecte care genereaza diferite ipoteze, dar ~i dispute intre teoreticienii ce evidentiaza un anume element in detrimentul celorlalte. JI'egliatoJI'. In sensul cel mai largo toti cercetatorii subliniaza a. aspectele reglatoare ale institutiilor: ele constrfmg ~i reglementeaza comportamentul. Cei care sustin aceasta perspectiva acorda 0 importants. majora proceselor de reglementare explicite: activitati de stabilire a regulilor, de monitorizare ~i sanctionare. In conceptia lor, procesele de reglementare presupun capacitatea de a stabili reguli, de a veri fica respectarea lor de catre ceilalti ~i, daca este necesar. de a oteri recompense sau de a impune pedepse,
141

incercare de a influenta compOliamentul viitor al participan!iIor. Aceste procese pot func!iona prin intem1ediul unor mecanisme difuze ~i infol1nale, implicand tradi!ii ~i cutume o1'i pot fi fomie formalizate ~i atribuite unor instaqJe specializate. In aceasta perspectiva, institutia apare ca un sistem de reguli stabiL fie el formal sau informal, fundamentat pe sup1'aveghere ~i pe puterea de a sanctiona . .b. Ir]iJJR'll1!llaltt" In acest caz, accentul se pune pe regulile normative care introduc in via!a sociala dimensiunea prescriptiva, dimensiunea evaluaxii ~i cea a necesitatii sau obligatiei. Sistemele normative indud atat cat ~i sunt conceptii referitoare la ceea ce este preferabil sau dezirabil, precum ~i la elaborarea unor standarde in cadrul carora omportamentul sau structurile existente pot fi comparate ~i evaluate. oJrm~2Re specifica in ce fel trebuie facute lucrurile. Ele definesc legitime pentru atingerea unor scopuri spre care aspiram. Sistemele normative definesc scopuri ~i obiective, dar desemneaza ~i caile cele mai potrivite pentru a Ie atinge. Unele norme ~i valori se pot aplica tuturor membrilor unei colectivitati, altele se anlica numai anumitor tipuri de acton sau pozi!ii. Ultimele dau , care sunt moduri de concepere a scopurilor ~i activitatilor unor anumiti indivizi sau unor pozitii socia1e specifice. Aceste convingeri nu sunt simple anticipari san prediqii. ci perspecth'e normative aSl1pt'amodului in care ar trebui sa se compOlie anumiti actori. sociologi care au adoptat 0 \'iziune nonnativa asupra . De la Durkheim la ~i sociologii au incercat sa-~i concentreze atentia asupra acelor tipuri de institutii. cum sunt grupurile de rudenie, clasele sociale, sistemele religioase ~i asociatiile de voluntari. in care existenta convingerilor ~i valoriler comune este mai probabila. De fapt, teoreticienii care adopta 0 viziune normativa asupra institusubliniaza influenta stabilizatoare a convingerilor ~i normelor sociale, in egala masura, asumate ~i impuse de altii. Reprezentantii acestei printre care ~i considera ca nonnele ~i valorile j'mpa.rt2l~i1~e constituie b~71iBne unei ordini sociale stabile. c. c1lJ!li~'il1lmN~:Ci1JlgRntTIv. Reprezentata, primul rand, de antropologi Douglas) sau sociologi , , Zucker), aceasta categorie institutionali~ti a pus in evidenta pozitia centrala detinuta elementele cultural-cognitive ale institutiilor: conceptiile impaxta~ite, care constituie natura realitatii sociale ~i cadrele min care se produce senmificatia. Potrivit' exponentilor acest~i perspective, actiunea de l~ediere intre stimulilor din exterior ~i n'ispunsul organismului individual se constituie intr-o acumulare de imlbolilireinternalizate ale lumii. "In paradigma cognitiva, ceea ce 0 fiinta este, mare parte, 0 funqie a reprezentarii interne a fiintei respective despre mediul in care traie~te" tn' An ra e, Add u>U11l[ort!..ulllle - cuvmte, semne, gestun '.c' au elect pnn conturarea semnificatiei pe care 0 atribuim obiectelor ~i activitatilor.
Jl]l([JiJr'li'TflllC,

\v

c;::<0

TI

TI

0_'

142

interactiune ~i sunt mentinute ~i trans fOlmate, a da sens cursului neintrerupt a1 evenimentelm. Potlivit lui , pentm a intelege san a explica 0 actiune, trebuie sa tinem cont nu doar conditiile obiective. ci ~i de interpretarea subiectiva de catre actorii sociali. El considera aqiunea ca fiind sociala nnmai in masura care actorii asociaza semnificatii compm1amentului. In opinia lui ~i 198 .,mice institutie umana este, cum a fost in1:otdeauna. 0 sedimentare semnificatii sau, ca sa folosim aha o cristalizare a semnificatiilor in forma obiectivif'. Atributul de reprezinta acceptarea faptului ca pracesele interpretative interne sunt modelate de cadIele cultura1e exteme. Prin urmare, 0 conceptie cultural-cognitiva asupra institutiilor accentueaza ralul fundamental jucat de constmctia mediata social a unui cadru comun semnificatii. Din punct vedere sociologic, reprezinta un "ansamblu reguli care organizeaza societatea sau din instantele acesteia" (Gilles F ~i reguli influentare ~i contral social ale compmtamentelm individuale, rHodele specifice ~i stabilite de organizare ~i desta~urare a interactiunilor dintre indivizi ~i grupuri sociale, orientate spre satisfacerea unor de baza. valori ~i interese cu importanta esenriala, strategica mentinerea colectivitatilor sociale, a societarii. acceptia data de si scoala sa, institutiile sunt moduri a a 'gandi ~i a simti. care, co.'Ol:ice fapt social, ~u 0 influenta constningatoare asupra individului, \'enita din exterioml acestuia, au 0 existenta proprie, independenta de manifestarile individuale, sunt distinctive pentm un flrtlJJdat flind relativ accentate de toti membrii acestuia. ~ Comportamentele indivlduale institutionalizate sunt, in aceasta interpretare, sanqionate in mod explicit ~i eficient de catre 0 autoritate special desemnata colectivitate in acest scop. Pentru sensul sociologic al tennenului de institutie, exemplul ilustrativ il ofera ~i Ir'JJdernJl21, care. prin reglel11entarile lor explicite sau implicite (formalizate. codificate). inf1uenteaza ~i controleaza: o comportamentele sexuale, de procreare ~i socializare a copiilor; o comportamentele de achizitie. folosire ~i transmitere a unoI' bunuri economice, de productie ~i consum: o comportamentele legate de rimri. ceremonii ~i credinte religioase; o in anumite contexte specifice. comportamentele ~i relatiile politice. Corespunzator . ~i intereselor esentiale ale colectivitatilor sociale exist<1 institutii economice. institutii educative, institutii politice, institutii religioase etc. Datorit~ diwrsitatii lor. institutiile pot fi clasificate ~i dupa alte criterii: duna gradul de ..cristalizare' sau de reglementare forl11ala a normelor d~ COl~mortal11ent individual si/sau colectiv:~ , ~ o obi~nllinte: o obiceiuri: legi.

143

b) dupa modul de punere in o.plicare ~i de sanctionare: Q institutii formale ~i institutii informale; o institutii primare (dobandite de indivizi prin socializare) ~i institutii secundare (pe care indivizii, 10. randullor, 10. creeaza) etc. Principiile de orgo.nizare a institutiilor de un anumit fel interfereaza cu activita1ile, grupurile sociale ~i rolurile sociale care sunt reglementate de catre principiile de organizare a altor institu1ii, ce tin de alte sfere ale 'vietii sociale institutionalizate ~i aceasta datorita caro.cterului de ,.fenomen social total" propriu fiecarei institutii sociale. Totu~i. fiecare institutie controleaza un anum it domeniu 0.1 vietii socio.le institutiono.lizate ~i, in acest scop, dispune de resurse specifice. Institutii distincte au principii regulative distincte (va10ri, norme, sanctiuni). in cadrullor se f0l111eaZagrupuri sociale ~i roluri specializate pentru indeplinirea functiilor specifice acestora, dispun de mijloace mo.teriale ~i insto.lo.tii tehnice adecvo.te realizarii functiilor lor. Din reunirea acestor elemente constitutive rezulta a AstfeL putem introduce distinctia dintre oTgal1tzare prezenta in forme diferite in orice o.ctivitate institutionalizata. ~i care reprezinta un tip particular de acti-vitate institu1ionalizata. A~o.do.r,institutiile socio.le sunt strategii de rezolvare a U110rprobleme sociale importante. Ele pot fi intelese ~i co. seturi de rolurL statusuri ~i semnifica1ii asociate acestora. ce se dezvolta in jurul necesitatilor fundamentale ale unei societati.

sens larg, este un grup social ai carui membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptie ~i care traiesc impreuna. 1 iar in sens restrans, sub rapart economic ~i au grija de capii este un grup format dintr-un cuplu casatorit ~i copiii aoestUl,1. sunt relo.tii intre indi-vizi. casatorie, tIe prin descendenta. care intemeiaza legaturi de sange tata, copli, bunici etc.). poate fi considerata rcI[J)jITL~m~~H!IT(2; (bazaLa.pe legaturi "de sange'") sau de cruce care este 0 relatie de tin conventional. dar care Doate menta atat raporturi sociale, cat ~i raporturi biologice. Caracterul socialmente recunoscut al relatiilor de rudenie merita a t1 subliniat: nu numai ca trasatura lor esen1iala este mai degraba. dedit biologi~a, dar rudenia reflecta adesea viziunea despre lume a grup uman. In acela~i timp. rudenia poate servi drept paradigma a ceea ce inseamna consacrarea cultural a a unor relatii originar naturale. pilda, relatia de repro due ere este universal biolagica ~i, societa1i un copB spune ,.tatif" unei singure persoane, pe societa1i copilul folose~te acest tennen pentru mai multe perso>ane. in unele societati de pe glob rudele sunt recunoscute ca atare masculina iar in societa.ti feminina
, -1 ~~. 1.

144

145

Familiei nuc1eare Ii confera universalitate imensa ei utilitate sociala. Cercetari sociologice ~i antropologice mai recente manifesta retineri fata idee a universalitatii familiei nucleare sau avanseaza chiar teorii contrare. Sunt invocate exemplele unor societati traditionale care nu au cunoscut aceastB.fonna de organizare familiala sau ale unor tonne de convietuire de tip comunitar. Contraargumentele la temia lui Murdock nu sunt totu~L suficient de consistente pentru a respinge ideea universalitatii familiei nucleare sau, cel putin, a considerarii ei ca forma cea mai raspandita de ,"iata familiala. (proprietate, nume, status) se forme: o paltTl!!UKlle2Ur Cpelinia tataJui): o m~JltJl'iiKiiJllliE;'aTl Cpelinia mamei); o 1bJillLftJnle21Tl (liniile paterna $i materna au acela~i rol). majoritatea societatilor europene sau de cultura europeana, transmiterea se face In sistem bilinear. de~i numele de familie se transmite, majoritatea cazurilor. pe linie paterna. unui nou cUDlu familial se face In mod diferentiat de 0 societate la aIta. In sist~mul jp2,1trRJii[}cal noul cuplu i,~i stabile~te re~edinta in familia sau comunitatea din care a provenit SOtui. In sis,teJmlll nou~ cuplu i~i are re~edinta in familia sau localitatea sotia. In societatile industrializate, majoritatea cuplurilor sistemului H\2:([])RiOJC@R. aces! caz. fixarea re~edintei se face sau comunitarilor care proyin sotii. cadrul familiei, pot fi: o autmitatea In eadml familiei este derinuta de barbatul in varsta (familia largita sau. extinsa) sau de SOt(familia nucleara); m@1tlrnallllhlalle: autoritatea este detinuta de femeia cea mai in varsta sau cte sotie; o puterea ~i autoritatea sunt relativ egal distribuite intre SOt ~l sistem este foarte raspandit in societarile europene sau de CUHiJlrauropeana. e subliniat ei'Lin diferitele societati din lume. continua sa existe o mare de forme familiale. unele zone, cum ar fi cele mai regiuni Asia, Africa :;;iOceanul Pacific. sistemele familiale au suferit mici schimbari. Dar in majoritatea tarilor au loc cum evidentiaza 1), "aceste schimbari creeaza 0 mondiala catre menrinerea familiei nucleare, destlint<'md sistemele de largita sau aIte tipuri de grupuri bazate pe grade de Primul care a inregistrat acest fapt CLl peste patm decenii in urma a fost J. cartea sa World Revolution in Family Patterns (1963), care a fost continuata de cercetari ulterioare.
146

care au loc
o

sunt un~fiato,:lJ'e

influenta familiilor largite ~i a altor grupuri bazate IJe de este in curs de o semanifesta 0 tendinta generala de ribera alegere a o remeilor recunoscute au 0 deschidere tot privinta mariajului, cat ~i eea a luarii de decizii in easatoriile intre rude sunt tot mai pu!in frecvente; o 111societatile care emu altadata foarte restrictive se mare ]ibertate sexuala; o se manifests. 0 tendinta generala de extlnoere a Este un cunoscut ca, in secolnl al XIX-lea Sl In j;)flm(l Darte (l al in societatile europene sau de generalizat sistemul 11ucleare, in care sotu] sursa de venituri a familiei ~i exere ita cea mai mare era ocupata, In principal, 111gospodarie ~i depindea economic sot, copiii minod fiind Ingrijiti In partenerilor la casatorie era sdizuta, numarul de ~i asigura inloc1.1ireageneratiilor ~i cre~terea demografica. era scazutEL tip de s-a ca un model normatr ee nu se incadra In acest model era considerat devianta (mlatl:::rrlit,ltea eoncubinajul). ~ eu '70 ai veacului trecut familia nuclean'i tra0l1;lOna1 a inregistrat un regres rapid: in multe soeietati ea nu mai rel)rezlIlta 7 -10% din totaInl grupurilor ramiliale, o cauza principalS. a acestui declin 0 reprezinta cre~terea femeilor ocupate in activitati perl11anente in afara familiei. Caracteristic tuturor societa.tilor dezvoltate sau in curs de dezvoltare. acest fenomen este foarte controversat aspecte pozitive. se enUnt8.: o crqterea independentei economice a femeilor ~i, cre~terea posibilitarilor de egalizare a pozitiilor de putere familiei: posibilita]:ilor femeilor de a avea 0 cariers. sociala ~l proprie ~i, prin aceasta, crqterea gradului de sociala a femeilor; o cre~terea avutiei na]:ionale prin intermediul activits.tii extrafamiliale a aspecte negatiye. se evidentiaza: diminuarea funqiilor famiEei: o ssxacirea vietii de familie: o diminuarea ingrijirii copiilor in termeni de afectiune, supraveghere, imbogs.tire cognitiva. femeilor in activitati extrafamiliale poate conduce supraincarcarea lor in munca: pe Iangs. activitatea profesionala, trebuie S8. realizeze ~i 0 buna parte din activitatile pe care Ie exercitau in
147

poate conduce la con1icte familiile in care urmarirea la separarea soriloL aceeiiSI localitate. munca,

in care au sunt, irationali'L care conduc:e la pierderea la distrugerea comunicarii maritale; utilizare a , banii pot reprezenta 0 st:itusu social, un mijloc de dominare modul de crestere a

mm
~i sociali. unor abuzuri in a proiecta de la un

a pot

sa-~i
Ie rezolve.

intrafamiliale; de rezolv~ a
148

sunt de scilderea inregistreaza prezinta una cele mai cre~terea varstei medii
(>

se

crqterea aceasta buns.stare: cn~~terea ponderii permanenta extrafamilials.: calitatii irE serviciilor SOClCile specializate; redistribuirea mai o crqterea ~l relarii sexuale comportamente; () crqterea scaderea ratei natalitatii a () cre~terea ponderii na~tE~riJorn i
(>

10.

(>

care

o
~1

(>

(>

~l

care sau tolerantei

(>

(>

In majoritatea ~i dezvoltare, 0 tendints. general a co115t1'i a~teapts. la sot/sotie cultural ~i prezinta diferente sunt: ingrij irea gospodariei: ~i social izarea copElor: rudenie: Rolurile sunt dintre parteneri. definirea
Co.

~l

. se constats.: catre

rudenie. a crescut disatoriti continua sa aitja un Chiar in societatile cu (SUA. tari din Europa de Vest ~i ingrijire a parintilor bolnavi sun!

peste catre copn.

]49

ai veacului au inceput sase extinda Dintre aeestea. pctrivit lui eu c extindere relativ reduss. sunt
~l

este un stil de viara intalnit de-a lungul istorii101' tuturor societatilor. soeietatile traditionale e1 era insa un mod de viara marginal. eu 0 rreevenra relativ seazuta. CeRibatilJl[ a ineeput sa se extinda rapid dupa 1970: unele soeietari (Europa de Vest SUA). ponderea sa S-2t dublat in deems de 20 de ani. El este. tot mai freevent. rezultatul unei optiuni deeat rezultatul unor constrangeri extraindividuale. nu este un tellOlnen omogen; el include atat persoane care nu intretin relatii sexuale permanente'A dit ~i persoane care au relatii sexuale regulate eu alte persoane eelibatare. In al doilea eaz, este mai emand vorba despre cuplmi in parte:m:m locuiesc in menaje separate. Toleranra rata de aeest viara a ereseut in tcate soeietatile. in unele ccnstituindu-se f21ctoriicare 21dev~tnlte subcultmi ale celibatarilor. CeHbatUirl este unul determina scaderea natalitatii, fapt pentru care. in majoritatea societatilor. este descmajat prin politici demogratlce ~i sociale pe impozite mari platite de celibatari, restrictii in obrinerea credite pentru sau in atribuirea de locuinte din fondurile san chiar restrictii urmarea unoI' cariere profesionale). este 0 care nu exista relatii Din punet de de familia nu se deosebe~te o familie realizeaza majoritatea funetiilor care Ie ~i se confnmta cu aeelea~i probieme eu care se conti'Uflta
(\;OulliE'lDl,~l!J1:31H21l1U are aceea~i semnificatie ea este doar 0 simpla coabitare pn;mantal:3..0 altel11ativa prezlnt3. 0 mare atracth'itate generatnIe europene sau de cultura europeana. este considerata co. a cre~te ~ansele de alegere a unui partener potrivit. este un stil de viata reLmIrat _ dmata san definitiva. La nivelul statistic. se constata 0 corelatie putemica cre~terea numaruIuj cuplurilor consen;;1 cn~$t(:;rea numamlui cuplurilor fara intmcat ~i ratiunea socials. a existenrei ram1l1el era. erau putin frecvente obiectul comps.timirii comunitare nu pureau (cand nu doreau sa aiba numaml familiilor fara copii a sa creasca cazuri este vorba de amfmarea fertilitatii sau de infertilitate. a nu avea aItele este de 0 decizie definitiva de cupJuri pentru a nu avea eopii sunt aproximativ acelea~i in toate

]50

societatile: nepriceperea de a fi parinti, dorinta de a practica un de viata care ofenl mai multa libertate, spontaneitate, intimitate ~i , prineipala eomparativ eu stilul viats. 0.1 familiilor cu eopii. consta in dorinta de a urma 0 anumita cariera profesionala, prezenta eopiilor fiind apreeiata drept un obstacol in realizarea acestui obieetiv. ceo. mai ridicata a familiilor fara copii este inWlnits. 10. urbane in eare sotia mmeaza 0 cariera profesionala. La sfar~itul anilor' ~i ai seeolului eercetarile au pus in evidents. manifestari1e unui nou traditionalism de revalorizare sociala a copiilor. nou traditionalism se ales in tarile foarte dezvoltate din punet de vedere 1980, a ereseut rapid ponderea aeestor menaje sunt formate din mamEt ~i ei 11ft1l!DRlliD!jplaJr'eR11taRe sunt ceo. mai mare parte. rezultatul mai mS.sura. 0.1 deeesului sotu1ui sau 0.1 na~terilor este Nivelul me diu de viata 0.1 meliJlajelilQlJr 0.1 familiilor nucleare complete, iar gradul satisfactie 0.1 privind viata familia1a este mai redus decat 0.1 miOmiD!pa:reJl1ltalie doar eu tata derin (\ pondere rdativ scazuta menajelor monoparentale (circa lO% in Europa de ~i SUA). Dificultatile cu care se confrunta menaj ele monoparentale sunt decat in cazul familiilor nucleare orrml(;;te. l(;OE1n1lnllitanre este veche. Organizarea vietii familiale in revigorare a comunelor s-a produs anii 1960-1970, cand, in tarile dezvoltate din punct de "I/edereeconomic. au aparut de comune. de viata a comunelor este relativ sCUli~L majoritatea lor destramandu-se cativa ani de existenra. Comunele sunt faarte diferite intre de. sunt tip anarhis1. au putine reguli formale sau nu au asemenea reguli, se orienteaza dupa a conceptie filosofica vaga. sunt deschise sositi ~i au o baza financiara slaba. Altele sunt riguros structurate, noi doar dupa a verilcare stricta. au coduri normative stricte ~i 0 orient8Y'e filasofica ferma. au 0 baza economic a puternica, asigurata de un sistem de intreprinderi proprii. In finalul eelor prezentate. ajungem s~timparts.~im concluzia, formulata aduee de Giddens (2001), potrivit caruia ,.ne aflam la 0 raspantie. viitoruL in continuare, decaderea casatoriilor sau a parteneriatului de lunga durata? Vom popuia din ce in ce mai mult un peisaj emotional ~i sexual brazdat de amaraciune ~i \'jolents.? Nu se poate afirma nimic cu siguranta. Casatoria ~i familia ram an institutE bine determinate, care trec prin framantari ~i presi uni E'1aj re" ... o Dar 0 asemenea analiza sociologica a familiei ~i casatorie1. a~a cum am intreprins mai sus, sugereaza cu fermitate ca nu yom rezoh'a problemele privind catre trecut. Trebuie sa incercam sa impaeam libertarile individua1e, pe care am ajuns sa Ie pretuim in yiata no astra personala. Cll nevoia de a forma relatii stabile ~i de durata cu alti oameni.
151

mundi.

152

unoI' posturi de l11unca nu ell cerintele ~i cu exigentele onlului condltiile existentei economic ~i socio-cultural. 1), stnlnsa legatura eu munea, sunt activitate sociala aducatoare de venit, desfa~urata ramurile economiei. Ea se refera materiale ~i spirituale, la efectuarea unor prestalii recunoscute ~i recompensaJe in cadrul societalii, ceea ce Ii asigura de existen!a. In decursul istoriei, pe baza diviziunii a muncn, s-a constituit 0 structura complexa de ocupalii, tredindu-se de la activitatile primare, nediferentiate, prin care se asigura existenta 0 munca specializata. Pe masura adiincirii diviziunii muncii s-a personala, realizat 0 tot substantiala a dicientei acesteia, ceea ce a condus rapid al societatii, dar ~i la sporirea considerabila a producsJori. adica la 0 structura ocupationala epoca, contemporana, ocnpatiile cunosc 0 dinamica deosebita, ca ~i un proces de profesionalizare, necesitand 0 pregatire prealabila. Salariul constituie principala sursa de care multi satisface nevoile materiale ~i spiritlIale. Temerile au tendinta de a se multiplica tara un astfel de - Pentm dobandirea ~i exersarea calificarilor ~i com1Jetentelor. munca ofera 0 baza solids.. Chiar atunci cand munca este de rutina. ea ofera un mediu structurat in cadrul caruia energiile personale face posibil accesul contexte care difera de Chiar ~i atunci cand sareinile sunt relativ monotone, in locul de munca indiyizii au posibilitatea de a realiza eeva fata de aeti\'itatile de aeasa. - Pentru eel angajati, de obicei este or!2:a]ni~~ata in programuluj de lucn.L oferind un sentiment al directiei eei care nu au 0 slujba considera plictiseala 0 problema majora ~i resimt un sentiment de apatie in privinta timpului. - Adesea. cadrul de la locul de munca ofera oeazii activitati comune Cll ceilalti ~i posibilitatea de a Cercul de posibili prieteni ~i cuno~tinte se poate atunci cand nu exista cadml oferit de locul de munca. - Munca este pretuita datorita sentimentului pe care 0 ofera. Lipsa unei slujbe poate submina, prin urmare, increderea indivizilor in valoarea lor sociala. Tn toate societatile, munca reprezinta baza instit1.1tiicare asigura productia ~i distributia bunurilor ~l serviciilor. societEi.tile moderne, acest sistem depinde de Industria moderna difera in mod fundamental de sistemele premoderne productie, care se bazau preponderent pe agricultura. Ea se
153

aHa int1'-o pennanenta schimba1'e~dete1'minata, in principal. de moditicarile tehnologice. Tehnoliogia se refera 10.aplicarea practica a cunoa~terii prin intermediul tehnicilor (Co. ansamblu de instrumente. metode ~i norme). utilizate in activitatile productive. Eo.are trei .... a) care se refera 10.ansamblul de unelte. instalatii. ma~ini. apo.rate ~i dispozitive, folosite in anumite activitati socio.le. productive prin excelenta; de b) care cuprinde normele de utilizare co. ~i organizare o.socio.teunei tehnologii: c) reprezento.ta de anso.mblul de abilitati ~i comportamente individuale ~i colective, co. ~i de normele sociale generate de utilizarea unei anumite tehnologii. Intre dimensiunea sau componenta materiala a unei tehnologii ~i ceo. sociala exista un anumit deco.laj in timp, in sensu1 unei lipse de o.do.ptare10.0 noua tehnologie. Subliniind acest aspect, sociologul 1 a elaborat teoria decalajului cultural. potrivit careia problemele ?i cont1ictele sociale sunt datorate, in principal, incapacitatii institutiilor de a tine pasul cu schimbarile tehnologiei. din Una dintre cele mo.i distincte caro.cteristici a m'JiJi]ciln extrem societati1e moderne 0 reprezinta existenta unei de complexe. a Diviziuneo. muncii poo.te fi definita. co. ..diferentierea ~i sepo.ro.reo. ctisociale sau muncii pe sectoare specializate. in conditiile existentei unei coordonari de sarcini ~i a unor intero.ctiuni sau relatii de de bunuri ~i servicii" (Lazar Vlasceanu. 1 ). Realizata pe doua axe - economica ~i sociala -, care sunt complementare, diviziunea muncii poate fi: dR'V~:J':hll!!lliS::a care consta 111 separa1'ea activitati101' de subzistenta sociala sectoare ~i a muncii din cad1'ul acesto1'a operatii specializate; a care semnifica delimita1'ea. in de categorii recunoscute social ~i specializate functional forma ocupatiilor ~i a unitati101'productive. Intr-o economie industriala se disting trel sectoare: jplrll:rnlaK' (agricultura, minerit, pescuit etc.); e~mJi1lqj[21r (prelucrarea materiilor prime. industria mo.nufacturiera); [e]r~fi:ffiJr(servicii manageriale, educationale, medicale etc.). Complexitatea tehnologica ~i diviziunea economica a muncii sunt interdependente. Pe de 0 parte. crqterea complexitiltii tehnologice este determinata de gradul de diferentiere a diviziunii muncii. de aIta adancirea diviziunii muncii este generata de dezvoltarea tehnica ~i tehnologica. In acest context, mentionam ca, potrivit lui ourmne. istoria relatiilor dintre am ~i ma~ina poate fi descompusa in trei etape.
(j) @ @ @

]54

GRim

~R

JF81Z2J.

A
uni ~verso.J a
a1

1F21Z21 JE

c
autonon1a

Tehnici utilizo.te Calificarile

Mo.~ina specio.lizata (ll1ceputul secolului

0.1

XX-lea)
specio.lizat

contemporanii) operator

Nhmcitor

101"ism,

Dupa Gilles Ferreo]

Dictionar de sociologic. Ia~L Editura Polirom. ]998, p. 129.

sa are loc ~i a con~tiintei profesionale. scena.

care sau de daca s-a ajuns la 0 coordonare a ~i de producere a tehnologiilor uneori au entuat(~,sursele de J:n:str;alrlaremana u practicare a unoI' ocupatii ne ofera sociologului francez, chiar dadi a sarcinilor ~i 0 cre~tere a de organizare sociala sau de sarcinilor specializate pentru realizarea organice a societatii. a insuficiemei ceTen! Sl apare individ sau a conjunetural sau este este apare atunci cand -aentru 0 munes. ca
3,

de orta de

, ~omajul productia este credea ca ~omajul este consecinta ~i servicii. Guvernele pot interveni
ISS

spori nil/eluJ CCJrerllln Llneieconomii, condudind, astfel, 1a crearea de noi locuri de nrunC2L $omajul este rezultatul a doua mari procese: o pierderea locmilor de mUl1cade catre 0 parte a popula!iei ocupate: crqterea ofertei de munca prin atingerea de catre noile genera!ii a varstei legale a se putea angaja. Dupa cum co115tata numeroase studii, ~omajul de lunga dmata (mai mult de un an) este in progresie constanta. Fenomenu1 cuprinde situa!ii foarte eterogene. Astfd, cercetari1e pun in evidenTa: o un reprezentatl\' pentru 1ucratorii mai varstnici; o un propriu celor sub 25 de ani; legat de restructurarile industriale. nu evolueaza in acela~i ritm. Diferen!e1e Este \orba. de 1a caz 1a caz, de repartizarea popustructurile industriale sau de nivelu1 de calificare. Trebuie asemenea, ~i variabi]ele instituriona1e (influenta 1egis1atiei, sociale, dinamica re1atii1or contractua1e etc.). Ratele ~onIaju1ui t1uctueaza mult de 1a tara 1a tara ~i de 1a 0 perioada 1a alta. Guvemele, asociatiile profesionale ~i sindica1e sunt interesate sa se diminueze ~omajului. Socio1ogia este interesata de cunoa~terea feno~onlajului sub aspectul ponderii diferitelor categorii de varsta, de sexului, domeniu1ui de activitate, zonei geografice ei sDecia1izate. studiaza consecintele ~omaju1ui, necesare depa~irii acestora.

care un grup uman. cu Opll111~l ~i optiuni co1ective, care se impun Politica privqte mijloaceIe prin indeplinire seopul ~i continutu1 se refera 10. punerea in practica a stat de catre funqionarii unui politic. impEca deliberarea, optiunea, diferentierea sau consensn1. Eo. presupune diversitatea opiniilor, chiar in ee prive~te mijloaeele ~i nu obiectivele vizate. spl::ml:an aeord eu privire 1a l110dalitatile de a aqiona de 1a unanul1itate in proeesu1 decizional, far:?, a fi au nevoie de politica. Grupuri1e de prieteni san ilustra acest ideal de consens apolitic. Po1itica are in care se elaboreaza sau se adopta 0 decizie,
o o
o

m::rS1Ja~,IUnea
~--D~ ~~~~
~_._'j

exccuti ca m\;;e~ml de realizare efectiva a deciziei. Politico. ex!clUlde rezolvarea conflietelor prin forta. inceteaza atunei dind intervin annele sau forta.
156

care poate asigura Politica se asociaza cu exercitiul aUltorita1te intrinseca, realizarea deciziiIor. daca este de neconceput toemai asopolitica este inseparabila. de putere, puterea politic a stata1a. cierea dintre struetmile deliberative ale unei societati ~l Pentru studiyl vietH politiee. esentiale sunt ~i unnatoare 2lllJlt~rH21te9 t21t. Intreaga viata politics., intr-un fel san altul, se confrunta eu ]Jiutere21: cine 0 dehne, cum este obtinuta ~i in ee mod este reprezinta "capacitatea indivizilor san a impune propriile interese ~i preocupari, atunci Giddens, 1). Poate cea mai frecvent citata defimtie a JPiu.:~1terii este eea apartimlnd lui inseamna ariee sallS~lfolosita Dentru a-ti impune propria vointa in cadrul unei relatii' , unar rezistente ~i indiferent de elementele pe care se bazeaza aceasta Weber, 1971). Puterea apare ca 0 dimensiune esentiala a interdependenta sociala, ceea ce face din ea un concept poate afirma despre 0 persoana sau un grup ca "are specifiea in relatie eu cine ~i ce anume ii confera acest mai degraba un proces decat 0 entitate sau 0 struetura tlxa. Definitia vveberiana a puterii nu s~ refera in mod resursele care pot face posibil exercitiul puterii. In ultima insta11ta,orice confera unei persoane sau unui grup un anumit control asupra a ceea ce altii au nevoie ~i doresc poate fi considerat ca 0 resursa de putere. Studiile ~i cercetarile sociologice au avut in vedere difelite asemenea resurse: capitalul, venitul, prestigiul conferit de status, cunoa~terea, indemanarile deosebite ~i rare, virtutile magice, charisma etc. Ceea ce functioneaza socialmente ca 0 resursa de putere depinde de tipul de societate. De exemplu, in societatile arhaice, controlul ritualurilor magice a constituit 0 sursa de putere. timp ce capitalul are 0 impOlianta preponderenta in societa.!ile capitaliste modeme. gli'1iJl}pillJlJIo1i si Distinctia lui refera la tipl{ri diferite de grupuri sociale, particularizate prin ' mitor relIJlrse de jl])l!l!~elre: o celle eiC<mn:1J]rii1i~~~e9 in cazul claselor: o jplirestig]uJlj 111 cawl grupurilor de status: o 2!ccesuJl Jl212lp21ir21[uJl ]JJiGlmk~c2!dmin]1iJl"21[J1Vj cawl partidelor. Distributia diferitelor resurse de putere tinde sa fie organizata ~i institutionalizata in structuri de dominatie rdativ stabile pentru fieeare tip de societate. Un element important acest proces de institutionalizare il constituie Jlegitarnllit~~ii. Problematica legitimitatiL care va cleveni centrala in conceptualizarea weberiana. a puterii, a fast sesizata inca de J in Despre contractul social: ,.Cel care stspane~te nu este niciodata destul de putemic pentru a ramane mereu stapan daca nu transforma foqa in drept ~i supunerea l'n datorie". Prin urmare, puterea se exercita o - utilizarea fortei sau amenintarea cu for!a: o 2lultoJrHate - cand puterea este considerata legitima s.i este respectata ca atare.
]57

aCi:ej:,taita ca legitima

catre

asupra carora este

distinge intemeiata pe ..S3J1ctitatea. .. eroismul ~ 1 1 persoane ~I pe modenH normanv 1a baza "credinta ace1e persoane carora aceste

san '1 sau 1111DUSe o

1e confera

incameaza, mod exemplar. denume~te patria1'ha1is111, ~i care a functionat Dredominant autoritatea este 0 iorta revolutionara care a generat sociale care degenereaza, inevitabil. "rutinizare'".
, .1

a societatii.
o

zerva m1teresl~le
o

aparatului acestel tendinte: clivaju1 crlesl::a1l1dintre d eonducatori ~i eondu~i . . Acest cere re:;tnms economIC ~i militar hotar,'i~te a societari1or CUl1oscute. una ca te:t10mien social. const1.i Sociologii explica acest fapt In considel(.1 ca. data ca unii indh'izi sa evidentiaza ca disparits.tii resurselor eCOnOlnlCe. respective, acest

intregi soc1c;t211:1,

de un
o

acest

este mononu se

societatile
158

cea mar importantEi ca detine mcmCI]JO in:stltu1;le universa1a. intrucat sunt 1'ep1'ezinta institutia politica cea l11()den1e. in care statele sunt organizate

tot

Dupa cum subliniaza "Exista acolo unde exista un aparat politic de guvernare (institutii cum ar fi parlamentul sau congresul. Imlpreuna cu funqionarii civi1i ai acestor servicii), care conduc un teritoriu dat ~i a caror autoritate este sustinuta de catre un sistem de legi ~i de capacitatea a folosi forta armata pentm a-~i pune in practiea politica. Toate socieHltile moderne sunt STATE-NATIUNI. Adica, sistemul lor de guvemare i~i sustine dreptul de proprietate asupra anumitor teritorii, poseda coduri de legi formale ~i este sustinut de controlul asupra unor forte armate. State-natiuni au Iuat fiinta in momente diferite in diversele parti ale lumii". Prin urmare. ca entitate juridica, definita printr-un teritoriu, 0 populatie ~i 0 eonducere ce caracterizeaza mai ales societatile politiee europene incepand ell secolul al XVI-lea, statuI nu este decat una din formele istorice institutionaposibile ~i conservabile prin care 0 colectivitate politica lizeaza unitatea ~i i~i asuma destinul. Pentm statuI este "organizarea societiJ.tii" in care e1reprezinta un fel de "rezumat oficia1". Produs a1 societatii ajunse 1a un anum it nivel de dezvoltare, statuI este instmmentul de care se serve~te clasa dominanta pentru a-~i mentine privilegiile ~i statutul superior. Emile Durkheim face din statuI modem corolarul diviziunii muncH ~i al aparitiei progresive a solidaritatii organice in detrimentul solidaritatii mecamce. La randul sau, caracterizeaza statuI modern prin monopoled constn'lngerii fizice legitime. Din aceasta perspectiva, statuI apare ca un instrument de dominatie ~i un agent a1 acestei rationalizari eu care este creditata. in proprii ochi, societatea modema. de muite ~ daca autoritatea deriva din lege ~i este inradacinata in consensul popular; o 2lutOJt:a1t2lJt9 cand conducerea (guvernul) centralist(a) nu admite existenta pluralismului politic (a mai multor pm1:idede Olientari diferite): o 11:01t21[12l[' atunci cand guvemul central controleaza activitatea tuturor institutiilor economice. politice, culturale etc. Sistemele politice democratice incearca sa instituie mecanisme pentru schimbarea pa~nica a ordinii politice (existenta mai multor pat'tide politice rivale. alegeri libere. aite forme de participare politic a, existenta unor grupuri de interese diferite). care sa ofere posibilitatea participarii membrilor societatii la procesul politic. i~i are originea in termenul grecesc demokratia (demos = popor; hates = conducere). "Democratia, in sensul ei de baza - subliniaza Giddens 1) -. inseamna. de aceea, un sistem politic in care poporu1 ~i nu monarhii (regi O1"i regine) sau aristocr3.tii (oameni de vita nobila, cum sunt lorzii) se a1a1a conducerea tarii". Altfel spus, dlemiOluatia reprezinta modalitatea de conducere a unui sistem social caracterizata prin participare, In diferite forme, a membrilor respectivului sistem la procesul de conducere.
159

Democratia politica modernii. a luat contururile al XIX-lea, bazandu-se pe cateva principii zentativ, separarea puterilor in stat, domnia legii, garantarea Ea este un instrument de conducere capabil sa realizeze meCalijljme negoCJlere. de asamblare ~i armonizal'e a de interese ale colectivit:1tii intr-o conducere unital'a ~i coerent;}. punet de vedere, reprezinta un cadru in care fiecare grup ~i clasS. social~i semnaleaza celorlalte interesele sale. devine con~tient de interesele celorlalte grupuri ~i clase ~i de interesele comune. asiguni luarea 1ntr-o masura sau alta. a intereselor proprii: cGmunicare a cuno~tintelor b) meCaJiJlTIffi distribuite in masa colectivitatii. de cumulare ~i yerificare Efecttll eel mai important a1 democratiei este realizarea .. procedeelor sale specifice de negociere ~i comunicare, a unul de COlIT!en, Demoeratia reprezinta a forma de conducere pentru care societatea aetuala a cu elmitate. de~i ..democratia se afla in peste tot in sunt regula, in favoarea urmatoarele argumente: in o superioritatea gandirii colective asupra celei solutjoji1aJ~earoblemelor Cll un grad ridicat de complexitate: p crearea consensului: acceptarea deciziilor este mult mai ridicata in partll::1p 10.luarea acestora: o motivare: participarea 1a luarea deciziei ridica substanlial gradul implicare, de responsabilitate, In timp ce sistemele nedemocratice genereaza pasivitate, rezistent~L ostilitate, apatie. o.lienare: o exista 0 relatie certa intre procedeele democratice ~i creativitateo. democro.tia este 0 baza necesarajJentru oriento.rea flexibili'L deschisa, experimentare, analiza critica. In contrast. sistemele nedemiJCli"aIlC sunt rigide, inchise realitate; o democratia reprezinta sil1gura modalitate de promm'are ~i cOl1sensuala a pluralitarii intereselor care co.racterizeo.za 0 COleCtlvltate ~1, de aid, gradu1 relativ redus de cOllflictualitate ~i de alienare: o control eficient o.supra exereitarii conducerii ci'i.tre intreaga
o

avantajele sale certe, democratia prezinta ~i blocarea deciziei, permite proiectia unar il1terese particuJPl([j)li:ll~ implica, prin definitie, existento. mai Asociata cu extinderea democro.tiei ~i eu cre~terea mten:~sulUlmaselor pentru viata politica (sufragiul universaL sistemele parlamel1tare a afinnarea partidelor politice s-a indeosebi a douo. UIYlilt<lte secolului 0.1XIX-lea. Un poate fi definit co. ,.0 oq~alllzatle unna unUl constituita controlului legitim al al proces electoral" 1) sau co.

~nce.

160

a in circularie 0 tipologie a esentiL distinctia care sociologu1 ~i tinde sa acopere, vedere a1 recrutarii, structuri10r organizaturice interne, de a puterii. disciplinei ~i gradu1ui de participare a \:iara de partid, partide1e ell desehidere spre largi eategorii De de 0 parte" ~i partide1e burgheze, pe de alta In eadru1 sistemului politic, au un esential de mediere: intre societatea ci-vi1a~i stat: o l'ntre eategorii de interese: o In rezolvarea eonflictelor intre acestea. adauga alte doua funerii: o .. de propulsare socialir', pentru indivizii carora Ie sunt refuzate 0 serie de cariere sociale respectabiIe; o "de tribun", prin care anumite pm"tide excluse de 1a putere incearca s3.ofere un sentiment de protectie categoriilor celor mai defavorizate. Partidele aflate la guvemare au un roi extrem de important, definese politicile statului respecti\'. Si partidele de opozitie all definite: o sa oblige guvemu1 sa-~i expliee intentiiIe ~i aqiunile: o sa faea permanent cunoscute punctele de vedere ale o sa demonstreze faptul ea exista politici a1temati\'e once initiativa gmemamentala.
]61

o alta institutie fundamentala a societatii. poate fi definita, in general, co. "orice activitate sociala vizand transmiterea catre colective a societatii in care acestia se insereaza" 1 In campul sau d~ cuprindere sl{nt incluse, astfel, copilului in ramilie, instruirea prirnita in institutii eu seop explicit sau in eadrul diferitelor grupuri, influenta grupului de a mass-media etc. La 1imita, campul educatiei este atat de vast. o care vizeaza transmitere a culturii ~i valori10r unei nu uoate fi exclusa. educatiei. ramura specializata a sociologiei. utilizeazi1 sens mai restnins, Dintre institutiile educative este avuta in in calitatea ei de organizatie profilata in formarea ~i inronnatii. actual 0.1sociologiei educatiei este, in sistemul ~colar, in particular cel stabilit ~i dezvoltat incepand industrialB.. domi seco1e. amplele procese sociale de industrializare ~i au transform at intreaga retea institutional a a soeietafilor a eunoseut in acest sens. doua. tendinte majore, ~i 0 edliillCaltie 2 rnui\@ ~i anume, '~n:c:e1real
i[j)

creseanda a materialelor serise in domenii diferite ale vietii a (capacitateo. de a citi ~i de a scrie ridicat 0.1 dedit in arice epoca anterioara. Trepto.t, a aparut ei moderni'i, implicand instruirea elevilor in cadrul unor consl:rulte special. industrializarii ~i expansiunea ora~elor au contribuit 10. Sj,J()nl:eanecesitatii unui inv3.tamant specializat. Cand oamenii lucreaza in diferite, calific9.ri1e nu mai pot fi transmise direct de la parinti de noi cuno~tinte se bazeaza tot mai mult pe gandirea cunlnd decat transmiterea practica a unoI' calificari societate moderna, oamenii trebuie sa fie inzestrati ata.! cu baza (cititu1, scrisuL socotitul), cat $i cu cuno~tinte generale inconjurator, social ~i economic. Totodata, este important ca cum. sa invete, in a~a fel incat sa poata infonnatia, atat de e~lto<ue epoca pe care 0 traim. vedere a1 de organizare, se poate distinge intre: t'<1])Irrn:l21 ll:ffi, realizata prin aqiuni de predare ~i instruire ~i inraptuite de personal specializat pentru conducerea invatarii pe unor prestabilite institu1ii ~eolare ierarhic structurate, dupa cnteril ~i de performanta, in cadrul unui sistem de invatamant (sau realizata prin actiuni educative. filiere de retele de invalare organizate in arara sistemului de invalamant, ca cerin1ele sociale ~i nevoile individuale de permanentizare a
162

163

realizeaza
a

productieo transmitere ~i . contexte specifice, prin distribuire a purerii ~i realizare orientari

initiata de T. so. general a 10. clomeniul 3.nalizei. subliniaza. Parsons, CUlUt'lmctioneaza clasa ~i capacitatile 10. modul structura de aceste resurse lm1ane

\ll~iscea11u~ 1993),
s-au ce a ag(~ntJle s(JclalrzatoaJce ~i de 81(]>cm'e a fortei de oCUj:latioi!1alece anumite Pornind de aid, socializarii ~i ale mecanisme lor prin care social-economice forta de munca. Totu~i, in timp a clevenit obiect studiu ~i 0.1 psihologiei sociale, sociologia tehnologic. specializat in rnUl1ca solicitat2i cresterea a structurii organizationale a ~i se aplic3. principii analitice care este. fapt un subsisteme in relatie cu identificarea CLl econ0!1lla. l'roblerna principala rezida co. institutie a intrari-ie~iri intermediate de ~coala. . ca toc111ai de era ignorat in acestea sunt carac;tenz.anll relatii10r ca1'e-i care _ functia de alocare a diviziunea economica a muncii.

sfar~itul

a
urman;; a dezvoWirii de culegere, aceasta perioada

., a

164

de 0 L invatama.nt conditiile aha ~colara.

~1

a societati sau rejormEire

~1

a
$1

$1

POZlIll

Cercetarile se bazeaz3. unor tehnici sofisticate multiple, a variatiei ~i 'arlatlel ~1 a rizare a cauzelor sociale. $colaritatea este un teaza $i/sau legitimeaza poate compensa sau ~colare ~i sociale din societatile sociale. ci degraba Ie reproducator existenta reglementeaza Wate celelalte componente ale conclus 10.acumu1area unei vaste cantit~Iti metodologiei de cercetare ~i 1a dintre sistemu1 pe modalitatile unor principii de o alta

fenomenologiee. $i pretative. Situatia este referinta interaqiuni ale faetorilor sodali care yehicu1eaza E1evii sunt priyiti ca Dersoane care in raporturile sau repro due propriul sine $i confera sens de a reconstrui metodele folosite $i de a formula acestea. pentru a identifiea interactiunilor si . , ' situatii. In ciuda unor critic1 cantitatiy $i analizelor acestei
165

S-2iU

166

In teoria sa" HE;fnsteln" deosebire de Bourdieu. se concentreaza asupra principiilor ~i mecanismelor tranSJmiterli de limbajului pentru asigurarea conditiilor reproducerii clasa se asociaza cu coduri diferentiate - elaborate sau comunicare, finalizandu-se in structuri ~i modele mentak ale con~tiintei individuale. care stau baza anumitor Modurile de transmitere a valorilor culturale tipologii a cuno~tintelor individuale incadrate structura reproduc. Bowles ~i fundamenteaza ~I principiu al corespondentei eXIs!l;nl:e SOClale Cie relatii1e sociale ale educatiei. numai marfuri, ci ~i acei oameni calificati care ii Atitudinile, nonnele ~i modelele de cOmI)or'tm'e promovate asimilate de elevi nu numai ca. sunt smlIl<lre cu cele munca. ci se structureaza in moduri de prezentare a despre sine ~i in identitati sociale de clasa care creeaza adecvate ~i eficiente integrari in munca. Teoriile reproducerii sociale ~i culturale au extins in dlrnpul teoretic al analizelor in sfera edueatiei. Ele open:az.a concept de subiect receptor, ceea ce I-a indreptatit (l 1) sa dez\'olte 0 perspeetiva teoretica in care coreleaza m(Xcl.l1lS1l1e1 reproduqiei sociale eu re1atii1e antagol1iste, ideologice ~i existl;:nle in ~coala ~i care angajeaza elevii In producerea de ~i divergente, care impiediea realizarea integrala ~i unitorma a Totodo.ta, s-a propus 0 intoo.rcere la paradigma teoretica a lisrnului structural ~i 0 imbinare a diferite10r orientaxi ajunge 10.0 analiza mai aprofundata. a problemelor educatiei. presupozitii ideologice Archer. 1981). In socio1ogia 1uo.tein considerare ro.porturile dintre educo.tie, economie, ~i cultura ~i au fost analizo.te re1atiile sociale din cadrul inca lipsa de 1egatura dintre modelele maerostructurale ~i cele mjcn)stru(~tlJraJe ~i tendinta concurentiala a diferitelor abordari propuse. "Centrand atentia asupra tactorilor ~i mecanismelor exterioare (piata fortei de munca. inegalitati1e economice, dispo.ritatile diferitele grupuri soeia1e), chestiunea inegalitatilor respinge 0 importanta, dar vizibila intr-un mod mai putin direct: Ci22l 2l mq2c~mflnllllelim'
jpK'OJPilrnuhzlle tnUlC~DlK'21ne ~R 2l C\lJ1TI1l0~~];ilil

a ~ll a i\:211rkR'!l;lio Forquin, 1989). Aceasta luare de pozitie, care ma.rturise~te, ambitia a ceea ce a fost numit .J10Ua a educatiei" in Marea Britanie), pune de fapt 0 problema fundamental a.: flU 11 implica doar pe eel care 0 prime~te_ ci ~i pe eel care 0 da. Eo. se desta~oara jurul unui continut. ~coala nu se rezuma la asigurarea circulatiei elevi. Ea face sa circule cuno~tintele. predarea nu se poate face tarzc
illllbialcente 2lce~en 167

a unor anurnite elemente considerate ca invatamant se bazeaza un principiu de referinta. educatiei nu se reduce deci 0 sociologie a elevilor san a . . eo. so.lie ~l 0 este ternatlca ce, incepand anii 1 caracterizeaza sociology. dezvoltata mai ales in Marea Britanie. sunt numeroase: ce fel sunt organizate parcursurile cursuri de invatamant. ce efecte antreneaza ele atat in plan ~i afectiv ~i social? Daca raspunsurile oferite sunt la fel de diverse ca ~i cele privitoare la de reu~ita ale eleviloL interesullor consta in sublinierea de distributia sociala a fluxurilor de intrare ~i de ie~ire din . exista 0 alta intrebare, la fel de pertinenta: cea asupra naturii care se deruleaza chiar in interiorul acestui sistem. Continutul ~i cuno~tintelor care se transmit la ~coala. forma relatiilor sociale aiei, valorile care se negociaz3. apar ca 0 noua provoeare eu soeiologii edueatiei. nu este singu1'a. Deja se pun probleme legate de comunicare ~i de impactul lor
-('"

tehnologiei infonnationale pare menita int1'-o serie de moduri diferite, care tehnologii afecteaz3. natura 1111111Cii, munca umana. cu ma~ini. Elanul bruse 0.1 rapida rastumare a deca.t s-a nu mar poate fi privita ca 0 sa inceapa sa muneeasea. masura. ce tehnologia se SCJlllrnba, necesar se schimba priceperile ~L chiar daca educatia este privita vedere vocational - co. asigurand priceperile foloonta1:ea observatorilor sunt acord ca, , va fi educatie continua, de-a lungul intregii vieti. nu ~tie cu precizie care VOl' fi efectele ~icomunicatiilor. Unii sugereaza ca ele vor locuri de munca decat se presupune ca vor crea. "sfar~itul mtmC:IJ. Daca nu va mai suficienta implicatiile acestui fapt pentru societatea JVlulti oameni, dintre care un numar tot mare l~l aelmesc viata mai ales functie de munca care 0 presteaza, aceasta este esenriala pentru sentimentul de autorespect. cum subliniaza daca s-ar co. societatile sa ce mai ,.nelucrative", aceste atitudini vor din ce in ce de disperare ~i inutilitate care Ie creeo.z3. vcr inrautah. Aid, educatia trebuie sa-~i joace fi despre educatie in sensul restnlns 0.1 pregatirii ~i sa fie 0 educo.tie legata de marile valori umane. Educatia
168

ar fi un un scop al dezvoWirii unei autoeduca!ii complete ~i autonome, autoafirmarii ~i al autointelegerii. Nu este nimic aceasta idee, care corespunde idealurilor umane ale educatiei, formulate de ci1tre filosofii educatiei. Un exemplu deja existent este illlll1ln~
ViBJr]t2tea vairtei a

a este varsta pensionarii oamenilor care au renuntat munca platita. Uneori pensionarea este la fel de greu de suportat ca ~i ~omajul ~ c8.ci asta ~i reprezinta de fapt Universitatea varstei a treia ofera persoanelor in varSt2<ocazia de a se educa a~a cum doresc, dezvoWindu-~i orice preocupare dorita. Daca viteza tehnologiei informationale este ca.t se poate relevanta in asemenea probleme, ea are totodata efecte directe asupra naturii procesului educational sine. Dezvoltarea educatieL in sensul ei a fost legata de un numar de majore care au avut in secolul al Una dintre acestea a fost ~colii. ~colile au aparut, dupa cum a aratat Foucault, ca parte a aparatului adJTlinistratival statului. "Planul de studiu asc:uns se referea 1adisciplina ~i la controlul asupra copiilor. o a intluenta a fost dezvoltarea tiparului ~i instalarea cartii'". Distributia de mas a a cartilor. ziare10r ~i a altor media tiparite a fost o trasatura distinctiva a dezvoItarii societatii industrializate, la fel ca ma~ini1e ~i fabricile. Educatia s-a dezvoltat pentru a asigura priceperile de a scrie, citi ~i socot1, care confereau accesulla lumea mediilor tiparite. Nimic nu este mai caracteristie ~colii decat eartea ~colara sau manualul ~colar. multora, toate acestea sunt menite sa se schimbe odata cu a computerelor ~i a tehnologiilor multimedia in educa!ie. S-a ca ,.aproximativ din experimentele de telecomunicatii care au in tehnologii1e multimedia in curs de aparitie in Iumea intreaga implica educatia sau cel putin au 0 componenta educationala" (Kenway ~i colab., 1 inlocui, oare, eomputerul, CD-ROM-ul, inregistrarea video ~i DVD, tot mai mult cartea ;;colara? ~i VOl' mai exista ~colile intr-o fonna dH de dit asems.natoare eu eea de astazi, atunci dind eopiE i~i VOl' deschide computernl ca sa invete, mai eurekd dedit sa stea in banca. ascuItandu-l pe profesor? spune ca noile tehnologii nu daar VOl' imbogati planul de studii existent ci 11vor submina ~i transforma. Caci tinerii de azi deja crese intr-o societate dependenta de media ~i de infonnatie ~i sunt mult mai familiari cu tehnologiile ei decat majoritatea adultilor, inclusiv profesorii lor. Unii vorbesc despre 0 ,xevo1utie a clasei": aparitia "realitatii virtuale desk-top" ~i sala de clasa f3.rapere!i. La fel ca in multe aIte domenii ale vie!ii sociale contemporane, pietele ~i tehnologiile informationale exercita intluente majore asupra schimbarii educationale. Refonnele sistemului ~colar au fost intluentate de presiunile financiare restrictive ale globalizarii. Comercializarea ~i marketizarea educatiei ref1ecta, de asemenea, astfel de presiuni. ~colile sunt in curs de ,xetehnologizare", cam in acela~i mod ca ~i corporatiile de afaceri.
169

Multi dintre partenerii care 'lor patrunde in domeniul educatiei 'lor fi probabil organizatii ale earor relatii eu invatamantul erau inainte marginale sau inexistente. Printre acestea se numara eompanii de transmisiuni prin cabIu, lrme de software, gmpuri de telecomunicatii, produeatori de filme ~i furnizori de echipamente. Acestea nu-~i 'lor limita int1uenta doar la ~eoli ~i universitati. Deja ele formeaza 0 parte din ceea ce se numqte "edutainment", un fel de industrie paralela a eduearieL legata de industria de software in general, de muzee, rezervatii ~tiintifice ~i zone memoriale. Este deocamdata 0 intrebare deschisa daea noile tehnologii 'lor avea imp!icatiiIe radicale asupra educatiei pe care Ie preconizeaza unii. Critidi au aratat ca, ehiar daca au consecinte majore, aeestea pot avea ca efeet adancirea inegaiitatilor educationale. s-ar putea adauga lipsurilor materiale care au de obieei un efeet atat de important faIdi p\\:reti pare destul de asupra invat~mantului. Momentan, sana indepartata. Intre timp, muIte ~coli ~i universitati sufera de !ipsa de fonduri ~i de ignoranta din partea celorlalri.
5.

Stiinta a parcurs seeole de dezvoltare ~i de maturi?are, patmnzand tot mai adanc in esenta intima a lumii ineonjuratoare. In ultimele deeenii, ~tjinta ~i-a indreptat atentia, intr-un mod tot mai organizat ~i sistematic asupra ei inse~i. Numero~i savanti ~i mUlte discipline ~tiintilce se concentreaza asupra cercetarii ~tiintei. Mii de articole. studii ~i monograli sunt dedicate analizei propriilor ei probleme. S-a subliniat, de multe ori, ca ~tiinta este un fenomen complex ~i multilateral. Aid rezida ~i una din cauzele principale pentm care, pana acum, ~tiintei nu i s-a dat 0 delnitie exhaustiva. general valabila. eu toate eforturile depuse, rezultatele arata ca delnitiile date aeestui fenomen eu greu ar putea fi reduse la una singura. In acest caz, nu este lipsit de importanta faptul ca este, in acela~i timp, sistem de cuno~tinte, teorii ~i metode ~i forma a con~tiintei sodale, produs spiritual general al dezvoltarii soeiale ~i sfera specilca a diviziunii sociale a muncii, institu!ie sociala ~i instrument de conducere a dezvoltiirii sociale etc. In ultimele decenii, ~tiinta a de\ienit obiect al unor intense cercetari, in calitatea ei de fort a de productie nemijlocit3., fapt datorat intrarii directe a ~tiintei in sfera productiei. Unii autori ineearca sa sintetizeze aeeasta a ~tiintei ~i sa reduea cercetarea ei, in principal, la urmatoarele a) 3lpe,ctrlla~ t(e![j)jlet.~c, care vizeaza ~tiinta ca sistem de cuno~tinte, ca forma a cunoa~terii sociale; 3c b) ca gen 3lmilme ca 2l e:1l!iut:Blt'llCik" ~lljjfjml?eii adicii acesteia. fi intelese coreet Aceste trei aspeete, inseparabillegate intre eIe, nu daca sunt privite izolat.
170

cunoscs.tor al ~t)mleL care a consacrat opere fundaa el s-a multumit sa ofere aSTJec:tei.or i principa1e, e conceplla sa, trebuie oarm;l1l care indeplinesc in socletate anumlte principii~i de reguli necesare noi ale naturii ~i al ~tiin!a,

eu asemenea sltua!n. elocvent. devine ~i trasaturi ale

el

tot ca cercetarea ~tiin1ei patrunderi pnJt'cmZJillleaei. precizare a ceea ce este comun termeni, in ca, delimitari1e neeesare.

care slujesc ea
~1

sa ODunem ~1tlim!:a ea sistem a euno~tin!elor. ca fapt real in,ufltea ~i al Satl. Cuno~tin1ele atat ca material de ~i ca rezultat (1a .je~ire''). i~i pastreaza Revo1utia intr-un domeniu a1 ~tiin!ei domenii ale eunoa~terii. Noua tearie nu se in intregul organic. ca 0 componenta care ar putea fi descrisa ca a unui anumit fe1 de specifice. Aceasta se care posed~" 0 anumita structUfa ~i
171

a structurii societ2HiL ~tiinta este 0 forma specifica umanit 0 produqic de un tip apmie, care creeaza noi cuno~tinte ~timtifice. Cuno~tinfele ~tiintifice constituie. totodata, 0 parte din elcmentele fundamentale ale acestei acti\~itati sociale specifice. Din vedere sociologic. ~tiinta nu este. decL simpla cunoa~tere, C1 0 in care se realizeaz3. acti vitatea ~tiintifica ~i in cadrul careia se stabilesc anumite relatii sociale. Aceste rela!ii se manifesta in structura activitatii ~tiin!itice. intre activitatea ~tiintifica ~i diferitele componente ale structurii societatii, intre activitatea ~tiintifica ~i sistemul vie!ii sociale co.intreg. ~tiinta nu este ceva exterior societatii. ci 0 componenta a ei esentiala ~i necesara. Sistemul vietii sociale exercitzt 0 intluenta atat asupra dezvoltarii ~tiintei ca proces de cat ~i asupra elementelor ~tiintei ca asupra i'ntregii ei structuri. prezent, dar ~i in viitor. ponderea specifica a ~tiintei in structura societatii va cre~te conti:nllu. interaqiunile ei cu toate celelo.lte domenii se vor consolida, fi.mqiile ei socia1e se vor amplifica. va spori in1uenta ei funcrionarii ~i dezvoltarii societi'ttii co. intreg. Sistemul social ~i fiecare componenta a acestui sistem fonneaza mediul social. care actioneaza asupra functionarii ~i dezvoltarii activitarii ~tiintifjce ~i in care se realizeaza Daca
de urnclne.

a ~tiintei consta in continuarea valorificarii. in a cuno~tintelor dobandite in urma activitatii ei consta in a laCe utilizabile. in legiUitile naturii. societarii, gandirii Ii este ..predestinaC, prin specificul sau ~i prin structura societ8.tii. ca "producator" ~i ,.fumizor' de

studiu consacro.t sociologiei ~tiintei ~i (1 1 distingand ~i descriind prezinta ~i analizeaza, de insa~i sociologia ~tiintei: u 3. Dezvoltarea estc rezuito.tul lucrarilor Iui in sociologiei a care trateaza conilictele ~tiinta ~l societate ~i al cercetarilor empirice intreprinse de aSllpra institutiei ~tiin!ifice. Conceptul de ,,1nstiutilizat de Parsons. este rezultatul cercetarii . a comunic3xii dintre oamenii de ~tiinta, a ~tl1ll1ti:;l care se dezvoIta, l. baza Cu Sdent{fic Discovery a lui Mi:;rton se reia, pc 0 baza socioiogica. a ~tiinteL CLl un lung calendar 0.1discutiilor ~i se trateaza institutionalizarea ~tiintei ca

c.

...

cC'

a stllnteL care se Clezvolta In penoo.aa

172

Remarcam. in acest

context, Iucrarea Iui , Sistemu! social a! stiintei, care stiinta este inteleasa ca un subsistem a1 intregului siste~ aI' societatii, 'in ~ensu1 conceptului de sistem social dat de T. Parsons. porne~te de 1a analiza sociologica a ~tiintei ca profesie, de 1a cerceta1'ea socio10gica a creatiei ~tiintifice. E1 construie~te un sistem de norme de eomportament in ~tiinta, care a servit ulterior 1a aIte elaborari.
o
Ah-

~1)at1ra

:0

Aeeasta directie de este i1ust1'ata cel mai bine de J (1 Ziman depa~e~te distinctia dintre ~tiinta ca ~i eunoa~tere, ea aetivitate ~i ea institutie socia11'Lfolosind conceptu1 unitlcato1' de "CI~m:sen (identitate a modu1ui de a gandi). Pentru Ziman, doar ,Jlnamrne sunt sigure ~i autentiee. Ca urmare, opinia publica reprezinta adevarului, Aceasta concluzie deriva in special din concepti a autorului 0 ~tiinta ,.mai unanima" este mai adevarata dedit 0 unanima". fapt, insa, nu unanin~tit,ttea ci doar din adeva1' poate izvori unanlmlitclteaautentica. accerltuata In ultimul tirnp, in socio10gia $tiintei se 0 reprezentata dezvoltarea eel n'1ai ~1 ~i cu socio10gia $tiintei 1a ce1'ceta1'ea elemente10r ext1'acognitive din ~tiintifica (Vv'hitley, elrlg3lrt. King). ca reducerea cercetarilor intreprinse de sociologia ~tiintei 1a relatii1e ~i procesele ;;;i ignorarea aspectului cognitiv al activitatii oamenilor de ~tiinta sunt ~i pentru socio1ogia americana a $tiintei in cu evidentiaza faptul ca paradigmele au echivalentu1 institutional in elita ~tiintit1ca. Procesele cognitive $i nivelul institutional a1 ~tiintei ar t1 legate reciproc. Pentru S. Cole. domeniul de cerceta1'e al sociologiei ~tiintei il constituie relatiile sociale care aqioneaza asupra de va10rificare $i raspimdire a idei10r $tiintifice. "a Prin lucrarea sa, StructUre! rel'o!u!ii!Ol legalizat 1'azvratirea sociologilor irnpotriva Ini sociologia :;;tiintei, care, prin lucrarile 101', au deschis 0 etapa nona accentueaza aspectu1 cognitiv al ~tiintei ~i coreleaza schimbarile din structurile cognitive cu fenomene1e sociale 3i psiho30ciale. In afara'-'aspectelor a tratate, se il~p~me atentiei problema, atat de importanta, a n11tli~utiio Dupa parerea mllltC)r oameni de $tiinta. elaborarea unei conceptii sociologice asupra ~tiintei este de neconceput fara a tine seama de unul dintre fragmentele esentiale, ~i anume, Gare cercetarea $tiintei ca este sinunima cu investigarea N umero~i speciali~ti este 0 parte a cercetarii ~tiinTei considera C3_ analiza institmionalizarii ca institutie sociala.
]73

(l

sociala, ca pe un subsistem a1 lstonei, 0 dezvoltare intennediul relatiilor organizatorice, conditionate de funqia specific a cuno~tinte necesare sistemului , " ,- "ar putea 1'i a statutului de institutie parcurs ~i un stadiu preinstitutionaL institutie sociala, In evolutia sa, esentei sale, institutionalizarea

caracter institutional izarea celelalte 1'enomene ale institutionalizarii a institutionalizarea ~tiinta. la spatiului de joc dintre eie: institutionalizarea diferitelor nivele iel'ar,l1jc:e dome:nil1,specialitate, institutionalizarea formala ~i ~i negatiye pozitiv sau negativ, lstlt1)ltlC)11cll1L~ate aspectele subiective ~i obiective G 8sDP('j-plf' statice ~i dirlanli sincronice ~i diacronice considerare ei istorica ~i o senmatate
H'

~i la

o definitie a religiei care sa se ~i unii dintre ei definitia religiosului analiza acestuia. inevitabil orientarile de cercetare ale se manifesta diferite, 0 singur onl:erlt 0 viLnetate fenomena15, analizei diferitelor religii existente ~i sa nu religie data cre~tinism, spre exemplu), funqii religioase (hinduismul), religii tara
174

preoti (budismul), religii rara credinte precise, axate in mod deosebit pe un ritual (religia romana antica). Insa~i dificultatea a traduce cuvantul re1igie unde limbi demonstreaza necesitatea de a include, in cadrul ref1ectiei sociologice asupra religiosului, 0 cercetare de semantica istorica: ceea ce inte1egem noi prin religie este un construct social eu 0 anumita istorie. Etimologia insa~i a cuvantului, relegere Cicero (a relua cu scrupulozitate, a reeulege) sau religare la Lactantiu (a relega) este ezitanta, chiar daca unii inclina pentru cea dintai, care permite, dupa cum a aratat H. Hatzfeld (1 definirea religiei ca "activitate simbolica traditionala". Pe de alta parte, termenul de religie se situeaza intr-un univers semantic in care se define~te prin raportare la alti termeni (superstitie, erezie, credinta, necredinta ... ), aceste diferentieri avand de cele mai multe ori rolul de a opune un religios veritabil fata de ceea ee nu pare demn de a primi un asemenea calificativ putand el insu~i sa fie descalificat in numele uedlill1lteH). In sar~it, sunt mai multe puncte de vedere disciplinare posibile pentru a defini religiosul: defini!ia sociologica a religiosului care ne intereseaza aici nu exclude alte perspective. In funqie de privilegierea a ceea ce face religia, a functiiIor sociale pe care Ie indepline~te, sau a ceea ce este ea, a substantei sale, ajungem la defliIt1li~lii numite sau 1lJl1bt~mtlive ale religiilor. Aeeste doua registre de definitii, eu avantaj ele ~i inconvenientele respective, nu epuizeaza totu~i chestiunea ~i 'lorn spune de ce ni se pare necesar sa depa~im aceasta opozitie intre abordarile functionale ~i cde substantive (referitoare la substanta) ale religiilor. Din perspectiva antropologiei culturale, Clifford Geertz (1966) define~te religia dupa cum urmeaza: ,.Un sistem de simboluri care aqioneaza in seopul suscitarii in nlndul oamenilor a unor motivatii ?i dispozitii puternice, profunde ~i durabile, formuland conceptii de ordin general despre existenta ~i conferind acestor conceptii 0 asemenea aparenta de realitate incat aceste motivatii ~i aceste motivari par ca se intemeiaza numai pe realitate". Potrivit acestei abordari, religia este conceputa mai ales ca un ansamblu simbolic producator de sens, care permite indivizilor sa inscrie evenimente ~i experiente intr-o ordine a lumii data. De~i de natura neempirica, aceasta ordine presupusa a lumii este considerata de credincio~i ca foarte reala, chiar mai reala decat experientele laice. Altii merg mai departe in determinarea functiilor religiei. Deflnind religia ca pe un "sistem de credinte ~i de practici gratie carma un grup poate suporta problemele uItime ale vietii omene~ti", 1. Milton Yinger (1970) identifica aceste fUl1ctii cu tipurile de ra.spunsuri pe care oamenii Ie prop un chestiunilor referitoare la momie, la suferinta, la sensul ultim al existentei. Definitiile functionale au un caracter extensiv, permitand cuprinderea sub termenul religii a unm fenomene care nu se prezinta ca atare. Altfel spus,
175

de permit sublinierea altemativelor functionale la religiile t1'aditionale. a faptului ea alte instante. alte tipu1'i de imaginal' iau locu] traditiilor religioase eunoscute pentru lndeplinirea anumitor funqiL Thomas Luckmarm (1 a preconizat 0 definitie functionala. care facea din religie 0 constanta antropologica uni'versaL'J., conceputa co. "transcenderea naturii biologice prin individul uman". Re1igie invizibi]a, religie difuza, religii de substituiri, religii analogice etc. - numeroase formule au fost create pentru exprimarea ne-epuizarii religiosului de criza marilor institutii occidentale ale credinIei (Bisericile). a mentinerii lui sub forma informala, neregulatil. personalizatil ~i indh'idualizata sau sub forme noi (Jean-Paul Willaime, 2001). Chiar daea aceste functii variaza de la 0 religie la alto. ~i sunt, in general, greu de identificat este de necontestat ca. anumite funqii sociale exercitate in mod traditional de religii pot ~i sunt asumate de aIte instante sau sectoare de activitate. Religiosul poate. e\entuaL sa nu mai exercite deloc funqii sociale: asia inseamna ca ar dispare? Grqeala consta in reducerea religiosului la functiile sociale pe care Ie exercita int1'-o anumita soeietate. Este un mod utilitarist de a concepe religiosul. ca ~i cum am putea reduce sistemele simbolice la functionalitatea lor. Or. ceea ce treee dineolo de arice functionalitate. datorita .. a alteri tatii. In defini~iile substantive. se ca~tiga in intelegere ceea ce se pierde prin extensie. Un exemp!u de definitie substantiva a religiei ne este propus de (1970) care intelege prin religioasa unnatoarele: "Un ansamblu de credinte ~i simboluri (~i de valori ce deriva in din acestea) ce depinde de distinctia dintre 0 1'ealitate empirica ~i una supraempirica, transcendenta, aspectele empiricului fiind subordonate semnificatiei nonempiricului". Melford (1 care intelege prin termenul institutie modele de comportamente ~i de credinte impi3.rta~itesub raport sociaL vede in religie: institutie care consta in interactiuni modelate in mod eu supraomene~ti postulate tot in mod cultural". In 1 1. propunea urmatoarea definitie a "Un sistem uni1'icat credin!e ~i practici referitor la 0 realitate supraempirica, transcendenta, care-I reune~te pe toti cei care adera 10. el cu scopul formarii unei singure comunitati morale". Detlnitiile substantive ale religiei raporteaza., intr-un fel sau altul, religia 10. transc~ndent, 10. supranatural; aceasta este ~i pozitia adoptata de (l In felul acesta. ele sunt consonanta cu intrebuintarea SOClalaa termenului religie, eel putin in societatile occidentale. Celillalt avantaj este acela ca permit delimitarea relativ clara a obiectului din start, oarecare a din dorneniul religiosului, tot ceea ce nu se refera 10. 0 transcendentei. Pentru ca risca sa fixeze religiosul intr-o forrlla stabilita. 0 definitie substantiva a religiosului se poate dovedi incapabila sa prezinte
176

extrem de care este poate fi tenneni eu de

se gase~te in eentrul cult adica printr-un dar regulat, actori se intemeiaza 0 charisma ce se transmite J:ntr-un fel refere la noriuni ca "realitate notiuni greu de aplicat tuturor de sociologic, 0 ceea ce se nUll'1qte in mod sociala care 0 este socialmente reprezinta ap;:tnr1asociala a unei diferita
177

atlt de organizarile obi~nuite ale puterii (institutionale sau traditionale), cat ~i mizele sale obi~nuite (economice, politice etc.). Charisma reprezinta 0 putere diferiti'L de ruptura, putand fi intemeietoaI'e, tocmai datorita faptului ca se bazeaza pe alteritate. Din punct de vedere sociologic, religia reprezinta intr-adevar un principiu de eficacitate, dar un principiu de eficacitate socialii, efectele sociale ale unei stapaniri charismatice care se transmite. Sunt diferite moduri de a se raporta la 0 charisma fondatoare ~i acest raport poate fi mediat de diferite elemente: institutia, ritualul, sistemul de credinte, textele sacre, indivizii credincio:?1, figurile charismatice. Dupa cum subliniaza Jean-Paul Willaime (2001), fiecare mediu religios se caracterizeaza, de fapt, prin pri'vilegiul mai mult sau mai putin exclusiv acordat unui anumit element, in ceea ce prive:?te modul sau de a se raporta la charisma fundamentala, permanent reacti'vata ~i relegitimata printr-un element sau altul, care mediaza filiatia: "Un sistem religios produce legilturi sociale sau sensuri nu numai prin crearea de retele ~i de grupari distinctive (institutii, comunitati), ci ~i prin definirea univers mintal prin intermediul caruia indivizii :?i colectivitatile exprima ~i traiesc 0 anumita conceptie despre om :?i despre lume 1nt1'-o anumita societate. Altfel spus, un univers religios nu se reduce la participarile sociale care Ie produce: 0 sociologie a religiilor care ar omite sa includa studiul religiilor in cel al civilizatiiIor ~i al culturilor, reducandu-se studierea organizatiilor religioase ~i a membrilor IDL ar fi 0 sociologie samca. Transmiterea charismei produce nu numai organizare; ea sedimenteaza 0 cultura". propusa permite conceperea unui univers religios ~i a efeetelor ll1lilv~ll: actorrilloJr9 all ~i all kll.eollog.i.Hor: sale la un o la nive1ul actorilor, prln insistarea asupra aetivitatii religioase, privita ca activitate sociala, ce stabile:?te relatii intre indivizi care, in legatura eu 0 lume simbolica, sunt eonfruntati eu problema Iegitimitatii; Ia nivelul organizarii, deoarece 0 religie este un dispozitiv stabilit in timp (de duraW.),care introduce proceduri de functionare :?ide putere; nivelul ideologiei, pentru ea religia este un ansamblu de repreZejltain ~i practici care sunt spuse, eonsemnate in texte ~i mereu comentate. La tiecare nivel se pune problema eharismei: a rationalizarii sale ideologice, a administrarii sale colecti"\'e (la nivelul organizarii) ~i a efectivitatii sale sociale (la nivelul actorilor).
Tiipoiogn2\ lreHgEoase

Religia exista in toate societatile cunoscute, credintele ~i praeticile religioase variaza de la 0 eultura la aHa. Toate religiile impliea un set de simboluri, care presupun sentimente de veneratle, legate de ritualuri practicate de 0 comunitate de credincio~i. sociologice ale religiei au fost int1uentate eel mai mult de ideile celor trei ganditori "clasici": Ko K DUlJrkheJ1m :?iMax Weber. aee~tia au considerat ca religia este, intr-un mod fundamental, 0 iluzie.
178

element existente in este important), datorita amenll se prin aceea ca asigura a-$i afirma credintele $i este importanta dwtorlta rolului ales dezvoltarea capitalisnmlui Toate religiile inlpliciL in comunitati de credincio$i, rnodul de organizare a acestora. Exista
>

>

o sunt religioase cele avand, de obicei, 0 structura formala $i 0 ierarhie alcatuita din functionari religio$i: sunt gmpuri de credincio$i de dimensiuni mai reduse $i putin infiintate. adesea. a revigora biserica re(~UrlOS ~l o daci'i 0 secta supravietuie$te 0 perioada mai indelungata de este institutionalizata. dobande$te l1umele de CiLIlli1!.j[,;cIlUIrIle; se aseamana cu sectele, dar nu se preocupa bisericii reeul1oscute, ci cauta sa formeze 0 noua religie. Coneeptele biserica,. seeta $i eonfesiune pot oareeare determinate cultural. Organizatiile religioase care exista de ceva vreme sa devina birocratice $i intlexibile. simbolurile religioase au 0 extraordinara emotionala credincio$i, neacceptandu-se reducerea lor nivelul rutinei. Cu cat activitatile religioase sunt mai standardizate. devenind acte repetate ineon$tient eu atat se de saeralitate, iar ritualurile $i credintele religioase un elemente ale 'vierii coticliene, Pe de alta parte, ceremonialurile contribuie la revitalizarea unor calitati ale experientei religioase.

~n

fen omen sociaL ~i religia indepline$te anunl1t!e determlnat. Literatura de specialitate evidentiaza urma.Loarele Inca din Antichitate, religia a fost in!eleasa ca 0 de explicare a lumii. in absenta unei cunoa~teri ~tiintifice. Ca de cunoa~tere, specifIca religiei. este forma sa preteoretica, mitologica. Eo. are 0 accentuata orientare proieetand caracteristicile existemei umane, prima existenta la care cunoa$terea umana a avut acces, aSllpr'a tutmor celorlalte aomenii ale existentei. in vederea explicarii lor. aceasta perspectiva. antropologul social englez E.B. ofen1 0 prima. sistematica, ce are la baza 0 mare cantitate de date $i inforInatii. Potrivit lui Taylor. caracteristica religiei este ideea sut1et care a ana.rut inc:ercaj'e omului primitiy de a explica 0 serie de experiente, aceea a viseloL transei, mortii.
179

Religia reprezinta 0 forma de extensie a capaciHitii umane de actiune. considera C3. omul primiti\' a (complex tehnici prin care omul incercat S3. abordeze lumea prin incearca sa SC()Pli.ln sale prin controlul forte1or supranaturale). Religia a in conditiile in care omul a descoperit ca magia este ineficienta. loc sa caute sa controleze fortele supranaturale prin descantece, ritualurL forrnule, omul incearca sa induplece. sa solicite ajutorul fortelor supr:ll1:atC!ra.le,subordonandu-se acestora. " at 2lnXl(:;f,: a aratat ca magla ~l religia sunt instrumente de reducere a anxieti'itii in situatiile care depa~esc efecti've de contr'o1. Religia reprezinta 0 "sacralizare a crizelor vietii umane". nu este 0 incercare de explicare a lumii, ci un raspuns la tragediile vietii umane. la con1ictul dintre proiectele l.1mane ~i realitati. In cunoscuta lucrare Formele elementare ale vie{ii evidentiaza faptul ca funqia religiei este de a SUjpe1rJontatc~amorala a societatii asupra membrilor sai mentinand, solidaritatea societatii. Dunmezeul clanului nu este altceva decat religie, "societatea se sacralizeaza pe ea insa~i'". de considera C3. religia are in rand 0 funqie socialiCLcontribuind la mentinerea ordinii CercetEirile din antropologia sociala ~i culturala pun in evidenta di num.eroase tabuuri ~i prescriptii religioase t1'ebuie inte1'p1'etate ca modalitati a colectivitarilor umane la mediul din care fac parte. general, teoriile religioase elaborate de antropologii sociali ~i culturali au veljer'e societatile arhaice, explicatie apa1'te asupra religiei in socieHiti Ie social 0 gash:'1 in lucrarile Iui ~i F, Engels. de 0 se constit.1ie prc)te:st impotriva alienate. ins a un prc)te:st neputinc:i ea acest feL 0 functie compensatorie, compensari lumea de dupa ca religia este 0 forma de compenvieti inacceptabile, ea reprezinta un instrument dominante pentru a mentine organizarea sociala care Ie

f)

lOl(~

0He

~l

Numeroase studii releva ca 1'eligia rep1'ezinta un instrument 0.1 consti'ulirii ~i identitatii unor comunitati sau chia1' a unor cOJt11Umtatlconstituite aderenta la 0 c1'edinta religioasa. Foarte adesea, eo. a 1'eprezentat un liant al vietii sociale, un instrument spiritual ~i institutional al cre~terii coeziunii sociale ~i al Inobilizarii resurselor in vederea unei mai bune adaptari la un me diu aflat in continua schimbare, ~i situatii in care diferentele dintre optiunile religioase pot sa accentueze tensiunile ~i conflictele comunitatL
180

Co. intentie de a societa.tii ~i a evolutiei acesteia 10.modul cat mo.i sistematic ~i eLl ;outinta. s-a socia13.care a antreno.t ap;ariria societatii spus, dezvoltareo. so. este chio.r un ele:m(~nt 0.1 modernitatii. iar intrebarile inerente o.cesteia in legatura ell viitorul ~i evolutia religiosului soeietatile' ii sunt constitutive. Prill Ul111are.lU este deloc l de sale, sociologia a fost interesata de terlornel1Ul Deloc surprinzator este ~i faptul ca a putut sa gandeasca, in calitatea ~tiint~i a socialului, ca poate pn)plme bazele ~tiintifice de elementele mitiee de religioasa se considere eo. insa~i 0 alternati-va moderns. a religiosului ~i a Aeeasta implicare a sociologiei in procesul de modernizare a avut consecinta faptul ca sociologii au avut terldl11ta a cons]d~~ram,}dlerrllt,lte:a un proces opus religiosului. Daea industrializarea, urlba][li2~area i rationa~ lizarea ar eontribui 10.dizolvarea religioase, daca modernitatea ar reprezenta 0 "demitizare a lumii" re1igiosul ar putea sa apara, in aeeste eonditii, co. 0 rama~ita supro.vieruitoare menita sa dispara, intr-un termen mai scurt sau mai lung. de pe societatilor moderne. Aceasta antinonlie dintre religie ~i modernitate a adancita atat atitudinea sociologilor in~i~i, dH ~i unor grupuri religioase. De atitudinea sociologilor, ~tenir'ea sti1ul lui (legea celor trei stari) ~i prin tendinta parinti10r intemeietori ai soeiologiei franceze de a forme religie pe care credeau ca Ie adapteaza 10.modernitate: ~i au conceput cu totU, la 0 religie laica a umanitatii. destinata sa se substituie religiilor traditionaie. Greutatea marxismului a contribuit la aecentuarea acestei tendinte a considera religia co.pe un fenomen social depa~it, care ar fi incompatibil eu societatile orientate catre progresul economic ~i social. Dinspre religioasa, intransigenta extraordinara a Bisericii catolice care, in secolul 0.1 XDC-lea ~i la inceputul secolului al XX-lea, a m8mij(e 0 opozitie radicala fata de 1umea moderna. a contribuit acreciltire:a ideii unei opozitii fundamentale intre religie ~i modernitate. onstcltand ca, majoritatea societatilor occidentale. adiea societatile care intruchipau modernitatea gradul eel mal inal1, practica de cult decadea, ca vocatiile sacerdotale se reduce au in mod semnifieativ, soeiologii au inc1inati sa abordeze ~i mai mull fenomenele religioase din perspeetiva a disparitiei. Cum modemitatea aparea ea veetorul de dizo1vare a religiosului, se putea vorbi de "eclipsa , iar evolutiile religioase eontemporane puteau fi analizate cadrul unei . a seeularizarii ee f1.mctioneaza dupa logica Ul1UlJoe eu rezultat cu cat modemitatea avanseazs., eu atat religiosul
181

Problema secularizarii se dovede~teo insa. foarte de1icata. A de secularizare uu presupune, oare, 0 abordare simplisti'L a procesu1ui de modernizare, co.:;;icum in soeietatea modema totu1 ar fi numai ralionalitate? nu poate exista modernizare fara seeularizare? Statele Unite ~i Japonia, doua lari care intruchipeaza. in cu totul special modemitatea, ofera exemplu1 unor societa.ti care imbina modemitatea eu religia: prima, pentru di in cadrul ei se pastreaza un proeentimportant de angajare religioasa (in jur de 40% de practieanti) :;;i se obsena rolul de neneglijat a1 mi~cari1or fundamentaliste: cea de-a doua. fiindca este '/Orba de o societate in care industrializarea s-a produs in cadml unui sistem teocratic ~i care mi:;;earile politieo-religioase oeupa mereu scena politi ca. Vorbind o "America n011laica", Roger (1 subliniaza in mod clar: "Prevestirea, prin i11tennediu1 modelului secu1ariza.rii, a u11ui declin religios nu este coroborata de evo1utiile istorice din Statele Unite. Modemizarea nu a insotita de procesul ata.!de prevazut 0.1secu1arizarii'. Faptul ca in Japonia moderna exista in continuare cultu1 stramo~ilor (10.nivel familiaL altare domestice sau in templu, pentm ocaziile deosebite). ca ,.statistici1e religioase mentioneaza in fiecare an ea optzeci de milioane de japonezi merg in marile locuri sflnte ale tarii in perioada saxba.tori1orde Anu1 pentm a capata vre,ji ~i amulete protectoare" (J. P. 1 poate. asemenea. sa ne determine sa consideram ca avem de-a face Cll 0 societate cum evidentiaza numero~i anali~ti. referindu-se secularizarii, ciuda rupturii epistemologice pe care incearca sa 0 opereze, sodologii au tendin!a de a t1 influen!ati de moda epocii ~i de actualitatea evenimentialii care intretin, mai ales prin mijloacele de inlrorm:lre masa.o anumita imagine a lumii sociale. Daca in anii ~aizeci a1 secolului era a ,.declinului religiosului", caracte1'istica domimmta era cura.nd aceea a ,3ntoareerii religiosului'". di1'eqia sensu1ui original' 0.1termenu1ui de - termen care se desemna apropierea bisericqti de puterea civili'i definesc s~~EIlm~iz~~Jtc;@ un ca pe sectoare ale societatii ~i ale cu1turii sunt sustrase ~i simbolul'ilor religioase". Prin urmare, secularizarea cuprinde lfmga un aspect institutional ~i juridic, un ce se manifesta prin urmatoarele o emanciparea reprezentarilor colective fata de toate referimele 1'eligioase; o constituirea de invataturi independente fata de religie; o autonomizarea con~tiil1tei ~i a eomportamentului indivizilor fata p1'escriptiile religioase. Potrivit (1 unul dintre cei mai stra.luciti reprezentanti ai tezei secularizarii in sociologia religiiIoL se(~ularjzaJreadesemneaza care gandirile ~i religioase
182

importanta (semnifi~atia) sociaHl", este un proces care afecteaza locul in sistemul social. In opinia lui (1 secularizarea este legata de trecerea "de la un sistem eu baza comunitara la un sistem eu soeietaUl".o tree ere care transforma situatia religiei: "In societatea secularizata, religia va ramfme marginala, relativ slaM ~i va continua sa-i reconforteze pe OiiineJfH in interstitiile unui sistem sociallipsit de sutlet, ai cami prizonieri mai mult sau mai putin constran$i sunt (ace$ti oameni)". Wilson nu identifica secularizarea cu un dec1in inevitabil al religiei, dupa cum nici nu pretinde ca secularizarea societatii inseamml oamenii au dobandit 0 con$tiinta secularizata" sau ca "au orice interes fata de religie". Trebuie sa se faca distinctia sistemului social $i secularizarea actorilor: Dupa parerea lui Wilson, secularizarea rezulti.'iin principal din procesul de rationalizare a organizatiilor moderne :;;i a autonomizarii crescande a institutiilor :;;i a practicilor sociale fata de religie, autonomizare care-i permite omului sa se gandeasca la faptul di-:;;i poate schimba, prin practica :;;iproiectele sale, conditiile de viata ~i societatea. Karel Dobbelaere (1981) a identi1cat trei laicizarea 121 nivel macrosociologic, care prive~te procesul de diferentiere stmeturala :;;ifunqionala a institutiilor; sehimbarea religioasa, care se refera la evolutiile insqi universurilor religioase $i mai cu seama la tendinta lor de a se moderniza; G implicarea religioasa personala care se refera la comportarea individuala $i masoara gradul de integrare nonnativa a persoanelor in grupurile religioase. Ca si la Wilson, Dobbelaere considera ca secularizarea este un proces care priv~~te in principal sistemul social sau nivelul societal, In acest sens, masurile de participare religioasa nu i se par a fi indicatorii cei mai fiabili o.i secularizarii. Diferitele ni\'ele reperate de Dobbelaere permit identificarea utila a evolutiilor nu intotdeauna concordante care afecteaza societatea, organizatiile religioase ~i indivizii. In fond, prin Si[;icuJlar'tlli]I'!,; trebuie sa intelegem 0 muto.tie sociocultural a globala manifestata prin diminuarea rolului institutional $i cultural 0.1 religiei, care ar pierde mult din puterea sa sociala. Dintr-un cadm ce ingloba societatea ~i reprezenta sensul ultim al ordinii sale, ale carei credinte ~i al carui limbaj se impregnau adanc in viata eea de toate zilele a indivizilor, religia ar deveni un sector ea atatea altele ale vieth sociale ~i chiar 0 lume din ee in ce mai stra.ina pentm un mare numar de persoane. 0 asemenea abordare trimite la doua procese earacteristice ale modernitatii: diferentierea funqionala a institutiilor ~i individuo.lizarea erescandii a actorilor, doua procese care nu reprezinta in niei un eaz un declin ineluetabil al religiei $i eu atM mai putin disparitia fenomenelor de eredinta.
@ @ @

183

Ronald L.

~"
in

1n

The Netv Institutionalism

. Powell,

Paul J. DiMaggio), Chicago, Lynne G. Zucker,

American The Role Sociological of

ill
1977, p. 726-743.
of

CLlltum 1

Anthony Giddens, The Constitution Press, 1984, p. 24.

of California 2004.

W. Richard Scott, Institu{ii ~i ol'gcll7i.:a{ii. Andrew W. Hoffman, From Heresy to Dogma: Au Institutional San Francisco, Ne\\! Le;,ington Environmentalism, Roy G.
Mind, Self, Cultural and Emotion

in Culture
R.p\. iJ.88. of Ne\\! Polironl.

Essays

on

Cambridge, Basic 1973.

Cambridge Clifford Geertz, The Interpretation

Douglas, Cum gc2ndesc institutiile:J,

2002. on iVIetlwd and

P.L. Berger, H. Kellner, Sociology /il? Garden Doubleday Anchor, 1981, p. 31. Gilles Ferreol George
Social Rcla{iile de rudenie. Dictional' de sociologic.

1998. p. 95. p. 62.

1949. Bucme$ti, Editura Du Editura 1998.

p. 184- 85,

c.c. Harris,

Anthony Sociologic. p. 368-369, p.370-393.

loan Mihi'ti1escll. Dic{ional' de sociologie Cata1in Bucure$ti, Editura Babel, 1993. p. 238-245. W.F. Emile
Social Change,

Lazar Vlasceanu).
964.

New
du travail

De la division

1986.
Lazar

Nicolae Dic{ional' de sociologie Bucure~ti. Editura Babel, 1993. p. 436. Max

Economie et societe,

971, p. 56.

Cillin Anastasiu, Dic{ionar de sociologie. (coord. CatiJJin ZamuL LaziJx Bucure~tL Editura 1993. p. ,487.421. C. Wright Mills, The power elite, New Alexis de Tocqueville, De la democratie
]84

Oxford
en

1956. 1835-1840.

R.

Les

, Paris, Fl an:l1nari n, 1971. o politiques, Paris, A Colin, 195 ; Introduction (Ila 1963.

Lazar Vlasceanu, Dicfionar de sociologie (coord. Catiilin Zamfic Lazar Bucure~tL Editura 1993, p. 202-207. Jean-Claude Forquin, Ecole et culture. Le point Bruxelles/Paris, De Boeck/Editions de vue des sociologues versrtarres p. 91. information p.28. p.

Jane Kenway ~i colab., Pulp fictions? Education, markets and superhiglnvay, 'in Australian Educational Reasearcher, 22, John Bernal, Niko /n istoria societeltii. Bucure~ti. Editura Politici'L 1 Sociologie
_>'i

,s,tiint6,BucurqtL Editura Politica, 1

G. Namer, Sociologie de la science et sociologie de la connaissance, J:n Cahiers intemationaux de sociologie, vol. juillet-decembre, 1971. R.K. vol.
J.IVI.

Priorities in Scientific Discovery, 'in American Sociological m. 6, Decembrie 1957.

Ziman, Public Knowledge. An Essay Concerning the Social Dimensions of Cambridge, University Press, 1968.

P. ~Neingart, On a Sociological theory of Scientific Change, 'in R. Social Processes of Scientific Development, London-Boston, R.D. Black Boxism and the Sociology of Science: A Discussion of the in the Field, In Sociology of of 'in

S. Cole, Professional Standing and the Reception of Scientific Discoveries, American Journal of Sociology. 76, 1970, p. 286-306. T. Kuhn, The Structure of Scientific Revolution, Chicago, 1970. AA Titmonas, Problema instit1i{ionalizc'irii Clctil'itc'itii},tiil1fifice, , Y. Lmnbert, La.,Tour

1973.

de Babel" des definitions de la religion, 1991, p. 73~85.

H. Hatzfeld, Les racines de la religion, Paris, Seui1, 1993. Clifford Geertz, Religion as a cultural system" in M. Banton (ed.), Anthropological Approaches to the Study of Religion, London, Travistock, p. 4. J.M. Vinger, The Scientific Study of Religion, New York, Macrnillan, p.7.

T. Lukmann, The lnvizible Religion. The Problem of Religion in li/fodern Society, New Macmillan, 1967, p. 49. Jean-Paul Willaime, Sociologia religiilor, Ia~i. Institutul European, 200 L p. 151152, 157-161.
185

R. Robertson, The Sociological Interpretation 1970, p. 47.

of Religion, New York, Schocken,

M. Spiro, Religion: Problem of definition and explanation, in Michael Banton (ed.), Anthropological Approaches to the Study of Religion, London, Travistock, 1966, p. 96. Karel Dobbelaere, Secularization: Publication, 1981, p. 38. A Multi-Dimensional Perspective, Concept, London, Sage

Brayn Wilson, Religion in Sociological University Press, 1982.

Oxford-New York, Oxford

Claude Bovay, Roland J. Campiche, Croire en Suisse, 1992, p. 35. Roger Finke, An unsecular America, in Steve Bruce (ed.), Religion and Modernisation. Sociologists and Historians Debate the Secularization Thesis, Oxford, Clarendon Press, 1992, p. 154.

J.P. Berthon, in Le fait religieux (coord. Jean Delumeau), Paris, Fayard, 1993, p.617. P. Berger, La religion dans la conscience moderne, Paris, Le Centurion, p.174. 1971,

B. Wilson, Religion in Secular Society, London, Watts, 1966, p. XIV; cf. ~i 1982, op.cit., p. 149, p. 153. B. Wilson, Aspects of secularization in the West, 1976, p. 276.

186

CAPlTOLUL VIII

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie in masura: sa defineasdi organizatiile; sa cunoasca principalele teorii despre organizatii; sa identifice similaritati1e ~i diferente1e dintre aceste teorii; sa defineasca notiunile de conducere, inf1uenta, putere in organizatii; sa prezinte principalele abordari teoretice ale conducerii; sa caracterizeze principalele stiluri de conducere.

"Noi ne-am nascut in organizatii. am fost educati in cadrul acestora ~i consacram 0 parte importanta a existentei noastre 111uncind in cadrul acestora. Consumurile ~i activiti3.tile noastre de timp liber depind de acestea. Cea mai mare parte dintre Doi murim in lor ~i. ca.nd I.-a sosi timpul inmormantarii .. cea mai mare din toate - statuI - va trebui sa elibereze un permis de inmormantare" Etzioni, 1 1 Aceasta butada a 1U1Etzioni subliniaza, cum nu se poate mai bine, omniprezenta:;;i varietatea fenomenului organizational. Fi3.raindoiala, acesta nu este 0 inven!ie moderna, dar importan!a sa in societate :;;iin viata no astra cotidiana nu a ineetat sa creasca de la revolutia industriala incoace. Cre:;;terea a antrenat, intr-adevar. 0 modificare radicala a structurii intreprinderilor :;;iadministratiiloL locul conflictelor de clasa fiind luat de cel al conflictelor de lar, Cuvantul ne trimite, pe de 0 parte, la un omect od&ili aflat In miezul aqiunii umane. pe de alta parte, la un Toata Imnea cunoa~te deoarece e1 face parte integranta din mediul nostru cotidian. fiind 0 caracteristica dominanta a acestuia. Administtatiile publice, intreprinderile industriale, eomerciale :;;ide servicii, ca 51 partidele sau asociati toate tipuri1e, ai carar salaria!i, san clienti suntem deopotriva, constituie organizatii. ca "ansamblu uman fOl1nalizat ~i ierarhizat in vederea asigursxii cooperarii ~i coordoniirii membrilor sai atingerea unor scopuri date" Friedberg, 1 ca "un grup uman, alcatuit din speciali~ti care F. 1 "ca "un lucreaza Impreuna la 0 sarcina C01.11una mare de persoane, structurat mod impersonal ~i care are men irea a asigura anumite objective iDlTI;;;:2ljtfi2l s-a impus ca un semn distinetiv al epocii contemporane, iar societatea in care traim arata exact ca organizatiile care 0 alcatuiesc. Buna sau rea, cu cele bune~i cu cele rele, societatea noastra reflects. in mare masura ceea ce exista, se intfunplii, se dezvolta sau se schimba in spa!iul organizational
1

De-a lungul tilnpului, s-au dezvoltat:;;1 diverse cu privire la organizatii. Acestea fi Incadrate patm distincte ca evolutie istorica, potrivit lui Localizate 1a intersectia a doua axe ale unei grile bidimensionale ~i nIT1lChll~dl<ed'llJ1.), avand doua criterii de analiza (Jrell3\~hn oJrg21Irlliz2l~nn ~ll ~i fUlllJlctnOlTIlarre21 1:21SYSael!lDle constatam existenta a tipuri a cte sau
188

I Functionarea
I

orga~izatiilor Sisteme rationale Sisteme sociale

Organizatiile ~i mediul Sisteme inchise I Sisteme deschise 5i rationale 5i rationale Organizatii inchise , Organizatii deschise , , I' , - etara I etapa a Hl'-a_
I -

I I

Organizatii Inchise ~ietaoa a II-a ~ naturale

I
I'

Organizatii de5chise ~i naturale - etapa a IV-a ~

II

Etapa euprinsa intre 1900a avut ca semn pentru organizatii imaginea cla5ica a acestora eu "ma~ini" proiectate deliberat sa realizeze scopuri specifice. In cadruJ acestei etape au fost dezvoltate urmatoarele a. Taylor, artizanul a ceea ce este cunoscut drept "management ~tiintific", spunea: "Obiectul principal al managementului trebuie sa fie asigurarea maximei prosperitati pentru patron. impreuna cu maxima prosperitate pentru salariat. Pentru patron, maxima prosperitate nu inseamna neaparat profituri mai mari pe tennen semt. ci dez,'oltarea tuturor aspectelor care Ii asigma intreprinderii 0 prosperitate permanenta. Pentru salariati, prosperitatea maxima nu inseamna doar salarii mal mari imediate, ci ~i dezvoltarea capacitatii lor de a obtine realizari mai va1oroase, 1a nivelu1 maxim la care sunt calificati" S. Pugh, D.l Hickson, 1994) . Interdependenta reeiprodi dintre condueere ~i sala1'iati, preeum ~i neeesitatea de a munei impreuna in seopul atingerii obiectivului eomun al prosperitatii e1'escutepentru 'loti eei implieali is-au pamt evidente lui Taylor. Initiind realizarea de studii sistematice asupra muncii ~i managementului, Taylor a ajuns sa propuna ale lTlanagementului dezvoltarea ~tiintei reale a muncii, prin adunarea ~j sistematizarea tuturor cuno~tintelor detinute de muneitori ~i reducerea lor 1a reguli, legi, chia1'la formule matematice: o seleqia ~tiintifica ~i perfectionarea progresiva a muncitorului: alegerea muneitorilor in funetie de insu~irile lor fizice ~i inteleetuaJe absolut neeesare muncii, 1nsotita de instruirea lor pentru a putea ~junge muncitori de "prima clasa": combinarea ~tiintei muneii eu forta de munea se1eqionata ~i perfectionata ~tiintific: inducerea dorintei sau interesuJui muncitorilor pentru a se instrui ~i a progresa, fapt ce poate fi realizat fie prin folosirea unor stimulente, fie prin comportamente amabile san conside1'atie din partea condueatorilor:
CJ)

189

cooperarea constanta ~i stransa int1'e conducere ~i muneitori: distribuirea echitabila a muncii ~i a 1'esponsabilitatilor intre muneitori, eeea ce poate preintampina aparitia cont1ictelor. Esenta coneeptiei tayloriste este 1'ezumata de insu~i creatoml ei. in finalul lucrarii sale Principles of Scientific Managemem:"Organizarea ~tiintifiea nu eomporta neaparat 0 mare inovatie, niei 0 descoperire de fapte noi, extraordinare; ea consta int1'-o oareea1'e eombinatie de elemente care n-a fast inca facuta, in gmparea cuno~tintelor analizate ~i in clasarea lor sub forma de legi ~i reguli, care constituie 0 ~tiinta; aceasta ~tiinta este insotita de o sehimbare totala in atitudinile reeiproce ale lueratorilor ~i conducatoriloL nu numai in raport eu oamenii, ci ~i in raport eu responsabilitatile ~i indatoririle proprii. Rezulta 0 noua repartirie a indatoririlor ~i 0 cooperare stransa ~i cordiala, imposibil de obtinut in vechiul sistem de conducere. Aceasta eombinatie ee reprezinta organizarea ~tiintific8.poate tl I'ezumata astfel: - ~tiinta in loc de ernpirism; - armonie In lac de discordie; - eooperare In loe de individualism; - randament maxim in loe de produetie seazuta; - formarea Ieeami om, pentru a-I detennina sa obtina I'andament ~l prosperitate maxime" (M. Zlate, 2001). b. ~n Preocupat de realizarea unei analize teoretice adecvate unei largi ganle de organizatii, Fayol ~i-a pus intrebarea fundamental a iCe (cte nlli81li1li81g~cmeilllt\lJJJ1? oferind un raspuns nea~teptat pentru vremea so.:managementul este un tot, care euprinde: G IlK'iBvederea ~i pRm.1l:i.Jfncanea: examinarea viitorului ~i intocmirea planului de actiune; o oK'gal!1lTIzm."ea: crearea structurii materiale ~i umane a intreprinderii; COIDld1iJlcleK'leSl: mentinerea activWitii in randul personalului; o COOK'dOl!1lSlreSl: corel area, unificarea ~i annonizarea tllturor activitatilor ~i eforturilor; o cOillltK'(Q)li1iJll' supravegherea, astfel incat totul sa se des3.~oare in conformitate eu regulile stabilite ~i ordinele transmise. Pentru transpunerea eficienta in practica a acestor coordonate de baza ale managementului, Henry Fayol propune J -I principii principii ale managementului; diviziunea muncii; e autoritatea ~i responsabilitatea; disciplina; o unitatea de comanda ~i aqiune; o unitatea de direqie; 0) subordonarea interesului individual in raport eu interesul general; remunerarea corecta a personalului;

G>

<3

190

eentralizarea ~i descentralizarea; @ ierarhia; e ordinea; e echitatea; stabilitatea in a personalului; initiativa; unitatea personalului. ,...",.., 0., e. Dupa opinia lui Weber, toate organizatiile de mare intindere au tendinta, prin natura lor, sa fie birocratice. Cuvantul inventat de catre , in anul 1745, care a cuvantului insumand atat incaperea, cat ~i mas a de scris, un termen derivat din verbul grecesc a conduce. ar insemna, deci, condueerea de catre functionari. Ca tennen, birocratia a fost aplicata, mai intai, functionarilor guvemamentali, insa, treptat, a fost extinsa pentm a defini organizatiile mari, in general. De la bun inceput, conceptul a fost fo10sit intr-un mod dispretuitor. De Gouma:y vorbea despre puterile cresca.nde ale functionarilor ca despre ,,0 boala numita biromanie". Honore considera birocratia ,,0 putere uria~a detinuta de pigmei". Acest gen de opinie s-a mentinut pana in zilele noastre: birocratia este free vent asociata eu hartogaria, ineficienta ~i risipa (A. Giddens, A1ti autori, insa, au prezentat intr-o lumina diferita, ca un model al grijii, preciziei ~i eficientei administrative. Coser ~i Rosenberg (1 definesc birocratia ca "tip de organizare ierarhica stabilit mod rational, pentru a eOOl'dona activitatea unul numar mare de persoane prin sarcini administrative de anvergura". Birocratia, sustin ace~ti autori, este, in realitate, cea mai eficienta fOlma de organizare pe care au conceput -0 oamenii, deoarece toate sarcinile sunt reglementate Plin reguli stlicte de procedura. Pozitia lui asupra birocratiei se situeaza undeva, intre aceste doua, pozi1ii. Un numar limitat de organizatii birocratice, evidentia Weber, au existat ~i in societatile traditionale. De pilda, sistemul funqionaresc birocratic din China imperial a era responsabil pentru afacerile generale ale guvemarii. Dar birocratiile s-au dezvoltat pe deplin abia in vremurile moderne. Dupa Vieber, expansiunea birocratiei este inevitabila in societatile moderne, intrucat autoritatea birocratica este singurul mod de adaptare la cerintele administrative ale sistemelor sociale de mare intindere. Totu~i, Weber considera ca birocratia prezinta multe neajunsuri importante, care au implicatii semnificative in via1a sociaUi.modema. Preocupat de problema autoritatii ~i incercand sa identifice temeiurile pentru care oamenii accepta legitimitatea autoritatii. a ajuns la descrierea a trei tipuri "pure" de organizatii:
@
ED

19]

centrald pc organizarie exen~ltlrea autoritatii se bazeaza calitatile pers()n:lle liderului. ierarhia consta 1n acest eaz dintr-un lider ~i discipolii sai. total devotari. avfmd ~i rolul mediere 1ntre lideri ~i mase: Ii aparrine 1n exclusivitate lideruJui, fapt ce aduee eu crescut de abordare defeetuoasa a problemelor cu care se conti'mlta organizaria respectiva: (lipu! : se caracterizeaza prin sistem de autoritate acceptata in virtute a traditiei. a datiniloL .,intotdeauna a fost a~a": tradiria este glorilcati'L rangul sau au 0 importanta deosebiUL iar relatiile intr-o sunt mai mult de tipul ..stapan-supus"; de autoritate, (tipu! care IN eber 11considera ca reprezent3,nd ll1~;tltutladornimodema: sistemul este numit pentru di in realizarea unor mijloacele sunt desemnate expres pentru este legal fiindca autoritatea se ~i proceduri specifice pozitiei pe care de timp. a~a cum au . sunt unnatoarele: membrii respectiv diviziunea clara a munCl1
struc!1fra

organizationale. ~ ~ , , de "dupi'i PrincilJiile ierarhiei si ale functie inferioara se pozitiile -,

funcriile

3)'1 astfel t1.mqionarea este guvemata de un sistem consistent de fizice, sacerdotale sau alt gen, care func!ionarilor" ~i de aplicarea acestor reguli la cazuri autoritatea este impersonala. ea ~i lllzpartia!itafea: de regu1ile organizationale ~i corespunzatoare unel persoane; se fie in funqie a in realizarea aetivitatilor.

decmge tocmai din de organizare an1irlt1te ant(;n~Jr;,In coneep!ia lui "Xl ebeL punct de vedere tehnic, sa atinga eel mai decisiv pentru progresul organizatiei superiorita}ii sale tehnice fata orice Vli:iseeanu, 1999).
]92

~i 0.1 indeosebi, 10. func!iona1e, . de a dezvoltarilor

au

sunt de stuldl!~re:aacelor Accentul sau colectivitciti a acestor coleetiviUi!i aSj::,eelteesponsabi1e de r

a ale
~1

acestui care acestea eu

a modu1ui

a necesnamor

"supravietuirea organiza!iei". 1a de":.vCiltarearien1tari cunoscute o deF

S' ,1

~l

a fost acela
Pentru

el all

acestor este

~i umiditatea camerei numarul orelor de somn ale fiecarui servite zilnic: pe de alta parte, mai precis timpul neceso.r unui 40 de parti. campus din 13 faze ~i a durat 2 neinregistrandu-se niei ce1e doua categorii de variabile. Daca in primul conditii1or de munca. s-o. cons1o.1a1 0 psihic 0.1subieqiloL in unnatoo.rea 1a conditiile initiale de munca, nivelul a scazut S1l1'ltl1:or. Interpretarea data de cercetatori acestui co. fiind ,311area a cercetarii: ce au ~i conclusiv a importanta
193

atitudinilor ~i sentimentelor multe situatE de munciL schimbari este sa fIe Ia fel de importanta, daca nu 1 Cu alte imlpclrt<:U11ti3. sehimbarea insa~i .1. dedit cuvinte. 0 productivitate inalta nu se obtine neaparat prin stimulente financiare ~i prin ameliorarea conditiilor de munca. este ..semnifieatia" pe care muncitOlii 0 schimbarii. iar aceasta depinde de contextul social in care s-a dezvoltat individul ~i beneficiile pe care el Ie obtine din sa sociala impreuna ell ceilalti membri ai grupului de munca ~i, efectul sehimbarii asupra relatiilor Descoperind mIll I structurii informale in eadrul organizatiei formale, relatiilor umane a contribuit la zdruncinarea principalelor supozitii pe care se baza paradigma rationalista de abordare a organizatiilor. Rezultatul eel important este aeela de promm'are a viziunii organizatiilor ca sisteme faptul ca eficienta organizationali3. depinde de com~)lenH~ntarjta1ea~i eongruenta dintre organizatiei ~i necesitatile angajatilor. Este important, asemenea, rolul conducerii in stimularea ~i influen!area comportamentului indi'vidual al membrilor organizatiei, cercetatorii aratand ea perfol1nanta ~i satisfactia 111uncaale sunt deltert11rnalte e carac;tenstlc d liderilor, respeetiv de ealitatea supraveghere ~i interpretarea si3.u. _ eontureaza doua eonceptii dintr-o perspectiva a condueatorilor oameni: ghideaza modul pe 0 serie de ipoteze
0

prin simpla lor incat ei trebuie constnin~i, pentru a fi detenninati sa munceasca organizationale. 0 persoana re~;poinsablhtate'a~i dominata de onee altce'va. OpOZJltleu Teoria e Yare urmiitoarele: oamenii i~i ei nereactiomind eu u~urinta energia fizica ~i ~i eontrolul capacitatea lor de motivatii intrinsece, n1.1 responsa-

contrib1.1tiea lui Chester Barnard la clezvoltarea teoriei organiza!iilor consta formularea care tundanle11te:az:aexistenta ~i organizatiilor: ac{7unea
194

In eonceptio. lui
eel
o

0 organizatie

sunt

le

doua
o o.cestea

sa , orgo.nizatii

idee accentuata co. neeesar co. seopul sa fie aClcelPt~lt$i orgo.nizatiei co. cat ~i subieetiv 0.1seopului organizational este

o alta

Autorul aceentueaza ~i nlentului oamenilor fata de scopudle faptul ca 0 functie esentiala a pers(m~llulul credinta exi~;ten~a a irnlpclrt<:mt0.1managementu1ui este aceia care se face legatura dintre vederea realizari i acI;; tUl<i, De de s a treio. functie Darte. , crearea. anllYlarea ~I apar,lre c. a

elaborarea teoriei sale, Selznick pome$te de organizatiile sunt im;trU111eJ1teproiectate deliberat scopuri. Organizatia este :1nsa alcatuita prezenta, coloreaza organizationala. cn accente nonratlonal(~, det(~lTnlflate de obiceiurile, angajamentele sau perspective1e a evada aceasta perspectiv3. limitata de interpretare autorul propune teJrrneIJlul considerfmd ca acesta sugestiv caracteristicile organizatiei. co. Dr10dus 0.1 necesitatilor sociale. Pentru a surprinde $i mai nuantat acest proces de ii1.lJCICJita ~i introduce cOllcepte: organi::a!iona!j aratfmd ca infuzia de valori transforma institulii. oferindu-le 0 identitate distincta. Selznick accentueaza ~i el decisiv alliderului in procesul evolutiv 0.1organizatiei. sa institutional fiind acela care dispune in cea mai inalta masura de de a Dromova ~i proteja valorile.
at

jurul anului 1950. preocuparea teoreticienilor orienteaza spre studiul schimburilor C1r)ro,ce sau organizatii ~i medill. acesta lind considerat 0 sursa energiei $i ordinii care se asigura insa~i supra'v'ietuirea

~i anali~tilor a oq,!;all1zatl

se

195

ii corespund urmatoarele
J.

teoretice: D .1

J. Lorch,

contingentei argumenteaza ca orice problema. (umana sau de a organizatiilor trebuie aborciata nu la modul generaL ci in functie de situatie 5pectficCi. Aceasta inseamna ca nu exista 0 singura sau "ceo. mai buna" structur,1 de organizare, forma de motivare sau practica de conducere, care sa fie potrivita. in orice situatie, de abordare a fiecarei probleme trebuie adecvat cerintelor situatiei specifice, respecti\' tipurilor de activitati, de oameni sau de mediu in care functioneaza organizatia. Eficienta organizatiei este de modul de adecvare a structurii ~i proceselor interne ale organizatiei 10. atura mediului. n Constituindu-se ca 0 provocare la adresa interpretarii organizatiilor co. sisteme inchise, teoriile de contingenta accentueaza ideea ca ,,0 mare parte a iantei din comportamentul unor finne depinde de mediu", In cadml abordarii contingentiale au fost extrem de multe analize ~i modele a caror premisa principala era aceea ea modul de adecyare a caracteristicilor organizatiilor 'ia detennina capaeitatea lor de

promoveaza. un model analitic care imbina a Or)?,alli:z:atJli1c)r ca sisteme deschise ~i rationale. El pornind de la incercarea de a explica originile ~i ratiunile care il ofera reprezinta 0 conformarii ~i lnstitutionale. apelfmd in formularea explicatiilor la economlce ale pietei ~i la teoria organizationala. Prin combinarea unor elemente specifice celor doua modalitati de analiza. C01(lCeptlllm" de pent!'u care este cOl1siderat un reprezentant a1 "noii teorii economice tranzactiilor existente 1ntr-o societate, plata, iar organizatii1or. Alegerea cadrului de realizare a tranzactiei depinde de informa!ia ~i de pr:::Sl.lpllSe eventuala necesitate a obtinerii de modului de tranzaqionare depinde unor mjtorm~l.tusup 11 l111::111tare, de COmbll1a1'ea doua. de factor!: primul se refera la (ra[ionalitatea limitatel ~i oportunismul), lar eel earaeteristieile de-al are in vedere de le}';ltl7tea deciziilor, incertitudinea decidentilor aS1De(:tell11po;rt,mte ale tranzaetiilor, numarul tranzac{iilor dintre anilor '70 ~i anilor' ai secolului trecut, s-a modul de abordare ~i analiza a organizatiilor. produs 0 noua schimbare Semnificatlve Dentm aceasta etapa sunt:
196

a. ~ Analiza lui se focalizeaza pe eXanllflarea responsabile de ere area ~i activitatile care rgi:lllr:zat instituie (mediul) ce-i inconjoarii teoria sa cu privire ~i importanta proceselor cognitive instituirea ~i modelarea activitatilor 9i mediului organizational, dar mai cu seama accentuarea caracteristicilor evolutive ale acestor procese. se situeaza printre teoreticienii care vad organizatiile ca ni~te Sls:telne 9i nu totodata aceasta perspectiva ca deschise. Analiza lui se realizeaza sociale. este un model care accentueaza irnportanta relatiilor dintre organizatii 9i mediu, perspectiva capacitatii de adaptare a acestora la presiunile de control ale
2,

apare co.ll1puenra intelpersonalli Intr-o definitie traditionalii orientata catre atingerea obiectivu/ui sau obiectivelor (organizationale). De~i nu reu~e~te a surprinde intregul acceptiunea general acceptata a conducerii are meritul de a sublinia. termen1.1l interpersonal", importanta " fen omen. succes factorului uman antrenat in int1uenteaz3. opiniile, atitudinile, constanta. de raspunzand (de raport cu cerintele situatiilor Teoriile organizationale ale conducerii promoveaza ideea ca liderul obtine acest rezultat de 130 oamenii sai motivand. influentand. inspirand, furnizand un obiectiv. proPUl1Ellld viziune. dand astfel sens actinnii angajati1or. 0 Liderul cultiva ~i valorifica sursele de inf1uenta 9i putere care operationale la nivel informaL asHel inca.! sensul viziunii el 9i obiectivele desprinse de aici i9i pastreaza 9i insemnatatea con~tiinta oameniloL ehia1' ~i in momentele difidle traseului. urrnandu-l indeamoape. Nu ariee 9;f este . In toate grupurile cad1'ul organizatiilor pot fi deseoperi;ti lideri tara "reun titlu ofieial. Sursele de influenta grup tI fonnale (eonferite de autoritatea pozi!iei personale ierarhia organizationala) sau injrol111:3.1e (dez\oltate in perimet1'ul relatiilor inte1'personale, prin interacti1.1neac1.1 eolegii san On~lOlJatll care este exen~lt,lta aceasta int1uenta relatie eu OaJmel1l1 onstituile analiz8. 0.1 teoriilor conducerii

. abilitatea an1.1mitadireetie - se exereita

celodalti
197

potentia1ul san unei persoane de a eu dit 0 persoan~i detine mai mu1ta putefl;:\ eu ata.! este mai 1arg teritoriu1 de manevra a1 aeesteia ~i en atM mai efieienta taetiei10r de int1uenta ap1ieate. Se poate urmari fenomenu1in din grupuri1e de 1uem. Intamp1a, uneori. ea 0 persoana sa se co.un eentru int1uenta en1el'gc;nt datorita. entuziasmului, persona1e. Desemnarea ot1eia1a a aceleia~i persoane ca Ii va spori int1uen'[a in baza puterii confedte de pozitia de aut01'ltcltein care a fost investita. in principal pe studiile realizate eu manageri, de ea 0.1unei persoane de a-i descrie sau de a-~i exereita intluenta asupra celor1alti. Indivizii ell o mare neVOlede putere cauta pozitii de eonducere in grup. sunt preocupati de acurrmlan~a simbo1urilor de statut, se simt eonfOliabil in eompetitie. agreeaza situa~iil care ii pot convinge pe ceilalti de un anumit punet de vedere. sunt ea exprimandu-se elm ~i t1ind direeti ~i eficienti. putere a persoane Ii corespund 0 serie de resurse eare-i potentialul de satisfaeere. Aeeste resurse apartin lideruluL sunt relatiei sale eu subordonatii. prin a1 aeestonL putel'ea este un renomen interpersonaL se exercita in relatie cu stratc~glllC!r nui lider 'va depinde de disponibilitatea tintei u in directia eomportamentului solieitat.

a.

~i 1930, studiile domeniu1 eondueerii s-au focalizat a identitiea trasaturile personale ce diferenriaza liderii AceasHi abordare de (centrata pe ceea ce este un lider cum se conduce eficient) calea tentativelor ~l nu pled.nd de 1a premisa ea n1.1oricine poate pentru a conduce prezinta anumite particulariUiti ~i sociale. care contribui 10.asigurarea etlcienfei de perso1n sustine a selec{iCl manageriloL urmarindu-se a calitati10r ~i abilitarilor acestora cu pozitia ea predictori ~i garanti ai elcientei conducere llU un set consistent ~i constant de particularit6ti care disting condu.yi. admite CEl marii conducatori care au scris sau organizatii au rost mad oamenL persoane deosebite, nu gasi doi lideri identici. [viai mult dedit atat n1ci un lider toate calitati1e dezirabile.
198

b.

Orientarile teoretice centrate comportamentul delimitarea acdor actiwl1 care au conducere, Spre deosebire de centrate pe tra.SZtiturl, sa raspunda intrebarea este un lider eficient?". comportament incearca sa. raspuns problema eficienti?" , Stucliile int1uente in acest clomeniu au de timp 1 1950) ~l literatura de specialitate "Studiile Universita.tii de 1a identificarea a cornpc)rta.mente de ai functiei de conducere cadrul cercetarii, membrii li S-:3. cerut sa se factoria1e a cole(;tate, au nun1ite de

~1

membrilor echipei a ac,:;erjta acesteia ~i directia lOL cu menlinerea arrnomE~l grup ~i a satisfaqiei Liderul care valorizeaza aceste aspecte creeaza un mediu de se preocupa de bine1e fiecaruia ~i mici favoruri grupului, Studii ulterioare realizate pomind acest au a1'atat ca liderii eficienti au ambele diniensiuni.
au

doua. categorii. in functie de accentul care ace~tia 11plaseaza producr;ie sau pe angajar;i, concepand cele douD. categorii ca dimensiuni ale continuum. Aceasta conceptie implica faptul ca un lider nu poate eombina ambele orientari in stiJul de onducej'e ci poate fi orientat predominant 1ntr-o directie sau alta de actiune. Liderii eentrati stabilesc standarde inalte de performanta ~i au grija ea ele sa fie atinse. organizeaza sarcinile eu atenlie ~i indica metodele de lucru, monito1'izand Indeaproape activitatea membrUor echipei. Liderii centrati oameni incursjeaza participarea angajati10r stabilirea obiective10r ~i 1a aIte decizii de grup. consolidand increderea ~i respectul reciproc.
199

Concluzia studiilor realizate 1iderii centra!i De oamE:!11u re:z:ulta1te a

c.

aceea eft

Teorii1e modului de Co:lldulCeI'e care este exen:itita identifice particulari tatHe mentu1 de situatiei respectiye. indivizi10r ~i elabonlnd teoria contingenteL bun de conalllCE:feste deter:minat e Teoria pOJ:ne~tede "structura mare , ceea ce simt membrii grupu1ui ~i aeorda pe membrii grupului sa participe ~i sa-~i eXjJrl1ne sarcina este int1eresat prioritar dintate, pretinde respectarea ordinelor lueru, el este prezentat celor doua deserise anterior. a inl:rodulS ~l aoest.Ulprincipiu, !iderii preoellpa(i liderii

toti cultivare a de fenomene Potrivit :;ntlate eu echipei calitlirii ~i din

200

" marcate dar tlre~ti: atmeria interpersonala,

~l

de colaborare a fiecarui membru a1 echipei eu perfc)1'lnan(ei ~i salis/aeriei loot! de 111lmc(r

201

Cele doua concepte nu definesc abordari opuse ale aetului de conducere. Orientarii condueerii tranzaerionale spre sustinerea motivatiei ~i a moralului membrilor eehipei. liderul tranSf0l111ational ii aduee in plus efectul de catalizare a intereselor irnediate ale acestora, inspiremdll-i, stimultindu-i intelectual, captandu-le respectul ~i consideraria. Ca rezultat, membrilor echipei transformationale Ie pasa unii de ceilalti. ei se stimuleaza reciproc din punct de vedere intelectuaL se inspira unul pe celalalt ~i se identifica eu scopurile echipei. Conducerea transformationala induce ~i spore~te ang3:iamentul membrilor echipei. implicarea acti,,'a a acestora in urmarirea obiectivelor. loialitatea lor fata, de colegi ~i organizarie.

a.
Conceptul de este abordat ~i dezvoltat pentru prima data eu ocazia unui studiu efeetuat de Levdn. Lippit ~i in anul 1939. asupra comportamentului eonducatorilor unar grupuri de copii intre 1 0 ~i 11 ani. Acest studiu clasic deschide calea cerceta.rilor privind conduce rea urmarind efectele participarii membrilor grupului la luarea deciziilor in privinta perfonnantei. care Autorii descriu ~i compara efectele a membrilor echipei la faciliteaza in diferite grade sau inhioa participarea 8l1JJltorH21Jr ~i pelrmciii (fr. laissez-Jaire), sugedind ca se distinge in comportamentul liderului: tUlJrjientm:'e81 ([j21m~~lilln(sesizata la lideml 21JrCJlKlLiJe liuclr1JJl democratic) ~i (sesizata la Iideml
9

<]-----

AUTORH

A TJEA

DlE JUDJER

Consultativ

Orientat spre consens

DJETKNUlfA

Democratic
JEClHllllP'JEli ----~

A1lTlrORHAlfEA

DJE MJEMBRH

Dupa Zoltan BogMhy (coord.), Manual de psihologiCl mlll1cii ,~i organizationalci, Ia~j. Editura PoJirom. 2004. p, 275. Figura nr. 28, ModeJuJ continuumuJui stiJuriJor de conducere
202

autoritar define~te situatia care puterea este coneentrata in unei singure persoane - liderul. Acesta adopta deciziile ~i Ie Gnunta membrilor echipeL de Ia care se a~teapta sa Ie urrneze indeaproape. Conducerea nu este preocupata de parerile ~i atitudinile subordonatilor fata de decizia adoptata, ci de indeplinirea de c~Hreace~tia a sarcinilor prevazute ~i de atingerea obiectivelor fixate (orientate spre sarcini). Stilul presupune ca liderul sa ia deciziile irnpreuna ell (orientare spre oameni). Variantele acestui tip sunt: (liderul solicita opiniile ~i argumentele rnernbriIor echipei inainte de a Iua 0 decizie definitiva, dar el are ultirnul euvant de spus ~i decizia final a ii apartine), stilul orientat spre consens (liderul asculta opiniile membrilor echipei ~i incurajeaza discutiile de grup pe marginea diferitelor argurnente aduse, dorind ca decizia finali3.sa fie sllstinuta ~i imparta~ita de toti, chiar daca acordul nu este total) ~i stilul democratic (liderul cere opinia fiecarui rnernbru al echipei ~i supune la vot decizia finala, astfel indit ea sa reflecte nevoile, interesele, argumentele grupului). Stilitl pennisi'f' (laissez-faire) descrie liderul care i~i deleaga intreaga autoritate rnembrilor grupului. Membrilor grupului Ii se specifica ~i repartizeaza sarcinile de Iucm, ei avand Iibertatea de a decide cum i~i indeplinesc aceste sarcini, in limite Ie normelor ~i poIiticii organizatiei, liderul nu se implica dedit atunci cand este solicitat in acest sens.

elaborata de Blake ~i Mouton (1964), porne~te de Ia ace1ea;;i doua orientari distincte ale comportamentului de conducere: oameni versus sarcinL relatii umane versus productivitate/profit. De aceasta data nu Ie reg3.sim ca limite ale unui continuum (reprezentare ce sugereaza posibilitatea ca orientarea predominanta intr-o directie sa excluda preocuparea pentru cealalta), ci ca dimensiuni care se integreaza simultan In comportamentul de conducere (reprezentare ce avanseaza posibilitatea ca stilul de conducere sa reflecte ambe1e preocupari, in functie de necesitati1e organizatiei 1a un moment de reprezentare a stilurilor de conducere cuprinde doua axe
o axa orizontalct, care evalueaza preocuparea conducatorului pentm rezultate (calitatea produselor/serviciilor, performanta, profitul, indeplinirea misiunii etc.); o c!xc! vertical6, care evalueaza preocuparea conducatoru1ui pentru oameni (sustinerea membrilor echipei, cultivarea unor re1atii profesiona1e bazate pe respect ~i incredere. preocuparea pentru securitatea posturilor angajati10r etc.) Vlasceanu, 1993). Principalele stiluri sunt definite de combinatia, in diferite proportii, a interesului pentru rezultate ~i oameni.

203

Ii
[i 11

"~',--1.9 ~
~

9.9

!'

C'

i
~ ., ..

~
j,-: __
I

------,------------c===,
CondudHonll central pe grup Sarcinile sunt indeplinite de oameni implicati ~i dedicati obiectiyelor organizatiei; interesul comun in atingerea obiectiyelor creeaza 0 relatie bazata pe incredere ~i respect
!
1

,
os
I

Conduditorul popuilist Atentia acordalii neyoii oamenilor de a intretine rdatii p1acute creeaza 0 almo stera de 1ucru confonabi1a

~l pnetenoasa

I
I

S.S

I ..,;!

, Obtinerea unei bum: performante moder21t este posibila in conditiile Conduc3tonll pastrarii unui echilibru i11trenecesitatea de a intruni
I

nII

obiectivele ~i mentinerea moralului angajatiior la un nivel satisfacator

Conduci'itorul Depuncrea efortului suficient indeplinirii sarcinilor asigur5. pastrarea locuJui de munca

centrat

01

pe sarcina Eficienta in activitate se obtine in conditii de lucru care presupun implicarea minima a subordonatilor
9.1

1.1

3 redusa

8 sporita

PREOCUPARE PENTRU REZULTATE Dupa ZoJuin Bogathy (coord.).

OjJ.

elt .. p. 277.

Figura nr. 29. Grila manageriaJa (Blake $i Mouton)

204

Conduditorul eficient este eel ale dirui aqiuni faciliteaza ob!inerea unei bune pelformanfe catre membrii echipei. Liderul nu devine eficient doar prin ac!iuni ~i contributii adeevate. nu lucreaza singur, nu poate atinge singur obiectivele vizate. liderului este eficient in masura in care creeaza conditiile psihosociale ~i relationale optime pentru ca echipa/grupul pe care olil conduce sa lucre2~eeficient.

Amitai Etzioni, A comparative analysis of complex organisations, New York, The Free Press, 1961, p. 73. Erhard Friedberg, Organiza{ia, In Tratat de sociologie (coord. Raymond Balldon), Bucure:;;ti, Editura Humanitas. 1997. p. 397. Peter F. Drucker, Societatea postcapita!ishj. Anthony Giddens, Sociologie. Bucurqti. Mihaela Vliisceallu, Organiza{iile 1999, p. 76, p. 113, p. 157. Bucure:;;tL Editura Image. 1999, p. 37.

Editura ALL. 2001. p. 314. organizc!rii. Bucure:;;ti, Editura Trei,

)i cu!tura

W.R. Scott, Institu{ii :ji organiza{ii. Ia:;;i.Editura Polirom. 2004. p. 113. D.S. Pugh, DJ. Hickson. 1994, p. 23. MOl1agementul orgcl71izatii!or. Bucure:;;ti, CODECS.

M. Zlate, Psihologia la rc!spcll1tia771ileniilor.la:;;i.Editura Polirom. 2001, p. 147. Corina llin. Teorii despre organiza!ii, 111 J1al1ual de psiho!ogia muncii .yi organizationala (coord. Zoltan BogMh). Ia:;;i.Editura Polirom. 2004. p. 195-213. CataJina Zaborila. Conducerea organiza{iilor. In Jful1ual de psihologia munch ,\'i organizci{i0l1alc'1 (coord. Zoltan BogMh). la:;;i.Editura Polirom. 2004, p. 263-280. P.E. Spector, Industrial and Organi::ational Psychology. Research and Practice, New York, Wiley & Sons, 2000. A.J. DuBrin, Leadership - Research, Findings, Houghton Mifflin Company, 1998. Mihaela Vlasceanu, Paideia, 1993. Psihosociologia Practice,
,\i

and Skills, Boston, Bucure:;;ti.

orgClnizo{iilor

conducerii.

J. Steyers, Charisma and the archetypes of leadership, 1998.

S.P. Robbins, Organizational Behavior. New Jersey, Prentice-Hall, 1998. B.M. Bass, Tvv'o Decades of Research Leadesrhip, 1999, p. 9-32.

Concept,

Controversies.

Applications,

and Development

in Transformational

205

CAPITOLUL IX

Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie in masura: sa defineasca notiunea de comunitate teritoriala; sa defineasca ~i sa caracterizeze comunitatile rurale; sa defineasca ~i sa caracterizeze comunitatile urbane; sa cunoasca principalele teorii despre urbanism; sa caracterizeze ora~ul global; sa faca legaturile intre problematic a urbana, ~i problemele globale.

~! llnlane

munCH, au 0

208

cazul administrativa opereaza cu urmatoarele tipuri de

o o

orgamzarea

ora~ul: o comuna su.burbana; o comuna rurala. ca subdiviziune o care au la baza, in principal, criterii sociologice ~i care sunt de 0 mare diversitate. Realitati complexe, cu variate determini3xi ~i caracteristici, comunitatile rurale prezinta 0 mare diversitate de 10. 0 societate 10. alta ~i de la 0 perioada istorica la aHa. Neputand fi reduse la un fenomen social ornogen, comunit<ltile fi definite eu difieultate. Ie Referindu-se la vechile comunitati rmale romane~ti, define~te pornind la 0 serie caracteristici demografiee, economice, sociale ~i culturale. o satul era un grup biologic relativ bazat pe legaturi de rudenie; o conomlc, satul era autarhic; ob~te; intreaga activit ate a satului era organizata ~ieontrolata o satul avea 0 eultura pr10pne cu eaI'acter folcloric; cadrul unor rurale intretineau legi'ituri unele eu altele soeietati taranqti regionale. (1 identifies. vxmatorul set de in de care de 0 eomunitate urbana; o ocupatiile o caractenStlClle ecologice; o densitatea populo.tiei: o a~ezarii umane (numarul de Iocuitori); o stratificarea socia1a: omogenitatea sau eterogenitatea socio-culturala: o sociala: o tipu1 de interactiune sociaHi: de solidaritate sociala. 1 1 comunitatea rural a se define~te prin faptul ca este "un tot uman", ayand 10. baza urmatoarele criterii:
o ,..i .ill. l_ ;a'e,~1-1'"ate' ~
o o o

omogenitate: dimensiuni reduse;

auto110Hne.

PIin aplicarea acestor cdtel-ii de analiza diferitelor societari, iIJ)'Clll2,tV ~i ~i sa stabileasca 0 ajunge sa distinga intre

Redfield a
209

Caracteristici Ptutonornia locale

Comunitate salbatica

Comllnitate

Comnnitate agricola
Hula

perrlTu prele\/are
fI

..

de

Hula

Al "r'l"D: t-

]1;!'e1 ').~_""Lt.11 1" 'l~1' ;..-o..K-_ U nil''';

J .

rudem,~, sex

grup da arnbivalent
do.

1 "'II 'l'-]]''''tie L,,-,-'~u

de

tehnologie ~i piata
ilU

Intercunoa~tere do. 1 Refuzul strainilor da f-------------------------------------~--------I

un

l\/fedierea ell exteriorul

Dupa loan IvIihailescu.

nu

nu
Editma Polirom. 2003. p. 267,

este u

organizarii caracteristica

care

de

globala.

210

pe industrializate:

care j'ntn~me

C011-

a r11UflCll ~
()

structura
o o

san
o tearie generalz, a ora~elor emu de dupa standarC}e mase antice 'loeiu. se mornentul eulmm~mt al dezvoltaxii 5 1c~2. iar 15-20.000 de locuitori. Primele ora~e din lume au 3.500 in.Ch .. in ys.ile 1uviilor veehiul Egipc actualul~i din de azi. Sub era eel mai mare eu exeep!ia
jur lOCllitori.
21 ]

La majoritatea ara~elar din lumea antica au fast descoperite anumite trasaturi comune, chiar daea existau diferente ale ci\'ilizatiilor lor. Ora~ele erau, in general, imprejmuite eu ziduri; zidurile, construite la inceput pentru aparare militara, delimitau separarea comunitatii urbane de cele rurale. Zona centrali'i, incluzand adesea un spatiu public de mari dimensiuni. era uneori euprinsa in interiorul unui al doilea zid. Dqi continea de obicei 0 piaPL centrul se deosebea de cartiere1e de afaceri care se gasesc in ora~ele moderne. CHldirile principale erau de obicei religioase sau politice, cum ar fi templele sau palatele ~i judecatoriile. Locuintele claselor dominante sau ale elitei tindeau sa tIe concentrate in centru sau in apropierea acestuia, in timp ce oamenii mai putin privilegiati locuiau catre periferii1e ora~ului. Influenta oraselor asuma zonelor rurale era destul de redusa. Doar un , , mic pro cent din populatie locuia 1a ora~, iar diviziunea dintre ora~e ~i sate era foarte pronuntata. Cea mai mare parte 10cuiau in comunitati rurale mici, venind arareori in contact ~i cu altcineva dedit vreun functional' de stat sau negustor de la ora~ (Anthony Giddens, 2001). Studiind ora~ele moderne, 'lom analiza unele dintre cele mai elementare schimbari care deosebesc 1umea noastra de cea traditionala. Caci, in toate tarile industrializate, majoritatea populatiei locuie~te in zonele urbane. Mai mult, viata urbana moderna afecteaza pe toata lumea, nu numai pe cei care locuiesc in ora~e1e propriu-zise. Toate societatile industrializate moderne sunt putemic urbanizate. Cele mai ora~e din tarile industrializate numara pana la 20 milioane de loeuitori, iar (;mllg~iDmera[ele urbane - manunchiuri de ora~e care alcatuiesc suprafete intinse de constructii - pot adaposti mult mai multa lume. Forma extrema de viat2i urbana este reprezentata azi de ceea ce unii au numit megaiiDjploH, "ora~ul ora~elor". Termenul a fost creat initial in Grecia antica pentru a desemna un ora~-stat care urma sa starneasca invidia tuturor civilizatiilor, dar, in prezent, folosirea termenului nu mai are legatura eu acel deziderat. In vremurile moderne, a fost fo1osit pentru prima data referitor 1a tarmu1 nord-estic al Statelor Unite, un conglomerat urban acoperind aproximativ 450 de mile, din nordul Bostonului pana dincolo de Washington D.C. In aceasta regiune locuiese aproximativ -40 milioane de persoane, eu 0 densitate de peste 700 de locuitori pe mila patrata. a populatie urbana aproape la fel de numeroasa ~i de dens a este concentrata in zona Marilor Lacuri dintre Statele Unite ~i Canada. In secolul al XX-lea, urbanizarea a fost un proces global, in care au fost atrase tot mai mult ~i tarile din Lumea a Treia. de 1900, aproape toate ora~ele in expansiune se aflau in Occident; a existat ~i 0 oarecare extindere a ora~elor din Lumea a Treia in decUl'sul urmatorilor 50 de ani, dar principala perioada. a crqterii lor au fost aproximativ ultimii 40 de ani. Intre 1960 ~i 1992, numarul ora~enilor din

212

lumea intreaga a ereseut eu 1,4 miliarde ~i se preconizeaza ca va mai cre~te cu inca un n;iliard in unnatorii 15 ani. In tarile din Lumea a treia, numarul de persoane care traiesc la ora~ spore~te in fiecare an. Populatii1e din mediile urbane se dezvolta mult mai rapid decat populatia lumii general: 39% din populatia lumii tnlia in localitati urbane in 1975; cifra pentru anul 2000 a fost de 50% ~i 63% in 2025, conform estimarilor Natiunilor Unite. Asia Sud ~i de Est vor contine aproximativ jumatate din populatia lumii 2025, data la care populatii1e urbane din Africa ~i America de Sud 0 vor depa~i fiecare pe eea a Europei actuale.
1950
o m
S

10

15

20

25

30

~
Municipiul Londra New York (inclusiv NE New Jersey) ~~-~-~~~~~~~~~~

1-

~-1

1994
o m 5
10

15

20

2S

30

~
Tokio New York Sao Paulo Mexico City Shanghai Bombay Los Angeles Beijing Calcutta Seul Jakarta Buenos Aires Osaka Tianjin

1-

~-1

213

Previziuni pentru 2015

o m 5 10
15 2D

25

3D

-I
Tokio Bombay Shanghai Jakarta Sao Paulo Karachi Beijing Dhaka Mexico City Calcutta Dehli New York Tianjin Manila Cairo Los Angeles Seu] Buenos Aires Istanbul Rio de Janeiro Lahore

Osaka
Lima Teheran

Vl/orId Bank. Dupa The Economist, 29 iulie 1995. p. 5. Figura nr. 30. Zonele urbane eu 0 populatie de peste 10 milioane de loeuitori 1n

1950. 1994 ~i preyiziunile

pentru anul 2015

214

a. un termen

similare. societiltile campiile fertile Sat1 Dupa cum se mare populatiei sau un anUll1it in urma unor Din a~ezare. ml~Care ~1 t'i3.cutede loeuitorii care fi repreze distincte ~i contrastante. treaza

d5xapanate. eu 0 in timp ee tannare in jured transport. aeestea munea: zonele clintre aceste drU111Uri segrnente.

n~ se ana

manuale stabile. ell venituri mai mari. segmentelor inelelor concentrice. se deterioreaz8. zona minoritare incep S2i se mute tot mai mare parte din a lichidarilor. catre Pe mO.sura ce se se muta. o
215

Abordarea eeologica a fost importanta prin cantitatea de cercetari empirice 10. colectarea carora a contribuit ~i,de asemenea, valoarea ei co. perspectiva teoreticiL Totu~i, i se pot aduce numeroase ~i pe buna dreptate. Perspectiva ecologica tinde sa minimalizeze importanta proiectarii con~tiente in organizarea ora~elor. considerand dezyoltarea urbana. doar co. pe un proces "natural". Modelele de organizare spatiala. dezvoltate de Parks, Burgess ~i colegii lor, au fost extrase din experienra americana ~i se aplica numai anumitor tipuri de ora~e din Statele Unite, lasand 10. 0 parie Europa, Japonia sau Lumea a Treia. ca , de se preocnpa mai Teza lui referitoare 10. urbanism co. pu!in de diferen!ierea interns. dintre ora~e. ~i mai mult de ceea ce este urbanismul co.forma de existenra sociala. Wilih observa ca: "Gradul in care se poate spune despre lumea eontemporana ea este ..urbanizatif nu este masurat pe deplin sau cu precizie de procentul din totalul populatiei care locuiqte 10. ora~. Inf1u.entele pe care Ie exercita ora~ele asupra vietii sociale a omului sunt mai mari dedit ne-o indica rata populatiei urbane; ca.ci ora~ul devine tot mult nu doar locnl de dorrjciliu ~i de muncs. 0.1 omului modern, ci este de iradiere ~i control 0.1 vietii economice. politice ~i culturale, care a atras ~i cele mai indepartate comunitati ale lumii in orbita sa, impletind diverse domenii. populatii ~i activitati intr-un univers propriu" 1938). ora~e, arata mari mase de oameni locuiesc foarte aproape unii :Ul.rs. se cunoasca personaL in majoritatea lor, 0 deosebire fundasa mentala fa!a satele mici, tradirionale. Majoritatea dintre ora~eni sunt fugitive ~i partiale ~i sunt destinate altoI' scopuri decat acelora de a fi 1'e1atiisatisacatoare in sine. , Intrucat eei care locuiesc 10. ora;;;tind sa fie deosebit de mobili, intre ei legaturile sunt relativ slabe. Oamenii sunt implicati in multe activitari ~i situatii diferite fiecare zi. ,.Ritmul de viata" este mai rapid decat in zonele Competitia prevaleaza asupra cooperarii. Wirth considera ca densitatea vietii sociale din ora~e duce la formarea de cartiere eu trasaturi distincte, dintre care doar unele pot pastra caracteristicile comunita!ilor mid. De exemplu, in zone Ie de imigran!i se gasesc tipuri traditionale de legaturi intre familii, majoritatea oamenilor eunosdlndu-se personall'ntre ei. Cu dh aceste zone sunt mai absorbite in struetura larga a vie!ii de la ora~, eu atat mai putin vor supravietui caracteristicile lor. Ideile lui s-au bueurat de 0 larga recunoa~tere. Impersonalitatea contactelor zilnice in ora~ele moderne este ineontestabila ~i. in oarecare masura, aceasta este valabil ~i pentru viata sociala in general, in societatile moderne. Teoria Wirth este importanta deoareee recunoa~te ea urbanismul nu face doar parte din societate, ci exprima ~i int1uenteaza natura sistemului social in intregul sau. Unele aspecte ale modului de viata urban sunt caracteristice pentru viara sociala in general, nu doar pentru activitati1e celor care din intamplare loeuiese in marile ora~e.
216

Dar au ~i evidente. Ca perspectiva ecologica, cu care are muIte comun, teoria lui Wirth se bazeaza mai observarea ora~elor americane, generalizata insa la urbanismul on=tutmldenl. Urbanismul nu se prezinta 1a fel peste tot ~i in toate epocile.
c. :recentre idl(E~lOJ:re

Teoriile mai recente urbanism au evidentiat ca acesta nu este un proces aU1tonlon1, analiza . trebuind corelata cu modelele de baza ale schimbarii politice ~i economice. Cei doi autori de lucrari despre analiza urbanistica sunt ~i
o lLiJ21VTIdl
jmdHiDllr

retlrlllliCtmraJre21

Harvey subliniaza ca urbanismul este un aspect al produs raspandirea capitalismului traditionale, ora~ele ~i satele erau clar delimitate. In lumea m()d(;~m;a, estompeaza diviziunile ora~e ~i sate. Agricultura devine mecanizata ~i este gestionata pur ~i simplu in functie de pret ~i de profit, exact ca ~i munca industriala, acest proces miqoreaza diferentele dintre modul de viata soeiala allocuitorilor urbani ~i rurali. Harvey sustine ea in urbanismul spatiul se intr-o continua restructurare. Acest proces este determinat de locul care marile firme decid sa-~i amplaseze fabricile, eentrele de cercetare ~i dezvoltare, pe care guvernul il exercita atat asup1'a pamantului, cat ~i a productiei locale ca ~i activitatile investitorilor particulari, care cumpaxa ~i vand case terenuri. De exemplu, firmele de afaceri d.ntaresc in pelCmant=nt avantaj relative ale unor amplasamente noi, comparandu-le eu cele existente. Pe masura ce produqia devine mai ieftina int1'-o zona fara. de sau firma se reorienteaza de la fabric area unui produs catre altul, birourile ~i fabricile VOl' fi inchise Intr-un loc ~i deschise intr-altul. Astfel, la un moment atunci cand exista posibilitatea de a obtine profituri considel'abiJe, se poate produce un excedent de blocuri construite, pentru birouri, in centl'ul ora~elor mari. Dupa ce birourile au fost construite, iar zona centrala "s-a redezvoltat", investitorii cauta in alta parte potentiale construqii pentru speculatii viitoare. De multe ori, ceea ce este profitabil 1ntr-o anumita perioada nu va mai fi la fel intr-alta, atunci dind climatul financial' se va modifica. lVIanuel CasteHs: urbanlsmul ~i Ca ~i Harvey, Castells subliniazzl faptul ca forma spatiala a societa.tii este stram legata de mecanismele generale ale dezvoltarii ei. Pentru a intelege ora~ele, trebuie sa. intelegem procesele prin care formele spatiale sunt create ~i transformate. Des:fa~urarea ~i trasaturile arhitecturale ale ora~elor ~i cartierelor exprima lupta ~i conf1ictele dintre diferitele grupuri dintr-o societate. Altfel spus, mediile inconjuratoare urbane reprezinta manifestaxi simbolice ~i spatiale ale unor forte sociale mai ample. De exernplu, zgarie-norii pot fi construiti deoarece se a~teapta ca ei sa aduca profit dar aceste cladiri gigantice "sirnbolizeaza toto data puterea banilor asupra ora~ului, datorita tehnologiei ~i increderii in sine, lind catedralele perioadei expansiunii capitalisrnului corporatiilor" (Castells, 1983).
@

217

nu Spre deosebire de sociologii din Chicago. C doar ca pe 0 localizare distincta - zona urbana -. . care sunt granta a proceselor de CQJlrl!UJl1rll.;m ale capitalismului industrial. Dar natura mediului inconjlmltor creat nu este doar rezultatul acti\'itarii subliniaz3 .. stradaniei unor oameni puternici ~i bogati. grupurilor defavorizate de a-~i ameliora \iara. Problemele urbane stimuleaza 0 'varietate de mi?cari sociale. legate imbuna.tarirea conditiilor de locuit. proteste impotri\a poluariL apararea spatiilor verzi ~i combaterea construirii de cladiri care naturii unei zone.
Atat Han,ey. cat ?i subliniaza faptul ea ora~ele sunt 111 marea majoritate medii ineonjunltoare artificiale, lci chiar mai rurale zone nu scapa intluenrei interventiei umane ~i a tehnologiei moderne. caci activitatea umana a reformat ?i reordonat lumea naturala, lor Opiniile lui Harvey ?i Castell au fost dezMtute intens. urbane, au prezentat 0 deosebita importanra pentru redirectionarea Spre deosebire de abordarea ecologista. de nu pun procesele creat spatiale "naturale". ci pe modul in care terenul ?i mediuJ marcheaza 0 retlecta sistemele de putere sociala ~i economica, iC' astell S StInt schimbare esentiala de accent. T otu~i. ideile l1.1iBaryey o arlel~ate de adesea exp1'imate ]'nt1'-un mod foarte abstract ~j nu au studii de ce1'cetare la fel de mare p1'ecum cele ale
ll11n~miwN ~i gNm1ate

p1'ezent. dar in perspecti\iL co. In multe In analiza fenomenelor urbane trebuie sa TIm problemele globale cu cele locale. modurile in care zon<::le urbane sunt tot un sistem international de relatii ecol1omice. J

societatii. ~i sa asociem

(l
o iOIr~~llnn,oo:C:81Jr1[feJr genelt'21K.

corporatiile transnationale orientate catre preocupa1'i

?i-au

care care sun!

. este 0 z0111'iurbana in care s-au concentrat cercetareo. ?i industriile de dezvoltare, pentru a reo.liza procesele tehnice ~i ~tiintifice foJosite 10. fo.bricarea bunurilor produse in Q complexa internationala a 111uncii existenta azi. sunt fabricate ~i asamblate 10. mare distanta intre ele. in parti opuse ale lumii. urbane se produc parti ale obiectelor, asamblarea in alte ta,ri sau reglU111; Q jpJen1tJru 21 leg:ate si decat celelalte de influentele internationale. tarile de granita, cu populo.tii substantiale de Lumii a treia;
218

ceea ce

sta~l

~l

aceste

recent

de

mOZalC uniCEi generala. de locurile muncB. Ie sunt tot mai

vedere al din industrializate. comunicatii

pe masura centrelor ora~elor. unor ora~e industriile de bunuri. va ditre alte zone.
219

In timp ce populatia ora~elor mari din tarile industrializate ramane stabila sau descre~te, cea a metropolelor din societatile in curs de dezvoltare va continua sa ereasca. Conditiile de viata in ora~ele Lumii a Treia par sa se deterioreze tot mai mult, eel putin in ceea ee-i prive~te pe saraeii de 10.ora~. Prob1eme1e care exista In tarile industrializate, orieat de importante ar fi, par aproape nesemnificative dad Ie eomparam eu ee1e eu care se eonfrunta Molotch (1987) au distin Lumea a Treia.3rvey

RElFERINTE

RIEU OG Ri\lFI CE

Henri Lefebre, La revolution urbaine, Paris. Gallimard, 1970. Henri Mendras, Lafin des paysans, Paris, Armand Colin, 1967. loan Mihailescu, Sociologie generalc"i,Ia~i, Editura Polirom, 2003, p. 264-284. Henri H. Stahl, Contribu(ii la studiul sate/or devc"i!ma'eomane:;ti, vol. II, Bucure~ti, r Editura Academiei, 1959. George Em. Mariea, lncercare C1uj-Sibiu, 1942. de definire a satului, in Revista de psihologie,

R. Redfield, The Little Community, Chicago, University of Chicago Press, 1955. R. Redfield, Peasant Society and Culture, Chicago, University of Chicago Press, 1956. Anthony Giddens, Sociologie, Bucure~ti. Editura ALL 2001, p. 506-538. Robert E. Park, Human Communities: The City and Human Ecology, New York, Free Press, 1952. Louis Wirth, Urbanism as a way of life, in American Journal of Sociology, 1938, p.44. David Harvey, Social Justice and the City, Oxford, Blackwell, 1973; Consciousness and the Urban Experience: Studies in the Hirtosy and Theory of Capitalist Urbanization, Oxford, Blackwell, 1985. Manuel Castells, The Urban Question: A Marxist Approach, London, Edward Arnold, 1977; The City and the Grass Roots: A Cross-cultural Theory of Urban Social Mm'ements, London, Edward Arnold, 1983, p. 103. John R. Logan, Harvey L. Molotch, Urban Fortunes: The Political Economy of Place, Berkeley, University of California Press, 1987. Saskia Sassen, The Global City: New York, London, Tokio, Princeton, Princeton University Press, 1991.

220

CAPITOLULX

COMPORTAMENT

Obiedive~e JlnvataE'ii Dupa studierea acestui capitol, studentul trebuie sa fie in masura: sa defineasca noliunea de comportament colectiv ~i sa cunoasca formele sale de manifestare; sa defineasca mi~carile sociale ~i sa evidenlieze imp ortanto. lor In evolulia societalilor; sa defineasca schimbarea sociala, sa cunoasca raporturile acesteia cu nOliunile de industrializare, dezvoltare, modemizare; sa prezinte principalele teorii care explidi schimbarea sociala; sa cunoasca ~i sa analizeze factorii (cauzele) schimbarii sociale; sa defineasca inovalia, S3, analizeze condiliile in care au loc aparilia, difuzarea, receptarea, rezistenla ~i respingerea inovatiei: sa analizeze schimbarile actuale ~i perspectivele de evolutie.

222

are or~~anlZaJrea

111

comflortarnel1telor colective pot fi: extel'lOH2:area unar sentimente; un or drepturi sau avantaje.

a acest
colective fi neorganizate, spontane, fara o1'ganizate, cn programe formal; de actinne ~i

COmlJ01'tamE:ntecolective intel111ediare, plasate int1'e cele doua extreme. comportamentele colective pot fi: scurt<1- c11te\'a ore, ca in cazul unar festivitati; mare - zile. saptamani san mai mult, ca tulburarile exista
o
o

de

la moda ~i alte forme de entuziasm

~l

colectiv);
o

nma1'e a agresivitatii

a existat 0 varietate de mi~dlri sociale. unele de ]Vli~carile sociale reprezinta 0 trasatura evidenta a Cel ~i organizariile formale. birocratice, carora adesea Ii naturii ~i al impactului lor formeaza un domeniu de interes ~i credinre comune unei popularii ce schimbarea unor elemente ale structurii ~i intr-o societate" de grupuri mari de oameni care se orientandu-se dupa, acelea~i valori ~i ideologii ~i folosind metode. vederea realizarii unor scopuri comune sau 1 ca "actiune colectiva care vizeaz<'I stabilirea unei noi O1'dini sociale" (Patrice 1996) sau drept ,,0 actiune ~i contestare ce um1are~te sEtimpuna schimbari - \ariabile ca . - in stmctura sociala ~i/sau politi ca. apeHind exc1usiv - la mijloace neinstitutionalizate" sau ..0 incercare colectiva de a promo va un interes i~i 1e
223

comun sau de a atinge un seop comun prin aqiune eolectiva in afara sferei institutiilor existente" (Anthony Giddens. 2001), illJi:;;carea reprezinta un proces social amplu, care conduce la crearea de noi forme de relatE sociale, noi institutii. noi valeri sau ehiar a unor noi soeietati. Ea poate promova anumite sehimb:1ri sau poate sa se opuna schimbarilor produse de anumite forte sociale. pentru aparitia unei mi~cari sociale se Potrivit lui Smelser (1 cer intrunite unnatoarele conditii simultane: o 0 structura sociala favorabila. adica una care sa fie suficient de complexa ~i diferenliata pentru a putea aparea interese di\/ergente, pe de 0 parte, ~i sa nu fie excesi\' de autoritara, pe de alta parte; o 0 eonstningere strueturala: eont1iete sau tulburari soeiale, situatie economiea proasta. discrepante in ordinea sociala. dar ~i dezastre naturale, mi~diri ale populatiei ete.: o acord social asupra cauzei constrangerii sociale ~i a caracterului sau ilegitim, injust; o un eveniment catalizatoL care sa aduca problema in prim plan sau sa permita inlelegerea unei situatii ca problematica: o mobilizare, in sensu 1 ca este vorba de implicarea ~i aqiunea directa a oamenilor ~i nu doar de acordullor: o opozitie ineficienta. Unele mi~diri sociale sunt de dimensiuni reduse, numarand cateva zeci de membri, altele pot include mii sau chiar milioane de oameni. Sunt mi~c8xi care i~i exercita activiHifile in cadrul legal al societatii in care fiinteaza, in vreme ce altele opereazi'i ca grupuri ilegale sau conspirative. Se intampla deseori ca linia care desparte mi~carea sociala ~i organizatia formala sa fie neclara, datorita faptului ca mi~carile bine stabilite dezvolta caracteristici birocratice. 0 organizatie se poate transforma intr-o mi~care sociala. Este cazul partidului politic. interzis ~i obligat sa intre in clandestinitate, care poate deveni mi~care de gherila. numeroase clasificare a mi~c3.rilor sociale. ), mi~carile sociale pot fi clasificate astfel: a. o mi~cari care urmaresc producerea unei schimbari: mi~cari de rezistenta: protestatare; mJlSCanreformatoare: o mi~cari revolutionare; posibiIitatile realizare a c. In o mi~cari cu obiective realizabile; o mi~cari utopice. Aceste trei criterii de clasificare se pot combina Intre eIe, permitand 0 caracterizare mai completi:i a tipurilor.
o

224

CUp1fmJ:>:atclare propurle a schimbarea sunt revolutio. distrug . ., SOCla1e~l socia13.~i procese fiind
o

~l

{'

\1

El distinge

II detine
~l

~l

de stat inlatura vawn ~l norme sociak forme organizare de . ~i conduite. Revolutiile sunt lunga durata. ~i intensitate:o. schimbarilor un domeniu 10. .ltul 0.1 o vietii reJtor'm:ltc,o.reaspira doar 10. unor o.SIJe(~te le a au memrea de a-I salVa pe socotlte a fi corupatoare; teratoare vizeaz8. realizarea unei schimbari incomplete a o.cestora. sociale sun! ~i coagulare. de tlpol(Jgjo. lor, acestoro.. sunt
organizarii sau
cu
10.

factorilor

serioasa 10.adresa

2,

schimbarii sociale ocupa un loc central in sociologia clasica, 10. marii sociologi ai . 0.1 ;pencer - ~i pana 10.teoreticienii contemporo.ni, au fost nenumarate tentati'vele de a aborda aceasta temi:L in vederea explicitarii diferitelor SD(;;cte. a determina.rii cauzelor sau a anticiparii evolutiei fenomenelor care se refera schimbo.reo.socio.la. De-a s-o.uafirmat ~i teorii diferite asupra interesul ~i schimbarii Referitor ele se in1trebari legate ~i cauzele limitele acestor ce inegal factorii e inerente economlcl,
225

Vom obser\a ca aceste In majoritatea cazurilor. indi:ferent daca

13

opunerea

pe Torma acesteia - linear~; sau clasit mai ales -, pe antrenate de aceasta 111ateriei sociale. reprezentare astfel construita alte cupluri antitetice - de pildii, imobilism ~i schimbare. structun1 ~i istorie -, care fac sa devina transparente. iar Iucrurile simple. complexe. In acestor construqii ~i a1 de "destmcturare" ;;i ce Ie anima. recunoscute conceptii: ale rationaliti3.tii. ale care Ie intrefin economicul ~i ;orecum ;;i ale intre actiunea terminologic. atribuit nohunii metodo10gic, ~i ..forte discrete". fenomene macro ~i
13 lU1

wate 0 idee asupra societatii {radi[iol101e schimbarii ele pun conf1ictelor general urma - ori1ogenizarea san

ea se va

este subliniat de 1a socia logi aSl.lpra na;;tere,

problematic a1 diversitatea C011preCU111 de \'arietatea temiilor ~i care

se

pot sa \'om u1'm9.1'imai clasica a

".ariee transformare eren1er structura

sociala

..consta in 0 o stare este faptul ca ca atare ~L sistemului".

,.socio 1ogia 1ntr-o exisHi a se neglij a atat

perioade

de

~iin

ce fel ce masura au

ce Chiar ~i in ale trecutului . Dupa, cum remarca numero~i cercetaJorL intre care ~i (1 notiunea de .,apare destul dind este cu cadrul direia se inlantuie movatla telmica, cre~terea produetiei, noua diviziune a muncii; ell economica. exprimata in termeni cre~tere a venitului ridicare a nivelului de tIal, cu mm,f1)dielr')(ft]~21Ir!f~21 al carei constituirea unei organizari socia1e ajustate la nevoi1e ~i progresul ~tiintei ~i telmicii". trebuie Iuata ~i ea in considerare notiunea schimbare. progresive Iunga, dmata. Pe alta parte, conduca 1a modifidiri de profunzime. cadm1 unui sistem ~Limjeipendent caracteristicile acestuia. operatii1e de inlantuire implica reactualizari T. Parsons vorbeste. in acest caz. Intr-o defil~itie generala. poate fi manifestaxi. conform lui o implica organizari (optica structurala); ~I o poate fi identificata timp. prin raportare la 0 situatie pe termen scurt sau mediu: oeste durabila: oeste colectiva.
227

Cand . propun sa studieze schimbarea sociali'i. marile sisteme teoretice care jaloneaza istoria ~tiinlelor sociale prezinta mai pUline diferenle decat lasa sa se inleleaga principiile pe care acestea se bazeaza. Indiferent daca principiile apartin eyolulionisl1mlui sau functionalismului, autorii clasici sau teoreticienii moderni care se refera la ele i~i propun adesea sa desprinda tendinte generale si sa enunte legi. Dupa Condorcet, ac~st~ este obiectivul pe ca~e ~i I-a fixat Comte in Dinamica care este 0 teorie a progresului. inteles nu ca 0 perfectionare, ci ca 0 dezyoltare al carei sens este de " a scoate din ce in ce mal in evidenta facultatile caracteristice umanitatii. comnarati,' cu ceIe ale animalitatii"'. C;mte con~idera ca aceasta. miscare general a'. sintetizata de legea celor tl:ei (teologica. metafizic<'Lpozitiva). 'are ca motor principal intelectuali, ideile, opiniile. Dar el ii asociaza ~i alte cauze, cum ar fi "cre~terea natural a a populatiei", de lmde rezulta 0 diviziune a 111uncii,.din ce in ce mai speciala" ~i dezvi:Huie unele aspecte negative ale acestei evolutii, mai ales slabirea sentimentelor comunitare. care va trebui sa fie impiedicata mod special de politic a pozitiva .. Legea generala a evolutiei a fost. de asemenea, ilustrata de Spencer, in seria Principiilor sale. "EvoIulia este 0 integrare de materie insotita de 0 disipare de mi~care, in timpul careia materia trece de 1a 0 omogenitate nedefinita. incoerent2. la 0 eterogenitate detlnitiL coerentii". Si el subliniaza importanta factorului secundaL ~care este ,.cre~terea \'olum~lui agregatului social, insolitii, in generaL de 0 crqtere a densita.tii'. Numero~i alli sociologi, care pretindeau ca surprind evolu!ia umana, au cautat sa determine cauza a Astfel. 1. Hobhouse a considerat aceastii cauza ca 'iind contralul. in crqtere. exercitat de ratiune asupra fenomene10r naturale. li'C~~nnnlHse prezinta ca 0 Raportat 10.schema ruptura, in sensul ca el sodetarile mai pUlin In istoricitatea lor, cat sub forma unor structuri. sisteme functiona1e. ansambluri echilibrate. Contradictia observata intre analiza schimbarii functionalism nu trebuie totu~i sa fie exageratiL a lui .corecteaza, in multe privinle (prin luarea in considerare a unoI' elemente a-funqionale ~i a unoI' disfunclii, prin distinctia dintre funcriile latente ~i funqiile manifeste etc.), postulatele funqionalismului (care fac din orice societate 0 structura stabila, compusa elemente bine integrate, avand 0 funqie specitlcii, toate concurand 10. funqionarea echilibrata. a sistemului), prezente efectiv in lucrarile . B. Malinovski, R. Redfield ~i Radcliffe-Brown. prin Critico. modalitCi{ilor schimbarii in cadrul funqionalismului. modificare interna a echilibruluL rupturii ~i transform are a structurilor sau evolutie lenta a sistemului, se confunda cu aceea a teOliei sociologice in chestiune. din aceasta teorie rezulta ~i analize originale ale schimbarii, care nu sunt lip site de legatura cu perspectiva evolu1ionista. AstfeL studiului proceselor diferentiere, datorat lui T. Parsons, i se poate conferi 0 va10are macrosociologica evidenta. Schimbarea se realizeaza aici prin diferenlierea de - cultural, politic prin emanciparea economiei ~i a
228

tehnologieL ce se constituie sfera autonoma, procese care, deruHindu-se cu dezechilibre ~i o evolutie generaia care se inlantuie dezvoltarea, diferentierea fundamental a a socieUi!ilor modeme Acela~i autor ~finna di 0 este aceea de a universalist. Aceasta "tendin!a fundamentala" eu legea sa ~eferitoare "nuclearizaTea" familiala, conc<onlit(~ntEi u industrializarea. In societatea e industrial a, locurile de munea ~i, statut-mile nu sunt transmise, ci unor pozitii familiale dobandite; ele nu mai trebuie S3. fixate ereditar, ci pe baza unor criterii universaliste; ~eoala devine loculin care se dobande~te 0 pregatire .. nu mai indepline~te decat 0 funqie limitat3.; atributiile sale au rec1us:ede exigenta modema legata de mobilitate, participarea colectiva de educatie comune, acceptarea universala a unor principii promovare; ea nu mai domina strategiile matrimoniale: familia largita, sanul careia raporturile dintre generatE erau strans legate, a cedat locul familiei nucleare. Dupa cum arata, insa, alti sociologi, in aceste este yorba de gener31lizari care sunt partial fondate, partial false. In Locul dezordinii, R. Boudon (1984) a realizat 0 critica a acestora, bazandu-s~ pe 0 clasificare a teoriilor schimbarii ell numeroase exemple. In afara teoriilor ce se bazeaz9. pe 0 entitate transcendenta urnanitatea (Cornte), istoria societatea (Durkheirn) -, din care ele ~i par a-~i extrage 0 validitate universala, acest ansamblu dintre care unele urmaresc sa stabileasca .,legi , alte1e "legi structurale" ale schimbarii. lata cele R. Boudon: Teoriile schimbarii sociale Definitii Exemple Cercetarea tendintelor - Parsons: tendinta spre universalism - Comte: cele trei stadii (trends) - Rostow: etapele cre~terii - Parsons: industrializare -7 a. legi conditiona!e familie nucleara - Dahrendorf: industrializare -7 disiparea conflicte!or de clasa , - Nurske: cercul vicios al sacariei b. legi structurale - Bhaduri: caracterul reproductiv 3.1 relatiilor de productie semifeudale Forme ale schimbarii - Triada hegeliana - Kuhn: revolutiile ~tiintifice Cauzele schimbarii - Weber: etiea protestanta - NIcClelland: the achiexing so~jety

Tipul I Tipul al II-lea

Tipul al III-lea Tipul al IV-lea

Dupa Boudon. La Place dll desordre. Critique des theories dll c1wngement social. Paris. PUE 1984. p. 31.
229

exist} teorie a schimbarii. C1 0 in considerare. Procesele 1'i endogene, exogene sau enclogene ~l exogene in acela~i timp. F actorii demografici. san ideologici au sau nu un dominant. in functie de context. ditlcil sa abandonezi concepria endogena sau pe eea exogena, ambele marcate de traditia filosotlei istoriei. deci de cercetarea i11 directia asemenea. nu este simpla niei adoptarea unei epistemologii pe regularW'iti statistice. Criteriul adevarului ~i fa.lsului trebuie abandon in favoarea procedurilor de intlrmare ~i de confirmare in relatie eonstant(,i eu realitatea.
QJ:

D L)o

Cautarea unui etE~rnLmlarltsau a uner cauze a sociale a fost urmarit2L de majoritatea sociologilor care ~i-a stlldJer!ea aeesteia. Din Dunet de vedere cauzal, sistem structurali ~i factorii cultural i. dintre cauze ~l cauze exten1e este clasica. Pe de 0 parte. Sf incearci'i masurarea m;atE~ri:ali sau aprecierea rolului ~i valorilor in de alta parte" se pun intrebari legate de caracterul al schimbaxii. In generaL teoriile schimbi3xii exprima asemenea factor san accentuarea unui asemenea caracter. a ceea ce mmmll diviziunea muncii ~i densitatea mora1a esential civilizatie") se explica prin cre~terea populatiei. detellnimmt este de demog1'afic: afirmam ca dezvoltarea societatilor nu ci reclam.a 0 diviziune mare a nn se realizeaza printr-un m:~trun1ejl1t:ea este cauza determinanta". a fast retinut de mai multi sociologi de un c1'iteriu e\'olutie faza a U11 tehnologic". schimbarea sociala este conceputa i'i afecteaza "Dobandind n01 schimba modul de existenta. i'~i schimba toate cu m::ina creeaza societatea cu moa1'a cu aburi el.l stabilesc 1'elatiile on:;si~JUrlzil.to'lreproductiei lor materiale ~l prml:Jpll ideile. corespunzatoare relatiilor lor sociale'. Se p1'ecizeaza 0.1vietii materiale sociala, general". inf1'astructu1'a are U11 ont1lllut strict eC011OJ11lC sau culturali, ce fac prog1'esul telmologic. de prim sociale ale unei societati 1'am3.n i'nscrise in aparatul sau organiza1'ea sa economica. mod de L conflictul ce Ii sistem

111UJ1.Cll.

230

acelora este isto1'ia schimbare. clasa ~i concentra societatii pluralismul Lupta ele clasa

noastre

este

~l

al

ce

unneaza a se
de interese, ,,0 Spre earacteristici
crediJ1te.

ele

~I

en un
eomportament alimenteaza discutiile Ideologiile. conseryatoare sau determinarea lumma " intre ideologie cOll\'ingerile In respingerea secu1'izanti'L pc care 0 au tara sa o anume
1 '-

care 0 san

Ii

mtensltatea

~i efectele.
231

Toti factorii mentionati au un earacterfie endogen. Procesele sunt social tn;ilns:forlYlar'eaau s evolutive, ele sunt inerente functianaxii unar m~rxistit axata pe cantradiqii1e structurale ale societEc!ii~i conf1ictele de c1asa.. se il1rudqte ell 0 temie endogeni3. a sehimbarii sociale: eapitaJismuL de pilda., genereaz3. forte care il t1"ansform3.~i sa duea 121 disparitia sa. acl:01"ll 11 modifica farsLa rel)rcldllctie carui c21dm este: 0 constituie ineficacitatea relatiya a inj capitaluri straine in tarile "subdezyoltate", Inf1uenta mediului fizie. 0 cre~tere a populatiei, ~i tehnicilor. cuno~tintelor. eredintelor constituie factori de acest aceasta privintit teza furnizeaza un bun exerrlplu de exogena, variabilelar care exp1ica schimbare21 ar trebuL in sfar~it sa fie completat prin luarea in considerare a elitelar. 211 grupurilor de prl;;Slune 0.1 sociale ~i sa inclucla. tensiunea a construit un scenariu repetitiv 211chimbarii sociale pomind de la s legea implacabila a ierarhiei: ,,societatea este inl~otdeauna guyemata de un a avea 0 alcatuire mic numar de oameni', de a eEta, chiar ~i atunei demoeratica". Ea cuprinde trei lT10mente: elaselor conducatc)aI'e a unei "compasiuni morbide", decadenta putere, noi aristocratii interiorul eorpului sociala are a forma ciclica: ea copiaza cireulatia elitelor: are loc atunei cand 0 intre exigentele justitiei ~i aspiratiile la eehilibrului elitelor carara Ie de a fixa obiective socio.le ~i mai de a gestiona lstoriei. care nu este un cnmtu de Dimpotriva, analizele mi~eiJxilorsoeiale realizate de ne fac sa vedem acestea mediul care sunt eUlb()r2ite pe care le exercita. (de a con~tiintei mi~dtrile socia1e joaca un rol determinant ~i evo1u!ia istoriea. asemenea. '010si11d lucrari1e 1ui s-ar putea SCfl1l11b2lre. a actlUll111 CLl vocape (partidele ansamblu, nu am face decat sa seoatem in ca tlecare o intel1Jretare a sehimbarii ce decurge din obiectele studiate. care se pune este de a ~ti daca faetorii eviden!a fi schimbari1e integrati i11t1'-O teorie general a a schimbaxii sociale, observate au un caracter endogen-exogen: ele asociaza procese reproductive ell procese Tot eeea ce se schimb3. i11tr-o
232

soeietate, ritmul sehimbarii, faetorii care ii determina evolutia, sensul transformarilor care au loc pot fi enuntate printr-o teorie eu caracter universal, mai eurand decat formulate printr-o lege. Credinta in cauze determinante, ca ~i structuri fundamentale, decurge dintr-o prejudecata determinista. Atragerea unor variabile explicative depinde de optici particulare sau de op!iuni ideologice.
Factori demografic (Riesman, Boserup) progres tehnic Mumford, Bell) sistem de valori (Weber, Parsons) ideologie (Boudon) Procese conflict (Dahrendorf/ Adam, Reynaud, Coser, Freund) raspantie (Mendras, Lazarsfeld) efect de agregare (Schelling, Olson) Forme liniara (Rostow) ciclica (Sorokin) multiliniara (Sahlins)

Dupa Jean-Pierre Durand, Robert Weil (coord.), Sociofogie contemporaine, Paris, Vigor. 1989. p. 279.

Extrema diversitate a acestor interpretari justifiea aparent critica radicali'i adresati?cde R. Nisbet (1 teoriilor schimbarii socia1e. Conform opiniei sale, teoriile care sunt cele mai fiabile nu se deosebese de studiile istorice. Dineolo de respingerea notiunii de ..schimbare soeiula" dec1arata ca fiind de 0 obscuritate iremediabila, sociologul american pune sub semnul intrebarii chiar ~i interesul pentru 0 analiza sociologica a ceea ce tine de 0 descriere a devenirii istorice. De fapt, astazi, sociologia trebuie mai putin sa incerce sa legitimeze notiunea de schimbare sociala, sa reabiliteze vechiul concept de evolutie, sa apere teoriile ce trateaza acest subiect ~i, mai eunlnd, sa demonstreze fecunditatea numeroaselor elemente de analiza sociologieS. continute in enunturile generale despre schimbarea socialS..
C' '-'.

Lui J. Sehumpeter (1912, 1939) ii datoram 0 definitie a inovatiei care este rezultatul analizei funqiilor de produqie. Ea este ,,0 combinatie naua" de factori legati prin aceste functii. Raspuns creator la a situatie ce se depa11eaza de "nonna teoretica". aceasta realizare de lucruri noi (sau realizarea intr-un mod nou a unor lucruri ce au mai fost mcute) eapata fonna unui proces de ,.distrugere creatoare". care canstituie. pentru Schumpeter (1972), trasatura esentiala a capitalismului: .Jmpulsul fundamental care pune ~i mentine in mi~care ma~ina capitalista este imprimat de noile obiecte de con sum, de naile metode de produqie ~i de transp011,de noile piete, de noile tipuri de organizare industriala - toate elemente create de initiativa capitalista".
233

IntreprinZ3Jorii sunt aceia care i~i asuma riscu! unei inovatii piata. Ei nu se definesc prin apartenenta sociala. ci prin lor. Rolul acestora este de "a refonna sau revolutiona rutina de produqie. exploatfmd 0 inventie sau. mai generaL 0 posibilitate tehnica inedita'. Intreprinzatorilor Ie revine rolul de a profita de introducerii unei functii de produqie. de a modifica structura costurilor ~i veniturilor ~i de a investi in inovatie. Aceia care reu~esc ... ino\ator11 temporal' 0 pozitie de 177071opol. Diji/zclrea ~i receptarea pun alte probleme carora schema determinista nu Ie of era deloc raspunsuri satisfacatoare. bazat pe importanta pierei ce se of era p1'oducatorilor acest caz. 0 piata de consum de masa - nu poate. de pilda. sa explice caile u1'mate de economia franceza ~i economia americana in adoptarea lucrului banda. Statele Unite. modul de productie in t1ux continuu a fost aplicat initial in industria bunurilor de consum (confectii. produ.se alimentare) numai ulterior, In industria mijloaceJor de productie. in Franta. el a fost introdus. 1nt1'-o prima etapa. in industria automobilului. apoi il1dustriile produdHoare aparate electrice. ca. in sfar~it. fie la industriile de bunuri de consum. Diferentele tin de situatiile respective: omogenizarea modelului de COilsum societatea americani:L mal a ni\"elului de t1'ai in Franta etc, o inovatie se poate propaga intr-un sau limitat: este, in acest caz, un stimulare pornind de la 0 sursa exterioani" ~i sunt cei care. studiind raspandirea medicaL au pus in evidenta se raspande~te in diferit in functie de structura comunicare. spital, unde medicii se cunosc gioasa" ~i curba este in forma de S. partIcUlan. mm (publicitate, re,'iste este limitata. Aceasta paradigma este utilizata free vent in mentara, agricole ~i chia!' difuziunii. In este necesara reunirea mai . relati\ omogeni. sa fie colectiva. de aproape. difuzarea sau !ipsa difuzarii fi de la actorli care propun sau refuza noutatea. acest caz. termeni de contagiune sau imitare apar Producerea schimbarii se bazeaza astfel mai ~i
234

ctlc:ani1el1t ou n retelele de pmnesc

a1catuit acceptabila.

ca pormnd in

(1

schematizeaza

procesul

[:::~~':Jx9z'c~~~:t:Js
RETELE DE COMUNICARE ETAPE DE DECIZIE

l~~l::'f {co"v~~e'~{:::'::~t~~~:
-1'~(T'~CFI\
Sistem de valori r ]\ji'-7eJde ~)
l~structie '_;~'~'C-:.:.'c.~~d.'_-;/

1//rT~--~ .
))

[ ;:"

,"-j-'P-, a-~r-jI-lt-j.-pn-- c_-te-:~iJ)\\

CARACTERISTlCI ALE INDlVIDULUI

Participare

Dupa H. Mendras. M. Forse. Le Clwngemem socia!. Tendances et parodigmes, Paris. A. Colin. J 983. p. 81.

introducerea agricultura americana IVlendras, 1967) folosinta indelungata .. se raspa.nde;;te proces ce din um1a. schematizand 0 mi~care care jalonarea procesului de rasps.ndire, pomind de 10. minoritatea sau lanseaza inovatio.. ~i ajungand 10. grupurile ce 0 primese mai Ulrziu. eu un entuziasm mare sau mic. diferentia: .. (care i ~i asums. toate riscuri Ie):

AIte

(care

1 1

pu1in

dispu~i

sa

accepte

schimbarea)

Studierea detaliatii a primelor dous. grupe permite e\'identierea tra.s::iturilor caracteristice agentilor schimbarii (nivel social ridicat cautare actiys. a informatiei etc.). Studiul inoyatiei permite explicarea raspandirii sale, mult sau mai eu 0 precizie mare. de sirnulare (l intelegerea comportamentului indivizjlor in ca adoptarea acesteia din urma presupune un mecanism
T. I'--liigerstrandl

inovatiei de inf1uentare
235

personala. Acest model integreaza ceea ce E. Katz ~i P.F. Lazarsfeld (1955) ne-au dezvaluit i11legatura cu jocul int1uentelor asupra deciziei individuale. Mecanismul de ini1uentare functioneaza pornind de la influenta primita de 0 maniera impersonala (mass-media) ~i care prive~te 0 noutate oarecare: de la parerea ceruta rudelor. prietenilor, vecinilor. care, ~i ei, sunt expu~) int1uentei personale din pm'tea altor ,.apropiati". In acest sistem de interdependenta. tendinta agentilor in adoptarea unei inovatii este functie de numarul de int.1niriin care este exercitata 0 influenta perso~ala pozitiv'a. Intilnirile dintre agenti fiind. de asemenea, ftmctie de distantarea lor reciproca, ar fi posibila introducerea ill acest model a unui alt parametru: distanta sociala dintre lideri ~i grupurile sociale. precum ~i desavar~irea analizei ,.influentilor". sepan'lnd. a~a cum a facut -0 R.K. Merton (1949), "localnieii" de ,.cosmopoliti'. Receptarea inmatiei in intreprinderi a fost studiata concret pe calea unor anchete diverse. Fie ca era \orba de instalarea unui laminor nou sau de introducerea infonnatii in serviciile unei intreprinderi, schimbarea provocata nu a avut eeou numai asupra organizarii muneii si distribuirii roluriloL ci a transformat ansamblul de reguli ~le jocului. Introd~eerea schimbarii modifica frecvent eireuitele de transmitere a informatiei. Ea coincide uneori cu ere area unui nou 1'01 (inforn1aticianuL de exemplu) ~i antreneaza 0 transforrnare a relatiilol' intl'e actori sociali ~i sisteme Crozier ~i Friedberg, 1981). Presentimentul unol' asemenea transformal'i explica de ce adesea, in spatele unei adeziuni de pl'incipiu, se schiteaza 0 ezital'e in confruntare cu situatiile reale. Aceasta nelil1i~te perpetueaza vechi obsesii; societatile occidentale, ne amintesc istoricii, au trait dureros antinomia dintre experientele profesionale ale muncitorilor ~i inovatiile tehnologice. Ea poate avea ca efect adevarate deturnari ale proceselor de schimbare, fiecare grup cautand sa recupereze inovatia ~i sa 0 integreze in propriul sistem de valori. Expresia "rezistenta la schimbare" pare sa se impuna de la sine. Ea mascheaza, de fapt, comportamentul de incertitudine, ce apare logic la un individ aflat in fata unei schimbaI'i, ale carei obiective nu sunt prezentate clar ~i nid caile de unnat explicate corect. Rezistenta la schimbare il face pe individ sa i~i asume ceea ce, in mare parte, este indus de sistemul caruia ii apal1ine.
If;)

D.
Dupa cum am putut constata. epoca moderna, care se intinde cu aproximatie din secolul al XVIII-lea pi'ma in prezent, a cunoscut 0 extraordinara accelerare a proceselor schimbarii. Probabil ca in aceasta perioada, care nu este decat un segment minuscul timpul istoriei umane, au avut loc schimbarile cde mai profunde din intreaga istorie a umanitatii. Dintre influentele majore asupra sehimbarii evidente sunt: mediul inconjurator material, cel fizic, factorii politici ~i cei culturali, dar ~i expansiunea capitalismului industrial, dezvoltarea statelor-natiuni centralizate, industrializarea I'azboiului, aparitia unoI' moduri de gandire "rationale", critice ~i dezvoltarea ~tiintei. (A. Giddens, 2001).
236

Incotro se incireaplta schimbarea sociala in prezent? Care sunt pnncipalele direc1ii de e'lolu1ie susceptibile de a ne afeeta 'lia1a la ineeputul seeolului al XXI-lea? Teoretieienii din domeniul sociologiei nu au cazut de acord in privinta raspunsului la aeeste intrebari. conturat, totu~i, unele perspective, asupra carora merita sa ne
o

Dupa cum apreciaza unii speciali~ti. ceea ce se intampla ~i traim astazi este 0 tranzitie ei.Ure0 societate noua, care nu mai are ca fundament esential industrializarea. Este 0 faza a dez'loltarii total straina perioadei industriale. Pentru a descrie aceasta noua ordine au fost creati termeni noi: societate informationala, societate de ser'licii, societate de c~noa~tere etc. 1nsa, .i(]Ilde'talte termenul care a intrat in limbajul curent este folosit, pentru prima data, de (l ~i (1974). Potri'lit lui D. modul nostru de viata, caracterizat de producerea de bunuri materiale, centrat pe puterea ma~inilor ~i fabrici, incepe sa fie inlocuit de unul in care TIJl1lKorm21li219 se baza sistemului de productie. Ordinea post-industrial a se distinge printr-o a ocupatiilor in sfera serviciilor, in dauna locurilor de munca din de bunuri materiale. Lucratorii calificati ii depa~esc ca nU1l13X eei necalifica1i, ocupatiile pe profesionale ~i tehnice se diversifica foarte mult in raport eu eelelalte. Cei care lucreaza in functii de nivel superior se specializeaza producerea de o~ltRJl1l~~llo infoTI11atii~i cuno~tinte. Producerea ~i controlul (infom1a1ii sistematice, coordonate) reprezinta principalele resurse strategice ale societltii. Cei care creeaza ~i distribuie aceste cuno~tinte devin tot mai mult grupurile sociale conducatoare. inlocuind industria~ii ~i antreprenorii vechiului sistem. La nivel cultural, exista 0 indepartare de "etica muncii", caracteristica epocii industriale, oamenii avand 0 libertate mai mare de ino'lare ~i bucunlndu-se plenar de munca ~i viata lor de familie. Dqi teza post-industrialismului a fost in general, acceptata, iar trasaturile sale se regasesc in caracterizarea epocii actuale, sunt numero~i anali~tii care considera ca nu conceptul de societate post-industria13. este "eel mai bun mijloc de a gasi 0 cale de intelegere", iar tol1ele care au declan~at schimbarile nu sunt economice. cL ,.in aceea~i masura, politice ~i culturale'.
@J

~era ~

Sunt autori care sustin ca evolutiile prezente sunt chiar mai profunde decat semnalarea sfaqitului erei industrializarii. In prezent, notiunea de progres ~i-a pierdut senmificatia. Credjnta noastra in progres, in beneficiile ~tiintei, in capacitatea de a controla lumea modema - atitudini ~i moduri de viata asociate cu societatile modeme - sunt depa~ite. Lumea post-modema este extrem de pluralista ~i diversa. int1'am in contact cu numeroase idei ~i valori. dar ele nu prea au legatura cu istoria locurilor in care traim ~i cu istoriiIe noastre personale. Dupa cum subliniata Stuart (1988): "Lumea noastra este pe cale de a se reface. Productia de masa. consumul de masa, metropola, statuI care
237

patroneazii aIte state, extinderea proprietatii imobiliare. co. ~i statul-natiune. se a1a in dec1in: 1exibilitatea. diyersitatea. diferentierea ~i mobilitatea. eomunicarea. deseentro.lizo.rea ~i intemarionalizarea sunt -ascensiune. In acestui proces, propriile noastre identitati. con~tiinta no astra de sine. subiectivito.tea noo.stro. sufera transformari. intr-o tranzitie catre 0 era
o

La prima yedere, conceptia Jui despre sfar~itul istoriei pare complet contrara ideilor formulate de ditre teoreticienii post-modernitatii. Opiniile sale se bazeaza nu pe colapsul ci ..pe triumful ei in intreaga lume, forma capitalismului s,i a democratiei liberale'. Urmo.re a rastumarilor 1989 din Centml s,i Estul Europei. a dizoh'arii Uniunii Sovietice s,i a evolutiei catre democro.tia pluripartita in alte zone. luptele ideologice ale perioadelor anterioare s-au Capitalismul a ca~tigat batalia eu soeialismuL democratia liberala nu mai este contestatiL S-o. o.juns, a omenirii s,i universalizareo. demoasdel, 10. "capo.tul evolutiei cratiei occidentak co. finali'i a gu:vemarii umane'". , In legatma ell ideea sfar~itului istoriei. dit ~i ell eea de postmodemitate, se impune sa fim rezervati. Pare indoielnic ca 1st01"iasa fi ajuns capat, in sensul ca am epuizat toate alternativele care se of era. Cine spune ce nOl forme de ordine economica. sau culturala pot ap:lrea in Nu putem an,tlCJlpa felul in care se va lumea in in care am prea accentuat fragmentarea, teoreC1.Jvenita formelor post-modemitltii ignora sau TIn acorda . de integrare globala, problemelor comune eu eare se confrunta umanitatea. acestea necesita initiative generale vederea solurionarii lor. adresa ljural:or au devenit unele dintre cele mai grave Cll care omenirea a in(~er:mt deja sa se confrunte. oritatea acestor amenintari sunt realmente punand in pericol m1te~~nltateaTerrei, in I11tregul ei. Produc:erea materii reziduale, poluareo. ~i epuizarea re~;ursel sunt cele trei tipuri principale amenintari 10. adreso. mediului inconjuriitor. Distrugerea mediului InconjuriHo1' de ca.tre am dezvoltarea si rasiJandireo. 10. scara globaU''! a institutiilor sociale occidentale, odata cu impOl:tanta pe care acestea 0 aco1'dil c1'e~terii economice continue. inconjurator se dovede~te a fi nu 0 ora.

sa
care considera ca rIU H1ctrCiatade evolutii sociale ~i globale, care sa depa~easca, rezolva. poate constata, deja. ca nu sunt benefIce in ceea ce Lumea care tral111este bogata. a ne destinu! ~i de a ne
238

fi oamenilor tehnologia 1
101'.

~1

imlinte. Intrevedem ca.tre un t1'ai mai

este

in:seclmna

un dezastru economic ~i ecologic. promovarea unei atitudini de cum sublinia cu deplin temei ~i exista vreun care ni-l constientizare a ca " Intelegerea incerte sa ne sa Su:mrlern 0

JR, Park. B.W. Greenvv'ood

Introduction 1921,

to the science

or

New

R Park, On social control and colllective behavior,

Septimiu Patrice Chelcea, Editma de socio!ogie (coord, CataJin Zamfir, Lazar 1 p. 121-122. Armand to collective behavior, 199 , p. 35, 1985. Bucure~ti,

of

L'action
L. Miller, Introduction

Patrice
y
Ji

LOJ'oZl\se. Dic{ional' 1 -,r i p. )0. Resource

de sociologic.

Univers

.u'.

mobilization and social movements: 82, 1977. (coord.

socia/e. In Tratat de sociologie Editura \.utlanltas. 1997. p. 305. Bucure~ti. Neil Smelser. loan col!ccti,'c Sociologic The

Editura ALL, 2001, p. 549, p. 559. New York, Free Polirom. 1961. 2003. p. 332-335. Chicago, Aldine Press.

behavior.

I<l~i. Editura

Among

the Navaho.

Sandra
ROllU]nia

de Introduction

generala. p.37. (I la sociologie

Sinlcz({.

Bucure~ti.

Editura

Fundatiei

generC/le, t.3: Le chC/l1gement social,

Le Seuil. 1968~ p. 67.

Lazar Vlasceantl. Jean Baechler. Dic/iollor
Lorou.)'se.
i'1'111

de sociologic (coord. Catillin ZamEr. Lazar Vlasceanu), D.529.

ele sociologic.

Bucure~ti.

Editura

Univers 239

p. 237.

Bernard Valade, Schimbarea socialcl, in Tratat de sociologie (coord. Raymond Boudon), BucurqtL Editura Humanitas. 1997. p. 361. E. Durkheim, De la division du travail social, Paris, PUF, 1986. L. Mumford, Technics and civilization, London, Routledge and Sons, 1947. R. Dahrendorf, Classes et conflits de classes dans la societe industrielle, Paris, Mouton, 1972. D. McClelland, The achieving society, Princeton, Van Nostrand, 1961. Ph. Besnard, Protestantisme A. Colin, 1970. et capitalisme. La controverse posnveberienne, Paris,

A. Touraine, Sociologie de l'action, Paris, Le Seuil, 1965.

J. Meynaud, Nouvelles etudes sur les groupes de pression en France, Paris, A.

Colin, 1962. R. Nisbet, Social change and history, New York, Oxford University Press, 1969. J. Schumpeter, Capitalisme, socialisme et democratie, Paris, Payot, 1972. R. Boudon, La Place du desordre. Critique des theories du changement social, Paris, PUF, 1984, p. 179. H. Mendras, M. Forse, Le Changement social. Tendances et paradigmes, Armand Colin, 1983. T. Hagerstrand, A Monte Carlo approach to diffusion, 1965. E. Katz, P. Lazarsfeld, Personal influence. The part played by people in the flmv of mass-communication, Glencoe, The Free Press, 1964. M. Crozier, M. Friedberg, L'acteur et Ie systeme: les contraintes collective, Paris, Le Seuil, 1981. Daniel Bell, The Coming of Post-Industrial Forecasting, London, Heinemann, 1973. Society: A Venture de l'action in Social Paris,

Alain Touraine, The Post-Industrial Society, London, Wildwood, 1974. Stuart Hall, New times, Marxism Today, october, 1988. Francis Fukuyama, The end of History?, 1989.

240