Varianta 4 1.

Puntea Mc Pherson

2. Det pozitiei centrului de rului la puntea frac tionata cu brat inferior transversal si brat superior longitudinal

Fig.4.13.Centrul de ruliu pentru puntea fractionata cu mecanism patrulater cu bratul inferior transversal si bratul superior longitudinal cu axa de oscilatie inclinata cu fata de Oy. Observatie: Cu cat unghiul de inclinare este mai mare cu atat inaltimea centrului de ruliu este mai mare.

3. Calculul puntii fractionate cu patrulater transversal cu brate neegale (schema si fortele la franare)

Fig.6.9.Modelul de calcul al puntii fractionate cu mecanism patrulater transversal cu brate neegale: a si b)actioneaza reactiunile verticale si tangentiale; c si d)determinarea grafica a fortelor din brate; e)actioneaza reactiunile verticale si transversale. 2

Se considera o punte din fata nemotoare cu mecanism patrulater cu brate neegale, paralele si orizontale, cu arcul elicoidal montat intre bratul inferior si caroserie. Lungimile barelor care compun mecanismul sunt cunoscute, pozitia axului rotii este cunoscuta, levierul de fuzeta este dispus in planul orizontal care contine axele rotilor. In regimul franarii in centrul petei de contact actioneaza reactiunile Z si X . Reactiunea Z actioneaza la distanta L-l1 si da nastere unui moment care impinge bratul superior si trage bratul inferior al puntii cu fortele:

FZ' = FZ'' =
' '' FM = FM =

Z ( L l1 ) l2

Momentul de franare genereaza in plan longitudinal fortele:

X rd l2

La limita de aderenta X=Z.

Forta de franare trage bratele puntii cu fortele longitudinale:

FX' =

X b0 l2
L l1 l

si

FX'' =

X a0 l2

Bracarea rotii datorita lui X este impiedicata de transmisia directiei, iar in bieleta va actiona forta:

N=X

care va impinge fuzeta spre exterior si va genera in brate fortele:

' FN =X

L l1 b0 l l2

si

'' FN =X

L l1 a0 l l2

Bratul superior va fi solicitat la compresiune de forta incovoiere de forta

' FM FX' .

' , iar in plan longitudinal la FZ' FN '' , iar in plan longitudinal FZ'' + FN

Bratul inferior va fi solicitat la intindere de forta la incovoiere de forta

'' FM + FX''

. In plus acest brat va fi solicitat in plan vertical de forta Z

in pivotul inferior si de forta din arc FA . Pentru a determina fortele din brate se poate folosi si metoda grafica, construind poligonul fortelor, asa cum se vede din figurile c si d pentru reactiunea verticala Z. Se prelungeste bratul superior pana intersecteaza planul median al rotii in d, apoi se uneste d cu b si se prelungeste pana intersecteaza axul arcului in e si se uneste e cu c. Se considera cunoscute fortele Z si FA si se construieste poligonul fortelor, care permite determinarea fortelor din brate. Metoda este avantajoasa cand bratele sunt inclinate.

4. Calc. arcurilor bara de torsiune

6. . Desen mecanism pinion cremaliera

Fig.1.10.Schema constructiva a sistemului de directie cu mecanism de actionare pinion-cremaliera: 3-levierele fuzetelor; 7-articulatii sferice cu tija cremaliera; 8-tija cremaliera. 7. . Raportul de transmitere al fortelor SD Raportul de transmitere al fortelor iF este raportul dintre suma fortelor ce actioneaza asupra rotilor de directie in punctele de contact cu calea si se opun virajului, Fr si forta necesara actionarii volanului, Fv :

iF =

Fr Fv

Tinand cont de deportul transversal d, de raza volanului Rv , fortele se pot exprima in functie de momente (Mf momentul necesar pentru rotirea fuzetelor si Mv momentul aplicat volanului pentru bracarea rotilor) conform schemei din figura 1.41.

Fr =

Mf d

si Fv =

Mv Rv

Fig.1.41.Schema pentru definirea raportului de transmitere al fortelor Tinand cont de relatia dintre momente daca se neglijeaza frecarea (Mf =i Mv ), se obtine:

iF = i

Rv d

8. Scheme pt. sisteme de compensare automata a jocului dintre sabot si tambur (comentarii )
La automobilele moderne jocul dintre saboti si tambur se regleaza automat si continuu cu dispozitive cu frecare ca cele prezentate in figura 2.12.a si b, folosite in cazul actionarilor hidraulice.

Fig.2.12.Dispozitive de reglare automata continua a jocului dintre saboti si tambur: a)cu frictiune pe sabot: 1-bolt fixat pe taler; 2-bucsa cu guler; 3-saibe de frictiune; 4inima sabotului; 5-piulita; 6-arc elicoidal; -jocul prescris; b)cu frictiune in cilindrul receptor: 5-segment elastic; 6-piston; 7-cilindru receptor; -jocul prescris. In cazul dispozitivului din figura 2.12.a se foloseste boltul 1 fixat pe talerul franei si montat cu jocul in interiorul bucsei 2. Aceasta impreuna cu celelalte componente ale dispozitivului este montata pe inima 4 a sabotului intr-o gaura eliptica cu dimensiuni mai mari decat diametrul exterior al bucsei. Jocul de montaj reprezinta tocmai jocul normal dintre tambur si 6

sabot. Inima sabotului este stransa intre saibele de frictiune 3 cu piulita 5 si arcul elicoidal 6. Forta de frecare care ia nastere intre inima sabotului si saibele de frictiune este mai mare decat forta arcului de readucere a sabotului. In cazul in care jocul dintre tambur si sabot va depasi marimea jocului , la franare, dupa ce bucsa sa va rezema de bolt, sabotul se va deplasa in continuare sub actiunea fortei de actionare care invinge fortele de frecare. Dupa franare, arcul de readucere departeaza sabotul de tambur numai cu jocul , deoarece nu poate invinge forta de frecare interna a dispozitivului. Dispozitivul din figura 2.12.b este montat in interiorul cilindrului receptor si consta din segmentul 5 care apasa puternic pe alezajul cilindrului si este montat cu jocul in canalul din piston. Forta de frecare dintre cilindru si segment este mai mare decat forta arcului de readucere a sabotului, iar functionarea este asemanatoare cu aceea din cazul precedent.

Fig.2.13.Dispozitiv de reglare automata in trepte a jocului dintre saboti si tambur: 8-arcuri disc; 9-melc; 10-roata melcata; 11-disc dintat; 12-opritor; 13-semicuplaj; 14-pinion.
In figura 2.13 se prezinta constructia unui dispozitiv cu reglarea in trepte a jocului dintre tambur si sabot folosit in cazul actionarii pnaumatice cu cama a sabotilor. Acesta consta dintr-un mecanism cu clichet format din discul dintat 11 fixat pe talerul suport si din opritorul 12, angrenat la un capat de dintii rotii 11, iar la celalalt capat de roata 14 fixata pe arborele melcului 9 prin semicuplajul 13 si asigurata cu pachetul de arcuri disc 8. Pasul clichetului reprezinta tocmai jocul normal dintre tambur si sabot. Daca acesta se mareste datorita uzurii, cama impreuna cu parghia de actionare se roteste cu un unghi mai mare, clichetul sare un dinte, iar la revenire opritorul roteste arborele melcului, aceste roteste roata melcata si aduce parghia de actionare fata de arborele camei in pozitia corespunzatoare jocului normal.

9.Rapoartele de transmitere ale sistemului de directie

Sistemul de directie este caracterizat de doua rapoarte de transmitere: raportul de transmitere unghiular si raportul de transmitere al fortelor. Raportul de transmitere unghiular i este raportul dintre unghiul de rotatie a volanului v si unghiul mediu de bracare al rotilor de directie m :

i =

v m

Raportul de transmitere al mecanismului de actionare ia se defineste prin raportul dintre unghiul de rotatie al volanului si unghiul de rotatie al arborelui levierului de comanda. In functie de tipul constructiv al mecanismului de actionare, el poate fi constant sau variabil. Raportul de transmitere al fortelor iF este raportul dintre suma fortelor ce actioneaza asupra rotilor de directie in punctele de contact cu calea si se opun virajului, F r si forta necesara actionarii volanului, Fv : F iF = r Fv Randamentul mecanismului de actionare difera in functie de sensul de transmitere, deosebind randamentul direct de la volan la levierul de comanda d si randamentul invers de la levierul de comanda spre volan i .