Sunteți pe pagina 1din 66

120 de ntrebari si raspunsurile la ele date de marele ntelept si eliberat yoghin PARAMAHANSA YOGANANDA CAPITOLUL 1 NEBUNIA MATERIALISMULUI 1 Adevarul

Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat n cuvinte. Fiinta umana poate sa-l descopere doar n Sinele Suprem. 2 Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani si folosesc mentalul pentru a mbunatati mediul nconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc puterea mentalului pentru a atinge Iluminarea. Puterea mentalului cond uce omul pe calea obtinerii Fericirii profunde, singura capabila de a-l proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor de spirit este net superioara demersurilor oamenilor de stiinta. 3 La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfact ii efemere? Spectacolul vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzoriu. Unii oameni, adevarati nebuni, si imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus cnd ntr-un final descopera ca existenta lor se va sfrsi si ca vor lasa n urma toata agoniseala lor de-o viata. Suferinta este rezultatul orbirii spirituale. nteleptul considera aceasta piesa de teatru ca il uzorie si si cauta fericirea si mplinirea n Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viata este o veritabila "masina infernala": ma i devreme sau mai trziu i va distruge. 4 Un om ntlnit de Yogananda n New York se plngea astfel: "Nu pot sa-mi iert faptul ca mi-am pierdut 35 de ani din viata pentru a cstiga primul meu milion de dolari !" "Acum sunteti multumit?" - l-a ntrebat maestrul. "Nici gnd. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine dect mine. Nu voi avea liniste pn cnd nu voi cstiga cel putin 40 de milioane de dolari". Amintindu-si aceasta ntlnire, Guruji ne-a spus: "nainte de a reusi sa cstige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a suf erit o grava depresie nervoasa si a murit. Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti". 5 ntr-o zi, Yogananda ne-a spus: "Odata, am vazut un desen animat, n care un cine tragea o sanie foarte grea. Propr ietarul cinelui gasise un mod ingenios pentru a convinge cinele sa traga sania. Cu ajutorul unei prajini legate de sanie, omul a suspendat un crnat foarte apetisan t, chiar n fata cinelui. Cinele aproape nu observa ca trage sania, fiind cu totul p reocupat sa ajunga la acel crnat care, indiferent de efortul depus de el, ramne me reu la aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt n aceasta situatie . Ei si spun: <<Daca voi reusi sa obtin acesti bani, eu ma voi lasa de afaceri si voi fi foarte fericit>>. Dar "crnatul" fericirii lor este inaccesibil, iar ei sfr sesc prin a fi doborti de "greutatea" problemelor si suferintelor generate de efo rtul lor de a atinge o fericire iluzorie". 6 A dori sa posezi bunuri materiale nainte de obtinerea starii de liniste interioar a este o situatie la fel de prosteasca cu a muri de sete atunci cnd te mbaiezi ntrun lac. Daca dorim sa evitam suferintele, trebuie sa evitam nu saracia n plan mat erial, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta este cauza tuturor suferintelor si amaraciunilor umane. 7 Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtine rea averilor lor antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, s curtarea duratei vietii. Materialistii sunt att de preocupati de cstigul lor, nct ei nu sunt capabili, nici macar pentru cteva clipe, sa se relaxeze si sa se bucure de ceea ce au realizat. Ct de nselatoare este viata! Priviti cu atentie oamenii ca re va nconjoara. ntrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate

aceste priviri lipsite de bucurie. Observati ct de goi sunt ochii lor. Chiar dac a materialismul tenteaza umanitatea prin placeri facile si imediate, este sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila. 8 Pentru ignorant, n spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele durerii si al suferintei. 9 Adresndu-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara: "Omul modern este mndru de apropierea sa stiintifica fata de realitate. Permiteti -mi sa va propun o analiza meticuloasa a vietii noastre cotidiene. Americanii ad ora experientele, asa ca de ce sa nu fim noi propriul nostru obiect de studiu, s a analizam lucid propriul nostru comportament, att cel interior, ct si cel exterio r, n relatiile cu ceilalti. Analizati propria dumneavoastra viata, ce asteptati d e la ea, cum poate fi ea mbunatatita si care este calea cea mai sigura pentru rea lizarea tuturor dorintelor voastre. Gnditi-va la tot ceea ce oamenii doresc sa ev ite si anticipati felul n care viitorul va poate aduce ndeplinirea telurilor voast re. ntotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte ex act ntrebarea pe care o pui. ncercati sa descoperiti de ce attia oameni sunt neferi citi. Aceasta va va ajuta sa gasiti cea mai buna metoda pentru a realiza o feric ire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii practice, formulate astfel nct sa fie ct mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot att de stiintifica ca a propierea astrofizicianului de misterele Universului. Religia trebuie sa abordez e o conceptie ct mai stiintifica asupra vietii. Ea trebuie sa gaseasca solutii pr actice la problemele fundamentale. De fapt, principiile spirituale ofera solutii le cele mai practice si mai universale care se pot gasi. 10 Un copil nu nceteaza sa plnga pna ce nu obtine ceea ce si doreste. Bucuria este de s curta durata, dupa care si doreste altceva si ncepe din nou sa plnga. Aceeasi este si atitudinea omului adult, preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un l ucru, el l abandoneaza si si doreste altceva. Nimic din aceasta lume nu poate sa i ofere fericirea pe care o cauta. 11 Sufletul nu poate regasi Fericirea n bunurile materiale, pentru simplul motiv ca fericirea nu este artificiala. Pierznd contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu ajutorul unor pseudo-placeri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ramne totdeauna constient de lipsa sa d e comuniune cu Divinul. nlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor nu i v a aduce mplinirea dorita. Ct timp trebuie sa mai ratacim pna cnd, satuli de atta sufe rinta, sa ne regasim fericirea n interiorul fiintei noastre, unicul loc n care ea exista cu adevarat?"

CAPITOLUL 2 ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI 1 Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea turi stilor ntr-o tara straina. Patria noastra este Omniprezenta. Pe Pamnt nu suntem de ct niste calatori, niste musafiri de moment. Din pacate, multe persoane devin mus afiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopolul asupra unui petic de pamnt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. ntreaga lor gndire se rezu ma la "casa mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile material ismului, insidioase si misterioase i pastreaza n vise iluzorii. Ei uita ceea ce su nt. Treziti-va nainte ca visul vostru sa se topeasca n infinit. Unde va mai fi atu nci casa voastra, familia voastra, n momentul n care corpul vostru va dispare? Voi

nu sunteti acest corp. El nu este dect "farfuria" pe care ati primit-o pentru a participa la festinul spiritului. De ce sa nu nvatati aceasta lectie esentiala, na inte sa muriti? Nu va mpiedicati de limitarile constiintei umane si nu uitati nic i o clipa infinitatea Spiritului vostru. 2 Krishna a spus: "Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata n Dumnezeu este o sarbatoare continua. Fara El, existenta nu este plina dect de dureri si deceptii. Telul viet ii umane nu consta n a te casatori, a supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta e ste destinul animalelor. De ce sa traiesti uitnd ca esti om? Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existentei tale. El te-a facu t inteligent pentru a-ti dezvolta discernamntul, singurul care te determinae sa-L cauti. Foloseste cu ntelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va aduce cea mai mare suferinta!" 3 Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lum i va sunt prezentate pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernamntul. Preferati placerile simturilor sau beatitudinea divina? Placerile exercita o anumita atrac tie, dar daca nu le veti rezista, va veti trezi ntr-un moment n care problemele si greutatile nu mai nceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii interioare si a feri cirii este imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoast erea lui Dumnezeu aduce o fericire infinita. Mai devreme sau mai trziu, fiecare f iinta trebuie sa nvete de la viata aceasta lectie. 4 Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot asc unde crime sordide. Nu va lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori , stralucirea sa este superficiala. n spatele aparentelor, urmariti sa gasiti Ade varul Etern. 5 Voi nu ati venit pe lume doar pentru a cstiga bani, a avea familie si a muri. Des tinul vostru este glorios. Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate mpl iniri pe care vi le puteti imagina va asteapta atunci cnd l veti cunoaste pe Dumne zeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai asteptati? De ce sa mai pierdeti t impul n ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El. 6 Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei, VIII, 22) Cuvintele sale arata ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, nici un fel de intiativa sau entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai traiasca? Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic nseamna a fi mort in terior, chiar daca corpul continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa fericirea lor sa depinda de lucruri efemere, n loc sa d escopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinele Suprem, Atman. 7 Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta limi telor constiintei. Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa n Eternitate, cu viteza gndului. Poate expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca materia prezinta limitari, constiinta nu pre zinta nici un fel de limitare. La fel cum gndirea modeleaza materia, aceasta din urma umple ntregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primo rdiala a Universului este Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul gnd irii, ca o forma de energie condensata (nsasi gndirea este o forma de energie subt ila), la un nivel de existenta mai putin elaborat - si stiinta moderna a confirm at acest lucru. Cu mii de ani n urma, nteleptii afirmau ca energia cosmica este o proiectie a Vointei Divine. 8 Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este p icatura din Dumnezeu.

9 Anii pe care i petrecem n existenta terestra sunt secunde, n comparatie cu eonii ca re preced nasterea noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor ven i dupa ce vom parasi aceasta lume. De ce sa te identifici cu aceasta personalita te trecatoare? Casa, familia, tara n care te-ai nascut nu-ti apartin. Adevarata t a patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este Eternitatea. Oameni i traiesc imitndu-i pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevarat viata, trebuie sa asculti vocea ta interioara si nu pareri le celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceasta lume va continua si far a tine, pentru ca tu nu esti mai important dect altii. De-a lungul anilor, milioa ne de fiinte au sfrsit n "tomberoanele" istoriei. Trebuie sa nvatam sa cultivam rec unostinta fata de Dumnezeu. El este singurul rost al vietii. A munci, a avea pri eteni si visuri de viitor, toate acestea, neintegrate ntr-un mod ntelept, spiritua l, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplul motiv ca nici una din aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care nglobeaza toate lucrurile. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Cautati mai nti mpa ratia lui Dumnezeu si dragostea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si veti primi de la El ceea ce aveti nevoie. CAPITOLUL 3 NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI 1 Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit n gndurile sale. Sotia sa a venit fugind, cu lacrimi n ochi, si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra . Barbatul a ramas tacut. Stupefiata de aceasta indiferenta aparenta, sotia a nce put sa plnga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu ntelegi nimic!" - i-a raspuns el. "N oaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. ntr-o zi, acestia au ple cat n padure, unde au fost muscati de cobre si au murit. n prezent, ma ntreb daca t rebuie sa plng dupa cei sapte fii morti n vis sau dupa unicul nostru fiu, muscat d e cobra n acest vis pe care l traim acum." Cu siguranta ca acest om avea o mare pu tere de discernamnt spiritual. Pentru el, att lumea materiala ct si cea din subcons tientul sunt la fel de lipsite de realitate. n timp ce visam lumea fizica n care t raim devine ireala si doar lumea subconstientului pare adevarata. Iar cnd "visam " n aceasta lume, uitam de lumea subconstientului. 2 Toate lucrurile exista n doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a p lecat ntr-o batalie, n care este ranit mortal. n vis, el este constient ca va muri curnd si este foarte trist. Se gndeste la fiintele dragi pe care va trebui sa le a bandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie cnd realizeaza ca nu treb uie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si n viata. Dar ce se ntmpla cu un soldat care, n viata terestra este ranit de moarte? El se treze ste n lumea astrala si descopera ca de fapt toata trairea sa nu a fost dect un vis , ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie sa ntelegem ca toate experientele sunt tr aite ntr-o stare de vis! 3 Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest Uni vers. Sa presupunem ca eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcu rge cele 12000 de mile care despart Los Angeles de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc dect n creierul meu si ca nu a durat dect cteva s ecunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe care se bazeaza toate ideile umane despre realitate. 4 Aceasta lume ti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata n Vis ul Sau Cosmic. Tu faci parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu cap ul de un perete, n urma acestui fapt poate apare o durere imaginara de cap. Cnd te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un perete de care sa te lovesti si ca experienta pe care ai trait-o nu a fost dect n vis si ca nu te afecteaza n momentul prezent. Acelasi lucru se ntmpla cu visele pe care le consideri reale si pe care

le traiesti n prezent. Trezeste-te la unica Realitate, Dumnezeu si cu siguranta v ei descoperi ca viata terestra nu este dect un spectacol, un joc de lumini si umb re. 5 ntr-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie poti sa observi ca ntreaga istorie nu este animata dect de o singura raza de lumina. Ac elasi lucru se ntmpla si cu Marele Film al Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). ntregul Univers a fost emanat de o singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala de cinematograf. Difere nta consta n faptul ca, n sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, so licitnd doar vazul si auzul, n timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si af ecteaza toate cele cinci simturi ale omului. n sala de cinematograf, imaginile pr oiectate pot sa va faca sa rdeti sau sa plngeti, dar filmul proiectat de Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant. 6 Un fizician comenta cu condescendenta: "Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, rurile precum un vis al lui Du mnezeu. Stiinta a revelat ca toate aceste lucruri sunt identice n esenta, ca sunt cu toate formate din protoni si electroni". Atunci, prompt, Yogananda l-a ntrerupt: "Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa ? Cu siguranta ca nu. Este necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi. Protonii si neutronii sunt "caramizile" din care a fost c onstruit Universul. Dar a fost necesara o Inteligenta pentru ca acesta sa capete forma pe care o are. Toate florile, toate rurile, toti arborii sunt dotati cu in teligenta." 7 De unde provine materialul de constructie al Universului? naintea creatiei nu a fost dect Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficienta pentru a spune ca Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste mirac ole. Chiar si aceste miracole au nevoie de un fundament real, de o baza reala. D umnezeu este Constiinta. Indiferent de calitatea materiei, aceasta a fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este adevarat, si nu poate fi altfel, atunci Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiint a nsasi accepta aceasta afirmatie, n masura n care demonstram ca materia este o ilu zie. Lucrurile care ne nconjoara nu sunt de fapt pietre dure, arbori maiestuosi s au ruri care curg nvolburate, toate diferite una de cealalta. Dincolo de aceste ap arente, nu se gasesc dect atomi n miscare, n vibratie. Si chiar si acesti atomi su nt o iluzie. n spatele energiei cosmice se gasesc gndurile lui Dumnezeu. Cu aceast a nu vreau sa demonstrez ca universul fizic nu este real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale consta n faptul ca ntregul un ivers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul n Visul Sau. 8 "Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a ntrebat un vizitator pe Yogananda. Acesta, zmbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta ntrebare. Train d n lumea creatiei, ei si imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza Suprema, se situeaza dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El nsusi sa fi avut un creator. Cum este posibil ca existenta Absolutului sa dep inda de un alt Absolut?" 9 Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel cum un tmplar creeaza o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa -si modifice n nici un fel natura Sa intrinseca, El a transformat o parte a Const iintei Sale n aceasta Iluzie Cosmica, Maya, Universul n care traim. Nimic nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a gndurilor lui Dumnezeu. 10 Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu? El l creeaza cu ajutorul principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta a parenta contrariilor: lumina si ntuneric, placere si durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii n opozitie. O parte a Constiintei Sale s

e afla n miscare, adevar care este revelat si n Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe deasupra apelor" (Geneza, 1, 2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilo r pe suprafata unui ocean. Nivelul oceanului ramne ntotdeauna identic, indiferent ct de nalte sunt valurile, deoarece fiecare miscare catre nalt este corelata cu o c oborre n abis, nivelul global al oceanului ramnnd acelasi. Analogic vorbind, Dumneze u, Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutin deni, neclintit si toate miscarile creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanulu i. Unitatea Infinitului face sa vibreze o parte a Sa si o determina sa devina do i, apoi multiplu, pna ce apar stelele, galaxiile, planetele, oamenii si animalele . Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuvntul din Evanghel ia lui Ioan, este Muzica Sferelor la grecii antici, Anuhavar la zoroastrieni. Pr in aceasta Vibratie Primordiala ntregul Univers vine n manifestare. Aceasta vibrat ie produce dualitatea. Cunoasterea Realitatii Unice ne permite sa transcendem to ate contradictiile din natura. Acceptati cu aceeasi stare de spirit tot ceea ce vi se ntmpla n viata: bucurie si durere, placere si neplacere, succes si esec! Nu t raiti dect pentru Dumnezeu, nu-L serviti dect pe El, nu-L iubiti dect pe El! 11 "Guruji, la ce este necesar raul n Creatia lui Dumnezeu?" - a ntrebat un discipol. "Divinul este cu siguranta plin de bunatate si iubire. Este cu putinta, cum pre tind anumiti autori moderni, ca El sa se delimiteze de existenta Raului?" "Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care o bserva fiecare fir de iarba, cum sa nu observe un lucru att de evident?" "Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul. "El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc n iluzie si ca sufera deoarece chiar El a creat aceasta iluzie". "Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?" "Raul este nsasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adusa n existenta, urmareste sa se perpetueze. Ea ncearca sa aserveasca constiinta noast ra planului fizic. Dumnezeu, Unica Realitate urmareste, n acelasi timp, sa ne atr aga catre El, prin intermediul dragostei Sale divine". "Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, n cadrul Creatiei". Yogananda a surs si a spus: "Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El ne ajuta sa ne ndragostim de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. n ac elasi fel, Raul si consecintele sale servesc pentru a trezi n noi dragostea pentr u bine si pentruDumnezeu". Discipolul a continuat: "Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt dect niste personaje n ac easta drama cosmica , putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori , toate acestea nu sunt dect niste roluri si acestea nu afecteaza adevarata noast ra natura, care este o reflexie a lui Dumnezeu?" Maestrul a nceput sa rda: "Daca urmarim sa ducem acest rationament pna la capat, putem spune ca aveti drept ate. Dar nu uitati niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ ntr-o pies a, veti suporta si consecintele actiunilor negative din piesa, pedeapsa. Daca nsa jucati rolul sfntului, va veti trezi din acest vis cosmic si va veti bucura n ete rnitate de fuziunea cu Divinul". 12 Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit: "Ce crezi ca opreste Pamntul sa se lanseze n spatiu, ntr-o calatorie care sa-l ndepa rteaza de Soare?" "Atractia gravitationala exercitata de Soare" raspunse discipolul. "Si ce crezi tu ca opreste Pamntul sa se apropie de Soare?" "Forta centrifuga, care-l determina sa ramna pe orbita". Yogananda a abandonat acest subiect, surznd. Dupa o perioada de timp, discipolul a realizat ca Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pamntul ca simbol al omului, n permanenta sa fuga de atractia divina. Yogananda a dorit s a ne incite, pentru a ne determina sa ne deschidem sufletul si sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".

CAPITOLUL 4 SUFLETUL SI DUMNEZEU 1 Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apa r pe suprafata sa. Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferit e - unele sunt nalte si puternice, altele sunt mici si insignifiante. Dintr-un av ion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce anima suprafata sa. La fel s e ntmpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si este trist cnd sufera un esec. i este teama de durere si boala, iubeste existenta teres tra si este ngrozit de moarte. Valurile existentei umane par reale si infinit div ersificate. n ochii unei fiinte eliberate totul este Brahman, totul este Dumnezeu . Cu ct furtuna este mai puternica, cu att valurile sunt mai nalte. Cu ct vntul iluzi ei sufla mai puternic asupra mintii unei fiinte, cu att mai mult ea urmareste sa se distinga de cei din jurul sau. Este cu neputinta sa te ascunzi de Creator. To ti facem parte din Dumnezeu, la fel cum valurile fac parte din ocean. Noi nu sun tem separati de El dect n aparenta. Persoanele care vor sa-si afirme personalitate a si sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se vor lovi cu putere de valurile celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lo r, de o furtuna n iluzie. Asemeni unei furtuni n care valurile se ridica si coboar a, victorioase ntr-o zi, linistite n alta, ntr-un turbion nesfrsit de conflicte si c ompetitii. Atta timp ct este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta dect nelinistea si angoasa. Pacea nu apare dect dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de constiinta unei perso ane. "Valul" ego-ului va exista atta timp ct fiinta va fi pierduta n Maya (n iluzie) . n masura n care ego-ul discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua rela tie cu Spiritul Infinit. O fiinta evoluata spiritual nu ncearca nici o clipa sa f ie mai presus dect celelalte si urmareste n permanenta sa traiasca n armonie cu cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu. 2 O persoana a studiat ntr-o maniera superficiala filozofia vedantica din India, ca re spune ca "totul este Brahman". n urma acestei nentelegeri, ea sustinea pretutin deni ca este Dumnezeu. Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, rznd, ne-a spus: "Oamenii sunt att de parsivi n ignoranta lor! nvatatura Vedelor n-a ncurajat nicioda ta o persoana sa faca astfel de declaratii atta timp ct este nca subjugata de o con stiinta egotica. Oceanul are dreptul de a spune: Eu sunt valurile - dar este absur d ca un val sa afirme ca este ntregul ocean. Realizeaza nti unitatea cu Oceanul Div in! De-abia dupa aceea vei putea spune: Eu sunt El , deoarece cuvntul eu nu se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si n acest caz, s pune mai nainte: Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, de fapt, sunt Constiinta care anima ntregul Ocean ". 3 Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci oa menii sunt becurile. Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la i nfinit, dar cauza care determinaceea ce face ca toate aceste becuri sa dea lumin a este identica n toate cazurile. Oamenii sunt nselati de aparente. Ei exclama: "C e fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce surs stralucitor!" - dar n momentul n care cur entul se ntrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu uita nici o clipa adevarata Sursa a energiei vietii, n tot ceea ce pot i observa n jurul tau. 4 Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mi ci flacari produse de o lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta flacarii este proportionala cu comunicarea dintre flacara s

i combustibil. La fel, cu ct noi ne deschidem mai mult fata de prezenta divina, c u att El si poate manifesta lumina Sa si forta Sa n vietile noastre. Invers, cu ct n e nchidem mai mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor din jurul nostru, cu att Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce n proportia obstructiei pe care noi o realizam, iar n momentul n care nch iderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exista combustibil. Nenuma rate fiinte sunt att de secate de vitalitate nct putem spune ca nici nu exista. Nu le putem considera n viata, n sensul obisnuit al cuvntului. Despre ei vorbeste Isus cnd spune: "Lasati mortii sa-i ngroape pe cei morti".(Matei, 8, 22) 5 Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta p e suprafata apei din ele. Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, d esi ele reflecta aceiasi Luna. Extrapolnd, Dumnezeu este reflectat distinct de fi ecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta. Chiar daca veti distruge toa te recipientele cu apa, Luna va ramne neafectata, neschimbata. ntelept este cel ca re, primind lumina vietii n "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pent ru a descoperi originea reala a luminii, Dumnezeu. Cel care, din contra, se ncapa tneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste grav si va ntelege aceasta atunci cnd recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii. 6 nvataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa ncrimineze hinduismul. Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul imp lica adorarea lui Dumezeu sub toate formele Sale, ntelegnd ca Dumnezeu se exprima si exista n toate formele pe care Le-a creat. Nu este minunat sa recunosti manife starea lui Dumnezeu n toate lucrurile, frumusetea Sa ntr-un apus de soare, lacrimi le Sale n ploaie, tandretea Sa n dragostea unei mame pentru copilul sau? Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista n toate lucrurile? D eci trebuie sa-L cautam n spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care l iubes te pe Dumnezeu, toate elementele creatiei nu sunt dect o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, n primul rnd" - spune Isus - "ca mparatia lui Dumne zeu este n voi". (Luca, 17, 21) 7 "Ce este ego-ul?" - a ntrebat un discipol. Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gndului ca fiinta ta se reduce la corpul fizic". 8 Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza n furtuna iluziei. Oceanul nu nceteaza sa-i aspire catre El. Mai devreme sau mai trziu, ei vor fi resorbiti s i n final se vor topi din nou n vastul Ocean al Iubirii Divine, care i-a emanat. 9 Realizarea Sinelui consta n descoperirea adevaratului nostru "eu", care este part icica din Oceanul Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminnd iluzia care ne det ermina sa ne identificam cu acest mic ego efemer, cu corpul nostru fizic, cu pe rsonalitatea noastra.

CAPITOLUL 5 UN DUMNEZEU, O RELIGIE 1 Un fermier avea sase fii, toti orbi. ntr-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant. Dupa ce fratii au terminat treaba, fiecare a ncercat sa descrie animalul. "Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase fo

arte mari, acoperite de piele" - a spus primul frate; el i spalase spatele. "Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul este asemanator unui tub lung"; el i spalase trompa. Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintro perechi de evantaie. Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el i spalase p icioarele. Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este a semenea unui zid care respira. Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe ca re voi le-ati spus. Eu stiu: elefantul este asemenea unei frnghii care a cobort di n cer"; el i spalase coada. Fiecare ncerca sa-i convinga pe ceilalti ca el are dre ptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal, deranjat de zgomot, dupa ce a aflat care este motivul discutiei, a zmbit si le-a spus: "Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate". "Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si tu acuma ncerci sa spui ca si eu mint?" "Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spa lat doar o parte din elefant, dar eu sunt singurul care-l pot vedea ntreg. El est e, de fapt, exact cum fiecare dintre voi l-ati descris, dar este si ceva mai mul t, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descris cum arata cu adevarat un elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toat e acestea, cu totii va nselati. "La fel se ntmpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conchis S ri Yogananda. "Dumnezeu este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea nastere la nenumarate confuzii si conflicte". 2 n Occident, oamenii i considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti ca s i indienii gndesc la fel despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este ega l repartizata pe toata planeta. Din acest motiv, nteleptul vede pe Dumnezeu pretu tindeni, chiar si n cei care nu-L percep deloc. 3 Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva. Intu itia este aptitudinea sufletului de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, n primul rnd sa-L cunosti pe Dumnezeu. 4 ncrederea este diferita de credinta. ncrederea se fondeaza pe experienta. Credinta este o ncredere temporara. Credinta este necesara la nceput; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa de a-L cauta pe Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. n timp ce oame nii devin multumiti de credintele lor, religia devine dogmatica si ea nu mai per mite nici un fel de perfectare, de mbunatatire. De aceea, eu va incit n permanenta la practica spirituala si nu la credinta n dogmele voastre. Nici macar o meditat ie regulata nu ar trebui sa va ofere o stare de totala multumire. Nimic nu trebu ie sa va multumeasca, pna cnd nu ajungeti sa-L cunoasteti pe Dumnezeu. 5 Adevaratii gardieni ai religiei sunt sfintii si maestrii: cei care, cu adevarat, au ajuns sa comunice cu Dumnezeu. Nu este suficient sa studiati scripturile, ni ci sa deveniti un "D.D" (doctor n divinitate). Aceste cuvinte mi evoca ntotdeauna i deea de "doctor n iluzie". Poate pare uluitor sa constatam ca nenumarati sfinti a u fost aliterati, dar ntelegerea celui care experimenteaza Adevarul este ult mai profunda dect a tuturor teologilor, a caror cunoastere rezulta din studiu livres c, sau din sterile discursuri intelectuale. "Lasati copiii sa vina la Mine, caci a lor va fi mparatia Cerurilor" - a spus Isus. (Matei, 19:14) 6 Un catr poate transporta pe spatele sau o mare cantitate de biblii si scrieri sac re. Credeti ca aceasta l va face mai spiritual? Din contra, aceasta ncarcatura l va priva si de limitata sa libertatea de miscare. 7 Cum poate o singura Biblie sa fie la originea attor biserici, attor conceptii dife rite despre realitate? Fiecare dogma crestina prezinta o interpretare distincta

a nvataturilor lui Isus. De ce? Raspunsul se gaseste n limitarile fiecarui individ . Ei sunt incapabili sa-si imagineze ceva dincolo de limita experientei lor pers onale. n loc sa ncerce sa descopere acea parte din fiinta lor care este reflexia l ui Dumnezeu, ei se forteaza sa fabrice un Dumnezeu dupa imaginatia lor frenetica . O fiinta care se plimba pe strazile ntortocheate ale unui oras nu vede de o par te si de alta dect ziduri care nu-i permit sa vada orizontul. Dintr-un avion, put em observa ce se ascunde n spatele zidurilor, si chiar dincolo de mprejurimile ora sului. Putem vedea mult mai multe dect cei a caror privire este limitata de zidur i. 8 Mult mai important este un adevar enuntat de un sfnt dect o dogma aprobata de mii de oameni. Numarul adeptilor unei religii nu garanteaza valoarea sa. Nu adoptati niciodata o idee pentru ca ea a obtinut o aprobare generala. Daca doriti sa obt ineti adevarata cunoastere care, dupa spusele lui Isus, va ofera libertatea, apr opierea voastra fata de Adevar trebuie sa fie calitativa si nu cantitativa. 9 Sectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprima astfel: "religia mea este singura cale adevarata; toate celelalte cai sunt false". Am auzit o anecdota care spunea ca Billy Sunday, faimosul preot al noii religii a murit si Sf. Petru nu a dorit sa-i deschida portile raiului. "Cum" - l-a ntrebat indignat preotul -"nu vreti sa ma lasati sa intru?" "Dar ce ai facut ca sa meriti sa ajungi att de aproape de Dumnezeu?" - l-a ntrebat Sf. Petru. "Cum, dar n timpul vietii mele am trimis mii de pacatosi catre paradis, i-am conv ertit." "Poate ca dumneavoastra i-ati trimis" - i-a raspuns Sf. Petru - "dar nici unul d intre ei nu a ajuns nca aici." 10 Stiinta si religia ar trebui sa conlucreze. De la religie, stiinta ar putea nvata o abordare a realitatii mult mai bazata pe intuitie, mai mult empirica dect expe rimentala. Stiinta, pe de alta parte poate ajuta religia sa fie mai putin dogmat ica, sa fie mai realista. Adeptii religiilor trebuie sa nvete, nainte de toate, sa -si dovedeasca credintele asemenea savantilor. Sefii religiei trebuie sa ncurajez e oamenii sa experimenteze practic nvataturile religiei, n mod personal, nu sa se bazeze pe afirmatiile altora. 11 "Cum poate un crestin sa accepte alte religii?" - l-a ntrebat pe Yogananda un cre dincios ortodox. "Isus a transmis doar o nvatatura. El chiar a insistat asupra ca racterului unic al ei. A subliniat ca El este singurul Fiu al lui Dumnezeu" - a continuat credinciosul. "Adevarul este unic" - a raspuns Yogananda. "Doar caile care conduc fiinta la m inciuna sunt numeroase; fiinta, ntr-o existenta, nu poate porni dect pe o singura cale pentru a-L regasi pe Dumnezeu. Greseala consta n a atribui un nume particula r acestei cai si de a-l impune tuturor. Cautati Adevarul la oamenii ntelepti, la oamenii sfinti, mai putin la preoti. Toate religiile au sfintii lor, dar toate r eligiile au si sarlatanii lor. Isus nu a combatut niciodata ntelepciunea altor re ligii, ci ignoranta spirituala, pe care a recunoscut-o chiar si la proprii sai a uditori". 12 "Sunteti un Eliberat?" - m-a ntrebat ntr-o zi un preot ortodox. "Eliberat de ce?" - l-am ntrebat eu. Nu ma simteam dispus sa-i continui interpret area sa asupra Adevarului, care era eronata, asa ca, la un moment dat, el a ncepu t furios sa spuna: "Atunci veti ajunge n Infern!" "De acord" - i-am raspuns eu - "dar ce este Infernul, daca nu este un conglomera t de emotii negative, cum ar fi si supararea si furia?" Surznd, am continuat: "Poa te, poate ca n final voi ajunge n Infern. Cine stie? Dar cu siguranta, dumneata, a mice esti deja acolo". 13 Credintele voastre nu va vor salva. 14

"Biblia condamna idolatria" - a remarcat ntr-o zi un vizitator crestin - "si am v azut n fiecare templu hindus cel putin un idol. Cum se face ca att crestinii ct si evreii considera aceasta practica ca fiind pagna?" Yogananda a raspuns: "Sa presupunem ca dumneavoastra vedeti o fetita care se joa ca cu o papusa pe care o considera copilul ei. Va veti duce la ea sa-i atrageti atentia ca papusa nu este dect un obiect neanimat? Joaca cu papusa poate avea chi ar un rol educativ si poate ajuta fetita sa se pregateasca pentru rolul ei de vi itoare mama. n acelasi mod, anumite imagini pot sa-l trezeasca si sa-l focalizeze pe aspirant. Si de altfel, crestinii nu au nenumarate imagini cu sfinti n altarele lor, nu au crucifixuri? Sa ne gndim si la nenumaratele imagini pe care Dumnezeu le-a daruit n ntreaga natur a. Daca nvatam sa iubim frumusetea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem dect sa ne reamintim, n permanenta, de frumusetea Sa infinita. Idolatria condamnata n Biblie este practica focalizata asupra egou-ului si care consta n a p lasa Creatia deasupra Creatorului. Ea consta n cultul banilor si a bogatiilor, co nsiderate deasupra comorilor divine care exista n Sinele Suprem. Consta n cultul i ubirii umane, situate deasupra iubirii divine. Consta n a cauta intoxicarea cu al cool sau senzualitatea, n loc de a cauta bucuria infinita a extazului Divin. 15 "Biblia" - declara un alt participant la conferintele lui Paramahansa Yogananda - "nvata ca Isus este Fiul Unic al lui Dumnezeu. Cum se face ca dumneavoastra men tionati alti maestri ca fiind egalii Sai?" Yogananda a raspuns: "n momentul n care evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemie, d atorita faptului ca El a spus: Eu si cu Tatal Meu suntem Una Isus a raspuns: Scrierile voastre nu declara ele ca voi sunteti niste zei? Adeptii tuturor religiilor ncearca sa prezinte credintele lor ca fiind unice. Ace asta afirmatie are ca origine o gresita ntelegere si ignoranta. De fapt, oamenii cam ntotdeauna considera ca ceea ce au ei este mai bun dect ceea ce au altii. Ca t oti marii maestrii, Isus a vorbit despre doua nivele: nivelul uman si nivelul di vin. Ca fiinta umana a plns pe cruce, spunnd: Tata, de ce m-ai parasit? . Ca Sine Div in, El putea spune ca este Fiul Unic al lui Dumnezeu, identificndu-se cu Constiin ta Cristica, reflexie a Divinului transcendent. Constiinta Cristica nu este un b atrn cu barba, purtnd o roba alba. n timp ce Isus a folosit numele "Eu" vorbind de aceasta stare de constiinta se referea la Sinele Sau infinit, care este asemenea cu cel al tuturor celorlalte creaturi, si nu la propria sa personalitate. Const iinta Cristica contine totalitatea universului manifestat. Orice persoana care si elibereaza constiinta de legaturile ego-ului, pentru a fuziona cu Infinitul poa te afirma, asemenea lui Isus, ca el este Fiul lui Dumnezeu. El poate spune, la f el ca Isus ca a devenit una cu Tatal, pentru ca Tatal si Fiul nu sunt dect doua a specte ale aceleiasi realitati. n aceasta stare de constiinta, sensul cuvntului "E u" nu mai este limitat la ego, la corpul fizic, la personalitate. Este starea n c are valul a fost reabsorbit n vastul Ocean din care s-a nascut. El a devenit Ocea n." 16 "Dumneavoastra spuneti ca telul vietii este de a-L cunoaste pe Dumnezeu" - a spu s un student la religii comparate. "Aceasta credinta nu poate fi universala, pen tru ca, de exemplu, budistii nu cred n Dumnezeu". Yogananda a raspuns: "Aceasta este o ntelegere gresita. Buddha nu a fost un ateu. Toate nvataturile sale, asemenea nvataturilor tuturor marilor maestri au avut ca scop sa ndeparteze falsele conceptii din acea epoca; din punct de vedere spiritua l, oamenii ajunsesera sa-L lase pe Dumnezeu sa faca totul, n locul lor binenteles. Acesta este motivul pentru care Buddha a subliniat importanta efortului uman pe calea spirituala. Cum spune proverbul, noi recunoastem copacii dupa fructe. Cel care practica intensiv nvataturile lui Buddha, n loc sa se multumeasca doar sa vo rbeasca despre ele, cu siguranta ca va ajunge la tel. Odata acest tel atins, el va descoperi ca a ajuns n acelasi loc unde l-ar fi condus toate marile religii: l a realizarea Sinelui Suprem si la eliberarea de toate nlantuirile iluziei; iar a putea aduce la un numitor comun toate religiile lumii" - a continuat Yogananda -

"este o imposibilitate, pentru ca ele se situeaza pe diferite pozitii de discer namnt spiritual". 17 Adevarurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. Ele n-au fost inventate, dar din momentul n care ele au fost revelate de marii maestri spirituali eliberat i forma lor s-a diluat, s-a opacizat, datorita interpretarilor date de fiinte um ane netrezite spiritual. Acesta este motivul pentru care Divinitatea trimite pe Pamnt, din cnd n cnd, pe unul din Fiii Lui Iluminati, pentru a face sa renvie spiritu l religios si pentru a reda nvataturilor traditionale puritatea originala. Priori tatile urmarite variaza ntotdeauna, n functie de necesitatile diverselor epoci, da r adevarurile fundamentale ramn eterne. 18 Un student l-a ntrebat pe Yogananda: "Care este telul misiunii dumneavoastre pe P amnt?" Yogananda a raspuns: "A ajuta oamenii sa devina constienti de necesitatea revela rii Sinelui fiintei lor, de a reface bunele relatii dintre toti oamenii, dintre toate religiile, pentru a realiza o asociatie a fiintelor aflate n cautarea Adeva rului; de unde si numele acestei organizatii "Self Realisation Fellowship" (orga nizatia realizarii Sinelui), creata pentru a readuce nvatatura autentica si stiin ta Yoga n Occident, exact cum a fost transmisa de Krishna". 19 Un vizitator l-a ntrebat pe Yogananda: "Poate fi considerata nvatatura dumneavoast ra ca o noua religie?" Yogananda a raspuns: "nvatatura mea este doar o noua exprimare a unor adevaruri e terne". 20 Marile religii ale lumii au fost ntotdeauna aduse de avatari, ncarnatii sau descen denti ai lui Dumnezeu. Krishna a fost o astfel de ncarnare, la fel Isus, Buddha. Un avatar este o fiinta eliberata, care revine pe Pamnt pentru a ndeplini o misiun e divina speciala. Un discipol a ntrebat ntr-o zi: "Maestre, sunteti un avatar?" Cu o calma simplitate, Yogananda a raspuns: "O misiune de o astfel de importanta nu poate fi condusa dect de o astfel de persoana". CAPITOLUL 6 LEGEA VIETII 1 Exista o lege fundamentala a vietii. Pentru a o cunoaste trebuie sa nteleg em originea si telul vietii. Trebuie sa observam, dincolo de obiectivele imediat e ale fiintei umane, ceea ce cu adevarat trebuie sa realizeze n viata sa printr-o profunda analiza interioara. Cu alte cuvinte, trebuie sa descoperim potentialit atile sale de dezvoltare. Viata pare extrem de complicata pentru oamenii din aceasta lume. Umanitat ea este angrenata ntr-un turbion de dorinte nenumarate, pe care ea ncearca sa si l e satisfaca ntr-o multitudine de moduri. Anumite impulsuri fundamentale le vom gasi n ntregul Univers, att la oameni, ct si la alte creaturi. Charles Darwin a identificat prima din aceste tendinte. "Viata" - a declarat el - "este o lupta nencetata pentru supravietuire". Aceasta afirmatie este totusi incompleta. Lupta pentru viata este binentel es unul dintre instinctele fundamentale, dar despre ce supravietuire vorbeste el ? Despre o supravietuire ntr-o stare larvara? Binenteles ca nu. A deveni deplin co nstient este o necesitate universala. Creaturile vii nu doresc doar sa traiasca. Ele doresc sa devina constiente de existenta lor. Am putea adauga un al treilea instinct, fara de care existenta constienta n-ar putea fi completa. De fapt, daca o creatura ar experimenta suferinta o per ioada lunga de timp, nu ar prefera ea moartea, dect o astfel de existenta? Fiinte le vii nu doresc numai sa traiasca, ci sa se bucure n mod constient de existenta lor. Instinctul fundamental al vietii poate sa se rezume astfel la urmatoarele : dorinta de a continua sa traim constient, ntr-o permanenta stare de de fericire

; "de a continua sa traim" se poate substitui cu cuvntul imortalitate sau nemurir e. Toate fiintele lupta sa-si revelezea natura lor divina. Dumnezeu este, de fapt, o fiinta eterna, perfect constienta, a carei beat itudine este infinita. Starea de "Sat-Chit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu c ea mai aproape de realitatea obiectiva, si ea a fost data cu multi ani n urma de catre Shankaracharya. Paramahansa Yogananda mentioneaza ca Divinul poate fi definit n nenumarate moduri: lumina infinita, putere, ntelepciune, adevar, dar ca cea mai elocventa d efinitie va ramne ntotdeauna termenul de "Sat Chit Ananda", pentru ca el utilizeaz a concepte care exprima cel mai corect impulsurile cele mai profunde ale vietii. Legea vietii este un impuls original, si ea contine toate celelalte dorin te, inclusiv pe acelea care ne determina sa cautam sa atingem starea de "Sat-Ch it-Ananda". Toate fiintele sunt atrase, inconstient chiar, de "Sat-Chit-Ananda". Dorinta profunda de a atinge beatitudinea eterna se manifesta la toate creaturi le, printr-un efort constant de a evita suferinta, iar ulterior, ntr- un al doile a moment, printr-o lupta nencetata pentru a cauta fericirea, bucuria. Complicatiile apar n momentul n care uitam sa ne mai bucuram de aspectele e levate ale fiintei noastre si substituim acestei fericiri spirituale, placerile fugitive ale simturilor. Pentru ca, la o ultima analiza, Beatitudinea sau Dumnez eu este cel care a emanat toate lucrurile, si n final, mai devreme sau mai trziu, totul se va ntoarce la aceasta stare de fericire. 2 Un vizitator i-a pus urmatoarea ntrebare lui Yogananda: "Nu este putin cam limitator sa-L definim pe Dumnezeu ca o bucurie, o beatitudine si sa asimilam cautarea umana a lui Dumnezeu cu dorinta de a cunoaste fericirea? A-ti ndeplini d atoria este, adeseori, mult mai important dect a cauta sa-ti realizezi propriile aspiratii. Dumnezeu este un concept att de important, nct eu nu pot sa mi-L imagine z doar ca o simpla exaltare de fericire. Am citit undeva despre minunata solemni tate a vietii traite n prezenta lui Dumnezeu. Trebuie sa recunosc ca gasesc acest concept mult mai satisfacator". Paramahansa Yogananda a raspuns: "Ti-ar place sa traiesti n aceasta minuna ta solemnitate, pentru eternitate?" "Da, dar eu nca nu pot sa-mi imaginez eternit atea" - a admis vizitatorul. "Si trebuie sa recunosc ca as astepta nca ceva mai m ult". "Vezi" - i-a raspuns Yogananda - "trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu cu devo tiune, cu daruire, cu aspiratie. Dar, oare am dori si am cauta ceva ce este abst ract pentru mintea noastra, ceva ce chiar ne nfricoseaza. Oamenii l tin pe Dumneze u la distanta atunci cnd ajung sa-L priveasca cu frica. Ei merg la biserica avnd s entimentul unei datorii solemne si-si pun fete serioase ca si cum ar merge la o n mormntare. Adevarul este ca, de fapt, gasindu-L pe Dumnezeu, participam la nmormnta rea tuturor suferintelor noastre. n fata Tatalui celest, trebuie sa ne comportam ca niste mici copii; aceast a este atitudinea pe care El o iubeste. Teribilele responsabilitati ale Universu lui i sunt suficiente; totul i apartine; El stie tot; El este atotcunoscator si at otputernic. Dragostea noastra este singurul lucru care i lipseste. Ceea ce asteapta de la noi este dragostea noastra, ncrederea noastra n El, bucuria noastra n bucuria S a infinita. El nu cere de la noi definitii teologice laborioase, El nu doreste rugaci uni formulate perfect ca sa nu-I raneasca augustele-I urechi. Ceea ce doreste de la noi este sa-L iubim n totala simplitate, la fel ca niste copii". 3 Un barbat nlantuit n nenumarate responsabilitati sociale l-a ntrebat: "Care este locul datoriei n cautarea fericirii interioare?" Sri Yogananda i-a raspuns: "O viata fara responsabilitati ar fi consacrata ego-ului si nu lui Dumnezeu. Cu ct o persoana se consacra mai mult fiintei sale, cu att mai putin ea poate sa ajun ga sa perceapa fericirea autentica. Nu este usor sa-ti faci datoria mai ales ca rezultatele nu sunt ntotdeauna cele asteptate, cele dorite. Accesul la fericirea divina este o munca de lunga durata. Omul trebuie sa-si ndeplineasca obligatiile

terestre daca, cu adevarat, doreste sa atinga libertatea eterna". 4 "Ce este raul?", a ntrebat ntr-o zi un discipol. "Raul", i-a raspuns Yogananda," este absenta armoniei, a binelui. Aceasta ne face sa ne simtim rau. Putem noi spune ca un tigru face un rau cnd si omoara v ictima? A omor este nsasi natura tigrului, este ceea ce nsasi Dumnezeu i-a daruit. Legile naturii sunt impersonale. Raul apare atunci cnd o fiinta numai are posibilitatea de a accede la sta rea de armonie. Tot ceea ce ne separa de aceasta stare reprezinta raul pentru no i, pentru ca ne ndeparteaza de la ntelegerea naturii noastre autentice, de nteleger ea telului pe care trebuie sa-l urmarim n viata. Din acest motiv scrierile religi oase iau atitudine mpotriva luxului si a orgoliului. Aceste comandamente sunt dar uite pentru binele omului si nu pentru cel al lui Dumnezeu. Ele l avertizeaza pe cel imprudent ca desi anumite atitudini si actiuni pot sa para la prima vedere s atisfacatoare, ele sfrsesc conducnd fiinta nu spre fericire ci spre suferinta si d urere. 5 Legea vietii are ca finalitate armonizarea fiintei att cu natura sa interi oara, subiectiva, ct si, binenteles, cu cea exterioara ei, obiectiva. Daca va veti atinge cu degetele de o plita ncinsa va veti arde. Durerea fizica este advertism entul Naturii, pe care-l primim pentru a ntelege ce trebuie sa evitam pentru a ne pastra integritatea corporala. Daca i tratati pe cei din jurul dumneavoastra cu rautate, cu siguranta ca Viata va va trata ntr-un mod asemanator, iar n final inim a voastra va mpietri si viata voastra va deveni trista si searbada. Prin astfel d e exemple, Natura va avertizeza ca printr-o atitudine dizarmonioasa ajungeti sa va raniti propriul Sine. Daca recunoasteti existenta acestei legi si aliniati ei toate actiunile voastre va veti bucura de o fericire durabila, de o sanatate de fier si de o perfecta armonie, att n universul nostru launtric ct si n relatiile no astre cu ntreaga creatie. 6 "Daca noi suntem cu adevarat copiii lui Dumnezeu si el ne iubeste, de ce exista atunci atta suferinta?" "Suferinta a fost creata pentru ca fiinta umana sa nteleaga ca aceasta lume nu este adevarata ei casa. Daca lumea pe care o percepe m cu ajutorul simturilor ar fi perfecta, cti dintre noi am urmari sa-l descoperim pe Cel Transcendent? Chiar si asa, n lumea aceasta plina de suferinta si bucurii iluzori, nu vedeti ct de putini sunt cei care l cauta n mod autentic pe Dumnezeu? Cum spune Krishn; "din o mie de oameni, poate unul". Legea Vietii este aceasta: cu ct traim n mai putina armonie cu adevarul nos tru interior, cu att mai mult suferim. Daca respectam nsa aceasta lege divina, nic i una din vicisitudinile vietii nu ne va mai influenta negativ fiinta si nu ne v a mai putea rapi sublima stare de beatitudine a Sinelui nostru Suprem. 7 Am ntlnit un sfnt n India care avea o sotie materialista. Pentru un aspirant spiritual o astfel de companie poate sa ridice adevara te probleme. Acest sfnt mi-a spus:"Am reusit sa o pacalesc toata viata. Ea nu ban uieste cine sunt." El, de fapt, dorea sa spuna ca ea nu putea sa-l distraga din starea de pace interioara pe care o simtea n starea de comuniune cu Divinul. Cele mai mari dificultati exterioare nu o sa te poata afecta n nici un fel atunci cnd ajungi sa fuzionezi cu Sinele launtric. 8 Un discipol ce era deranjat de muste si tantari n timp ce muncea n gradina ashramuluis-a dus sa-l ntrebe pe Yogananda:"Maestre de ce pacea unor astfel de lo curi sfinte este perturbata de aceste vietati?" Maestrul i-a zmbit si i-a raspuns :"Este un alt mod prin care Dumnezeu ne ajuta sa ne mentinem pe calea care ne du ce catre El." 9 Un membru al organizatiei noastre l-a Intrebat pe Paramhansa Yogananda: " Unii sustin ca este nepotrivit sa fi fericit cnd exista atta suferinta n lume. A fi preocupat de obtinerea fericirii personale nu implica o lipsa de compasiune fat a de nefericirile celor din jurul tau? Iisus este descris ca un sfnt ce a suferit

si nu ca un ntelept al bucuriei." "Iisus pe care eu l-am cunoscut", i-a raspuns maestrul, "este plin de fericire. Nu are nici o umbra de tristete. E adevarat ca el deplnge suferintele omenirii, dar aceasta stare de compasiune nu are nimic de -a face cu nefericirea. Cei care au cunoscut beatitudinea divina pot sa manifeste compasiune pent ru cei din preajma lor, iar acest fapt nu diminueaza n nici un fel intensitatea t rairii lor interioare. Fericirea este de fapt panaceul pe care toti l cautam, fie ca suntem const ienti sau nu. Cu ct o fiinta este mai fericita, cu att mai mult doreste sa mparta a ceasta stare sublima cu cei din jurul ei. Fericirea divina provine din constientizarea Sinelui, iar suferinta provi ne din ignoranta, din nesesizarea adevaratei noastre naturi divine. Doar un om c are a atins nivelul de constiinta al comuniunii cu Dumnezeu, de identificare cu Sinele Suprem, poate sa manifeste cu adevarat o autentica stare de compasiune. CAPITOLUL 7 PACATUL ESTE IGNORANTA 1 "Ce este pacatul?' l-a ntrebat ntr-o zi un discipol pe Yogananda. "Pacatul este greseala; se naste din ignoranta", a raspuns Maestrul. "Ce este ignoranta, ce este greseala?" "Ignoranta este o lipsa a trezirii fiintei fata de realitatiile spiritului si nlo cuirea acestor realitati cu un vis iluzoriu. Greseala se bazeaza ntotdeauna pe o proasta ntelegere." "Pacatul nu este de fapt o nesupunere fata de comandamentele divine?" "Binenteles", a raspuns Yogananda,"dar puneti urmatoarea ntrebare. De ce Dumnezeu a dat aceste comandamente umanitatii. El nu a facut acest lucru n mod arbitrar si cu siguranta nu a facut acest lucru pentru ca sa ne mpiedice sa fim fericiti. Ci mai degraba pentru ca sa ne avertizeze ca anumite genuri de comportament risca sa determine ca iluzia sa stapneasca mintea noastra si sa ne ndepartam astfel de a devarata fericire. Daca consideram pacatul ca o nerespecatare a comandamentelor date de Dumnezeu, ne putem imagina ca raspuns supararea lui Dumnezeu si judecata severa pe care o vom suporta. Dar trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu ne apartine, ca suntem copiii sai, de ce sa ne judece, de ce sa ne pedepseasca? De fapt, noi n sine suntem cei care ne judecam n momentul n care stim ca am facut un lucru reprob abil. Daca, din contra, asimilam pacatul ca fiind o greseala, vom ntelege ca greselile noastre pot fi corijate. Facnd aluzie la gurul sau, Paramahansa Yogananda a conti nuat:"n timp ce scriam Autobiografia unui yoghin Sri Yukteswar adeseori mi spunea:' Uita trecutul. Vietile trecute ale oamenilor sunt pline de nenumarate greseli. C onduita omului este perfecta doar din momentul n care atinge comuniunea cu Divinu l. Toate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritua l pe care-l faci n prezent. Adeseori le aduc aminte celor din jurul meu aceasta z icala: Un sfnt este un pacatos care n-a abandonat niciodata lupta. 2 ntr-o zi Yogananda vorbindu-ne despre Yama si Niyama ne-a spus:"De ce este o crim a un pacat? Pentru ca acest sufulu al vietii care este noi este acelasi cu cel c are exista n toate creaturile. A refuza dreptul la viata unei fiinte nseamna a nega realitatea acestei vieti uni versale a carei expresie suntem si noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere. De ce este furtul un pacat? Ceea ce luam de la altii de fapt furam si de la prop ria noastra persoana pentru ca Sinele celorlalte persoane este si propriul nostr u Sine. Un hot sfrseste ntotdeauna prin a nsaraci. A plasa dorintele egoiste deasu pra realizarii Sinelui Suprem, este asemeni a ne taia legatura cu unica sursa a vietii. Lund de la ceilalti pentru a avea cstiguri egoiste, fiinta si ngusteaza prop ria identitate n loc sa si-o expansioneze. Pe de alta parte consacrnd celorlalti a ctiunile noastre ne dezvoltam aceasta identificare. De ce este un pacat sa mintim? Pentru ca minciunile ne separa de adevarata reali

tate, de Adevarul Ultim, care este singurul, precum spune Isus, ce ne va conduce la eliberare. Mintind ne izolam de ajutorul generos si plin de iubire oferit de Univers celor care traiesc n armonie cu realitatile sale. Mincinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreste sa realizeze n aceasta l ume. El sfrseste prin a ntelege ca ntregul edificiu a fost construit din nisip. Inv ers, cuvintele simple ale unui om sincer se rasfrng asupra ntregului Univers. De ce este luxul o crima? Pentru ca el reprezinta o dragoste contrafacuta. Luxul antreneaza fiinta ntr-o directie opusa mplinirii interioare realizata de o iubire adevarata. Adevarata dragoste este abandonul total al fiintei n oceanul iubirii universale, este totala lipsa a egoismului. Cautnd propria placere n detrimentul c elorlalti, fiinta senzuala pierde din forta sa vitala interioara. Ea se separa d e adevarata bucurie si chiar poate ajunge sa absolutizeze perceptiile sale senzo riale, dar singurul efect obiectiv care se va putea observa va fi starea de tota la dizarmonie, att interioara ct si exterioara. Pentru ca dizarmonia este calea au toafirmarii. Persoanele care urmaresc doar propria fericire egoista si distrug ec hilibrul fiintei lor. Ele devin din ce n ce mai obosite, mai nervoase, mbatrnesc pr ematur si toate acestea se ntmpla pentru ca ele se pun n contradictie cu natura lor interioara, cu firea lor. Oricare pacat este tocmai o negare a fiintei noastre profunde, a acestei vieti infinite care este singura realitate ce sta la radacin a vietii. 3 Un barbat ce se plimba ntr-o regiune n care se gaseau diamante a descoperit un loc unde se gaseau mici bucati de sticla stralucind n soare. "Diamante!", a strigat cu entuziasm. S-a aplecat sa ridice unul dar a descoperit ca era doar o bucata de sticla spart a. n dorinta sa de a descoperi diamante a verificat fiecare bucatica, taindu-se l a degete, dar fiecare bucata s-a dovedit a fi doar sticla. Aceasta este calea pacatului, este acea stralucire falsa care atrage, dar care n momentul n care o experimentam descoperim ca nu ne face cu adevarat fericiti. Aceasta experienta poate sa-l faca sa sufere pe cel care o traieste. ntotdeauna a ceasta experienta va conduce la dezamagiri. Placerile simturilor pot sa sfrseasca numai n monotonie, dezgust, angoasa, satieta te. De ce? Pentru ca identificndu-va cu simturile voastre nu puteti descoperi ade varatul vostru Sine. 4 Este usor sa pacatuiesti. Efectele pacatului nu pot fi cu usurinta anulate. Dupa ce am curatat usturoi minile ntotdeauna miroase. Trebuie sa treaca mult timp pent ru ca sa reusim sa scapam de acel miros. Dar important este ca acel miros poate fi eliminat. La fel poate fi eliminat si pacatul cu ajutorul meditatiei, rugaciunii, sau unei gndiri si actiuni corecte si prin gratia lui Dumnezeu. De acest lucru sa nu va nd oiti niciodata. Toate pacatele trebuiesc spalate pna ntr-un final. Dar de ce sa facem lucruri care ntr-un final, cu mult efort din partea noastra, v a trebui sa le desfacem. 5 Cnd dorinta ne tulbura mintea ntotdeauna este important sa ne amintim acest mare adevar:"Cnd neinunda starea de beatitudine, orice suferinta dispare." 6 Nu te identifica niciodata cu greselile pe care le comiti. Tu esti copilu l lui Dumnezeu. ntotdeauna raporteaza-te la relatia ta eterna cu EL. 7 Cel mai mare pacat pe care o fiinta poate sa-l faca este sa se considere un pacatos. Pentru ca doar gndind asa deschizi usa si inviti pacatul sa intre n mi ntea ta. 8 Sa te definesti n termenii limitarii umane nseamna sa desacralizezi imagine a Divinului din fiinta ta.

9 Nu te preocupa de defectele pe care le ai. Reaminteste-ti din contra de b unele tale actiuni si de binele care exista n ntreaga lume. Convinge-te de perfect inea ce exista n tine. Aceasta te va incita sa-ti reamintesti de natura ta eterna de copil al Divinului. 10 O camera poate ramne n ntuneric timp de mii de ani dar atunci cnd aducem lumi na ntunericul dispare. La fel se ntampla si cu pacatul. Nu poti sa elimini pacatul din mintea unei fiinte, la fel cum nu poti sa elimini ntunericul dintr-o camera cu ajutorul unui bat. Si concentrndu-va asupra iluziei nu faci dect sa amplifici f orta sa asupra mintii tale. Cu ajutorul meditatiei profunda si devotiunii, ntunericul va dispare, ca s i cum niciodata nu ar fi existat. 11 "Suntem cu totii niste pacatosi." Adeseori ma ntreb daca nu este o mndrie p entru cei care afirma aceasta. Exista o distinctie ntre crestinism si ceea ce numesc eu bigotism. Crestinismul este nvatatura autentica a lui Isus. Bigotismul este ceea ce a rezultat din nvataturile lui Isus dupa ce au fost interpretate de asa-zisi cres tini. Isus Christos a fost crucificat o data, dar nvataturile sale au fost crucif icate de milioane de ori de diferite fiinte, care se considera buni crestini. De ce sa te consideri un pacatos? Din cnd n cnd poti sa gndesti acest lucru, ca o dovada de umilinta, cu conditia ca ntreaga ta atentie sa fie focalizata asup ra maretiei lui Dumnezeu si nu asupra micimii tale n comparatie cu El. De ce sa n e focalizam atentia numai asupra limitarilor noastre. Daca doresti sa gasesti un obiect de valoare ngropat n pamnt, nu trebuie sa te gndesti la acel obiect n momentul n care sapi? Daca ti vei concentra mintea numai asupra pamntului, vei putea sa pierzi din vedere obiectul pe care l cauti si n fin al sa abandonezi ntreaga cautare. 12 Nu contabilizati niciodata greselile voastre. Urmariti sa vedeti daca dra gostea voastra pentru Dumnezeu este profund sincera, pentru ca pe Dumnezeu nu-l deranjeaza imperfectiunea voastra, greselile voastre; pe Dumnezeu l deranjeaza in diferenta. 13 Daca acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune ca este negru? Binenteles ca nu. Vom stii ntotdeauna ca n spatele acelui voal obiectul este aurit. Tot asa, atunci cnd vom ndeparta valurile ignorantei care acopera Spiritul, vom descoperi frumusetea neschimbatoare a naturii noastre divine. 14 O data am asistat la o slujba celebrata de o femeie evanghelista foarte c unoscuta. n mijlocul slujbei ea a nceput sa spuna: "Sunteti cu totii niste pacatos i. ngenunchiati!" M-am uitat n jurul meu; n acea adunare eram singurul care am rama s n picioare. Nu puteam accepta ca ea sa afirme ca sunt un pacatos. 15 Daruieste-i lui Dumnezeu tot ceea ce faci, tot ceea ce gndesti, si bun si rau. Spunnd aceasta nu ma refer ca tu sa faci n mod deliberat lucruri rele. Dar cnd le faci din inconstienta, pentru ca nca anumite obiceiuri sunt prea puternice, s pune-i mintii tale ca Dumnezeu este cel care actioneaza prin tine. El este cel care viseaza propria ta existenta. Te-ai lasat hipnotizat de gndul slabiciunii tale. Daca l vei face pe Dumnezeu responsabil de ea aceasta te v a ajuta sa elimini aceste gnduri si forta pe care o au ele asupra fiintei tale. V ei descoperi atunci ca este mult mai usor sa recunosti n tine nsuti imaginea perfe cta a lui Dumnezeu. 16 Nu-ti fie niciodata teama de Dumnezeu. Spune-i toate lucrurile pe care le -ai facut gresit. Reaminteste-I ca esti copilul Lui. Aceasta te va ajuta mult mai mult dect sa te lamentezi spunnd:"Dumnezeu, su nt un pacatos, sunt un pacatos." Esti creat dupa imaginea Sa. Roaga-te asfel:"Du mnezeu, am gresit. Daca vrei sa ma pedepsesti, fa-o, dar atunci cnd voi ajunge sa

te cunosc nu voi mai fi tentat." Vorbeste-i simplu. Nu noi am cerut sa fim crea ti; nu noi am cerut sa cunoastem tentatia. Un ntelept din India obisnuia sa se roage astfel: "Dumnezeule, nu eu am do rit ca Tu sa ma creezi, dar odata ce Tu ai facut aceasta, acum este de datoria T a sa ma ajuti sa ma eliberez." Vorbeste-i cu multa dragoste. Atunci, indiferent de greselile tale, El te va ajuta sa-ti elimini imperfectiunile si te va conduce napoi n Casa Divina, unde de fapt este locul tau. 17 Simplul fapt de a gndi ca nu suntem liberi este suficient pentru a ne mpied ica sa constientizam ca n esenta suntem de-a pururi liberi. Daca nu putem sa elim inam aceasta idee nu vom reusi niciodata sa intram n samadhi. Samadhi nu este cev a ce trebuie sa obtinem; este ceva ce deja avem. ntru eternitate existam n comuniu ne cu Dumnezeu si doar pentru o scurta perioada de timp suntem rapiti de iluzie, dupa care suntem din nou liber n El. "Maestre", l-a ntrebat ntr-o zi un discipol pe Yogananda. "Daca eu as pretinde ca sunt liber aceasta nu ar fi suficient ca sa devin liber nu-i asa?" "Ba da", si Maestru a adaugat cu un surs,"dar tu ti-ai raspuns singur la ntrebare. Tu ai spus aceasta nu ar fi suficient ca sa ma faca sa fiu lib er. " 18 Desi era o persoana plina de compasiune pentru toate fiintele, Paramahan sa Yogananda era foarte ferm, chiar sever n ceea ce priveste problema pacatului, atunci cnd circumstantele o cereau. O tnara femeie din Chicago s-a mbolnavit de sifilis* de la iubitul ei. Pent ru a se razbuna pe el si pe toti barbatii, ea s-a gndit sa-i infecteze pe toti ce i cu care va face cunostinta. Obtinnd o ntrevedere cu Maestru, ea i-a surs ntr-un mod provocator si i-a spu s:"Sunteti o persoana foarte simpatica." "Pacat si boala!" i-a spus Maestru taio s. Femeia a bufnit n plns dupa care si-a confesat ntreaga ei poveste. Dupa ce i-a promis sa nu mai greseasca ,Maestru a ajutat-o sa se vindece si-a trimis-o acasa. 19 "mi pare rau pentru cei care sunt bolnavi," a spus Maestru. "De ce sa nu am aceiasi stare de compasiune si pentru cei care sunt n paca t; ei sunt bolnavi spiritual." 20 Ignoranta spirituala este cel mai mare pacat. Ea face ca toate celalalte pacate sa devina posibile. 21 ntr-o zi o femeie a venit la mine si a nceput sa strige:"Trebuie sa te salvezi pr in snge." "Da-mi ctiva mililitri de snge", i-am spus eu. Ea a fost uluita de raspunsul meu. Ce stiu fiintele fanatice despre adeva rurile spirituale. Ele folosesc minunate cuvinte doar ca sloganuri si vorbesc de spre sngele lui Isus, continund nsa sa traiasca n pacat. Si ele si imagineaza ca daca i acuza pe cei din jurul lor ca sunt niste pacatosi vor reusi sa transceanda pac atul. Daca doresc cu adevarat ca Isus Christos sa-i salveze trebuie sa aspire s a intre n comuniune cu el descoperind tacerea interioara. Trebuie sa nvete sa-L "p rimeasca" precum spune Biblia n sufletele lor. Numai atunci vor fi capabili sa de vina Fiii lui Dumnezeu.* 22 Am asistat ntr-o zi la predica unui "mare" preot si nu o sa uit niciodata modul teatral n care articula cuvintele, "cu suflet", si felul n care cerea audito riului sa accepte "Puuuuurul Duh Sfnt". Aceste cuvinte erau pronuntate cu o absur da emfaza dramatica. Astfel de persoane nu sunt inspirate de Duhul Sfnt, ci de un nesfnt teatral ism. 23 "Este bine sa ne confesam?", l-a ntrebat ntr-o zi pe Yogananda un crestin ortodox. "Aceasta ne ajuta n masura n care ne recunoastem propriile greseli. nsa, doa

r sinceritatea fata de noi nsine nu este suficienta pentru a ndeparta consecintele greselilor noastre. Dar daca simti cu adevarat nevoia sa te confesezi, confesea za-te unui barbat sau unei femei ntelepte. Numai o astfel de persoana poate sa t e ajute. Altfel, poti sa primesti un sfat gresit. La fel cum Isus spunea:"Daca un orb conduce un alt orb amndoi vor cadea n g roapa."* A te confesa unui sfnt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane car e nu este trezita spiritual. Cu Dumnezeu fii ntotdeauna sincer si deschis. De El nu trebuie sa ascunzi nimic." "Dar nu sunt preotii abilitati sa ne ierte greseli le?" a continuat vizitatorul crestin. "A absolvi de greseli pe altcineva nseamna a-l scuti de consecintele pacat elor* sale. ntreaba-te daca ei sunt cu adevarat capabili sa-ti ierte pacatele, de exem plu pacatul de a mnca prea mult. Pot sa te ajute ca aceasta sa nu-ti mai dea dure ri de stomac?" 24 Nu trebuie sa te preocupi de pacatele tale. Trebuie sa-ti focalizezi ntrea ga fiinta pntru a-L chema pe Dumnezeu spre tine cu toata dragostea. Nu ascunde n imic de El. El ti cunoaste oricum toate greselile, chiar mai bine dect le cunosti tu. Fii total deschis fata de El. S-ar putea sa ti se para mai usor sa te rogi la Dumnezeu privindu-L sub a spectul de Mama Divina, pentru ca acest aspect mplica o iertare absoluta. Roaga-te astfel:"Divina Mama, bun sau rau, sunt copilul tau. Tu trebuie sa ma eliberezi." Chiar si femeile mame si iubesc copiii obrazn ici la fel de mult ca pe cei buni si ascultatori. Uneori i iubesc chiar mai mult pentru ca nevoia lor de dragoste este mult mai mare. Nu-ti fie teama de Mama ta Divina. Cheam-o astfel din ntreaga inima:"O Mam a Divina, primeste-ma n bratele tale si nu ma abandona n ntunericul ignorantei!"* 25 Dumnezeu te iubeste la fel de mult ca pe Isus, Krishna sau alti mari sfin ti si maestrii spirituali. Tu esti o picatura din Marele Ocean al Spiritului, ia r oceanul este format n mod egal din toate picaturile sale. Si tu esti o parte din Dumnezeu. Acest statut ti-a fost conferit de Dumne zeu nsusi. Tu apartii Lui. 26 Fii n permanenta constient de ideea perfectiunii tale n Dumnezeu. Aurul ramne aur c hiar daca este ngropat n pamnt de-a lungul anilor. 27 Dumnezeu doreste sa ne elibereze din teribila tornada a vietii. Este unica sa do rinta n ceea ce ne priveste. Pentru ca El ne iubeste pe toti si nu doreste ca noi sa suferim. El este "personal" interesat de eliberarea noastra, fiind plin de c ompasiune. 28 Un barbat urma sa moara n curnd de diabet. Doctorii nu-i mai dadusera dect trei lun i de viata. El si-a spus:"Daca nu mi-au mai ramas dect trei luni de viata mi voi p etrece aceste trei luni n cautarea lui Dumnezeu." Din clipa aceea, a nceput sa med iteze zilnic din ce n ce mai mult si din ce n ce mai serios. Se ruga n tot acest ti mp astfel:"Dumnezeu, intra te rog n acest templu distrus." La capatul celor trei luni mai traia nca. A trecut un an si el a continuat sa se roage cu intensitate. Ajunsese sa mediteze 18 ore pe zi. ntr-o zi, cnd trecusera deja trei ani, o mare lumina i-a umplut ntreaga fiin ta. A fost coplesit de o stare de extaz. Revenind din aceasta stare divina, a realizat ca s-a vindecat complet. "Doamne", a spus el "dar eu nu te-am rugat sa ma vindeci. Tot ce te-am ru gat a fost ca tu sa vii n fiinta mea." Atunci a auzit vocea lui Dumnezeu raspunznd u-i:"Acolo unde straluceste lumina mea tenebrele nu mai pot exista." Dupa aceea, acest om sfnt a scris cu degetele sale pe nisip:"n aceasta zi, Dumnezeu mi-a vizi tat templul distrus si l-a reconstituit." CAPITOLUL 8

LEGEA KARMEI 1 Un vizitator la ntrebat ntr-o zi pe Yogananda:" n Biblie sta scris ca cei ra i vor fi pedepsiti si cei buni recompensati. Dumneavoastra credeti n aceasta nvatatura?" Paramahansa Yogananda i-a raspu ns:" Binenteles. Daca acceptam principiul cauzei si a efectului n natura, la fel c um acceptam legea actiunii si a reactiunii n fizica, cum sa nu credem ca aceasta lege naturala include si actiunile fiintei umane. Nu facem si noi, oamenii, part e din aceasta ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. Cine seamana vnt culege furtuna! * Daca vei semana raul, raul l vei culege, sub forma suferintei. Daca vei semana binele, vei culege binele sub forma bucuriei interioare. Vizitatorul a continuat sa-l ntrebe:"Ct de specifica este aceasta lege? n fi zica legea mentioneaza ca pentru orice actiune exista o reactiune egala si de se mn contrar. n natura, efectele sunt foarte specifice si doar n mod vag legate de c auzele lor. Totusi, cnd este vorba despre comportamentul uman, am fost nvatati sa consi deram recompensa sau pedeapsa pentru comportamentul nostru n termeni generali. Ni s-a spus ca daca suntem buni vom merge n paradis, daca nu n infern. Dar oamenii n u cred cu adevarat ca vor recolta rezultatele specifice ale actiunilor lor." Yog ananda a explicat n continuare:"Legea Karmei este foarte exacta. Dupa rationament ul obisnuit, uman, fiintele bine orientate se vor bucura pentru eternitate n para dis, pe cnd fiintele rau orientate vor suferi, tot pentru eternitate, n iad. Nu ex ista suferinta eterna. Cum ar putea actiunile noastre, realizate n ani terestri, sa merite o pedeapsa eterna? Poate o cauza finita sa produca un efect etern? Pe ntru a ntelege legea karmei trebuie sa ntelegem ca formele-gndn sunt niste sfere de energie. Universul, la o ultima analiza, nu este compus din materie ci din cons tinta. Materia este subordonata mai mult dect ne-am putea imagina puterii gndului . De fapt, forta vointei comanda energia care la rndul sau actioneaza asupra materiei. Materia este energie condensata. Cu ct vointa este mai puternica cu att sunt mai intense energiile declansate si impactul obtinut asupra lumii fizice. O vointa puternica, mai ales daca este n armonie cu Constiinta Cosmica, poate pro duce miracole. Poate vindeca boli incurabile si poate face mult bine oamenilor. Ea poate garanta succesul n toate actiunile. Chiar si anotimpurile se supun omului cu o vointa puternica si cu o credi nta profunda. Chiar si fiinte care nu au atins un nivel nalt de evolutie spirituala si mo deleaza ntr-un mod inconstient destinul n concordanta cu modul n care si folosesc fo rta vointei. Pentru ca nici o actiune din Univers nu este un eveniment izolat. ntotdeauna, orice actiune determina o reactiune n Univers care corespunde t ipului de energie si fortei cu care a fost emisa. Orice actiune are la origine vointa care dirijeaza energia catre un scop anume. Definitia puterii vointei este n consecinta urmatoarea: dorinta ce canaliz eaza energia catre un anumit scop. Energia emisa, la fel ca si n electricitatea, genereaza un cmp care atrage consecintele specifice actiunii. Forta ce determina ca actiunii umane sa i corespunda o anumita reactiune c osmica este ego-ul. Identificarea cu ego-ul face ca actiunile fiintei sa aibe an umite consecinte specifice. Astfel, fiecare actiune a noastra, indiferent daca e ste n plan fizic sau n plan mental (manifesta sau intentionala), mai devreme sau m ai trziu va chema un anumit efect. Efectele actiunilor noastre, bune sau rele, nu apar n mod necesar abia n existentele viitoare. Arareori consideram actiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce f acem avem tot timpul impresia ca suntem bine intentionati. Dar daca actiunile no astre creeaza disarmonie vreunei alte fiinte, putem fi siguri ca aceste efecte l e vom suporta si noi la rndul nostru sub forma unor dezechilibre. Fiecare gnd antr reneaza un gnd corespondent ca raspuns. Suferintele umane nu sunt o pedeapsa, un semn al mniei lui Dumnezeu. Mai degraba sunt un semn al nerespectarii legilor div ine de catre om. Legea karmei este infailibila si inexorabila n actiunea sa.

2 Un discipol l ntreaba pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuala s au se poate vorbi si despre o karma colectiva, a unui grup de oameni?" "Karma es te actiune, indiferent daca aceasta este fizica sau mentala, individuala sau col ectiva." "Dar n ce masura este influentat un individ de o asemenea karma colectiv a?" "Acesta depinde esentialmente de configuratia karmei sale individuale"- i-a raspuns maestrul."Uneori nsa, n cazul unor accidente sau calamitati(prabusirea unu i avion sau un cutremur), karma colectiva prevaleaza n fata celei individuale. Karma unei natiuni depinde de gradul n care acel popor, ca un ntreg, a acti onat n armonie cu legea divina. Adeseori am auzit ca S.U.A. nu poate fi cotropita datorita faptului ca are o karma buna, n ciuda unor mici greseli pe cere le-a fa cut n trecut. Animalele produc si ele karma, dar ele sunt mai mult influentate de karma colectiva dect de cea individuala." 3 "Vei suporta ntotdeauna o karma negativa daca omori pe cineva?" "n majorita tea cazurilor da, dar exista si exceptii.Depinde de intentiile din spatele acest ui act. Un soldat care si omoara dusmani fiind constient ca apara o cauza justa, de exemplu si apara tara, nu va suporta o karma negativa; ba chiar pot exista sit uatii n care un asemenea act genereaza karma pozitiva. Discipolul a continuat sa ntrebe: "Ce am putea spune despre soldatii ameri cani din Koreea. Ce fel de karma si genereaza ei?" "A lupta pentru aceasta cauza este un lucru drept. Raul trebuie sa fie nvins daca dorim ca lumea ntreaga sa ajun ga libera de orice fel de dominatie(economica, politica etc)." 4 Un ascultator l-a ntreabat pe Paramhamsa Yogananda: "n Autobiografia unui yo ghin l-ati citat pe Sri Yukteswar care spunea ca este un pacat sa omori orice fii nta vie (si aici intra nu-i asa, si gndacii, tntarii etc.)* - ce parere aveti dumn eavoastra?" Maestrul a raspuns: "Este mai bine sa omori creaturi raufacatoare de ct sa lasi sa fie primejduita viata vreunei fiinte umane. Aparent, acest gen de v ietuitoare este inofensiv, dar s-a constatat ca n tarile n care ele se pot nmultii n voie rata mortalitatii este foarte mare, datorita maladiilor pe care aceste ins ecte le propaga - maladii care apar cu o frecventa mult mai mica n tarile care iau masuri de dezinsectizare. De altfel, aceste insecte sunt instrumentul raului si raul trebuie sa fie tinut sub control," 5 "Cte feluri diferite de karma exista?" - ntreaba un discipol care se gndea l a diversitatea sentintelor judecatoresti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a raspuns maestrul. "Totusi, trebuie sa nu uitam ca o actiune poate fi buna, rea sau neutra neutralitate care ajuta uneori la tranzitia dintre bine si rau. Dupa scripturi, nsusi Universul este rezultatul mpletirii a trei calitati, sau guna: armonia, act iunea si raul. Prima calitate, sattva guna , eleveaza constiinta fiintei conducnd-o catre Du mnezeu. Calitatea actiunii, sau raja guna , determina fiinta sa actioneze prin inte rmediul ego-ului ei, dar nu neaparat ntr-un sens negativ. Ultima calitate, numita tamas guna , este negativa datorita faptului ca ea este cea care ntuneca ntelegerea umana. Majoritatea oamenilor sunt materialisti, ei actionnd numai pentru cstiguri personale. Unii chiar actioneaza pentru a face rau, cu bunastiinta. Consecintele actiunilor sunt la fel de numeroase ca si actiunile nsele. Biblia spune: De va va rsa cineva snge omenesc, sngele aceluia de Bunul Domn se va varsa! * Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine. Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: De acum n colo sa nu mai pacatuie sti pentru ca sa nu ti se ntmple ceva si mai rau .* Relatia cauza-efect este clara. Boala acelui om se datora pacatelor sale. Pe de alta parte, sa ne gndim la o persoana care are succes fara sa depuna nici un fel de efort. Actiunile lui sunt pline de armonie. De unde i vine atta no

roc? Este foarte simplu. Karma cea buna este cea care se manifesta, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant." "Dar sunt attea cazuri n c are criminali nraiti au murit foarte linistiti, n paturile lor. Si sunt foart mult i oameni care traiesc n lux fara sa faca nimic pentru a merita acest lucru." "E a devarat", i-a raspuns Yogananda. "Acesta este motivul pentru care nu putem disoc ia legea karmei de cea a rencarnarii. Ele se completeaza reciproc. O singura viata nu este suficienta pentru a n cheia nenumaratele datorii generate ntr-un sejur terestru." 6 "Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"ca suntem amendati pen tru fapte pe care le-am realizat si despre care nu stiam la momentul acela ca su nt negative." "Ignoranta noastra nu schimba aceasta lege cosmica. Daca cineva co nduce distrat masina si o izbeste de un copac, ranile pe care le va capata nu vo r fi mai putin dureroase doar pentru faptul ca el a fost neatent. Trebuie sa nvet i sa-ti armonizezi actiunile cu Vointa Creatorului. Sri Yukteswar mi-a spus ntr-o zi: Cosmosul ar fi un adevarat haos daca nu a r exista legile divine. * 7 ntr-o zi, Maestrul a fost ntrebat: "Tot ceea ce ne spui tu noua este deoseb it de complex. Daca ne gndim ca Universul este infinit, imediat remarcam ca si nu marul legilor divine trebuie sa fie la fel. Ma nsel oare?" "Nu este att de complic at precum pare. n Bhagavad Gita se spune ca fortele raului sunt nenumarate; n schi mb, cele ale binelui sunt doar cteva. Isus Christos descrie si el calea pierzanie i ca fiind un drum larg, n comparatie cu strmta poarta care duce la Viata Vesnica. * Caile care nlantuiesc fiinta sunt foarte ntortochiate; calea ce duce catre Dumne zeu este simpla si directa. Pentru a ajunge pe aceasta cale trebuiesc respectate cteva reguli simple, iar cea mai importanta este urmatoarea: iubeste-l pe Dumneze u! " "Iertate-ti sunt pacatele" a spus Isus "pentru ca mult ai iubit."* CAPITOLUL 9 DESPRE RENCARNARE 1 De ce se naste un copil infirm? Legea rencarnarii este singura care poate da o explicatie satisfacatoare. Oamenii considera copilul ca pe un mic bebelus i nocent, dar daca acesta s-a nascut infirm acesta arata ca ntr-o viata anterioara a ncalcat legea divina. Aceasta nesocotire a legii divine la privat de sansa ca n existenta aceasta sa aibe picioare sanatoase. Acesta este motivul - datorita faptului ca Spiritul modeleaza corpul - pe ntru care atunci cnd a revenit ntr-un corp fizic, aceasta persoana nu a fost capab ila sa-si creeze o pereche de picioare sanatoase si, drept urmare s-a nascut inf irm. De ce anumite persoane se nasc inteligente si altele nu. Dumnezeu ar fi fost cu adevarat nedrept, nu crezi, daca ar fi lasat ca ac este lucruri sa se produca la ntmplare, fara sens? Dar toate acestea au o cauza. C eea ce suntem noi n prezent este de fapt rezultatul actiunilor noastre din divers e momente ale trecutului nostru. Spiritele noastre sunt nemuritoare, dar fiinta noastra nu poate revendica dreptul sa fie constienta de aceasta imortalitate nain te de a elimina complet imperfectiunile umane. Munca asupra propriei persoane este comparabila cu munca unui sculptor ce ciopleste si polizeaza n piatra o statuie pna cnd imaginea ce se ascundea n acea pi atra se reveleaza n ntreaga sa perfectiune. 2 Un nou venit la ntrebat pe Yogananda:" De ce trebuie sa ne rencarnam? Daca cu totii venim din Dumnezeu, atunci dupa moarte de ce nu ne ntoarcem n El?" Parama hansa Yogananda i-a raspuns:" Noi putem face aceasta daca individualitatea - ego -ul nostru - va fi dezintegrata n momentul mortii. Dar ego-ul este cel care menti ne corpul fizic. El este cauza si nu efectul nasterii fizice. Ego-ul este un ele ment si al corpului astral si el continua sa existe si dupa moartea fizica. Corpul fizic nu este dect o proiectie a ego-ului n aceasta lume materiala. Simplul fapt ca noi murim nu este suficient pentru a ajunge sa-l cunoastem pe Du

mnezeu. Este usor sa mori dar este tare dificil sa atingi nivelul de constiinta n care Spiritul se cufunda din nou n Infinitul Divin. Ce ar face fiintele care sunt preocupate de lumea fizica daca li s-ar ivi o astfel de posibilitate. Ce ar face aceste fiinte chiar si n paradis? Ele nu ar fi multumie de nimic, ar continua sa se contrazica si sa se lupte precum facea u pe Pamnt si, n final, nu ar reusi dect sa transforme paradisul nsasi ntr-un fel de infern. Dupa moarte tendintele fundamentale ale naturii unei fiinte ramn identice cu cele pe care le avea n timp ce traia pe Pamnt. Al Capone nu va deveni subit un nger n momentul n care va parasi planul fizi c. Criminalii si pastreaza tendintele negative pna n momentul n care ei nsasi se tran sforma; probabil este nevoie de multe rencarnari si de multe lectii dure primite de la viata pna cnd avaritia unora se va transforma n dorinta de a-i ajuta pe ceila lti, delicventa n dorinta de a respecta legea, cruzimea n generozitate fata de toa te fiintele. Noul venit a continuat sa ntrebe:"Ce determina ego-ul sa se rencarneze?" Do rinta este cea care directioneaza energia. Att timp ct o persoana doreste lucruril e de pe Pamnt ea trebuie sa se rentoarca aici, singurul loc n care toate dorintele sale pot fi mplinite. Daca ea tnzeste dupa tigari, masini, bani etc., lumea astrala nu-i poate o feri aceste lucruri. Ea trebuie sa se rentoarca pe Pamnt, unde toate aceste dorint e se pot mplini. Un discipol l ntreaba pe Maestru: "Trebuie sa ntelegem ca toate dorintele pe care le avem pe Pamnt trebuie sa le ndeplinim aici?" Yogananda i raspunde:"Nu dori ntele pline de puritate. Nu, de exemplu, dorinta de a audia o muzica elevata, de a admira peisaje minunate, de a avea relatii armonioase. Aceste dorinte pot fi mult mai bine ndeplinite n lumea astrala dect n acest plan fizic imperfect. n nenumar ate cazuri, dorinta de a crea frumusete aici, pe Pamnt izvoreste din impregnarile subconstiente generate de contemplarea frumusetii si armoniei planurilor astral e superioare. 3 Un vizitator l ntreaba pe Yogananda:"Ct timp petrece sufletul experimentnd vi ata astrala? Ramne n planul astral multi ani dupa ce a parasit planul fizic?" Maes trul a raspuns:"Aceasta depinde de gradul de evolutie spirituala. Sufletele mate rialiste - utilizez cuvntul suflet folosind sensul pe care tu i l-ai dat; este vo rba aici de fapt de constiinta ego-ului care este condusa n lumea astrala - sufle te care sunt att de hipnotizate de materie vor considera aceasta lume ca unica re alitate, ele nefiind sensibile la planurile de manifestare mai subtile. Dupa moa rte ele vor cadea ntr-o stare de somn profund si n momentul n care se vor trezi, ce ea ce nu este ntotdeauna cazul, se vor gasi o perioada de timp ntr-o stare de obsc uritate, un fel de val gri si nu vor stii unde se afla. Daca viata lor pe Pamnt a fost orientata negativ, vor avea cosmaruri si nu vor fi foarte dezorientate. Dupa o perioada de timp, vor renaste ntr-un nou corp relundu-si ascensiunea catre iluminarea spirituala. Atunci cnd tendintele spirituale au fost dezvoltate mai mult apare un anum it nivel de intuitie si actiunile si inclinatiile lor n plan astral sunt orientat e pozitiv. Ele sunt n consecinta mult mai sensibile fata de aceasta lume si pot s a se bucure constient de frumusetea ei. Elevndu-si propiul nivel de vibratii prin gnduri si actiuni juste, ele sunt atrase de vibratiile extrem de subtile ale ace stei lumi astrale. Sufletele care n aceasta lume au facut meditatie, chiar daca nu foarte mul ta, vor merge n locuri de o extrema puritate dupa moarte. Cei care au pretuit si respectat legea divina si adevarul n aceasta existenta vor ajunge ntr-o lume foart e elevata. Vizitatorul a continuat sa ntrebe:"Soldatii care au murit pe cmpul de batal ie se vor duce n paradis?" Maestrul a raspuns:"Doar daca au murit facndu-si datori a si aparnd adevarul." "Cum arata paradisul", a ntrebat vizitatorul n continuare. "Sunt doua tipuri de paradis. Unul, la care se refera n mod normal oamenii , este format din astralul superior; dar adevaratul paradis este acela la care s

e referea adesea Isus cnd vorbea despre stare de fuziune cu Dumnezeu. Paradisul astral, precum Isus la descris, are nenumarate "camere" sau niv ele de vibratie si este similar acestei lumi fizice pentru ca de fapt lumea fizi ca este proiectia sferelor subtile. Dar paradisul astral nu prezinta numarul foarte mare de imperfectiuni al planului noastru de existenta, care este mult mai grosier. Paradisul nu se afla sus, cum si imagineaza oamenii; el ne nconjoara de pretutindeni. Se gaseste dincol o de cmpul de percepere al omului obisnuit. Eu mi petrec mult timp acolo si pot sa va spun ca este un univers foarte vast, compus din culori minunate, sunete si l umini diafane. Culorile planului fizic sunt terne n comparatie cu aceste culori. Frumusetea celesta s-ar putea compara cu cel mai frumos peisaj, sau cu cel mai f rumos apus de soare pe care voi l-ati vazut si nca ceva mai mult. Exista o infini tate de variatii n lumea astrala. Acolo anotimpurile pot fi schimbate la vointa d e sufletele evoluate. De obicei, acolo este primavara si soarele straluceste per manent. Cnd ninge, zapada daruieste pace si frumusete dar nu aduce cu ea frigul. Cnd ploua, ploaia coboara lent n lumini multicolore. n astral si sentimentele sunt mult mai rafinate si mai intense dect cele pe care le traiesc oamenii n lumea fizi ca. Lumea astrala nu este un loc pentru trntori, locuitorii sai sunt foarte ac tivi. Toate vibratiile acestui univers sunt controlate de ngeri. Fiintele astrale superioare, desi sunt foarte active, sunt ntr-o permanenta stare de meditatie si beatitudine. Uneori, n compasiunea lor fata de umanitate, ele viziteaza oamenii n vis sa u n viziuni si i inspira cu gnduri minunate. Ct de mult va ramne o fiinta n lumea astrala depinde de modul n care a trait pe Pamnt. Cei cu o karma pozitiva pot sa ramna n astral timp de secole. Discipolii preocupati de dorinta lor de a evolua si a atinge eliberarea pot sa aleaga sa se ntoarca pe Pamnt mai devreme pentru a continua eforturile lor spirituale, pentru ca ei intuiesc ca lumea astrala nu este dect un val ce ascunde perfectiunea etern a a Divinului. 4 "Maestre", l-a ntrebat un discipol,"cum renasc spiritele pe Pamnt?' "Dupa o perioada petrecuta n astral", a raspuns Yogananda," a carei durata depinde de ka rma pozitiva care a fost acumulata ntr-o existenta anterioara pe Pamnt si de dori ntele materiale ce se retrezesc n subconstientul lor, aceste spirite se rentorc pe Pamnt sau n o alta lume din Univers prin intermediul fortei magnetice a dorintei. n momentul conceptiei fizice, n eter se produce o sfera de energie luminoas a. Spiritele din lumea astrala care asteapta sa renasca n fizic percep o vibratie compatibila cu a lor si spontan intra n rezonanta cu ea. Uneori, mai mult dect un singur spirit se ndreapta catre aceiasi femeie, ia r atunci se vor naste gemeni. Discipolul ntreaba:"ntotdeauna fiintele spirituale se nasc n familii orienta te spiritual?" Maestrul i raspunde:"Cei care se aseamana se atrag. Este o regula generala. Dar exista un numar mai mare de factori care intra n joc n acelasi timp. Se tine cont si de disponibilitate. De exemplu, fiintele orientate spiritual nu au prea multe ocazii sa se rencarneze n familii foarte evoluate, pentru ca fiinte le spirituale prefera adeseori sa se abtina de la a se casatori si a avea copii. Putem spune ca este mai mult vorba de o karma individuala cu toate consec intele ei. Oamenii sunt de fapt un amestec de calitati. Uneori se ntmpla ca un sfnt sa se nasca ntr-o familie de criminali, daca ntrev ede probabilitatea unei viitoare transformari a acestora. Pentru cuplurile care doresc sa aibe copii evoluati spiritual este important sa-si pastreze o stare de constiinta foarte elevata n momentrul n care realizeaza actul amoros, pentru ca v ibratiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor prod uce n lumea astrala. Odata, un cuplu mi-a spus ca doresc sa aiba un copil evoluat spiritual si m-au rugat sa-i ajut sa atraga un astfel de spirit. Le-am aratat fotografia unui copil care murise cu ctiva ani n urma si despr e care stiam intuitiv ca, din punct de vedere karmic, este pregatit sa renasca. Ei s-au simtit foarte atrasi de aceasta fotografie. I-am sfatuit sa ramna n totala

abstinenta sexuala timp de sase luni de zile si sa se concentreze zilnic asupra acestei fotografii, pentru a ruga aceasta fiinta sa le fie copil. Ei m-au ascul tat ntocmai si, dupa un timp, femeia a ramas nsarcinata, copilul fiind ncarnarea sp iritului invocat. 5 Un discipol l-a ntrebat pe Yogananda:"Maestre, daca un om are prejudecati rasiale, n special fata de negri, atitudinea sa va determina ca acesta sa se nasc a negru ntr-o alta existenta?" Paramahamsa Yogananda a nceput sa rda si a raspuns: "Aversiunea este o forta magnetica la fel de puternica ca si forta de atractie. Dumnezeu nu este foarte influentat de prejudecatile umane. Adeseori putem ntlni fa milii ai caror membrii nu fac dect sa se lupte ntre ei. Au fost dusmani n alta viat a si acum s-au nascut n aceiasi casa pentru ca sa se ntlneasca zilnic si sa fie ast fel fortati sa puna capat urii lor. O sa va povestesc acum o ntmplare ce a avut loc la nceputul acestui secol, nt r-o biserica dintr-un stat din sudul Americii. Doar oamenii albi puteau participa la slujbele ce se oficiau n aceasta bis erica. Jim, un tnar de culoare, si dorea foarte mult sa asculte slujbele de dumini ca dimineata. "Jim", i-a spus preotul ncercnd sa-i explice,"m-as bucura daca ai putea asi sta cu noi la slujbe, dar daca as face acest lucru mi-as pierde slujba." ntr-o no apte, Jim s-a rugat cu tot sufletul lui Isus spunndu-i:"Doamne Isuse, de ce nu po t sa merg si eu la slujba alaturi de oamenii albi. Dupa o perioada de timp a adormit si i-a aparut Isus Christos ntr-o lumina sralucitoare, zmbindu-i plin de compasiune:"Fiul meu,"i-a spus Isus,"nu fii supa rat pentru atta lucru, pentru ca timp de 20 de ani am ncercat chiar eu sa intru n a cea biserica si nu am reusit." 6 Doi discipoli care lucrau mpreuna la un proiect al Maestrului au fost surp rinsi sa constate ca o animozitate stranie si fara cauze aparente a aparut ntre e i. Dar au reusit sa treaca peste aceasta problema si, drept urmare, un sentiment de profunda simpatie s-a stabilit ntre ei. Dupa o perioada de timp, unul dintre ei la ntrebat pe Maestru: "De ce, la un moment dat, am simtit o aversiune brusca unul fata de celalalt?" "Ati fost dusmani ntr-o viata anterioara" - le-a destainu it maestrul. "Emotiile noastre nu ne reprezinta cu acuratete pe noi asa cum suntem n su fletul nostru. El este plin de dragoste si de bucurie, dar acesta realitate obie ctiva este ntunecata uneori de aceste stari emotionale. Pentru a putea dobndi libe rtatea interioara trebuie sa nvatam sa ne stapnim emotivitatea. 7 Legea rencarnarii consta n a neutraliza valurile atractiei si repulsiei, a dorintei si a aversiunii si a lasa sa se exprime bunatatea, iertarea, compasiune a si o multumire eterna n Sinele Suprem. Trebuie sa ajungem sa i iubim pe toti, da r nu pentru personalitatile lor umane ci pentru ca ei sunt o manifestare a Divin ului, Care rezida n fiecare dintre noi. 8 Daca i ridicularizati sau judecati pe cei din jurul vostru va veti trezi nt r-o zi ca veti suporta aceleasi experiente pe care voi, astazi, le generati. 9 Dupa ce a petrecut cinci luni n desert, alaturi de Yogananda, un discipol i-a spus: "ntotdeauna am dorit sa traiesc astfel." "Aceasta pentru ca n nenumarate vieti anterioare ai trait n singuratate. Multi dintre cei care mi se alatura au trait, n alte existente, ca adevarati pustnici." 10 Discipolul ntreaba: "Am fost yoghin ntr-o existenta anterioara?" Maestrul a raspuns: "De nenumarate ori. Trebuie sa fi fost yoghin pentru ca acum sa traies ti aici, cu noi." 11 ntr-o zi, un discipol se lamenta: "Maestre, eu cred ca nu am o karma foart e buna." "Este nevoie de o karma foarte foarte foarte buna pentru ca o persoana macar sa doreasca sa-l cunoasca pe Dumnezeu."

12 "Maestre, de ce nu pot sa-mi amintesc existentele anterioare?" "Este mai bine asa. Oamenii s-ar descuraja foarte repede daca ar stii toate actiunile nega tive pe care le-au comis n alte exstente. Dumnezeu le ofera sansa de a ncerca din nou, fara sa-i lase sa fie obsedati de geselile lor trecute si sa se identifice cu acestea. n meditatie, cu ct esti mai atasat de corpul tau cu att mai clar ti vei aduce aminte existentele trecute." 13 Pentru cei mai multi dintre noi este inutil sa ne amintim vietile trecute . Observati ct de multe persoane cad n sclavia obisnuintei. Eu numesc aceasta "ant ichitati psihologice". Puteti prevede tot ce vor face n viitor; chiar si melodiil e fredonate sunt stereotipe. Cu ct mbatrnesc cu att ei se stabilesc tot mai solid n m odul lor de comportare, exterior sau interior. Aceste fiinte au nevoie de sansa de a uita ceea ce au facut sau ce au fost pentru a putea porni de la zero. De ac eea li se ofera o noua viata. 14 Atta timp ct va bucurati de a trai n acest vis al iluziei veti continua dint r-o viata n alta sa experimentati fericirea si suferinta maya-ei. Bhagavad Gita d escrie acest proces ca pe o roata gigantica care se nvrte la nesfrsit. Daca doriti cu toata fiinta voastra sa iesiti din acest cerc trebuie sa va Eliberati. Nu uitati ca Eliberarea este destinul vostru etern. CAPITOLUL 10 A TRANSCENDE KARMA 1 "Totul mi se pare teribil de complicat Maestre", se lamenta ntr-o zi un di scipol."Am aflat ca legea karmei si legea rencarnarii sunt indisociabile. Dar cnd ma gndesc la toate actiunile generate ntr-o singura existenta si cnd ma gndesc ca tr ebuie sa le nsumez la numai Dumnezeu stie cte alte exitente, ma simt descurajat. I nteractiunea cauzei si a efectului trebuie sa fie n mod efectiv infinita." "Chiar asa si este", a fost de acord Maestru. "Atta timp ct fiinta nu urmareste sa-si tr ansceanda karma o dorinta conduce la o alta si alte dorinte la multe altele. Fie care dorinta trebuie sa fie mplinita, fiecare actiune trebuie sa ajunga la un fin al." "Chiar si dorintele prostesti si nensemnate? Chiar si mica mea dorinta pe ca re am avut-o cu multi ani n urma pentru un cornet cu nghetata?" "Chiar si aceasta" , a raspuns imediat Maestru. "Orice energie care a intrat n joc, indiferent ct de mica este ea, se va rasfrnge mai trziu sau mai devreme asupra ta." Discipolul a ri dicat bratele disperat si a spus:"Deci, n final trebuie sa nteleg ca nu exista nic i un fel de solutie, ca nu avem nici o sansa sa calmam valurile care s-au strnit pe acest ocean!" "Este adevarat ca aceasta treaba nu este prea usoara", a raspun s Yogananda,"dar totusi nu este att de dificila pe ct pare la prima vedere. ntreaba -te urmatorul lucru: Care este cauza care determina ca valurile sa se ridice si sa coboare. Este vntul. Fara vnt suprafata oceanului s-ar calma automat. La fel, cnd furtuna iluziei se abate asupra mintii unei fiinte valurile ac tiunii si ale reactiunii apar automat. Deci ceea ce trebuie sa faci este sa calm ezi valurile mintii tale prin meditatie profunda si sa-ti debarasezi constiinta de implicarile ego-ului. Daca vei nceta sa te mai consideri agentul determinant, cauza lucrurilor, valurile actiunii si reactiunii vor continua sa danseze, dar t u nsuti nu vei mai fi nlantuit de ele." "Ar fi o solutie", l-a ntrebat discipolul," sa ncetam sa mai actionam." "ncearca si te vei convinge ca este imposibil sa nu ac tionezi. Chiar si decizia de a nu actiona este o proiectie exterioara a ego-ului tau si deci constituie o actiune. ntr-o zi am ntlnit n Phoenix, Arizona, un barbat nepieptanat, cu hainele murd are si n dezordine. L-am ntrebat: De ce v-ati mbracat astfel, sunteti chiar att de sar ac? Eu sunt un renuntat , mi-a raspus el mndru. Nu cred aceasta; cred ca v-ati nlantuit din nou, dar de data aceasta de dez ordine. Bhagavad Gita ne nvata ca nimeni nu poate scapa de actiune - Karma - abtinn du-se sa actioneze. n ea este revelata o metoda mult mai armonioasa de a scapa de karma. Ea ne recomanda nishkam karma - actiunea detasata, renuntarea la fructel

e actiunii. Daca vom actiona astfel, vom ajunge sa atingem eliberarea de toate nl antuirile karmei. n timpul activitatii nu considera niciodata ca tu esti cel care actioneaza ci ca Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul tau. Adreseaza-i-te as tfel: Doamne, fii Tu cel care actioneza prin mine. Chiar si atunci cnd faci greseli, considera-L pe El responsabil de acestea. Binenteles, nu trebuie sa gresesti n mo d deliberat si dupa aceea sa dai vina pe El. Dar daca vei face tot posibilul ca lucrurile sa iasa bine si totusi vei suferi un esec, ofera-I acest esec Lui. Nu uita nici o clipa ca n esenta esti o fiinta libera ntru eternitate. Aceasta este c alea cea mai simpla pentru a atinge fuziunea cu Divinul. Binenteles ca si alti factori au importanta lor: devotiunea, meditatia, gr atia divina si asa mai departe. Dar n ceea ce priveste actiunea, calea catre elib erare necesita n permanenta o actiune dezinteresata." 2 "Daca nu as avea nici un fel de dorinta", l-a ntrebat un discipol pe Yogan anda, "nu as pierde toate motivatiile, nu as deveni un fel de robot uman?" "Mul te fiinte si imagineaza aceasta" - i-a raspuns Maestrul. "Ei cred ca n momentul n care nu mai au dorinte interesul pentru viata disp are; aceasta nu se ntmpla deloc, ba din contra: abia atunci vei descoperi ca ntreag a viata este mult mai interesanta. Hai sa ne gndim acum la aspectul negativ al dorintei. Acesta va face sa ti fie teama si ncontinuu sa te ntrebi: ce se va ntmpla daca....? sau daca acest lucru nu se va ntmpla? . Traiesti ntr-o permanenta stare de anxietate legata de viitor sau ntr-o sta re de regret continuu legata de trecut. Non-atasamentul permite sa traim plenar stare de libertate interioara si de bucurie divina. Atunci cnd vei fi capabil sa te bucuri de prezent atunci l vei putea gasi pe Dumnezeu. Absenta dorintei nu ti d istruge motivatiile; cu ct vei ajunge sa traiesti mai mult n Dumnezeu cu att va fi mai mare bucuria pe care o vei experimenta." 3 Chiar si atunci cnd cedati unui obicei gresit, pentru ca nu va puteti nca c ontrola, faceti n asa fel nct mintea sa reziste constant acestei tentatii; ncercati sa nu va identificati cu aceste greseli din interiorul vostru. 4 Unul dintre calugarii care locuiau n ashram era mereu n lupta cu tentatiile . Intr-o zi, i-am spus: "Eu nu-ti cer tie sa nvingi iluzia, ti cer doar sa-i rezis ti." 5 Tendintele negative nu pot fi depasite focalizndu-ne asupra lor ci asupra dinamizarii si amplificarii n fiinta noastra a tendintelor pozitive specifice. Fi ntotdeauna activ n serviciul lui Dumnezeu. Ofera-i lui toate gndurile tal e , cu acelasi spirit ndatoritor, cu aceiasi atentie alerta si plina de dragoste. Mentine-ti mintea ndreptata catre El si urmareste sa faci numai bine celor din j ur. O minte lenesa este un instrument al necuratului. 6 Pentru a atinge starea de inactiune caracteristica fuziunii finale cu Dum nezeu trebuie sa fi foarte activ n serviciul Sau. 7 Nu te lasa niciodata sedus de agitatie, de prea multe placeri, de prea mu lta distractie. Urmareste sa fi profund n tot ceea ce faci. Daca vei ceda acestei agitatii mentale semintele vechilor tentatii vor rencolti. Binenteles, este minun at sa fi vesel, este minunat sa fi plin de umor, dar nu lasa superficialitatea s a te cuprinda. Dupa cum stiti si mie mi place sa glumesc, dar atunci cnd ma decid sa fiu serios nimic si nimeni nu ma poate face sa-mi uit hotarrea. Fiti profunzi n toate actiunili voastre, chiar si atunci cnd ascultati o gluma si rdeti. Nu renun tati la calmul vostru interior. Urmariti sa salasluiti n permanenta n Sine. Aceasta trebuie sa fie calea unui yoghin autentic. 8 Conditiile exterioare obiective sunt ntotdeauna neutre. Modul n care reacti

onati la ele le determina sa para benefice sau nu. Trebuie sa va transformati reactiile fata de circumstantele exterioare. A ceasta este esenta ntregului sistem Yoga - a neutraliza cu ajutorul Spiritului va lurile reactiunii. Fiti n permanenta fericiti interior. Nu ncercati sa modificati exteriorul pentru al adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa va transfor mati interior. 9 O buna regula de viata este sa gndesti astfel: "ceea ce vine din interioru l meu las sa se produca". 10 n India se acorda mult prea multa importanta karmei. Pretutindeni poti auzi: "aceasta este karma mea si eu nu pot sa fac nimic ", "este karma ta", etc.. Acestea sunt atitudini absurde. Karma poate fi definita n mod simplu ca actiune. Tot ceea ce odata a fost facut poate la fel de bine sa fie desfacut. Americanii sunt mult mai constienti ca totul este cu putinta. Deseori, am auzit americani spunnd: "daca aceasta este cu putinta atunci o vom face" sau " daca este imposibil, atunci ne va lua putin mai mult timp s-o realizam". Acest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai m ult la aceasta tara. 11 ntreaga ta energie trebuie canalizata pentru a reusi sa-l cunosti pe Dumne zeu. Nu te preocupa de karma care ti-a mai ramas de depasit. Lasa-l pe Dumnezeu sa se preocupe de aceasta. n primul rnd, distruge n fiinta ta toate nlantuirile karm ice. Acestea sunt sursa atasamentului tau fata de ego. n momentul n care te dizolv i n El, orice actiune vei realiza nu va mai creea karma. Vor fi asemeni unor lite re pe care le-ai scris pe apa, niciodata nu se vor ntoarce asupra fiintei tale. C a sa te eliberezi de nlantuirile ego-ului trebuie sa tai nodul gordian al iluziei . Aceasta este starea de jivan mukta, fiinta eliberata care traieste n aceas ta lume. 12 Prin intermediul meditatiei si-al consacrarii ntregii tale fiinte Divinulu i calmeaza-ti valurile mintii. Mintea este cea prin intermediul careia percepi r ealitatea actuala. n starea de supraconstiinta vei putea avea o viziune clara asu pra a tot ceea ce te nconjoara, asupra realitatii obiective. Traind permanent ace asta stare de constiinta, un jivan mukta poate prelua la vointa karma altor pers oane si sa o arda printr-o singura meditatie. Fiinta a carei ntreaga karma trecuta este epuizata este un siddha, o fiint a ce a atins perfectiunea. Daca o astfel de fiinta se ncarneaza o face doar pentr u binele umanitatii si nu datorita unei nlantuiri karmice. O astfel de fiinta est e un avatar, un maestru spiritual cobort pe Pamnt, o ncarnare a Divinului. Cel mai important este sa-l gasim pe Dumnezeu. Atunci cnd vom percepe stra lucirea Sa n cvasitotala obscuritate a constiintei noastre, orbirea spirituala va dispare. 13 n toate actiunile pe care le ntreprindeti considerati-l pe Dumnezeu ca fiin d cel care actioneaza. Este o problema de atitudine interioara si nu necesita un mod exterior de a-ti arata umilinta. Din pacate, multi aspiranti si asuma o atitudine exterioara umila numai pe ntru a-i impresiona pe cei din jur. Scurta povestioara pe care vi-o voi relata n continuare va va ilustra ceea ce doresc sa va explic: Gopi-urile* obisnuiau sa-i aduca n fiecare zi brnza proaspa ta lui Krishna. ntr-o zi n care rul Jamuna era n crestere, gopi-urile nu au putut sa -l traverseze pentru a ajunge la Krishna. "Ce vom face acum", se plngeau ele. Tot ncercnd sa gaseasca o solutie si-au adus aminte ca pe acea parte a rului traieste un mare ntelept pe nume Byasa, un ad orator devotat a lui Krishna. "Byasa este un sfnt", a spus una dintre ele. "Sa mergem la el si sa-l ruga m sa nfaptuiasca un miracol pentru noi pentru a ne ajuta sa traversam rul". Ele au mers si l-au rugat sa le ajute sa ajunga la Krishna.

"Krishna, Krishna", s-a prefacut Byasa suparat,"toata ziua nu aud vorbind u-se dect de Krishna, dar cine se intereseaza de mine?" Atunci gopi-urile s-au si mtit dintr-o data foarte ncurcate. Brnza era pentru Krishna, dar ele nu-ndrazneau sa-l refuze pe Bhyasa o dat a ce venisera sa-i ceara ajutorul, asa ca i-au oferit o bucatica din brnza. Dar Byasa a nceput sa mannce cu pofta bucata dupa bucata, prefacndu-se foart e nfometat. Dupa ce a mncat ct i-a permis stomacul, s-a dus pna la malul rului si a s pus: "Daca eu nu am mncat nimic, tu separa-ti apele sa putem trece." "Ce mincinos ", au nceput sa sopteasca gopi-urile. "Ati vazut toate cta brnza a mancat si acum nd razneste sa comande rului sa-l asculte." Dar chiar n acel moment, rul cu adevarat a ascultat rugamintea yoghinului. Fara sa ncerce sa-si explice acest mister, gopiurile s-au grabit sa traverseze. Cnd au ajuns la coliba lui Krishna, l-au gasit p e acesta dormind. "Cum este cu putinta?", s-au mirat ele. "De obicei, Krishna astepta cu ne rabdare sa-i aducem brnza." "Krishna", l-au ntrebat ele,"nu ti este foame astazi?" "Nu", a raspuns el, deschiznd ncet ochii. "Dar ti-am adus brnza." "Oh, multumesc", a raspuns Krishna,"dar nu mai mi e ste foame." "De ce? Te-a hranit altcineva?" "Da. Acel sfnt Byasa, de pe celalalt mal al rului, mi-a dat astazi sa mannc; chiar prea mult". Byasa i oferise ntreaga mncare lui Krishna, gndindu-se constant la el si nu l a sine nsusi. Tot astfel, fiecare aspirant trebuie sa daruiasca toate actiunile s ale lui Dumnezeu. ncetati sa va raportati n tot ceea ce faceti la ideea de "Eu". n inima voast ra nvatati sa cntati numele lui Dumnezeu spunnd:"Tu, Doamne, numai Tu." 14 Daca vei ajunge la Dumnezeu, toate problemele din subconstient vor fi ins tantaneu eliminate. Tarele multor vieti stau ngropate n solul mentalului tau. Toat e dorintele pe care le-ai avut n trecut si de care nu esti deplin constient n actu ala existenta terestra asteapta momentul prielnic sa se manifeste. nsa, daca tu t e vei ntoarce catre Dumnezeu, vei fi capabil sa controlezi aceste dorinte pentru totdeauna. 15 "Maestre, daca ceea ce ne nlantuie este atasamentul fata de aceasta lume, cum se face atunci ca persoanele care se sinucid nu se elibereaza? Cu siguranta, despre ele nu se poate spune ca doresc sa ramna aici." Yogananda a rs cu pofta de absurditatea ntrebarii si a raspuns: "Ca lucrurile sa se desfasoare cum ai spus ar trebui sa existe o real si nemarginita dragoste de Dumnezeu. Viata este o scoala n care avem mai multe examene de trecut pna la atingere a finalitii ei: eliberarea suprema. Daca te comporti ca un chiulangiu va trebui sa te ntorci din nou si din nou pna cnd vei reusi sa nveti toate lectiile ei." 16 Nu vei putea sa te eliberezi att timp ct ti va mai fi frica. Cea mai buna me toda de ardere a karmei este sa-ti ndeplinesti plin de bucurie ndatoririle si sa ntm pini plin de curaj tot ceea ce viata ti ofera. 17 Un factor esential n transcenderea karmei este meditatia. Si aceasta dator ita focalizarii intense a energiei fiintei asupra linistirii turbioanelor mental e. Cu ct meditatia este mai profunda cu att te vei simti mai liber interior. 18 Karma discipolilor este mult diminuata de prezenta maestrului. El cunoaste ntreaga ta karma si te ndruma pe calea spirituala cea mai adecv ata fiintei tale. El chiar si asuma n mod constient din "bagajul" tau karmic, la f el precum un om puternic ajuta pe altul mai slab sa care o greutate. A practica o disciplina spirituala fara a fi sub ndrumarea unui maestru competent este aseme ni cu a calatori prin nisipuri miscatoare fara a sti unde-i cararea. 19 Calea spirituala este formata din 25% efortul aspirantului, 25% ajutorul guru-lui si 50% Gratia Divina. Dar este absolut necesar ca cele 25 de procente a

le discipolului sa fie formate din 100% efort si sinceritate. 20 Dorinta de a ne ncarna n aceasta lume este cea care ne face sa ratacim din viata n viata. Dar, o data ce tendinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu a aparut n inimile noa stre, eliberarea spirituala este sigura; dar acest proces poate dura mai multe v ieti - pentru ca acest dor de Dumnezeu mai devreme sau mai trziu si va gasi mplinir ea. 21 Un copil de sapte ani al unui discipol de-al maestrului si-a pierdut un deget ntr -un accident. A doua zi, baiatul a declarat cu convingere ca s-ar fi accidentat mult mai rau daca nu ar fi fost protejat de maestru. Cnd a aflat aceste cuvinte Yogananda a dat aprobator din cap si a spus: "Cu o zi nainte de accident am vazut copilul nconjurat de un nor negru. Am intuit ca ceva rau se va abate asupra lui. " Acesta nu este singurul exemplu de protectie divina miraculoasa a discipolilor lui Paramhansa Yogananda.* Din alte scrieri si conferinte ale maestrului am ntel es clar ca daca aura* unei fiinte este purificata consecintele negative ale karm ei ei vor avea un impact minim, dar necesar. Pentru ca, asa cum este scris si n B iblie, "..smintelile trebuie sa vina,...".* O aura pura si puternica este asemen i unei umbrele impermeabile n sezonul ploios. Acesta este si motivul pentru care maestru recomanda purtarea unor bratari astrologice, a caror influenta benefica este explicata n capitolul "Cum sa dejoci influenta astrelor" din "Autobiografia unui yoghin". Pe scurt, anumite metale si mai presus de ele anumite pietre preti oase emit o lumina astrala care contracareaza influentele negative. La susnumita recomandare, Paramhansa Yogananda adauga: "Nu uitati nsa ca c ea mai puternica bratara este devotiunea fata de Dumnezeu." 22 Calatorind prin oceanul manifestarii, fiinta ajunge si n zone cu apa calma . Chiar si n acest mare ocean al iluziei se pot gasi "golfuri" de o extrema linis te. Aceasta se ntmpla atunci cnd un avatar, sau o ncarnare a divinitatii, este trimi sa pe Pamnt cu o misiune speciala. Toti cei care-l vor ntlni si se vor pune n rezona nta cu Spiritul sau le va fi foarte usor scape de forta iluziei. 23 n decembrie 1948, n timpul unei initieri, Yogananda a spus: Printre auditori ul prezent acum avem ctiva siddha si ctiva jivan mukta *. 24 Cu cei care sunt n consonanta cu fiinta mea este foarte usor sa comunic. E ste suficient doar sa ne privim n ochi unul pe celalalt. Pentru mine este ncntator sa traiesc astfel de experiente. 25 "Maestre" l ntreaba un discipol "se poate rataci un suflet pentru totdeauna ?" "Imposibil. Orice suflet este parte din Dumnezeu si cine-l poate distruge pe El. 26 Sfntul Anton a petrecut multi ani meditnd ntr-un mormnt din desert. n tot acest timp, el a fost de nenumarate ori ncercat de demoni, pna ce nsusi satana l-a amenintat c a l va distruge daca nu va renunta la drumul sau catre Divin. Peretii mormntului a u nceput sa se fisureze, iar din fisuri au aparut monstrii nfricosatori care se na pusteau asupra lui sa-l devoreze. Dar sf. Anton si-a ndreptat fata spre cer si a invocat ajutorul lui Iisus. Brusc, Iisus a aparut ntr-o lumina stralucitoare si toate iluziile create de Uciga-l toaca au disparut. n starea de extaz daruita de aceasta prezenta divin a, sf.Anton si-a reamintit toate existentele sale anteriore. El l-a ntrebat pe Du mnezeu: "Unde ai fost Tu n toti acesti ani n care eu te-am chemat?" "N-am ncetat ni ci o clipa sa fiu cu tine" - i-a raspuns Dumnezeu.

CAPITOLUL 11 GRATIA SINELUI SUPREM

1 Toate gruparile religioase pe care le-am ntlnit n aceasta tara nu si ndruma ad eptii sa aspire sa atinga suprema eliberare, pentru ca, spun ei citndul pe sf.Pav el, nici o fiinta nu poate sa se elibereze ea singura si ...sunteti mntuiti prin cre dinta si aceasta nu este de la voi, este darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni *. ntreaga lor doctrina legata de mntuire se bazeaza n exclusivitate pe credint a. Credeti, fiti plini de credinta si veti fi salvati de gratia lui Dumnezeu . Nume rosi sunt cei care considera ca o conditie suplimentara a salvarii apartenenta l a o biserica, subntelegnd ca daca mai este ceva de facut, biserica va face totul p entru ei. Isus n-a spus oare discipolilor sai: Si pentru ce ma chemati Doamne, Doamn e si nu faceti ce va spun? (Luca 6:46) Sa presupunem ca doriti bogatii. Ce veti fa ce atunci? Veti sta ntr-o camera si veti astepta ca Dumnezeu sa vina sa vi le dar uiasca, numai pentru ca voi credeti n EL? Cu siguranta nu. Va veti mobiliza sa mu nciti cu srguinta, pentru ca sa ajungeti sa le obtineti. Cum credeti ca salvarea, mntuirea va va fi daruita fara sa faceti nimic, numai pentru singurul motiv ca v oi aveti credinta? Si de ce sa punem ca o conditie suplimentara apartenenta la o anumita biserica? Eliberarea este o relatie personala ntre sufletul individual si Dumnezeu. Fiecare trebuie sa ajunga sa-l iubeasca pe Dumnezeu. Apartenenta la o biserica este benefica doar atunci cnd ncurajeaza o relati e directa a fiintei cu Dumnezeu, dar ea nu garanteaza cu nimic acest gen de rela tie si, n nici un caz, nu o poate substitui. Daca cineva va va spune ca doar urmnd o anumita biserica l veti cunoaste pe Dumnezeu, ntrebati-l si daca acea biserica poate sa mannce n locul vostru, prin delegare. Daca, fara efort personal, nu ti est e cu putinta nici macar sa te hranesti, cum poti sa crezi ca poti sa-ti desavrses ti fiinta doar stnd si asteptnd? Eliberarea nseamna a fi liber de limitarile ego-ul ui, prezente n fiinta datorita atasamenentelor sale fata de corp. Eliberarea nu poate apare dect ca urmare a unui mare efort personal. Este adevarat, alte fiinte va pot ajuta n efortul vostru spiritual; gratia lui Dumneze u poate sa va salveze. Sf. Pavel a avut dreptate n ceea ce a spus. Dar aceasta nu nseamna ca aceasta credinta nu trebuie sa fie asociata cu un efort sincer din pa rtea voastra; fara un efort sustinut depus din partea ta, nu vei atinge eliberar ea." 2 "Maestre" - a spus ntr-o zi un discipol, " J. este un pic descurajat. A af lat ca, dupa spusele lui Ramakrishna, gratia este un joc al lui Dumnezeu . Acesta v rea sa spuna ca o fiinta poate sa mediteze ani de-a rndul, fara sa ajunga la nici un rezultat si Dumnezeu poate sa se reveleze unui betiv oarecare, pentru ca asa doreste EL?" Maestrul i-a raspuns: "Ramakrishna n-a spus niciodata asa ceva. Ac easta se ntmpla ntotdeauna cnd persoane care nu au atins eliberarea spirituala inter preteaza cuvintele unui Maestru. Dumnezeu nu este capricios. Este adevarat ca unor fiinte oarbe actiunile Sale pot sa para uneori un joc, dar ele nu sunt dect influentele cauzale ale Karm ei trecute. De ce ar ncalca Dumnezeu propriile Lui legi? Doar El este cel care le -a creat." 3 "Religiile sunt att de confuze cnd este vorba despre gratie! Oamenii consid era ca Dumnezeu si manifesta gratia doar asupra acelora care, n acceptiunea lor, a u facut totul ca sa-I fie pe plac. Ei l modeleaza pe Dumnezeu dupa propriile lor conceptii, n loc sa mediteze profund si sa descopere adevarata realitate divina. Dumnezeu nu are nevoie de linguselile lor. Gratia Sa nu se bazeaza pe afi nitati sau aversiuni personale. El raspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceasta dragoste trebuie sa fie si ea impersonala, trebuie sa fie eliberata de toate motivatiile egoiste." 4 "Ce este gratia? Oamenii o confunda cu o favoare divina, ca si cum Dumnez eu ar putea fi cumparat sau pacalit, astfel nct ei sa obtina ceea ce doresc de la El. Odata, am cunoscut un om care a pus 100 dolari pe farfuria n care se reali

za colecta, n timpul slujbei de duminica, iar mai trziu si-a exprimat dezamagirea ca Dumnezeu nu i-a ascultat rugamintea ce a nsotit acest act. Trebuie sa va fie clar, Dumnezeu este atent la inimile oamenilor si nu la farfuriile de colecta. n acelasi mod, oamenii spun ca pentru a atinge mntuirea tr ebuie sa crezi, sa crezi si iar sa crezi. Credeti oare ca Dumnezeu trebuie astfe l linistit si convins ca noi chiar credem n El? El ne priveste n launtrul fiintei noastre si nu este influentat de opiniile pe care le exprimam n legatura cu El. O fiinta care se considera un ateu poate uneori sa fie mai aproape de Dum nezeu, datorita dragostei pe care o manifesta fata de oamenii din jur, dect alte fiinte care cred n Dumnezeu cu mintea lor, dar a caror actiuni sunt cu totul lips ite de dragoste si altruism. Dumnezeu ne judeca dupa actiunile noastre si nu dup a cuvintele noastre. Binenteles, e bine sa daruiesti bani unei cauze spirituale. Fiinta si genereaza karma buna facnd acest lucru; dar este mult mai bine sa crezi n Dumnezeu dect sa-L negi, pentru ca necreznd ca El exista nu vei depune nic i un efort ca sa-L gasesti. Dar sa nu va imaginati ca Dumnezeu poate fi mituit sau flatat, astfel nct s a-I cumparati gratia, sa-L determinati sa va daruiasca gratia Sa. Singurul lucru pe care-l puteti face ca sa-L cstigati este sa-I daruiti dragostea voastra. Dar atunci, ce este de fapt gratia? Este puterea lui Dumnezeu, distincta de toate celelalte, Dumnezeu fiind singura realitate; El este singura putere a e xistentei. Privind din acest punct de vedere eforturile voastre umane sunt iluzo rii; puterea Sa este cea care ne face sa ne ndeplinim toate actiunile vietii noas tre, iar esecurile pe care le suportam nu sunt datorate dect lipsei de armonizare a fiintei noastre cu aceasta putere. Gratia lui Dumnezeu ne este daruita n proportia n care noi suntem deschisi fata de El. Gratia nu vine din exteriorul nostru; ea este operatia care se produ ce n interior, prin intermediul propriei noastre realitati superioare. Cu ct vom t rai mai constienti si cu ct vom trai mai putin dominati de ego vom beneficia din ce n ce mai mult de Gratia Divina." 5 "n istoria religiei s-a pus dintotdeauna urmatoarea ntrebare: Ce este mai im portant pe calea spirituala: gratia divina (KRIPA - cum este numita n India) sau efortul uman? Raspunsul este simplu si marii maestri spirituali au ncercat de nenu marate ori sa-l daruiasca umanitatii prin nvataturile lor. Omul trebuie sa foloseasca toate resursele care-i sunt puse la dispozitie pentru a atinge Suprema Eliberare. Eforturile sale nu vor fi ncununate de succes dect n momentul n care va ntelege ca nu el ci Dumnezeu este cel care actioneaza pri n intermediul sau, inspirndu-l si ghidndu-l. Considerndu-l pe Dumnezeu ca fiind Cel care actioneaza, nu trebuie ca prin aceasta sa devenim pasivi; trebuie sa depun em mari eforturi pentru a fi receptivi la influenta Sa. Aspirantul trebuie sa se daruiasca cu optimism si bucurie acestui flux al gratiei interioare. Forta care exista n voi este a voastra personala; va este da ruita de Dumnezeu, folositi-o! Dumnezeu n-o va folosi n locul vostru. Cu ct va vet i pune mai mult la unison cu vointa Sa infinita, n toate actiunile si gndurile voa stre, cu att mai mult puterea Sa si binecuvntarea Sa va va da ncredere, ghidndu-va n tot ceea ce faceti." 6 "Roaga-te astfel lui Dumnezeu: Doamne, voi gndi, voi actiona, dar ghideazami, te rog, gndurile, vointa si toate actiunile mele ." 7 "Dumnezeu nu va raspunde ntotdeauna rugamintilor tale n felul n care te aste pti; dar daca niciodata aspiratia ta catre El nu va avea fluctuatii atunci vei p rimi chiar mai mult dect banuiai." 8 ntr-o zi, un discipol l-a ntrebat pe Yogananda: "Care este diferenta dintre credinta si ncredere?" Yogananda a raspuns: "ncrederea este mentala; ea este asem anatoare unei ipoteze stiintifice si, asemeni stiintei, ea necesita verificari e xperimentale. Cu alte cuvinte, ncrederea este conditionata. Premizele sale trebui esc testate n laboratoarele meditatiei si verificate prin intermediul experientei

directe. Verificati-va ncrederile, dar nu ntr-un spirit de ndoiala. Verificati-le, pentru ca voi doriti sa cunoasteti n profunzime adevarul si nu doar sa reflectati asupra lui". Credinta - a spus Sf. Pavel - este dovedirea lucrurilor celor nevazute. Doar experimentarea acestor realitati subtile ne confera credinta n ele. Aceasta este ceea ce a spus Sf. Pavel. Doar n urma unei verificari interioare apare credinta. n prezent sunt nenumarate elemente n viata voastra care sunt suficiente pen tru a va oferi credinta. Nu trebuie sa asteptati sa aveti viziuni extraordinare pentru a avea credinta. Gnditi-va doar la ceea ce ati experimentat pna acum; nu li mitati religia voastra doar la un plan mental. Ati simtit vreodata pacea lui Dum nezeu coborndu-se asupra voastra, ntr-o rugaciune sau ntr-o meditatie? Ati simtit v reodata dragostea Lui atingnd inima voastra? Nu sunt aceste dovezi reale si sufic iente pentru voi? Agatati-va de ele! Faceti din experienta baza credintei voastr e! Precum Isus a spus: noi, ceea ce stim, vorbim . Construiti-va ntreaga viata pe ceea ce deja stiti, pentru ca "celui care a re, i se va mai da si-i va prisosi". Pe Swami Shankaracharya (un mare maestru al Indiei) l separa un ru de cel m ai apropiat discipol al sau. Cu un surs, el i-a spus discipolului: Vino! Vino aici ! Fara sa ezite nici o secunda, tnarul s-a apropiat de ru si a pasit pe apa si, spr e uimirea sa, la fiecare pas pe care l realiza aparea o floare de lotus sub picio rul sau, astfel ca a reusit sa traverseze rul si, cnd a ajuns pe celalalt mal, s-a aruncat la picioarele maestrului sau. ncepnd cu acea zi a fost numit Padmapada "Picioare de lotus". Padmapada nu cunostea abilitatea maestrului sau de a crea flori de lotus. Cu alte ocazii, el a experimentat alte puteri paranormale ale guru-lui sau. Si astfel, plin de ncredere, el s-a bucurat de aceste miracole, n loc sa-si umple ntre aga viata cu ndoieli si speculatii intelectuale." 9 "Credinta este dezvoltarea intuitiei prezentei lui Dumnezeu n fiinta noast ra si abandonarea ratiunii ca mijloc principal de ntelegere." 10

"Doua cunostinte ale mele (femei) aveau ca obicei sa nu nchida masina dupa ce o parcau. Odata, le-am spus: Ar trebui sa fiti mai precaute si sa va nchideti de fiecare data masina . De ce? Unde este credinta ta n Dumnezeu? - mi-au raspuns ele zmbind. Da, eu am ncredere - le-am raspuns - dar nu de ncredere faceti voi dovada, ci de neglijenta. De ce trebuie Dumnezeu sa va protejeze, daca voi nu faceti nimic n acest sens? O, Dumnezeu ne vegheaza - m-au asigurat - nimic rau nu se va ntmpla . Si a continuat sa lase masina deschisa. ntr-o zi, cnd aveau n masina obligatii n valoare de multe mii de dolari, au p lecat lasnd toate lucrurile n "grija" credintei. n absenta lor, hotii si-au facut m eseria si au furat totul, cu exceptia unui mic articol care le-a scapat din vede re. Una dintre doamne a pierdut, cu aceasta ocazie, toti banii pe care i strnse se n ultimii ani. Mai trziu, le-am spus: De ce sa te astepti ca Dumnezeu sa te protejeze, da ca tu ignori n permanenta legile ratiunii si ale bunului simt? Este minunat sa ai credinta, dar, n acelasi timp, fii si rational! Nu te astepta ca Dumnezeu sa fac a totul n locul tau, numai pentru simplul motiv ca tu ai ncredere n El. El va avea grija de tine, dar pentru aceasta trebuie sa participi si tu". 11 Un discipol, n dorinta sa de aventura, avea obiceiul sa-si asume mari risc uri. Fiind criticat, el a raspuns astfel: "Daca vreodata ceva va merge rau, cu s iguranta maestrul ma va proteja". Cuvintele sale au fost repetate mai trziu lui Paramahansa Yogananda. "Doam ne" - a exclamat el - "poate ntr-o zi i va trece prin cap sa conduca masina pe mar ginea unei faleze, astfel nct sa vada daca Dumnezeu si cu mine l vom proteja de con secintele prostiei lui!" Trebuie sa facem dovada de bun simt, nu sa provocam gra

tia divina n astfel de moduri absurde si prostesti. n mparatia lui Dumnezeu nu este loc pentru fiinte inconstiente. 12 Credinta trebuie cultivata. Ea nu poate fi obtinuta prin simple speculati i mentale. Daca te vei arunca de pe vrful unui munte afirmnd: "Dumnezeu ma va prot eja"- vei vedea ca nu va fi asa. Dumnezeu asteapta de la tine sa-ti folosesti bu nul simt pe care ti L-a daruit. Binenteles, El va avea grija de tine, daca vei ac tiona plin de bun simt si te vei lasa n minile Sale. Credinta trebuie hranita, n permanenta, de experienta interioarala fel cum udam zilnic o planta. Cu ct vei experimenta mai mult protectia Sa, prin traire p ersonala, cu att vei ajunge sa crezi mai mult n El, nu fanatic, ci ntr-un mod natur al, ntr-o maniera divina. 13 Modul tau de a gndi si fluxul de gratie divina ce se va manifesta n viata t a este determinat de profunzimea constientizarii Sinelui fiintei tale. Marile miracole ale credintei, cum ar fi nvierea mortilor, sunt posibile d oar pentru cei care au perceput Divinul ca fiind unica realitate. Pentru a reali za astfel de miracole o simpla afirmare mentala, chiar realizata cu putere, nu e ste suficienta. A existat un barbat care a citit n Biblie ca "un gram de credinta poate mu ta si muntii din loc". Aceste nvataturi ale bibliei l-au impresionat foarte mult, mai ales pentru ca n fata ferestrei de la dormitorul sau se afla un deal care-i bara minunata priveliste a lacului din apropiere. Astfel ca, ntr-o zi, s-a decis sa verifice aceste afirmatii din Scriptura. Plin de aceasta "credinta" temporara, el s-a rugat lui Dumnezeu cteva ore sa rid ice acest munte si sa-l arunce n lac, dupa care s-a dus sa se culce, fiind foarte nerabdator sa vada care vor fi rezultatele rugamintii sale. Trezindu-se a doua zi dimineata, primul lucru pe care l-a facut a fost sa alerge la fereastra, sa v ada ce s-a ntmplat; dar colina nu se miscase nici macar un milimetru. "Stiam eu ca o sa fie tot aici" - a exclamat el suparat. Aceasta nu este credinta - nu este dect o simpla afirmatie pripita. 14 Sunt multe pietre care exista pe pamnt, dar dintre toate doar cteva sunt di amante. n mod similar, adevarurile spirituale nu pot fi gasite printre opiniile u mane confuze. Gratia divina este una dintre cele mai rare si pretioase diamante. Ea poate fi obtinuta numai de cei care o cauta ncontinuu, cu rabdare si fermitat e; iar pentru ca cineva sa ajunga sa o experimenteze nu este suficient doar sa c iteasca cteva carti spirituale sau sa audieze cteva conferinte. Gratia nu va fi n iciodata gasita acolo unde oamenii cred ca ea trebuie sa fie. Ea trebuie cautata ntr-un anumit mod, la locul potrivit si ntr-o stare de spirit potrivita. Starea d e spirit necesara pentru a putea primi Gratia Divina este o atitudine neconditio nata de dragoste fata de Dumnezeu. Locul potrivit este n voi nsiva si maniera potr ivita este linistea unei meditatii profunde. Pentru a-L gasi pe Dumnezeu, trebuie sa va puneti de acord cu metodele si legile Sale. CAPITOLUL 12 NECESITATEA SISTEMULUI YOGA 1 Un vizitator l-a ntrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yoganan da i-a raspuns: " Yoga nseamna uniune". Etimologic, acest cuvnt este asemanator cuvntului englezesc "yoke", care nse amna "jug". Yoga nseamna uniunea fiintei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului li mitat, efemer si cufundarea n Sinele Suprem Divin, Spiritul Infinit. Majoritatea occidentalilor si de asemenea multi indieni confunda Yoga cu Hatha Yoga- ramura din Yoga care se bazeaza pe armonizarea polara yin-yang; ha-t ha) a fiintei prin practicarea anumitor posturi corporale, denumite n limba sansc rita ASANA. Hatha-Yoga este o diciplina spirituala. N-am nici cea mai mica intentie d

e a devaloriza posturile Yoga. De alfel, corpul face parte din natura umana si t rebuie ntretinut, daca dorim ca el sa nu devina, la un moment dat, un obstacol n c alea fortelor noastre spirituale. Uneori, aspirantii care urmaresc sa l gaseasca pe Dumnezeu acorda prea put ina importanta posturilor Yoga. Totusi, pentru a atinge Eliberarea Suprema nu es te obligatoriu ca fiinta sa practice asane. Hatha Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupa de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul dintre sistemele stiintei Yog a. Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajuta constiinta u mana sa se racordeze la Constiinta Divina. Yoga este o stiinta, n sensul ca ea of era metode practice de control asupra corpului si asupra spiritului, necesare pe ntru a atinge starea de meditatie profunda. Este o arta, datorita faptului ca vo m obtine rezultate mediocre daca nu o vom practica cu intuitie si sensibilitate. Yoga nu este un sistem de credinte. Ea tine cont de influentele reciproce ale corpului si ale mintii, urmarind sa le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabila sa se concentreze datorita tensiunilor sau bolilor nmagazinate n corp, stopndu-se astfel evolutia fiintei. Datorita faptului ca mintea este disip ata sau paralizata de emotii negative energia fiintei este mult diminuata. n principal, Yoga actioneaza asupra energiei corpului prin intermediul teh nicilor numite PRANAYAMA (controlul energiei; PRANA nseamna si suflu). Yoga ne nva ta cum, prin intermediul controlului respiratiei, sa ne linistim mintea si sa at ingem un nalt grad de constiinta. Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinta dincolo de teh nici si i arata yoghinului sau practicantului Yoga cum sa-si directioneze concent rarea n asa fel nct nu numai sa-si armonizeze fiinta cu Constiinta Divina, ci sa se si cufunde n aceasta Constiinta Infinita cu toata fiinta sa. Yoga este o stiinta foarte veche, avnd o vechime de mii de ani. nvataturile sale esenta grandorii legendare a Indiei. Adevarurile care sunt revelate de acest sistem nu apartin numai Indiei sa u numai celor care practica consecvent tehnicile Yoga. Numerosi sfinti ai altor religii, incluznd sfintii crestini, au descoperit n practica lor spirituala diverse practici care sunt chiar similare tehnicilor Y oga. Un mare numar dintre ei sunt, ceea ce numesc indienii, niste "mari yoghini" . Ei si-au elevat constiinta de la starea de atasament fata de corp la starea de identificare a fiintei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul dev otiunii, secretul canalizarii sentimentelor inimii catre Spirit, n loc sa le lase sa se manifeste ca emotii haotice. Au realizat ca poarta viziunii spirituale este situata ntre sprncene - cent ru energetic prin intermediul caruia spiritul se cufunda n Constiinta Cristica. E i au descoperit secretul opririi respiratiei si maniera n care, n aceasta stare, s ufletul poate sa se nalte catre culmile spiritului. Ei au descoperit starea pe ca re unii ocultisti o numesc "mariajul mistic", n care Spiritul Etern al fiintei se cufunda n Dumnezeu si devine una cu El. Yoga completeaza textele biblice, nvatnd fiinta cum sa-L iubeasca pe Dumnez eu cu inima,cu mintea, cu sufletul, cu toata forta sa. Energia fiintei obisnuite este blocata pe nivelele sale inferioare. Lipsa de disponibilitate a acestei en ergii mpiedica pe cel credincios sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu toata puterea sa, c u toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea si sufletul. Adevarata comuniune interioara este posibila doar n momentul n care fiinta a reusit sa-si d eblocheze energia corpului si s-o sublimeze, prin intermediul meditatiei profund e. 2 Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da foc la o gramada de paie. La fel, prin intermediul metodelor si tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea mintii n scopul ndepartarii ndoielii si incertitud inii pentru a permite luminii adevarului interior sa se manifeste. 3 O adepta a unui alt sistem spiritual a obiectat n privinta practicilor Yog a, spunnd ca acestea o distrag de la practica sa devotionala. "Eu doresc sa fiu d oar ndragostita de Dumnezeu", a spus ea. "A utiliza tehnici ca sa-L descopar mi re

pugna, mi se pare foarte mecanic". "Este minunat sa fii ndragostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar e ste o greseala sa crezi ca practica Yoga autentica implica mecanicism. Pe calea spirituala o superemotivitate este un obstacol. Daca nu vei nceta sa mai sufli n l umnare, cum i vi permite sa arda? La fel, daca nu vei urmari sa-ti ordonezi sentim entele, vei ajunge intoxicat emotional si atunci cum vei putea sa experimentezi starea mult mai profunda de "intoxicare" cu beatitudine divina? Dumnezeu nu vine niciodata daca-L chemam ntr-o stare de dezordine interioara, de haos mental. Ese nta Sa adevarata este linistea, tacerea; El vorbeste sufletului n tacere. Cu acea sta nu vreau sa spun ca este rau sa plngi dupa Dumnezeu, sa versi lacrimi de drag oste pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzator, se epu izeaza repede. Dupa ce ai cntat pentru Cel prea iubit si ai plns, rugndu-L sa vina, este im portant sa-ti controlezi sentimentele si sa le sublimezi, pentru a atinge linist ea comuniunii interioare profunde. Sentimentele exprimate n momentul n care inima este agitata sunt asemanatoa re unei furtuni ntr-un degetar. Daca vei tine mugurul devotiunii prea strns, el nu-si va putea deschide pe talele pentru a primi razele de soare ale iubirii divine. Doar atunci cnd ti vei c alma sentimentele inimii vei putea primi mbratisarea Infinitului. Reflecteaza un moment: dupa ce strigi o persoana nu este normal sa taci s i sa astepti un raspuns? Dupa ce te-ai rugat si ai cntat numele lui Dumnezeu, de ce sa nu astepti, n tacere, raspunsul Sau, n inima ta? Meditatia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesar sa devii receptiv interio r la raspunsul Sau tacut. Esenta sistemului Yoga este tacerea si receptivitatea, pe care practica u nui anumit numar de tehnici o induce mintii; astfel ca este bine sa fii ndragosti t de Dumnezeu, dar, din ce n ce mai mult fii atent la iubirea pe care El ti-o dar uie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu extazul pe care-l percep i n urma comuniunii cu El." 4 A-ti etala iubirea pentru Dumnezeu nseamna a desacraliza cea mai sublima d intre relatii. Iubirea ta fata de Divin trebuie canalizata interior. Acesta este motivul pentru care practica yoga este att de importanta. Ea permite fiintei sasi orienteze sentimentele catre interiorul sau pentru a atinge comuniunea cu Dum nezeu. n India a trait o sfnta foarte cunoscuta numita Mira; era o bhakta, o fiint a ce urma calea devotiunii. Ea si petrecea timpul cntnd slava lui Dumnezeu. Sotul e i era foarte ntelept, dar ea nu-si dadea seama de acest lucru pentru ca el nu vor bea niciodata de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga n permanenta pentru salvarea barb atului sau. ntr-o noapte, n timp ce erau n pat, ea l-a auzit plngnd dupa Dumnezeu: "P reaiubitul meu, cnd vei veni sa ma eliberezi de dorul meu de tine". Dimineata, Mi ra, foarte fericita, i-a spus: "Acum stiu!". "Nu spune nimic!"- a implorat-o el. "Nu ma mai poti pacali de acum nainte. Stiu ct de mult l iubesti pe Dumnezeu ." "mi pare tare rau ca ai spus aceasta. Acum trebuie sa te parasesc. Cu multi an i nainte i-am facut o promisiune lui Dumnezeu: daca cineva afla dragostea mea ascu nsa pentru Tine voi parasi aceasta lume . Astfel ca, asezndu-se n postura lotusului, nteleptul si respecta promisiunea facuta. 5 Un student l-a ntrebat pe Yogananda: "De ce este necesara concentrarea n Yo ga?" "Concentrarea este cheia succesului n oricare actiune a noastra. Chiar si un om de afaceri trebuie sa se concentreze pentru a reusi ceea ce si-a propus.Daca vorbesti cu cineva si el este n permanenta agitat, nu vei avea impresia ca nu te asculta? Dupa o perioada de timp ti vei pierde interesul de a discuta cu el. Nu astepta sa primesti raspunsul lui Dumnezeu pna cnd nu vei nvata sa fii li nistit, sa-ti controlezi mintea si sa-ti canalizezi atentia pentru a percepe pre zenta Sa. 6

Un nou venit n ashram, l-a ntrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este ne cesar sa realizam un numar de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o persoana sa fie inundata de inspiratie n momentul n care se roaga? " "Un violonist poate fi inspirat - i-a raspuns Yogananda -dar daca el nu nvata n umeroase tehnici exersnd ore n sir n fata pianului, el nu va fi dect un amator inspi rat si atta tot. La fel, tehnicile Yoga, n acelasi mod, sunt indispensabile pentru a atinge starea de liniste interioara." 7 "Maestre- se lamenta ntr-o zi un discipol - mi este att de greu sa ma concen trez! Eu sunt adeptul practicilor si tehnicilor Yoga, dar, desi le exersez, mi s e pare ca nu ma ajuta cu nimic." "O practica mecanica nu este suficienta"- i-a r aspuns Maestrul. "Trebuie n mod egal sa fii sincer fata de ceea ce faci. Trebuie sa-ti aprofundezi devotiunea. Observati oamenii la cinema. Nu devin ei cu adevarat niste yoghini? Observati cum ei ramn linistiti, ne miscati n momentele de suspans si ct sunt de atenti n timp ce se deruleaza filmul. Toata aceasta absorbtie are loc datorita faptului ca interesul lor este trezit l a maxim. La fel trebuie sa se ntmple cnd meditati. Astfel, daca dorinta de a-l ntlni pe Dumnezeu apare pe un fond de liniste interioara, va fi foarte usor sa pastrez i mai mult timp o pozitie ferma si sa atingi o stare de meditatie profunda. 8 Adeseori, Yogananda spunea: "Aveti multa rabdare n practica voastra yoghin a. O planta nu creste imediat ce ati sadit samnta. Grabiti-va ncet. Uneori este necesara o lunga perioada de timp pentru a ob tine rezultatele dorite; puteti fi siguri nsa ca transformarea rapida a fiintei v oastre este intim legata de o practica asidua si consecventa. 9 "Ce se ntmpla cu cei care ncearca sa-l cunoasca pe Dumnezeu fara ajutorul te hnicilor yoga?" "Unii dintre ei reusesc"- i-a raspuns Maestrul; "dar numai daca vin n aceasta existenta cu un bogat bagaj spiritual, pentru care au muncit foarte m ult n vietile anterioare. Marea majoritate nsa sfrseste prin a se descuraja, n ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung sa se ntrebe: Unde este Dumnez eul pe care l invoc de attia ani? . Ei obtin o anumita pace interioara, dar pe masur a ce trece timpul rugaciunile lor devin din ce n ce mai mecanice, din ce n ce mai lipsite de inspiratie si profunzime. De-a lungul timpului, marii sfinti si marii oameni de spirit au fost mai numerosi n Orient dect n Occident." CAPITOLUL 13 CALEA CATRE INFINIT 1 "Care este cea mai buna religie"- a ntrebat ntr-o zi un cautator al Adevaru lui. "Realizarea Sinelui!"- i-a raspuns Yogananda. "De fapt, aceasta este fina litatea tuturor religiilor, indiferent de forma lor (crestinism, buddhism, mahom edanism etc.), de definitia lor sau de cel pe care l proclama (Isus, Buddha, Maho med etc.). Ele pot sustine ca un anumit ritual sau templu reprezinta singura san sa de mntuire, dar aceasta nu depinde dect de universul launtric al fiecaruia, de propriul sau efort. O mie de fiinte spirituale asemenea lui Isus nu vor fi capab ile sa va ajute sa-l cunoasteti pe Dumnezeu, atta timp ct voi nu va veti deschide inimile catre El. Credeti ca pentru Dumnezeu are importanta modul n care-L definiti? Credeti ca exista vreo dogma care sa-L cuprinda, pe El, care este "Totul si nca ceva pe deasupra"? Nu credeti ca un hindus sau un musulman care l iubeste sincer pe Dumne zeu i este la fel de drag lui Isus ca un crestin daruit Tatalui Ceresc? Si cu sig uranta i apreciaza mai mult pe acestia dect pe acei crestini care cred n El cu mint ea si deloc cu inima. Nici Isus si nici alti maestrii spirituali nu au venit pe Pamnt pentru a a trage oamenii catre ei. Ei au venit pentru a ajuta umanitatea sa se apropie de A devar. Acel adevar numit de Isus ca fiind cel care va va elibera .(Ioan,8:32) Mesaj ul Divin este ntotdeauna impersonal, pentru ca el exprima si este manifestarea ac estui Adevar Suprem. El este personal doar n relatia sa cu fiinta care cauta sa-l

descopere. Nici un maestru nu spune: vei fi salvat de ritualurile exterioare fiintei tale . Ei spun ca vei fi salvat doar de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune nt re fiinta ta si Divinitate . Realizarea Sinelui Suprem este mesajul tuturor religiilor; acestea te aju ta sa-ti descoperi potentialul spiritual al fiintei, pentru a realiza ca nu esti altceva dect copilul lui Dumnezeu. Valul trebuie sa nteleaga ca realitatea sa, de simplu val, este temporara. Sa nteleaga ca existenta sa nu rezida n forma pe care o are, ci n apa oceanului, a carei realitate substantiala o manifesta. Realizarea adevaratei sale naturi nec esita topirea, cufundarea n ocean si unirea cu el. Sa presupunem ca un evreu se converteste la crestinism; deci nu va mai me rge la sinagoga si se va duce n fiecare duminica la biserica. Crezi ca aceasta mi ca schimbare i va asigura mntuirea? Cu siguranta ca nu, cu exceptia cazului n care aceasta schimbare nu va trezi n fiinta sa adevarata iubire pentru Dumnezeu. Relig ia ta nu trebuie sa-ti fie precum un costum de haine, exterioara fiintei tale, c i asemeni unui vesmnt de lumina al inimii. Prin costum eu nteleg nu numai nvelisul fizic, ci si gndurile si dorintele n care oamenii se nchisteaza. Ele nu te reprezin ta. Descopera ca esti n spatele acestor nlantuiri, ca esti asemeni lui Buddha, Isus sau Krishna. Pentru ca aceste extraordinare fiinte au venit pe Pamnt pentru a ajuta fiintele umane sa perceapa reflexia Sinelui Etern nlauntrul lor. 2 Gurului meu, Sri Yukteswar, i placea un cntec pe care obisnuiam sa-l cnt si n care sunt aceste doua strofe: Fie ca pranayama sa fie religia ta, Fie ca pranay ama sa-ti daruiasca Eliberarea. Pranayama nseamna controlul suflurilor, controlul energiei care se gaseste n fiinta. Aceasta energie este sublimata prin intermediul tehnicilor yoga si con dusa n centrul subtil situat ntre sprncene, Ajna Chakra. Nu este o problema de dogm a sau credinta, ci este modul simplu n care am fost creati de Dumnezeu. Constiinta patrunde n corpul uman prin crestetul capului si coboara trepta t, pe coloana vertebrala. Atunci cnd spermatozoidul si ovulul se unesc pentru a da nastere unei fiin te, aceasta contopire se produce ntr-un punct care va deveni locul de formare al maduvei spinarii a respectivei creaturi. De aici, energia vietii se muta n creier , activnd apoi sistemul nervos si pe cel muscular. Cnd energia vietii paraseste co rpul, ea urmeaza acelasi traseu, dar n sens invers. Dificultatea de a sublima ene rgia rezida n faptul ca ea spontan se focalizeaza spre exterior, pentru a interac tiona cu mediul prin intermediul simturilor. De aceea apare senzatia ca putem po seda obiectele lumesti, ca ne putem satisface instinctele. Exista nsa si un alt mod de a percepe viata: topindu-ne energia fiintei no astre n oceanul energiei cosmice. Unirea se manifesta n planul constiintei prin id entificarea deplina dintre Constiinta individuala si Constiinta Divina. Modul n c are putem experimenta aceasta fuziune consta n separarea energiei vietii de simtu ri si focalizarea acesteia la nivelul centrului situat ntre sprncene. Polul negati v al fiintei este ego-ul si este centrat n medulla oblongata; cel pozitiv este si tuat n dreptul fruntii. Concentrarea asupra acestui centru, supranumit ochiul spiritual , centrul viz iunii spirituale , proiecteaza constiinta dincolo de ego, n Infinit. Coloana verteb rala reprezinta calea mareata catre Infinit. Propriul tau corp este templul lui Dumnezeu. Descoperindu-ti Sinele l vei realiza pe Dumnezeu. Indiferent ce temple vizitezi si indiferent ce ritualuri ur mezi, ultimul tau pelerinaj va fi cel interior. Ultimul ritual religios consta n ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu Absolutul Divin. Acesta este moti vul pentru care Isus a spus: Darmati acest templu si n trei zile l voi ridica .(Ioan,2 :19) Aceasta este calea Kriya Yoga.(Kriya Yoga este tehnica la care se face de m ulte ori referire n "Autobiografia unui yoghin" si n "Calea".) Kriya Yoga este teh nica cea mai elevata a sistemului Raja Yoga. 3 "nvatatura dumneavoastra i ajuta pe oameni sa atinga starea de pace launtri

ca?"- a ntrebat un psihiatru pe Yoganada. "Da!"- i-a raspuns acesta. "Dar nu aceasta este esenta nvataturii mele. Sc opul meu este sa ajut oamenii sa atinga pacea si armonia deplina cu Creatorul. S a dobndeasca linistea perfecta a Constiintei Infinite ntru eternitate. 4 n India am ntlnit un barbat care urmase timp de douazeci de ani calea devoti unii. Datorita sinceritatii si devotiunii sale ajunsese foarte aproape de a-l cu noaste pe Dumnezeu. Dar cele nvatate de el nu erau suficiente pentru a experiment a aceasta stare. Avea mare nevoie sa aplice anumite tehnici din Kriya Yoga, dar stiam cu siguranta ca nu va accepta nici un sfat din partea mea. Era foarte hota rt sa fie loial caii sale spirituale. "Dar nu trebuie sa renunti la calea ta!"- i-am explicat eu. "Kriya Yoga te va conduce mai departe pe calea pe care ai pornit: calea d evotiunii. Tu esti asemeni unui om care a ncercat timp de douazeci de ani sa iasa dintr-o camera darmnd peretii. Ceea ce vreau eu sa fac pentru tine este sa-ti ara t unde e usa." n final a revenit asupra hotarrii sale si a acceptat sa primeasca i nitierea n Kriya Yoga. Dupa o saptamna a reusit sa experimenteze starea de comuniu ne deplina cu Dumnezeu. Kriya Yoga conduce fiinta pe o cale spirituala universala. 5 Cu ajutorul tehnicilor sistemului Kriya Yoga chiar si tinerii cu un menta l deosebit de agitat ar putea sa atinga starea de ntelepciune. Nu este nevoie de nici un discursuri si conferinte; ci numai de o practica de minim doua ore pe zi , secondata de o deplina sinceritate si de o totala deschidere a mintii lor fata de adevarurile spirituale. Aceasta este o provocare pe care vreau sa o lansez. Binenteles, nu va fi usor, dar cu siguranta merita efortul. CAPITOLUL 14 NECESITATEA UNUI GURU 1 O doamna ce a vizitat ashramul nostru a avut urmatoarea discutie cu Yogan anda: "Termenul de revelarea Sinelui mi se pare a fi n contradictie cu conceptia hi ndusa referitoare la necesitatea de a fi ghidat de un maestru pe calea spiritual a. Ideea revelarii Sinelui mi se pare atragatoare, dar nu nteleg de ce este necesar un guru pentru a-ti revela propriul Sine? Eu cred ca fiecare persoana trebuie sa fie independenta, ca trebuie sa se confrunte singura cu dificultatile vietii si sa nvete ceea ce are de nvatat din e le. Ce fel de om este acea persoana care accepta sa ajunga sa cunoasca viata pri n intermediul unei alte persoane?" "Sa presupunem ca ai dori sa nveti sa pilotezi un avion. Te- ar deranja cu ceva daca te-ar nvata cineva cum?"- a ntrebat-o Yogan anda. "Binenteles ca nu"- i-a raspuns doamna. "Dar eu vorbesc de situatii reale, nu artificiale. Ma refer la genul de situatii n care orice adult ar trebui sa fi e capabil sa ia o decizie nteleapta." "Ca, de exemplu, sa stie cum sa se mbrace fa ra sa consulte buletinul meteorologic?"- o tachina Yogananda. "Pai..."- ezita doamna. "Cu siguranta ca este o nebunie sa treci prin viata fara a accepta sfatul nimanui." "Desigur"- a fost de acord doamna."Totusi, n cazul unui guru, discipol ul este fortat sa se supuna vointei lui fara drept de apel, ca un robot." "n nici un caz!"- a raspuns Yogananda."Orice guru care ar pretinde o supunere oarba din partea discipolilor sai ar atrage n jurul lui doar persoane lipsite de discernamn t si ar fi ocolit cu grija de fiintele cu o vointa puternica, singurele care sun t capabile sa urmeze calea realizarii Sinelui. Este nevoie de multa vointa si de o mare tarie de caracter pentru a-l gasi pe Dumnezeu. Fiintele ignorante ar putea fi socate de maretia Lui. Nici un discipol nu este obligat sa-si asculte gurul. Libertatea de a accepta sau a respinge este una din cele mai importante l egi ale vietii spirituale. Este un drept pe care ni l-a acordat nsusi Dumnezeu." Maestrul a zmbit. "Priviti cti oameni si folosesc dreptul de a-L respinge pe Dumnez eu attea vieti la rnd! Si totusi Dumnezeu este att de rabdator si umil, nu ncearca s a-si impuna prezenta asupra nimanui. l putem respinge timp de eoni, dar Dumnezeu,

iubindu-ne de-a lungul eternitatii, va spune: Eu astept. ti dai seama ce spui cnd af irmi ca te simti atrasa de conceptul de revelare a Sinelui, dar respingi ideea n ecesitatii unui guru? Oamenii, n general, nteleg prin realizarea Sinelui dezvoltar ea la maxim a potentialului fiintei umane. Dar realizarea Sinelui se refera la t rezirea potentialului spiritual, nu al personalitatii umane. Personalitatea este ca o padure deasa, dincolo de care este tarmul minunat , paradisiac pe care ti l-a promis Dumnezeu. Pentru a ajunge la el trebuie sa re usesti sa iesi din padure, sa nu-ti pierzi vremea explornd nenumaratele ei poteci . Oamenii nu au nici cea mai mica idee despre cum sa iasa din hatisul menta lului lor. Pe orice poteca o pornesc, ncercarea lor esueaza ntr-o stare de confuzi e, determinata de o grava lipsa de maturitate, ce i va conduce n final la punctul din care au pornit. Doar dupa o perioada lunga de timp realizeaza ca s-au rataci t. Dar sa presupunem ca cineva vine si le spune: Eu cunosc bine aceasta padur e; lasa-ma sa te conduc pna la marginea ei - crezi ca vor lua aceasta propunere ca o amenintare la adresa libertatii lor? Nu, o vor lua ca pe o sansa de a ndeplini cu succes ceea ce ncercau n zadar de att de mult timp sa relizeze. Ai vorbit despre decizii ntelepte. n acea padure vrsta nu are nici o legatur a cu capacitatea unei persoane de a lua decizii. Ceea ce conteaza este experienta. Daca te-ai ratacit, chiar si un copilas care stie drumul te va conduce mai bine dect ai fi capabil sa te orientezi tu nsu ti. n aceasta situatie ar fi potrivit sa spui ca acel copil este mai ntelept dect t ine. n orice caz, el este capabil sa-si asume responsabilitatea de a te conduce a colo unde vrei sa ajungi. Toti suntem doar niste copii n fata lui Dumnezeu. Viata este o mare scoala si lectiile nu se vor termina pna cnd nu vom realiza cine suntem cu adevarat, n ca litate de copii ai Infinitului. Nici un guru autentic nu va urmari sa-ti submineze vointa; el doreste sati dezvaluie secretele dezvoltarii puterii tale interioare, pna cnd vei fi capabil sa asisti imperturbabil chiar si la distrugerea lumilor. A-ti dezvolta o astfel de ncredere n Sine este mult mai important dect a reu si sa supravietuiesti n situatiile vietii cotidiene. Oamenii care contesta necesitatea unui guru", a concluzionat Paramhansa Y ogananda,"nu-si dau seama ce munte prapastios le sta n cale si le bareaza drumul catre Dumnezeu. A urca acest munte fara un ghid ar fi o nebunie ce s-ar putea do vedi catastrofala, din punct de vedere spiritual, pentru evolutia fiintei." 2 Un bijutier poate deosebi o piatra autentica de o imitatie. Daca te duci sa cumperi o piatra pretioasa si nu ceri sfatul unui expert ai putea descoperi ca ai aruncat o gramada de bani pe o bucata de sticla. Un guru este asemeni unui bijutier. El te poate ajuta sa eviti greseli co stisitoare, care altfel ti-ar putea zadarnici eforturile spirituale timp de mai multe vieti. 3 Labirintul din mitologia greaca era att de ntortocheat nct nimeni, odata intr at, nu mai putea sa iasa afara. Tezeu a fost singurul care a reusit. A luat cu e l un mosor de sfoara pe care a nceput sa-l desire chiar de la intrare, apoi, mergn d napoi pe fir, a reusit sa ajunga din nou afara. Un guru poate fi comparat cu acel ghem de sfoara. El nu trebuie sa fie pr ezent la fiecare cotitura de drum ca sa-ti spuna ce sa faci. Comunicarea mentala si spirituala cu el este de ajuns. Pastrnd n permanenta aceasta legatura, vei stii sa alegi, dintre alternativ ele care ti se ofera, pe cea mai buna pentru tine. 4 Oamenii care sunt nca prizonieri n cusca ego-ului lor privesc adesea perspe ctiva de a avea un guru ca pe o amenintare la adresa libertatii lor individuale. De fapt ei nu sunt constienti ca ceea ce le lipseste lor n prezent este tocmai l ibertatea! Rolul gurului este de a-i elibera din aceasta nchisoare. Daca un disci pol, nca atasat de limitarile sale, striga:"Lasa-ma n pace; mie mi place culcusul

meu de placeri si dorinte!"- gurul nu va insista. El i va spune:"Am venit pentru ca m-ai chemat; altfel n-as fi facut acest efort. Nu nevoia mea m-a adus aici, c i nevoia ta. Asa ca, pna cnd ma vei chema din nou, am sa astept." A accepta un gur u nu este o mpovarare! Nu este o amenintare la adresa liberului arbitru si a feri cirii! Este cea mai mare binecuvntare pe care o poate primi cineva n aceasta lume. Trebuie sa ai o karma foarte buna pentru a atrage ajutorul unui guru autentic. Dumnezeu l conduce pe cel care are doar putina aspiratie spre ghizi nu foa rte avansati spiritual si spre diferite carti ale ntelepciunii. Doar atunci cnd do rinta de a-L cunoaste este foarte puternica i trimite n ajutor un guru eliberat. D iscipolul nu i face o favoare gurului acceptndu-l. Ci, din contra, discipolul treb uie sa se fi rugat foarte mult, de-a lungul acestei vieti si a vietilor anterioa re, pentru a merita o binecuvntare att de mare. Nu este nevoie sa pleci n cautarea unui guru. Atunci cnd vei fipregatit din punct de vedere spiritual Dumnezeu l va trimite la tine sau te va ghida spre el. 5 Legatura cu un guru, odata stabilita, nu se realizeaza doar pentru o sing ura viata. Ea este eterna. Chiar si dupa ce discipolul atinge eliberarea spiritu ala, el l considera pe guru canalul prin care aceasta s-a realizat. Pentru ca un guru este asemeni unui canal prin care se manifesta puterea si ntelepciunea lui D umnezeu. Dumnezeu este adevaratul guru. Un guru este asemenea unui transformator ce adapteaza un voltaj ridicat l a consumul curent. Uneori, discipolul devine mai mare dect gurul sau. Asa a fost cazul cu Isu s, care era mai evoluat spiritual dect Ioan Botezatorul, desi Ioan Botezatorul asa cum am explicat n autobiografia mea*- era gurul sau din existentele anterioar e. De aceea Ioan spunea cu umilinta ca Isus ar trebui sa-l boteze pe el. Si de aceea Isus a raspuns:"Lasa acum, ca asa se cuvine noua sa mplinim to ata dreptatea"** Este, de asemenea, motivul pentru care Isus a spus:"ntre cei nas cuti din femei, nimeni nu este mai mare dect Ioan"*** Nu se nascuse si Isus din f emeie? El nu facea dect sa exprime faptul ca recunostinta lui, ca discipol, este eterna. Asa ca, vedeti, legatura dintre guru si discipol nu este asemanatoare cu cea dintre stapn si sclav. Este o legatura eterna de iubire divina si prietenie. Daca, la nceput, gurul si disciplineaza discipolul, o face ca cel mai bun s i mai adevarat prieten al sau; ca cineva care l ajuta sa realizeze ceea ce el si d oreste cel mai mult n adncul sufletului sau. Doar un guru fals ar cocolosi ego-ul discipolului sau cu complimente. Un guru adevarat nu-si instruieste niciodata discipolul din motive egoist e. Tot ceea ce l nvata si orice disciplina i impune nu vine de la el, ci de la Dumn ezeu." 6 ntr-o zi, Paramhansa Yogananda i-a spus unui discipol: "Am pierdut legatur a cu tine timp de mai multe ncarnari, dar asta nu se va mai ntmpla niciodata de acu m nainte." 7 Despre un alt discipol, care nu l-a acceptat pe Yogananda drept guru, a s pus: "Acest canal este pentru el singurul mijloc de a ajunge la eliberare, si ia fost trimis de Dumnezeu." 8 "Maestre", i-a spus un discipol,"pentru mine este o mare bucurie sa-l slu jesc pe Dumnezeu, dar mi este greu sa stau neclintit n meditatie!" "Foarte bine", raspunse Maestrul,"de acum nainte slujeste-L cu credinta, cu devotiune pe Dumneze u, iar eu voi medita pentru tine." 9 "Toata ghidarea de care avem nevoie este cuprinsa n Biblie"- afirma reprez entantul unei biserici. "Ce sens are sa urmezi un guru?" "Ce scrie n Biblie"- ras punse Paramhansa Yogananda-"si ce nteleg oamenii din ea sunt adeseori lucruri dia

metral opuse! Daca vei interpreta gresit Scripturile, ele nu te vor ajuta sa te transformi. Un guru, din contra, te ajuta sa elimini ntelegerea gresita. Gurul este o scriptura vie. El vorbeste de pe acelasi nivel de perceptie a Adevarului ca orice maestru eliberat care a trait naintea lui. Sursa ntelepciuni i sale si a lor este aceeasi. n plus, Biblia nu exprima un nivel de ntelepciune foarte elevat de la un ca pat la altul, pentru ca unii dintre cei care au redactat-o au fost mai putin ins pirati dect ceilalti. Despre unii dintre ei putem spune ca au fost totalmente lip siti de inspiratie. Mai mult, traducatorii au modificat ntelesul anumitor pasaje - n special al celor care au fost scrise dintr-o introspectie profunda- ceea ce le face mai pu tin accesibile. Chiar si discipolii lui Isus Cristos au relatat spusele lui n raport cu pr opria lor capacitate de a le ntelege. Am citit pasaje n care Isus i dojenea pentru superficialitatea ntelegerii lor. Asa ca, vedeti, adevarul ajunge la noi filtrat, chiar si n cazul unei Scri pturi sfinte cum este Biblia. nvataturile din Scripturi se adreseaza tuturor, ind iferent de nivelul de evolutie. Ele nu sunt adaptate nevoilor individuale ale as pirantului. Acestea sunt motivele pentru care un guru este necesar. Principalul motiv pentru care este necesar un guru este mentionat chiar n Biblie. Acolo se spune: Si celor cti L-au primit, care cred n numele Lui, le-a dat puterea ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu. * Gurul nu-i daruieste discipolului doa r nvatatura si ghidare. El i transmite si puterea sa spirituala. Asa cum Isus l-a ridicat pe Lazar din morti, gurul l eleveaza interior pe discipol trezindu-l la viata Spiritului. Dumnezeu nsusi, prin guru, l trezeste pe devot din somnul milenar al iluziei." 10 Cei ce ni se alatura pe aceasta cale a realizarii Sinelui nu urmeaza o sc oala oarecare, ci o linie continua de maestri eliberati. Dumnezeu nsusi, prin ei, supravegheaza aceasta munca. Cei ce o urmeaza cu sinceritate, cu devotiune, vor ajunge cu siguranta la El. CAPITOLUL 15 ROLUL DISCIPOLULUI 1 Paramahansa Yogananda ne povestea:"Cnd l-am ntlnit prima data pe gurul meu, Swami Sri Yukteswar, acesta a venit spre mine si mi-a spus: Permite-mi sa te disci plinez . De ce ? - l-am ntrebat eu. El mi-a raspuns: Pna cnd l-am ntlnit pe gurul meu, Lahiri Mahasaya, fiinta mea era supusa capriciilor. Cnd m-am armonizat cu vointa sa ghidata de ntelepciunea d ivina, m-am simtit mai liber, inspirat de ntelepciunea sa. Acesta este scopul vietii discipolului si a supunerii de care trebuie sa dea dovada. Aceasta supunere fata de maestru nu are ca scop sa-l aserveasca pe d iscipol, ci sa-i elibereze fiinta de ceea ce-l ncatuseaza: capricii de tot felul, atasamentul fata de placeri, dorinte. Multe persoane privesc posibilitatea de asi satisface ntr-un mod liber dorintele ca pe un mod de a-si confirma libertatea. E i nu observa ca dorinta, prin propria ei natura, te nlantuie, ti reduce puterea de discernamnt. Ce libertate putem sa descoperim ntr-o atitudine ce ne adnceste n iluz ia n care traim? Trezirea spirituala necesita cooperarea discipolului. Ea nu poat e fi obtinuta atunci cnd discipolul se pastreaza ntr-o atitudine pasiva. Supunerea n fata vointei divine ce este exprimata de guru trebuie sa fie consimtita n mod l iber, inteligent. Maestrii care nu au atins eliberarea adeseori tind sa-si impuna vointa n f ata discipolilor. Fiinta nu poate evolua astfel, chiar daca sfatul primit este c el corect. A-ti impune vointa este o greseala din punct de vedere spiritual, fii nd asemeni hipnozei care, n timp, slabeste vointa fiintei ce se lasa hipnotizata. Supunerea si ascultarea trebuie sa o realizam numai fata de persoane ce n

e sunt superioare din punct de vedere al evolutiei spirituale. Iar nvatatura spir ituala pe care o primesti trebuie sa fie n concordanta cu necesitatile fiintei ta le. Diferenta dintre o astfel de ghidare nteleapta si puterea de discriminare a omului obisnuit, bazata pe introspectie, consta n faptul ca mintea umana este nc etosata de dorinte si repulsii, conditionata de vechile obiceiuri si moduri de a privi lucrurile, fapt care duce la diminuarea puterii de discernamnt. Constiinta gurului, pe de alta parte, este asemeni unei oglinzi stralucitoare. Starea spirituala a discipolului se reflecta perfect n ea si, n functie de aceasta, el i daruie ceea ce i este necesar pentru a scapa ct mai repede din aceast a nlantuire a iluziei. O cooperare ct mai strnsa cu gurul sau mareste infinit forta vointei discip olului, pentru ca l pune la unison cu vointa infinita a lui Dumnezeu." 2 "De ce, n cadrul ceremoniei de initiere n Kriya Yoga, initiatul trebuie sa raspunda: Da atunci cand primeste binecuvntarea maestrului?" "Acest da nu este numai p romisiunea ca discipolul va practica tehnicile primite si le va tine secrete, co nform traditiei stravechi. Acesta exprima hotarrea ferma a dicipolului de a depas i atasamentele egotice si de a se darui total vointei divine, exprimata prin int ermediul gurului sau. Daca vei ntelege astfel initierea cu siguranta l vei descoperi curnd pe Dumn ezeu." 3 Atunci cnd te hotarasti sa cumperi o masina, n primul rnd trebuie sa te deci zi asupra unui model comparnd diferitele modele disponibile. Vei spune: "Acesta m asina prezinta urmatoarele avantaje" - si, tot asa, pna la urma te vei decide. Da r, cnd te- ai hotart, trebuie sa rami ferm n hotarrea ta. Hai sa vedem ce s-ar ntmpla aca ai continua sa eziti. Sa presupunem ca ai cumparat un Plymouth si ai plecat de la Los Angeles c u intentia de a ajunge la Boston. Dar, dupa cteva zile de drum, cnd ajungi n Arizon a, ncepi sa te gndesti:"Cred ca era mai bine daca as fi cumparat un Buick. Astfel ca te hotarasti sa te ntorci napoi la Los Angeles, sa vinzi Plymouth-ul si sa cump eri Buick-ul, dupa care sa ti reiei drumul. Dar, din nou, dupa alte cteva zile de mers, ncepe sa te macine ndoiala n legatura cu alegerea facuta si, cnd ai ajuns n New Mexico, te hotarasti si ti spui:"Totusi un Oldsmobile era o afacere si mai buna. " Astfel ca te ntorci din nou la Los Angeles pentru a ncheia a treia tranzactie. Toate aceste schimbari de decizie risca sa te mpiedice sa ajungi la destin atie si mai implica si o mare pierdere de timp si de bani. Multe persoane se comporta asemanator pe calea spirituala. Dupa ce au acceptat un guru, ele continua sa se ntrebe:"Sa-i accept opinia asupra acestui lucru? Oare de ce a spus asta ieri? Nu este ceea ce as fi spus e u. Pot sa ajunga chiar sa se ntrebe:"Stie el cu adevarat ce face?" Supunerea nu t rebuie niciodata sa fie oarba. Ea necesita discernamnt si o profunda inteligenta intuitiva. Atta timp ct fiinta nu se va debarasa de aceasta tendinta permanenta de a se ndoi, discipolul va fi n imposibilitatea de a stabili o relatie profunda cu maestrul sau, care este poarta sa catre Dumnezeu. 4 Intuitia este indispensabila discipolului. Fara ea, unele dintre sfaturil e maestrului sunt de nenteles. "Nu fii prea dependent de rationamente, de ratiune. ntelepciunea nu poate fi obtinuta printr-o rationalizare a adevarului. Iar ntelegerea intuitiva nu o poti dobndi argumentnd. Cunoasterea spirituala implica sa te pui de acord cu cuvintele maestrului tau, cu ceea ce doreste el de la tine. La baza cunoasterii divine sta credinta intuitiva si nu ratiunea. 5 Antreneaza-ti mentalul pentru a raspunde la oricare dintre sfaturile maes trului astfel:"O voi face!" Gndeste-te doar cum sa realizezi ceea ce s-a cerut de la tine. Pentru ca, atunci cnd ncepi sa analizezi apare ezitarea, confuzia, ndoial a. Iar n final poti sa descoperi ca vointa ta e paralizata si ca te afli n imposib

ilitatea de a mai actiona. 6 Este foarte dificil sa trezesti persoanele care dorm profund. Chiar daca le vei striga ele nu vor reactiona. Daca le zglti, ncep sa se plng a:"Lasa-ma n pace!" Daca insisti, poate ca n final vor deschide ochii si chiar poa te se vor ridica din pat. Dar cu siguranta ca, n momentul n care tu vei pleca, ele se vor aseza din nou n pat si vor adormi la loc. Alte fiinte, dimpotriva, raspun d prompt chiar de la prima solicitare. Aceasta trebuie sa fie atitudinea discipolului. Atunci cnd Dumnezeu l solic ita, el trebuie sa raspunda imediat si din tot sufletul. Daca va proceda asa, nu va mai regreta niciodata somnul iluzoriu de dinainte, pentru ca va descoperi n D umnezeu starea de beatifica trezire. Fii un discipol adevarat! 7 Daca dupa ce ai consultat un medic acesta ti da o reteta iar tu o arunci l a cos, de ce te-ai mai dus sa-l consulti? Gurul este "medicul" tau spiritual. Fa ntotdeauna asa cum te sfatuieste el sa faci. Daca i vei urma sfaturile, vei vedea cum existenta ta se transforma. 8 Un baietel ce avea probleme de sanatate a venit cu mama lui sa-mi ceara a numite sfaturi dar, de fiecare data cnd i spuneam ce ar trebui sa faca pentru bine le lui, ncepea sa se plnga ca este prea dificil ceea ce-i cer. Binenteles ca, dupa ce am insistat o perioada de timp, am renuntat. De ce sa ajuti o persoana daca e a nu-ti doreste ajutorul? Nu uita niciodata ca, daca ti spun ceva ce ti displace, nu tu, n realitatea ta profunda, esti ranit. Ci acea parte din tine pe care, n ace asta existenta, ai venit sa o elimini. 9 Nu uita cuvintele lui Isus:"Cei din urma vor fi cei dinti"* . Mergeti cu c uraj pna la capatul vietii. Doar cei care ajung la "finish" - nu pentru a se rema rca, ci pentru ca l iubesc pe Dumnezeu - vor fi primi n mparatia Lui. 10 O armonizare a fiintei cu maestrul ei nseamna o acceptare totala si profun da a tuturor sfaturilor si actiunilor lui. Aceasta acceptare trebuie sa fie abso luta. Nu trebuie sa gndesti, de exemplu:"Eu sunt de acord cu ceea ce-mi spune num ai n anumite situatii, dar nu n toate situatiile." Sau:"Sunt de acord cu ceea ce-m i spune el, dar nu si cu ceea ce-mi spun cei care l reprezinta." Armonizarea nseam na sa ascultam sfaturile pe care le primim telepatic de la guru, atunci cnd ne de schidem fata de fiinta lui. n toate siuatiile dificile, ntreaba-l mental ce hotarre sa iei, cum sa te co mporti, cum sa reusesti mai bine sa-l iubesti pe Dumnezeu. Chiar mai important d ect a-i cere sfaturi este sa-l rogi sa-ti daruiasca puterea de a evolua din punct de vedere spiritual. Lasa-te, n acelasi timp, ghidat de bunul simt. Nu te comporta niciodata n m od incorect sau nepoliticos. "nvata sa te porti", obisnuia Sri Yukteswar sa spuna . Nu permite niciodata ca motivatiile tale spirituale sa fie o scuza pentru o im aginatie haotica si un comportament lipsit de bun simt. 11 Cuvintele sunt incapabile sa redea o idee sau o perceptie spirituala n tot alitatea ei. Asculta cuvintele mele, dar cel mai important este sa urmaresti sa percepi ce am vrut sa-ti transmit dincolo de ele. Prefer sa ma focalizez sa-ti t ransmit ct mai corect gndurile mele dect sa fiu atent cum mi aleg cuvintele. Pentru ca doar atunci cnd pot patrunde n interiorul fintei tale, n constiint a ta, stiu ca ai nteles ce am vrut sa spun cu adevarat. 12 Pentru a te pune la unison cu constiinta gurului tau, vizualizeaza-i imag inea la nivelul celui de-al treilea ochi. Invoca-l mental acolo. Imagineaza-ti mai ales ochii lui privindu- te. Inv oca-l ca sa te inspire. Apoi, dupa ce l-ai invocat un anumit timp, ncearca sa-i percepi raspunsul n

inima ta. Inima este centrul intuitiei n corp; este "aparatul tau de receptie". Centrul tau de comanda mentala este situat la nivelul celui de-al treilea ochi, ntre sprncene. Prin acest centru tu emiti n Univers gndurile si ideile tale. Odata ce ai simtit raspunsul n inima, implora-l cu toata fiinta ta pe maes tru: "Ajuta-ma sa-L cunosc pe Dumnezeu!". 13 Exista un proverb n scripturile indiene:"Toti soldatii lui Krishna erau as emeni lui Krishna." ti poti da seama de nivelul de constiinta al unei persoane n f unctie de modul n care se manifesta n viata sa. n momentul n care fiinta renunta la ego si se deschide fata de Dumnezeu ea va urma o anumita cale si va manifesta un anumit aspect al Divinului. Fiinta nu se va desprinde n totalitate de felul sau de a fi. Aceasta nu se pierde niciodata. Dar si asuma responsabilitatea de a fi un canal divin, n loc sa traiasca nlantuit de ego, atasat de placeri si repulsii. Din clipa n care drumul tau este cel pe care ti l-a aratat Dumnezeu, tu l m anifesti n mod spontan pe acea cale. Invocnd nivelul spiritual al gurului tau vei ajunge la starea sa de realizare a Sinelui. Va face asta din tine o copie la indigo a gurului? Priveste diferenta la nivel uman dintre Sri Yukteswar si personalitatea mea. Sri Yukteswar era un gyani (un ntelept; o fiinta care-L manifesta pe Dumne zeu n aspectul sau de ntelepciune). Prin contrast, natura mea umana ma ndeamna sa e xprim mai degraba iubirea si bucuria divina. Totusi, n spirit suntem o singura fi inta. 14 Trebuie sa-i fii loial gurului tau. Loialitatea este prima lege a lui Dum nezeu. Asa cum tradarea este cel mai mare pacat n fata lui Dumnezeu. Mai mult, da ca esti loial trebuie sa-ti arati loialitatea prin cuvintele si actiunile tale. D., una dintre discipolele din ashram, a fost ntotdeauna foarte ndatoritoar e prin natura sa, dar uneori exagera. A fost o perioada cnd ar fi fost de acord c u oricine asupra aproape oricarui subiect, doar ca sa fie amabila. ntr-o zi i-am spus:"Daca cineva ar veni la tine si ti-ar spune: "L-am vazu t ieri seara pe Yogananda beat mort, cazut n sant"- tu i-ai raspunde uimita:"Chia r asa sa fie?". Stiu ca nu crezi cu adevarat asa ceva, dar trebuie sa ntelegi ca este important sa ai curajul sa-ti exprimi convingerile. A fi capabil sa-ti sustii parerile este un semn de loialitate. Nu-ti spun ca ar trebui sa fii fanatica, dar, pe de alta parte, nu trebui e sa fii nici "lasa-ma sa te las". Daca vrei cu adevarat sa- ti unesti sufletul cu El, care este fundamentul Universului, trebuie sa-ti aperi cu fermitate convi ngerile. 15 O discipola se lamenta ca nu simte ca este ajutata de guru la fel de mult ca ceilalti. "Daca tu ma ncui afara", a raspuns calm Paramahansa Yogananda,"cum as pute a eu oare sa intru?" 16 Yogananda ne atentiona:"De mediul n care traiesti depinde ntr-o mare masura daca energia ta se va orienta spre interior, spre Dumnezeu, sau n afara spre lum e. Un anturaj sanatos este esential pe calea spirituala." "Maestre", l-a ntrebat un discipol,"si daca eu sunt singur?" Maestrul l-a privit atent si i-a spus:"Nu sunt eu oare tot timpul cu tine?" 17 Cu cteva luni nainte ca Paramahansa Yogananda sa-si paraseasca corpul fizic , un discipol l-a ntrebat:"Maestre, cnd nu te vom mai putea vedea, vei ramne n conti nuare la fel de proape de noi cum esti acum?" Maestrul i-a raspuns pe un ton gra v:"Pentru cei care vor considera ca sunt aproape, voi fi aproape." CAPITOLUL 16 DIVERSE MANIERE DE A-L ADORA PE DUMNEZEU 1 "Conceptul realizarea Sinelui ma intriga"- a spus ntr-o zi un student n filoz

ofie. "Asociati aceasta unui cult? Cu siguranta, noi nu trebuie sa idolatrizam nv atatura dumneavoastra." "Dar aceasta faceti cu totii?"- a glumit Yogananda. "Ace asta este esenta Iluziei: sa idolatrizezi ego-ul, sa bei n cinstea lui, sa-i cnti cntece de slava si sa-l rasfeti. A adora nseamna a te identifica cu obiectul iubir ii tale. Pe calea Realizarii Sinelui aspirantul urmareste sa-si transfere identi tatea din planul limitat al ego-ului n planul Sinelui Suprem. Din punct de vedere filozofic este chiar indicat sa-ti adori Sinele, chiar daca este un concept att de greu de nteles pentru mintea umana. Daca afirmi: Eu sunt infinit! - fara pic de umilinta sau devotiune, este fo arte usor sa cazi n grandomanie si paranoia. Acesta este motivul pentru care o fiinta ce nu are un nivel spiritual ele vat trebuie sa se gndeasca la Dumnezeu ca la Tu . De altfel, aceasta atitudine este mult mai naturala pentru ca noi, ca fiinte umane, ne consideram total separati u nul de celalalt, chiar daca acceptam ideea ca suntem manifestarea aceluiasi Unu. Pentru nceput este mult mai simpla si mai clara o relatie cu Dumnezeu priv it ca ceva exterior tie. Nu socheaza n nici un fel mintea si este un tip de relat ie pe care nsusi Dumnezeu o recunoste. El raspunde ntotdeauna unei devotiuni since re si niciodata chemarii plina de orgoliu a ego-ului. 2 Vaporii sunt invizibili, dar la o temperatura scazuta ei se transforma n a pa. Daca temperatura scade si mai mult ei se transforma n gheata. Vaporii si apa nu au o forma bine definita, n timp ce gheata poate lua nenumarate forme. La fel, Dumnezeu ramne invizibil n spatele creatiei sale chiar daca energia lui determina functionarea ntregului Cosmos. n timpul meditatiei, devotiunea noastra ne permite sa-l vizualizam pe Dumn ezeu sub forma luminii interiore. Daca ntreaga noastra viata se transforma ntr-o m editatie, El se va "condensa" si mai mult si astfel l vom recunoaste n oricare asp ect manifestat. Acesta este modul n care Dumnezeu apare celor ce l iubesc. 3 ntr-o zi, un om de stiinta la provocat pe Paramhamsa Yogananda la urmatoar ea discutie: "Considernd vastitatea Universului, cu miliardele sale de planete si stele, mi se pare copilaresc cred ca cel care a creat aceasta imensitate mi poat e auzi, n acest spatiu nesfrsit, gndurile si rugaciunile." "Conceptia ta despre inf init este deosebit de ....finita"- a glumit Yogananda. "n timp ce Dumnezeu este i nfinit de mare el este, n mod misterios, si infinitezimal. Constiinta Divina cupr inde att infinitul-mare, Cosmosul, ct si infinitul-mic, lumea subatomica. El este la fel de constient de fiecare gnd si sentiment al tau la fel cum este constient de miscarea galaxiilor n infinitul spatiu. 4 Un student la teologie i-a expus Maestrului urmatoarea dilema: "Am descop erit ca fiecare religie l defineste pe Dumnezeu ntr-un mod diferit. Adeseori ma ntr eb daca fondatorii marilor religii ale lumii au stiut despre ce vorbesc." Parama hamsa Yogananda i-a replicat zmbind: "Mintea ta, prin educatia pe care ai primito, a fost conditionata sa creada ca a defini un lucru este similar cu a ntelege a cel lucru. Nici o definitie nu va putea vreodata sa-l exprime n totalitate pe Dum nezeu. Un arhitect ce se ntoarce de la Londra ti va descrie orasul povestind despr e monumentele pe care le-a vizitat si despre arhitectura urbana; un gradinar ti v a descrie acelasi oras vorbind despre frumusetea gradinilor si a parcurilor, iar un politician va descrie structura politico-administrativa a Londrei. Nici unul dintre ei nu-ti va putea oferi o imagine completa a orasului. Un alt exemplu: c um poti explica ce gust are portocala unei persoane care nu a mncat niciodata un astfel de fruct. Finalitatea oricarei religii nu este sa-l defineasca pe Dumnezeu, ci cons ta n a-i inspira pe oameni sa doreasca sa comunice cu El, sa -L descopere nlauntrul fiintei lor. Toti fondatorii marilor religii au vorbit despre aceasta experient a interioara. Totusi, cnd unii dintre ei au trebuit sa-l defineasca pe Dumnezeu a u facut aceasta n termenii care erau cel mai aproape de sufletul si mintea audito riului. Astfel, unii l-au numit Cel Preaiubit , altii Rege Preaputernic sau Marea Lumi na . Isus a vorbit despre Dumnezeu numindu-l Tata Ceresc; Buddha nu a vorbit deloc

despre El, considernd tacerea ca fiind singurul raspuns al ntrebarilor despre nat ura lui Dumnezeu. Cu siguranta, niciunul dintre maestrii nu a cautat o definitie exhaustiva . Ei au dorit sa le transmita celor din jur un impuls spiritual care sa-i determ ine sa aspire frenetic catre Dumnezeu. Astfel, ei au facut o paralela ntre aceasta stare si anumite trairi mai ac cesibile ntelegerii umane obisnuite - cum ar fi bucuria iubirii - si aceasta numa i pentru ca au dorit ca oamenii sa intuiasca Minunea Divina de dincolo de cele terestre. Deoarece majoritatea oamenilor se simt foarte atrasi de realitatea lip sita de consistenta a lumii, marii maestrii spirituali au subliniat ntotdeauna ca doar n extazul comuniunii cu Dumnezeu se poate gasi adevarata bucurie. 5 Un student american, de origine hindusa, i-a spus lui Yogananda: "n India, bunica mea asculta cntece devotionale- bhajanas- la radio. La sfrsitul fiecarui cn tec ea depunea cte o floare drept ofranda pe radio, ca pe un lucru sfnt." Maestrul a rs cu pofta de aceasta mbinare putin obisnuita de stiinta si spiritualitate. "Si totusi"- a comentat el- "bunica ta nu este o fiinta att de superficial a pe ct ne lasa sa credem povestea ta. Cu fiecare floare pe care o depune, ea si e xprima gratitudunea fata de Dumnezeu, radioul fiind doar suportul exterior al iu birii sale. De altfel, este minunat sa vezi prezenta divina chiar si n cel mai pr ozaic lucru. Daca faci constant abstractie de esenta divina a tuturor celor ce t e nconjoara, vei ajunge cu siguranta ntr-un moment n care Dumnezeu va dispare compl et din viata ta." 6 "Exista un lucru pe care nu pot sa-l nteleg n religia hindusa"- i-a spus ntr -o zi un crestin Maestrului. "Aceasta este pleiada de zei." "E adevarat ca sunt nenumarati zei. Fiecare dintre ei reprezinta o tentativa de a ni-l aminti pe Dum nezeu sub una dintre nenumaratele sale forme. De fapt, toate sunt manifestari ef emere, un mod de a spune ca nici o fiinta umana nu poate ntelege ceea ce Dumnezeu este. Sa luam de exemplu imaginea zeitei Kali. Dintre toate zeitatile hinduse, Kali este cea mai gresit ntelesa de occidentali. Traditional, ea este reprezentat a goala, stnd pe un cadavru, cu parul despletit, cu o ghirlanda de cranii la gt si tinnd ntr-una din mini o sabie iar n alta un cap de mort. Limba ei, traditional pic tata n rosu, i atrna din gura ca si cum ea ar fi nsetata de snge." Auzind aceasta des criere, interlocutorul crestin a nceput sa tremure. Yogananda a continuat: "Daca noi am crede ca aceasta imagine reprezinta a devarata imagine a lui Kali, eu va garantez ca nu ar suscita devotiunea unui num ar prea mare de fiinte. De fapt, aceasta reprezentare are ca scop evocarea anumi tor functii cosmice ale acestei Puteri Infinite. Kali este Mama Natura, AUM, Vibratia Cosmica, Materia si Energia. Ghirlanda cu cranii din jurul gtului semnifica faptul ca ea este o prezent a invizibila n toate cele create sau necreate. Activitatea sa este jocul vietii si al mortii- creatia, mentinerea si dis trugerea- reprezentate de vasul din cea de-a treia mna( simbolul vietii), de sabi e si de capul de mort. Parul curgndu-i n dezordine pe umeri exprima energia sa omn iprezenta. Shiva este sotul ei, Cel de dincolo de creatie, si este simbolizat de cadavrul de la picioarele ei. Limba lui Kali, rosie si atrnndu-i din gura, nu rep rezinta pofta ei de snge. n Orient, gestul de a scoate limba exprima recunoasterea unei greseli.( Si n Occident exista un gest similar: va plasati mna pe gura n mome ntul n care sunteti ncurcati.) Kali este reprezentata dansnd, avnd ca scena creatia. Dansul reprezinta Vibratia Cosmica, cea prin care totul exista. Cnd picioarele ei ating pieptul Infinitului, si scoate limba ca si cum ar s pune: "O, totusi am ajuns prea departe!". Cnd devii una cu Spiritul Infinit,toate vibratiile nceteaza. A patra mna a lui Kali realizeaza un gest de binecuvntare a tuturor celor c are cauta nu darurile ei, ci Eliberarea din nesfrsitul joc al Maya-ei, al iluziei . Cei care se simt atrasi de manifestarile exterioare ale naturii vor continua a cest ciclu nencetat al vietii si al mortii, din ncarnare n ncarnare. Aspirantii care urmaresc Eliberarea din acest joc cosmic l adora pe Dumnez

eu ca Sine interior. Prin aceasta ei ajung sa se scufunde n acest AUM infinit. Pr in fuziunea cu AUM ei ajung sa transceanda creatia si sa-si cufunde Constiinta i ndividuala n Constiinta Cosmica, traind Beatitudinea Infinita. Statuile lui Kali nu sunt destinate pentru a reprezenta aspectele exterio are ale Mamei Divine, ci doar calitatile Ei launtrice. Mama Divina este dincolo de forma, desi am putea spune ca trupul ei este Cosmosul, cu infinitatea de sori si stele. Ea i poate apare aspirantului chiar si sub forma umana, nvaluita de o l umina divina. n India, toate statuile zeitatilor sunt simbolice. Trebuie sa cautam semni ficatia profunda care se ascunde n spatele lor. 7 "mi este dificil sa mi-l imaginez pe Dumnezeu"- i s-a confesat un student la teologie lui Yogananda. "Am urmarit sa mi-l imaginez ca pe o Inteligenta infi nita al carei principiu este Eu sunt! , ca Sine Interior, ca Radacina Cosmica a tot ceea ce exista. Dar toate aceste reprezentari mi s-au parut att de abstracte. Conceptia dumneavoastra despre Dumnezeu mi se pare foarte plina de dragos te. Cum se poate ajunge la o asemenea relatie?" "Prima etapa consta n a ntelege ca Dumnezeu nu doreste definitiile tale. El nu doreste dect dragostea ta. De ce sa nu adori atunci Infinitul privit ca Mama Divina?" "Ce idee minunata"- a exclamat studentul. "Dar este cu adevarat valabila?" "Binenteles!"- i-a raspuns Yogananda . "Dragostea lui Dumnezeu se reflecta n relatiile dintre oameni. Asemeni luminii soarelui, care face sa straluceasca nenumaratele cioburi de sticla, iubirea Sa i lumineaza fiecare atom al creatiei. Mama Divina esta prototipul mamelor umane. P rin intermediul parintilor El are grija de voi si va protejeaza. Prin intermediu l prietenilor vostri, El va arata cum dragostea este daruire libera de orice con strngere. Ma simt mult mai apropiat de aspectul matern al lui Dumnezeu. Mamele sunt ntotdeauna mai apopiate de noi dect tatii. Aspectul patern al l ui Dumnezeu este transcendent creatiei sale. Chiar si pe Pamnt tatii judeca mult mai dur greselile copiilor lor, n timp ce mama este mai iertatoare. Roaga-te deci Mamei Divine, vorbeste-i ca si cum ai fi copilul ei:"Mama Divina, bun sau rau, eu sunt al tau. Tu trebuie sa ma eliberezi de aceasta iluzie." Mama Divina va raspunde nto tdeauna cu compasiune daca aspirantul i va adresa aceasta rugaminte cu sinceritat e si din tot sufletul. Binenteles, Dumnezeu nu este nici una din aceste forme sub care noi l adoram, dar este util sa cunoastem acest punct de vedere uman de refl ectare a lumii pentru a putea sa ne aprofundam devotiunea. Transcenznd devotiunea , vom descoperi iubirea divina. Aceasta forma de iubire perfecta necesita o fuziune totala a fiintei n Div in. n aceasta stare, yoghinul realizeaza adevarul suprem:"Eu sunt El." 8 Dragostea ta pentru Dumnezeu nu trebuie sa mbrace un aspect personal. Acea sta atitudine te va limita, pastrndu-te n ego. Dragostea ta pentru El trebuie sa te transporte dincolo de ego. Daca l vizualizezi pe Dumnezeu sub o forma si n urma acestor meditatii ai a juns sa ai stari extatice, urmareste sa ajungi sa l percepi sub forma Constiintei Infinite. Mama Divina este att de frumoasa, dar nu uita nsa niciodata ca n manifes tarea sa cea mai elevata aceasta frumusete tranascende forma; aceasta frumusete se afla n Tot. Iubirea sa divina, compasiunea sa se exprima pna si n picaturile de ploaie. Splendoarea sa se reflecta si n culorile curcubeului. Ea ofera speranta u manitatii prin frumusetea norilor pufosi si roz ai rasaritului de soare. nainte d e toate, fii nsa constient de prezenta Sa n inima ta. 9 Exista doua maniere de a te apropia de Dumnezeu din Natura. Una consta n a separa ideea de Dumnezeu de toate aceste manifestari, spunnd :"Neti, neti", ceea ce nseamna ca Dumnezeu "nu este aceasta, nu este aceea". A co nstientiza acest aspect este ntotdeauna necesar pentru a nu cadea n capcana atasam entului fata de forma. Celalalt mod consta n a vedea manifestarea lui Dumnezeu n tot ce ne nconjoar

a. Prima modalitate poate parea austera pentru multi aspiranti; a doua este mult mai agreabila. Dar cel mai bine este sa se realizeze o combinare a celor doua. Mama Divina se ocupa de sarcinile "menajului" acestei creatii. Cnd copilul, aspirantul, plnge Ea i daruie o jucarie cu care sa- i distraga atentia, cum ar fi bogatii, nume sau faima. Daca el plnge n continuare Ea i va daru i o alta jucarie. Dar daca copilul va arunca toate darurile pe care le primeste, plngnd numai dupa dragostea ei, Ea l va lua n brate si i va sopti plina de iubire:"D aca cu adevarat ma doresti pe Mine si numai pe Mine, atunci vino. Rami cu Mine pe ntru totdeauna n poala infinitului." 10 "Mi se pare dificil sa ma rog la o forma a lui Dumezeu", a spus un profes or ce ne-a vizitat. "Ceea ce ma inspira este acel gnd al nemarginirii, al infinit ului. Cnd ma plimb noaptea sub stele, sunt ntotdeauna fascinat. Adevarul Suprem es te att de grandios. n astfel de momente mica mea viata cu tracasarile si suferinte le ei meschine mi se pare cu adevarat golita de sens. Spiritul meu atunci suspina la gndul infinitului, la gndul eternitatii." "A stfel de gnduri trebuie sa aibe toti cei care doresc sa-L gaseasca pe Dumnezeu", a spus Sri Yogananda. "ntotdeauna, indiferent de ce aspect a lui Dumnezeu preamar esti, privirea ta interioara trebuie sa fie focalizata asupra Infinitului. Nu es te necesar sa-L vizualizezi pe Dumnezeu sub o anumita forma. Aceasta depinde de propria natura a fiintei tale. Unora, adorarea unei forme a lui Dumnezeu le gene reaza stari extatice, la fel cum tie ti se trezeste aspiratia gndind o realitate fara forma. Devotiunea nu trebuie sa fie confundata cu sentimentalismul. De fapt , devotiunea este o aspiratie sincera a fiintei umane orientata catre centrul Ad evarului Infinit." 11 Un vizitator la ntrebat pe Maestru:"De ce atunci cnd va referiti la Dumneze u, va adresati cu El . Am putea spune ca Dumnezeu este de gen masculin?" "Dumnezeu este n acelasi timp masculin si feminin, dar de fapt El nu este nici masculin, ni ci feminin. Atunci cnd utilizez pronumele El nu doresc n nici un caz sa-L limitez n v reun fel. Ar fi oamenii inspirati de dragostea lui Dumnezeu daca s-ar gndi la El ca la Acela ? Pronumele personal sugereaza o Fiinta constienta cu care omul poate comun ica. Iar pronumele masculin este nainte de toate impersonal. Occidentalii au obiceiul sa se gndeasca la Dumnezeu ca la Tatal Ceresc, pe ntru ca Isus la numit asa. 12 Cele opt aspecte sub care Dumnezeu poate fi experimentat sunt: lumina, su netul, pacea, calmul, dragostea, bucuria, ntelepciunea si puterea. Daca l vom expe rimenta pe Dumnezeu ca lumina, n timpul meditatiei vom avea o stare de calm menta l, purificndu-ne si clarificndu-ne mintea. Cu ct o fiinta se concentreaza mai mult asupra luminii interioare, cu att mai mult ea va percepe lucrurile ca fiind forma te din lumina. Atunci cnd l experimentam pe Dumnezeu sub forma de sunet intram n comuniune spontan cu Sfntul Duh, sau cu AUM, vibratia cosmica primordiala. Cnd esti cufundat n AUM nimic nu te mai poate tulbura. AUM conduce mintea dincolo de iluzia existe ntei umane n purul cer al Constiintei Divine. Pacea este experienta pe care o traim chiar la nceputul practicii noastre meditative. Pacea, asemeni unei cascade de apa cristalina purifica mintea de toa te anxietatile si grijile, transmitndu-ne o stare de bine paradisiaca. Calmul este o alta experienta divina. Acest aspect a lui Dumnezeu este mu lt mai dinamic si mult mai puternic dect cel al starii de pace. Calmul daruieste aspirantului puterea sa depaseasca toate obstacolele vietii sale. Chiar si n afac eri, persoana care poate ramne calma n toate situatiile, va fi invincibila. Dragostea este un alt aspect a lui Dumnezeu, dar nu dragostea personala c i dragostea infinita. Cei care traiesc ntr-o stare egotica se gndesc la dragostea impersonala ca la ceva rece si abstract. Dar dragostea divina absoarbe totul si ofera o stare de beatitudine infinita. Este impersonala, datorita faptului ca ra mne neatinsa de dorintele egoiste. Unitatea pe care o gasim n dragostea divina nu poate fi experimentata dect de suflet si este inaccesibila ego-ului.

Bucuria este un alt aspect a lui Dumnezeu. Aceasta bucurie divina este eg ala cu milioane de bucurii umane la un loc. Analogic vorbind, dorinta de a exper imenta fericirea omeneasca n locul celei divine am putea-o compara cu situatia n c are o fiinta si consuma din timp si energie pentru a cauta sa aprinda o lumnare n p lina zi cu soare. Bucuria divina ne mbratiseaza etern, dar oamenii considera ca p entru a trai o stare de bucurie, trebuie sa se focalizeze asupra lumii materiale . Bucuria divina este o realitate stralucitoare. n fata ei toate bucuriile lumest i palesc. ntelepciunea este discernamnt spiritual, fiind n totalitate diferita de ntele gerea intelectuala. Inteligenta umana se distinge de ntelepciunea divina prin fap tul ca ea se raporteaza la lume indirect, din exterior. Savantul, de exemplu, ef ectueaza cercetari asupra atomului. Yoghinul devine atom. Perceptia divina are c a punct de pornire interiorul. Doar din interior un lucru poate fi cunoscut n ese nta sa adevarata. Iar n final, puterea este aspectul lui Dumnezeu care creeaza si mentine Un iversul. Imagineaza-ti ce putere trebuie sa existe ca sa poata sa fie manifestat e toate aceste galaxii. Maestrii spirituali manifesta o parte din aceasta putere n anumite situatii din viata lor, atunci cnd este cazul. Expresia "Isus cel blnd" nu descrie dect o parte a naturii lui Isus. Forta sa transpare atunci cnd i cearta pe comerciantii din templu. ncearca sa realizezi magnetismul si puterea de care a trebuit sa dea dovada pentru a-si impune parerea n fata tuturor acelor oameni, c are erau att de nradacinati n dorintele si obiceiurile lor, autorizate, de altfel, si de traditie. Oamenii sunt adeseori terifiati de puterea ce iradiaza din viata sfintilor. Nu uita nici o clipa ca nu poti pasi pe calea ce conduce la Dumnezeu daca nu esti puternic interior. Dintre toate celalalte atribute ale Divinului puterea poate fi unul dintre aspectele care exercita cea mai mica atractie asupr a mintii tale, dar este important sa realizezi ca puterea infinita este o parte a naturii divine din tine. Indiferent de ce aspect divin experimentezi n meditatie, nu te nchide nicio data n mintea ta limitata, ci urmareste sa expansionezi aceasta experienta la inf init. 13 Nu fii niciodata formal cu Dumnezeu. Fii ct mai cald si mai sincer. Daca t e bucura si te ajuta sa te simti mai aproape de El, tachineaza-L, joaca-te cu El . Nu uita nici o clipa ca este parintele tau. El este cel mai apropiat dintre ce i apropiati, cel mai drag dintre cei dragi. El ti este mai apropiat chiar dect gndu rile tale cu care te rogi Lui. CAPITOLUL 17 CUM SA NE RUGAM EFICIENT 1 Atunci cnd te rogi lui Dumnezeu fa-o din tot sufletul tau. Spune ceea ce cu adevarat simti. Nu ceea ce crezi tu ca El ar dori sa sim ti. Fii total sincer fata de El, pentru ca nu ai cum sa-i ascunzi trairile tale interioare. O rugaciune intensa confera o deosebita forta mentala. Gndurile tale vor fi atunci focalizate si centrate asupra Sa. Fara sinceritate aceasta nu va a vea loc. Daca nu simti nici un fel de stare de devotiune roaga-te Lui astfel:"Du mnezeu, ajuta-ma sa te iubesc!" Daca mintea ta este tulburata de nenumarate dori nte roaga-te astfel:"Dumnezeu, mintea mea este plina de dorinte, dar eu te dores c pe Tine mai mult dect orice. Ajuta-ma sa elimin orice limitare, pentru a ma put ea cufunda n oceanul Tau de pace. Este bine sa te rogi ct mai des lui Dumnezeu, ch iar si pentru a obtine anumite bunuri materiale; dar este mult mai bine sa te ro gi ca vointa Lui sa o manifesti n ntreaga ta viata. El este ceea ce tu ai cu adeva rat nevoie si va face mult mai multe pentru tine dect ti poti imagina. nainte de to ate, cauta-L pentru El nsusi, pentru dragostea Lui. Roaga-l:"Tata, reveleaza-mite!" Daca l vei chema n acest fel plin de sinceritate, cu siguranta ntotdeauna va f i alaturi de tine. 2 Nu te ruga niciodata cu atitudinea unui cersetor. Nu uita nici o clipa ca esti copilul lui Dumnezeu. Copilul Lui fiind, ai drept asupra comorilor Sale ca

re exista ntru eternitate. Roaga-te fiind convins ca te asculta, deoarece cu sigu ranta ti va ndeplini toate rugamintile daca te vei ruga Lui plin de dragoste. Roag a-te cu toata inima ta, cu toata intensitatea. Formuleaza-ti rugamintile cu dra goste, nu cersi. Cerndu-i nu trebuie nici o clipa sa urmaresti sa-I impui vointa ta Lui, ci roaga-te cu fermitate, convins fiind ca El ti va darui tot ce este mai bine pentru tine. Isus exprima aceasta cnd spune:"Rugati-va cu credinta".* O credinta ferma si iubirea sincera sunt elementele cele mai importante n rugaciune. 3 Roaga-te lui Dumnezeu astfel:"Preaiubitul meu infinit, eu stiu ca tu esti mai aproape de mine dect aceste cuvinte pe care le folosesc n rugaciunea mea; mai aproape de mine chiar dect gndurile mele cele mai intime. Depasind toate sentimen tele mele agitate, eu simt n permanenta dragostea si grija ta pentru mine. Dincolo chiar de trezirea mea actuala spirituala, eu pot sa simt sustiner ea si ghidarea Constiintei Tale. Depasind chiar si dragostea mea pentru Tine, eu voi devenii din ce n ce ma i constient de dragostea Ta." Daca vei continua sa te rogi astfel cu toata inten sitatea, vei simti prezenta sa ca pe o mare bucurie ce ti va umple inima. n aceast a stare de bucurie covrsitoare vei stii ca El este alaturi de tine si ca i apartii cu adevarat. 4 Roaga-te ntr-o stare extatica, mediteaza ntr-o stare extatica si n fiecare m oment liber pe care l ai gndeste-te la Dumnezeu. Fii asemeni acului unui busole ca re, indiferent cum este aceasta orientata, arata nordul. Aceasta trebuie sa fie atitudinea unui yoghin. Indiferent unde mergi sau ce faci, mintea ta trebuie sa fie ntotdeauna orientata catre steaua polara a prezentei lui Dumnezeu din fiinta ta. 5 Cum sa-L iubesti pe Dumnezeu? Iubeste-L asa cum un sarac iubeste banii, a sa cum un necat tnjeste dupa o gura de aer, asa cum o fiinta ratacita n desert tnjes te dupa o cana cu apa. Iubeste-l cu nflacararea primei iubiri a tuturor ndragostitilor. Atunci cnd vei nvata sa-L iubesti din toata inima ta, atunci l vei gasi. Doa r atunci vei fi cu adevarat yoghin, fiinta ce a atins uniunea cu Dumnezeu. Contopirea cu Fiinta Preaiubita Cosmica este cea mai minunata experienta posibila. Este vis n vis, bucurie n bucurie, un milion de divine iubiri ntr-una sin gura ce-ti vor topi inima. n oricare punct din acest spatiu te-ai afla, vei primi dragostea Sa, stralucind cu intensitatea a milioane de sori. De fiecare data cnd vei gndi ca ai epuizat dragostea Lui vei simti cum un val infinit te cuprinde si te topeste n fericire. Acesta este extazul divin! 6 Dumnezeu raspunde la toate rugamintile, dar rugamintile realizate ntr-o st are mentala agitata vor primi ntotdeauna un raspuns mai slab. Daca doresti sa dar uiesti cuiva ceva ce nu-ti apartine, acest gest nu va avea valoare. Chiar daca g estul este frumos, el va fi lipsit de importanta. Acelasi lucru se ntmpla cnd mintea nu ti apartine, cnd nu o controlezi. Chiar daca doresti sa o daruiesti lui Dumnezeu, nu vei putea. Atunci, rugaciunile tale nu vor fi mai mult dect un gest lipsit de semnificatie. Este foarte important sa ajungi sa-ti controlezi mintea. Cnd poti sa te rogi cu toata fiinta ta, Dumnezeu va sti ca tu cu adevarat crezi ceea ce spui si ti va raspunde ntr-un mod miraculo s. 7 Unul dintre noii discipoli veniti n ashram avea, n fervoarea sa spirituala, puternice manifestari emotionale. Ceilalti discipoli i-au atras atentia sa numa i exagereze n devotiunea sa. ntr-o zi, de fata cu ceilalti, discipolul i-a dat lui Yogananda un biletel, n care l ntreba daca este bine sa te rogi cu fervoare. "Binenteles, a raspuns Yogananda," chiar poti sa te tavalesti pe jos noapt ea si sa plngi ca sa-L convingi pe Dumnezeu sa vina la tine. Trebuie sa-i doresti prezenta cu toata fiinta ta pentru ca altfel nu se va manifesta niciodata."

8 ntotdeauna Maestru ne atentiona:"Nu va rugati niciodata pentru ca sa va da ti n spectacol. Daca procedati astfel adevaratul scop al rugaciunii va fi pierdut . Adeseori aspirantii yoga cad n capcana urmarind sa-i impresioneze pe ceilalti p rin exteriorizarea devotiunii lor fata de Dumnezeu. Ar fi mult mai bine sa nu ui tati ca doar pe Dumnezeu trebuie sa-L impresionati. Acesta este si pericolul devotiunii cu voce tare cu exceptia cazului n car e rugaciunea este realizata pentru a mari devotiunea aspirantului. Practica spir ituala, indiferent ct de complexa este si pierde din intensitate daca aspirantul s e exteriorizeaza permanent. Dorinta voastra de a-L cunoaste pe trebuie sa se exp rime nainte de toate printr-o tacere interioara deplina." 9 "Preamareste-L pe Dumnezeu!" - de fiecare data cnd aud aceasta expresie am senzatia ca aceste fiinte l privesc pe Dumnezeu ca pe o doamna bogata si rasfata ta. El nu are nevoie de preamarirea noastra; ceea ce doreste de la noi este drag ostea noastra. 10 "Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu pentru darurile Sale?" l-a ntrebat un discipol pe Yogananda. "Multumeste-i mai degraba pentru dragostea Sa" - a raspuns Maestru. CAPITOLUL 18 DESPRE MEDITATIE 1 Sufletului i place foarte mult sa mediteze, pentru ca intrnd astfel n contac t cu Spiritul, experimenteaza cea mai intensa stare de bucurie. Nu uita niciodat a aceasta; n mod special atunci cnd te afli ntr-o o stare de agitatie mentala. Aver siunea fata de meditatie este datorata ego-ului si nu sufetului. 2 Doar aspirantii yoga ce realizeaza un efort extrem pot sa ajunga sa-L cun oasca pe Dumnezeu; nu cei care n permanenta gasesc scuze spunnd cum ar fi:"Mai nti t rebuie sa am din ce sa traiesc, pe urma sa gasesc un loc linistit, si dupa aceea voi ncepe sa meditez." Cei care continua sa amne practica lor spirituala nu vor a junge niciodata sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Dar daca ti vei spune: acum, chiar n ace st moment, voi intra ntr-o meditatie profunda - poti sa atingi instantaneu o stare spirituala naltatoare. Atunci cnd o fiinta moare de somn, ea poate adormi oriunde , instantaneu. Tot asa se ntmpla si cu o fiinta care l iubeste pe Dumnezeu. Ea poate medita oriunde, chiar si ntr-o gara sau ntr-o piata. 3 Cel care doreste sa ajunga un virtuos al pianului va practica zilnic doua sprezece ore pe zi. Daca practica numai cteva minute, cu mintea distrata, gndinduse la altceva, nu va ajunge niciodata un bun pianist. La fel se ntmpla si cu fiinta care porneste n cautarea lui Dumnezeu. Cum ai putea sa speri ca l vei gasi daca vei ncerca numai pe jumatate? Va fi foarte dific il sa-L gasesti pe Dumnezeu. Daca un pianist trebuie sa munceasca foarte mult ca sa ajunga o personali tate cu att mai mult un aspirant trebuie sa se focalizeze n meditatia sa pentru a reusi sa nteleaga Infinitul. Pentru a va ncuraja o sa va spun ca pe calea spirituala toti cei care vor depune eforturi sincere vor ajunge cu siguranta la tinta. Nu poti sa spui acelasi lucru n cazul ambitiilor terestre. Nu oricine poate deveni un celebru pianist; pentru ca, indiferent de dome niul de activitate, n vrf este loc doar pentru cteva persoane. nsa toti oamenii pot sa realizeze plenar ca sunt copiii lui Dumnezeu. 4 Este mai bine sa meditezi perioade mai scurte de timp dar profund, dect or e ntregi cu mintea dispersata. Astfel ca, la nceputul practicii tale nu este indic at sa te fortezi sa stai nemisct n meditatie perioade lungi de timp. Urmareste sa reusesti meditatii mai scurte si profunde. Iar n timp, gradat, pe masura ce te o bisnuiesti cu meditatia, poti lungii perioada sedintelor.

5 Nu te simtii niciodata vinovat daca esti prea agitat pentru a intra ntr-o stare de meditatie profunda. Calmul va veni n timp, daca vei avea o practica spir ituala constanta, singura sansa de a obtine controlul mentalului. Nu accepta nic iodata gndul ca nu esti facut pentru a medita. Nu uita ca starea de calm este nat ura ta esentiala. 6 n timpul meditatiei urmareste sa treci dincolo de gnduri. Atta timp ct gndurile ti vor ocupa mintea functionezi la nivelul acestei star i de constiinta. Cnd visezi esti n subconstient. n acele momente devii mai constien t de corpul tau astral. Dar atunci cnd poti sa-ti depasesti mintea, sa treci dincolo de gnduri, ati ngi starea de superconstienta. n acea clipa ntreaga ta fiinta se focalizeaza la ni velul coloanei vertebrale, ceea ce te va determina sa traieste o autentica stare de beatitudine. n aceasta stare vei deveni constient de corpul tau cauzal. 7 Un discipol avea dificultati n a ramne treaz n timpul meditatiei. Cerndu-i sf atul lui Yogananda, acesta i-a facut urmatoarea sugestie:"Deschide-ti si nchide-t i ochii de mai multe ori, iar dupa aceea deschide ochi larg si priveste fix un p unct situat n fata ta. Repeta acest exercitiu de doua-trei ori. Daca vei realiza aceasta tehnica simpla o perioada de timp, nu te va mai cuprinde somnul n timpul meditatiei. 8 n timp ce meditezi, nu te concentra asupra rezultatelor meditatiei. Medite aza doar pentru a-L bucura pe Dumnezeu. Daca unicul scop pentru care meditezi es te sa te bucuri de rezultatele ce apar, vei fi tare dezamagit daca acestea nu ap ar cnd doresti tu. n Bhagavad Gita, Krishna ne sfatuieste sa actionam fara sa ne p reocupam de fructele actiunii. Meditatia trebuie sa se realizeze n aceasta stare de spirit. Trebuie sa meditezi fara sa fii atasat de fructele meditatiei. 9 Un discipol sapa o groapa pentru o latrina ntr-un ashram situat n desert. E l a sapat toata ziua fara sa se preocupe de ct de mult a avansat n munca lui. Sear a, spre marea lui mirare a descoperit ca a facut o groapa mult prea adnca. Cnd Paramhansa Yogananda a vazut ceea ce a facut, i-a spus aprobator: "Ast fel trebuie un aspirant sa actioneze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu. Trebuie sa co ntinue sa sape si sa sape, fara sa se preocupe tot timpul sa vada ct de departe a ajuns. Astfel, ntr-o zi va descoperi ca si-a atins telul. Lahiri Mahasaya obisnu ia sa le spuna discipolilor lui:"Banat, banat, ban jai", ceea ce nseamna "Actione aza, actioneaza si la un moment dat vei vedea ca treaba este gata." 10 Nu astepta n fiecare zi sa vezi cum nfloreste o floare spirituala n gradina vietii tale. Ai ncredere ca Dumnezeu, daca te vei darui total Lui, ti va da mplinir ea spirituala la timpul Sau, adica la momentul potrivit. Dupa ce ai plantat samnt a aspiratiei divine, ud-o zilnic printr-o practica spirituala intensa si prin ac tiuni corecte. Elimina din fiinta ta indecizia, nencrederea si inertia. Cnd lastarii divin ei perceptii apar ngrijeste-i cu devotiune si ntr-o dimineata vei observa cu uimir e cum a nflorit cea mai frumoasa floare, floarea Realizarii Sinelui. 11 "De ce nu pot sa am aceleasi viziuni, aceleasi perceptii pe care le aveti dumneavoastra", l-a ntrebat un discipol pe Maestru. "Datorita gndurilor perturbatoare ce exista ascunse n straturile cele mai p rofunde ale subconstientului tau si care si au originea n karma trecuta - ele cree aza fluctuatiile mentalului. Cnd aceasta karma va fi arsa viziunile si perceptiile tale vor devenii din ce n ce mai clare. 12 "Acolo unde nceteaza miscarea, ncepe Dumnezeu." 13

Unui discipol i era tare dificil sa mediteze. El l-a ntrebat pe Sri Yoganan da:"Aceasta se ntmpla pentru ca eu nu ncerc cu suficient elan?" Maestru i-a raspuns :"Tu ncerci chiar prea mult, si te implici prea mult. Urmareste sa fii relaxat si natural. Atta timp ct te fortezi sa meditezi nu vei reusi niciodata. La fel cum n u poti sa adormi atunci cnd esti obligat sa dormi. Forta vointei trebuie sa fie folosita gradat, altfel ea poate sa actionez e n detrimentul tau. Acesta este motivul pentru care este bine la nceput sa se ins iste asupra relaxarii. 14 Nu fii nerabdator sau nelinistit n efortul tau de a-l gasi pe Dumnezeu. Da ruite cu toata inima, dar nu fii nerabdator sa astepti efectele. Fii calm, ndreap ta-te spre telul tau divin cu liniste si pace n suflet. 15 Mediteaza din ce n ce mai profund, pna cnd calmul si bucuria devin a doua ta natura. A atinge o stare extatica nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie s a nveti sa transcenzi gndirea. Daca nu vei considera ca bucuria divina este un tel ndepartat, vei descoperi cu siguranta ca ea este pretutindeni alaturi de tine. 16 "Memorati acest poem al meu samadhi si repetati-l zilnic. Aceasta va va ajuta sa treziti n voi memoria pierduta a ceea ce n realitate sunteti, copiii Infinitului." 17 Vizualizeaza constiinta ta dilatndu-se sub forma unei lumini albastre si ng lobnd ntregul spatiu. Imagineaza-ti stelele si galaxiile stralucind asemeni lumini telor dintr-un oras ndepartat n infinitul fiintei tale. Mediteaza asupra imensitat ii fiintei tale. Aceasta vizualizare va fi pentru tine o metoda ce te va ajuta n tehnicile de meditatie, si te va determina sa-ti amintesti de natura ta divina. 18 ncearca sa simti n momentul n care te afli n Natura ca tot ceea ce te nconjoar a face parte din constiinta ta expansionata. Observa frunzele ce freamata n copaci si urmareste sa le percepi miscarea. Imagineaza-ti ca Dumnezeu si exprima inspiratia si gndurile sale prin aceasta mis care. Observa iarba pajistilor ce se onduleaza sub adierea vntului. Imagineaza-ti ca briza este suflul lui Dumnezeu n aceasta lume, fluidul ca re inspira toate fiintele si care le daruieste viata. Asculta pasarile cntnd si gndeste ca Dumnezeu prin cntul lor ncearca sa-ti ins ufle bucuria divina. Fii constient de mngierea razelor de soare pe pielea ta, bucu ra-te de caldura lor, ntelgnd ca si aceasta este tot energie divina. Las-o sa-ti p atrunda ntreaga fiinta si sa ti daruiasca vitalitate si putere. Vizualizeaza cum energia divina daruieste forta sa prin intermediul razel or de soare tuturor creaturilor de pe Pamnt. 19 "Maestre" a ntrebat un discipol,"n timpul meditatiei ma cuprinde teama ca n u mai pot respira. Cum pot sa elimin aceasta problema?" "Te confrunti cu un obst acol care apare n mod normal pe aceasta cale", i-a spus Yogananda. Noi numim acea sta "o notiune falsa". Ti-e teama de un lucru care apare n mod natural atunci cnd fiinta atinge o stare de profund calm interior. Mintea ta este asemeni unei pasari care a locuit nchisa ntr-o colivie timp de mai multi ani. i este teama de libertate, dar liberta tea este dreptul ei din nastere. Cineva i deschide pasarii usa coliviei. Ea va fa ce ctiva pasi n fata coliviei dar dupa cteva minute si va spune: O, ce mare este lumea asta - si ngrozita se va ntoarce napoi n colivie. Dar dupa ce va iesi de mai multe ori se va obisnui sa fie afara si ntr-o z i si va desface aripile si se va nalta catre cer. Dar nu va fi cu adevarat libera dect n momentul n care va accepta ca libertatea este eterna sa natura interioara. La fel se ntmpla si cu un aspirant yoga cnd experimenteaza pentru prima data starea de libertate interioara. Si nu uita ca asa cum pasarea se nalta catre cer, la fel sufletul se va nal ta catre starea de omniprezenta."

20 Chiar n spatele ntunericului ochiilor nchisi straluceste lumina lui Dumnezeu. Cnd aj ungi sa percepi aceasta lumina n timpul unei mediatatii concentreaza-te asupra ei cu toata fiinta. Urmareste sa te percepi n interiorul ei, pentru ca acolo este locul n care salasluieste Dumnezeu. Daca, din contra, nu percepi nici un fel de lumina n timpul meditatiei con centreaza-te asupra punctului situat ntre cele doua sprncene si fixeaza-ti mentalu l asupra obscuritatii pe care o percepi cu ochii nchisi. ncearca cu foarte multa devotiune sa penetrezi acest val ncetosat. Cu timpu l, cu siguranta vei devenii constient de aceasta lumina interioara pentru ca exi sta ntotdeauna acolo, stralucind n centrul subtil, energetic, situat la nivelul fr untii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi dinamizat dect prin intermediul u nei constante practici spirituale. 21 O coloana vertebrala diforma este un obstacol n calea Realizarii Sinelui. n timpul meditatiei trebuie sa stai drept, pentru ca energia ta sa poata circula liber, fiind atent n punctul situat ntre cele doua sprncene. Cu ct te vei concentra mai pro fund asupra acestui punct, cu att mai repede ego-ul tau se va dizolva n starea de superconstiinta. 22 "Daca doresti sa atingi eliberarea n cursul acestei ncarnari", i-a spus Yog ananda unui discipol, "practica Hong- sau* si meditatie cel putin doua ore pe zi . Copil fiind practicam Hong-sau timp de sapte ore pe zi pna cnd intram n star ea de extaz fara respiratie." 23 Practica Kriya Yoga* constant si cu toata daruirea, pna cnd suflul pe care l respiri l vei percepe ca fiind constiinta. Respiratia nu este dect un vis grosier din care trebuie sa te trezesti ntro zi pentru a putea evolua catre starea de supraconstiinta. 24 Daca vei alerga imediat dupa ce ai mncat nu te vei putea bucura de siesta si s-ar putea sa ai si surpriza unei indigestii. Daca, din contra, dupa ce mannci vei face o pauza pentru siesta vei descop eri ca poti sa te bucuri de energiile pe care le-ai asimilat din mncare. Procedeaza la fel si dupa ce ai terminat exercitiile de Kriya Yoga. Nu te ridica precipitat, ci stai relaxat nca ctva timp constientiznd efectele lor binefa catoare. Roaga-te lui Dumnezeu intens, practica Bhakti Yoga (devotiunea), observa fluxul suflului curgnd prin coloana vertebrala n timpul practicilor Hong-sau, ascu lta sunetul interior cu constiinta treaza. 25 " Cum pot sa-mi dezvolt intuitia spirituala?", l-a ntrebat un discipol pe Yogananda. "Cea mai buna metoda consta ca de fiecare data dupa ce ai terminat sedint a ta zilnica de Yoga sa rami calm o mai lunga perioada de timp si sa constientize zi efectele practicii tale. Acesta este momentul cel mai prielnic ca sa constientizezi prezenta lui D umnezeu n fiinta ta. De fiecare data, aprofundeaza aceasta bucurie care ti-o aduce intuirea pr ezentei Sale. Cu ct mai mult timp si mai profund vei putea sa te bucuri de aceast a pace interioara cu att mai repede intuitia ta spirituala se va dezvolta." 26 ntr-o zi dupa o meditatie realizata n ashramul lui Yogananda din desert, acesta le -a spus discipolilor prezenti:"Vedeti, aici este mparatia lui OM*. Ascultati-l. N u este suficient sa-l percepeti, trebuie sa si fuzionati cu acest sunet subtil i nterior. OM este Mama Divina. OM Kali! OM Kali! OM Kali! Asculta-ti ct de minunat e

ste! OM Kali! OM Kali! OM Kali!" CAPITOLUL 19 SFATURI DE ORDIN GENERAL 1 Traieste n aceasta lume ca un musafir. Adevaratul tau camin nu este aici. Chiar daca actul casei n care traiesti este pe numele tau, cui a apartinut el nai nte ca tu sa-l cumperi si cine-l va avea dupa moartea ta? Aceasta existenta nu e ste dect un refugiu, o scurta etapa n lungul voiaj care te conduce catre Dumnezeu Tatal. Considera-te un invitat pe Pamnt. Atta timp ct esti aici musafir, ncearca sa fii ct mai agreabil. Urmareste sa actionezi ct mai bine si ct mai responsabil, ai grija de tot ceea ce Dumnezeu ti pu ne la dispozitie si nu uita nici o clipa ca sunt ale Lui si nu ale tale. Ce inconstienti sunt oamenii cnd si irosesc timpul pentru a- si mbuiba corpu l, a acumula bogatii si a ajunge sa aiba maximum de posesiuni. n momentul n care v or muri vor trebui sa lase totul n urma lor. Ei se pierd n scuze interminabile: "N u am timp sa meditez", spun ei, "trebuie sa ma duc la toate acele ntlniri de aface ri". Dar uita ca atunci cnd Dumnezeu i va chema la el vor fi obligati sa ntrerupa t oate aceste angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anula t. De ce sa pierzi atunci atta timp cu lucruri efemere? Ct de orb esti. Trezes te-te! Daca Dumnezeu te cheama trebuie sa lasi n urma toate placerile sau dureril e acestei lumi. "Cauta-ma", ti spune El. "Si vei gasi n Mine bucuria imperisabila pe care t u o cauti de atta timp n valurile impermanentei. Tot ceea ce tu ai dorit, de-a lun gul a nenumarate ncarnari nu vei gasi dect n Mine, pentru totdeauna. 2 Considera ntotdeauna ca nu apartii nimanui si ca nimeni, de fapt, nu ti apa rtine. Tu esti n trecere pe acest Pamnt si adevaratul motiv pentru care esti aici este foarte diferit de cel pe care tu l crezi. Familia ta considera ca i apartii, dar daca vei muri si vei renaste la vec inii tai, crezi ca te va recunoaste? Si prietenii tai cred ca le apartii, dar da ca vor exista mici nentelegri ntre voi cti ti vor ramne loiali? Oamenii spun ca si iub esc aproapele, dar ei nu se iubesc dect pe ei nsisi. De fapt, ei i iubesc pe ceilal ti numai n masura n care acestia le fac pe plac. Adevarata iubire este atunci cnd, chiar cu pretul unui sacrificiu personal, ti face placere sa poti genera fericire fiintei iubite. Oare cte fiinte iubesc astfel? Foarte putine! Si cte dintre ele s unt la rndul lor iubite? Si mai putine. Iubirea noastra pentru Dumnezeu nu ramne niciodata fara raspuns. Si este c hiar mult mai mult dect recompensata, pentru ca Dumnezeu ne ntelege chiar si atunc i cnd toti cei din jurul nostru ne nteleg gresit. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste ch iar si atunci cnd toti ne parasesc. Pentru ca Dumnezeu si-aduce aminte de noi chi ar si atunci cnd toti ceilalti ne-au uitat. Noi suntem ai lui Dumnezeu si doar ai Lui pentru eternitate. 3 O regula de aur pe care trebuie sa o urmezi ntreaga viata este sa pastrezi starea de martor n tot ceea ce se ntmpla. Ca sa ntelegi mai bine ceea ce vreau sa-t i spun ti voi da urmatoarele exemple. Indiferent de ceea ce tu percepi, fii constient ca exista o realitate mul t mai vasta, care n aceasta clipa ti scapa. Indiferent de persoana cu care tu vorbesti, imagineaza-ti ca exista o fii nta invizibila pentru cel care nu este receptiv la realitatea subtila, care ti vo rbeste prin intermediul acelei fiinte. Indiferent de actiunea pe care o realizezi, urmareste sa percepi o alta p rezenta alaturi de tine care te priveste, te ghideaza si-ti daruieste putere. n m omentul n care privesti n ochii oamenilor, fii constient ca primesti prin intermed iul privirii lor un mesaj de la Dumnezeu. Orice eveniment din viata ta priveste-l detasat cum se deruleaza si ntreab a-te ce vrea Dumnezeu sa te nvete din aceasta experienta. 4 Indiferent de ceea ce se ntmpla priveste viata fara atasament. Poarta-te as

emeni oamenilor inteligenti care merg sa vizioneze un film. Cu ct intriga este ma i plina de suspans cu att mai sigur spectatorii la final vor spune:" Ce film extr aordinar!" Daca filmul are un deznodmnt tragic, ei pot trage anumite nvataminte pe care dupa aceea le aplica n propria lor viata. Sau daca eroul se va afla n situati i stnjenitoare, ei vor rde de starea lui de ncurcare. Dar oare, cnd vor fi ei nsisi n situatii jenante, cti dintre ei vor fi capabil sa rda cu umor; sau cnd vor trece pr intr-o situatie dramatica cti dintre ei se vor gndi ca au ceva de nvatat din aceast a. Nu multi, cu siguranta. Filozofia lor de viata se rezuma atunci la expresia cunoscuta:"Mai bine s a aibe altii probleme, nu eu." Fii detasat de tot ceea ce ti poate aduce viata, b un sau rau. Avnd o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu ac easta lume de vis, pentru a devenii n final constient de fuziunea ta cu Creatorul . 5 Daca doresti sa depasesti limitarile egotice trebuie sa nveti sa devii im personal n ceea ce priveste propriile tale sentimente. Adeseori, chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu este personala, omeneasca. Se ntmpla asa atunci cnd acorda m prea multa importanta ego-ului, tocmai cel pe care trebuie sa-l transcendem pe ntru a-L putea gasi pe Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa doresti sa-L cauti pe Dumnezeu n primul rnd pentru a atinge o stare de comuniune extatica cu El, si d oar n al doilea rnd pentru a-i oferi iubirea ta; adeseori iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire Divina. Radha era unul dintre cei mai iubiti discipoli a lui Krishna. Dar si ea s-a lasat furata de aceasta iluzie a iubirii atasate, posesive, pna cnd a crezut ca iubitul ei, Krishna, i apartine. ntr-o zi nsa, n timp ce se plimbau prin padure, Radha i-a spus lui Krishna:" Sunt foarte obosita!" "Vrei sa te i-au n brate?", a ntrebat-o Krishna. Ea i-a rasp uns afirmativ, fiind foarte ncntata de gestul lui. Krishna luat-o n brate si au con tinuat drumul. Dar n momentul n care ea a gndit ct de minunat este ca iubitul ei sa o tina n brate, brusc s-a trezit ca a cazut jos. Krishna, pur si simplu, disparus e. Atta timp ct ea pastra atitudinea de posesivitatea, el nu putea sa existe p entru ea. Imediat, realiznd greseala ei a ngenucheat la pamnt si a nceput sa se roage:" Dumnezeu, te implor, iarta-ma!" Krishna a reaparut ca si cum nimic nu se ntmplase. Si amndoi au continuat drumul prin padure. 6 Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism, sunt pe punctul d e a descoperi secretul devotiunii divine. Singurul lucru care le mai ramne de fac ut este sa dirijeze aceasta iubire catre Dumnezeu. Radha era una dintre cele mai frumoase gopii. Krishna si manifesta iubirea fata de ea ntr-un mod divin, non-posesiv, iubire pe care, de fapt, el o daruia t uturor. Dupa o perioada de timp celalalte gopii au devenit geloase pe Radha. Obse rvnd atitudinea lor, Krishna s-a hotart sa le dea o lectie. ntr-o zi, cnd Radha era plecata si toate celelalte gopii erau adunate n juru l lui Krishna, el a nceput sa se vaite:"Oh, oh, am o teribila durere de cap. Oh, va rog, poate cineva sa faca ceva pentru mine?" "Ce anume?"- au ntrebat toate n co r, gata sa-i sara n ajutor. "Spune-ne ce trebuie sa facem ca sa-ti alinam durerea , pentru ca noi facem orice pentru tine." "Daca una singura dintre voi va masa c u piciorul capul meu, instantaneu durerea va dispare." Ele au frematat de groaza . n India a plasa piciorul pe capul unei fiinte este o insulta, iar pe capul unui ntelept este un sacrilejiu. Astfel ca, ntr-o stare de profunda consternare, toate gopi- urile au privi t n pamnt. Nici una nu a ndraznit sa-si ofere serviciile. Si ntre timp "durerea de c ap" a lui Krishna a devenit din ce n ce mai puternica. nsa dupa o scurta perioada de timp, a aparut Radha. Vazndu-l pe Krishna ct d e tare sufera, l-a ntrebat disperata:"Ce pot sa fac pentru tine ca sa te ajut?" "

Te rog mult maseaza-mi cu piciorul capul; nimic altceva nu ma va ajuta." "Binente les", i-a raspuns ea,"imediat". "Nu, nu , nu trebuie sa faci asa ceva", au strigat toate gopi- urile ngroz ite n cor. "De ce nu?" a ntrebat Radha. "Daca vei face aceasta vei ajunge cu siguranta n iad." "Asta este ceea ce va ngrijoreaza pe voi?", a raspuns Radha suparata. "Daca masnd cu piciorul meu cap ul lui Krishna i voi darui un singur moment de liniste, eu voi merge linistita n i ad pentru eternitate." Si cnd tocmai urma sa puna piciorul pe capul lui Krishna, acesta zmbind a oprit-o. "Durerea de cap" i trecuse ca prin farmec. Atunci, celalalte gopii au nteles ca ele s-au preocupat mult mai mult de p ropriul lor bine, dect de binele lui Krishna si toate au ngenunchiat n fata non-ego istei iubiri a lui Radha. 7 Un vizitator la ntrebat pe Paramahansa Yogananda:"Este necesara renuntarea pe calea spirituala?" "Da,"i-a raspuns maestru. "Indiferent daca o fiinta este casatorita sau traieste singura ea trebuie sa simta ca n inima sa este daruita ce lui Preaiubit, Cel care salasluieste n templul inimilor noastre. Renuntarea nseamn a nainte de toate non- atasament. Nu existenta ta exterioara are importanta n ochi i lui Dumnezeu, ci cum traiesti n inima ta. Fa din inima ta un templu si din drag ostea ta pentru Dumnezeu, vesmntul tau." 8 Sa nu gndesti niciodata ca lucrurile ti apartin. De fiecare data cnd vad o fiinta c are are nevoie de ceva ce mi apartine i daruiesc acel lucru cu bucurie. 9 Daca doresti sa simti pe Dumnezeu cum te ghideaza n ntreaga ta viata nu pie rde timpul vorbind prea mult. Linistea este altarul Spiritului. 10 Atunci cnd esti n compania celorlalti fii alaturi de ei cu toata fiinta ta. Dar n clipa cnd rami singur fii doar cu Dumnezeu. Si fa tot posibilul sa petreci ct mai mult timp cu el. 11 Solitudinea este pretul evolutiei. 12 Este foarte important mediul n care traiesti. Daca ti lasi haina ntr-o camer a n care oamenii fumeaza, dupa cteva ore ea va mirosi a fum. Daca o lasi n mijlocul unei gradini ea va aduce miros de aer proaspat si de flori n casa. La fel se ntmpl a si cu mintea; ea se impregneaza cu vibratiile celor din jurul tau. Daca vei tr ai alaturi de pesimisti vei devenii tu nsuti un pesimist. Dar daca vei trai alaturi de oameni veseli si fericiti n timp te vei trans forma si tu ntr-o fiinta vesela s fericita. Mediul nconjurator este adeseori, din p acate, chiar mai puternic dect vointa ta. A sta alaturi de oameni fara a le absor bi deloc gndurile, sau doar ntr-o mica masura, necesita o mare putere spirituala. ncepatorii pe calea spirituala ar trebui sa fie foarte atenti n ce mediu tr aiesc. Ei ar trebui sa traiasca alaturi de alte fiinte care doresc sa evolueze s piritual si sa evite compania fiintelor orientate materialist si a fiintelor ego tice. n mod special trebuie sa evite fiintele care sunt orientate negativ. Adeseori, pentru evolutia unei fiinte compania n care traieste este de max ima importanta, determinnd acea fiinta sa devina un pacatos sau un sfnt. 13 Este de preferat sa traiesti n infern alaturi de un mare ntelept, dect n para dis alaturi de zece prosti. 14 Laptele gras se transforma n unt si pluteste deasupra apei. Laptele obisnuit se amesteca cu apa, dilundu-se. La fel, cnd mintea umana s-a transformat n "untul" realizarii de Sine, nu m ai este afectata de influentele lumesti. Discipolii obisnuiti trebuie sa si aleaga compania cu grija. Pe ct posibil ei trebuie sa evite mediile care sunt incompatibile cu aspir

atia lor de a-L gasi pe Dumnezeu. 15 Viata este plina de suisuri si coborsuri. Daca ti vei lasa sentimentele sa urmeze valurile diferitelor situatii ale vietii, nu vei atinge niciodata starea de calm interior, esentiala pentru a reusi sa progresezi spiritual. Din acest mo tiv, este foarte bine sa nu reactionezi emotiv, sub impulsul unor stari de momen t. Urmareste sa te detasezi de atractii si repulsii. O minunata regula de viata care te va ajuta sa depasesti numeroase situat ii dificile consta n a avea ntotdeauna simtul umorului. 16 Cnd n cei din jurul tau vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce es te rau n fiinta lor, adu-ti aminte ca de fapt este ceva n neregula cu persoana ta. Atunci cnd esti ntr-o stare de armonie interioara, toate lucrurile ti se vo r parea corecte pentru ca atunci vei realiza ca toate fac parte din Dumnezeu. Do ar n acel moment vei accepta viata asa cum este si vei privi cu ntelegere si simpa tie toate fiintele indifereant de greselile pe care le fac. 17 Un discipol avea n permanenta tendinta sa fie morocanos. ntr-o zi Maestrul i-a spus:"Daca tu vrei sa fii trist nimic pe lumea aceas ta nu te poate face fericit si vesel. Daca, din contra tu alegi sa fii fericit, nimic si nimeni n lumea aceasta nu-ti va putea fura fericirea." 18 Nu poti sa-L iubesti pe Dumnezeu si n acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul tau. Nu po ti sa-L iubesti si totusi n inima ta sa mai existe ura. Modul n care te comporti c u ceilalti reflecta starea ta de constiinta si conditionarile tale. 19 Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti cstiga dragostea lui Dumnezeu, daca tu nici macar nu esti capabil sa cuceresti dragostea fiintelor din jurul tau. Daca cu adevarat Il iubesti pe El, trebuie sa-L iubesti pe El n toti. 20 Nu considera ca ai un anumit nivel spiritual, bazndu-te pe opinia unei alt e persoane, cu exceptia cazului n care te poti baza pe puterea ei de discernamnt. n majoriatea cazurilor oamenii i lauda sau i critica pe ceilalti pornind de la nist e criterii false. Le plac anumite lucruri pentru ca vin n sprijinul opiniilor lor , indiferent ca acestea sunt gresite, sau le displac alte lucruri pentru ca se o pun parerilor lor. Accepta att lauda ct si critica cu aceeiasi stare de liniste. Si daca trebu ie sa alegi una din acestea, este preferabil sa alegi critica. Cu mult timp n urma traia un ntelept n India, ale carui ntlniri cu discipolii sai erau perturbate de vizitele unei fiinte sceptice, care nu urmarea dect sa sco ata la iveala greselile nteleptului. Discipolii ncercau de mult timp sa-l convinga pe maestru sa scape de el, d ar acesta nici nu dorea sa auda de asa ceva. ntr-o seara, un discipol a intrat foarte fericit pe usa si a spus:"Maestre , dusmanul tau, fiinta aceea rautacioasa a murit". "Oh," a nceput sa suspine maestrul, lacrimi curgndu-i pe obraz, "cel mai bu n prieten al meu a parasit aceasta lume. El era singura fiinta care dorea sa ma ajute sa-mi depasesc greselile. Oare voi mai gasi vreodata o asemenea fiinta?" 21 Unui discipol care era bntuit de umbrele ndoielii Yogananda i-a spus: "Nu te baza pe ratiune. Aceasta este instrumentul pe care Satana l utilizeaza pentru ca sa te pacaleasca. Ratiunea este asemeni unui cutit cu doua taisuri. Daca nu stii sa-l folos esti, poate fi periculos. O singura miscare gresita si te poti taia tu nsuti. Din momentul n care ndoiala ti patrunde n minte trebuie sa o elimini. Elimino, urmarind ca toate actiunile tale sa le dedici lui Dumnezeu. Atunci cnd te ndoie sti i permiti Satanei sa te controleze. Krishna spune n Bhagavad Gita:"Oh, Arjuna, cel care se ndoieste este cel ma i nefericit dintre muritori."

22 Exista doua tipuri de nencredere: una distructiva si alta constructiva. Nen crederea distructiva este de fapt scepticism, ndoiala. Oamenii care cultiva aceas ta atitudine sunt la fel de orbi n ndoiala lor ca bigotii n zelul lor. O cercetare plina de obiectivitate nu are n ochii lor nici un fel de sens. Ei nu doresc, de fapt, dect sa gaseasca informatii care sa respinga ideile noi s i sa le sustina opiniile lor sau ideile majoritatii. Scepticismul este asemeni momentului n care "radioul" mentalului este desc his, dar nu prinde nici un post. El mpiedica fiinta sa capteze intuitia care nu p oate apare dect ntr-o stare de liniste interioara. Nencrederea constructiva rezida ntr-o stare de curiozitate inteligenta, ntrun examen impartial. Cei care cultiva aceasta atitudine nu vor avea niciodata de suferit si nici nu vor accepta ca reale opiniile lipsite de consistenta ale cel orlalti. Ei si vor pastra mintea n permanenta treaza si vor dori nainte de toate sa - si verifice intuitiile prin proprie experienta. Acesta este un mod corect de a te apropia de Adevar. 23 Un discipol era macinat de nenumarate ndoieli. Yogananda a ncercat sa-l aju te adeseori dar fara prea mare succes. ntr-o zi el i-a spus: "Puterea gndului este o forta extraordinara. Tu trebuie sa devii constient ca daca ti-e teama de anum ite situatii vei atrage catre tine exact acele situatii care pe tine te nspaimnta. Dumnezeu te binecuvnteaza n fiecare clipa, dar datorita ndoielilor tale tu t e nchizi fata de manifestarea gratiei sale, care, de fapt, este cea care te ajuta sa elimini toate iluziile. Swami Shankara a avut un discipol femeie care obisnuia sa vina adeseori l a el pentru a se plnge ca se confrunta cu nenumarate temeri si ndoieli. Adeseori l ntreba:"Ce ma fac daca se ntmpla aceasta?" sau:"Ce se intmpla daca voi actiona asa?" Intr-o zi, aceasta femeie la ntrebat ngrozita:"Dar daca eu as mu ri n curnd?" Shankara a privit-o calm si i-a spus:"Bine, atunci mori." Si n clipa u rmatoare femeia a cazut fara viata la pamnt. Nu swami Shankara a fost responsabil de moartea ei. El a permis pentru prima data ca un gnd al ei sa se materializeze , cum s-ar fi ntmplat de multe ori pna atunci daca el nu ar fi protejat-o n permanen ta. n acest fel, sufletul acestei femei a primit o lectie dura, o lectie pe care Shankara a ncercat n zadar de nenumarate ori sa o nvete cu ajutorul unor metode mul t mai blnde." 24 Atitudinile tale mentale sunt foarte importante. Progresul spiritual nu s e bazeaza doar pe practicarea tehnicilor yoga. De fiecare data cnd ai gnduri pozitive kundalini*va avea o miscare ascenden ta; de fiecare data cnd te umpli de ura sau alte gnduri negative legate de anumite situatii sau oameni, kundalini automat realizeaza o miscare descendenta. Cnd iub esti fiintele din jurul tau fara egoism si ai gnduri frumoase n legatura cu ele, a tunci kundalini se misca ascendent de-a lungul coloanei vertebrale. Deci kundalini nu este trezit numai prin intermediul tehnicilor yoga; ati tudinea mentala corecta are o mare importanta. 25 Repeta-ti n permanenta n gnd:"Sunt fara vrsta, sunt etern, traiesc dincolo de timp si spatiu, am fost creat nainte ca galaxiile sa existe." 26 Indiferent ct de ndepartat ti pare tie Dumnezeu, traieste ntotdeauna gndind ca-i apartii. Si indif erent ct de reala pare lumea materiala si ct de reale par atasamentele tale fata d e ea, urmareste s-o tii la o ct mai mare distanta de tine, amintindu-ti n permanen ta de efemeritatea ei. Un fir de iarba pare extraordinar de mic daca l tii la o distanta de un me tru, dar daca l apropii n fata ochilor tai pare cu mult mai mare. La fel si experi enta acestei vieti pare importanta pentru cel care o traieste n momentul prezent numai pentru ca este att de aproape de el si pentru ca i permite sa i acapareze n to talitate gndurile si sentimentele. Departeaza-te mental macar putin si vei deveni rapid constient de ct de in signifianta este aceasta lume n comparatie cu imensitatea adevarului care-o nvalui

e.

INDEX Termenii folositi Acest index este realizat facndu-se referiri la numerele capitolelor si subc apitolelor. De exemplu, 5:12 nseamna capitolul 5, subcapitolul 12. A absenta dorintei, 10:1, 10:2. Vezi si nishkam karma; non-atasament. adorare, 16:integral acceptare, 15:10 activitate, 10:5-7, 19:21 a actiona daruit lui Dumnezeu, 10:5,6 adevar, 1:1, 2:5, 5:1,7,8,11,17,19, 6:6, 7:2, 9:3, 11:14, 13:1,19:22, 20:4 afirmare, 7:9, 12:7, 19:25 afirmarea sinelui, 4:1,2,4, 7:2, 16:1 agitatie mentala, 1:10,11, 3:12, 10:7, 13:5, 17:1,6, 18:5,11,12 amnare, 2:6, 10:10, 18:2, 19:1 ambitie lumeasca, 1:4,5,7, 18:3 Amen, 3:10 Americani, pasiunea lor de a experimenta, 1:9, gndirea pozitiva, 10:10 America, karma, 8:2,3 anturaj, sanatos, importanta sa, 5:18, 15:16, 19:12-14 aparenta exterioara, 2:5, 10:8, 11:1, 12:3,4, 13:1,2, 17:8,9 a pune la unison, 10:22-24, 11:5,14, 14:3, 15:1,4,10-13,17. Vezi si receptivitate armonie, 4:1, 6:5,6, 7:2, 12:1 atitudine, 19:24 Aum, vibratia cosmica creatoare, 3:10, 16:6,12, 18:26, 20:1,2 Aum Samadhi, fuziunea cu vibratia cosmica, 20:1 Aum-Tat-Sat, vezi trinitatea hindusa aura, 10:21 avatar, ncarnare divina, 5:17,20, 10:12,22. Vezi si maestru. B beatitudine, 6:1,9, 19:15. Vezi si extaz, bucurie. Bhagavad Gita, citate, 2:2, 6:6, 8:7, 9:14, 18:8, 19:21 Biblia, 5:6,7,14,15, 8:1, 14:9; citate, 2:7,11,12, 3:5,10, 4:4,6,5:5,8,15, 7:2,2 1,23, 8:1,5,7, 9:3, 10:21, 11:1,8, 13:1,2, 14:5,9, 15:9, 17:2, 20:1,5 bigotism, 5:1 Brahma, aspect al Divinului, 20:2,2n bratara astrologica, 10:21 bucurie, 6:1-4,6,9, 16:12, 17:3. Vezi si beatitudine. Buddha, 5:16,20, 16:4 bunavointa, 15:5,6 bun simt, 5:10, 11:10-12, 15:10 Byasa, sfnt si adorator al lui Krishna, 10:13 C calm, 10:7,12, 16:12

cauzalitate, 3:8, 8:1, 9:1, 10:1 centru Christic, centrul viziunii spirituale n corp, 12:1, 13:2, 15:12, 18:20,21, 19:24n creatie, 3:5-10 credinta, 5:3,4,13, 8:6, 11:1,4,8 crestinism primitiv, 5:18, 7:11 Cristos, 20:1 critica, 19:20 cer, 8:1, 9:3 coloana vertebrala, 13:2, 18:21 compasiune, 6:9, 7:18,19, 9:7 concentrare, 12:2,5-7, 17:6 confesiune, 7:23 copil, relatia devotului cu Divinul este cea a unui, 2:6, 5:5, 6:2, 7:1,6,9,16,2 4, 14:1, 17:2 cunoastere livreasca, 5:5,6 constinta, 2:8, 3:1,7,9,10, 6:1, 8:1, 9:1, 18:6 constiinta cristica, 5:15, 20:1,3 constiinta "martor", 19:3 cooperare, 15:1 curaj, 10:16, 15:14 D deceptie, 7:3 descurajare, 12:9 devenire, 3:9, 5:15, 16:12, 18:26 devotiune, 5:14, 6:2, 7:10, 9:11, 10:20,21, 12:3,7, 13:4, 14:10, 16:2,5,7,10, 17 :1,7, 20:6 disciplina, 14:5, 15:integral dogmatism, 5:4,7-11,15, 13:1 dorinta, 6:1, 7:5, 8:1, 9:2,4,7, 10:1,14,15,20, 15:1, 20:8 Dumnezeu, 16:7, 16:2,3,9,10, 18:11 E efort, 7:1, 18:2,3,9,13 egalitatea sufletelor n fata lui Dumnezeu, 3:10, 19:15 ego, 4:1,2,7,9, 6:3, 8:1, 9:2, 10:1,11, 13:2, 16:1, 18:1, 19:5, 20:1 eliberare, 5:12,13, 7:21,27, 10:25, 11:1,4, 13:1,2, 14:7, 20:5 emotie, 5:12, 9:6, 12:3, 17:7, 19:15,17 energie, 2:8, 3:7, 8:1, 12:1, transmutarea, 10:5. Vezi si pranayama esec, 10:1, 11:4 existente trecute, amintiri din, 9:12,13 extaz, 7:5, 17:4,5, 18:5. Vezi si beatitudine. F fanatism, 7:21 Fiu al lui Dumnezeu, 5:11,15, 20:1 frica, 19:23 G gentilete,9:7 gratitudine, 17:10 gratie, via efort personal, 10:19, 11:itegral greseala, 7:1,6, 8:7, 9:12, 14:2,3 gunas, 8:5 guru, prietenia sa, 14:5, necesitatea, 10:18,19,21,24, 14:integral, 15:16, transmite putere discipolilor, 14:1,5,9, 15:10 H hinduism, vezi panteism. hipnoza, 15:1 Hong-Sau, tehnica de concentrare, 18:22 I idolatrie, 5:14 iertare, 7:1,23, 8:7, 9:7

ignoranta, vezi pacatul este ignoranta. iluzie, 4:8,9, 7:17. Vezi si Maya. imortalitate, 2:10, 6:1, 7:17, 9:1, 19:25 impersonalitate, 11:3, 16:8,12, 19:5 inactiune, imposibila, 10:1 independenta, 2:11, 5:8,10, 14:1,4, 19:2,20 India, atitudine resemnata, 10:10, marii sai ntelepti, 12:9, yoga, baza maretiei sale, 12:1. Vezi si panteism. indiferenta, 7:12 infern, 5:12, 8:1 inima, 15:12 insatisfactie, 1:10,11 inteligenta, 2:3, 3:6 intensitate, 10:6, 17:5, 18:3 intuitie, 5:3,10, 11:9, 15:3,4,12, 18:25 invulnerabilitate, 1:2, 6:6-8, 16:12 Ioan Botezatorul, 14:5 Isus, 5:11, 5:20, 6:9, 10:26, 13:1, 14:5,9, 16:12, 20:1 iubire divina, 7:2, 16:7; de Dumnezeu, 6:2, 7:12, 8:7, 1:3,4,14, 12:1,4, 13:1, 1 5:9, 16:7,8, 17:2,5,9, 19:5,7, 20:8; pentru ceilalti, 9:7, 11:4, 19:2,18,19; a l ui Dumnezeu pentru noi, 3:11, 12, 4:8, 6:6, 7:24,25,27, 10:26, 11:8, 17:3,5,10, 19:2,18,19; dezinteresata, 19:6 izolare, 19:10,11. Vezi si singuratate J jivan mukta, eliberat de iluzie, 10:11,12,23 judecata, 7:1, 9:8, 19:16 K Kali, aspect al Divinului de Mama Natura, 16:6; vezi si Mama Divina. Karma, colectiva, 8:2, legea karmei, 8:integral, 11:2, arderea, 10:integral Krishna, 5:18,20, 10:13, 15:13, 19:5,6, 20:1. Vezi si Bagavad Gita, citate. Kriya Yoga, tehnici superioare de fuziune a constiintei individuale cu Constiint a Suprema, 3:2,4,5, 15:2, 18:23,24 kundalini, energia latenta n fiinta, 19:24 Kuthasta Chaitanya, vezi constiinta cristica. L Lahiri Mahasaya, discipol al lui Babaji si liberul arbitru, vezi independenta. libertate, 5:8, 6:3, 7:17, 9:6, 14:7, 15:1, 18:19, 20:4.Vezi independenta; karma. loialitate,15:14. lume astrala, 9:2,3. lumina, 3:5, 7:10, 10:26; exterioara,2:8, 18:7; interioara, 7:28, 12;2, 16:12, 1 8:20, 20:1. lux, 7:2. M magnetism, 8:1, 9:5. maestru spiritual, 5;17, 13:1, 20:3.Vezi avatar;sfinti si maestri,fondator de religii. Mama Divina, 16:7-9, 18;26, 20;1.Vezi Kali. Maria(mama lui Iisus),20:1. materialism, tendinta catre, 1:tot, 2:1,6, 8, 10:12, 5:14, 9:3,19:1. materie, 2:8, 3:7, 8:1. maya,iluzie, 3:9,11, 4:1.Vezi iluzie; dualitate. maduva spinarii,13:2. meditatie,7:10,28, 9:3,4, 12,10:1,5, 12,17, 11:3,8 14, 12:1,3 16:2,12, 18-tot; i mportanta intensitatii ei,18:4,15. mila, 7:24,27. misiunea lui Yogananda, 5:18-20.

misticism, 20:4. moarte,2:1, 3:1,2, 4:4, 9:2, 19:1. N Natura, Dumnezeu n, 3:6,7, 10, 4:6, 5:14, 16:5,8, 9, 18:18.Vezi Kali. natura onirica a Universului,1:3, 2:1,8, 3:tot, 7:15, 9:14, 19:4. negativism,7:11, 19:12. neti neti,"nici acesta, nici acela", 16:9. Vezi absenta dorintei; non-atasamentul. nishkam karma, actiunea dezinteresata, 10:1, 18:8,9, 14. non-atasament, 19:4,7, 8, 15. O obiceiuri, 7:15, 9:13, 10:3. ochi spiritual, vezi centrul christic. OM,vezi AUM. oprirea respiratiei, 12:1, 18:19, 22, 23. P Padmapada, "picioare de lotus". pace, 4;11, 5:6, 6;7,8, 11:8, 13:3, 16:12. panteism, 4:6, 16:6. param muktam, cel ce a obtinut perfectiunea, 10:12,23. pacat, este ignoranta,7;tot, 8:1,6; vezi karma,lege. perceptia simturilor, limitata,13:2. perfectiune, 7:9, 16, 26, 9:1. perseverenta, 7:1, 11, 15;9. perspectiva, 5:7, 19;26. placeri ale simturilor, 1:8, 11, 2:4, 6:1, 7:3. plictiseala, 1:10, 11, 6:1n, 7:3. poruncile lui Dumnezeu, 6:4, 7:1. posesivitate, 19:5. pranayama, controlul energiilor, 12:1, 13:2. presupunere, 11;10-12. puterea, 4:3,4, 11:4,5, 16:12; vezi guru transmite puterea sa discipolilor. puterea vointei, 8:1, 14:1, 15:1,2, 12, 18:13, 19;12; vezi efort; gratie ca urmare a efortului personal. puterea spiritului, 1:2. R Radha, mare adoratoare (iubita) a lui Krishna, 19:5,6. rabdare, 12:8, 18:10,14. raul, 3:11, 6:4, 8:1,4, 7, 9:2. rautate, 6:5, 19:18. reactie, neutralizarea tendintelor, 10:1,8. Realizarea Sinelui, 4:9, 5:18, 13:1, 14:1, 15:13, 16;1, 20-tot receptivitate, 4:4, 7;21, 11:4, 12:3,5, 15:15; vezi punere la unison. rencarnare, lectie de,8:5, 9;tot, 16;6. relaxare, 18:13. renuntare, 19:7. resemnare, 10:10. rezistenta, 10;3,4. rolul discipolului, 15:tot. rugaciune, 6:2, 7:16, 23, 24, 28, 11;6, 15;12, 17:tot. S samadhi, starea de constiinta cosmica, 7:17, 12:1, 20;1,5, 6; nirvikalpa, absorbtia neconditionata n Divin,20:5; savikalpa, absorbtie. Samadhi, poem a lui Yogamanda, 18:16. Satan, 3:11, 10;26, 19;21. satchidananda, Dumnezeu ca "pura existenta-pura constiinta-pura beatitudine" satsang, compania nteleptilor. saracie, 1:6.

scepticism, 19:22; vezi dubiu. sectarism, vezi dogmatism. seriozitate, 10:7. sfntul Anton, 10:26. Sfntul Spirit, vezi Aum; trinitatea crestina. Sfnta Therese d'Avila, citat, 19:24n. sfinti, mari yoghini, 12:1. sfinti si maestri, fondatori de religii, 5:5, 11, 7:23. Shankaracharya, Swami, 11:8,19:23, citate, 6:1, 20:2. Shiva, un aspect al Divinului, 20:2,2n. siddha, fiinta perfecta; vezi param mukta. simturi, natura iluzorie a,3:4,5. sinceritate, 10:19,20, 13:4, 14:10, 17:1,4, 18;3. sinucidere, 10:15. solitudine, 9:9, 15:16. solutii practice, 1:9, 11:10, 12:1. somnolenta n timpul meditatiei, cum se elimina,18;7. spatiu, 3:3. suferinta, 1:3,6,8, 2:2,4, 6:1,4-6,9, 8:1, 9:14. Suflet si Dumnezeu, 2:9, 4:tot, 7:8,13,15,25, 10:25, 16;13, 20:6; vezi copil. sunet, 16:12. suparare, 5:12, 19:18. supunere, 14:1, 15:1-3,7,8,10. S stiinta si religie, 1;2,9, 5:10, 11:8, 16:12 T tacere, 10:24, 12:3, 19:9. tentatie, 1:5, 2;4, 7:16, 10:4,7. timp, 3:3. U umilinta, 10:13, 11:5,6. V val si ocean, 3:10, 4;1,2,8, 5;15, 13;1. Vedas, 4:2. veselie, 19:15. viata, legea.., 1:9, 6:tot, 7:1, 2:tot. vieti trecute, amintiri din..,9:12,13. vindecari, 7:28, 8:1, 15:1. Vishnu, un aspect al Divinului, 20,2,2n. Y yoga, Hatha, 12:1; necesitatea..,12:tot; Raja, 12:1. Yukteswar, gurul lui Yogananda, 13:2, 15:1,13; citate, 7:1, 8:4,6, 10:21, 15:10. CUPRINS 1 - Nebunia Materialismului 2 - Adevaratul Tel al Existentei 3 - Natura Onirica a Universului 4 - Sufletul si Dumnezeu 5 - Un Dumnezeu, o Religie 6 - Legea Vietii 7 - Pacatul este Ignoranta 8 - Legea Karmei 9 - Despre Rencarnare 10 - A Transcende Karma 11 - Gratia Sinelui Suprem 12 - Necesitatea Sistemului Yoga 13 - Calea catre Infinit 14 - Necesitatea unui Guru

Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

Capitolul 15 - Rolul Discipolului Capitolul 16 - Maniere De Adore A Divinului Capitolul 17 - Cum sa ne Rugam Eficient Capitolul 18 - Despre Meditatie Capitolul 19 - Sfaturi de Ordin General Capitolul 20 - Realizarea Sinelui Index - Termenii Folositi