EBLIDA

Referat la Bazele Biblioteconomiei Costache Adelina, SID, anul I

nfiintat n 1992 de un grup de asociatii nationale de bibliotecari ce s-au vzut confruntate cu o serie de initiative europene n domeniul bibliotecilor, EBLIDA (European Bureau of Library, Information and Documentation Associations / Biroul European al Asociatiilor de Bibliotecari si Specialisti n Informare Documentar) este o organizatie independent. Reprezint asociatiile nationale de bibliotecari, documentaristi si arhivisti din Europa si actioneaz ca un canal de comunicare ntre membrii si si institutiile europene. Sarcina principal pe care o are este s fac lobby la Comisia European, la Parlamentul European, la Comitetul Regiunilor si la Consiliul de Ministri n numele bibliotecilor si al arhivelor din statele membre ale Uniunii Europene si din statele asociate. nc de la constituirea EBLIDA, membrii au nteles faptul c organizatia trebuie s fie flexibil pentru a reprezenta si a apra interesele bibliotecilor la nivel european. De-a lungul anilor, printre preocuprile sale s-au numrat: peisajul informational n schimbare, piata intern unic, cultura si educatia, lrgirea Uniunii Europene. Punctul asupra cruia EBLIDA s-a concentrat foarte mult este reprezentat de aspectele europene ale societtii informationale, n special copyright-ul si licentele pentru accesul la resursele electronice, organizatia promovnd accesul liber la informatie n era digital si rolul bibliotecilor si al arhivelor n oferirea unui astfel de acces. ntlnirea inaugural a EBLIDA a avut loc la Haga, n Olanda, pe data de 13 iunie 1992, organizatiile fondatoare fiind urmtoarele: Association des Bibliothcaires Franais (Franta), Association Franaise des Documentalistes et Bibliothcaires Specialiss (Franta), Associazione Italiana di Biblioteche (Italia), Associao Portuguese de Bibliotecrios, Arquivistas e Documentalistas (Portugalia), Bundesvereinigung Deutscher Bibliotheksverbnde (Germania), Danmarks Biblioteksforening (Danemarca), Enosis Ellenon Bibliothekarion (Grecia), European Association for Health Information and Libraries (Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord), Fdration des Associations de Documentalistes Bibliothcaires de l'ducation Nationale (Franta), Federacin Espaola de Sociedades de Archivstica, Bibliteconoma y Documentacin (Spania), Institute of Information Scientists (Regatul Unit), The Library Association of the U.K. (Regatul Unit), Nederlands Bibliotheek en Lektuur Centrum (Olanda). Organizatia este independent, fiind finantat n ntregime de ctre membrii si _ 37 de asociatii nationale si 120 de institutii individuale. EBLIDA este sprijinit n probleme de administratie de Asociatia Olandez a Bibliotecilor Publice (NBLC _ Nederlands Bibliotheek en Lektuur Centrum), secretariatul su aflndu-se la Haga.1

Dac initial problema complex a copyright-ului n era electronic a constituit domeniul principal de activitate al EBLIDA, acum, cnd exist cadrul legislativ n domeniul copyright-ului, organizatia are n vedere si alte aspecte esentiale pentru biblioteci si pentru utilizatorii acestora, precum dezvoltarea viitoare a societtilor colectionare si implementarea unor sisteme puternice de management al drepturilor digitale. Alte actiuni urmrite de EBLIDA sunt: promovarea rolului bibliotecilor si al culturii ntr-un nou tratat care va urma lrgirii Uniunii Europene, ncurajarea dezvoltrii bibliotecilor si a asociatiilor de bibliotecari din Europa Central si de Est prin implicarea acestora n proiecte finantate de Comisia European, elaborarea mpreun cu Consiliul Europei a unor ndrumri privind legislatia de bibliotec, promovarea bibliotecilor ca parteneri activi n initiativele europene privind educatia permanent etc. Obiectivele majore ale EBLIDA sunt: S serveasc si s promoveze interesele profesiilor din domeniul biblioteconomiei si stiintei informrii la nivel european; S ofere membrilor informatii actuale despre toate dezvoltrile relevante din Uniunea European; S consolideze cooperarea dintre membrii si.2 n ceea ce priveste modul n care este organizat, asociatia are trei organe: Consiliul, Comitetul Executiv si Secretariatul. Consiliul, compus din reprezentantii membrilor deplini si ai membrilor asociati, decide n privinta politicii asociatiei si a structurii sale generale. Drept de vot au doar membrii deplini si doar acestia pot fi alesi n Comitetul Executiv care detine toate functiile manageriale si administrative. Deciziile Consiliului si ale Comitetului Executiv, ca si activittile zilnice ale asociatiei sunt ndeplinite de ctre Secretariat. Ca membri deplini ai EBLIDA pot fi admise asociatiile profesionale din statele membre ale Uniunii Europene si organizatiile din statele membre ai cror membri provin n majoritate din aceste tri. Membru asociat poate deveni orice organizatie similar din state europene care nu sunt membre ale U.E., ca si orice alt organizatie, institutie sau bibliotec individual. Membrii asociati detin loc n Consiliu, dar nu au drept de vot. Pentru a-si informa membrii, EBLIDA editeaz dou publicatii: Hot News _ publicatie lunar asupra dezvoltrilor, la nivel european, n domeniul bibliotecilor, si Update _ tot o publicatie lunar, dar care prezint Apelurile privind Ofertele si Propunerile pentru a participa la

proiecte europene. Membrii EBLIDA au acces prin Internet la o list nchis unde gsesc o serie de stiri. De asemenea, site-ul web al asociatiei ofer informatii despre dezvoltrile recente din domeniul biblioteconomiei si stiintei informrii.3

Pentru promovarea intereselor comunittii bibliotecare exist diverse ci, dar asa cum arta Barbara Schleihagen n cadrul unei prezentri a asociatiei la o conferint IFLA, EBLIDA consider esentiale n activitatea sa cteva elemente.4 Acestea sunt:

Definirea zonei specifice de activitate asupra creia ar trebui s se concentreze actiunile de lobby. Urmrirea ndeaproape a noilor dezvoltri si colectarea n mod regulat a informatiilor de interes n domeniul biblioteconomiei si stiintei informrii. n acest sens, EBLIDA foloseste un serviciu zilnic de pres. Toate tipurile de materiale care vin prin post sunt citite si, de asemenea, site-urile web ale institutiilor relevante sunt vizitate cu regularitate. EBLIDA este nscris pe numeroase liste de discutii, a cerut statut de observator la WIPO si primeste invitatii pentru audieri la Parlamentul European. Este de o important extrem s stim ct mai curnd posibil ce se petrece, pentru a putea s reactionm rapid, la timp. Numai astfel putem s facem amendamente n favoarea bibliotecilor la rapoartele Parlamentului, nainte ca acestea s fie votate."5 Identificarea persoanelor cheie din domeniu este un aspect de o mare important. EBLIDA dispune de o baz de date cu aceste persoane care si desfsoar activitatea n cadrul institutiilor europene. Pentru informarea lor permanent cu privire la dezvoltrile din domeniul bibliotecilor, asociatia le trimite publicatiile sale lunare. Au loc si ntlniri cu aceste persoane cheie si, de asemenea, sunt trimise documente de pozitie ale EBLIDA si scrisori factorilor decizionali importanti. n activitatea de lobby este indispensabil si implicarea expertilor din cadrul EBLIDA. Reunirea acestora se realizeaz prin formarea unor grupuri de lucru specializate n diferite activitti care prezint interes pentru membri. Formarea de aliante cu alte organizatii este, de asemenea, util n procesul de lobby. Atunci cnd redacteaz documentele de pozitie, EBLIDA plaseaz ntotdeauna bibliotecile n contextul domeniilor prioritare ale Uniunii Europene, indicnd rolul pe care aceste institutii l pot avea n sprijinirea unei societti democratice, cu acces egal la informatie, n sprijinirea eforturilor privind educatia permanent a cettenilor. EBLIDA a participat si a vorbit n numele bibliotecilor la numeroase conferinte, audieri publice sau forumuri deschise, element, de asemenea, important n realizarea obiectivelor asociatiei. Pentru promovarea serviciilor de bibliotec la nivel european, EBLIDA utilizeaz o serie de fapte si cifre extrase din cercetri recente asupra impactului economic si social pe care l au institutiile documentare Proiectele europene n care EBLIDA s-a implicat sunt urmtoarele:6 PULMAN (Public Libraries Mobilising Advanced Networks / Biblioteci Publice Integrate n Retele Avansate), (2001-2003).

 CELIP (Central and Eastern European Licensing Information Platform / Platforma de Informare privind Licentele n Europa Central si de Est), (2000-2002). TECUP (Testbed Implementation of the ECUP Framework / Model de Implementare a Cadrului ECUP), (1999-2001). CECUP (Central and Eastern European Copyright User Platform / Platforma Utilizatorului de Copyright pentru Europa Central si de Est), (1999-2000). ECUP (European Copyright User Platform / Platforma European a Utilizatorului de Copyright), (1996-1999). Desi EBLIDA si-a realizat de-a lungul anilor obiectivele, Comitetul Executiv a hotrt n 1999 c este necesar o revizuire a acestora, ca si elaborarea unei strategii pe termen mediu si a unui program de lucru pe termen scurt. O echip de lucru (format din Presedintele si Directorul EBLIDA si ctiva experti) a elaborat o Strategie pentru viitor (2001-2005), document care a fost trimis membrilor organizatiei. Amendamentele acestora au fost acceptate de Comitetul Executiv, iar ulterior Consiliul a aprobat strategia, n mai 2001. Documentul analizeaz activitatea si realizrile EBLIDA si defineste directia si priorittile asociatiei pentru intervalul 2001-2005, constituind n acelasi timp si un instrument promotional pentru grupurile tint ale organizatiei si pentru atragerea de noi membri. Strategia a fost elaborat n urma analizei SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats / Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitti, Amenintri) ntreprins de echipa de lucru, iar recomandrile sale privesc consolidarea asociatiei, dar constituie si un rspuns la mediul informational aflat ntr-un proces de schimbare rapid, la societatea informational si la noua economie cultural, la aspectele privind convergenta tehnic si organizational, la noile profiluri profesionale, la procesul de lrgire a Uniunii Europene spre Europa Central si de Est. Strategia abordeaz aspecte precum: declaratia privind misiunea; directia politicii, inclusiv domeniile largi asupra crora EBLIDA ar trebui s se concentreze; priorittile, tinndu-se cont de resurse; impactul activittii desfsurate de EBLIDA; publicatiile si promovarea; membrii; definirea grupurilor tint; resursele si finantarea; cooperarea cu alte organizatii, relatia cu IFLA; cooperarea international.7 n ceea ce priveste misiunea, asa cum se arat n documentul mentionat mai nainte, EBLIDA este vocea reprezentativ si legitim a bibliotecarilor si a specialistilor n informare din Europa. Misiunea sa este s fac lobby si s se implice alturi de organele executive de la nivel european n elaborarea politicilor relevante pentru membrii si, asigurndu-se c punctele de vedere ale acestora sunt reflectate n documentele de politic si n legislatie."8 Declaratia din strategie privind obiectivele EBLIDA, reafirm si rentreste obiectivele declarate n actul juridic de nfiintare al asociatiei. Priorittile declarate ale EBLIDA sunt cresterea numrului de membri, inclusiv din sectorul arhivelor, si sporirea puterii financiare a asociatiei. Aceste elemente vor determina

mbunttirea serviciilor oferite membrilor si cresterea eficientei activittilor organizatiei. Serviciile ar trebui s fie revizuite n mod continuu, iar asociatia ar trebui s ofere sprijin initiativelor valoroase, conform strategiei pentru viitor, care a pus n discutie si ideea instituirii unui premiu european pentru realizri n domeniul informrii. O atentie deosebit va fi acordat n anii urmtori si colaborrii cu alte organizatii, n acest sens fiind necesar dezvoltarea unei politici clare.9 Printre aspectele relevante pe care EBLIDA si-a propus s le abordeze n viitor se numr: Politicile privind societatea informational, n special copyright-ul si drepturile nrudite, politica privind telecomunicatiile, educatia permanent, prezervarea materialelor traditionale si digitale, libertatea de exprimare, accesul la informatiile privind sectorul public, definirea si dezvoltarea noilor abilitti profesionale pentru sectorul informrii, comertul electronic. Rolul bibliotecilor si arhivelor ca centre de cultur si educatie n societatea cunoasterii, inclusiv politicile europene asupra mostenirii culturale. Dezvoltarea cooperrii si politicile comune cu arhivele. Politicile privind crtile si lectura. Politica regional. Lrgirea Uniunii Europene. TVA pe produsele electronice.10 Programul de lucru al EBLIDA n intervalul 2001-2002 a inclus printre punctele principale implementarea strategiei si cresterea venitului de baz. n aceast perioad, asociatia a avut printre preocupri monitorizarea implementrii la nivel national a Directivei U.E. asupra copyright-ului n societatea informational, reprezentarea la Comisia European a pozitiei bibliotecilor asupra revizuirii asteptate a Directivei U.E. privind bazele de date, sprijinirea n mod activ a initiativei IFLA privind reconstruirea comunittii bibliotecare din Kosovo etc. De asemenea, EBLIDA a continuat s coordoneze proiectul CELIP si s ncurajeze participarea asociatiilor din Europa Central si de Est la activitatea sa, dar si s-si ndeplineasc rolul pe care l are n proiectul PULMAN, prin oferirea de sprijin strategic n organizarea unor servicii inovatoare de informare public n bibliotecile, arhivele si muzeele de pe ntregul continent. Actiunile de autopromovare au avut ca rezultate realizarea unui scurt raport anual, dezvoltarea site-ului web al asociatiei, organizarea unui atelier public autofinantat pe tema achizitiei resurselor electronice pentru profesionistii din domeniul informrii etc.11 n cei 10 ani de existent, EBLIDA a realizat obiectivele pe care si le-a propus si a dobndit o reputatie solid. Pentru viitor, se preconizeaz o consolidare a organizatiei si o crestere a eficientei activittilor pe care le desfsoar, ca urmare a revizuirii misiunii, a planului de actiune si a obiectivelor propuse.

1 Vezi EBLIDA Constitution, http://www.eblida.org/eblida/constitution.htm; Libraries from a European perspective. The role and work of EBLIDA 1992-2002, http://www.eblida.org/eblida/whyeblida.htm 2 Vezi About EBLIDA, http://www.eblida.org/eblida/about.htm 3 Ibidem. 4 Vezi Barbara Schleihagen. How does EBLIDA promote the interests of libraries at European Union level? n: 63rd IFLA General Conference. Copenhagen, 1997, Booklet 6, p. 7-9. 5 Ibidem, p. 8. 6 Vezi European Projects. Projects with EBLIDA involvement, http://www.eblida.org/projects/projects.htm 7 Vezi Strategy Review 2001-2005, http://www.eblida.org/strategy main_strategy.htm 8 European Bureau of Library, Information and Documentation Associations. Strategy for the future: 2001-2002. 2001, p. 4, www.eblida.org. 9 Ibidem, p. 5-9. 10 Ibidem, p. 5. 11 Vezi Work Programme 2001-2002, http://www.eblida.org/eblida/workpro1.htm

http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/porumbeanu/3.htm