GONARTROZA

Gonartroza se defineste prin prezenta reumatismului cronic degenerativ la nivelul articulatiei genunchiului. Se cunoaste c aceast afectiune gonartroza are o frecvent maxim si se ntlneste la populatia vrstnic. Boala se constituie n timp ndelungat ca o consecint a uzurii cartilajelor, care si pierd elasticitatea si rezistenta la socurile mecanice din timpul mersului. . Clasificare. Gonartrozele considerate primitive - apar ca urmare a reducerii rezistentei cartilajului, cu o predilectie marcat la femei, spre vrsta menopauzei. Din 4 pacienti cu gonartroz, 3 sunt femei. Sunt frecvent ntlnite asocierile cu obezitatea (ntre 45 si 65 %) si cu varicele (ntre 20 si 44% din cazuri). Debutul clinic se situeaz la 50 de ani, localizat fiind de obicei la nivelul compartimentului femuro-patelar, pentru a difuza cu timpul la ntreaga articulatie. Gonartrozele secundare - apar dup modificari n structurile arhitecturale ale genunchiului. Debutul clinic este mai precoce, n a III-a sau a IV-a decad a vietii, este de obicei unilateral si nu se nsoteste de modificri artrozice ale celorlalte articulatii.. Statisticile medicale dau n prezent 53 % forme aparent primitive, fat de 47 % forme secundare. Gonartrozele obezilor sunt si ele secundare prin suprancrcarea impus genunchilor. Mecanisme de producere ale gonartrozei Una dintre principalele componente ale articulatiei genunchiului este cartilajul hialin. Acesta este compus din 95% apa si matrice cartilaginoas extracelular si 5% condrocite. n timpul functionrii normale a articulatiei genunchiului, cnd asupra articulatiei se exercit o presiune, cartilajul hialin elibereaz apa pe care o contine n spatiul intraarticular si n capilarele si venulele din vecintate, iar cnd acea presiune nceteaz, cartilajul hialin reabsoarbe apa pe care a eliberat-o, se hiperhidrateaz si si absoarbe cu aceast ocazie si substantele nutritive de care are nevoie. Cnd, la un moment dat, articulatia este supus la eforturi mai mari dect poate ea s duc (statul mult n picioare, mersul exagerat de mult pe jos, purtarea unor greutti mari n mini sau pe spate, supraponderea, obezitatea si uneori traumatismele - czturi, lovituri, accidente) ncep procesele de degenerare, de degradare. n final se ajunge ca la nivelul cartilajului s apar discontinuitti,ntreruperi ale cartilajului, eroziuni, neregularitti pe suprafata cartilajului hialin, care avanseaz continuu si se ajunge la ulceratii si la pierderea complet a cartilajului n anumite zone ale articulatiei. Scaderea in greutate si gonartroza - Se pare ca greutatea crescuta precede dezvoltarea gonartrozei si nu vice versa - Obezitatea-asociata cu slabiciunea cvadricepsului, ceea ce face ca la atacul solului cu talonul absorbtia socului sa fie scazuta si sa creasca incarcarea pe genunchi - Studiile au aratat ca slabiciunea pe extensie precede dezvoltarea gonartrozei si nu invers

- Scaderea in greutate este asociata cu reducerea riscului de debut si de progresie a gonartrozei - Restrictii calorice si de grasimi, cresterea activitatii fizice, comportament alimentar corespunzator Simptomatologia acestei afectiuni: Simptomul principal al gonartrozei este durerea cu localizare la nivelul genunchiului sau cu iradiere pe muschii coapsei sau gambei. Durerea este descris ca o senzatie de arsur local, durerea poate fi prezent la mobilizare sau si n repaus. Pe lng aceasta i este asociat impotenta functional si mobilizarea dificil a articulatiei si a oaselor care o alctuiesc. De asemenea pacientul mai poate acuza: - tumefactia genunchilor; - modificarea temperaturii cutanate locale; - aparitia crepitatiilor sau cracmentelor. Tratamentul complex al gonartrozei Tratamentul pacientilor cu gonartroz este foarte complex. Se recomand combinarea tratamentului farmacologic cu fizioterapia, si n cazurile avansate interventia chirurgical. Dac pacientul este supraponderal si nu slbeste, adesea terapia nu este eficienta deoarece articulatia este supus n continuare unui stres semnificativ. Terapia medicamentoasa Medicamentele utilizate se pot cataloga n cteva grupe principale: Medicamente cu actiune lent, adic fr efecte antiinflamatorii. n acest grup, intr: srurile de aur, penicilina,etc. Medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS) sunt medicamente cu actiune imediat antiinflamatorie, antialgic. Electroterapia sau cldura profund se aplic pentru efectul antalgic i musculotrop. Se folosesc toate frecventele de curent: curent galvanic n special sub forma ionogalvanizrii; bai galvanice, galvanizri, ionoforez (de ex. cu ClCa2); curenti diadinamici, pentru efecte antalgice si miorelaxante si vasculotrofice; curenti interferentiali cu efect decontracturant i antalgic; ultrasunete cu efecte antalgice, decontracturante antifibronzante, de asuplizare a structurii periarticulare. Sedintele de electroterapie se aplic zilnic timp de 10-30 minute, iar numrul lor este de 10-12 zile. Laserterapia reprezint amplificarea luminii prin emisie stimulat de radiatii i este un adjuvant pretios n afectiuni reumatologice. Laserterapia are efect: analgezic,miorelaxant, antiedematos, accelerarea microcirculatiei Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, datorit efectelor

favorabile care n functie de manevrele utilizate pot fi : efect antalgic si miorelaxant; stimularea propriocepiei cu mentinerea tonusului muscular;efectul circulator si biotrofic tisular local (tonifiant). Tratamentul kinetoterapeutic al gonartrozei Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive, active, active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici un caz sedintele de kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara supravegherea medicala a unui kinetoterapeut. Tonifierea musculara - Slabiciunea cvadricepsului reprezinta cel mai important predictor al limitarilor functionale ale membrului inferior - Extensorii puternici pot scadea impulsul incarcarii membrului inferior prin incetinirea fazei de decelerare dinaintea atacului cu talonul; se asociaza cu scaderea durerii si a dizabilitatii - Se va urmari refacerea fortei extensoare pentru ultimele 20 grade - Se executa izometrii ( daca exista inflamatie, cu precautii ptr pacientii cardiaci ), izotonii in lant kinetic deschis si inchis Mobilizare articulara - In primul rand pentru castigarea extensiei complete, apoi pentru marirea flexiei ( posturari, mobilizari active, pasive, stretching pentru cvadriceps si ischiogambieri ) - Pentru activitati functionale 70 grade ptr mers pe teren plat, 83 pentru urcat scari, 93 pentru ridicare de pe un scaun + extensie completa Efectele exercitiului fizic: - Refacere/mentinere mobilitate articulara unghiuri de mobilitate utila (ex ROM, ex stretching) - Refacere tonus muscular forta musculara, rezistenta, control muscular, control motor si coordonare, stabilitate articulara (ex isotonice, ex in lant inchis) - Echilibru si stabilitate - Echilibru si proprioceptie- se pare ca un program aerobic de mers este eficace - Protectie articulara - Complianta la exercitiu terapeutic-activitatea fizica in primele luni este cel mai puternic predictor al compliantei pe termen lung Terapie ocupationala - Rezistenta afectata-tehnici de conservare a energiei-rol important in maximizarea independentei functionale; aceasta trebuie sa se faca cu cel mai mic efort posibil, scopul nu este sa scada nivelul activitatii individuale, ci sa creasca calitatea vietii - In caz de deficit in ADL-uri-se folosesc dispozitive ajutatoare - Sporturi permise-inot, ciclism, canotaj Conditionarea aeroba si terapia acvatica - Cuprinde exercitii de conditionare aeroba, in special hidrokinetoterapie in bazine sau la cada trefla-cu dispozitive flotoare, nu este necesara abilitatea de a inota - Include un program zilnic de mers-efect aerobic+un grad de incarcare articulara pentur a ajuta

la nutritia cartilajului-usor accesibil in orice statiune balneara - Limiteaza progresia bolii, scade durerea, creste mobilitatea, creste socializarea si scade depresia Curele balneare - Au scop profilactic, terapeutic si de recuperare - Factori naturali terapeutici ( ape minerale, namoluri ) - Metode terapeutice fizicale-termoterapie, hidroterapie, electroterapie, terapie prin miscare, aplicare de factori mecanici

Obiectivele tratamentului kinetoterapic sunt: Combaterea durerii si a inflamatiei se realizeaz prin terapia medicamentoasa: analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene. Evitarea deformrilor si a posturrilor vicioase se realizeaz prin posturri care au rolul de a reduce flexumul.Se porneste de la pozitia de amplitudine maxim permis de redoare si cu ajutorul unor forte exterioare cu actiune prelungit n timp se ncearc cresterea unghiurilor de miscare. Pentru mentinerea sau refacerea fortei musculare se efectueaza exercitii izometrice pe diferite grupe musculare cum ar fi ischiogambierii( situati pe fata posterioara a coapsei) si cvadricepsul(situat pe fata anterioara a coapsei). Refacerea stabilittii se obtine prin exercitii de tonifiere a muschiului cvadriceps care face extensia gambei pe coaps, prin ngreunarea miscrilor si contractii izometrice ( ncordri ale muschiului fr deplasare de segmente). Cele mai indicate pozitii de lucru sunt: seznd, culcat si putin stnd cu sprijin, sunt indicate miscrile n apa cald, care usureaz executia. Exercitiu pentru tonifierea muschiului cvadriceps: Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins si gamba n afara mesei, membrul inferior flectat, se sprijin cu piciorul pe mas, kinetoterapeutul face priz pe fata dorsal a piciorului si pe fata anterioar distal pe gamb: pacientul execut extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut. Reluarea mersului. De obicei, mersul ncepe ntre crje fr ncrcare, apoi se ncarc cu 8-10% din greutatea corporal. ncrcarea crescnd progresiv, cnd aceasta depseste 50% se trece la sprijin n baston. Gestionarea pe termen lung (inclusiv adaptarea mediului la domiciliu, initierea unui program de recuperare ambulatorie sau la domiciliu, tratamentul in statiune etc) Este important ca pacientul sa respecte regulile de profilaxie secundara care alcatuiesc igiena ortopedica a genunchiului:

Mentinerea greutatii corporale normale Evitarea ortostatismului si a mersului prelungit Mersul cu sprijin in baston Evitarea pozitiilor de flexie maxima Evitarea mentinerii prelungite a unei anumite pozitii a genunchiului Miscari libere de flexie-extensie dupa un repaus mai prelungit si inainte de trecerea in ortostatism

Corectarea cu sustinatoare plantare a piciorului plat Evitarea tocurilor inalte Evitarea traumatismelor directe

Sporturi recomandate: inot, ciclism, canotaj Tratament balnear in statiuni cu bioclimat sedativ-indiferent, excitant-solicitant in functie de patologia asociata, mai ales in statiuni care poseda bazine pentru hidrokinetoterapie; Se va recomanda reamenajarea locuintei corespunzator cu nevoile actuale ale bolnavilor cu gonartroza:
plasarea obiectelor cu utilizare mai frecventa pe rafturi cu inaltimea situata intre talie si piept inlocuirea cazii cu cabina de dus, daca este necesar plasarea unui scaun in interiorul acesteia plasarea obiectelor in frigider pe rafturile din compartimentul superior accesul in locuinta (daca aceasta este situata la un nivel superior) se va face cu ajutorul liftului pentru a evita urcatul/coboratul scarilor inaltarea scaunului de toaleta pentru a evita flexia maxima a genunchilor plasarea unor bare de sprijin pe peretii camerelor scaune inalte