Peyote (mescalina) Doza halucinogena pentru mescalina este de 0,3 0,5 grame (echivalenta la 5 grame de peyota uscata) si dureaza

aproximativ 12 ore. Este unul dintre alcaloizii extrai dintr-un mic cactus (Peyote) ce crete n stare slbatic pe platourile din sudul SUA i Mexic. Se prezint sub forma unei pulberi albe cristaline, asemntoare cocainei, dar poate fi ntlnit i sub form de comprimate sau n soluie. Peyote se consuma proaspt: se taie buci care sunt fie mestecate, fie nghiite direct. Se poate consuma i uscat sau sub form de pulbere fin, prin ingerare, sau fumat n amestec cu tutunul. Este solubil n ap i alcool, deci poate fi injectat i poate fi ntlnit sub form de soluie. Efecte: halucinaii vizuale i senzoriale - succesiuni de viziuni colorate i strlucitoare n culori roii, roz, albastru-deschis i gri. Exist i sentimentul unei activiti intelectuale i fizice crescute, precum i senzaia de imponderabilitate. Provoac dilatarea pupilelor, ameeli, vom, tahicardie, senzaie de cald i frig, transpiraii, dureri de cap. Anumite viziuni pot conduce la comaruri susceptibile s dea natere unor psihoze.

DESCRIERE Lophdphora williamsii - peyote, peyotl (denumiri populare: radacina diavolului, budinca de cactus) este un cactus fara tepi, cu radacina pivotanta, ce creste in America Centrala, in zonele aride din nordul Mexicului si in regiunea fluviului Rio Grande. Planta a fost utilizata de indienii din nordul Mexicului ca recuzita" in ritualuri religioase din cele mai vechi timpuri (indigenii ingerau "mescal butions", adica fasii din capul globulos al cactusului, taiate transversal si uscate la soare, pentru a obtine stari halucinatorii spectaculoase).

Constituentul principal al uneia dintre cele mai studiate plante cu proprietati halucinogene - cactusul Lophophora wittiamsii (Anhalonium williamsii) este mescalina (3,4,5- trimetoxifeniletilamina, deci un derivat de feniletilamina), inrudita structural cu catecolaminele. Introducerea uneia sau mai multor grupe metoxi in molecula ii confera proprietati psiho-disleptice. In organism are loc o ciclizare prin intermediul catenei laterale etilaminice, cu formarea nucleului indolic, prezent in majoritatea halucinogenelor.

Mescalina, alaturi de LSD, psilocibina, 5-Meo-DMT si triptamina se leaga de receptorii 5-HT (in special 5HT2A, receptori cuplati cu proteinele G). Legarea de site-urile active ale receptorilor neuronali genereaza modificari fizice si chimice in interiorul celulei. Poate altera direct sensibilitatea membranei celulare la transportul ionic datorita modificarilor conformationale, stimuleaza eliberarea ionilor din celula si transcriptia; toate aceste procese duc la modificarea potentialului neuronal. In unele celule neuronale, aceasta stimulare provoaca inhibitie, iar in altele excitatie, ducand la manifestari ca halucinatii si iluzii.

FORME DE PREZENTARE SI COMERCIALIZARE Butonii de mescal (mescal butions) reprezinta forma de prezentare a drogului cea mai frecventa pe piata ilicita (sub forma de discuri uscate; de culoare maronie). 1 kg butoni contin 10 - 60 g mescalina. Mescalina poate fi obtinuta si prin sinteza. MODALITATI DE CONSUM - ingestie in stare proaspata sau uscata; gustul fiind foarte amar, se consuma concomitent sucuri de fructe pentru a-l masca; - ingestia capsulelor ce contin pulberea obtinuta prin macinarea bufonilor de mescal; - ceai concentrat (obtinut prin fierberea butonilor in apa, timp de cateva ore); - jeleuri: aceasta forma mascheaza gustul amar, incetineste absorbtia din tubul digestiv si creste durata de actiune. INTOXICATIE ACUTA In intoxicatia acuta cu mescalina apare deprimarea sistemului nervos central. Moartea poate surveni prin colaps cardiovascular si paralizie respiratorie. INTOXICATIA CRONICA Doza medie ce determina halucinatii o reprezinta cantitatea de 5 g produs vegetal uscat (corespunzatoare la 0,3 - 0,5 g mescalina). Efectele apar in circa 30 min. de la ingerarea butonilor de mescal, iar durata acestora este de 12 ore.

Cele mai frecvente efecte ale mescalinei sunt: - stare de visare, cu desprindere de realitate; - alerta, curgere rapida a gandurilor. Aceste efecte se intensifica in decurs de cateva ore, aparand si perturbarile de perceptie: obiectele au aure si dimensiuni alterate, par mai apropiate sau mai indepartate; la inchiderea ochilor apar imagini colorate, cu dese schimbari de nuante; - halucinatiile vizuale se caracterizeaza prin linii in zig-zag si figuri geometrice. Intreaga experienta poate dura intre 6-12 ore, in functie de subiect si cantitatea consumata. Doza halucinogena este de 4000 - 5000 ori mai mare decat in cazul LSD. La folosirea repetata apare toleranta (de intensitate scazuta). Se poate dezvolta, de asemenea, toleranta incrucisata la LSD.

Mescalina este un alcaloid natural folosit ca si drog recreativ. Se gaseste in componenta cactusului Peyote (Lophophora williamsii), a cactusului San Pedro (Echinopsis pachanoi) si cactusului numit Torta Peruviana (Echinopsis peruviana). Efectele produse de mescalina sunt oarecum diferite de cele produse de LSD prin faptul ca halucinatiile sunt determinate de elementele inconjuratoare, de stimulii auditivi si vizuali existenti: culorile sunt percepute foarte intens, iar dintre formele cele mai des percepute sub efectul mescalinei se numara dungile, patratele, puncte multicolore. Un efect specific mescalinei si rar intalnit la celelalte substante narcotice este geometrizarea care consta in perceperea obiectelor tridimensionale in doua dimensiuni. Efectele mescalinei dureaza aproximativ 12 ore.

SAC SR 13462 3 : 2002 Igiena agroalimentara. Principii de stabilire a criteriilor microbiologice pentru alimente la orice punct din lanul alimentar, de la producia primar pn la consumul final. Acest standard specific principiile de stabilire microbiologice i aplicare a criteriilor

pentru alimente. Asigurarea securitii alimentului se realizeaz prin: controlul la surs, controlul procesului produciei, prelucrrii, manipulrii, etichetrii, distribuirii, depozitrii n industria ospitalitii, ntr-o unitate de alimentaie public, principiile generale ale planului HACCP au n vedere urmtoarele: analizarea vizual a aspectului general al unitii ( structur, circuite, funcionalitate, dotare, depozitare, servire ) ; examinarea organoleptic a preparatelor culinare n diferite faze ale procesului i aplicarea practicilor adecvate de igien n timpul

i comercializrii.

tehnologic: recepia materiilor prime, pstrare la rece sau la cald, prelucrare primar, tratamente termice aplicate, finisare, livrare ; investigaii de laborator asupra alimentelor aflate n curs de prelucrare ia preparatelor culinare, n punctele critice cu potenial de risc ; stabilirea indicatorilor i a peridiocitii de efectuare a investigaiilor ;