GANDIREA

ROLUL SI LOCUL IN SISTEMUL PSIHIC UMAN Gandirea face parte din categoria proceselor psihice de cunoastere superioare alaturi de memorie si imaginatie. Gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de prelucrare si intelegere a informatiei despre lumea externa (univers, natura, societate) dar si despre noi insine si face posibila rezolvarea problemelor complexe atat de ordin teoretic cat si practic. Prin ea se realizeaza saltul calitativ al activitatii de cunoastere de la particular la general, de la intuitiv-concret la formal-abstract, de la simpla constatare a existentei obiectului, la interpretarea si explicarea lui legica si cauzala. Astfel, putem afirma ca gandirea ocupa un loc central in sistemul psihic uman, centralitatea acesteia nu rezulta numai din cele descrise anterior, ci si din faptul ca aceasta apeleaza la resursele tutuoror proceselor si fenomenelor psihice si, la randul sau, actioneaza ca un adevarat mecanism de comanda-control asupra celorlalte procese si fenomene psihice (perceptie, reprezentare, memorie, imaginatie, limbaj, motivatie, afectivitate, atentie, vointa), reorganizantu-le si modelandu-le dupa criterii si exigente logice, intr-un cuvant, le confera dimensiunea rationalitatii. Datorita centralitatii gandirii in sistemul psihic uman, aceasta este luata ca prima coordonata a omului Omul este o fiinta rationala.

CU MEMORIA Gandirea organizeaza memoria si o structureaza inteligibil in vederea optimizarii ei (rapiditatea fixarii, trainicia pastrarii si fidelitatea reactualizarii). De asemenea, in cadrul memorarii voluntare, gandirea organizeaza materialului in scopul intelegerii, materialul memorat trebuind aplicata in rezolvarea de probleme. In functie de prezenta sau absenta intelegerii, gandirea faciliteaza memorarea logica ce se realizeaza pe baza intelegerii ideilor. Iar in cadrul memorarii mecanice faciliteaza tendinta de a introduce un sens chiar si acolo unde acesta lipseste prin procedeele mnemotehnice. Eficienta recunoasterii si a reproducerii ca forme ale procesului de reactualizare a memoriei este influentata de catre gradul de implicare a gandirii in cadrul proceselor anterioare de fixare si pastrare.

Rolul gandirii este esential in cadrul memoriei de lunga durata (MLD) , in special in cadrul memoriei semantice, unde intelesul informatiilor este pastrat intr-o vasta retea de idei, notiuni, operatii, s.a. CU IMAGINATIA Gandirea intervine in cadrul imaginatiei prin organizarea datelor, punerea lor in relatie si prin evaluarea produselor, oferindu-i date asupra realului si ghidand transformarile. Gandirea poate constrange imaginatia sa nu se indeparteze prea mult de realitate prin impunerea unor norme prea stricte, in acest sens, s-au dezvoltat anumite metode de stimulare a creativitatii si de depasire a blocajelor cognitive ce pot aparea. Un astfel de mecanism este brainstormingul realizat de catre psihologul american Al. Osborn.

 Procedeele imaginatiei au la baza operatiile gandirii si prezinta o corespondenta cu acestea. Spre exemplu, sinteza corespunde cu aglutinarea, analiza cu diviziunea. Iar comparatia este si ea prezenta prin analogie. CU LIMBAJUL De asemenea, fiind strans legat de aceasta, limbajul nu se va dezvolta fara aportul gandirii. Spre exemplu, in cazul debililor mintali, limbajul este unul sarac. Gandirea face posibila receptarea mesajului si a sensului acestuia prin intelegerea codului. Gandirea introduce un sens unitar in comunicare, astfel nu este suficient sa cunoastem intelesul cuvantului, ci si semnificatia acestora si cea de ansamblu. CU MOTIVATIA Gandirea isi pune amprenta asupra motivatiei realizand cea mai buna si cea mai rapida modalitate de a satisface necesitatile cu ajutorul operatiilor sale precum analiza, sinteza, comparatia, s.a. De asemenea, convingerile, idealurile si concepia despre lume i viaa au o component cognitiv, ceea ce inseamna ca toate acestea trec prin filtrul gandirii cale le transforma in notiuni, judecati si rationamente. Gandirea are rol in formarea optimului motivational prin aprecierea dificultatii sarcinii cu ajutorul operatiilor sale precum analiza, sinteza, comparatia, s.a. CU AFECTIVITATEA In cadrul afectelor, si gandirea are un rol important in controlul constient al subiectului prin evaluarea, analizarea, compararea si anticiparea actiunilor posibile si stapanirea acestora in cazul in care sunt prea explozive si violente. Gandirea intervine in formarea sentimentelor impunand latura rationala asupra celei afective prin operatiile sale, evaluand si determinand prioritatea acestor trairi afective intr-un anumit moment, daca impodobirea partenerului cu anumite calitati s-a facut pe baza unor criterii rationale sau pe baza unora afective precum si daca emotiile au fost cristalizate prea devreme sau prea tarziu. CU ATENTIA Gandirea perfectioneaza si organizeaza atentia prin intelegerea semnificatiei si a scopului in cadrul atentiei voluntare si prin dezvoltarea unor serii de strategii, de deprinderi in cadrul atentiei postvoluntare si prin anticiparea initierii sau finalizarii unei actiuni in cadrul atentiei espectative. Stabilitatea atentiei este o insusire a acesteia care presupune focalizarea neintrerupta asupra unui obiect , asupra careia gandirea isi lasa amprenta, aceasta perfectionandu-se odata cu formarea notiunilor stintifice. EX: Un prescolar isi va concentra mai greu atentia asupra invatarii unei lectii posedand notiuni empirice insa odata cu varsta, un adolescent sau un adult ce poseda anumite notiuni stintifice isi va concentra atentia mult mai usor asupra invatarii materialului deoarece vin in completarea informatiilor pe care deja le poseda si de care este interesat.

 CU VOINTA Gandirea este implicata in desfasurarea procesului voluntar, in anticiparea mijloacelor de atingere a scopului. Operatiile gandirii precum analiza si sinteza, compararea si evaluarea, intervin pe tot parcursul actului voluntar. In cadrul etapelor actului voluntar, gandirea intervine in lupta motivelor analizand si evaluand alternativele oferite de motive iar in cadrul verificarii, aceasta dispune evaluari de ordin cognitiv si pragmatic. CU PERSONALITATEA In cazul in care o persoana rezolva rapid si intr-o maniera originala anumite probleme, spunem despre aceasta ca are aptitudini intelectuale. Viteza gandirii este considerata un indicator al inteligentei in comportament, insa atunci cand toti ceilalti poseda aceleasi cunostiinte dar cineva gandeste mai repede. Gandirea este inclusa in organizarea superioara a inteligenta alaturi de alte procese si fenomene psihice cu care interactioneaza activ. Aptitudinea tehnica este o aptitudine complexa ce se bazeaza pe dezvoltarea mai multor procese si fenomene psihice, printre care si gandirea tehnica. Atitudinea are o componenta cognitiva ce este alcatuita din notiuni, judecati, rationamente, ceea ce-i confera rationalitate, adoptare in cunostiinta de cauza si anticiparea rezultatelor.