Cursul 1 - profesorul: sa tina cont de doua componente fundamentale specialist pe domeniul pe care l reprezinta cadru didactic - cunostinte de psihologie,

e, pedagogie, didactica scoala traditionala - elevul e considerat un element care nu stie nimic; asemenea unei cutii goale ce e umpluta de profesor scoala pentru diversitate - elevul = participant activ la elaborarea informatiei si a cunostintelor; profesorul e doar un ghid, un explorator, ce conduce elevul spre descoperirea continutului nvatarii - profesorul = sursa de experient; mediaza ntre cunoasterea valorilor si elevii clasei; nu poate detine adevarul

profesorul = autoritate, detine adevarul; prin actul predarii mparte adevarul; nu accepta opinii, controverse; elevul trebuie sa reproduca ce spune profesorul - relatia scolii cu parintii e aproape inexistenta; are un caracter informal si ocazional; parerea parintilor n legatura cu predare sau atitudinea profesorilor nu conteaza locul unde are loc nvatarea; fara a menaja copiii n fata volumului de cunostinte ce trebuie asimilate neconditionat nvatamnt reproductiv; nvatamnt informal (spre deosebire de formativ!)

- parintii participa direct; pot chiar influenta deciziile ce privesc actul educational

scoala e locul unor situatii stimulative; flexibila si variata din pov al actului nvatarii nvatarea sa nu fie impusa; sa aiba loc o selectie a tipurilor de nvatare - sa fie adaptatw la dorintele si posibilitatile elevilor scoala sa nu se adreseze doar elitelor; performanta <> olimpiada; performanta = orice r 949h72j ezultat superior obtinut de fiecare n parte (eg: de la 7 la 9)

cum putem crea acest cadru nou? - 2 didacticieni englezi (tot pe didactica istoriei) stilul nvatarii --------influentat de---------- stilul predarii (aici trebuie lucrat !) - 2 stiluri ce difera n intentii, scop, obiective:

de suprafata (dominat de intentia de a nsusi informatia; de a o accepta pasiv) de profunzime (dominat de intenti a de a ntelege ceea ce se preda; elevul sa se angajeze critic si activ) istoria e vazuta adesea ca memorizare si reproducere DAR trebuie dezvoltata mai ales gndirea critica - ce se refera mai ales la trezirea constiintei cresterea sentimentului de participare a celui ce nvata, la descoperirea sentimenului nvatarii si sa vada utilitatea acestui continut dezbaterea ideilor; sa ofere argument pentru ideile sale sa accepte existenta unor puncte de vedere diferite Didactica = a i nvata pe altii - o stiinta; s-a desprins din filosofie = stiinta predarii, nvatarii, evaluarii (PIE) n toate domeniile de actiune pedagogica = teoria instruirii gndirea didactica si problemele didacticii - Plato si Socrate n Grecia Antica au observat schimbarile din secolul V si au considerat ca e nevoie de o forma institutionalizata a predarii - 1613, folosit prima oara cuvntul de Ratke = pedagog - 1657, Didactica magna a lui Comenius - termenul se impune didactica = teorie a nvatarii trebuie sa nvatam totul pe toti oamenii - sec XIX, didactica e integrata n nvatamnt Herbart, Raine (?) sec XX, n 60s, schimbare radicala: apar numeroase teorii didactice; se accepta ideea ca aceasta disciplina nu are afirmatii definitive; poate fi mbunatatita - didactica are controversele ei; exista "conflict" pedagogi - didacticieni (care a fost prima? Pedagogia s-a nascut din didactica sau invers?) definitie: DIDACTICA = stiinta organizarii si desfasurarii procesului de nvatare n formele sale organizate, asigurnd ndeplinirea scopurilor - fiecare discplina scolara are propria didactica disciplina scolara=stiinta organizarii si desfasurarii procesului de nvatare a disciplinei respective - pedagogie -> didactica -> metodica

1. 2. 3. 1. 2. -

metodica e subordonata didacticii; ea se ocupa cu inventarierea si structurarea continutului de nvatat, a obiectivelor pe teme, a metodelor si mijloacelor adecvate pentru fiecare tema didactica istoriei e orientata spre natura cunostintelor scolare n domeniul istoriei si spre modalitatile de transmitere a acestora elevilor, avnd drept scop initierea profesorilor n practica procesului de PIE didactica istoriei are ca componente esentiale organizarea nvatamntului istoriei n scoala romneasca obiectivele predarii istoriei n scoala metodele si mijloacele folosite de profesor metodele de predare sunt si foarte bune metode de evaluare a elevului nu evaluam ce nu stie elevul, ci ceea ce stie obiectivele istoriei ca disciplina scolara generale - achizitia unui sistem de cunostinte istorice; formarea gndirii istorice; formarea capacitatilor intelectuale si practice obiective de referinta/specifice - reconstituirea trecutului, explicarea si ntelegerea evenimentelor istorice, formarea atitudinilor informatia - sa devina - cunoastere; informatia nu e echivalenta cu cunoastere (!)

Cursul 2 Istoria ca disciplina de nvatamnt

istoria:

ca stiinta (domeniu de cercetare; informatie inedita) ca disciplina scolara (informatie acceptata) cele 2 se ntlnesc prin metode, mijloace, obiective - disciplina n care rolul profesorului a ramas cel mai important si n care se pune accent pe memorizare - aspecte negative Istoria ca disciplina de nvatamnt rol esential n formarea capacitatii de interpretare, de ntelegere si de actiune; teoretic, pentru ca practic nu se prea aplica - functii de cunoastere - ntelegerea stiintifica a evolutiei societatii, a actiunii omului, a organizarii si functionarii societatii n diferite timpuri si spatii practice (foarte importante!) - formarea personalitatii - formarea gndirii critice si logie - formarea deprinderii de a sintetiza, argumenta si interpreta fenomenele, procesele, evenimentele etc

- formarea de atitudini si comportamente istoria trebuie sa se adreseze mintii si sufletului ("ratiune si simtire") Raymond Aron: "la un anumit moment, un ins ncepe sa reflecteze la aventura lui, o colectivitate la trecutul ei, omenirea la evolutia ei. Astfel se nasc autobiografia, istoria nationala si locala, istoria universala" Voltaire, sec XVIII, o noua viziune asupra istoriei: si politica si culturala - 1789: istoria nationala - caracterul istoriei 1. educativ - "carte de nvataminte" - exemplu pentru prezent si de prospectare a viitorului; pentru a ntelege prezentul si a prospecta viitorul trebuie sa te ntorci n trecut Marc Bloch - istoria = "solidaritatea timpurilor" A.D.Xenopol: "Scopul istoriei este de a ne face sa ntelegem starea de fata a fiecarui popor n parte si a omenirii n genere si directia pe care vor apuca popoarele si omenirea n viitor" L.Blaga: "Cu greutatea trecutului ne-am obisnuit ca si cu greutatea atmosferei: nici nu am putea exista fara ea" T.Vianu: "Istoria este obiectul cel mai interesant al culturii. Este cult cu adevarat numai omul care stie de unde vine si ncotro se ndreapta" M.Bloch: nentelegerea prezentului deriva n mod fatal din necunoasterea trecutului; incapacitatea de a patrunde semnificatia experientei trecutului depinde de neatentia cu care este privit prezentul - "model" oferit de istorie - nu neaparat o personalitate ce nsumeaza toate calitatile, ci poate fi si un model negativ - nu se poate preda istoria fara cunoasterea temeinica a trecutului - manualul = istorie seaca, rece; depinde de profesor ca istoria sa prinda viata pentru copii umanist - disciplina umanista pentru ca are n centru omul si activitatea umana transformatoare stiinta de sinteza - interdisciplinar - omis n scoala, dar toate disciplinele au acest caracter istoria opereaza cu concepte, notiuni specifice si altor discipline, apeleaza la cunostintele elevilor dobndite de la alte discipline aprofundeaza cunostintele istoria = fundament pentru cunostintele dobndite de elevi la alte discipline (eg: limba si literatura romna, literatura universala, fizica, chimia, geografia, economia, filosofia etc) eg: legatura istorie - geografie: si istoria se preda folosind harti H.I.Marrou: "Istoria trebuie studiata nu numai din punct de vedere al obiectului ei, dar si din acela al subiectului care vrea sa cunoasca" Curs 3.

- termenul de instruire educationala nu este cel mai potrivit n toate situatiile Obiectivele si competentele predarii istoriei - istoria ca domeniu de cercetare sI ca disciplina scolara - istoria ca disciplina scolara - i putem asocia anumite ntrebari ce trebuie urmarite pentru proiectarea lectiei CE? - tema, continutul CUI?PT CINE? - grupul tinta DE CE? - cu ce scop predam acele lucruri; obiectivele CUM predam ca ei sa nteleaga? Metodele CU CE? Mijloacele CT? Cantitatea de informatie - obiectivele vizeaza elevul; le formulam gndindu-ne la acel grup tinta; "ce trebuie sa stie elevul" accentul sa cada pe nvatare si nu pe predare - obiectivele principale le gasim n planul de nvatamnt, programa scolara etc - definitie: OBIECTIVUL = scopul care trebuie atins n nvatare; ce trebuie sa stie elevul dupa ce parcurge anumite etape de nvatare - pentru clasele V-IX mai ales (1) dobndirea unui sistem de informatii specifice istoriei - eg: periodizare, caracteristicile fiecarei epoci, evenimente, procese economice, sociale, politice, culturale; plasare n spatiu si timp; descriere fapte istorice (2) dezvoltarea gndirii istorice - sa defineasca termenii esentiali; eg: statul cultura; notiuni istorice - chiar cu propriile cuvinte - sa opereze corect cu notiunile n analiza evenimentelor istorice (eg: sa le insereze corect n anumita epoca) - sa analizeze faptul istoric prin raportarea la cauza si efect; efectul poate sa se transforme n cauza; sa nteleaga modul n care evenimentele se nlantuiesc sa stabileasca prin analiza si comparatie ce au n comun diferite evenimente istorice din acelasi timp si spatii diferite sau din spatii diferite n acelasi timp (3) formarea conceptiei stiintifice - ideea de evolutie a societatii - sesizarea factorilor determinanti ai evolutiei (economici, sociali, politici, culturali) - ntelegerea interdependentei factorilor n dezvoltarea societatii; - ntelegerea cauzalitatatii si caracterului legic al dezvoltarii societatii (4) sa si nsuseasca valorile moral-formative oferite de lectiile de istorie; respect fata de valorile locale, culturale, universale

obiectivele (1)-(3) vizeaza aspectul informal al nvatamntului; = asimilarea valorilor culturale esentiale acumulate de omenire n timp (4) vizeaza aspectul formal - dezvoltarea capacitatilor native intelectuale dar si a capacitatilor moral-estetice Competentele = ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi, dobndite prin nvatare; dobndirea de competente permite identificarea si rezolvarea n contexte diferite a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu: "ce poate sa faca elevul cu ceea ce stie" - esp la nivelul claselor X-XII - dobndirea de competente vizeaza si utilizarea de abilitati - similare cu ale specialistului DAR adaptate propriei capacitati intelectuale eg de competente: receptarea, prelucrarea, algoritmizarea, exprimarea, transferarea 1. Receptarea = identificarea unor notiuni, procese, evenimente; observarea; culegerea de date din surse diferite, compararea lor; sa poata defini unele concepte 2. Prelucrarea primara a datelor - comparare date si stabilire relatii; clasificari de date, informatii; sa poata investiga, explora datele 3. Algoritmizarea - reducerea la o schisma, la un model; - sa anticipeze unele rezultate - sa reprezinte informatiile culese - sa stie cum sa le prezinte n fata unui auditoriu prin esentializare - sa remarce unele invariatii 4. Exprimarea - utilizarea unui limbaj specific; descrierea unor procese, evenimente, fapte istorice cu ajutorul limbajului specific - generarea de idei si argumentarea unor enunturi 5. (o putem lega de 2 ) prelucrarea secundara a rezultatelor - compararea, interpretarea, analizarea situatiilor 6. Transferul - n ce masura ce a lucrat elevul se poate aplica si n alte domenii; generalizarea si particularizarea; integrarea unor domenii interdisciplinaritate - valorile si atitudinile - e discutabil daca sunt sau nu comptente Metodele + mijloacele = strategiile didactice - predare si nvatare Actul predarii Didactica traditionala traditionala; scoala Didactica actuala; diversitate scoala pentru

A. Rolul elevului - urmareste prelegerea, expunerea, explicatia profesorului sa retina si sa reproduca ideile auzite

pov proprii - ncurajat sa le exprime, pentru a ntelege modul sau de gndire schimb de idei cu ceilalti: colegi si profesor

accepta n mod pasiv ideile transmise lucreaza izolat, nvata singur

argumenteaza si si pune ntrebari pentru a ntelege anumite idei coopereaza n rezolvarea problemelor si a sarcinilor de lucru; i se dezvolta puterea de a comunica si coopera cu colegii si profesorul faciliteaza si modereaza nvatarea; ajuta elevul "sa nvete sa nvete", sa nteleaga, sa analizeze, sa si puna ntrebari ajuta elevii sa nteleaga si sa explice punctele de vedere propuse se manifesta ca un partener de nvatare; prietenul mai mare, care are experienta

B. -

Rolul profesorului expune, tine prelegeri impune puncte de vedere se manifesta ca un parinte

C. Modul de realizare a nvatarii nvatarea are loc mai ales prin memorare si reproducere; prin apel la exemple clasice, valide; nu sunt deschise discutii, nu sunt puse probleme controversate nvatarea conduce la competitie ntre elevi, cu scopul de a ierarhiza D. Evaluarea masurarea si aprecierea cunostintelor accentul pus pe aspectul cantitativ - clasificare statica a elevilor

nvatarea se realizeaza prin formarea de competente si deprinderi practice nvatare prin cooperare si competitivitate; teoria inteligentelor multiple

masurarea si aprecierea competentelor accentul pus pe elementele de ordin calitativ: valori, atitudini se vizeaza progresul n nvatare al fiecarui elev (! La definitia performantei)

CURS 4 (7 noiembrie 2005) PIE: procesul de predare-nvatare-evaluare Formarea si dezvoltarea gndirii istorice si a limbajului istoric - trebuie sa operam cu notiunile de istorie si alte notiuni istorice = esenta procesului nvatarii dirijate si constiente a continutului acestei discipline ce e mai important? Sa stii notiunile sau evenimentele?

primul pas e cunoasterea faptelor, ce implica formarea notiunilor; conducem gndirea elevului de la analiza/prezentare la ntelegere - fromarea notiunilor = rezultat al unui proces de gndire n cadrul caruia se stabilesc elementele esentiale si comune unor grupuri de evenimente istorice asemanatoare notiunile de istorie nu au un caracter static - elevul trebuie facut sa nteleaga aceasta continutul notiunilor se largeste - eg: democratie, stat notiunile istorice generalizeaza esentialul notiunea de ISTORIE integreaza: fapte, date, evenimente din locuri si timpuri diferite odata notiunea formata, integram n ea urmatoarele fapte, evenimente istorice - 2 posibilitati: poti pleca de la notiune SAU prezentarea faptelor nvatarea istoriei e un proces ndelungat - istoria nu studiaza fenomene izolate, ci studiaza fenomenele ntr-o interdependenta si nlantuire cauzala - formarea notiunilor istorice din pov psihologic - 2 etape 1. formarea si elaborarea notiunilor - prin diverse activitati: analiza, comparare, abstractizare, generalizare etc - aceste activitati, sa duca elevul spre ntelegerea notiunilor istorice 2. consolidare, operare - cuprinde 2 actiuni mentale conoslidare, fixarea notiunilor operare dupa aceea, urmeaza SINTEZA - aici apare si un continuu proces de actualizare a cunostintelor dobndite consideram o notiune formata doar daca devine un instrument de dobndire a unor cunostinte noi si daca elevul poate opera cu aceste situatii noi (iata cum de la abstract ne ntoarcem la concret!) - este un proces continuu - cel putin 1 pe ciclu (5-8, 9-12) CONCRET - formare NOIUNE (obtinem definirea abstracta) - OPERARE (cu notiunea, pe alte situatii concrete) (se poate porni si: ABSTRACT - NOIUNE spre concret + ABSTRACT operare cu notiunea n alte situatii) - pe lnga studierea faptelor, evenimentelor si formarea de notiuni, mai apare un element de ntelegere a relatiilor dintre notiuni, a formarii unui sistem de notiuni (cteva activitati: ierarhizare, ordonare, clasificare - la fal cum formezi o familie de cuvinte)

eg: notiuni din istoria universala aplicate la istoria romnilor DEFINIIA: notiunea istorica = forma a gndirii capabila sa esentializeze fenomenele istorice asemanatoare; nu enunta formele particulare pe care le pot lua fenomenele, ci trasaturile comune care le asigura unitatea si permanenta eg: cultura, timp, spatiu, ordine sociala, stat, democratie - pentru timp: sa faci plansa cu cifrele romane + elementele de cronologie (secol, mileniu, deceniu) - cronologia sa fie verificata pe parcursul ntregului an - pt spatiu: f importanta harta - continente, fluviile cele mai importante (eg: la Egipt), tarile si vecinii tipuri de profesori - profesorul strut - respinge noul - profesorul ciocanitoare - cicalitor; aplica aceleasi metode - profesorul pinguin - se misca foarte ncet; nu depune prea mult effort - profesorul pescarus - rapiditate n adaptare, anticipeaza - profesorul porumbel - profesor zburator; aduce noile metode, le aplica si le transmite mai departe - profesorul vultur - foarte receptiv, aspira spre naltimi; foarte atent la toate metodele noi; foarte ager CURS 5 (14 noiembrie 2005) Lectia de istorie Definitia - din perspectiva organizatorica = forma de organizare a activitatii care se desfasoara n clasa sub ndrumarea unui profesor, ntr-un interval de timp precis determinat pe baza cerintelor din programa scolara si n functie de orarul scolar; mai potrivit: "cu participarea unui profesor" (nu conditia!) - din perspectiva continutului = se impune ca un sistem de idei asamblate logic si didactic n corelatie cu cerintele psihopedagogice referitoare la predarea nsusirea cunostintelor, valorificarea lor, verificarea, evaluarea si notarea rezultatelor - act de creatie: profesorul si exerseaza puterea de imaginatie si rolurile pe care le poate juca n timpul orei - = unitate logica, didactica si psihologica Virtuti - asigura nsusirea sistemaitica a bazelor stiintelor - dezvolta cunoasterea si puterea creatiei - exercitiu de dezvoltare a spiritului de observatie, a imaginatiei, a gndirii abstracte si a gndirii estetice

- ofera elevului posibilitatea sa si formeze convingeri si sentimente - asigura un sistem de relatii ntre profesor - elev, elev - elev - sa se faca un transfer: accentul sa se puna pe nvatare, nu pe predare Tipuri de lectie 1. lectia de comunicare a unostintelor (mixta sau combinata) - vizeaza: realizarea mai multor sarcini didactice: comunicare sistematizare fixare evaluare - structura relativa momentul organizatoric: prezenta, salut, mutari din banci etc verificarea cunostintelor/continuturilor: ascultare, notare pregatirea elevilor pentru receptarea noilor cunostinte: prin conversatie introductiva, prin actualizarea unor cunostinte dobndite anterior, prin prezentarea unei situatii - problema etc; pas recent, dar nu prea respectat de profesor (!) precizarea titlului si a obiectivelor (scris pe tabla !!! ) eg: "Nou astazi facem revolutia de la 1848 ca sa aflam ." comunicarea/nsusirea noilor cunostinte: folosirea metodelor si mijloacelor eficiente fixarea si sistematizarea cunostintelor predate (sa se faca n timpul predarii!) prin exercitii aplicative si prin repetare explicatii pentru continuarea nvatarii acasa si pentru realizarea temei - maximul 3 obiective stabilite 2. lectia destinata formarii deprinderilor si priceperilor - vizeaza: munca cu documentele istorice, cu materialele arheologice, numismatice, etnografice antrenarea elevilor n organizarea unui muzeu, a unei expozitii, a cabinetului de istorie elaborarea de eseuri, lucrari, planse, harti studiul manualului, a bibliografiei - sarcina principala: munca independenta - structura relativa momentul organizatoric precizarea temei si a obiectivelor activitatii actualizarea si/sau nsusirea unor cunostinte necesare desfasurarii activitatii

demonstratia/executia modelului (profesorul o face) antrenarea elevilor: se dau sarcini etc realizarea independenta a lucrarii aprecierea performantelor elevilor, comunicarea concluziilor 3. lectia de verificare, control si apreciere a cunostintelor - = lucrari (dar nu extemporale neanuntate, care nu se mai dau) - vizeaza constatarea nivelului de pregatire al elevilor ncadrarea cunostintelor n noi dimensiuni de referinta - testele se anunta: se anunta testul, ce verificam si cum verificam - structura precizarea continutului ce urmeaza a fi verificat verificarea continutului: evaluare orala sau scrisa 4. lectia de recapitulare, de fixare si sistematizare a cunostintelor - vizeaza consolidarea cunostintelor nvatate aprofundarea lor completarea unor lacune se realizeaza prin RECAPITULARE: nu nseamna reluarea ntr-o forma identica a unitatilor de continut nsusite - conditia de baza: REDIMENSIONAREA continuturilor n jurul unei idei ce valoare cognitiva relevanta ("concept - ancora") lectie necesara, desi acum e cam evitata (pentru ca e greu si pentru profesor si pentru elev) - se fac: la sfrsit de lectie, capitol, semestru, an scolar - structura relativa precizarea continutului si a obiectivelor plan de recapitulare - 2 tipuri: nainte de lectia propriu-zisa SAU ora propriu-zisa recapitulare pe baza planului stabilit aprecierea activitatii elevilor - variante de lectii dupa ntinderea continuturilor a. lectia de repetare curenta dupa cteva lectii b. lectia de recapitulare a unor capitole, teme mari c. lectia de sinteza: capitole, sfrsit de semestru, an - desfasurarea acestor lectii forme clasice dezbatere referate, eseuri (elevul trebuie sa stie sa l prezinte)

proiectii (de filme) folosirea de fise joc teatru revista etc Cum facem nceputul/finalul unei lectii interactiv? (o ora "activa"): - schimb de experienta: metode de nceput nu trebuie sa dureze mai mult de 5-7 minute oferim stimulente pentru nceperea schimbului de idei (eg: sa defineasca un cuvnt/notiune din lectie, sa i ntrebam daca stiu ceva despre un eveniment, daca cunosc personalitati dintr-o anumita epoca istorica, sa le cerem opinia despre un subiect) cerem elevului raspunsul scurt la ntrebari sau le cerem sa scrie pe o hrtiuta, sa lucreze cu colegul de banca pentru a compara notitele, fac schimb de idei cu alti colegi - pna ramn doar 2-3 ideim care se prezinta se intra n lectie nceput amuzant: exercitii amuzante, glume despre un eveniment, o personalitate istorica - se poate porni de la o fotografie, de la o piesa muzicala (o lectie se poate face si pe fond muzical) Cum ncheiem ora? - exista profesori ce vor sa acopere cu orice pret materia n verificare - important: nu e acoperirea a tot ce s-a predat - metode revizuirea conceptelor - prin ntrebari; eg: la ce se refera evenimentul X? de ce e important evenimentul/personalitatea/situatia? Ce importanta are pentru tine o anumita problema? ntrebare-raspuns pregatim de acasa 2 fise mici cu 2 ntrebari (1/fisa) si cerem elevului: "am o ntrebare despre." sau "poti raspunde la o ntrebare despre" autoevaluarea (eg: un test despre cum apreciaza lectia) - "mi-a placut sa aflu.", "mi s-a parut plicticos sa.", "cel mai usor/dificil a fost sa.", "mi propun sa." - posibile raspunsuri ale elevilor; "recomand profesorului meu." etc CURS 6; 21 noiembrie 2005 Metodele didacticii din greaca: "methodos" - odos=cale; methoi=catre - metoda=desemneaza procesul complex care are ca finalitate concretizarea obiectivelor educationale

metodele=cai de solutionare a problemelor complexe, planificate, repetabile si confirmate de experienta au un caracter polifunctional: capacitatea lor de a atinge concomitent mai multe obiective si competente - METOD metodologie didactica = ansamblul metodelor si procedeelor utilizate n procesul de nvatamnt; presupune: natura, functiile, clasificarea metodelor pedagogice (parte a tehnologiei educationale) metodica procedeu didactic=secventa a metodei, un detaliu care particularizeaza metoda Metodele expozitive sunt metode traditionale - expunerea sistematica a cunostintelor; derivatii ale expunerii: povestirea descrierea explicatia prelegerea alte metode expozitive: conversatia, demonstratia, discutia, dezbaterea, problematizarea, comparatia, descoperirea, modelarea, evocarea Metode, tehnici si procedee - metode moderne - pentru eficienta nvatarii si pentru dezvoltarea gndirii abstracte si critice - pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare si colaborare SINELG = sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gndirii - stiu/vreau sa stiu/am nvatat - jurnalul cu dubla intrare - eseul de cinci minute - ciorchinele - mozaicul - turul galeriei - cubul - bulgarele de zapada - brainstorming - metoda asaltului de idei; vine din dezbatere si discutie - aceste metode moderne formeaza competente generale a. realitatea este multipla, de multe ori conflictuala b. adevaruri absolute nu exista c. descriptiile si explicatiile fenomenelor nu sunt si nu pot fi neutre d. lumea poate fi interpretata n moduri diferite e. exista semnificatii alternative pentru lucruri, fapte, fenomene, evenimente, stari

se formeaza patru competente fundamentale (piloni, stlpi ai cunoasterii) a nvata sa cunosti (sa stii) a nvata sa faci a nvata sa traiesti mpreuna cu ceilalti a nvata sa fii - exista metode traditionale/clasice moderne/actuale/active - alegerea metodelor nu este ntmplatoare: fiecare lectie trebuie gndita n functie de nivelul intelectual al copilului, de grupa de vrsta si de nivelul de ntelegere al copilului - metode centrate pe predare centrate pe nvatare, comunicare - metode pasive active Cursul 7; 28 noiembrie 2005 Expunerea. Povestirea. Conversatia. Descrierea 1. Expunerea = metoda prin care profesorul prezinta oral un continut cu caracter informativ ntr-o forma ordonata si accesibila elevilor - are mai multe variante povestirea explicatia descrierea prelegerea - are mai multe dezavantaje comunicarea este indirecta - avem un monolog al profesorului transmite informatiile de-a gata se bazeaza pe verbalism si formalism - nu se poate evita aceasta metoda n lectiile de istorie, comunicarea orala fiind necesara, dar se poate imprima un caracter activ pentru a evita monotonia, plictiseala etc Cum sa faci o expunere mai activa? - se alterneaza secventele de expunere cu strategii active - introducere ntrebari prin care elevul sa emita judecati utilizarea unor mijloace de nvatamnt: calculator, imagini, planse, diapozitive etc

expunerea trebuie sa fie plastica, emotionala; n cadrul ei se pot folosi epitete, atruite, metafore - se apeleaza si la alte metode: explicatie, comparatie 2. Povestirea = metoda expozitiva cu caracter narativ, descriptiv, a dinamicii faptelor istorice n mod accesibil, gradat, cronologic, captivant - sunt importante: mimica, gesturile, tonul cuvintelor - profesorul sa fie un excelent povestitor si un bun actor - aceasta metoda ar trebui sa se foloseasca la clasa a IV-a, nceputul clasei a V-a - metoda poate fi modernizata prin folosirea de planse, imagini si film (artistic si documentar) Cum i nveti sa povesteasca? - povestiti: n propozitii scurte cel mai spectaculos aspect din. ce v-a impresionat din filme, fotografie (ce vad?) 3. Descrierea = o forma de expunere prin care prezentam trasaturi, detalii, caracteristici ale unui eveniment istoric, fapt istoric, proces - presupune proiectarea unei situatii de nvatare (ntrebari, teme) Clasificare a descrierilor istorice a. stiintifice - eg: orasul-stat este. (descrierea unei notiuni) eg: cerem: prezentarea unei carti b. literara - a unor evenimente eg: cerem descrieti n cuvintele voastre c. realizata prin mijloace audio-vizuale (eg: film) eg: cerem descrieti monumentul din imagine 4. Explicatia = o varianta a metodei expunerii si reprezinta argumentarea stiintifica a faptelor relatate se insista pe accentuarea cauzelor evenimentelor, a modului de desfasurare a evenimentelor, a urmarilor - este folosita si pentru notiuni este o metoda care pune n miscare operatiile gndirii logice n reconstituirea si aplicarea faptelor istorice - se adreseaza mai mult gndirii si mai putin afectivitatii - avantajele sale: presupune un dialog cu elevul favorizeaza rationamentul istoric dezvolta capacitatea de a sesiza cauzele, evolutiile, consecintele este ntr-o interdependenta cu alte metode: demonstratia si conversatia - dezavantaje

transmite cuonstinte de a gata sunt concentrate pe activitatea profesorului elevul e un simplu receptor profesorul nu are posibilitatea de a constata realizarea obiectivelor din cauza lipsei de comunicare cu elevul Prelegerea = o forma de expunere nentrerupta, bine organizata si sistematizata pe o tema cu caracter mai amplu - este si o metoda folosita la liceu, universitate, timp de cel putin o ora sau chiar mai mult - o prelegere ncepe prin prezentarea titlului, cu stabilirea importantei temei si precizarea planului de probleme ce urmeaza a fi prezentate continutul unei prelegeri - arta de a prezenta logic ideile - abilitatea de a formula ipoteze si teorii si de a analiza critic - capacitatea de selectare riguroasa si sistematizare a unui material bogat - utilizarea unui limbaj stiintific, clar, coerent, accesibil - atitudine expresiva, convingatoare, capabila sa cucereasca auditoriul - nu este o simpla transmitere a informatiilor, ci trebuie sa puna n valoare capacitatea profesorului de a sintetiza si capacitatea lui de bun orator Tipuri de prelegeri 1. sub forma de monolog - sensul informatiei este unic (de la emitator la receptor) 2. prelegere aplicata = expunerea pe scurt a unor cunostinte teoretice, apoi aplicatii practice 3. prelegerea dezbatere - se prezinta n 10-20 minute, 2 sau mai multe teorii, urmate de dezbateri pro si contra si ncercarea de rezolvare a ipotezelor formulate 4. prelegerea cu oponent - presupune prezenta celui de al 2-lea profesor/elev, n vederea unei discutii pe o tema privita din mai multe puncte de vedere - ntr-o prelegere folosita la scoala nu se repeta manualului, ci prelegerea trebuie sa fie rezultatul prelucrarii creatoare a datelor culese din alte surse; ea trebuie sa aduca ceva nou si trebuie nsotita de scrierea pe tabla a schemei prelegerea poate sa fie reconditionata si transformata ntr-o metoda interactiva - atentia noastra nu rezista mai mult de 10-20 minute, dupa care "ne fura peisajul"; de aceea ncep sa fie eliminate prelegerile Reconditionarea prelegerii stimularea interesului elevilor prin nceperea prelegerii cu o poveste, imagini captivante, o gluma, n relatie cu ceea ce urmeaza a fi predat

prezentarea unei probleme, studiu de caz, lansarea unei ntrebari incitante, astfel nct elevii sa fie atenti si interesati sa afle raspunsul din prelegere aprofundarea ntelegerii elevilor prin folosirea de exemple si analogii pe parcursul prelegerii, cu trimiteri la viata reala, prin dublarea verbalului cu alte mijloace: oferirea de imagini, folosirea unui limbaj corporal - implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin ntreruperea ei: i incitam sa ne ofere exemple, analogii, le cerem raspunsul la diferite ntrebari sau sa efectueze o sarcina evitarea unui punct final - ncheiem prelegerea printr-I problema care urmeaza a fi rezolvata de elevi; le cerem lor sa faca concluziile, finalul Conversatia = una din metodele principale de identificare a activitati elevilor; nu poate fi utilizata n nsusirea unor fapte si evenimente istorice - se poate realiza numai dupa cunoasterea evenimentului se evita ntrebarile cu functie reproductiva si se pun ntrebari care sa conduca elevul spre operatii de gndire - exista 2 tipuri de conversatie 1. catehica - raspunsurile la ntrebari sunt reproductive 2. euristica - confera procesului de nvatare a istoriei un caracter activ ntrebarile trebuie sa stimuleze gndirea elevului n sesizarea notelor caracteristice si comune uui grup de fenomene istorice - trebuie sa ofere un schimb permanent de idei ntre profesor si elev ntrebarile trebuie sa se adreseze frontal si trebuie acordata atentie raspunsurilor Conditii - se formuleaza ntrebari de diverse tipuri nchise - raspuns oferit deschise - raspuns mai larg de explorare - propunere cautari stimulatorii suplimentare - ajutatoare - ntrebari clare, concise, scurte ntrebarile trebuie formulate fara duplicitate (sa nu creeze o ezitare si derutarea elevului) conversatia = ntrebari si raspunsuri Dialogul sau discutia e o metoda prin care se face un schimb organizat de informatii si idei, de impresii, pareri, critici, propuneri n jurul unei teme scopul metodei: examinarea si clarificarea unei notiuni de istorie, consolidarea si sistematizarea datelor, explorarea unor analogii sau diferente, efectuarea unor analize de caz, dezvoltarea capacitatilor de expresie verbala si creativitate

din ea s-au desprins mai multe metode dezbaterea (discutie pe larg a unei probleme controversate) pentru a descoperi convingerile, atitudinile si conduita elevilor seminar, masa rotunda, discutia dirijata, colocviul, brainstormingul (asaltul de idei; Philips, '66) - urmareste sa obisnuiasca elevii sa si puna ntrebari singuri si sa gaseasca raspunsuri, sa emita judeca, sa si dezvolte gndirea abstracta si cea critica, sa respecte diferentele de opinii, sa nteleaga ca exista mai multe realitati si nu un singur adevar - sa atingem competentele Cursul 8 - 12 decembrie 2005 1. Demonstratia este metoda prin care profesorul prezinta elevului n mod direct sau indirect materiale ce vin n sprijinul continutului predat cu scopul de a asigura nvatarii o baza perceptiva si documentara ct mai bogata si ct mai sugestiva (obiecte arheologice, documente). - exista forme variate ale demonstratiei n functie de mijloacele de nvatare specifice istoriei demonstratie cu ajutorul unor obiecte si urme istorice reale: obiecte/urme arheologice, etnografice, numismatice; ele pot fi aduse n clasa, pot fi prezentate prin imagini sau prin vizita la muzee, santiere arheologice etc demonstratie cu ajutorul documentelor istorice - izvorul istoric este dovada de la care pornim n prezentarea unor fapte, evenimente; utilizarea obiectelor scrise l ajuta pe elev sa nteleaga evenimentul si sa cunoasca tehnicile de cercetare ale istoriei demonstratie cu ajutorul izvoarelor de istorie locala - n fiecare lectie de istorie se poate prezenta istoria locala prin evenimente, urme, personalitati; se poate realiza un mic muzeu al scolii cu elemente de istorie locala demonstratia au ajutorul beletristicii - pe baza unui continut literar; se prezinta faptele istorice n forme accesibile si plastice; se selecteaza operele literare cele mai aproape de realitate; exista conceptul de "literatura de frontiera" = memorialistica, jurnalele, corespondenta, biografiile, autobiografiile demonstratia cu ajutorul unor reprezentari grafice - tablouri, fotografii, harti, planuri, scheme demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale - valorifica virtutile imaginii mbinate cu cuvntul si cu miscarea; aceasta metoda contribuie la fixarea cunostintelor - n vederea evitarii excesului de material demonstrativ selectam numai ceea ce reprezinta aspectele esentiale ale fenomenului, evenimentului etc 2. Problematizarea este metoda care orienteaza si activeaza gndirea elevilor, i conduce la rezolvarea unor situatii reale sau aparente, folosind cunostintele dobndite anterior si noile informatii

3.

a. -

b.

4. -

a.

este o metoda care creaza n mintea elevului situatii problema ce conduc la descoperirea continutului de idei se formuleaza ntrebari care i ajuta pe elevi sa depaseasca anumite dificultati ivite n ntelegerea continutului; nu orice ntrebari constituie o problematizare; o ntrebare devine problema doar daca declanseaza o contradictie, o incertitudine, o stare conflictuala (nu stii ce sa faci, ce sa alegi) problematizarea este expresia unui effort de gndire consacrat descoperirii unor noi concluzii; este o metoda foarte grea si trebuie planificata cu foarte mare atentie pentru ca se confunda uneori cu conversatia euristica (unde punem ntrebari si primim raspunsuri) este utila mai ales n lectiile de recapitulare Comparatia este o metoda foarte des folosita la istorie, necesara si eficienta; metoda reconstituie si explica trecutul prin desprinderea asemanarilor si deosebirilor dintre faptele istorice, pe baza unor criterii stiintifice. toate tipurile de lectii si toate etapele acestora pot avea obiective operationale care sa solicite comparatia sub cele doua tipuri ale sale comparatia concomitenta consta n compararea faptelor si fenomenelor istorice asemanatoare, care au avut loc n aceeasi perioada de timp, n conditii istorice diferite - eg: anul 1848 n Europa; sec VIII-VI .e.n. n Sparta si Atena comparatia succesiva - consta n compararea progresiva a etapelor aceluiasi proces istoric sau a diferitelor notiuni de acelasi fel care s-au succedat pe scara timpului; eg: statul, democratia, revolutia burgheza Descoperirea nvatarea prin descoperire/investigarea este o metoda de lucru prin care elevul este pus n situatia de a descoperi singur, dar sub ndrumarea profesorului, un adevar istoric, o realitate este o activitate proprie a elevului este o metoda centrata pe nvatare; si totusi, nu e considerata o metoda activa e o metoda prin care nu se prezinta doar procesul cunoasterii, ci mai ales caile prin care se ajunge la cunoastere prin aceasta metoda, elevul se gaseste n situatia a analiza documente, de a formula pe aceasta baza unele concluzii de a putea descrie si analiza are o valoarea formativa si dezvolta imaginatia nu poate fi folosita la toate lectiile, iar profesorul trebuie sa selecteze atent documentele istorice, n functie de vrsta elevilor, de capacitatea lor intelectuala, de timpul alocat studierii documentelor si de scopul urmarit nvatarea prin descoperire INDUCTIV - se bazeaza pe rationamentul inductiv si consta n analiza unor documente care sa relateze fapte, evenimente, procese istorice particulare, n vederea clasificarii si extragerii

esentialului, a generalului, necunoscut de elevi; pleaca de la particular si duce la general b. nvatarea prin descoperire DEDUCTIV - se poate utiliza la aproape toate temele de la istorie; conduce de la general spre particular; cnd foloseste aceasta metoda, elevul are caracteristici esentiale, generale ale unui eveniment si cu ajutorul documentelor descopera informatii noi, ajungnd la cazul particular - ntre nvatarea prin problematizare si cea prin descoperire exista o strnsa legatura, deoarece gasirea solutiei unei probleme constituie un act de descoperire, iar orice nvatare prin descoperire are ca punct de plecare o problema/ntrebare 5. Modelarea este o metoda destul de putin folosita n istorie; e o metoda de cunoastere a realitatii prin intermediul unor materiale care sunt analogice obiectelor si fenomenelor reale (merge foarte bine la fizica, chimie, biologie) - modelul nu trebuie sa fie o copie a originalului, ci sa prezinta o asemanare puternica, dar la scara mai mica - exista mai multe variante a. modelarea similara - realizata prin intermediul modelelor cunoscute, a unor materiale care sunt izomorfe si substitutive b. modelarea prin analogie - realizata prin modele ideale (la nivel ideatic) prin abstractizare si generalizare; modelul ideal este reprezentat prin planuri, scheme, modele sinoptice etc; eg: pe calculator - imaginile virtuale c. modelarea grafica (matematic, statistic) - folosita frecvent la lectiile despre dezvoltarea economica, sociala, evolutia demografica aceasta metoda este considerata o aplicare practica a unor elemente teoretice expuse pe parcursul capitolului/temei; este preluata din didactica engleza Cursul 9 (9 ianuarie 2005) - pt examen tipuri de lectie metodele de predare, nvatare, evaluare (cele clasice si cele interactive, de azi) mijloacele de nvatamnt Metodele interactive ajuta elevul sa si formeze competente reale; nu sunt numai metode de predare, ci si de nvatare si evaluare; accentul nu cade pe predare, ci pe nvatare dezvolta foarte bine diverse sentimente si aptitudini, elevul nvata sa dialogheze, sa accepte opinii diferite, sa accepte diversitatea 1. brainstorming - metoda asaltului de idei (furtuna de idei) - metoda cea mai cunoscuta si cea mai des folosita, dar gresit aplicata

este o metoda de stimulare si evolutie a creativitatii grupurilor este o metoda interogativa: implica ntrebari productive, cauzale, ipotetice sau idei, judecati de valori, observatii etc - permite o evoluare a cunostintelor referitoare la un continut istoric - prin aceasta metoda aflam ce idei si ce solutii ofera elevii pentru o anumita problema - un moment de brainstorming se poate crea la orice lectie - poate sa fie de la 5 minute pna la jumatate de ora; tehnica se poate aplica n doua variante a. varianta deschisa - se prezinta elevilor tema discutiei, li se pune ntrebarea problema si li se solicita parerea n legatura cu rezolvarea posibila - se poate lucra pe grupe cu elevii sau cu ntreg grupul b. varianta nchisa - este de data mai recenta; elevii, fara a comunica ntre ei, pot cauta solutia, realizeaza un raspuns pe care l prezinta n scris coordonatorului de grup - brainstormingul implica mai multe etape cunoasterea regulilor care sunt comunicate de profesor acoperirea unui subiect desfasurarea propriu-zisa: emisia + nregistrarea ideilor evaluarea elevilor regulile se refera la procedura desfasurarii activitatii si sarcinile pentru fiecare elev - fiecare idee este scrisa n forma emisa de elev; ideile pot sa curga si nu le modificam atunci cnd se emit idei de catre elevi, nu se fac evaluari negative referitoare la aceste idei; emisia de idei nu implica discutie; cnd sunt emise ideile nu permitem nici un fel de comentariu - dupa emisia ideilor fiecare are dreptul sa comenteze; se opteaza pentru ideile cele mai bune si mai potrivite - ideile emise se pot grupa pe teme sau simboluri, cuvinte cheie - trebuie sa ncurajam exprimarea ideilor, sa i obligam pe toti sa spuna o idee - nu permitem intervetii inhibante; nu ne batem joc de copii avantaje participarea activa a tuturor elevilor, dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime - exprimarea personalitatii, eliberarea de prejudecati, exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului, dezvoltarea relatiilor interpersonale prin valorizarea ideilor fiecaruia; ntelegerea calitatii celor din jur

2. -

orice metoda are si dezavantaje: scaparea de sub control a metodei stiu/Vreau sa stiu/Am aflat se poate lucra pe grupe mici sau cu clasa se porneste de la ceea ce stiu elevii si se formuleaza ntrebari la care se cauta raspunsurile - mai ncurajam elevii sa descopere ce au aflat, dar nu stiu sa foloseasca etapele metodei - le cerem elevilor sa faca o lista cu tot ce stiu despre un anumit subiect; pna cnd ei se gndesc si scriu facem un tabel pe tabla cu rubricile: stiu/Vreau sa stiu/Am aflat - este mai bine sa pornim de la nceput cu tabelul - i punem pe perechi sa si interschimbe ideile pe care le vor trece n rubrica - i lasam apoi sa se gndeasca ce ar vrea sa stie despre subiectul respectiv (eg: vreau sa stiu cte iubite a avut Napoleon) apoi - prelegere despre subiectul respectiv sau trecem la prezentarea lectiei; daca am ales varianta cu textul n a treia rubrica trecem ce au aflat nou despre tema respectiva - mpreuna cu elevul vedem daca s-a raspuns la toate ntrebarile din rubrica "vreau sa stiu"; vor fi bifate ntrebarile la care s-a primit un raspuns; ce facem cu ntrebarile fara raspuns - vor fi o tema pentru elevi 3. Jurnalul cu dubla intrare - metoda prin care elevii stabilesc o legatura strnsa ntre text si propria lor curiozitate; acest jurnal este util n situatia n care elevii au de citit texte mai lungi n afara clasei - e folosita la literatura dar a nceput sa fie folosita si la istorie; l apropie pe elev de textul istoric, de cercetarea istorica (eg: putem sa le dam un studiu al unui cercetari pe care sa l citeasca; astfel i apropiem de literatura istorica - eg: Daicoviciu, Bratianu) - pentru a face un asemenea jurnal elevii trebuie sa mparta o pagina de caiet n 2, pe verticala n partea stnga li se va cere sa noteze un pasaj din text care i-a impresionat n mod deosebit, pentru ca i-a surprins, pentru ca nu sunt de acord cu autorul sau pentru ca textul este relevant pentru tema n discutie - n dreapta li se va cere sa spuna de ce au ales acel pasaj, sa l critice, sa l analizeze, sa puna ntrebari dupa ce elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util n faza de reflectie, de analiza a unui subiect; elevul e nvatat cum sa lucreze cu un text 4. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si Gndirii)

prin aceasta metoda cunostinte anterioare ale elevilor sunt evidentiate prin activitati specifice de evocare ce au ca baza de plecare lectura, ascultarea unui text etape - se da un text elevului - i se cere sa noteze pe margine cu diverse simboluri pe care profesorul le reprezinta "bifat": cunostinte confirmate de text " - " : cunostinte infirmate de text * - cunostinte noi ? - cunostinte contrare - facem un tabel informatia obtinuta se discuta n perechi, apoi se comunica profesorului care le centralizeaza ntr-un tabel pe tabla - cunostintele incerte pot fi discutate n clasa 5. Eseul de 5 minute - este o metoda eficienta de a ncheia ora, pentru a i ajuta pe elevi sa si adune sau sa si concentreze ideile lectiei si pentru a i da profesorului un feedback clar despre ceea ce s-a ntmplat n timpul orei - n acest eseu li se pot cere elevilor 2 lucruri a. sa scrie o informatie, o idee pe care au retinut-o din timpul lectiei b. sa formuleze o ntrebare pe care o au n legatura cu aceasta informatie - se poate rezuma si la o simpla ntrebare 6. Ciorchinele - este o metoda de brainstorming care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si prezinta urmatoarele etape se scrie un cuvnt, o tema n mijlocul tablei si al foii de caiet se noteaza toate ideile, sintagmele, cunostintele care le vin n minte elevilor n legatura cu tema centrala, cuvntul cheie din mijlocul foii si al tablei - pe masura ce se scriu cuvintele, ideile, se trag linii si activitatea se opreste n momentul epuizarii ideilor sau a timpului - se trece la alegerea conexiunilor corecte si la refacerea ciorchinelui 7. Turul galeriei - propune evaluare interactiva si profund formativa a produselor realizate de elevi etape n grupe de 3-4 elevii lucreaza mai nti la o problema care se poate materializa ntr-un produs (eg: diagrama, plansa, harta) - produsele sunt expuse pe peretii clasei

la semnalul profesorului grupele se rotesc prin clasa pentru a examina si discuta fiecare produs - si iau notite si fac comentarii pe seama a ceea ce este expus - este o metoda pe care elevul o pregateste de acasa - este o metoda foarte buna n evaluare si la lectiile de recapitulare - o asemenea metoda trebuie sa abordeze aspecte ce nu apar n manual; o asemenea tema nu trebuie sa repete manualul - aici intra n scena creativitatea elevilor; e o tema care poate sa valorifice inteligentele multiple Cursul 10 8. Cubul presupune explorarea unui subiect, a unei situatii, din mai multe perspective, permitnd abordarea complexa si integratoare a unei terme; sunt recomandate urmatoarele etape se realizeaza un cub pe ale carui fete sunt scrise cuvintele: DESCRIE, COMPAR, ANALIZEAZ, ASOCIAZ, APLIC, ARGUMENTEAZ se enunta tema, subiectul pus n discutie mpartim clasa n 6 grupe; fiecare din ele examinnd tema din perspectiva cerintei de pe una din fete cubului; de obicei, seful grupului da cu cubul: ce nimereste va fi sarcina de lucru - descrie - descrierea evenimentului/notiunii/temei - compara - ce e asemanator si ce e diferit fata de alta situatie/problema - analizeaza - cauzele - asociaza - la ce anume i face sa se gndeasca subiectul respectiv - aplica - e mai dificil la istorie - argumenteaza: pro si contra ! putem scrie si alte cuvinte pe fetele cubului redactarea finala si mpartasirea a ceea ce au realizat elevii afisarea formei finale pe tabla sau pe peretii clasei - metoda folosita la toate tipurile de lectii 9. Bulgarele de zapada - completeaza metoda "cubul"; adesea, se folosesc mpreuna - metoda presupune reducerea numarului de elemente, aspecte, fatete ale unei probleme, situatii, pentru focalizarea asupra celor esentiale - etape clasa se mparte n echipe de 7-8 persoane sau chiar n 6 echipe, ca la cub se enunta tema si se comunica regulile de desfasurare (dupa ce elevii stiu metoda, regulile nu mai trebuie comunicate)

fiecare membru din echipa noteaza pe un post-it ideea sa si o aseaza n centrul mesei fiecare membru al echipei citeste toate ideile, dupa care le ierarhizeaza, alegnd 2-3 idei esentiale; apoi, se reuneste grupul si va alea pe grup 2-3 idei; se repeta algoritmul pna cnd se ajunge pe grup initial la 2 idei - cubul si bulgarele de zapada sunt complementare prin ceea ce si propun sa realizeze cubul i va ajuta pe elevi sa priveasca o tema din diferite perspective bulgarele de zapada i va ajuta pe elevi sa reduca numarul de elemente, fetete ale unei probleme la ceea ce e esential - mpartirea n grupuri se poate face aleator sau dupa preferintele elevilor atribuirea de sarcini fie o decide profesorul, fie o decide cubul prin rostogolire - prezentarile fiecarui grup trebuie discutate, vazute, completate de ceilalti - daca ne-am opri la ceea ce s-a obtinut n urma sarcinii "cubul" rezultatele ar fi stufoase - foarte multe amanunte; recurgem la bulgarele de zapada pentru ca elevul sa se focalizeze pe ceea ce e esential - se recomanda utilizarea celor doua metode mpreuna deoarecele implica elevii n finalizarea si construirea temei - chiar daca nu este ideea lui, elevul o accepta de buna si adera la ea cu placere, pentru ca a ales-o si a dezbatut-o 10. Mozaicul - are foarte multe variante; e usor de aplicat presupune nvatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea achizitiilor dobndite de fiecare grup unui alt grup - avantaje: stimuleaza ncrederea n sine a elevilor dezvolta abilitatile de comunicare argumentativa si de relationare n cadrul grupului dezvolta gndirea logica, critica si independenta formeaza responsabilitatea individuala si de grup a elevilor - presupune urmatoarele etape se mparte clasa n grupuri eterogene, de 4 elevi; fiecare din acestia primeste cte o fisa de nvatare numerotata de la 1 la 4; fisele cuprind parti ale unei unitati de cunoastere prezentarea subiectului tratat se regrupeaza elevii n functie de numarul fisei primite n "grupurile de experti"; obtinem 4 grupe (se poate lucra si cu toata clasa mpartita n 2)

citirea, discutia "grupului de experti"; este important sa nteleaga fiecare membru al "grupului de experti" ca el este responsabil de predarea sectiunii respective celorlalti membri ai grupului initial se revine la grupul initial si sectiunea pregatita e prezentata celorlalti membri ai grupului trecerea n revista a unitatii de cunoastere prin prezentarea orala, cu toata clasa este o metoda ce o putem folosi la toate tipurile de lectii; se recomanda mai ales la lectiile de recapitulare si este foarte utila n temele pentru acasa - ce pot sa fie teme tip proiect, unde se mparte grupul initial si cei care au sarcinile pregatesc mpreuna proiectul si l prezinta

Mijloacele de nvatamnt
= totalitatea materialelor si instrumentelor ajutatoare ntrebuintate de profesor n procesul predarii, nvatarii, evaluarii, cu scopul de a facilita dobndirea cunostintelor si formarea deprinderilor precum si realizarea atitudinilor si valorilor personale ale elevilor faciliteaza transmiterea unor cunostinte, formarea unor deprinderi; nlesnesc punerea n contact a elevilor cu obiecte si chiar cu fenomene greu accesibile perceperii directe - au functii informative, dar si formative solicita si sprijina operatiile gndirii, stimuleaza cautarea si cercetarea, afecteaza pozitiv imaginatia si creativitatea - au si functii psihopedagogice 1. functia cognitiv formativa - asigura date, informatii asupra realitatii studiate 2. functia de educatie estetica si moral-civica - mijloacele audio-vizuale pot crea trairi complexe; imaginea si sunetul pot afecta subconstientul - caracter conventional - n legatura cu disciplina respectiva; mijloacele de nvatamnt pot fi determinate de anumite criterii criteriul natural/de substitutie criteriul obiectual/imaginistic/ideal - din perspectiva acestor criterii se disting urmatoarele categorii de mijloace de nvatamnt pentru istorie 1. pentru comunicarea informatiei a. reprezentarile video ce se pot proiecta pe ecran; doar imagine, fara sunet foile transparente imaginile desenele pentru retroproiector sau diapozitiv diafilme b. reprezentarile audio - nregistrari pe discuri, benzi magnetice, emisiunile scolare radiofonice, emisiunile de radio cu caracter cultural, istoric

c. reprezentarile audio-vizuale - se pot proiecta pe ecran filmele didactice filmele de televiziune filme pe CD, DVD - pe calculator 2. pentru obtinerea informatiei a. obiectele arheologice - unelte etc b. modelele reprezentate de machete sau mulaje 3. pentru verificarea si consolidarea informatiei e.g.: mapele cu texte si harti istorice 4. pentru transmiterea si receptionarea informatiei diaproiectoare - proiecteaza diafilme epiproiectoare, retroproiectoare, cineproiectoare picapuri, magnetofon, casetofon televizor, video-casetofon, calculator Reprezentarile video Diapozitivele = reprezentari video/imagini; - avantaje: se pot folosi n fiecare moment al lectiei profesorul are libera decizie a ritmului de proiectie permit adaptarea comentariului la nivelul de ntelegere al clasei se poate reveni la imagini ori de cte ori e nevoie redau imagini n ansamblu sau detalii dezavantaje: nu reprezinta un fenomen n moscare si poate aparea o segmentare a cunostintelor si a lectiei - recomandat: 3-4 imagini / ora Foliile transparente - avantaje: se pot adapta la nivelul clasei ritmul apartine profesorului imaginile se pot derula n acelasi timp cu explicatiile profesorului - limitele: poate aparea un exces de informatii ! documentele istorice, tablourile, fotografiile sunt tot reprezentari video; la fel e si schema de pe tabla ! Reprezentarile audio avantaje: nregistrarea poate fi facuta de profesor, poate fi pastrata mai mult timp si poate fi completata n timp - limite: sunetul nu poate fi vizualizat; pot fi nregistrari prost realizate si greu de nteles