Sunteți pe pagina 1din 6

Dupa inceperea urmaririi penale, care echivaleaza cu pornirea procesului penal, are loc practic efectuarea actelor de urmarire

penala fata de invinuit. Sub acest aspect trebuie facuta distinctie intre 2 situatii : 1. Procurorul supravegheaza urmarirea penala - se efectueaza cercetarea penala fata de invinuit, adica acte de cercetare penala .Ele se realizeaza de OCP prevazute de lege. Cercetarea penala reprezinta adunarea de probe impotriva invinuitului. Totodata actele de cercetare penala mai pot consta si in luarea unor masuri procesuale. Dintre toate masurile preventive prevazute de lege, poate fi dispusa doar una de catre OCP, si anume masura retinerii pe cel mult 24 de ore. a) In vederea efectuarii cercetarii penale fata de invinuit, OCP il cheama pe invinuit in fata sa. Cu aceasta ocazie ii aduce la cunostinta obiectul invinuirii: fapta materiala si incadrarea juridica data faptei. De asemenea cu aceeasi ocazie OCP ii aduce la cunostinta invinuitului drepturile procesuale constand in : dreptul de a avea un aparator care sa il asiste la efectuarea actelor de cercetare penala si dreptul de a nu da o declaratie atragandu-i atentia ca daca va da o declaratie in fata OCP declaratia va putea fi folosita in proces si impotriva sa. Daca invinuitul isi exprima refuzul de a da o declaratie acesta este consemnat intr-un proces verbal care face dovada parcurgerii procedurii. Daca invinuitul este de acord sa dea o declaratie se va proceda mai intai la obtinerea unei declaratii scrise de mana, proprie a invinuiitului si apoi la ascultarea acestuia de catre OCP. Totodata OCP ii aduce la cunostinta invinuitului obligatia pe care acesta o are din acest moment, si anume obligatia de a informa OCP cu privire la orice schimbare de adresa, locuinta, domiciliu, resedinta pe parcursul urmaririi penale in maxim 3 zile de la data la care si-a schimbat locuinta pentru a putea fi citat si a-i fi comunicate actele procesulae. Dupa parcurgerea aceste proceduri OCP poate dispune, daca se impune si sunt indeplinite conditiile legii, retinerea pe o durata de maxim 24 ore, dupa care, in maxim 8 ore de la luarea masurii, are obligatia informarii procurorului despre luarea masurii retinerii. b) Invinuitul ramane la dispozitia OCP si va fi gazduit la centrul de retinere din subordinea politiei. Dupa luarea masurii retinerii, inauntrul termenului de 8 ore, daca OCP apreciaza ca se impune continuarea detentiei invinuitului raportat la necesitatile UP, intocmeste un referat motivat cu propunere de arestare preventiva a invinuitului pe care il inainteaza procurorului care supravegheaza urmarirea penala in vederea sesizarii judecatorului pentru luarea masurii arestarii preventive a invinuitului in conditiile prevederilor de la art. 146 CPP. Daca OCP apreciaza ca este necesar sa puna in miscare actiunea penala fata de invinuit, atunci va intocmi un referat motivat prin care propune procurorului care supravegheaza urmarirea penala, punerea in miscare a actiunii penale. Cu aceeasi ocazie, daca OCP aprecieaza ca este necesara prelungirea detentiei, propune odata cu punerea in miscare a actiunii penale si arestarea preventiva a inculpatului. In practica arestarea preventiva a inculpatului este indisolubil legata de punerea in miscare a actiunii penale in ceea ce priveste existena temeiurilor. In practica, la momentul dat in cursul procesului penal cand se propune punerea in miscare a actiunii penale, inseamna ca probele adunate sunt serioase, grave pentru ca altfel ele nu pot impune o asemenea dispozitie. De regula, cand se propue punerea in miscare a actiunii penale se propne si luarea masurii arestarii preventive. Procurorul care supravegheaza urmarirea penala, primind propunereile OCP, poate dispune admiterea acestora daca apreciaza ca ele sunt intemeiate, caz in care procuroul dispune intotdeauna prin ordonanta. In cazurile in care se fac propuneri de arestare preventiva, procurorul sesizeaza

judecatorul atat in privinta invinuitului cat si in privinta inculpatului printr-un referat cu propunere motivata. Dupa procedura prevazuta de art. 146 si respectiv art. 1491 CPP.

2. Procurorul efectueaza personal urmarirea penala.


Procurorul efectueaza din oficiu toate actele de urmarire penala fata de invinuit. In acest sens nu e necesara propunerea, nu se intocmeste. Sub aspectul continutului actelor, nu exista deosebiri intre actele de urmarire penala efectuate de OCP si cele efectuate de procuror personal. Este valabila expunerea actelor de urmarire penala efectuate de OCP. Toate aceste acte si masuri de urmarire penala fata de invinuit pot fi efectuate cu aceeasi ocazie, adica, in momentul in care il cheama prima data, procedeaza la prezentarea invinuirii si pe urma, cu aceeasi ocazie, procurorul dispune retinerea invinuitului, punerea in miscare a actiunii penale fata de invinuit.

Efectuarea urmaririi penale fata de inculpat


Se realizeaza in acelasi mod diferentiat dupa cum procurorul supravegheaza urmarirea penala sau procurorul efectueaza urmarirea penala personal. In toate cazurile urmarirea penala fata de inculpat debuteaza cu o ordonanta motivata de punerea in miscare a actiunii penale. Aceasta ordonanta reprezinta actul procesual de urmarire penala de cea mai mare importanta. Ea trebuie sa contina, pe langa toate datele generale, si mentiuni speciale care sa arate temeiurile care stau la baza punerii in miscare a actiunii penale. De la acest moment procesual incepe procesul penal. In CPP actual nu se prevede ce se intelege prin temeiuri, insa in NCPP acestea sunt prevazute.In situatia in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, punerea in miscare a actiuni penale nu se poate dispune din oficiu de procuror, ci la propunerea motivata a OCP , care intocmeste un referat. In situatia in care procurorul respinge propunerea, acesta va da o rezolutie care e mentionata chiar pe referatul cu propunerea; in aceasta situatie urmarirea penala continua fata de invinuit Daca procurorul dispune prin orodnanta punerea in miscare a actiunii penale, atunci are obligatia sa dispuna totodata, in mod expres, si continuarea urmaririi penale fata de inculpat. In consecinta, este necesara o dispozitie expresa a procurorului care supravegheaza urmarirea penala. Ea se gaseste mentionata chiar pe ordonanta, in practica. Aceasta dispozitie legitimeaza OCP sa efectueze urmarirea fata de inculpat.Dupa punerea in miscare a actiunii penale, OCP are obligatia de a-l chema pe inculpat in fata sa si de a-l asculta (se va proceda la fel ca in prezenta invinuitului).Totodata cu aceasta ocazie OCP are obligatia de a aduce la cunostinta inculpatului fapta materiala si incadrarea juridica pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala, in mod expres, si de asemenea, tot in mod expres, i se aduce la cunostinta dreptul de a avea un aparator cu obligatia de a-i asigura un avocat din oficiu daca inculpatul nu isi exercita dreptul de a-si alege avocat in cazurile in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie.De asemenea ii aduce la cunostinta dreptul de a nu da declaratii. Parcurgerea procedurii se consemneaza intr-un proces-verbal. Dupa parcurgerea procedurii, daca exista dispoztia scrisa a procurorului, se vor efectua in continuare acte de urmarire fata de inculpat, in strangere de probe fata de acesta si de luarea de masuri procesuale precum si in intocmirea de propuneri. In situatia in care procurorul efectueaza personal urmarirea penala, procurorul, din oficiu, dispune cu privire la punerea in miscare a actiunii penale si din oficiu efectueaza toate actele de urmarire

penala pe care le aprecieaza necesare fata de inculpat situatii care impiedica continuarea urmaririi penale. Unele situatii au ca efect o impiedicare provizorie, sau altele au ca efect impiedicarea definitiva a urmaririi penale.

Suspendarea urmaririi penale


Este posibila in privinta invinuitului/inculpatului care se imbolnaveste in cursul urmaririi penale de o boala grava care il impiedica sa participe la urmarire. Boala grava a invinuitului/inculpatului este considerata o situatie obiectiva de impiedicare a participarii invinuitului/inculpatului la urmarirea penala atunci cand ea se constata printr-o expertiza medico-legala. Pentru aceasta este necesar sa fie indeplinite cumulativ doua conditii : 1. Sa se constate, prin expertiza medico legala, boala de care sufera invinuitul/inculpatul, care trebuie sa fie apreciata de expertii in medicina legala printre care figureaza si specialisti; 2. Boala de care sufera invinuitul/inculatul sa-l impiedice sa participe la urmarirea penala, sa constituie un obstacol real care nu poate fi depasit. Aceasta impiedicare trebuie sa fie la fel constatata prin expertiza medico legala. Suspendarea urmaririi penale presupune dreptul fundamental pe care il are invinuitul/inculpatul de a lua parte la actele de urmarire penala care implica cu necesitate prezenta personala. Inseamna ca pe timpul suspendarii se efectueaza acele acte care nu presupun prezenta invinuitului/inculpatului. Nu se poate proceda la confruntare, nu se poate proceda la prezentarea materialului de urmarire penala; pe timpul suspendarii OCP are obligatia de a verifica periodic daca subzista motivele suspendarii. Suspendarea este sub verificarea procurorului (propunere motivata a OCP prin referat) care supravegheaza sau efectueaza personal urmarirea penala. In toate cazurile procurorul dispune suspendarea prin ordonanta, suspendare care dureaza pana la insanatosirea invinuitului/inculpatului. Solutiile de neurmarire reprezinta rezolvari date de procuror cauzei penale intr-un singur sens, si anume intr-un sens negativ : acela al neurmaririi sau al netrimiterii in judecata.Ele pot fi dispuse de procurorul care supravegheaza urmarirea penala la propunerea OCP si de cel care evalueaza personal urmarirea penala, din oficiu, daca in cursul urmaririi penale, adica inainte de finalizare, constata ca a intervenit un caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale dintre cele prevazute in art. 10 CPP.Aceste solutii ale procurorului nu se bucura de autoritate de lucru judecat pentru ca nu au natura unei hotarari judecatoresti.

Solutiile de neurmarire pe care procurorul le poate dispune :


1. Clasarea Nu exista nici o prevedere expresa in CPP referitoare la procedura.De aceea, solutia clasarii poate fi data de procuror printr-o rezolutie motivata, nefiind necesara ordonanta.Ea poate fi dispusa de procuror doar atunci cand constata ca a intervenit o cauza obiectiva de impiedicare, adica doar in cazurile in care nu sunt conditionate de existenta unei persoane si numai atunci cand nu exista invinuit in cauza, cand cercetarea se efectueaza in rem cu privire la fapta a carui autor este necunsocut.

2. Incetarea urmaririi penale Poate fi dispusa daca este prezent vreunul din cazurile prevazute la art. 10 lit f-j cu exceptia cazului prevazut la lit. i) si daca este invinuit/inculpat in cauza. Poate fi dispusa prin rezolutie, exceptand cazul in care e pusa in miscare actiunea penala. Cand e pusa in miscare actiunea penala, aceasta se dispune prin ordonanta. In cazul in care invinuitul/inculpatul este arestat preventiv, procurorul care supravegheaza urmarirea penala are obligatia de a dispune cu privire la propunerea de incetare a urmaririi penale chiar in ziua in care primeste propunerea. De asemenea, cu aceasta ocazie procurorul are obligatia de a constata, prin ordonanta, incetarea de drept a masurii preventive. In acest caz procurorul va efectua o adresa catre administratia locului de detinere unde se afla invinuitul/inculpatul in stare de arest in vederea incunostiintarii administratiei cu privire la incetarea de drept a masurii pentru ca invinuitul/inculpatul sa fie pus imediat in libertate. Sub aspectul continutul, ordonanta de incetare a urmaririi penale cuprinde, pe langa datele generale (art. 203 CPP), si mentiuni speciale referitoare la masurile asiguratorii care au fost dispuse, inclusiv restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare. In aceasta situatie masuriile asgiuratorii se mentin doar pe o durata de cel mult 30 de zile, dupa care, daca nu s-a formulat actiune civila la instanta civila, ele inceteaza de drept. De asemenea cuprinde mentiuni cu privire la confiscarea speciala. In situatia in care se contesta proprietatea asupra corpurilor delicte, acestea se pastreaza pana in momentul in care s-a pronuntat hotararea instantei civile. Totodata, cuprinde mentiuni referitoare la restituirea cautiunii; mentiuni privind cheltuielile judiciare; mentiuni privitoare la incetarea de drept a msurii arestarii preventive daca invinuitul/inculpatul este arestat preventiv. 3. Scoaterea de sub urmarire penala Se poate dispune doar daca exista Invinuit/inculpat in cauza si daca este prezent vreunul din cazurile de impedicare prevazute in art. 10 lit. a)-e). Procedura este identica cu cea de incetare a urmaririi penale. Particularitati prezinta doar ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni administrative care poate fi dispusa in cazul prevazut in art 10 lit. b)1 intotdeauna procurorul da ordonanta. Prin ordonanta, odata cu scoaterea de sub urmarirea penala, procurorul este obligat sa aplice una din sanctiunile administrative prevazute la art. 91 CPP, art 18 alin. (3) CPP. Spre deosebire de celelalte solutii, plangerea impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala si de aplicare a unei sanctiuni administrative poate fi formulata in termen de 20 de zile de la comunicarea unei copii si are efect suspensiv de executare, adica nu se executa decat dupa solutionarea plangerii.

Etapa de terminare a urmaririi penale


Aceasta etapa de terminare a urmaririi penale este reglementata doar pentru o singura situatie : cea in care procurorul supravegheaza urmarirea penala fata de Invinuit/inculpat. Etapa de terminare a urmaririi penale este reglementata in mod diferit, dupa cum este vorba de o urmarire penala fara actiune penala pusa in miscare si o urmarire penala cu actiune penala pusa in miscare. In cazul in care urmarire penala este fara actiune penala pusa in miscare, adica in intregime fata de invinuit, la sfarsitul urmaririi penale, inainte de rpezentarea materialului, OCP este obligat sa-l cheme, pentru ultima data, pe invinuit in fata sa si sa-i aduca la cunostiinta : fapta materiala,

incadrarea juridica data faptei materiale, precum si explicatiile pe care le apreciaza ca necesare in legatura cu fapta, dreptul acestuia de a da declaratii. OCP are obligatia de a-l intreba daca are de formulat cerere si daca are de propus probe in aparare. In situatia in care invinuitul nu formuleaza cerere si nu are de propus noi probe in aparare, precum si in situatia in care cererile sau propunerile de probe formulate de invinuit au fost respinde de OCP, ori in situatia in care cercetarea penala a fost completata ca urmare a admiterii cererii formulate si a propunerii de probe, OCP constata terminarea urmaririi penale. Aceasta constatatre trebuie sa fie expresa, facuta in scris si sa se materializeze intr-un referat care poarta denumirea de referat de terminare a urmaririi penale. Referatul de terminare a urmaririi penale este un act de procedura specific OCP. Acesta va contine, pe langa datele generale pe care le contine orice ordonanta, mentiuni privind datele de identitate ale invinuitului, fapta, incadrarea juridica a faptei, probele pe care se intemeiaza invinuirea, propunerea pe care o inainteaza procurorul. Atunci cand se intocmeste referat de terminare a umaririi penale, acesta va contine propunerea de punere in miscare a actiunii penale si de trimitere in judecata. Referatul mai trebuie sa contina si anumite date suplimentare, si anume date referitoare la : 4. Mijloacele materiale de proba - cu aratarea masurilor dispuse si locului unde acestea se afla; 5. Masurile asiguratorii - trebuie indicate in referat; 6. Cheltuielile judiciare - trebuie sa contina si propunerea cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare si cu privire la persoana raspunzatoare de plata acestora. In situatia in care s-a pus in miscare actiunea penala in cursul urmaririi penale, urmarirea penala este cu actiune penala pusa in miscare.In acest caz OCP nu mai are obligatia de a-l chema pe inculpat in vederea ascultarii ca in cazul invinuitului, ci are obligatia de prezentare a materialului de urmarire penala fata de inculpat, dupa care va proceda la intocmirea referatului de terminare a urmaririi penale. Odata cu referatul, OCP are obligatia de inaintare a dosarului procurorului care supravegheaza urmarirea penala. Ratiunea : procurorul, fiind titularul urmaririi penale, dispune din oficiu cu privire la toate actele si la toate masurile de urmarire penala.

Prezenatrea materialului de urmarire penala


Reprezinta ultimul act de urmarire penala inainte de rechizitoriu. Prezentarea este obliagtorie la sfarsitul urmaririi penale, nu numai fata de inculpat, ci si fata de invinuit conform art. 257 CPP care a fost modificat prin Legea nr. 81/2003. Singura diferenta intre prezentarea materialului de urmarire penala catre invinuit si prezentarea materialului de urmarire penala catre inculpat este aceea ca, daca in cazul inculpatului, prezentarea materialului de urmarire penala este o obligatie a OCP, in situatia in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, in privinta invinuitului prezentarea materialului de urmarire penala este obligatia procurorului pentru ca prezentarea materialului de urmarire penala fata de invinuit reprezinta prilejul contactului obligatoriu pe acre procurorul care supravgheaza urmarirea penala trebuie sa-l aiba cu invinuitul la sfarsitul urmaririi penale, adica inainte de a lua o decizie cu privire la modul de rezolvare a cauzei penale. Cand urmarirea penala se efectueaza personal de procuror, in toate cazurile prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului/inculpatului se realizeaza nemijlocit de procuror. Prezentarea materialului de urmarire penala este conditionata de existenta unei urmariri penale complete ea poate avea loc doar daca

se constata ca au fost administrate toate probele necesare stabilirii adevarului. Prezentarea materialului de urmarire penala reprezinta o activitate procesuala complexa care presupune parcurgerea, in mod succesiv, a 3 etape : 1. Chemarea de catre OUP a invinuitului/inculpatului in fata sa pentru a-i aduce la cunostiinta fapta si incadrarea juridica cu privire la care a fost efectuata urmarirea penala si pentru care se procedeaza la prezentarea materialului. Totodata, cu aceasta ocazie, i se aduce la cunostiinta invinuitului/inculpatului, personal si asistat de aparator, dreptul de a consulta intregul material de urmarire penala, adica dosarul in integralitatea lui. 2. Punerea efectiva la dispozitia invinuitului/inculpatului, personal si asistat de avocat, a intregului material al dosarului in vederea consultarii acestuia. Pe parcursul studierii materialului, OUP are obligatia de a-i da invinuitului/inculpatului toate explicatiile de care are nevoie pentru intelegerea materialului. Daca invinuitul/inculpatul nu cunoaste limba romana, are dreptul la un interpret, traducator autorizat. Daca nu poate sa citeasca materialul, OUP are obligatia sa ii citeasca intregul material. Timpul de consultare al materialului nu este limitat, ceea ce inseamna ca invinuitului/inculpatului nu i se poate limita timpul de consulatre al dosarului. OUP are obligatia de a asigura respectarea timpului care este apreciat ca necesar pentru studierea intregului material. 3. Dreptul procesual al invinuitului/inculpatului, dupa consultarea integrala a materialului de urmarire penala, de a da o declaratie.Invinuitul/inculpatul are dreptul sa formuleze cereri noi si propuneri de probe in favoarea sa. Acestor drepturi le corespune obligatia corelativa a OUP de a-l intreba pe invinuit/inculpat daca, fata de materialul de care a luat cunostiinta, are de formulat cereri noi si are de propus probe in favoarea sa.

S-ar putea să vă placă și