REFORMA PROTESTANT I ROMNII ORTODOCI DIN TRANSILVANIA SEC.

XVI-XVII I Reforma protestanta si romaniii ortodocsi din Transilvania sec XVI starea confesionala a Europei Centrale ii aduce pe romani la granita ortodoxiei care va fi asaltata de catre curentul reformat - roforma patrunde in Romania in sec XVI , prin comercianti germani si studenti plecati in Germania - dupa 1530 intesificarea ptrunderii ideilor protestante in Transilvania prin ''agentii'' harnici : z.B. Johanes Honterus; V.Wagner - 1552 luteranismul devine dominant intre sasi - 1564 calvinismul acceptat de maghiari, religie dominant, prin Gaspar Haltai - 1568 Unitarianismul desemnat confesiune recepta - Biserica ortodoxa din Transilvania trece prin vremuri grele - rol convarsitor in istoria poporului: viata, cultura, religie - Mitropolia Ortodoxa la Alba Iulia, cea mai nsemnat instituie - 1541 Transilvania devine principat autonom sub severanitate turceasca - pricipe maghiar, sediul la Alba Iulia - Dieta recunoaste cele trei confesiuni si rel romano catolica iar ortodoxii sunt recunosuti ca religie tolarata in prorpia lor tara - principii calvini care erau si superintendeni ncep lucrarea de calvinizare, romanii se maghiarizeaza, pierd religia stramoseasca - 1532 Universitatea saseasca din Sibiu decide ca tot Ardealul sa primeasca credinta protestanta - 1544 - Filip Moldoveanul tiparea Catehismul luteran n romana - 1566 - Dieta din Sibiu hotara convertirea romanilor si restructurarea Bisericilor acestora - are loc numirea de Epicopi romani calvini pt romanii ortodoci: Gheorghe din Sangeorz, Pavel Tordasi si Mihail Tordasi II Reforma protestanta si romanii ortodocsi din Transilvania sec XVII 22 september 1640, prezentarea de ctre Stefan Geleji lui Gheorghe Rakoczy condiitiilor impuse viitorului Episcop roman ortodox din Transilvania de catre calvini; - acestea erau in numar de 24 si faceau referire la scoala, predica, rugaciuni, impartasanie, obiceiuri ortodoxe considerate papistase, mancarea, post si in final sustinea ca episcopul trebuie sa tina de episcopul calvinesc caruia trebuie sa ii ceara sfatul si dupa care trebuie sa fie instruit - la doua zile acelasi Superintendent scria Principepui Transilvaniei c nu s-a gsit nici un episcop romn care sa i schimbe credina pentru ca ar fi excominicat - 30 septembrie 1641, Avram Burdanfalvi ales episcop al bisericilor romneti din comitatul Bihorului cu urmtoarele conditii: - S depind de superintendentul calvin, de protopot i de sinodul protopopesc - Propovduirea Evangheliei n limba romn - Tainele s fie svrite n limba romn fr adaosuri - La 10 octombrie 1643 Episcopului Simion tefan i se impuneau alte 14 reguli care se refereau la : - Cuvntul trebuie propovduit dup textul Bibliei, - Botezul fcut cu ap simpl, - mprtania dat adulilor, - eliminarea superstiiilor, icoaneloe i cruciilor, [1]

cstoriile s fie anunate cu trei sptmni nainte, cei care vor dori s vin la calvini s fie lsai; Preoii romni nu vor cununa, boteza sau nmormnta dect dac cineva i dorete 1669, Episcopului Sava Brancovici i se impuneau alte patru reguli pe lng cele amintite printre care aceea c: Hotrrile sinoadelor convocate i conduse de el s fie duse spre aprobare sinodului calvin - 14 iunie 1674, superintendentul Gaspar Tiszabecsi, este investit s conduc toate bisericile romneti iar toi preoii s depind de el - Sec XVII, tiprirea unor cri cu coninut teologic calvin 1640 - Catehismul lui Gh. Csulai 1648 Catehismul lui tefan Fgrai 1655 Scutul Catehismului cu rspuns din Sfnta Scriptur mpotriva rspunsului a dou ri fr Scriptur Sfnt Reacii ortodoxe n faa prozelitismului calvin Romnii rmn statornici n credin, episcopii i preoii avnd un rol foarte important Principele Gabriel Bethlen ncearc s l transforme pe Ierarhul ortodox Ghenadie II n instrumentul de calvinizare - Acesta refuza motivnd c asta i-ar aduce revolta oamenilor asupra lui dar i a Bisericilor surori ct i a Patriarhului de Constantinopol Chiril Lukaris - Principele se adreseaz direct printr-o scrisoare lui Kiril Lukaris Nu cunoatem scrisoarea principelui dar tim rspunsul patriarhului din 2 septembrie 1629 - Bethlen i descria starea romnilor i dorinele sale de schimbare: incultura preoilor scaderea credinei neopunerea lui Ghenadie II dac i Kiril ar fi de acord preoii si clugrii romni nu au nici o credin interesul rii reclam o atitudine religioas acest gest de trecere la calvini ar fi foare bine vzut de muli principi germani idei din Rspunsul pariarhului Kiril: - l doare situaia preoilor din Transilvania - Nu poate consimi nici n taina, la o aciune calvinist a lui Ghenadie - Se ndoiete de nepsarea turcilor n cazul convertirii - Stransele legturi dintre Transilvania i rile Romne - Nu poate sacrifica credina de dragul bunurilor pmnteti - Ceea ce pare unora folositor altora poate aduce pieire - K.L. nu l combate pe Bethlen scriindu-i s fac cum va socoti c e mai bine - Acelai an(1629), Bethlen moare i nu mai ndeplinete planul de calvinizare ( de revzut textul din curs, p.6-7) Mitropoliii Ilie Iorest i Sava Brancovici mitropolitul Ilie Iorest nscut ntr-un sat din Transilvania anul 1600 s-a nchinoviat la Mn. Putna dupa ce n 1640 moare Mitropolitul Ghenadie II scaunul era vacant(de mitropolit al Transilaniei) la dorina lui Vasile Lupu al Moldovei este ales ieromonahul Iorest hirotonit Arhiereu la Trgovite Mitropolitul Teofil i ali Arhierei primete diferite daruri de la domnitorul Matei Basarab instalat n Catedrala din Alba-Iulia , confirmat apoi n funcie de ctre principele Gh. Rakoczy i se impun multe ndatoriri spre propagarea calvinismului [2]

rmne statornic n credin nendeplinind sarcinile principelui interesat de viaa eparhiei: face vizite canonice; convoac soborul mare, termin de tiprit Evanghelia cu nvtur 1642 particip la Sinodul de la Iai la aprobarea Mrturisii Ortodoxe a lui Petru Movila 1643 sinodul de protopopi al lui Gh.Rakoczy l nltur din scaunul vladicesc este ndeprtat i din motive politice: stricarea relaiilor dintre Gh.Rakoczy i Vasile Lupu tradiia care a fost scris mai amintete ca a fost nlturat i pentru opoziia lui fa de eresul calvinesc, aa cum amintesc att Samuil Micu ct i Ghe. incai este nlturat din scaun i nchis mpreun cu ali preoi ortodoci 1643 eloiberat dup 9 luni de detenie ; 24 de credincioi pltesc 1.000 de taleri pt e; dup aceasta se ntoarce n Mn Putna 1645 se duce la arul Moscovei pentru a strnge ajutoare avnd recomandri de la Ierarhii Moldoveni dar i de la Vasile Lupu, primvara vine n ar cu felurite daruri si bani i petrece restul vieii la Putna, dup ce i pltete cei 1.000 de taleri Moare la 12 martie 1678

Mitropolitul Sava Brancovici Face parte dintr-o familie srbeasc Hirotonit preot la Trgovite de mitropolitul tefan Preot-Protopop la Ineu 1656 ales mitropolit al Transilvaniei 1659-1661 nlocuit cu ali doi Mitropolii 1661- 1680- perioada celei de-a doua pstoriri 1668 pleac n Rusia dup ajutoare; st trei luni n Moscova, 29 iunie 1668 slujete n Biserica Uspenia alturi de trei Patriarhi i ali ierarhi rui 1675 convoac un sobor la Alba Iulia 1680 dup complotul mpotriva principelui Apafii la care participase i fratele su este judecat i condamnat la nchisoare Ptimete foarte mult: i sunt aduse acuze nedrepte; prdat averea; btut foarte tare Ptimete toate acestea pentru credin i mpotriva eresului calvin La intervenia lui erban Cantacuzino iese din nchisoare 1683 moare

1950- horarrea trecerii celor doi Ierarhi n rndul Sfinilor - 1955 are loc caninizarea la Alba-Iulia Mitropolotul Varlaam al Moldovei: Rspunsul la Catehismul calvinesc 1645 Aprut ca reacie la Catehismul lui Csulai din 1640 Cui a fost adresat? Romnilor de pretutindeni; fiilor si ntru Hristos de peste muni Care a fost scopul? 1) Ca romnii s nu pice n viclesugul calvinesc; 2) sa arate strmbtura i tlcul cel ru al ereticilor 3) ca romnii s se pzeasc de cele ucigtoare Unde a fost ntocmit rspunsul? La Sinodul de la Iai n rspuns aduce lmuriri cu privire la faptele bune pentru mnturire, cultul sfinilor, cultul icoanelor, taine etc Tot n Raspuns se mai amintete de faptul ca Biserica lor nu are nici sfinenie, preoie, taine, nu este soborniceasc, apostoleasc etc n incheiere i ndeamna pe fii si s rmn tari n credin

[3]

 III DE CE NU A REUIT REFORMA PROTESTANT NTRE ROMNI? Propagatorii ei au impus modificarea formelor exterioare ale cultului ortodox de care credincioii erau strns legai Acestea reprezentau fondul vieii sufleteti al poporului romn iar ei cereau tocmai scoaterea acestora Sprijinul pe care ortodoxia din Transilvania l primete de la Principatele romne Lipsa unei culturi teologice i lsa indifereni pe romni fa de noile curente nbraiarea de catre catolici a noilor idei venea ca nemulimire fa de ierarhie, clerici, absolutismul catolic excesiv situaie care nu a existat la romni Adoptarea noilor idei reprezenta golirea romnilor de sensibilitate religioas pe care o exprimau prin acel cult exterior C.M.A. 07.01.2010

[4]

CULTURA TEOLOGIC N SPAIUL ROMNESC N SEC XIV-XVII Manuscrise slavone i lucrri teologice originale n secolele XIV-XV prima etap const n copierea de manuscrise, n genere lucrri originale bizantine sunt copiate n limba slavon de redacie medio-bulgar avem lucrri ca: manuscrise biblice sua liturgice; lucrri teologice din literatura patristic; lucrri aghiografice; colecii de canoane i legiuiri bisericeti; lucrri istorice azi n Romnia gsim peste 2000 de manuscrise n afara celor din mnstiri sau din marile biblioteci sec XV- copistul Gavriil Uric, ieromonah la Neam, renumit copiaz peste 13 manuscrise copiti nsemnai: Nicodim de la Tismana, Teodor Mriescu etc n ara Romneasc numrul manuscriseor este redus n Transilvania descoperite 150 de manuscrise slavone din sec. XII-XVII a doua etap redactarea de lucrri teologice originale n limba slavon lucrri aprute: Viaa Sfntului Ioan cel Nou de la Suceava - scris de Grigorie amblac, n anul1439 Principele, scurte texte imnografice, scrise de monahul Filotei, sfetnic al lui Mircea cel Btrn

Lucrri originale n limba slavon (n manuscrise) i traduceri romneti (n manuscris) n sec XVI- XVII - n sec XVI este continuat caligrafierea mai ales n colile de caligrafi de la : Neam, Putna, Moldovia, Vorone, Cozia etc. - lucrri originale n limba slavon n manuscris 1) nvturile lui Neagoe Basarab ctre fiul su Teodosie - Manual de educaie moral-politic cu caracter militar i pedagogic - partea I concepia despre monarhia de drept divin accentuat originea divin a puterii domneti: Domnul este unsul lui Dumnezeu. - descris teologia pentru uzul efilor de stat - partea II are 13 capitole despre cinstirea icoanelor, frica i dragostea de Dumnezeu, gndirea social politic, diplomatic i militar 2) Letopiseul de la Putna scris in timpul lui tefan cel Mare 3) Cronicile episcopilor Macarie al Romanului, Eftimie al Rduilor i a clugrului Azarie 4) Coleciile de cronici ale Clugrului Isaia Slatina 1561 5) Viaa i traiul Sfiniei Sale printele nostru Nifon, patriarhul aringradului 6) Compoziii muzicale ale unor psalii -traduceri din limba slavon n limba romn i copieri ulterioare ale acestor traduceri, n manuscris. - Traduceri romaneti ale unor pri din Sf Sciptur - codicele voroneean - psaltirea voroneean - psaltirea scheian - psaltirea Hurmuzachi - manuscris cu F.A. i 6 epistole soborniceti - o pravil slavo-romn a lui Lucaci - cri aporcrife, apocaliptice, hagiografe - romane [5]

 ACTIVITATEA TIPOGRAFIC N SEC XVI tiparul apare n rile Romne la 60 de ani de la apariie 1491- 1492 prima tipografie cu cri liturgice apare la Cracovia 1493- 1496 apare a doua tipografie ntr-o Mn din Cetinie, Muntenegru aici tipograf era clugrul Macarie, care dup 1496 vine n rile Romne din cauza turcilor care au ocupat Muntenegru n ara Romneasc domn era Radu cel Mare mitropolit Maxim Brancovici i instaleaz atelierul tipografic la Trgovite, la Mn Dealu Ieromonahul Macarie tiparete trei cri n medio-bulgar: 1) 1508 Liturghierul 2) 1510 Octoihul 3) 1512 Tetraevanghelul Activitatea lui este continuat de Dimitrie Liubabici i clugrul Moise Acetia tipresc : Molitfelnic slavon, Apostol, Tetraevanghel, Mineii Mai gsim nc un monah, Lavrentie, care lucreaz ntr-o nou tipografie la Bucureti 1528 se nfiineaz n Transilvania o tipografie cu cri n latin i german, condus e Filip Moldoveanul 1544 tiprete prima carte n limba romn Catehismul romnesc 1546 Tetraevanghelul slavon 1551- 1553 Tetraevanghel slavo-romn Diaconul Coresi Original din Trgovite, ucenic al lui Dimitrie Liubabici Tiprete : 1556-1557 Octoih slavon Braov 1557-1558 Triod- Penticostar Trgovite Dup 1559 tiprete peste 20 de cri Braov Cri tiprite n limba romn: 1560 ntrebare cretineasc, 11 foi 1560 1561 - Tetraevanghel 1565 1566 - Apostol 1567 Tlcul Evangheliilor 1570 Liturghier, Psaltire, Pravila Sf. Parini 1580 1581 Evanghelia cu nvtir sau Cazania erban Coresi, fiul su tiprete n 1581 1582 Palia de la Ortie Tipriturile sale cunosc o larg rspndire n cele trei ri Pune bazele romnizrii sijbelor bisericeti Lupt pt introducerea limbii romne n Biseri

ACTIVITATEA TIPOGRAFIC N SEC XVII Apar noi Tipografii la: Cmpulung(1635), Govora(1637), Dealu(1644), Bucureti(1678) Lucrri biblice, teologice i de cult mai nsemnate: TRANSILVANIA Simion tefan mitropolit al Transilvaniei (1643-1656) Noul Testament 1648 Prima ediie integral a Noului Testament n romnete Autorul are dorina de a fi neles n toate rile [6] Trgovite(1646),

Limba n care a fost tradus textul este una apropiat poporului Unele cuvinte nu sunt traduse ci preluate 23 de cri au i introducere Aceast ediie folosit i la cea din 1688 de la Bucureti 1651 - Simios tefan tiprete i o psaltire la Alba-Iulia Protopopul Vasile din Scheii Braovului redacteaz prima cronic romneasc din Transilvania MOLDOVA Varlaam mitropolit al Moldovei (1632-1653) 1643 -- Cazania sau Cate romneasc de nvtir la dumencele de peste an i la praznice mprteti i la svni mari 506 foi ilustrate 54 de cazanii la duminici, 21 la srbtori i la ali sfini Are ca izvor: comoara lui Damaschin Studitul Are doua prefee: Prima, semnat de Vasile Lupu A doua, semnat de Mitropolitul Varlaam Tiparul a fost trimis de Petru Movil Cheltuielile suportate de Vasule Lupu opera mai multor traductori cunoate larg rspndire ntre romni, n vestul rii s-au gsit 72 de exemplare iar n Transilvania 20 de exemplare 1644 apte Taine ale Bisericii 1645 Rspunsul mpotriva Catehismului Calvinesc, tiprit n 1642 n Transilvania 1646 Carte romneasc de nvtur la pravilele mprteti i de la alte giudeae Dosoftei mitropolitul Moldovei (1671-1686) Studii la coala Friei ortodoxe din Lvov Clugr la Mnstirea Probota Episcopi la Hui, Roman i apoi mitropolit al Moldovei Traduceri: 1) Istoriile lui Herodot 2) Pateric egiptean 3) Mntuirea pctoilor 4) Revizuirea traducerii Vechiului Testament n 1673 a elaborat Psaltirea n versuri n Mn Uniev, Polonia Lucrare de proporii n romnelte 8634 versuri i peste 500 de pagini Primul crturar din Moldova care ncepe traducerea si tiprirea crilor de slujb din slavon n romn: 1673 Acatistul Nsctoare de Dumnezeu 1679 Dumnezeiasca Liturghie 1680 Psaltire de-neles 1681 Poem cronologic despre domnii Moldovei 1682 1686 Viaa i petrecerea Sfinilor, n patru volume TRADUCERI DIN GRAC - 4 cap din Dogmatica Sf Ioan Damaschin - Sf Ignatie al Antiohiei - Constituiile Apostolice [7]

Nicolae Milescu Sptar umanist moldovean (1636-1708) a trit n Rusia poliglot, filolog, istoric etc studii la marea coala a Patriarhiei de la Constantinopol i la Academia de la Iai a scris Jurnalul Siberian i descrierea Chinei, 1667 Manual sau Steaua Rsritului strlucind n Apus, la rugmintea ambasadorului Franei a tradus : Vechiul Testament al ediiei din 1688 a Bibliei Dimitrie Cantemir domn al Moldovei, (1710-1711) Studii la coala din Constantinopol Istoric, geograf, filosof, poliglot a scris: - Divanul sau glceava neleptului cu lumea Descriptio Moldaviae Loca obscura in Catehisi Sistemul religiei mahomedane ARA ROMNEASC

n timpul lui Matei Basarab se tipresc cri att n romnete ct i n slavon intervin probleme pentru c nici preoii nu mai nelegeau slavona introducerea limbii naionale era considet de unii erezie mitropolitul tefan tiprete cri bilingve pentru a mpca i tradiia dar i oamenii acesta este primul pas de romnizare a slujbelor romneti 1688 Biblia de la Bucureti sau a lui erban Cantacuzino Dou prefee semnate de Domnitorul erban si patriarhul Dositei VT - tradus de Nicolae Milescu NT tradus de fraii Radu i Serban Greceanu ncununarea strdaniiolor de pn atunci a tuturor crturarilor din cele trei ri 1640 Pravila de la Govora 1642 Evanghelia nvtoare 1652 ndreptarea legii 1647 Udrite Nsturel traduce din latin Urmarea lui Hritos Fraii Radu i Serban Greceanu revizuiesc Biblia de la Bucureti, traduc Mrgritarele Sf Ioan Gur de Aur Clugrul Mihail Moxa Istorie universal n limba romn pn la 1489 Se nfiineaz primele trei coli Superioare: 1640 - Academia de la Mnstirea Sf. Trei Ierarhi din Iai 1646 Colegiul Superior din Trgovote 1694 Academia de la Sf Sava din Bucureti

Mrturisirea de credin 1642 a mitropolitului Petru Movil al Kievului (1633-1646) -------------------------------------------------------------------------------------------------------- Viaa bisericeasc n secolul XVIII REGIMUL FANARIOT Instalare: n Moldova 1711 n ara Romneasc: 1716 Domni din Cartierul Fanar din Istambul Erau simpli executani ai ordinelor Porii rile Romne i pstreaz autonimia intern capitol neterminat [8]

C.M.A. 08.01.2010

MANASTIRI N ARA ROMNEASC Manastirea Tismana in sec XIV exista in valea Tismana o sihastrie; Sf Nicodim o transforma in Manastire cu ajutorul voievozilor Radu I si Dan I sfintita in 1377 sau 1378; hramul Adormirea Maicii Domnului; refacuta in sec XVI de Radu cel Mare si Neagoe Basarab o mare perioada este samovlastie=autonoma centrul cultural in Oltenia de nord; aici Sfantul Nicodim si-a sapat o pestera; alti sihastri i-au urmat exemplul; - catre sec XVII, se mai construisc alte Bisericute in apropierea Man, Cioclovina de Jos, si de Sus Manastirea Cozia - construita de Mircea cel Batran, inaite de 1388, prima atestare, hramul Sfintei Treimi - o alta Man Cotmeana depindea de aceasta organizate dupa princiipile Sf Nicodim ca si Tismana - primul egumen: Gavriil, ucenic al Sf Nicodim - incepand cu sec XV la Cozia se copiaza si traduce carte romaneasca si slavona - sec XVI viata pustniceasca de aici se dezvolta foarte tare datorita lui Mircea cel Batran, care mai infiinteaza sialte manastiri si schituri pe langa Manastire si devine centrul cultural si spiritual al tarii - in sec. XVII calugarii de la Snagov imprima numeroase carti pt ortocsii de pretutindeni iar la incepul de sec XVIII apare in Tara Romaneasca Mitropolitul Antin Ivireanul care se va distinge cu o mare activitate editoriala Centrul isihast din Muntii Buzaului sec XVII si XVIII perioada de inflorire a acestei sihastrii , datorata influentelor monahismului de tip vasilian venite din Italia si peninsula Balcanica - insa sec XIV aduce o prima reorganizare a manasririlor din Muntii Buzului care dupa reorganizarea statului valah incep o noua viata - viata isihasta din muntii Buzaului se intregeste datorita domnitorului Neagoe Basarab ce avea o formare isihasta - 1577-1583 sub Mihnea, primele incercari de reorganizare cenobitice - sec XIV o noua organizare a vietii pustnicesti, care in curand va disparea MANASTIRI IN MOLDOVA Manastirea Neamt - construita de Petru Musat, sec XIV, reconstruita in intregime de Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare, sec XV, cand devine cel mai puternic centru Monahal din Tara - in inprejurimi se dezvolta o viata monahala in singuratate care isi jertfeau viata lui Hristos - pana de curand Neamtul a numarat un numar impresionant de isihasti - in sec XV avem aici o scoala de copisti , miniaturisti si caligrafi unde au fost editate un nr impresionant de lucarari - ncepnd cu sec XVII -XVIII aici avem un important centru tipografic unde sunt traduse si tiparite in romaneste multe carti, devenidn astfel centru cultural pt monahismul de [9]

pretutindeni Manastirea Bistrita construita inainte de 1407 de Alexandru cel Bun, devide puternic centru monastic 1677 dedicata Sfantului Mormant viata isihasta infloritoare aici : sec XV ieroschimonahul Ciprian; apare in 1517 o Manastire, Bisericani unde avem instaurata regula neadormitilor sec XVII- traieste aici Chiriac, in cea mai mare saracie chiar si fara vesminte cunoscut ca ''cel mai mare ascet roman al tuturor timpurilor'' Manastirea Agapia sec XV, la origine o sihastrie intemeiata de calugarul Agapie; hramul Schimbarii la Fata sec XVI, sub egumenul Nicanor, domnitorul Petru Schipul, construieste aici o Biserica din piatra 1642, hatmanul Gavrila construieste mai jos, o alta manastire, ''Agapia Noua'', cu o viata situata intre cenobitism si idioritmie Manastirea Varatec pe locul actualei Manasiri a fost pt inceput un schit construit de Staretul Paisie Velicikovki aici vor veni cateva calugarite cu stareta Olimpiada si cu pr Iosif iar mai tarziu vor fi construite duoa Biserici si un paraclis; aici se traieste o viata de semieremitism Manastirea Secu sec XVI in Valea Secului se construieste un schit renovat in 1564 de Zosima in 1602 acesta este transformat in Manastire de boierul Grigore Ureche; hramul este Sfantul Ioan Botezatorul aici este egumen 24 de ani, Varlaam(1608-1632), Mitropolitul erudit al Moldovei aici este creata o Academie spirituala de catre Vasile Lupu si Varlaam dar si cu ajutorul lui Petru Movila Schitul Sihla construita in sec XV de sihastri care locuiau prin muntii Sihla, care mai tarziu vor construi si o Biserica cu hramul Schimbarii la Fata aici traiesc cei mai renumiti isihastri ai tarii printre care o putem aminti si pe Sf Teodora de la Sihla care a trait in sec XVII Manastirea Sihastria in 1655 se construieste aici Schitul Sihastriei de catre Mitropolitul Ghedeon pt calugarii isihasti care se nevoiau in 1734 episcopul Ghedeon al Romanului zideste o Biserica inchinata Manastirii Secu aici se nevoiesc mari traitori ai veitii duhovnicesti dupa o regula foarte aspra si foarte stricta Manastirile Putna si Voronet construite de Stefan cel Mare intre 1457-1504, la indemnul lui Daniil Sihastrul Putna construita in 1466, hramul Adormirea Maicii Domnului , aici este inmormantat si Stefan cel Mare Voronet, construita in 1486, Bisericuta de lemn, in care se ruga Daniil Sihastrul 1547 Bisericuta Voronet, decorata si pe dinauntru si pe afara sub domnia lui Petru Rares ; aici este inmormant Daniil Sihastrul in jurul acestor doua Manastiri mai erau si sihastri care vor fi indepartati dupa ocupatia austriaca din 1786 Manastirea Moldovita semnalata pentru prima oara in documente in 1402; la origine sihastrie transformata in sec XIV, de Petru Musat in manastire Petru Rares sec XVI, dispune reconstrirea ei si pictarea bisericii, pe interior si exterior avem aici o scoala de copisti, mai tarziu si traducatori ai manuscriselor liturgice si patristice in sec XV aici traieste Vasile Sihastrul [10]

 Manastirea Sucevita - in sec XV avem aici o Bisericuta de lemn, cu hramul Schimbarii la Fata ridicata de primii isihasti - 1538-1586 --Ep Gheorghe Movila construieste actuala manastire - 1601 Ieremia Movila comanda pictura interioara si exterioara - in sec XVIII traieste aici renumitul isihast Isaac Manastirea Dragomirna - ridicata in sec XV de calugarii isihasti din imprejur; hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Teologul - mitropolitul Atanasie Crimca construieste alaturi o alta manastire cu hramul Pogorarea Duhului Sfant - aici viata isihasta a existat pana la ocupatia austriaca Manastirea Slatina - spre sfarsitul sec XV se contruieste aici de catre Nil o biserica de lemn care va fi distrusa pe la anii 1492-1500 - cel care reconstruieste aici o manastire este Alexandru Lapusneanul, dupa visul sihastrului Pahomie, pe care o inchina Schimbarii la Fata - este sfintita la 14 octombrie 1558 de Mitropolitul Grigore - primul egumen este Iacob care organizeaza manastirea - aici functiona o scoala de copisti si caligrafi - aici avea sa se retraga Alexandru Lapusneanul unde va imbraca rasa monahala - viata calugareasca de aici va inflori in sec XV -XVII MANASTIRI IN TRANSILVANIA Manastirea Hodos Bodrog mentionata pentru prima data in anul 1177, situata in Campia Muresului cea mai veche manastire din toata Romania, fara perioada de intreruepe pana azi aici traiesc calugari romani si sarbi, mult timp cel mai important centru cultural din tara Biserica actuala construita in sec XIV si are legaturi foarte stranse cu cele din Tara Romaneasca Manastirea Prislop - aici exista deja o sihastrie inchinata Sf Ioan Teologul; in sec XIV, Sfantul Nicodim de la Tismana traieste aici 6 ani, unde copiaza o evanghelie si organizeaza manastirea - 1564 manastirea renovata de domnita Zamfira iar viata este reluata pana in sec XVIII cand este partial distrusa - aici au trait Ioan, 1585 si Teofil 1615 care vor deveni episcopi la Alba Iulia si Vad dar si Ioan de la Prislop Manastirea de la Partos - i are originea intr-un schit din sec XIV; - este mentionata pentru prima data in 1571 ca Sihastria Sfintilor Arhangheli - in sec XVII, aici traieste Sf Ioan de la Partos, cu moastele astazi la Timisoara, fost mitropolit al ei Manastirea Rameti si Geoagiu - Rameti; printe cele mai vechi sihastri din Transilvania - denumirea deriva din cuvantul ''eremit'' - n sec XV-XVI aici traiesc sihastri cuviosi, iar calugarii de aici au un rol important in apararea ortodoxiei impotriva uniatismului [11]

aici traieste si Sfantul Ghelasie, 1761-1785 manastirea este distrusa iar viata monahala reluata in sec XX in sec XV este intemeiata si manastirea Geoagiu, devenita si scaun episcopal are aceeasi soarta cu a manastirilor transilvanene

Manastirea Sfantului Arhanghel Mihail de la Peri - .......... .parte neterminat

Manastirile si schituirile din Tara Fagarasului - monahismul se implanteaza aici catre sec.XVI-XVII cand apar peste 30 de schituri si manastiri - cea mai cunoscuta este cea de la Sambata se Sus, la poalele muntilor Fagaras C.M.A. 20.12.2009

[12]

INSTITUII I PERSOANE IMPLICATE N UNIREA BISERICEASC DIN TRANSILVANIA (1698-1761) I OPOZIIA LA ADRESA EI. MOTIVELE PRINCIPALE ALE ATITUDINILOR LOR I. Instituii i persoane implicate n unirea bisericeasc din Transilvania (1698-1761) CURTEA DIN WIEN ideea unirii Bisericii legat de politica bisericeasc dup cucuerirea Transilvaniei se ncepe consolidarea stpnirii ei calvinii deineau o sotuaie privilegiat nobilimea maghiar era calvin ias saii erau luterani pe cnd catolicii erau foarte puini 1566 episcopul catolic de Alba-Iulia alungat din ar la nceput de sec XVIII situaia se inverseaz datorit prelurii Transilvaniei de ctre maghiari atragerea religioas a romnilor transilvaneni la unirea cu Roma fcea parte din politica hansburgic ei doreau: 1) sprijinirea catolicilor pt a se egala nr credincioilor cu celelate confesiuni 2) creterea rolului politic al statusului ardealean catolic 3) controlarea tendinelor centrifuge ale strilor protestante 4) nfrnferea particularitilor locale 5) ruperea definitiv de romnii ortodoci din Mold i ara Romneasc

IEZUIII - Activitatea lor este prezentat diferit n funcie de istoric: - Atragerea romnilor ortodoci la Biserica Romei este o micare catolic cu origini n contrareform - misiunea lor era aceea de a duce la ndeplinire instruciunile emise n anul 1669 la sinodul florentin - la iezuii se apeleaz pt a schimba raportul n favoarea catolicismului ei ncercnd aducerea romnilor ortodoci la Biserica Romei prin mijloace necinstite - ei sunt descrii ca unealta cardinalului Kollonich n vederea aducerii Transilvaniei la catolicism adic a rectigrii teritoriului pierdut n urm cu 150 de ani - cele 4 puncte florentine: Papa capul Bisericii, mprtania cu pinea nedospit, filioque si purgatoriul - majoriteatea lucrarilor istorice din perspectiv ortodox vorbesc de acceptarea celor patru puncte florentine i schimbarea credinei - este vorba ns i de cele dou acte, unul semnat de Atanasie n care l recunoteau pe Papa ca pe un Patriarh si pe care ei l acceptau fr ss schimbe nimic din cult i din obiceiuri dar i cellalat act plsmuit la Viena care era scris n latin i n care scria altceva - iezuiii propuneau ns i acceptarea celor patru puncte florentine lucru cce nu nsemna pierderea identitii Bisericii - istoricii ortodoci neag schimbarea credinei protopopilor n unire aducnd ca argument textul redactat pe prima pagin a actului de trecere sub jurisdicia politic a Papei: din acel act se vede clar c ei nu si-au dorit schimbarea credinei - Silviu Dragomir emite ipoteza c protopopii au crezut c pot rmne mai departe cu toate [13]

ale lor i c unirea va fi doar una politic istoricii unii aduc o alt ipotez, aceea ca unirea se fcea n primul rnd pt mntuirea sufletelor i mai apoi pt obinerea de privilegii

CARDINALUL KOLLONICH cardinalul Leopold Kollonich este cel cruia i se ncredineaz unirea bisericeasc a romnilor - 1688 Conceptul de organizare a regatului Ungariei influenat de Kollonich era n concordan cu politica Vienei pt urmtorii 50 de ani - principiul era: eforturile religioase nesatisfctoare pot fi dirijate doar prin unirea cu Biserica Romei - n tratativele de unire Kollonich are urmtoarea atitudine: -promoveaz princiupiul tridentin -nu respect indicaiile iezuiilor -dup ncheierea unirii l rehirononete pe Ep. Ortodox obligat totodat s aib cu el un teolog iezuit -comuniunea ntre cele dou Biserici surori nu mai este una echitabil i nici egal -nu se mai respect astfel actul de unire original - iezuiii au purtat discuii cu episcopii Teofil si Atanasie i doreau clar impunerea punctelor florentine - dei doreau ca unirea s se extind, Kollonich i Atanasie s-au nelat; romnii nu l-au acceptat pe Atanasie dup ce au auzit c acesta a fost rehirotonit iar incheierea acestei Uniri a produs o ruptur major ntre romni Tratativele de unite (episcopil Teofil) romnii nu erau recunoscui ca naiune politic, ci doar o plebe, un popor tolerat exclui de la drepturi i liberti exista ns printre ei i un numar foarte mic de nobili n SE Transilvaniei care erau ns considerai maghiari tratativele de unire se pornesc n condiii foare grele: aciune prozelitist printre romni fixarea unor condiii grele pt Episcopii Ortodoci dri foare mari pt preoii ortodoci se amintec i unele sinoade de unire ns istoricii sunt mprii: laicii susin c acestea ar fi existat ns cei ortodocii susin ca ele sunt doar nsciciri ale iuzuiilor n vederea ntririi propagandei despre Mitropoltul Teofil se spune c dei a participat la discuii nu a a fost amestecat n nici un fel n trataivele de unire cu catolicii

Tratativele de unire (mitropolitul Atanasie, protopopii romni i actul de unire din 7 octombrie 1698) unirea din 1698 este o controvers mult discutat ntre istoricii unii i cei ortodoci avem : autenticitatea documentului care i mparte pe cercettori n dou tabere Ioan Lupa : susine ca Mitropolitul Atanasie Anghel a semnat documentul abia dup doi ani din cauz tulburrilor sufleteti, la presinile iezuiilor care se ndoiau de catolicismul lui; [14]

atitudinea lui n faa lui Dindar 1, a fost una mpotriva unirii iar la Viena, constrns fiind i uit jurmntul svrind un njositor act public de trdare - Silviu Dragomir: acest istoric are dou preri : n anul 1920 public o lucrare n care susine c Atanasie a ngduit ca cei 38 de protopopi sa culeag semnturi prin care acetia s se uneasc cu Biserica romano-catolic ceea ce fcea ca toat povara unirii s pice pe umerii protopopilor care i vor formula condiiile dar vor ataa la act i versiunea latin. ntr-un alt studiu, peste 6 ani el revine i susine o alt ipotez cum ca tratativele pentru unire au fost iniiare de Atanasie cel care este i semnatarul actului alturi de 2 sau 3 protopopi de ncredere, el prezentndu-se la discuiile cu Barany si cu cele 38 de semnturi ca dovad a dorinei preoimii s se uneasc. Aceasta a fost doar o manoper frauduloas. - Manualul de IBOR, 1957: acesta susine c protopopii au primit catolicismul n form uoar semnnd actul din 7 octombrie 1698, act ntomit de protopopul Gheorghe din Daia semnnd ns i actul latin al lui Baranyi care ia amgit pe protopopi. - Mircea Pcurariu: printele profesor contest att sinodul ct si vreo declaraie considernd totul un fals lund n calcul ca totul s fi fost falsificat atunci cnd Atanasie ar fi fost chemat la Viena. Parintele profesor aduce argumente solide, cum ca traducerea ar fi fost foarte proast, cum c secretarul sinodului nu semneaz imediar dup mitropolit, ci n rnd cu protopopii dar mai ales cererea din ultima pagin cum c se dorete pstrarea doctrinei ortodoxe i a organizarii bisericii Motivaia clericilor romni trebuie urmrit n condiiile impuse lor de ctre maghiari. Ei doreau aceleai drepturi ca i celelalte confesiuni, iar asta nsemna adoptarea politic a unui alt conductor, ei pstrnd ns cu acrivie toatea doctrinele si practicile lor singurul scop fiind s scape de dri i de servitute. - Prerile asupra unirii sunt mprite: ist.unii susin aadar ca romnii au primit unirea pentru mntuirea sufletelor, voind ns s-i pstreze ritul, n timp ce ist. Ortodoci susin c ei o baz social si politic mai bun - Urmaul lui Atanasie, Ioan Patachi, impune o eclesiologie tridentin care ns i aduce protestul protopopilor care considerau ca nesocotete ritul Bisericii romne trecnd la cel latin, este absolutist si vrea s reformeze liturghia Episcopul Inochentie Micu (1728-1751) - marcheaz i el situaia confesional; vzut nti ca un conductor politic apoi ca unul religios - lupt pt drepturile sociale si politice ale romnilor, nu impune doctrina tridentin i lupt mpotriva instituiei teologului iezuit - dup ce i-au dat seama c privilegiile promise nu le sunt acordate romnii se ndoiesc de unirea cu Bis Romei mprteasca Maria Tereza - Unirea romnilor cu Biserica Romei era un el important al acestei mprtese, o catolic zeloas care credea n unicitatea catolicismului ca singur religie adevrat - Era nc n via principiul : un rege, o lege, o credin care reprezenta o idee a monarhiei absolute iar politica de catolicizare din Transilvania trenuia sa vin ca o msurp politic de contrabalansare a avansului luat de sai, secui i maghiari care erau protestani Trupele militare imperiale - Curtea din Viena atenie deosebit acordat Transilvaniei - De ce? Transilvania era grania din Sudul Imperiului - Care era rolul Transilvaniei? Aprarea n faa Imperiului Otoman - 1761 1764 militarizarea graniei transilvane la nceput doar romni unii dupa 1764 i ortodoci - Ce este comandamentul militar? organ al politicii imperiale
1

Omul lui C. Bracoveanu

[15]

Ce rol aveau generalii? domni n Transilvania, oameni politici, guvernatori Grania transilvan mai avea i rol sanitar n perioadele de criz sanitar datorate spre exeplu ciumei care izbucnise atunci

Conferinele ministeriale din Viena i opiniile ministrilor Bartenstein, Kaunitz i Uhlfeld privitor la unirea bisericeasc din Transilvania - Tolerana exerciiului religios - Intreg poporul romn pn in 1744 era unit afar de Braov, Fgra, Sibiu - Teloran religioas dect fa de cele trei orae - Interveniile ruseti pt romnii neunii II. OPOZIIA LA ADRESA UNIRII CU BISERICA ROMEI ..neterminat C.M.A. 15.01.2010

[16]