Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Detectorul de radiaii nucleare convertete particulele incidente pe suprafaa sa activ n semnal electric (sarcin sau tensiune) sub form de impulsuri. Dup modul de interaciune a radiaiei cu partea activ a detectorului sunt dou tipuri de detectoare: - detectoare cu ionizare direct (camere de ionizare, contoare proporionale, contoare Geiger Muller, detectoare cu semiconductoare), - detectoare cu ionizare indirect (cu scintilaie, Cerenkov, etc.). Pentru radiaiile X se folosesc detectoare umplute cu gaz, tip numrtor proporional, calorimetre, plci microcanal, suprafee de fotodetectoare, detectoare superconductoare cu jonciune tunel, etc. Caracteristicile specifice detectoarelor de radiaii nucleare sunt: - amplitudinea impulsului de ieire, - viteza de numrare, egal cu raportul dintre numrul total de impulsuri i timpul de msurare, - puterea de rezoluie, egal cu numrul de impulsuri de ieire n unitatea de timp, - eficacitatea, egal cu raportul dintre numrul de particule care dau impulsuri la ieire i numrul total de particule incidente, - selectivitatea fa de radiaie, - volumul sensibil al detectorului.
energie i a particulelor nucleare este fotodioda PIN relativ groas, cu substraturi semiconductoare intrinseci. Cnd tensiunea de polarizare invers este mare (pentru a srci ntreaga regiune intrinsec), volumul sensibil al detectorului este egal cu volumul dintre electrozi. Se folosesc adesea i fotodiode cu avalan datorit ctigului intern mare, ns necesit circuite de procesare pentru control. Ca adaptor electronic se utilizeaz un convertor sarcin-tensiune cu amplificator operaional cu rezisten mare de intrare, cu TECMOS sauTECj. Pentru detecia radiaiilor nucleare cu fototranzistoare bipolare este nevoie de o jonciune mare colector-baz.