Sunteți pe pagina 1din 10

PREGATITI-VA PENTRU EURO Euro (ISO EUR, cu simbolul ) este moneda oficial a 17 din cele 27 de state membre ale

Uniunii Europene.[1] Aceste state, cunoscute colectiv ca Zona euro, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembur g, Malta, Olanda, Portugalia,Slovacia, Slovenia i Spania. Euro mai este folosit cu acordul comunitii n Monaco, San Marino i Vatican, iar trei alte state Andorra, Kosovo(nerecunoscut ca stat de ctre Romnia i Republica Moldova) i Muntenegru utilizeaz moneda european fr s aib acordul UE. Estimrile arat c moneda euro este folosit zilnic de aproximativ 327 de milioane de europeni. Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsi a intrat pe pieele internaionale la 1 ianuarie 1999, nlocuind aa-numita unitate monetar european (ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdus n circulaie nlocuind n cele din urm monedele naionale din Zona euro. Un euro este subdivizat n 100 de ceni, numii i centime n rile vorbitoare de limbi romanice, sau lept () n Grecia. La sfritul anului 2010, proporia euro n cazul rezervelor valutare globale era de 26,3% cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua moned de rezerv a lumii dup dolar[2]. n prezent statele membre participante la euro sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxembur g,Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia i Spania. Aceste ri sunt numite frecvent Zona euro sau Euroland. Exista o zona euro, care cuprinde 12 tari: Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda si Spania. Monedele acestor tari au disparut treptat, intre 1 ianuarie si 28 februarie 2002. Data de 27 ianuarie 2002 a fost ultima zi pentru guldenul olandez, 9 februarie pentru lira irlandeza, 17 februarie pentru francul francez, iar data de 28 februarie va fi ultima zi in care va circula silingul austriac, francul belgian, marca finlandeza, drahma greceasca, lira italiana, francul luxemburghez, escudo portughez, peseta spaniola. De la 1 martie 2002, in toate cele 12 tari amintite va circula o moneda unica: EURO. Trei tari, Marea Britanie, Danemarca si Suedia, din motive diferite au decis sa amane trecerea la moneda unica. Dar trecerea la Euro este o problema vitala pentru intreaga Uniunue Europeana. Se fac mari eforturi, materiale si financiare, pentru ca mediile de afaceri sa-si adapteze echipamentele pentru utilizarea noii monede si sa faca tot posibilul pentru cresterea competitivitatii firmelor in cadrul pietei unice. Bancile din Romania sunt pregatite pentru conversie. Banca Nationala s-a implicat direct in activitatile menite sa asigure pregatirea publicului romanesc si a mediilor de afaceri. BNR va mai publica cursurile de schimb in lei pentru valutele din zona euro, pana la data la care acestea isi vor pierde puterea circulatorie si cursul legal. Acest moment, difera de la o tara la alta, dar nu va fi ulterior datei de 28 februarie 2002. Dupa aceasta data, tabelul cu ratele de schimb va avea o alta infatisare. BNR asigura coordonarea procesului de trecere la euro in tara noastra. Banca Nationala este implicata intr-o ampla campanie mediatica, al carui scop este acela de a transmite publicului toate elementele necesare finalizarii fara sincope a tranzitiei catre moneda unica europeana. Numerarul detinut in valute din zona euro va putea fi schimbat la banci sau la case de schimb particulare. Ziua de 1 ianuarie 2002, ziua E, a fost punctul culminant al unei etape de 6 ani, etapa in care un grup de tari europene s-au pregatit pentru a putea utiliza o singura moneda, inlaturand astfel barirele sistemelor monetare nationale.

Euro este moneda unica a Uniunii Economice si Monetare, adoptata la 1 ianuarie 1999. Semnul pentru moneda unica este E, cu doua linii orizontale, clar marcate, inspirat din litera greceasca epsilon, ca referinta la leaganul civilizatiei europene si la prima litera din cuvantul Europa. Liniile paralele reprezinta stabilitatea euro. In intampinatrea zilei e s-au tiparit 14,9 miliarde de bancnote, s-au batut 51,5 miliarde de monede si la data de 11 ianuarie 2002 aproximativ 10 miliarde euro sa fie pusi imediat in circulatie pentru a inlocui monedele nationale. Realizata de Robert Kalina, de la Imprimeria Bancii Centrale a Austriei, grafica bancnotelor euro este strans legata de de mostenirea culturala europeana, fara sa prezinte insa momente reale, ci simboluri. Desenele lui sunt inspirate din tema Ani si stiluri in Europa, fiind reprezentative pentru toate statele membre. Ferestrele si portile ce domina aversul fiecarei bancnote simbolizeaza spiritul european de deschidere si cooperare. Cele 12 stele, desenate pe bancnote, reprezinta dinamismul si armonia europei contemporane. Reversul bancnotelor infatiseaza poduri ilustrand aceleasi perioade arhitecturale, constituindu-se intr-o metafora a apropierii dintre popoarele europene si dintre Europa si restul lumii. Podurile, plecand de la cele foarte vechi si ajungand la podurile suspendate sofisticate, caracteristice erei moderne, sugereaza si ele comunicarea continua si extinsa, existenta atat intre tarile europene, cat si intre toate tarile lumii. Referitor la monede, pe o fata a acestora sunt reprezentate grafic simbolurile nationale asupra carora a decis fiecare stat membru. Fata comuna tuturor monedelor, desenata de Luc Luycx de la Monetaria Regala Belgiana, reprezinta o harta a Uniunii Europene, pe un fond de linii transversale la care sunt atasate stelele. Monedele de 1, 2 si 5 eurocenti pun accentul pe locul europei in lume, in timp ce monedele de 10, 20 si 50 de eurocenti descriu Uniunea ca o grupare de natiuni individuale. Monedele de 1 si 2 euro sugereaza Europa fara granite. Incepand cu 1 ianuarie 2002 vor iesi treptat de pe piata 12 monede nationale, care vor fi inlocuite cu EURO. Trecerea de la o moneda la alta se face pe baza unor rate de conversie fixe. Monedele si bancnotele care ies din circulatie vor avea un termen de preschimbare stabilit de fiecare tara.

EURO COTATII Tara Belgia Germania Grecia Spania Franta Sfarsitul perioadei de Ultima zi de schimbare a Ultima zi de schimbare a circulatie a monedelor monedelor la bancile monedelor nationale la nationale comerciale bancile centrale Monede: pana la sfarsitul 28 februarie 2002 31 decembrie 2002 anului 2004 Bancnote: nelimitat 31 decembrie 2001 28 februarie 2002 28 februarie 2002 17 februarie 2002 28 februarie 2002 Monede: nelimitat Bancnote: nelimitat

Va fi decis de fiecare Monede: 2ani banca in parte Bancnote: nelimitat 30 inuie 2002 30 iunie 2002 Monede: nelimitat Bancnote: nelimitat Monede: cel putin 3 ani Bancnote: 10 ani

Irlanda Italia Luxemburg Olanda Austria Portugalia

9 februarie 2002 28 februarie 2002 28 februarie 2002 27 ianuarie 2002 28 februarie 2002 28 februarie 2002

30 iunie 2002 Nu s-a stabilit 30 iunie 2002 30 iunie 2002 Nu s-a stabilit 30 martie 2002

Monede: nelimitat Bancnote: nelimitat Monede nelimitat si bancnote:

Monede: 2004 Bancnote: nelimitat Monede: 2007 Bancnote: nelimitat Monede: nelimitat Bancnote: nelimitat Monede: 31 dec. 2002 Bancnote: 20 ani

Finlanda

28 februarie 2002

Va fi decis de fiecare Monede si bancnote: banca in parte 10 ani

RATELE DE CONVERSIE ALE EURO Statele din Uniunea Moneda Monetara Europeana Nationala Austria Siling Austriac Belgia Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Franc Belgian Marca Finlandeza Franc francez Marca germana Drahma greceasca Lira irlandeza Lira Italiana Franc luxemburghez Gulden olandez 1 euro = 13,7603 40,3399 5,94573 6,55957 1,95583 340,750 0,787564 1936,27 40,3399 2,20371

Portugalia Spania

Escudo portughez Peseta spaniol

200,482 166,386

PASII IMPORTANTI CARE AU PUS BAZELE EURO 18 aprilie 1951- semnarea tratatului de la Paris Franta, Germania Federala, Italia, Luxemburg, Belgia si Olanda se pun de acord asupra infiintarii unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului (CESC). martie 1957- semnarea tratatelor de la Roma Aceste tratate, avand ca parti semnatare Belgia, Franta, Germania Federala, Italia, Luxemburg si Olanda, pun bazele Comunitatii Economice Europene (CEE) si ale Comunitatii Europene pentru Energie Nucleara (Euratom). decembrie 1969- summitul de la Haga Pierre Wernon este insarcinat cu alcatuirea unui raport despre modalitati de a reduce instabilitatea cursurilor de schimb. octombrie 1970- publicarea raportului Werner Raportul, care si-a luat numele dupa cel al primului ministru luxemburghez Pierre Werner, nu recomanda creearea unei monede unice europene sau infiintarea unei Banci Centrale Europene, indemnand in schimb la centralizarea politicilor macro-economice ale statelor membre, ceea ce insemna fixarea completa si ireversibila a pritatilor si liberalizarea totala a circulatiei capitalului. 1971-1973 abolirea sistemului cursurilor fixe Bretton Woods Incepand cu momentul renuntarii la cursul fix dolar/aur in 1971, in timpul regimului presedintelui Nixon si terminand cu fluctuatiile si dezvoltarile valutare, abolirea sistemului Bretton Woods a constituit o jare lovitura data sperantelor de uniune monetara europeana martie 1975- creearea sistemului monetar european (SME) Intrarea in vigoare a sistemului monetar european pe baza unei unitati monetare numita Ecu. Sistemul a fost gandit cu scopul de a stabiliza cursurile de schimb ale monedelor nationale si de a contracara inflatia. februarie 1986- semnarea Single European Act Are loc semnarea Single European Act care aduce modificari Tratatului de la Roma, oficializand cooperarea dintre statele membre si incluzand sase noi domenii de competenta, printre care si cooperarea monetara. 14 iunie 1988- liderii comisiei europene fac progrese in planificarea studiului monetar

La summitul CE de la Hanovra se ajunge, desi nu fara unele ezitari, la un acord pentru studierea posibilei cooperari mai stranse in domeniul monetar. 1 iulie 1990- infiintarea uniunii monetare europene (UME) Este permisa miscarea libera a capitalurilor, eliminandu-se restrictiile privind cursurile de schimb ale monedelor nationale europene. 7 februarie 1992- semnarea tratatului de la Maastricht Proiectul integrarii europene devine unul mai ambitios odata cu semnarea acestiu tratat care propune o data ferma si anume ianuarie 1999 ca ultim termen la care sa se produca inlocuirea monedelor nationale de catre una singura, euro. 3 iunie 1992- danezii voteaza impotriva tratatului de la Maastricht Autorititatile de la Bruxelles primesc cu consternare acest refuz de ratificare a tratatului. 17 septembrie- lira sterlina este suspendata in cadrul sarpelui monetar Marea Britanie se retrage din cadrul sarpelui monetar, potrivit caruia o moneda nationala nu poate avea variatii prea mari in raport cu celelalte monede europene, dupa scaderea lirei fata de marca germana. 21 septembrie 1992- Franta se pronunta in favoarea tratatului de la Maastricht Insa diferenta dintre numarul de voturi pro si contra este infima, aruncand astfel o umbra de indoiala asupra uniunii politice si monetare. 12 ianuarie 1994- creearea Institutului Monetar European Are loc prima intalnire a Institutului Monetar European, precursorul actualei Banci Centrale Europene (banca centrala a statelor membre ale Uniunii Monetare Europene) 1 ianuarie 1995- Uniunea Europeana se extinde Trei noi membrii adera la Uniunea Europeana Austria, Finlanda si Suedia. decembrie 1995- euro devine noua denumire oficiala a monedei unice Uniunea Europeana sustine euro ca denumirea oficiala a monedei unice europene. Liderii UE se pregatesc pentru o campanie dura, extinsa pe durata a trei ani de zile, al carei scop este obtinerea sprijinului de masa pentru moneda unica europeana. 1 iunie 1998- constituirea Bancii Centrale Europene Politica de curs a BCE este inca incerta, iar analistii prevad instabilitatea monedei unice europene. 5 ianuarie 1999- lansarea euro Euro atinge 1,19 dolari in prima zi de tranzactionare, datorita entuziasmului cu care dealerii primesc noua moneda. 3 decembrie 1999- cutrenur cauzat de prabusirea paritatii euro/dolar Pentru prima data de la lansarea sa, moneda unica europeana scade sub valoarea de un dolar. 29 septembrie 2000- Danemarca refuza moneda unica

Danezii se pronunta categoric impotriva monedei unice europene intr-un referendum care avea sa constituie o grea lovitura pentru Uniune Monetara Europeana. 25 decembrie 2000- tarile membre G7 sustin in continuare euro Bancile centrale ale SUA si Japoniei se alatura BCE in incercarea de a sprijini moneda unica europeana aflata in suferinta. Designul simbolului Simbolul euro a fost creat de Comisia Europeana , iar conceperea acesta trebuia sa satisfaca trei criteriii: -sa fie un simbol usor de recunoscut al Europei -sa poata fi scris usor de mana -sa aiba un design placut Mai mult de treizeci de monede au fost desenate. Din acestea, zece au fost supuse aprobarii publicului, iar doua dintre modele s-au distantat clar in preferintele acestuia. Dintre ele, Jacques Santer , presedintele de atunci al Comisiei Europene, si comisarul insarcinat cu euro, YvesThibault de Silhuy, au ales varianta finala. Desenul a fost inspirat de litera greceasca epsilon, evocand astfel perioada clasica si leaganul civilizatiei europene. Simbolul se refera de asemenea, si la prima litera a cuvantului Europa, iar cele doua linii paralele semnifica stabilitatea euro. Abrevierea oficiala a monedei este EUR, termen inregistrat la Organizatia Internationala pentru Standardizare (ISO).

Spaiul Schengen este o zon de circulaie liber n Europa, conform cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spaiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel nct este (sau va fi) posibil trecerea frontierei ntre oricare dou asemenea state fr prezentare de acte de identitate i fr opriri pentru control. Acordul de liber circulaie a fost semnat la 14 iunie 1985 n mica localitate luxemburghez Schengen. Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Frana, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania i rile de Jos, care i-au deschis ntre ele graniele la26 martie 1995. Pn n prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au i implementat. ntr-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nou state, majoritatea din centrul i estul Europei, i-au deschis graniele, astfel nct pentru prima dat este posibil cltoria liber peste fosta Cortin de Fier. Din Spaiul Schengen fac parte i Elveia, Liechtenstein, Norvegia i Islanda, care nu sunt membre ale UE. n acelai timp, Regatul Uniti Irlanda, ri membre ale Uniunii Europene, au optat s nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. Statele membre ale Acordului de la Schengen care totodat sunt membre ale Uniunii Europene Romnia, Bulgaria i Cipru, respectiv statele care sunt doar membre ale Acordului, dar nu ale UE, Elveia i Liechtenstein, nu au nceput nc s aplice prevederile acordului, dar urmeaz

s o fac n viitor. Cetenii lor se pot atepta n continuare la controale de grani ntre rile lor i rile vecine. [modificare]Extinderea Intrarea Bulgariei i Romniei n spaiul european Schengen de liber circulaie, n luna martie 2011, se izbete de opoziie, ca cea din partea Germaniei, Finlandei i a Austriei. Aa a reieit din consultrile din ianuarie ale Consiliului UE n Gdllo (lng Budapesta), Ungaria. Intrate n Uniunea European n anul 2007, Romnia i Bulgaria ar fi trebuit, conform nelegerii iniiale i n spiritul importantului Tratat de la Maastricht, s fie primite n zona Schengen n luna martie 2011. Intrarea s-a amnat ns, pe motiv c n Romnia ar fi unele lacune n domeniul reformelor de justiie i (tot motivaie) din cauza corupiei. [1] . Ca urmare a numrului uria de refugiai[2] originari din Africa de Nord, Frana i Italia par s cear n 2011 modificarea Acordului Schengen. Aceast poziie este sprijinit i de alte state membre, ntre care Grecia i Romnia. Romnia, prin vocea preedintelui Traian Bsescu, a exprimat totui ideea c aceast eventual modificare a Acordului s se fac abia dup admiterea Bulgariei i Romniei, cu alte cuvinte, n spirit de corectitudine s nu se schimbe regulile jocului n timpul jocului. [modificare]Poziia german i austriac Ministrul de interne al Germaniei ntre 2009-2011, Thomas de Maizire, participant la respectivele discuii, a justificat opoziia Berlinului prin aceea c exist lipsuri n sistemul justiiar i n domeniul corupiei n cele dou ri sud-est europene, care ar fi incompatibile cu apartenen a la Schengen. Ministrul federal de interne al Austriei, doamna Maria Fekter, i exprima pn n 2011, de asemenea, opoziia la admiterea celor dou ri (Bulgaria i Romnia). [modificare]Opoziia Olandei n vara anului 2011 a intervenit modificarea treptat n raport cu intrarea Romniei i Bulgariei a poziiilor Germaniei, Austriei i Finlandei n sens favorabil, dar Olanda care mai devreme nu exprimase dect unele reineri, i-a accentuat n toamna lui 2011 poziia opozant (inclusiv n decembrie) n pofida ncercrilor diplomatice ale Bucuretiului de a concilia problema. Exist preri la Bucureti, c opoziia oficial a Olandei fa de intrarea Bulgariei i Romniei ar veni de la confruntri politice interne existente n aceast ar membr a UE. Este evident c, dat fiind poziia geografic i mrimea teritorial a Olandei, aceast ar vest-european nu ar fi direct afectat de traficul de persoane din i spre Bulgaria i Romnia acceptndu-se i de ctre guvernul olandez intrarea lor n Spaiul Schengen. Reaciile Romniei i Bulgariei la amnarea repetat Romnia i Bulgaria sunt nemulumite i intrigate de aceste poziii politice, ele argumentnd c argumentele contra citate nu fac parte din criteriile de acceptare (condiii) n zona european Schengen. Preedintele Traian Bsescu a susinut n faa diplomailor strini prioritatea politic pentru Romnia a intrrii n spaiul Schengen. El a reafirmat c Romnia este la fel de angajat ca i celelalte ri ale UE pentru asigurarea securitii interne n Uniunea European. Cele dou ri sud-est europene au sperat c, aa cum era programat i ndeplinind condiiile prevzute de Tratatul de la Maastricht din 1992, ele vor intra n zon n luna martie 2011. ns nici pn acum (februarie

2012) nu este nc stabilit un termen pn la care Romnia i Bulgaria s fie admise, opozant oficial fiind doar Olanda. [modificare]Controverse UE Consiliul de Justiie i Afaceri Interne (JAI) din UE, reunit la 22 septembrie 2011 la Bruxelles, a decis amnarea votului privind aderarea Romaniei i Bulgariei la Spaiul Schengen, n urma opoziiei ferme exprimate de Olanda i de Finlanda. Steag Stat Suprafa Populaie[3] (km) 83.871 8.372.930 Semnat or opted in Data primei implemetri

Teritorii e

Austria Belgia Republica Ceh

1995 aprilie 28 1997 decembrie 1 1985 iunie 14 1995 martie 26 2007 decembrie 21[1] Groenlanda [2] Insulele Feroe [3]

30.528 10.827.519

78.866 10.512.397

2004 mai 1

Danemarca

43.094

5.547.088

1996 decembrie 19 2004 octombrie 26

2001 martie 25

Elveia[4]

41.285

7.760.477

2008 decembrie 12 2007 decembrie 21[5]

Estonia

45.226

1.340.274

2004 mai 1

Finlanda

338.145

5.350.475

1996 decembrie 19

2001 martie 25

Frana

674.843 64.709.480

1985 iunie 14

Frana de peste mri (De 1995 martie 26 Teritoriile de peste Mri TOM)

Germania

357.050 81.757.595

1985 iunie 14 1995 martie 26[6] 1992 noiembrie 6

Grecia

131.990 11.125.179

2000 martie 26

Steag

Stat

Suprafa Populaie[3] (km)

Semnat or opted in 1996 decembrie 19 1990 noiembrie 27

Data primei implemetri

Teritorii e

Islanda[7]

103.000

318.755

2001 martie 25

Italia

301.318 60.397.353

1997 octombrie 26 2007 decembrie 21[8] 2007 decembrie 21[9] 1995 martie 26 2007 decembrie 21[10]

Letonia

64.589

2.248.961

2004 mai 1

Lituania

65.303

3.329.227

2004 mai 1

Luxembourg

2.586

502.207

1985 iunie 14

Malta

316

416.333

2004 mai 1

Olanda

41.526 16.576.800

1985 iunie 14

Aruba Format:CUR 1995 martie 26 Format:SXM Caribbean Netherlan

Norvegia[11]

385.155

4.854.824

1996 decembrie 19

2001 martie 25 SvalbardMayen

Polonia

312.683 38.163.895

2004 mai 1

2007 decembrie 21[12] 1995 martie 26 2007 decembrie 21[13] 2007 decembrie 21[14]

Portugalia

92.391 10.636.888

1992 iunie 25

Slovacia

49.037

5.424.057

2004 mai 1

Slovenia

20.273

2.054.119

2004 mai 1

Steag

Stat

Suprafa Populaie[3] (km) 506.030 46.087.170

Semnat or opted in 1992 iunie 25 1996 decembrie 19

Data primei implemetri

Teritorii e

Spania

1995 martie 26 oraele Ceuta i Melilla[

Suedia

449.964

9.347.899

2001 martie 25

Ungaria

93.030 10.013.628

2004 mai 1

2007 decembrie 21[16]