Tehnici de comercializare si cooperare economică internatională 2

banca 1

TRUE/FALSE

Precizati daca urmatorul enunt este adevarat (true) sau fals(false).

1. Licenta pentru tehnologia curenta si viitoare da licentiatului acces doar la tehno-

logia de care dispune licentiatorul la momentul incheierii contractului.

ANS: F

2. Licenta pentru tehnologie curenta da acces la tehnologia dezvoltata de licentiator

pe perioada de valabilitate a contractului.

ANS: F

3. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei

preferata de firmele mici care nu dispun de capitalul si experienta necesare pen-
tru a crea o societate mixta sau o filiala de productie in strainatate.

ANS: T

4. Abilitatea tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un an-

gajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o
trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si
poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda.

ANS: T

5. Licenta pentru tehnologie curenta da licentiatului acces la tehnologia de care dis-

pune licentiatorul la momentul incheierii contractului

ANS: T

6. De cele mai multe ori, prin licentiere se transmit si elemente tehnice si tehnolo-
gice nebrevetabile (know/how).

ANS: T

7. Know-how-ul se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experimentare.

ANS: T

8. Secretul de fabricatie este transmisibil

ANS: F

9. Secretul de fabricatie vizeaza exclusiv tehnicile aplicate in industrie.

ANS: T
10. Experienta tehnica cuprinde sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage
din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dez-
voltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum
si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.

ANS: F

11. Abilitatea tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si efi-

ciente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fi-
ind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii per-
sonale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice inde-
pendente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.

ANS: F

12. Experienta tehnica cuprinde dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un an-
gajat executa anumite operatii specifice intreprinderii din care face parte. Fiind o
trasatura proprie persoanei, ea nu constituie o valoare negociabila in sine si
poate fi transmisa altei intreprinderi numai odata cu persoana care o poseda.

ANS: F

13. Secretul de fabricatie se refera la tehnici aflate in stadiul de cercetare si experi-

mentare.

ANS: F

14. Know-how-ul cuprinde cunostintele tehnice brevetate si brevetabile.

ANS: F REF: capitolul V

15. Experienta tehnica se concretizeaza in capacitatea de a da solutii rapide si efi-

ciente reprezentand un grad inalt de activitate intelectuala, experienta tehnica fi-
ind comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin prestarea de servicii per-
sonale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta valori economice inde-
pendente, transmisibile si negociabile, ce se apropie de cunostintele tehnice.

ANS: T

16. Know-how ul este operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii
unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale unei firme.

ANS: F

17. Know-how-ul si secretul de fabricatie sunt notiuni identice.

ANS: F REF: capitolul V

18. Cunostintele tehnice cuprind sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage

din stadiul atins de tehnica mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dez-
voltare, activitate ce sta la originea avantului actual a creatiei stiintifice, precum
si al prosperitatii unor firme si a unor natiuni.
 ANS: T

19. Transferul de know-how reprezinta o tehnica de afaceri economice, prin care o

firma, cedeaza unor persoane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca
afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determin-
at.

ANS: F

20. Detinatorul unui brevet, care nu dispune de o retea de comercializare sau capa-
citate de marketing, pentru piata externa poate folosi licentierea ca un mijloc de
extindere a afacerilor sale.

ANS: T

21. Forfetarea exportului pe credit este o tehnica financiara realizata pe baza de con-
tract prin care un furnizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe
care le are de incasat ca urmare a activitatii sale, acesta asumandu-si obligatia ca
in baza unui comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.

ANS: F

22. Licentierea vizeaza transferul cunostintelor brevetate care se impart in patru cat-
egorii: abilitatea tehnica; experienta tehnica; cunostintele tehnice; procedeele.

ANS: F

23.
Obligatiile principale ale licentiatului sunt urmatoarele: obligatia de a exploata li-
centa, exploatarea fiind efectiva si loiala; obligatia de plata a pretului.

ANS: T

24. Franciza este o forma de valorifcare a drepturilor de propietate intelectuala.

ANS: T REF: capitolul V

25. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt productia
sub licenta, distributia sub franciza, coproductia si subproductia

ANS: F

26. Consultanta inginereasca reprezinta ansamblul de operatiuni care urmaresc efec-

tuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea
activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui
proiect.

ANS: F

27. Licitatiile de vanzare se mai numesc si tratative de concurenta.

ANS: F REF: capitolul III

28. Licitatiile de cumparare sunt numite si tratative de concurenta sau adjudecari

ANS: T

29. Activitatea bursei de marfuri este supravegheata si controlata de comisii guver-

namentale special constituite.

ANS: T REF: capitolul II

30. Pe pietele bursiere, profitul rezultat din capitalul investit in marfuri este mai mare
decat cel obtinut din titlurile de valori.

ANS: T

31. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se remarca preturile mai

sensibile la bursa de valori si oscilatii mai mari si mai frecvente

ANS: F

32.
Bursele de tip american – la aceste burse se utilizeaza doua categorii de con-
tracte: contractele pe bani gheata si contractele la termen.

ANS: F REF: capitolul II

33. La bursele de valori, schimbarea preturilor este influentata intr-o masura mai
mica decat la bursele de marfuri de zvonurile si informatiile publice iesite de sub
control.

ANS: F

34. Contractele futures sunt utilizate pentru a fixa pretul pentru o livrare viitoare.

ANS: F REF: capitolul II

35. Operatiunile la termen la bursele de marfuri se bazeaza mai mult pe optiuni si

mai putin pe conturile in marje specifice bursei de valori.

ANS: T

36. Prin tranzactiile forward se poate asigura aprovizionarea/defacerea de marfa sau

valori.

ANS: T REF: capitolul II

37. Spre deosebire de bursa de valori, activitatea bursei de marfuri este suprave-
gheata si controlata de comisii guvernamentale special constituite.

ANS: F

38. Caracteristic burselor de marfuri este substituirea completa a mecanismului de li-

citatie pe baza de strigare cu un sistem informatic.
 ANS: T

39. Numarul burselor de marfuri pe plan international este mai mare decat cel al
burselor de valori

ANS: T

40. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca profitul

rezultat din capitalul investit in titluri financiare este mai mare decat cel rezultat
din capitalul investit in marfuri.

ANS: F

41. Tranzactiile cu livrare amanata se incheie in baza contractelor futures.

ANS: F

42. Un contract forward consta din angajamentul partilor de a livra, respectiv a pre-
lua, la o data viitoare o marfa sau o valoare determinata, la un pret convenit la
data contractarii, daca la scadenta pozitia operatorului ramane deschisa.

ANS: F

43. Brokerii independenti sunt persoane calificate ce realizeaza tranzactii bursiere in

contul lor. Ei obtin veniturile din diferenta dintre preturile la care cumpara si cele
la care vand

ANS: F

44. Dealerii sunt persoane care actioneaza in nume propriu si solicita ordine de la
utilizatorii bursei in vederea transmiterii spre executare la bursa. Ei nu incheie
tranzactiile, ci transmit ordinele catre societatile de intermediere bursiera si deci
percep o parte din comisionul obtinut de societatile de intermediere de la clientii
lor

ANS: F

45. Contractele cash sunt contracte reprezentative la bursa si reprezinta un acord de

a cumpara sau vinde o anumita cantitate dintr-o marfa, la o data viitoare si la un
pret stabilit in momentul incheierii contractului

ANS: F

46. Contractul forward este un contract tipic bursier care se incheie in cadrul bursei.

ANS: F REF: capitolul II

47. Options consta in luarea la bursa a unei pozitii futures aproximativ egala dar
opusa cu o pozitie cash pe marfa fizica existenta sau anticipata in momentul
incheierii contractului bursier.

ANS: F
48. Pretul in contractul forward ramane neschimbat pe toata perioada de valabilitate
a contractului.

ANS: T

49. Bursele de marfuri clasice sunt piete organizate ad-hoc, care asigura con-
centrarea cererii si ofertei pentru anumite categorii de produse si servicii in
scopul efectuarii de tranzactii in conditii de concurenta si libertate contractuala.

ANS: F

50. Zona vamala libera cea mai completa forma a regimurilor vamale suspensive.

ANS: T REF: capitolul IV

51. Importul temporar reprezinta o categorie de operatiuni in care decizia de import

este conditionata de anumite evenimente ulterioare introducerii marfurilor in ter-
itoriul vamal sau cel mai adesea, se cunoaste de la inceput ca produsele respect-
ive vor fi reexportate

ANS: T

52. Operatiunile de drawback sunt de fapt operatiunile de prelucrare a unor materii

prime sau produse semifabricate, cum ar fi de exemplu prelucrarea in lohn activ
sau pasiv.

ANS: F

53. Antrepozitele industriale sunt acelea in care marfurile beneficiaza de regim sus-
pensiv daca sunt pastrate in aceeasi stare sau pot fi supuse unor operatii simple
de conditionare si ambalare.

ANS: F

54. Dupa functia lor economica, antrepozitele sunt de stocare si industriale.

ANS: T REF: capitolul IV

55. Operatiunea de drawback consta in realizarea unor importuri destinate reexpor-

tului imediat.

ANS: F REF: capitolul IV

56. In cazul factoringului clasic, factorul plateste creantele aderentului in momentul

exigibilitatii acestora, retinandu-si comisionul pentru intermedierea operatiunilor
de decontare.

ANS: F

57. Licitatiile publice sunt cele la care participa numai firmele din sectorul public, pe
baza invitatiei organizatorilor.

ANS: F
58. Licitatiile cu ridicata sunt cele in care mostre ale marfurilor sunt aduse si prezent-
ate in sala de licitatie. Se numesc astfel deoarece marfurile sunt expuse pe rafturi
speciale situate la o inaltime suficienta pentru a permite analizarea lor de catre
participanti fara a impiedica desfasurarea licitatiei.

ANS: F

59. La licitatiile de vanzare, pretul minim de strigare reprezinta acel minim la care
vanzatorul este dispus sa-si valorifice marfa

ANS: T

60. Metoda pretul maxim de strigare folosita la licitatiile de vanzare vizeaza supra-
licitarea in trepte pana la pretul maxim pe care un cumparator este dispus sa-l
achite pentru achizionarea marfii.

ANS: F

61. In cazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere, exista un organism
national cu rol de Autoritate care administreaza toate zonele ca pe un tot unitar.

ANS: F

62. Zona libera de tranzit este un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati
de depozitare si distributie a marfurilor pentru o tara vecina astfel incat sa nu fie
supuse taxelor vamale, controlului asupra importului sau alte formalitati de in-
trare/iesire specifice tarii riverane.

ANS: T

63. Portul liber este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde
un port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt aduse
fara plata taxelor vamale

ANS: T

64. Forfetarea este o tehnica financiara realizata pe baza de contract prin care un fur-
nizor transfera partial sau integral unui tert creantele pe care le are de incasat ca
urmare a activitatii sale, acesta din urma asumandu-si obligatia ca in baza unui
comision sa incaseze creantele sub forma de facturi.

ANS: F

65. Spre deosebire de scontare, forfetarea nu da institutiei financiare drept de recurs

asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.

ANS: T

66. Aderentul, ca parte in contractul de factoring, preia riscurile financiare ce deriva

din relatiile comerciale ale partenerului cu clientii sai

ANS: F
67. Factorul garanteaza impreuna cu aderentul creantele acestuia pana la limita pla-
fonului stabilit

ANS: T

68. Leasing-ul financiar presupune ca in perioada de baza sa se realizeze doar o parte

din pretul de export al obiectului contractului.

ANS: F

69. Leasing-ul brut cuprinde in ratele sale pe langa pretul de vanzare al marfii si chel-
tuielile de intretinere, service si reparatii.

ANS: T

70. Leasing-ul time sharing presupune sistemul inchirierii in timpi partajati, simultan
de catre mai multe intreprinderi

ANS: T

71. O caracteristica a euroobligatiunilor o constituie scadenta la care sunt rascumpar-

ate de catre emitent. Aceasta scadenta este de regula de 3 pana la 8 ani

ANS: F

72. Aliantele si cooperarile internationale au aparut incepand cu anii ’40 – ’50 si de-
pasesc cadrul strict al schimbului de marfa si orizontul de timp specific contracte-
lor de import – export traditionale.

ANS: F

73. Aliantele competitive sunt retele complexe de comunicatii ce se stabilesc intre

firme in vederea realizarii unor obiective lucrative in domeniul marketingului si in
cel comercial.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Licentierea este:
a. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa faca afaceri
intr-un anumit mod, loc si pe o perioada determinata;
b. operatiunea prin care licentiatorul da dreptul licentiatului sa utilizeze
cunostintele sale tehnice brevetate;
c. operatiunea prin care licentiatorul da odin licentiatului sa realizeze anu-
mite subansamble sau produse finite.
ANS: B REF: capitolul V

2. Între obligatiile licentiarului se numara:

 a. obligatia de a exploata licenta;
b. obligatia de remitere a licentei;
c. obligatia de plata a pretului.
ANS: B REF: capitolul V

3. Know-how-ul este:
a. ansamblu brevetelor netransferabile detinute de o firma;
b. ansamblul brevetelor transferabile detinute de o firma;
c. ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile detinute de o firma.
ANS: C REF: capitolul V

4. Transferul de cunostinte tehnice care nu fac obiectul unui brevet se poate face
prin:
a. transfer de know- b. cesiune; c. licentiere.
how;
ANS: A

5. Printre avantajele coproductiei se numara:

a. promoveaza afacerile printr-un management eficient;
b. necesita o riguroasa sincronizare a executarii subansamblelor;
c. potenteaza eforturile partenerilor.
ANS: C REF: capitolul V

6. Partenerii se specializeaza pe tipodimensiuni ale produsului final in cazul:

a. subproductiei de capacitate;
b. coproductiei prin partajarea componentelor produsului;
c. coproductiei prin partajarea gamei de productie
ANS: C

7. În cazul productiei la comanda:

a. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca executantului;
b. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub marca sa;
c. marfa este preluata de ordonator si prelucrata sub o marca mixta.
ANS: B

8. Subcontractarea este o forma de:

a. delocalizarea a firmei prin implantare;
b. delocalizare totala sau partiala a productiei;
c. prelungire a vietii comerciale a unui produs.
ANS: B

9. Una din principalele motivatii ale subproductiei de specialitate este reprezentata

de:
a. efectele specializarii avansate;
b. transferul de tehnologie;
c. diferentialul de cost al manoperei.
ANS: A
10. Dupa functia pe care o indeplinesc, licitatiile pot fi:
a. deschise sau inchise;
b. periodice sau ocazionale;
c. de vanzare sau de cumparare
ANS: C

11. Licitatiile de vanzare se mai numesc si:

a. adjudecari; b. tratative de con- c. auctiuni.
curenta;
ANS: C REF: capitolul III

12. Licitatiile sunt:

a. piete de marfuri cu caracteristici proprii care concretizeaza in acelasi
loc si timp oferta si cererea de marfuri;
b. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri fungibile;
c. piete specializate pe care se comercializeaza numai marfuri standardiz-
ate.
ANS: A REF: capitolul III

13. Caietul de sarcini, la licitatiile de import, are rolul:

a. unei oferte fermei; b. unei comenzi ferme; c. unei cereri de oferta.
ANS: C

14. Tranzactiile forward sunt:

a. tranzactii cu livrare viitoare
b. tranzactii cu livrare amanata
c. tranzactii cu optiuni
ANS: B REF: capitolul II

15. La bursa de marfuri:

a. oscilatiile preturilor sunt mai mici decat la bursa de valori;
b. preturile sunt mai putin sensibile decat la bursa de valori;
c. nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj este foarte mic in
raport cu profitul.
ANS: C REF: capitolul II

16. Pietele de marfuri cu caracteristici proprii, care functioneaza periodic sau ocazion-
al, dupa un ansamblu de norme si concretizeaza in acelasi loc si in acelasi timp
oferta si cererea de marfuri sunt
a. licitatiile b. bursele c. zonele libere
ANS: A

17. Contractele pe bani gheata (au comptant):

a. se incheie in incinta bursei, desi nu sunt contracte tipic bursiere;
b. sunt contracte tipice de bursa, incheiate conform reglementarilor si uz-
antelor bursiere;
c. sunt contracte care dau dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de
timp, sa cumpere de la vanzator activul de baza.
 ANS: A REF: capitolul II

18. Utilizatorii bursei sunt:

a. brokerii si comisionarii;
b. dealerii si brokerii;
c. clientii.
ANS: C REF: capitolul II

19. Put:
a. da dreptul vanzatorului, ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la
cumparator activul de baza;
b. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa cumpere de la
vanzator activul de baza;
c. da dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp, sa vanda van-
zatorului activul de baza.
ANS: C REF: capitolul II

20. Marimea optiunii este:

a. valoarea intrinseca a optiunii;
b. perioada de timp in care poate fi exercitata optiunea;
c. pretul pe care-l plateste cumparatorul in momentul dobandirii optiunii.
ANS: B REF: capitolul II

21. În cadrul unei operatiuni de hedging, producatorul care doreste sa-si asigure piata
de desfacere la termen, va deschide pe bursa o pozitie:
a. short b. long c. call
ANS: B

22. În cazul unei optiuni call pe contracte futures, cumparatorul activului este av-
antajat daca la scadenta:
a. pretul activului scade la vedere cu mai mult decat valoarea primei;
b. pretul activului creste la vedere cu mai mult decat valoarea primei;
c. pretul activului scade la vedere cu mai putin decat valoarea primei.
ANS: B

23. O pozitie short pe contracte futures, poate fi inchisa prin:

a. vanzare de contracte futures;
b. cumparare de contracte futures
c. cumparare de optiuni call
ANS: B

24. Vanzatorul unui contract futures poate vinde asupra acelui contract o optiune:
a. call b. put c. hedge
ANS: B

25. Cumparatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar.
ANS: A
26. Vanzatorul de call, va vinde la scadenta activul de baza:
a. in castig, daca pretul activului creste peste valoarea primei;
b. in pierdere, daca pretul activului scade peste valoarea primei;
c. in castig, daca pretul activului creste cu mai putin decat valoarea
primei.
ANS: C

27. Vanzatorul unei optiuni de vanzare, este in contractul de baza:

a. vanzator; b. cumparator; c. intermediar.
ANS: B

28. Contractul care obliga vanzatorul unei optiunii sa cumpere de la cumparatorul

acesteia activul de baza la un pret stabilit, daca optiunea este exercitata intr-un
interval de timp se numeste:
a. optiune put b. optiune call c. hedging
ANS: A

29. Un producator care doreste sa-si acopere pretul materiilor prime la termen, va
deschide pe piata bursiera:
a. o pozitie long pe contracte futures;
b. o pozitie short pe contracte futures;
c. o pozitie short pe contracte forward.
ANS: B

30. Daca la scadenta, pretul activului de baza creste, vanzatorul unei optiuni put
poate castiga:
a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult;
b. doar valoarea primei;
c. nu castiga.
ANS: C

31. Investitorul care deschide o pozitie lunga pe bursa:

a. a cumparat contracte futures;
b. a cumparat contracte forward;
c. a vandut contracte futures.
ANS: B

32. În cazul hedgingului lung, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat
catre:
a. cumparatorul de for- b. cumparatorul de fu- c. vanzatorul de fu-
ward; tures; tures.
ANS: C

33. În cazul hedgingului scurt, riscul evolutiei nefavorabile a pretului este transferat
catre:
a. vanzatorul de for- b. vanzatorul de fu- c. cumparatorul de fu-
ward; tures; tures;
 ANS: C

34. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza si
PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, vanzatorul de call
mizeaza la scadenta pe un castig egal cu:
a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P
ANS: C

35. Vanzatorul unei optiuni put, poate castiga la scadenta, daca pretul activului de
baza creste:
a. cu atat mai mult cu cat pretul activului creste mai mult;
b. doar valoarea primei;
c. nu castiga.
ANS: C

36. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce
valoarea primei era de 5% din valoarea activului, cumparatorul unei optiuni call:
a. va executa contractul;
b. va renunta la contract;
c. va sta la dispozitia vanzatorului de optiune
ANS: A

37. Daca pana la scadenta, pretul activului de baza creste cu 10%, in timp ce
valoarea primei era de 5% din valoarea activului, vanzatorul unei optiuni call:
a. va cere cumparatorului sa execute contractul;
b. va sta la dispozitia cumparatorului optiunii;
c. va renunta la contract si va vinde pe piata la vedere
ANS: B

38. Daca P= valoarea primei, PE= pretul de exercitare stabilit in contractul de baza
si PV=pretul la vedere al activului din contractul de baza, cumparatorul de call
are la scadenta un castig egal cu:
a. PV-P-PE b. PE+PV-P c. P-PE-PV
ANS: A

39. Acoperirea prin operatiuni bursiere a pretului la aprovizionarea cu materii prime

se face prin:
a. hedging scurt; b. hedging lung; c. hedging call.
ANS: A

40. Zona vamala libera se caracterizeaza prin:

a. amplasamentul zonei libere este pe o arie nelimitata;
b. statutul juridic al zonei este reglementat prin acte juridice interna-
tionale;
c. obiectul de activitate al zonei sunt marfurile, introduse aici fie in scopul
reexportului, fie in scopul prelucrarii.
ANS: C REF: capitolul IV
41. În functie de importanta operatiunilor desfasurate, zonele libere se clasifica in:
a. zona libera, port liber si zona de tranzit;
b. port liber, aeroport liber si antrepozit vamal liber;
c. zona libera comerciala si zona libera de fabricatie.
ANS: C REF: capitolul IV

42. Operatiunea de innobilare este o operatiune prin care:

a. se importa marfuri care nu sunt destinate reexportului imediat;
b. se scutesc marfurile de taxele vamale;
c. se prelucreaza materii prime sau materiale prefabricate.
ANS: C REF: capitolul IV

43. Printre avantajele tarii pe teritoriul careia se afla zona libera se numara:
a. utilizarea fortei de munca straine calificate;
b. dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera;
c. scutirea de impozit pe cifra de afaceri.
ANS: A REF: capitolul IV

44. Printre avantajele exportatorilor care utilizeaza zona libera se numara:

a. folosirea in mai mare masura a mijloacelor de transport nationale;
b. realizarea de stocuri de marfa necesare economiei nationale;
c. posibilitatea de a raspunde prompt la cererile pietelor apropiate.
ANS: C REF: capitolul IV

45. Amplasarea pe o suprafata de teren limitata de frontiere naturale sau artificiale si

situata in apropierea sau in interiorul unei cai de transport este caracteristica:
a. burselor de marfuri; b. licitatiilor de marfuri; c. zonelor libere.
ANS: C

46. Dupa functia economica pe care o indeplinesc organizatorii in actul de vanzare

cumparare, licitatiile pot fi:
a. de vanzare si de cumparare;
b. deschise si inchise;
c. ocazionale si organizate.
ANS: A REF: capitolul III

47. Creditul de accept este:

a. credit furnizor; b. credit de export; c. credit de prefin-
antare;
ANS: B REF: capitolul VI

48. Finantarea directa acordata importatorului de catre o banca din tara exportator-
ului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca imediat valoarea marfii este:
a. credit de accept; b. credit cumparator; c. credit de scont.
ANS: B REF: capitolul VI
49. Tehnica financiara prin care un furnizor, numit aderent, transfera total sau partial
unui tert, numit factor, creantele pe care le are de incasat ca urmare a activitatii
sale se numeste:
a. leasing; b. forfetare c. factoring:
ANS: C REF: capitolul VI

50. Împrumutul acordat de un grup de banci constituite intr-o grupare temporara,

fara personalitate juridica, unui beneficiar din alta tara este:
a. credit de prefin- b. creditul consortial; c. cofinantarea.
antare;
ANS: B REF: capitolul VI

51. Operatiunea prin care proprietarul unei afaceri, avand urgenta nevoie de fonduri
banesti, isi vinde intreprinderea unei societati de leasing si apoi o inchiriaza prin-
tr-un contract obisnuit se numeste
a. leasing brut b. leasing net c. leasing back
ANS: C

52. Tehnica de finantare a exporturilor care implica doua relatii de creditare, una in
marfa, intre exportator si importator, si una in bani, intre exportator si banca se
numeste:
a. credit cumparator;
b. credit furnizor;
c. credit de accept in favoarea exportatorului.
ANS: B

53. Una din ratiunile pentru care detinatorul unui brevet recurge la licentiere este:
a. dispune de o vasta retea de comercializare
b. lipsa unor masuri de limitare a importurilor pe pietele vizate;
c. costul prohibitiv al transportului
ANS: C

54. In cadrul licentierii, functiile de productie, coordonarea, ritmul de lucru reprezinta

elemente:
a. materiale b. informationale c. operationale
ANS: C

55. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

a. valorificarea rezervelor de materii prime si forta de munca prin apli-
carea acestora la tehnologii perfomante;
b. penetrarea, prin intermediul licentierii pe piete pe care exportul clasic
este prohibit sau dificil de realizat
c. asigurarea surselor de finantare, prin veniturile rezultate din licenta.
ANS: A

56. In cadrul licentierii, cunoasterea proceselor, experienta, deprinderile individuale

sau colective reprezinta elemente:
a. materiale b. informationale c. operationale
 ANS: B

57. Printre caracteristicile licentierii se numara:

a. vizeaza detinerea de catre licentiator a secretului realizarii unui produs;
b. este o forma a transferului de tehnologie;
c. stimuleaza exportul de masini si utilaje realizate in tara licentiatului.
ANS: B

58. Prin contractul de licentiere, titularul unui brevet :

a. acorda unui tert dreptul de folosinta asupra inventiei
b. transfera unui tert dreptul sau de proprietate asupra inventiei
c. transfera unui tert o tehnologie comerciala
ANS: A

59. Printre interesele specifice ale licentiatului se numara:

a. stimularea exporturilor de masini si utilaje;
b. repartizarea intre parteneri a zonelor de desfacere;
c. introducerea rapida a unor tehnologii avansate.
ANS: C

60. Sporul, surplusul de cunoastere ce se poate extrage din stadiul atins de tehnica
mondiala, cunostintele decurgand din cercetare, dezvoltare, activitate ce sta la
originea avantului actual al creatiei stiintifice, precum si al prosperitatii unor firme
si a unor natiuni transmise prin transfer de know-how reprezinta:
a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice
b. Experienta tehnica d. Procedeele
ANS: C

61. Licentierea reprezinta o modalitate de internationalizare a afacerilor firmei

preferata atunci cand:
a. cand segmentul de piata este extins;
b. tara vizata impune restrictii la import sau la investitiile directe;
c. nu exista oportunitati de licentiere a proceselor tehnologice auxiliare
fara acordarea dreptului de utilizare a tehnologiei de baza;
ANS: B

62. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

a. procurarea de know-how, prin intermediul cercetarilor facute in straina-
tate;
b. promovarea exporturilor de produse sub licenta;
c. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic
importul produsului respectiv.
ANS: A

63. Capacitatea de a da solutii rapide si eficiente reprezentand un grad inalt de activ-

itate intelectuala, care este comunicata in beneficiul tertilor, de obicei, prin pre-
starea de servicii personale sau sub forma de asistenta tehnica ce reprezinta
valori economice independente, transmisibile si negociabile si este transmisa prin
transfer de know-how reprezinta:
 a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice
b. Experienta tehnica d. Procedeele
ANS: B

64. Printre interesele specifice ale licentiatorului se numara:

a. ocolirea barierelor vamale nationale, care intarzie sau fac neeconomic
importul produsului respectiv.
b. valorificarea maxima si recuperarea rapida a cheltuielilor de cercetare;
c. realizarea de economii valutare pe seama reducerii reducerii importului
de marfuri similare;
ANS: B

65. Printre obligatiile principale ale licentiatorului se numara:

a. obligatia de garantie
b. obligatia de a exploata licenta
c. obligatia de plata a pretului
ANS: A

66. Din punct de vedere al intinderii obligatiilor cesionarului, contractele de productie

sub licenta se refera la:
a. brevete, marci de fabrica sau de comert si drepturi de autor;
b. programe de productie si manuale de instructiuni si programe de form-
are tehnica si profesionala;
c. licenta pentru tehnologie curenta si licenta pentru tehnologia curenta si
viitoare.
ANS: C

67. Printre obligatiile principale ale licentiatului se numara:

a. obligatia de remitere
b. obligatia de garantie
c. obligatia de a exploata licenta
ANS: C

68. Prin franciza se transmite:

a. dreptul de a utiliza cunostintele tehnice ale unei firme
b. dreptul de a face afaceri intr-un anumit mod, pe o anumita perioada de
timp, intr-un loc determinat.
c. dreptul de proprietate asupra unei inventii
ANS: B

69. Procedeele industriale propriu-zise, cat si tehnicile pentru aplicarea si optimizarea

acestora transmise prin transfer de know-how fac parte din:
a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice
b. Experienta tehnica d. Procedeele
ANS: D

70. Printre avantajele francizei se numara:

a. permit francizatului sa-si extinda activitatea printr-o retea mai densa,
 sporind astfel reputatia produselor sale
b. francizorul beneficiaza de reputatia marcii francizatului, ceea ce ii
asigura renume, clientela, expansiunea rapida a operatiunilor;
c. da posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de di-
mensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace
ANS: C

71. Dexteritatea manuala, grija si precizia cu care un angajat executa anumite oper-
atii specifice intreprinderii din care face parte transmise prin transfer de know-
how reprezinta:
a. Abilitatea tehnica c. Cunostintele tehnice
b. Experienta tehnica d. Procedeele
ANS: A

72. Printre avantajele francizei se numara:

a. independenta totala de actiune;
b. investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea expor-
turilor directe;
c. crearea de vaduri comerciale pentru produsele distribuite in acest sis-
tem si utilizarea lor si dupa incetarea francizei.
ANS: B

73. Printre dezavantajele francizorului se numara:

a. reducerea numarului participantilor la procesul distributiei
b. lipsa unei independente totale de actiune;
c. repatrierea profiturilor
ANS: C

74. Printre dezavantajele francizatului se numara:

a. imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create, dupa incetarea
francizei;
b. selectarea beneficiarilor corespunzatori;
c. probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
ANS: A

75. In cadrul subcontractarii, productia executantului este destinata:

a. comercializarii libere pe piata
b. furnizorilor de materii prime ai ordonatorului
c. satisfacerii unei nevoi determinate a ordonatorului
ANS: C

76. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

a. relatiile dintre parti sunt de scurta durata
b. relatiile dintre parteneri sunt de natura cooperarii
c. partenerii gestioneaza afacerea independent
ANS: B

77. Cooperarea prin joint venture se caracterizeaza prin:

 a. partenerii raspund individual de rezultatele activitatii societatii
b. partenerii gestioneaza afacerea independent
c. relatiile dintre parti sunt de lunga durata
ANS: C

78. Strategia “panza de paianjen” presupune:

a. crearea unor consortii apoi a unor societati mixte
b. crearea unor forme de interdependenta temporara, apoi se trece la o
preluare sau fuziune
c. crearea unei retele de aliante strategice si cooperari care graviteaza in
jurul marilor producatori.
ANS: C

79. Realizarea exporturilor complexe prin contracte separate presupune:

a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a
doua sau mai multe firme din terte tari;
b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea
intregului obiectiv;
c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de
utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si luc-
rari de infrastructura;
d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de con-
structii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si mater-
iale si prestarea de servicii.
ANS: C

80. Realizarea exporturilor complexe prin contracte globale presupune:

a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a
doua sau mai multe firme din terte tari;
b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea
intregului obiectiv;
c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de
utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si luc-
rari de infrastructura;
d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de con-
structii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si mater-
iale si prestarea de servicii.
ANS: D

81. Realizarea exporturilor complexe prin contracte la cheie presupune:

a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a
doua sau mai multe firme din terte tari;
b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea
intregului obiectiv;
c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de
utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si luc-
rari de infrastructura;
d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de con-
structii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si mater-
iale si prestarea de servicii.
 ANS: B

82. Realizarea exporturilor complexe prin cooperare tripartita presupune:

a. realizarea unui proiect industrial pentru beneficiar prin coparticiparea a
doua sau mai multe firme din terte tari;
b. se incheie un contract intre exportator si beneficiar privind realizarea
intregului obiectiv;
c. se incheie contracte intre beneficiar si terte firme pentru: furnizare de
utilaje si tehnologie, licentieri si vanzari de know-how, constructii si luc-
rari de infrastructura;
d. se incheie un contract combinat, care se refera atat la lucrarile de con-
structii montaj si infrastructura cat si la furnizarea de instalatii si mater-
iale si prestarea de servicii.
ANS: A

83. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin con-
tracte separate revine:
a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca ex-
ecutarea unora dintre acestea este transferata unui subcontractant;
b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este
raspunzator in limita contractului direct incheiat cu importatorul, coor-
donarea lucrarilor fiind in sarcina cumparatorului
c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul.
ANS: B

84. Raspunderea fata de beneficiar privind realizarea exporturilor complexe prin con-
tracte globale revine:
a. exportatorului pentru ansamblul lucrarilor si livrari, chiar daca ex-
ecutarea unora dintre acestea este transferata unui subcontractant;
b. fiecarui contractant pentru prestatia datorata iar exportatorul este
raspunzator in limita contractului direct incheiat cu importatorul, coor-
donarea lucrarilor fiind in sarcina cumparatorului
c. antreprenorului general, in baza contractului incheiat cu beneficiarul.
ANS: A

85. Realizarea exporturilor de obiective complexe prin cooperare tripartita pre-

supune:
a. inchierea de contracte la cheie; c. incheierea de contracte globale
b. incheierea de contracte separate d. crearea unui consortiu
ANS: D

86. Consultanta inginereasca consta in:

a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiect-
iv, pregatirea proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si suprave-
gherea executarii lucrarilor
b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si pu-
nerii in functiune a unui obiectiv industrial
c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si pu-
nerea in functiune a instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii
civile
 ANS: A

87. Ingineria de proces consta in:

a. o prestatie de natura intelectuala in legatura cu proiectarea unui obiect-
iv, pregatirea proiectelor in vederea punerii lor in aplicare si suprave-
gherea executarii lucrarilor
b. transmiterea catre beneficiar a procedeelor necesare cunoasterii si pu-
nerii in functiune a unui obiectiv industrial
c. proiectarea, furnizarea echipamentelor si a materialelor, precum si pu-
nerea in functiune a instalatiilor si realizarea lucrarilor de constructii
civile
ANS: B

88. Dupa marimea partizilor de marfuri comercializate, licitatiile se impart in:

a. cu ridicata si cu amanuntul
b. inchise si deschise
c. de vanzare si de cumparare
ANS: A

89. Principalele etape ale pregatirii, organizarii si desfasurarii licitatiilor de

cumparare, din punct de vedere al organizatorilor sunt:
1.adjudecarea;
2.deschiderea, evaluarea, analiza si compararea ofertei;
3.receptionarea ofertelor si garantiilor;
4.comunicarea rezultatului licitatiei;
5.anuntarea licitatiei prin publicitatea comerciala sau trimiterea invitatiilor;
6.restituirea garantiilor;
7.preselectia;
8.angajarea de tratative;
9.incheierea contractului;
10.elaborarea documentelor licitatiei, cu deosebire intocmirea caietului de sarcini.
Indicati varianta care prezinta cele 10 etape in ordinea derularii lor.
a. 5,8,2,6,1,9,7,4,3,10 c. 7,9,3,5,2,8,1,10,4,6
b. 2,7,9,3,5,10,4,8,1,6 d. 5,10,3,7,2,8,1,4,6,9
ANS: D

90. Principalele etape si activitati pentru firmele participante la licitatiile de

cumparare sunt:
1.elaborarea ofertei;
2.participarea la tratative;
3.receptionarea mesajului lansat prin mijloacele de publicitate comerciala sau
prin invitatii;
4. retragerea garantiei in cazul in care licitatia a fost pierduta sau depunerea
garantiei de buna executare si incheierea contractului in cazul castigarii licit-
atiei;
5.procurarea garantiilor, depunerea documentelor de participare, respectiv a
ofertelor, a garantiei bancare si a taxelor de participare;
6.cumpararea caietului de sarcini;
7.primirea rezultatului.
Identificati varianta care prezinta etapele in ordinea derularii lor
a. 2,7,6,3,5,4,1 c. 1,7,5,6,4,2,3
 b. 3,6,1,5,2,7,4 d. 1,5,7,2,6,3,4
ANS: B

91. In cadrul licitatiilor de cumparare, receptionarea ofertelor si garantiilor este o sar-

cina care revine:
a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului
ANS: C

92. In cadrul licitatiilor de cumparare, procurarea garantiilor este o sarcina care rev-
ine:
a. vanzatorului b. cumparatorului c. organizatorului
ANS: B

93. Printre avantajele zonelor libere se numara

a. dezvoltarea activitatii de prelucrare intr-un ritm mai rapid decat a celei
de prelucrare;
b. dezvoltarea unui sistem administarativ care sa gestioneze functionarea
zonelor libere;
c. acordarea unor reduceri sau scutiri de impozite pe perioada de determ-
inare.
ANS: C

94. Printre caracteristicile zonelor libere se numara:

a. amplasamentul zonei libere este de regula nelimitat;
b. statutul juridic al zonei permite accesul marfurilor in regim vamal nor-
mal;
c. activitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt
supuse marfurile in cadrul acesteia.
ANS: C

95. In functie de facilitatile de export acordate distingem urmatorele categorii de

zone libere:
a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale,
aeroporturi libere, antrepozite vamale libere, zona de tranzit;
b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber;
c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare.
ANS: B

96. In functie de natura operatiunilor realizate, localizarea geografica si destinatia

marfurilor distingem urmatorele categorii de zone libere:
a. porturi libere, zone de export, zona industriala, zone libere comerciale,
aeroporturi libere, antrepozite vamale libere, zona de tranzit;
b. zona libera, portul liber, zona de tranzit, perimetrul liber;
c. zone libere comerciale, zone libere de prelucrare.
ANS: A

97. In cazul factoringului la scadenta

a. factorul acorda un credit aderentului pana in momentul scadentei cred-
 itului furnizor acordat de exportator importatorului
b. factorul plateste facturile in momentul preluarii acestora;
c. factorul plateste creantele aderentului in momentul exigibilitatii acest-
ora.
ANS: C

98. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call c. pozitia cumparatorului de put

b. pozitia vanzatorului de put d. pozitia cumparatorului de call
ANS: D

99. Figura de mai jos reda grafic:

 a. pozitia vanzatorului de call c. pozitia cumparatorului de put
b. pozitia vanzatorului de put d. pozitia cumparatorului de call
ANS: C

100. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call c. pozitia cumparatorului de put

b. pozitia vanzatorului de put d. pozitia cumparatorului de call
ANS: A
101. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia vanzatorului de call c. pozitia cumparatorului de put

b. pozitia vanzatorului de put d. pozitia cumparatorului de call
ANS: B

102. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia de cumparare pe futures c. pozitie scurta pe futures

b. pozitia de vanzare pe futures d. pozitie short futures
 ANS: A

103. Figura de mai jos reda grafic:

a. pozitia de cumparare pe futures c. pozitie long pe futures

b. pozitia lunga pe futures d. pozitie short futures
ANS: D

104. Decizia asupra echipamentului, firmei producatoare, a modelului si a marcii

termenul de livrare, garantie, instalare si service ce urmeaza a fi cumparat in
leasing revine:
a. chiriasului c. furnizorului
b. societatii de leasing d. finantatorului
ANS: A

105. Contractul de vanzare – cumparare a bunului solicitat a fi achizitionat in leasing

se incheie intre:
a. utilizator si finantator c. finantator si producator
b. utilizator si producator d. chirias si utilizator
ANS: C

106. Contractul de leasing indirect se incheie intre:

a. chirias si finantator c. finantator si producator
b. utilizator si producator d. chirias si utilizator
ANS: A

107. Contractul de leasing direct se incheie intre:

a. chirias si finantator c. finantator si producator
b. utilizator si producator d. chirias si utilizator
 ANS: B

108. Euroobligatiunea standard are scadenta:

a. fixa b. retractibila c. extensibila d. nu este in-
scrisa
ANS: A

COMPLETION

Completati spatiile din enuntul urmator:

In redactarea raspunsului, va rugam sa nu folositi diacritice sau semne de punc-
tuatie. Separarea cuvintelor se va face cu un singur spatiu. De asemenea, sub-
stantivele trebuie declinate si acordate astfel incat sa se potriveasca in propozit-
ie.

1.
.............................................este operatiunea prin care o firma dobandeste, in
schimbul platii unui pret, dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale
unei firme .

ANS:
Productia sub licenta
licentierea
licenta

2. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontract-

anti a unor produse finite identice cu cele realizate de ordonator, care preia pro-
ductia executantului si o desface sub marca proprie.

ANS: capacitate

REF: capitolul V

3. Subproductia de ................................ presupune fabricarea de catre subcontract-

anti, in urma unei specializari mai accentuate, a unor subansamble ce urmeaza
a fi integrate in produsul finit la ordonator.

ANS: specialitate

REF: capitolul V

4. ....................................................reprezinta ansamblul de operatiuni care ur-

maresc efectuarea de investitii in conditii de eficienta maxima si cuprind totatlit-
atea activitatilor anterioare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea
unui proiect.

ANS: Asistenta inginereasca

REF: capitolul V
5. Prin ............................................... se intelege acordarea de asistenta in vederea
organizarii unor activitati economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii
unor intreprinderi sau institutii prin formarea unor recomandari de ordin economic
sau tehnic.

ANS: consultanta inginereasca

6. ........................................... este documentul cel mai important al mecanismului

unei licitatii de import, indeplineste functia de cerere de oferta si cuprinde con-
ditiile tehnice, economice (comerciale) si generale.

ANS:
Caietul de sarcini
Caietul de conditii
caietul de sarcini sau de conditii
caietul de conditii sau de sarcini

7. Ordinele utilizate pe bursa pot fi:......................................,

................................................... si ................................................

ANS:
ordine de plata ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii
ordine de plata ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret
ordine cu limita de pret ordine de stopare a pierderii ordine de plata
ordine cu limita de pret ordine de plata ordine de stopare a pierderii
ordine de stopare a pierderii ordine de plata ordine cu limita de pret
ordine de stopare a pierderii ordine cu limita de pret ordine de plata
de plata cu limita de pret de stopare a pierderii
de plata de stopare a pierderii cu limita de pret
cu limita de pret de stopare a pierderii de plata
cu limita de pret de plata de stopare a pierderii
de stopare a pierderii de plata cu limita de pret
de stopare a pierderii cu limita de pret de plata

REF: capitolul II

8. Un contract ........................... consta din angajamentul partilor de a livra sau de a

prelua, la o data viitoare, o marfa determinata, la un pret convenit in momentul
incheierii contractului.

ANS: futures

REF: capitolul II

9.
Numarul marfurilor care se negociaza la bursa pe plan mondial este foarte re-
strans, sub ..........

ANS:
200
doua sute

REF: capitolul II
10. Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca marfurile pentru a fi tranzac-
tionate la bursa sunt:
1. sa fie .....................;
2. sa poata fi ............................;
3. sa poata fi ...........................(cu exceptia animalelor vii)

ANS:
fungibila standardizata depozitata
inlocuita standardizata depozitata
inlocuibila standardizata depozitata

11. La bursele europene se practica tot doua categorii de contracte:

....................................... si ................................................

ANS:
contractele pe bani gheata contractele a terme
contractele a terme contractele pe bani gheata
pe bani gheata a terme
a terme pe bani gheata

12.
Pietele bursiere cuprind doua mari categorii de tranzactii: tranzactiile care se
efectueaza in afara bursei ................. si tranzactiile realizate in interiorul bursei
....................................

ANS:
forward futures options
forward options futures

13. ........................................ se deschide de catre vanzatori sau de catre cumpar-

atori la firmele broker cu care lucreaza.

ANS: Contul in marja

14. La bursele de ................... nivelul comisionului perceput de agentiile de brokeraj

este foarte mic in raport cu profitul, avandu-se in vedere deverul mare al operati-
unilor

ANS: marfuri

15.
Bursele de tip american utilizeaza doua categorii de contracte:
....................................... si ..............................................

ANS:
contracte cash contracte futures
cash futures
contracte futures contracte cash
futures cash

REF: capitolul II
16. Cand disponibilul in cont scade sub marja de mentinere, brokerul trimite clientului
un ..................... iar daca clientul nu poate sa faca noi depuneri, brokerul poate
............. una sau mai multe pozitii, pana cand disponibilul in cont intra in limitele
marjei

ANS:
apel in marja anula
apel in marja inchide

17. .......................................................... asigura atat marcarea zilnica la piata a poz-

itiilor futures, cat si compensatia globala a tranzactiilor care se fac la bursa.

ANS:
Casa de compensatie (de clearing)
Casa de compensatie
Casa de de clearing
Casa de compensatie sau de clearing
Casa de clearing sau de compensatie

18. ......................................................este un contract in forma negociabila care da

dreptul cumparatorului ca intr-o perioada de timp sa cumpere de la vanzatorul
optiunii activul de baza, la un pret stabilit prin contract (pretul de exercitare).

ANS:
Optiunea de cumparare (call)
optiunea de cumparare sau call
optiunea de cumparare
call
call sau optiunea de cumparare

19. In compararea burselor de marfuri cu bursele de valori se observa ca schimbarea

preturilor este influentata intr-o masura mai mica la bursele de ..................... de
zvonurile si informatiile publice iesite de sub control.

ANS: marfuri

20.
La bursele europene, ............................................................. la fel ca si contrac-
tele cash nu sunt considerate de bursa propriu-zis. Cu toate ca se incheie in
incinta bursei, ele au ca obiect marfuri fungibile si sunt executate in cateva zile
de la executarea lor, cu plata in numerar.

ANS:
Contractele pe bani gheata (au comptant)
Contractele pe bani gheata
Contractele au comptant
Contractele pe bani gheata au comptant

REF: capitolul II

21.
Contractele la termen (a terme) pot fi: .......................................................
sau ......................................................
 ANS:
contracte ferme contracte conditionale
contracte conditionale contracte ferme
ferme conditionale
conditionale ferme

REF: capitolul II

22. Contractele la termen pot fi:

- contractele in care obligatiile partilor sunt irevocabile si executabile la ter-
menul convenit asa cum au fost contractate, care se numesc
.................................. ;
- contracte in care obligatiile partilor sunt reziliabile prin plata unei prime,
care se numesc .................................................
.

ANS:
Contracte ferme contracte conditionale
Contracte ferme operatiuni cu prima
Contracte ferme contracte conditionale sau operatiuni cu prima
Contracte ferme operatiuni cu prima sau contracte conditionale

23. ............................................... este un contract in forma negociabila, care da drep-

tul cumparatorului optiunii ca intr-o anumita perioada sa vanda activul de baza
vanzatorului acestuia la un pret stabilit prin contract.

ANS:
optiunea de vanzare (put)
optiunea de vanzare put
optiunea de vanzare sau put
put
optiunea de vinzare
optiunea de vinzare (put)
optiunea de vinzare put
optiunea de vinzare sau put
optiunea de vinzare

24.
........................................... inseamna adaptarea zilnica a contractelor futures deja
incheiate in raport cu evolutia cursurilor futures pe piata.

ANS: Marcarea la piata

REF: capitolul II

25.
Tranzactiile la termen derulate pe piata bursiera pot fi:
- cu livrare amanata sau .................
- cu livrare viitoare sau ......................;
- cu optiuni sau....................

ANS: forward futures options

26. Functia principala a bursei este de ..............................................

ANS:
formare a cursurilor
formare a preturilor
formare a cursului
formare a pretului

27. ................................ reprezinta cea mai completa forma a regimurilor vamale sus-
pensive.

ANS:
Zona vamala libera
zona libera

28. Printre principalele operatiuni specifice zonelor libere se numara ....................., in

care marfurile din import sunt introduse direct si beneficiaza de suspendare tem-
porala a taxelor si restrictiilor vamale.

ANS: antrepozitele

29. ..............................................consta in realizarea unor importuri care nu sunt des-

tinate reexportului imediat sau care frecvent isi gasesc plasament pe pietele ex-
terne. In aceste cazuri se realizeaza un import obisnuit platindu-se taxele afer-
ente, urmand sa se determine ulterior destinatia definitiva a marfii respective

ANS:
Operatiunea de drawback
drawback
drawback-ul
drawbackul

30. Toate marfurile de natura straina sau nationala, cu exceptia celor

.................................., pot fi introduse in zona libera, inmagazinate, expuse, van-
dute, dezasamblate si reconditionate, triate, combinate cu alte marfuri straine
sau nationale ori supuse altor manipulari sau transformari industriale autorizate,
fara a fi supuse legislatiei vamale a tarii respective

ANS:
care sunt prohibite la import
prohibite la import
care sunt interzise la import
interzise la import

31. .................................este un credit bancar acordat exportatorului atunci cand

acesta consimte partenerului sau o amanare de plata pentru marfa livrata in
strainatate.

ANS: Creditul furnizor

32. ..................................... este o finantare directa acordata importatorului de catre
o banca din tara exportatorului pentru a-i permite cumparatorului sa plateasca
imediat contravaloarea marfii.

ANS: Creditul cumparator

33. .................................................consta in transmiterea creantelor, provenite din

operatiunile de comert exterior efectuate pe credit, unei institutii financiare spe-
cializate care le plateste imediat, urmand sa se recupereze contravaloarea acest-
ora, la scadenta de la debitorul importator.

ANS:
Forfetarea exportului pe credit
forfetarea

34. Spre deosebire de scontare, ........................... nu da institutiei financiare drept de

recurs asupra vanzatorului creantei in cazul unei defectiuni de plata a debitorului.

ANS: forfetarea

35. În cadrul operatiunii de leasing, .........................................hotaraste asupra ech-

ipamentului de care are nevoie, asupra intreprinderii producatoare, a modelului si
a marcii, specifica clar orice insusire speciala dorita a bunului, termenul de liv-
rare, garantie, instalare si service.

ANS:
chiriasul utilizator
chiriasul
utilizatorul

36. Principalele forme ale cooperarii industriale intre firme separate sunt
.............................. si ...........................

ANS:
subproductia (sau subcontractarea) coproductia (sau productia in comun)
subproductia sau subcontractarea coproductia sau productia in comun
subproductia coproductia
subproductia productia in comun
subcontractarea coproductia
subcontractarea productia in comun

37. Din punctul de vedere al ordonatorului, ............................. este o forma de realiz-

are a productiei in varianta descentralizata, spre deosebire de productia integrata
care presupune realizarea intregului volum de marfuri destinate pietei sau a tu-
turor componentelor produsului finit in cadrul aceleiasi firme.

ANS:
subcontractarea
subproductia

38. Leasing-ul ......... este operatiunea prin care proprietarul, avand urgenta nevoie de
fonduri banesti, isi vinde un echipament unei societati de leasing si apoi o
inchiriaza printr-un contract obisnuit.
 ANS: back

39. Leasing-ul ....................... se foloseste in scopul promovarii vanzarilor. Astfel, pen-

tru promovarea vanzarilor unor masini si utilaje, acestea sunt inchiriate pe peri-
oade scurte in mod experimental cu conditia ca dupa expirarea acestei perioade,
bunurile sa fie achizitionate de clienti, daca sunt corespunzatoare cerintelor, sau
restituite daca prezinta neajunsuri.

ANS: experimental

40. .............................. reprezinta o mobilizare de capitaluri pe termen mediu, de reg-

ula purtand scadente intre 3 si 8 ani, prin apelare la piata eurocreditelor. Ele sunt
acordate de un grup de banci constituite intr-un consortiu sub conducerea unei
banci coordonatoare, care incheie contractul cu beneficiarul, organizeaza si coor-
doneaza consortiul si actioneaza ca mandatar al acestuia. In general consortiul
este international, dar banca coordonatoare este de regula din tara beneficiarului.

ANS: Eurocreditele

MATCHING

Identificati definitia care corespunde urmatorului concept/urmatoarelor concepte:

a. este reprezentat de ansamblul cunostintelor tehnice nebrevetabile, det-
inute de o firma, pe care acesta intelege sa le pastreze in secret pentru
a le exploata ea insasi si/sau sa le transmita, in anumite conditii, tertilor
interesati.
b. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme
executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza document-
atiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, com-
ponente, piese ce urmeaza a fi integrate in produsul finit la ordonator.
c. forma de cooperare prin care doi sau mai multi parteneri din tari diferite
desfasoara in comun, in cadrul unei entitati independente, cu personal-
itate juridica, activitati de productie, marketing si comercializare, finan-
ciare, etc, prin partajarea beneficiilor si a riscurilor afacerii
d. ansamblul de operatiuni care urmaresc efectuarea de investitii in con-
ditii de eficienta maxima si care cuprind totalitatea activitatilor anteri-
oare, concomitente si ulterioare care insotesc realizarea unui proiect.
e. o tehnica de afaceri economice, prin care o firma, cedeaza unor per-
soane sau firme individuale, dreptul sau privilegiul sa faca afaceri intr-
un anumit mod, pe o anumita perioada de timp, intr-un loc determinat.
f. intelegerea dintre doua firme sau tari diferite de a fabrica independent,
sub aspect tehnic, anumite subansamble si de a-si livra elementele fab-
ricate pentru a se efectua asamblarea in vederea obtinerii produsului fi-
nit.
g. relatia contractuala intre o firma principala si una sau mai multe firme
executante in temeiul carora subcontractorii fabrica, pe baza document-
atiei tehnologice a ordonatorului, produse finite sau subansamble, com-
ponente, piese identice cu cele realizate de firma principala care sunt
livrate contra cost acestuia, care asigura si comercializarea (integrala
sau partiala) pe piata internationala, sub marca sa.
h. operatiunea prin care o firma dobandeste, in schimbul platii unui pret,
 dreptul de a utiliza cunostintele tehnice brevetate ale alteifirme
i. se intelege acordarea de asistenta in vederea organizarii unor activitati
economice, a perfectionarii conducerii si a functionarii unor intreprinderi
sau institutii prin formarea unor recomandari de ordin economic sau
tehnic
1. subproductia de capacitate
2. coproductia
3. licentierea
4. joint venture
5. franciza
6. know how
7. subproductia de specialitate
8. asistenta inginereasca
9. consultanta inginereasca

1. ANS: G
2. ANS: F
3. ANS: H
4. ANS: C
5. ANS: E
6. ANS: A
7. ANS: B
8. ANS: D
9. ANS: I

Sistemul de distributie sub franciza implica

1.folosirea reciproca a resurselor materiale;
2.posibilitatea francizorului sa-si ceeze un sistem de distributie de dimensiuni mai
mari decat i-ar permite propriile mijloace;
3.selectarea beneficiarilor corespunzatori;
4.extinderea activitatii francizorului printr-o retea mai densa, sporind astfel repu-
tatia produselor sale;
5.beneficii pentru francizat prin utilizarea marcii francizorului, ceea ce ii asigura
renume, clientela, expansiunea rapida a operatiunilor;
6.anihilarea concurentei pe anumite piete;
7.lipsa unei independente totale de actiune;
8.relatiile de colaborare intre cei doi parteneri, excluzand atat deplina independ-
enta a franchiserului, cat si prestatiile de suprematie a franchisorului;
9.existenta unei legaturi si a unei asistente permanente intre parti duce la di-
minuare riscului falimentului;
10.imposibilitatea utilizarii vadurilor comerciale create pentru produsele dis-
tribuite sub franciza, daca sistemul inceteaza;
11.cresterea ratei profitului si mai ales a masei acestuia
12.organizarea eficiente a intregii activitati
13. castigarea unei cote importante din piata;
14.un consum de capital pentru initierea operatiunii;
15.reducerea numarului participantilor la procesul distributiei
16.posibilitatea obtinerii unor incasari valutare superioare
17.investitii reduse si risc valutar scazut in comparatie cu folosirea unor exporturi
directe prin constituirea de magazine in strainatate;
18.dificultati legate de repatrierea profiturilor;
 19.realizarea de exporturi de produse respinse de canalele conventionale ale
pietei;
20.ocuparea si instruirea fortei de munca;
21.surmontarea posibilitatilor de patrundere pe piete care admit numai dis-
tribuitori locali.
22.probleme de control si indrumarea activitatii beneficiarilor.
Se dau urmatoarele grupari ale implicatiilor de mai sus:
a. 1,2,5,7,11,16,18,20,21,22 e. 1,2,4,5,6,8,9,11,12,13,15,16,17,1
9,20,21
b. 5,7,8,9,10,13,14,22 f. 14,15,17
c. 2,3,4,5,7,11,12,13,15,20 g. 7,10
d. 3,14,18,22 h. 18,19,20
10. Identificati avantajele francizei
11. Identificati dezavantajele francizatului
12. Identificati dezavantajele francizorului

10. ANS: E
11. ANS: G
12. ANS: D

Se dau urmatoarele obligatii:

1.livrarea documentatiei in termenul stabilit;
2.punerea la dispozitia partenerului a dreptului de a exploata o tehnologie brev-
etata
3.asigurarea aprovizionarii de la partener sau terti pentru subansamblele, piesele,
componente, etc, pe care nu le-a asimilat in productie;
4.asigurare asistentei tehnice necesare, pe o perioada determinata;
5. garantarea existentei si validitatii dreptului de folosinta a unui brevet transmis
6.asigurarea pe o perioada de timp convenita, a pieselor de schimb pentru prod-
usele livrate partenerilor.
7. livrarea catre partener, dupa un grafic de esalonare lunara sau trimestriala, a
cantitatii anuala de produse pe care acesta s-a obligat prin contract s-o preia;
8.asigurarea formarii si specializarii cadrelor care participa la actiunea de cooper-
are;
9.pastrarea secretului de fabricatie
10.livrarea cu titlu gratuit a modelelor de referinta pentru compararea caracter-
isticilor tehnice ale produselor la verificari.
a. 3,6,7 d. 2,5
b. 1,2,4,5,7 e. 3,5,7,10
c. 2,7,8,9 f. 1,4,8,10
13. Identificati obligatiile suncontractantului in cadrul subproductiei
14. Identificati obligatiile ordonatorului in cadrul subproductiei
15. Identificati obligatiile licentiatorului

13. ANS: A
14. ANS: F
15. ANS: D

Din urmatoarele caracterizari ale diferitelor tipuri de zone libere, identificati care
corespunde conceptului/conceptelor de mai jos:
a. este mai putin dotat decat zona libera si este suprafata ce cuprinde un
 port intreg si localitatea ce-l inconjoara, in care marfurile straine sunt
aduse fara plata taxelor vamale
b. este axata pe operatiuni comerciale. In principal, prelucrarea bunurilor
este limitata la operatii simple cum ar fi: etichetarea, reambalarea si al-
tele (se intalnesc in tarile dezvoltate)
c. un port al unei tari riverane in care s-au creat facilitati de depozitare si
distributie a marfurilor pentru o tara vecina; facilitatile acordate permit
ca marfurile de tranzit sa nu fie supuse taxelor vamale, controlului
asupra importului sau alte formalitati de intrare iesire specifice tarii
riverane;
d. situate la frontiera dintre o tara dezvoltata si una in curs de dezvoltare,
in cadrul lor desfasurandu-se mai ales activitati industriale;
e. situate langa frontiere si in porturi, fiind folosite pentru stocarea marfur-
ilor necesare consumului in regiunile invecinate
f. sunt zone in care are loc prelucrarea bunurilor, existand tendinta de a
stabili industrii in zonele respective (specifice tarilor in curs de dezvol-
tare).
g. nu este liber complet fata de taxele de import si alte mecanisme de
control ale importurilor; unele perimetre libere ofera facilitati de vama
la importul de produse alimentare, medicamente, bunuri de larg con-
sum de prima necesitate si bunuri capitale;
h. infiintate pe insule de organizatii transnationale si companii de navig-
atie axate pe operatii simple;
16. portul liber
17. zone libere de depozitare
18. zona libera comerciala
19. zone portuare scutite de impozite
20. zona de tranzit
21. zone libere de fabricatie
22. perimetrul liber
23. zone libere de frontiera

16. ANS: A
17. ANS: E
18. ANS: B
19. ANS: H
20. ANS: C
21. ANS: F
22. ANS: H
23. ANS: D

Din urmatoarele caracterizari ale modalitatilor de finantare a exporturilor, identi-

ficati varianta care corespunde conceptului/conceptelor de mai jos:
a. se acorda exportatorilor credite pe baza unor documente care atesta
existenta marfurilor pregatite pentru export. Valoarea creditului nu de-
paseste 80% din valoarea marfurilor gajate
b. se acorda unei firme exportatoare pe baza creantei acesteia fata de cli-
entul sau din strainatate;
c. se acorda in situatia in care banca acceptanta, in conformitate cu con-
ditiile stipulate in conventia de credit, accepta cambii trase asupra sa in
favoarea importatorului si destinate sa achite exportatorul care este cli-
 entul ei; in acest caz, exportatorul este platit la vedere, iar importatorul
ramane debitor fata de banca;
d. se acorda pentru produse de valoare mare, cu ciclu lung de fabricatie
sau se acorda unor producatori – exportatori cu flux continuu si ridicat
de exporturi.
e. consta in vanzarea unui titlu de credit unei banci inainte de scadenta cu
scopul ca beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin sa trans-
forme creanta pe care o are asupra unui tert intr-o suma lichida, fara sa
mai astepte scadenta.
f. se acorda in cazul in care importatorul nu accepta utilizarea titlurilor de
credit; exportatorul are posibilitatea sa traga o cambie asupra bancii
sale; banca accepta cambia pentru o scadenta ce nu depaseste de reg-
ula, 180 de zile.
24. avansul in valuta
25. creditul de scont
26. creditele de prefinantare
27. creditul de accept in favoarea exportatorului
28. creditul de accept acordat importatorului
29. avansul pe documente de credit

24. ANS: B
25. ANS: E
26. ANS: D
27. ANS: F
28. ANS: C
29. ANS: A