Memoriu Instalatii Sanitare

pe structuri solide
PROIECT nr. 3 / 2011

DEZVOLTAREA ACTIVITATII DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN
VEDEREA CRESTERII CAPACITATII DE INOVARE SI COMPETITIVITATE
A S.C. ELECTRO-ALFA INTERNATIONAL S.R.L.

INSTALATII SANITARE, HIDRANTI INTERIORI/EXTERIORI, BRANSAMENT APA/CANAL

BENEFICIAR: SC ELECTRO ALFA SRL BOTOSANI
PROIECTANT GENERAL: SC EDIFICO SRL
PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. TEHNO INSTAL NORD S.R.L.
S.C. GECO PROIECT S.R.L.

- August 2011

pe structuri solide

COLECTIV DE ELABORARE

- proiectant general :
-sef proiect ing.Alexa Bogdan

- subproiectant de specialitate :
-proiectant ing. Codrina Moisa

-ing. Blini#teanu Cezar -

- August 2011

pe structuri solide

1.Borderou
-piese scrise-
1. Coelectiv de elaborare
2. Borderou de piese scrise
3. Instalatii sanitare
3.1.- Memoriu tehnic instalatii sanitare
3.2.-Breviar de calcul
3.3.-Caiet de sarcini privind executia instalatiilor sanitare
4. Bransament alimentare cu apa ;Racord canalizare menajera si pluviala
4.1.-Memoriu tehnic alimentare cu apa ,Retea hidranti, canalizare menajera si
pluviala
4.2.- Breviar de calcul racord alimentare cu apa si racord canalizare
4.3.- Caiet de sarcini - executie retele de alimentare cu apa si canalizare

-piese desenate-

I. Alimentare cu apa
1. A0 Plan de incadrare in zona
2. A1 - Plan de situatie Utilitati
3. A2 - Plan de situatie Retea de alimentare cu apa
4. H1 Instalatii hidraulice camera vane + grup pompare
5. H2 Bucla contorizare camin apometru
6. DA1 Detaliu camin vane/apometru - constructii
7. DA2 Detaliu profil sant pozare conducte
8. DA3 Detaliu hidrant subteran + cutie protectie
9. DA4 Detaliu gura de scurgere punctuala

ntocmit,
ing. Blini#teanu Cezar

pe structuri solide

3. INSTALATII SANITARE

3.1.Memoriu tehnicInstalatii sanitare
1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafa&a total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m(,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNA)IONAL S.R.L. Boto#ani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribu&ie a
Energiei termice Boto#ani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz #i terenul destinat unita&ii propuse. Acesta din
urm se regse#te n cartea funciar la numrul 52237 pentru suprafa&a de teren de
1095,00 mp #i la numrul 6030/N pentru suprafa&a de teren de 1706,50 mp.
Accesul principal spre zona amplasamentului (din direc&ia EST), se realizeaz din Calea
Na&ional prin intermediul unei ci de acces aflat n proprietatea statului #i aflat n administrarea
Centrului de Distribu&ie a Energiei Termice Boto#ani.
n prezent calea de acces men&ionat are la&imea carosabilului de 5,00 m, asigurnd circula&ia
auto pe dou sensuri #i prezint mbrcminte rutier de tip rigid in stare mediocr.
Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurat prin amenajri adecvate n incint.
Solu&ia de organizare func&ional a terenului este condi&ionat de forma terenului disponibil, cu
front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioar de form neregulat are o lungime
aproximativ de 100,00 m (spre SUD) #i cu o adncime maxim de 36,00 m #i minim de 19,50 m n
zona central a parcelei, avnd suprafa&a total de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicrii
topografice).
Vecint&ile n cadrul zonei studiate sunt:
-Cale de acces cu l&imea de 5,00 m (NORD)
-teren proprietate a statului (aflat n administrarea Centrului de distribu&ie a energiei
termice Boto#ani) la EST cu acces din Ocolitor Pacea

pe structuri solide
termice Boto#ani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea
termice Boto#ani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.
Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de unit&i industriale de depozite #i
transport, si este ocupat de construc&ii cu activit&i industriale, respectiv cur&i construc&ii, ci de acces,
platforme betonate, spa&ii verzi. Incintele sunt delimitate par&ial de mprejmuiri. Terenul este ocupat n
prezent de 6 corpuri de cldire cu regim de nl&ime parter, astfel:
atelier tmplrie cu suprafa&a construit la sol de 495,00 mp;
depozit de cioburi de sticl cu suprafa&a construit la sol de 26,88 mp;
sta&ie de deferizare;
cldire magazie inflamabile;
sta&ie de pompe
gospodrie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0
mc.
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
2.Dotarea cu obiecte sanitare si echipamente
Dotarea cu obiecte a grupurilor sanitare s-a realizat la specificatiile arhitectului prin studiul de
fezabilitate nr.09/2010 intocmit de SC Edifico S.R.L.-Botosani.
Obiectele sanitare ce se vor monta vor fi din portelan sanitar si se vor monta la inaltimea si
distantele intre ele prevazute prin normele si STAS-urile in vigoare.
Se vor monta baterii amestecatoare cromate montate stativ pe obiectele sanitare.Inaltimile de
montare si distantele minime pe orizontala intre acestea si peretii finiti a obiectelor sanitare,a
armaturilor si accesoriilor acestora se vor realiza conform STAS 1504.La inaltimea de montare se va
admite o abatere de montaj de 5%.

pe structuri solide
S-au prevazut closete cu iesire orizontala din portelan sanitar,rezervoare closet din portelan
sanitar cu montaj stativ pe vasul closet prevazute cu sistem de actionare prin apasare pentru evacuarea
apei.Lavoarele cu montaj pe picior din portelan sanitar si cu montaj al bateriei amestecatoare
stativ.Pisoare din portelan sanitar la o inaltime de montaj de 650 mm cu spalare intermitenta prevazute
cu robinet temporizat si respectiv cadite de dus patrare 900 x 900 x200 mm cu cabina dus patrata din
profil cromat si sistem de inchidere pe role cu rulmenti manare cromate si etansare magnetica si sticla
mata anticalcar de 4 mm securizata.
Pentru cadrul halei conform specificatiilor din proiectul referitor la dotarea cu echipamente si
mobilier pe zona stand stropit se va amplasa un echipament cu un debit de 100 l/min.~1,67 l/s.
Conform scenariu de securitate la incendiu este necesar dotarea cladirii cu 4 hidranti interiori de
incendiu cu q=2.5 l/s .Astfel se dispune la amplasarea a 2 hidranti interiori de incendiu pentru corp
A(birouri) cate unul pe fiecare etaj si respectiv 2 hidranti interiori incendiu pentru corp B(hala
cercetare)la un numar de 2 incendii simultane considerate.Se dispun hidranti interiori in cutie metalica
amplasati aparent pe perete conform STAS 2501 cu ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m si o
lungime a jetului compact 6 m.
3.Alimentarea cu apa rece si calda de consum si stingerea incendiilor
Alimentarea cu apa a consumatorilor(bateriilor amestecatoare si a robinetilor ce deservesc
obiectele sanitare) se va realiza arborescent la nivelul parterului.Instalatia se va realiza din teava din
polipropilena cu insertie de aluminiu cu dimensiuni de la 20 la 40 mm.
La trecerea prin pereti acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie. Sustinerea
conductelor orizontale pe pereti se va prin cleme de prindere. Traseul instalatiei de alimentare cu apa
rece si calda de consum se va prevedea la cota +2.85 m fata de pardoseala finita sub travanul fals pana
in cadrul grupurilor sanitare unde se vor prevedea coborari cu robineti de sectionare pentru interventii in
caz de avarie si mentenanta.Conductele de apa rece si calda de consum se vor monta in paralel la o
distanta de 2-3 cm una de alta , in cadrul peretilor de compartimentare din rigips si se vor izola pe tot
traseul cu tuburi tip elastomer sau tubolit.
Portiunile orizontale ale conductelor de alimentare cu apa rece si calda de consum se vor monta
cu panta de 0,002 in sens contrar sensului de curgere,in ipoteza golirii instalatiei pe perioada rece a
anului catre camera tehnica.Inainte de orice obiect sanitar se va monta cate un robinet de trecere-
inchidere,reglaj.
Prepararea apei calde de consum se va realiza in cadrul camerei tehnice prin intermediul uneui
boiler cu o capacitate de 800 litri si un debit continuu de 2429 l/h la un dt de 33 *C si o putere utila de
93 kW(vezi volum instalatii termice).

pe structuri solide
Alimentarea hidrantilor interiori de incendiu se va realiza in teava de otel zincata cu Dn 2/3
cu legare din camera tehnica inainte de orice organ de inchidere.
Instalatia de distributie din cadrul camerei tehnice si halei se va realiza numai in teava de otel
zincata cu dimensiunile indicate in plansa S1-plan parter.
Pentru evitarea problemelor referitoare la continuitatea in alimentare si presiunea minima
necesara,parametri ce trebuie a fi asigurati de furnizorul de apa se propune alimentarea hidrantilor
interiori si exteriori din cadrul rezervorului subteran 200 mc.Acesta este prevazut prin proiectul de
constructii spre reabilitare si igienizare.In cadrul acestuia s-a identificat o incapere cu destinatie camera
vane cu preschimbare destinatie in statie pompe si instalatii hidraulice aferente (2.3/3.3 m).In cadrul
acesteia se va instala un grup pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h ,H=46
mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si programator
saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65
mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm.
4.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer
Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 125 mm,la
care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru
realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu
Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a
coloanei propriu-zise.
La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului
accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se
admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de
evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor la
coloane cu racorduri flexibile).

4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta
proiectantului inainte de executie.
-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu
normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale

pe structuri solide
-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56
-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat
executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in
vigoare.

Intocmit,
ing.Blini#teanu Cezar

3.2.Breviar calcul instalatii sanitare

I.Instalatii de alimentare cu apa
1.Date initiale:
-debite specifice de apa rece puncte de consumconform tabel ANEXA
-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore
-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura
-program de functionare : 12/24 h
-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare)
-hidranti interiori necesari - 4 buc
-Lc-lungimea jetului compact 6 m
-hidranti interiori conform STAS 2501,ajutaj d=16 mm,furtun tip C lungime 20 m
-Lavoar portelan sanitar..Bc =9 [L]
-Pisoar.Bc =5 [P]
-Closet cu rezervor montat la semiinaltime..Bc =12 [W]
-Spalator vase.........................................................Bc =1 [Sp]
-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc=5 [Cd]
-stand stropit .100 litri/min=1.66 l/s............................Bc=1 [SS]

Denumire
Obiect sanitar
Sim-
bol
U /
M
Total
Canti
-
tate
Debit
specific
Unitar/
Qs=[l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
Debit
specific
qs
Echivale
nt de
debit
E
-Lavoar [L] Bc 9 0,07 0,35 0.63 3.15
-Pisoar [P] Bc 5 0.035 0.17 0.175 0.85

pe structuri solide
-Closet/rezervor [W] Bc 12 0.1 0.5 1.2 6.0
-Spalator vase [Sp] Bc 1 0.3 1.5 0.3 1.5
-Dus flexibil [Cd] Bc 5 0.1 0.5 0.5 2.5
-stand stropit [SS]-bc-1-1.66 [l/s] 1.66 -
+ qs 4.465 14

2.Determinare debit de calcul apa consum

] / [ 54 . 0 s l q q
s c
=
] / [ 14 , 1 s l q
c
=
q
c
-debitul de calcul pe puncte de consum din cadrul cladirii [l/s]
qs -suma debitelor specifice pe punct de consum; +qs=4,465 l/s

2.Determinare debit de calcul apa hidranti interiori
-conform scenariu la foc si STAS 1478 se vor instala :
1-cate un hidrant interior pe zona birouri cate unul pe fiecare nivel
2-pentru hala cercetare stingerea se va efectua din 2 puncte(n)
] / [ 5 , 2 s l q
Hi
=
] / [ 0 , 5 * s l n q qT
Hi Hi
= =

pe structuri solide
3.Determinare pierderi de presiune
3.1.Instalatie alimentare cu apa
Tronson L1(E107)-pct. K(camera tehnica)

Nr. Tronson qs[l/s] qc
L
tronson hrl hrl hri hrl+hri hg Hu Hnec Tv PPR/AL
crt. [l/s] [m] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] Dn[mm]
1 Lavoar 0.07 0.0700 - - - 402.9 30000 30402.9 -
2 L1-a 0.07 0.0700 1 200 200 280 480 - - 30882.9 20
3 a-b 0.14 0.1400 3.5 500 1750 350 2100 - - 32982.9 20
4 b-c 0.175 0.1750 1 800 800 600 1400 - - 34382.9 20
5 c-d 0.21 0.2100 1 300 300 280 580 - - 34962.9 25
6 d-e 0.31 0.3007 1.1 600 660 700 1360 - - 36322.9 25
7 e-f 0.41 0.3458 0.9 750 675 1000 1675 37997.9 25
8 f-g 0.98 0.5346 1.2 350 420 900 1320 39317.9 32
9 g-h 1.995 0.7627 4.2 250 1050 600 1650 40967.9 40
10 h-i 2.605 0.8716 0.9 300 270 800 1070 42037.9 40
11 i-j 2.705 0.8881 3.3 320 1056 835 1891 43928.9 40
12 j-k 2.805 0.9044 2.5 330 825 850 1675 45603.9 40
13 k-l 4.465 1.1410 0.5 450 225 800 1025 46628.9 50
14 l-CA 4.465 1.1410 8.1 450 3645 800 4445 51073.9 50
5.2095378 Hnec[mCA]
0.510739 Hnec[bar]

pe structuri solide
3.1.Instalatie hidranti interiori
Tronson Hi3-camera tehnica(racord statie pompe)

Nr. q l / Lc d v i il (il) ! hrl hrl (il+hrl) Hi Hg Hnec
crt. [l/s] [m] [mm] [m/s] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [mmCA] [Pa] [Pa]
Ajutaj 2.5 6.40 16.00 - - - - - - - - - - - -
Furtun 2.5 20.0 50/3 1.20 1,000.0 20,000.0 20,000.0 - - - - - - - -
Hi3-
1(Hi2) 2.5 32.0 60.3/3.65 1.20 500.0 16,000.0 36,000.0 3.8 3,000.0 3,000.0 39,000.0 82,500.0 6,300.0 61,784.1 183,284.1
1(Hi2)-
2 5.0 30.00 88.8/4.05 1.10 250.0 7,500.0 43,500.0 7.0 4,000.0 7,000.0 50,500.0 82,500.0 0.00 0.00 277,284.1
2-3(Rb) 5.0 10.0 88.8/4.05 1.00 250.0 2,500.0 46,000.0 4.0 2,200.0 9,200.0 55,200.0 0.00 0.00 0.00 281,984.1
3-
CV(rez) 5.0 54.0 90/4.3 1.00 110.0 5,940.0 51,940.0 5.0 2,600.0 11,800.0 63,740.0 0.00 0.00 0.00 290,524.1

pe structuri solide
II.Instalatii canalizare menajera si pluviala
1.Date initiale:
-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC
-debite specifice de calcul-conform STAS 1795
-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795
-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795
-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795
-S1-invelitoare hala ~1126 mp in 2 ape
-Pisoar.Bc =5 [P]

Denumire
Obiect sanitar
Sim-
bol
U /
M
Total
Canti
-
tate
Debit
specific
Unitar/
Qs=[l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
Debit
specific
qs
Echivalent
de debit
E
-Lavoar [L] Bc 9 0,17 0,50 1.53 4.5
-Pisoar [P] Bc 5 0.5 0.15 2.5 0.75
-Closet/rezervor [W] Bc 12 2.0 6.0 24.0 72
+ qs 46.52 83.25

2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer q
cs
[l/s]
Panta de montare a conductei
de legatura tip alimentare

Puncte de curgere
la diferite obiecte sanitare
q
c

debit
scurgere
[l/s]
E
Echivalent
curgere
D
nominal

al conductei
de legatura
[mm]
normala minima
Lavoar 0.17 0.50 30 0.035 0.025
Pisoar 0.50 0.50 40-50 0.035 0.025
Closet cu rezervor montat
pe vas si la semiinaltime
2.00 6.00 100 0.020 0.012
-Spalator vase 0.33 1.0 50 0,035 0,025
-Dus flexibil 0.33 1,0 50 0,035 0.025

pe structuri solide

] / [ * 4 , 0 s l qs n q
cs
=
] / [ 73 , 2 s l q
cs
=
3. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul, natura
si panta suprafetei

] / [ * * * 0001 . 0 s l S I Q
i i p
=
in care :
i
-coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice
i
S -suprafata de calcul ce colecteaza [mp]-1136 mp-2 ape/568 mp fiecare
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha]-280 l*s/ha
f-frecventa plii de calcul functie de natura cladirii-cladiri unde apa de pe acoperis ar
patrunde in interior prin derschideri si ar provoca pagube la utilaje si materiale-f-1/3
t-durata ploii -10 minute
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]

q1=15.11 [l/s]
q2=15.11 [l/s]

4.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare
4.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina v
sp
[m/s]

] / [ s l i R C v
sp
=
C -coeficient de rezistenta hidraulica Chezy
R -raza hidraulica la sectiune plina [m]
i -panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975
4.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica C

pe structuri solide
R k
R
C
+
=
70

k -coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP
k=0,007-pentru tuburi din PVC
4.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plinaR [m]
] [
4
m
d
R =
d -diametrul nominal al conductei [m]
4.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -q
sp
-[l/s]

] / [ s l v A q
sp sp
=
A -aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m
2
]
4.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune
plina[m
2
]
] [
4
2
2
2
m
d
r A = =
4.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-q
c
[l/s]

] / [
max
s l q q q
s cs c
+ =
q
cs
-debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor
sanitare si punctelor de consum [l/s]
q
smax
-debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe tronsonul de
conducta considerat [l/s]

4.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe
tronson si debitul la sectiune plina X-

sp
c
q
q
X = Z
u
4.8.Determinare Z

pe structuri solide

Conform STAS 1975 si din determinarea lui X Z

Z -raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere
la sectiune plina-ales conform STAS 1975
4.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului u

Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z u

Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei
uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975

admis
u u
max
<
4.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat

] / [ s m v Z v
sp r
=
Conditie necesara :
msx r
v v v < <
min
] / [ 4 ] / [ 7 , 0 s m v s m
r
< <
V
min
-viteza de autocuratire [m/s]

qsp=29.2[l/s] pr o pnata de 0,008

-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul
dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit

x=qs/qc=0.07 z=0.66
u=0.18 < 0.65 maxim admis

Intocmit,

pe structuri solide

3.3. Caiet de sarcini instalatii sanitare

I.-GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de instalatii sanitare interioare.
La elaborarea proiectului si a detaliilor de executie se vor avea in vedere urmatoarele prescriptii
tehnice de baza:
Normative pentru proiectarea si executia instalatilor sanitare I9-1994
Normative privin proiectarea si executarea instalatiilor tehnico sanitare cu tevi PVC-I 1-78.
Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe P7/88.
Legea privind asigurarea durabilitatii , sigurantei in exploatare functionalitatii si calitatii
constructiilor-Legea nr.10/95
Decret al Consiliului de Stat cu privire la aproabarea normativelor generale de protectie
impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor Decret 290/77
Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiei la elementele de instalatii
C 142-85
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C
56-85
Instructiuni de protectia muncii in timpul controlului tehnic al instalatiilor mecanice sub
presiune CR 13-74
Instalatii de alimentare cu apa , canalizari , sanitare si gaze Busuioc, M.Vintila , St. , EDP-1977
Indrumator pentru lucrari de instalatii sanitare interioare Dumitrescu L-E.T.1972
Cartea muncitorului de instalatii sanitare Simoneti A.
Instalatii interioare in cladiri-colectia de STAS
II.MATERIALE FOLOSITE
Teava din PPR-AL cu diametru de la 20 la 32 mm
Teva din PEHD cu diametru de la , la 11/4

pe structuri solide
Tuburi polipropilena si/sau PVC pentru canalizare ISO 1167,respectiv STAS 6675/2 cu
diametrul de 50-110 mm
Reductii STAS 1515/4-76
Teava PVC-U pentru canalizare STAS 6675-73
Vata minerala pentru izolantii conducte ( cochilii)
Suporti si bratari pentru sustineri conducte
Armaturi robineti STAS 2561-80 Baterii STAS 38732-80
Obiecte sanitare lavoare STAS 3583-60
-vas closet STAS 2066-69
-rezervor spalare vas WC STAS 2756-80
-Lavoare portelan sanitar STAS 1540
-pisoare ovale cu fixare pe perete 425x300x540 mm
Echipamente auxiliare etajera , oglinda , ventil de scurgere , port-prosop , cuier,sifon pentru
lavoar , port-hartie,sifon de pardoseala.

III.LIVRARE,DISPOZITIVE DE RECEPTIE , MANIPULARE
Armaturi de inchidere
Receptionarea robinetelor se face la uzina producatoare si consta din :
Verificarea formei si dimensiunilor care se face cu ajutorul aparatelor de masura universala
Verificarea aspectului si materialului
Incercarea de rezistenta constand din supunerea la presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea
nominala , in timpul probei robinetul se tine partial deschis . Durata probei va fi de 3-10 minute
timp in care nu se admite nici o pierdere de presiune .
Incercarea de functionare se executa supunand robinetul la condititii normale de lucru ( fluid ,
presiune , temperature ) si verificand inchiderea perfecta . Proba se repeta pentru fiecarea
robinet supus la incercare de 5-10 ori . Robinetele vor trebui sa functioneze perfect in ceea ce
priveste inchiderea si deschiderea si sa nu prezinte asudari sau scapari de apa .
Proba se incepe dupa ce robinetul a capatat temperature de regim .
Livrarea se face in lazi de lemn , insotite de un bulletin eliberat de uzina producatoare ce va
cuprinde urmatoarele specificatii:
Denumirea uzinei producatoare
Specificarea robinetului livrat

pe structuri solide
Verificari si incercari effectuate
Semnatura CTC
Transportul se face cu vagoane , autocamioane sau containare .
Depozitarea se face in magazii amenajate .
Tuburi si piese din polipropilena de scurgere
Tuburile si piesele din polipropilena de scurgere se executa conf.ISO 1167
Forma si dimensiunea tuburilor si pieselor de legatura vor fi conform standardelor si normelor
dimensionale ISO 1167
Suprafata interioara si exterioara trebuie sa fie curate si neteda .
Tuburile se supun la urmatoarele verificari :
Verificarea aspectului
Verificarea dimensiunilor
Verificarea masei
Verificarea etanseitatii
Metodele de prezentare sunt prezentate In ISO 1167.Transportul se face in vagoane
,autocamioane sau containare .
La livrare trebuie sa fie insotite de instrctiuni de transport , depozitare , montare si exploatare.
Obiecte sanitare din portelan sanitar
Receptionarea obiectelor sanitare se face la uzina producatoare.
Dimensionarea , masa si abaterile admisibile trebuie sa corespunda standardelor indicate in
capitolul Materiale folosite .
Materiale sanitare nu trebuie sa prezinte defecte functionale .
Suprafata obiectelor sanitare trebuie sa fie neteda , asigurand posibilitatea de spalare completa a
suprafetei utile .
Obiectele sanitare din portelan se sorteaza in functie de defecte conform STAS 6686/89 in patru
calitati :
-calitatea superioara S
-calitatea I
-calitatea a II-a
-calitatea a III-a
Numarul total de defecte admise nu trebuie sa depaseasca :
3 defecte pentru calitatea I

pe structuri solide
5 defecte pentru calitatea II
10 defecte la calitatea III
Accesoriile obiectelor sanitare ( etajere , sapuniere , etc.) trebuie sa indeplineasca conditiile de
calitate S,I,II.
La lovire cu un ciocan de lemn , obiectele sanitare trebuie sa emita un sunet clar , nedogit.
Ambalarea se face cu talaj sau cu paie in vagoane si containare ce vor purta inscriptia fragil.
Transportul se face se face cu vagoane , autocamioane sau containare .
Obiectele sanitare se depoziteaza separate pe tipuri dimensiuni si calitati , in incaperi ferite de
actiunea agentilor atmosferici si de lovituri.
V.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A LUCRARII
1.Lucrari pregatitoare inceperii executiei
Prima operatie in vederea inceperii lucrarii de instalatii sanitare este analizarea pieselor scrise si
desenate din proeictul respective . Se va face confruntarea planurlor de instalatii sanitare cu planurile
clorate , tipurile de instalatii , in vederea coordonarii traseelor commune si a rezolvarii cat mai rationale
a intersectilor .
De asemeni , se va face confruntarea cu planurile de rezistenta si planurile de arhitectura , pentru
a se verifica pozitiile si dimensiunile ghenelor , niselor si a golurilor pentru trecerea condcutelor .
Dupa analizarea si insusirea proiectului se poate trece la intocmirea graficului de executie a
lucrarilor in concordanta cu lucrarile de constructie . Acest grafic trebuie sa tina seama de etapele in
care se executa structura si finisajele , astfel ca sa permita executarea instalatiilor fara sa stanjeneasca
lucarile de constructii , totodata sa asigure continuitatea lucrarilor de instalatii sanitare cu front de lucru
continuu pentru instalatori .
Se trece la pregatirea locului de munca , respective amenajarea spatiilor de depozitare a
materialelor , sculelor si chiar a unui atelier .
Dupa asigurarea spatiilor de depozitare , se procura sculele necesare .
2.Depozitarea materialelor
Depozitarea materialelor se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop , in
conditii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina .
Materialel asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta defavorabila pe durata
depozitarii ( tevii din otel , tuburi din polipropilena , capace de fonta , tuburi de beton , etc.) se vor
depozita sub soproane
Materialel combustibile se depoziteaza , se pastreaza in fuctie de natura

pe structuri solide
lor , in locuri speciale , cu respectarea normelor de paza contra incediilor .
Oricare ar fi modul de depozitare , materialel trebuie sa fie pastrate in ordine , pe sortimente si
dimension , astfel ca sa permita un control usor , al calitatii si cantitatii lor .
Manipularea materialelor se va face cu respectarea nromelor de tehnica securitatii muncii in asa
fel incat sa se evite deteriorarea lor .
3.Trasare instalatiilor sanitare
Instalatiile interioare de alimentare cu apa se executa din tevi din polietilena sau polipropilena cu
insertie de aluminiu(PPR/AL) , iar instalatiile de canalizare din tuburi de polietilena sau PVC de
scurgere.
Traseele si dimensiuniele conductelor se stabilesc prin proiect , sub forma de indicatii ,privind
locul de montare al conductelor si numai in cazuri speciale ( aglomeratie de conducte , locuri de trecere
obligatorie etc.) se dau indicatii de detaliu asupra modului de montaj al conductelor.Inainte de a incepe
lucrarile , executantul va analiza locul de montaj al conductelor celorlalte instalatii si pozitiile reala ale
ghenelor pentru a se evita executarea unor instalatii inestetice sau greu acesibile in exploatare .
Traseele conductelor in interiorul obiectivului , indiferent daca sunt montate ingropat sau
aparent ,trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia stalpilor si sa urmeze drumul cel mai scur spre
obiectele sanitare .
Cand conduuctele se monteaza in placa este necesar sa se asigure spatiu suficient pentru a
permite accesul in cazul operatiilor de intretinere sau reparatie Daca conductele de apa , canalizare ,
gaze naturale si tuburi electrice au un traseu comun , montarea lor se recomanda a se executa in
urmatoarea ordine de sus in jos : concucte de gaze , tuburile electrice , conducta de apa si apoi conducta
de trasare in cladire . Pozitia elementelor principale care o compun ca : obiecte sanitare , conducte de
apa rece si calda , tuburi de canalizare,sistem liniar de drenaj interior etc.
Deoarece trasarea are loc inaintea finisarii cladirii , pozitia diverselor elemente se stabileste
luand in reper linea de nivel , marcata de constructor , a fiecare etaj .
Aceasta linie , se traseaza pe directia incaperilor , la 1 m deasupra nivelului pardoselii finite .
Pozitia in plan orizontal a elementelor instalatiei , se fixeaza masurand distante de montaj , fara
de peretii incaperilor .
Conductele de alimentare cu apa se traseaza insemnand pe peretii alaturati pozitia de montaj ,
axul acestoara in mai multe puncte .
La trasarea conductelor se va avea in vedere pantele de montaj si se va monta pozitia
ramificatiilor , a armaturilor si a dispozitivelor de fixare sau sutinere
Pe traseul conductelor se indica dimensiunea acestora , precum si a tevilor de ramificatie .

pe structuri solide
4.Montarea conductelor pentru apa rece si calda
Conductele pentru apa din interiorul cladirilor se pot executa , in conformitate cu prevederile
proiectului din tevi din PPR , conducte polietilena , multistrat (pentru legaturi).
Fixarea si sustinerea conductelor pe pereti , tavane etc., se va face cu bratari , dispozitive de
prindere sau console .
Bratarile pentru toate conductele verticale alaturate se vor monta la aceeasi inaltime fata de
pardoseala finita .
Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei si de
diametrul ei .
Conductele vor fi montate dupa ce , in paralel , s-a facut pe ziduri trasarea lor , indicandu-se
locurile unde vor fi montate coloanele , pozitiile ramificatiilor , armaturile si punctele de sustinere . Pe
traseul conducutelor se va evita formarea sacilor sau pungilor cu aer sau de apa .
Acolo unde nu este posibila evitarea sacilor de aer , se vor prevedea cu robinete de golire .
Conducte orizontale de apa calda , vor fi montate deasupra acelora de apa rece 8-12 cm .
V.MONTAREA OBIECTELOR SANITARE
A.Operatii pregatitoare pentru montarea obiectelor sanitare
Obiectele sanitare se monteaza dupa ce au fost terminate zugravelile , s-a montat faianta si s-au
finisat pardoselile .Inainte de montaj se efectueaza unele operatii pregatitoare in atelierul de santier
.Pregatitoarea consta in executarea unor operatii care se realizeaza in conditii mai bune la bancul de
lucru sau care nu se pot executa la pozitie .
Prima operatie pe care o executa instaltorul , dupa scoaterea obiectelor sanitare din magazine
,este verificarea lor vizuala ( daca prezinta fisuri sau defecte care le fac inutilizabile ) .
Montarea lavoarului
La montarea lavoarelor prima operatie consta din taierea gaurilor pentru robinete si pentru
surubul port-lant , in care scop se folosesc spituri subtiri si bine ascutite si un ciocan usor de 0,30 kg .
Taierea teurilor urmarind cu spitul contururile acestora marcate pe dosarul lavoarelor .
Dupa executarea gaurilor se fixeaza robinetele si ventilul de scurgere cu ajutorul garniturilor de
cauciuc .
La robinetele si baterii garniturile se fixeaza la partea inferioara a lavoarului si asigura
strangerea uniforma a lavoarului intre partea latita a corpului robinetului sau bateriei si piulita de
strangere .
Partea latita a robinetlui trebuie sa se rezeme cu toata suprafata pe corpul lavoarului . In cazul in
care exista neplaneitati , se netezeste suprafata lavoarului cu un amestec de chit si vopsea alba .

pe structuri solide
Este interzisa utilizarea ipsosului sau cimentului deoarece dupa un timp mortarul crapa si se
faramiteza. Ventilul de scurgere se strange la lavoar intre garniture de cauciuc moale la partea
superioara si intre doua garnituri de cauciuc si plumb la partea inferioara .
Intre cele doua garnituri se pune , pentru etansare , un strat de chit , preparat din chit de geamuri
amestecat cu vopsea alba pe baza de ulei .
Montarea closetului
Lucrarile pregatitoare pentru montarea closetului constau din confectionarea tevii de spalare si
echiparea rezervorului de spalare .
Teava de spalare se executa de obicei direct pe santier din teava de otel , din teava PVC si uneori
din teava de plumb de scurgere .
Tevile ingropate se monteaza pe pozitie imediat dupa terminarea zidariei la 1-2 cm adancime de
la fata de plumb de scurgere .
Tevile ingropate se moteaza pe pozitie imediat dupa terminarea zidariei la 1-2 cm adancime de
la fata zidariei , spre deosebire de cele montate aparent care se monteaza odata cu closetul dupa
terminarea tencuielilor si a pardoselii.
Teava de plumb se monteaza in zidarie gata izolata cu bitum si hartie .
Ventilul rezervorului se etanseaza la interiorul vasului cu o garnitura de cauciuc si se fixeaza
prin strangerea piulitei din exteriorul vasului .
La robinetul cu plutior se pune o garnitura din piele intre piulita de strangere si rezervor .
Rezervorul de spalare din portelan sanitar avand elemente componetne din material plastic este
adus pe santier gata ambalat .
B.Fixarea diblurilor si montarea obiectelor sanitare
Fixarea obiectelor sanitare cu ajutorul suruburilor se poate realize u ajutorul diblurilor .
Diblurile servesc ca elemente constructive in care se prin suruburile de fixare . Ele pot fi din
lemn sau metalice .
Suruburile folosite pentru fixarea obiectelor sanitare sunt suruburile de fixare . Ele pot fin din
lemn sau metalice .
Suruburile folosite pentru fixarea obiectelor sanitare sut suruburi din lemn sau suruburi pentru
dibluri metalice . Ele vor avea cap seminecat si vor fi de preferinta nichelate .
Diblurile de lemn se folosesc cel mai adesea si se confectioneaza din lemn de fag avand forma
de trunchi de piramida inalt de 50 mm cu baza mare de 50X50 mm si baza mica de 30X30 mm .
Surubul trebuie sa patrunda in diblu perpendicular pe directia fibrelor .Cand se fixeaza in perete
diblurile trebuie sa fie uscate , in caz contrat , dupa uscare diblul incepe sa joace slabind obiectul fixat .

pe structuri solide
Operatia de fixare a diblurilor de perete sau de pardoseala se efectueaza dupa terminarea
lucrarilor de finisaj ale constrctuiei sau cocomitent cu acestea .
Executia se incepe prin fixarea pozitieie diblurilor pentru care se traseaza pe perete doua linii
perpendiculare un ape alta , care se intretaie in centrul gaurii de fixare a surubului .
Pentru executarea gaurilor se folosesc dalti si spituri bine ascutite .
Fata diblului trebuie sa fie dupa montaj putin subnivelul tencuielii .
La fixarea diblului , se curate intai de praf si moloz gaura din perete s se uda cu apa . Se
introduce apoi mortar presandu-se pe fundul si peretii gaurii dupa care diblul de lemn , care a fost udat
cu apa , se introduce in gaura .
Golul ramas in jurul diblului se completeaza cu mortar care se netezeste la suprafata cu spaclul .
Mortarul de cimet asigura o buna rezisntenta , dar are priza lenta , deci poate duce la intarzierea
lucrarilor .
Mortarul de ipsos are rezistenta mai mica , dar are priza rapida . In incaperile cu umiditate mare
folosirea cimentului la fixarea diblurilor este obligatorie ( exemplu la spalatorii) .
La locuri perfect uscate si la ziuri de caramida se prefera mortarul de ipsos a carui priza este
rapida.
Diblurile metalice au forma cilindirca si se fabrica in general din tabla presata .
Gaurile pentru fixarea in perete se executa cu masina de gaurit , diametru gaurii fiind cu putin
mai mare decat diametrul exterior diblului .
Pentru fixarea in perete , diblul se umple cu fuior de canepa imbibat cu gudron .
Prin introducerea surubului fuiorului este preset in exterior umpland complet gaura desfacuta .
Pentru fixarea obiectelor sanitare in pardoseala se folosesc numai dibluri de lemn
Atunci cand peretii sunt plecati cu faianta sau alte placi , folosirea diblurilor de lemn prezinta
pericolul desprinderii placilor de pe pereti datorita umezelii , fixarea obiectelor sanitare se poate face cu
suruburi din otel si spirala de sarma .
Se executa gaura cu diametrul de cca. 30 mm , se infasoara pe surub o sarma moale din otel cu D
= 1 mm , urmand la inceput pasul filetului iar apoi se infasoara un cruces care se introduce surubul in
gaura si se netezeste mortarul la suprafat peretelui .
Dupa intarirea cimentului ( 2 sau 4 zile ) se scoate surubul din gaura cu surubelnita si apoi se
poate monteaza obiectul sanitar.
Consolele se fixeaza pe perete cu suruburi pentru lemn cand se folosesc dibluri de lemn , cu
suruburi pentru dibluri metelice si cu surubiri cu spirala din sarma zincata cand nu se prevad dibluri.
C.Fixarea obiectelor sanitare pe pozitie

pe structuri solide
Montarea lavoarului se incepe cu fixarea cu suruburi a consolelor in diblurie din perete .
Dupa fixarea consolelor se verifica orizontalitatea de asezare a lor , se pun pe mufele de cauciuc
, dupa care se aseaza lavoarul.
Montarea vasului de closet
Dupa ce s-a introdus fiecare diblu in gaura facuta in pardoseala se toarna peste el numai atat
mortar de ciment cat este necesar a depaseasca fata superioara a diblului .
Dupa ce mortarul a facut priza se potriveste vasul perfect orzintal pe pozitia lui , folosind pene
din tabla sau teava de plumb .
Dupa ce s-a verificat asezarea corecta a vasului se umple cu mortar pe ciment restul spatiului
ramas liber sub vas , dupa care se strang suruburile de fixare in dibluri.
Montarea rezervorului de spalare la closet
Pentru montarea rezervorului de spalare la closet se folosesc doua carlige de 50-60 mm lungime
care sse fixeaza in perete cu mortar de ciment la o inaltime de 2/5 cm fata de pardoseala .
D.Legarea obiectelor sanitare la reteaua de apa potabila
Alimentarea cu apa a obiectelor sanitare se poate face prin conducte montate aparent sau
ingropat . In principiu obiectele sanitare prevazute cu armaturi de serviciu montate pe obiect ( lavoar ,
bideu etc. ) sunt alimentate prin condcute amplasate sub obiect , iar cele deservite de armature montate
pe perete ( spalator , baie , chiuveta ) sunt alimentate prin conducte montate deasupra obiectului sanitar .
Conductele vor avea panta de golire spre obiect sau spe coloana .
Peretii de caramida avand grosimea mai mare de 0 cm permit montarea ingropata a condctelor
de legatura si a legaturilor la baterie . La peretii de zidarie de 12,5 cm grosime se permit racorduri
ingropate la obiecte numai pe lungimi scurte . Peretii din ipsos sau mastile de mascare nu permit
montarea ingropata a coductelor.
Legatura dintre robinetele de serviciu sau baterii si conducte se pot realiza fie direct , fie prin
intermediul unei conducte multistrat cu conectori .
Legaturile elastice se folosesc atunci cand legatura directa poate provoca spargerea obiectului de
faianta , cand aceasta este usor deplasat prin lovire sau rezemarea corpului ( lavoar ) si cand se fac
legaturi in pozitii dificle , cm este cazul la bideu , cazan de baie sau rezervorul de spalare pentru closet .
Pentru imbinarea tevilor de plumb cu tevile din otel , cu robinetele sau piesele metalice , se
folosesc piese speciale de racordare din bronz sau alama care permit lipirea cu aliaj de cositor piesele
de racordare sunt fie piese speciale de racordare din bronz sau alarma , care permit lipirea cu aliaj de
cositor , piesele de racordare sunt din alama pentru imbinari fixe , fie racorduri olandeze cu prelungitor
din alama pentru imbinari demontabile

pe structuri solide
La montarea instaltiilor de peretii plecati cu faianta tebuie sa aiba in vedere si simetria fata de
desenul rosturilor de faianta .
E.Montarea racordurilor pentru alimentarea obiectelor sanitare
Racordarea lavoarului
Alimentarea cu apa a lavoarului se poate face prin armature de serviciu montate pe corpul
lavoarului ( armature , stative ) fie prin armature de serviciu montate pe perete deasupra lavoarului .
Pentru armature stative racrodurile de apa sunt prevazute totdeauna sub lavoar . Legaturile dintre
conductele de otel si robinetele se realizeaza cu condcute din plumb de presiune sau multistrat ( numai
pentru apa rece ) .
Daca lavoarul este prevazut cu robinete de trecere pe condcutele de apa rece si calda acestea vor
fi de tipul robinet de trecere pe conductele de apa rece si calda acestea vor fi tipul robinet de trecere cu
record olandez si mufa drapta sau de colt . Robinetul de colt se foloseste cand racordurile sunt ingropate
in tencuiala . Capul filetat se insurubeaza in cotul montat pe capul racordului de apa la iesirea din perete
, iar racordul de lipit de la piulita olandeza se lipeste conducta elastica care face legatura cu armatura de
serviciu.
La executarea racordului elastic pentru apa calda se foloseste totdeauna conducta de plumb de
presiune de 10/18 mm , iar pentru apa rece conducta de plumb sau multistrat .
Racordarea rezervorului de spalare
Racordul de alimentare cu apa a rezervorului de spalare montat sus se fixeaza in mod normal
deasupra rezervorului . Pentru reglajul debitului de apa , precum si pentru inchiderea in vederea unor
reparatii se prevede robinet de colt. Legatura dintre acest robinet si racordul olandez al robinetului cu
plutitor se realizeaza cu teava din plumb de 10/18 mm , lungimea de 25 cm sau cu conducta multistrat .
F.Racordul obiectelor sanitare la reteaua de canalizare
Racordarea lavoarului
Legatura intre sifonul lavoarului si racordul de scurgere se realizeaza cu teava de scurgere din
plumb de 30/34 mm sau din PVC de 32x 1,8 mm care se imbina prin lipire , atat cu sifonul cat si cu
teava de scurgere .
Racordul vasului de closet
Racordul dintre vas si conducta de scurgere se poate realiza fie cu teava de scurgere , fie din
plumb .
Racordul din teava de plumb se smoleste la exterior , se introduce in mufa tubului de fonta , iar
locul ramas in mufa se umple cu mortar .

pe structuri solide
Racordul de scurgere al vasului de faianta se unge intai cu vopsea de ulei , se prinde de el o
cantitate potrivita de chit si apoi se introduce cu racordul in teava de scurgere .
Racordarea rezervorului de spalare cu teava din plumb se realizeaza prin lipitura . La teava de
spalare din otel racordarea se realizeaza cu mufa stanga-dreata . Pentru teava de spalare din PVC se
demonteaza racordul de alarma al ventilului si se inlocuieste acesta cu o piesa de record din PVC .
Garniutra originala de cauciuc a clopotului rezervorului se monteaza dupa ce s-a executat
legatura intre ventil si teava de spalare .
Legatura dintre teava de spalare si vasul de closet se acopera cu o manseta de cauciuc care sau
prinde zincata de 5 mm grosime .
Montarea sifoanelor de pardoseala
Sifoanele de pardoseala se monteaza odata cu tuburile de scurgere la care se racordeaza .
Izolatia hidrofuga in jurul sifonului trebuie facuta cu deosebita grija pentru a nu permite
infiltrarea apei langa sifon.
De asemenea , trebuie ca pardoseala sa aiba panta continua spre sifon.
EFECTUAREA PROBELOR
Proba de etanseitate la presiune
Se va umple instalatia cu apa prin deschiderea lenta a robinetului principal de alimentare . In
punctele cele ma inalte se vor lasa deschise robinetele de serviciu pentru evacuarea aerului la umplerea
completa cu apa a retelei , dupa care aceste robinete se vor inchide .
Prin actionarea pompei se va ridica presiunea in retea pana la 1,5 ori presiunea de regim , insa
minimum 6 atmosfere .
Durata incercarii va fi de 20 minute , timp in care nu se admite nici o scadere . Presiunea se va
citi la un manometru fixat de pompa , aceasta fiind amplasata la punctual cel mai de jos al instalatiei .
Nu se admit scurgeri de apa din elementele instaltiei , care trebuie sa fie perfect etanse .
Presiunea de incercare se va mentine constant ape toata durata incecarii .
Proba de etanseitate la presiune dupa dilatare
Aceaasta proba se efectueaza numai la instalatia de apa calda , inclusiv la conductele de apa
calda , inclusiv la conductele de recirculare . Instalatia completa este tinuta timp de 6 ore in functiune ,
apa avand temperature de regim.
Dupa racire completa a instalatiei se repeata proba de etanseitate la presiune
Proba de functionare
La instalatia de apa rece si calda se verifica daca toate punctele de alimentare cu apa rece si
calda au debityul conform proiectului si respective STAS-ului 1478 .

pe structuri solide
In punctele de alimentare cu apa calda se va controla temperatura apei calde . Nu este indicat ca
temperature sa fie sub 5-C fata de temperature stabilita in proiect .
Pentru proba de etanseitate instalatiile de canalizare se umplu cu apa dupa cum urmeaza :
Instalatia de canalizare menajera pana la nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele
de evacure a apei.
Incercarea de functionare a instalatiilor de canalizare se va face prin punerea in functiune a
obiectelor sanitare in masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei , obiecte sanitare in masura sa
realizeze debitul de calcul al instalatiei , obiecte ce vor fi desemnate de proiectant .
Probarea si darea in functiune a instalatiilor executate cu tevi din PVC rigid se va face in
conformitate cu prescriptiile din Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-
sanitare cu tevi din PVC rigid I-1.
In timpul incercarii de functionare se verifica fiecare robinet , atat cele e apa rece , cat si cele de
pe condcuta de apa calda .
In bateriile amestecatoare se va face verificarea la apa rece , apa calda si apa amestecata .
Cu ocazia incercarii de functionare se regleaza si robinetele pentru a se realize presiunile de
serviciu normale . In acest scop se folosesc robinetele de inchidere si reglaj prevazute pe condcutele de
alimentare a obiectelor respective. La rezervoarele de spalare ale closetelor dupa ce se regleaza
robinetul coltar se verifica si pozitia bratului plutitorului pentru a se realize o umplere normala a
rezervorului . La rezervorul de spalare clopotul trebuie sa inchida etans si in bune conditii pe toata
suprafata .
La incercarea de spalare se presara in interiorul vasului praf de carbine si un ghemotoc de hartie
de ziar pe fundul vasului .
La o singura golire a rezervorului de spalare vasul trebuie golit complet si bine spalat de praful
de carbine .
La cazile de baie se verifica daca au pante spre ventilul de scurgere si daca preaplinul permite
scurgerea apei in aceleasi conditii ca si scurgerea principala .
La dusuri apa trebuie sa curga toata suprafata sitei avand jetul dirijat uniform in jos.
Sifoanele de pardoseala trebuie sa primeasca apa ce se scurge la suprafata paroselii , iar cele
combinate se va verifica daca se poate scurge apa evacuate din baie fara a refula pe pardoseala .
Verificarea se face umpland cada cu apa pana la preaplin si deschizand apoi dopul de scurgere .
Receptia lucrarilor
La receptia lucrarilor de instalatii sanitare se verifica :

pe structuri solide
Daca s-au respectat prescriptiile din proiect privind traseul , dimensiunile amplasamentul si
carateristicile ;
Paralelismul conductelor cu elemente de constructie , respectarea distantelor minime dintre
conducte si dintre conductele si suprafetele finite ale elementelor de constructii ;
Rigiditatea fixarii conductelor ;
Asigurarea dilatarii libere a conductelor de apa cald a precum si a conductelor din mase plastice
;
Asezarea corecta si accesibila a armaturilor si a aparatelor de control ;
Functionarea normala a armaturilor de serviciu si de siguranta ;
Posiilitatea de golire a instalatiei .
Daca in instalatie sau in bransament s-au montat conducte de plumb este obligatoriu ca inainte
de a da in functine instalatia , sa se lase apa sa curga cateva zile prin condcute , interzicand in acest
tiimp consumul unei eventual de apa potabila.
In acest fel se produce in conducte un strat de oxid de plumb , care le protejeaza impotriva
coroziunii ulterioare si impiedica dizolvarea plumbului in apa . Aceasta masura este necesara ca
protectie impotriva unei eventuale otraviri cu plumb .
La darea in exploatare a instalatiilor de apa executate cu conducte din PVC se procedeaza la
spalarea condcutelor deoarece in compozitia materialului acestor tevi intra si substante plastifiante pe
baza de plumb .Conductele vor fi umplute cu apa si golite dupa 25 ore , timp de 3 zile consecutive .
Fisa tehnica de protectia muncii
In executie si exploatare se vor respecta urmatoarele norme :
Norme Republicane de protectia muncii capitole :
Cap.IV.-Tehnica securitatii munci privind amplasarea utilajelor si instalatiilor .
Cap.V.-Tehnica securitatii , muncii privind incarcarcare , descarcarea , transportul ,
manipularea , depozitarea materialelor ;
Cap.VII-Tehnica securitatii muncii privind uneltele de mana ;
Cap.X.-Microclimatul , ventilare si incalzirea ;
Cap.XI.-Prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidenteloor de munca provocate de
gaze , vapori si pulberi ;
Cap.XII.-Prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca provocate de
gaze , vapori si pulberi ;
Cap.XIII-Tehnica securitatii privind prevenirea eruptiilor de fluide ;

pe structuri solide
CapXIV.-Norme de tehnica securitatii muncii privind prevenirea si combatarea incediilor
si autoaprinderilor ;
Cap.XV.-Iluminat;
Cap.XVII.-Mijloacele individuale de protectia muncii ;
Cap.XVIII-Primul ajutor in caz de accidente.
Diverse
Incadrarea proiectului din punct de vedere al reglementarilor legale in viogare:
1.Conform H.G.731/X-1991 proiectul se incadreaza :
Pentru verificari proiect gr.A11
Pentru siguranta in exploatare gr.B9
Pentru rezistenta la foc gr.C
Pentru izolatie termica gr.E
Pentru responsabili tehnici cu executarea lucrarilor gr.IX
Pentru experti tehnici in constructii :Exp.A11,Exp.B9,Exp.C Exp.E
2.Conform H.G.261/1994 , categoria de important a cladirii este b iar rezistenta la foc este I
3.Conform Normativului P 118/1983 , cladirile de locuit nu se impart in categorii de incediu , insa
anumite parti ale constructiei ( daca la parter sunt spatii cu destinatie ALA)
4.Fazele determinate la executia lucrarilor de instalatii sanitare interioare sunt :
Probele de presiune ;
Proba de eficacitate ;
Verificarile scriptice si fizice .
Se va avea in vedere respectarea NORMATIV PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA .I
EXPLOATAREA INSTALA)IILOR TEHNICO- SANITARE .I TEHNOLOGICE CU )EVI DIN
POLIPROPILEN0 -Indicativ: NP 003- 96 si NORMATIV PENTRU PROIECTAREA .I
EXECUTAREA INSTALA)IILOR SANITARE - Indicativ I 9-94.

Intocmit,

pe structuri solide

4.1.Memoriu tehnic, Racord alimentare cu apa, Racord canalizare menajera si pluviala

1.Generalitati
Locatia destinata construirii Centrului de Dezvoltare si a Atelierului de Cercetare-Dezvoltare
Prototipuri este situata in intravilanul municipiului Botosani,str. Calea Nationala,nr.4 incinta fosta
fabrica Textila.
Suprafa&a total a terenului pe care se va amplasa viitoarea investitie este de 2.801,50 m(,
proprietatea revenind beneficiarului S.C. ELECTRO ALFA INTERNA)IONAL S.R.L. Boto#ani.
n cadrul zonei studiate exista terenuri ce se ncadreaz n dou categorii de proprietate:
o zona cilor de acces domeniu de stat aflat n administrarea Centrului de Distribu&ie a
Energiei termice Boto#ani
o terenuri private - proprietate a persoanelor juridice, respectiv S.C. Electro-Alfa
International S.R.L, unde se ncadreaz #i terenul destinat unita&ii propuse. Acesta din

pe structuri solide
urm se regse#te n cartea funciar la numrul 52237 pentru suprafa&a de teren de
1095,00 mp #i la numrul 6030/N pentru suprafa&a de teren de 1706,50 mp.
Accesul principal spre zona amplasamentului (din direc&ia EST), se realizeaz din Calea
Na&ional prin intermediul unei ci de acces aflat n proprietatea statului #i aflat n administrarea
Centrului de Distribu&ie a Energiei Termice Boto#ani.
n prezent calea de acces men&ionat are la&imea carosabilului de 5,00 m, asigurnd circula&ia
auto pe dou sensuri #i prezint mbrcminte rutier de tip rigid in stare mediocr.
Parcarea, pentru aceste parcele, nu este asigurat prin amenajri adecvate n incint.
Solu&ia de organizare func&ional a terenului este condi&ionat de forma terenului disponibil, cu
front de 103,50 m la aleea de acces (spre NORD), latura posterioar de form neregulat are o lungime
aproximativ de 100,00 m (spre SUD) #i cu o adncime maxim de 36,00 m #i minim de 19,50 m n
zona central a parcelei, avnd suprafa&a total de 2801,50 mp (2801,50 mp conform ridicrii
topografice).
Vecint&ile n cadrul zonei studiate sunt:
-Cale de acces cu l&imea de 5,00 m (NORD)
termice Boto#ani) la EST cu acces din Ocolitor Pacea
termice Boto#ani) la VEST - cu acces din Ocolitor Pacea
termice Boto#ani) la SUD - cu acces din Ocolitor Pacea.
Amplasamentul propus are actualmente un caracter de zona de unit&i industriale de depozite #i
transport, si este ocupat de construc&ii cu activit&i industriale, respectiv cur&i construc&ii, ci de acces,
platforme betonate, spa&ii verzi. Incintele sunt delimitate par&ial de mprejmuiri. Terenul este ocupat n
prezent de 6 corpuri de cldire cu regim de nl&ime parter, astfel:
atelier tmplrie cu suprafa&a construit la sol de 495,00 mp;
depozit de cioburi de sticl cu suprafa&a construit la sol de 26,88 mp;
sta&ie de deferizare;
cldire magazie inflamabile;
sta&ie de pompe
gospodrie combustibil lichid, compusa dintr-un rezervor subteran cu o capacitate de 100,0
mc.

pe structuri solide
Cladirea propusa este compusa din 2 corpuri cu regim de inaltime parter(hala 1) si respectiv
parter si etaj(birouri) avand per total categoria de importanta C,clasa de importanta III,gradul de
rezistenta la foc II,clasa de performanta energetica-min. C.
Din punct de vedere al utilitatilor, amplasamentul dispune de posibilitatea racordarii la retelele
de apa, canalizare, telefonie, energie electrica si gaz existente in zona.
Pe amplasament s-a identificat realmente si in acte un rezervor subteran din beton cu o
capacitate de 200 mc.
In zona s-a identificat o conducta de alimentare cu apa 350 mm din otel apartinand SC NOVA
APA SERV SA-Botosani la aproximativ 85 m de obiectiv amplasata la capatul drumului de
acces.Conform reprezentatilor furnizorului de utilitati se poate asigura o presiune minima de 1,2 bar si
maxima de 2,2 bar.
Din punct de vedere al racordarii obiectivului la canalizare s-a identificat in zona o retea de tip
unitara din tub de beton Dn 500 mm cu punct de racord in cadrul unui camin cu H=6 m amplasat la o
distanta de 45 m de obiectiv.
2.Propuneri de amenajare alimentare cu apa
Conform breviar de calcul si datelor din teren se propune racordarea obiectivului la conducta de
otel identificata cu Dn 350 mm.Racordul se va realiza din teava de PEHD Dn 63 mm Pn 6 pe o lungime
de 145 m pana la un camin apometru amplasat in apropierea camerei tehnice a cladirii.Acesta se va
poza in spatiu public(drum acces) la adancimea de -1.10 m fata de cota teren sistematizat.
Din cadrul camin apometru se va alimenta printr-un racord consumatorii obiectivului cu intrare
in camera tehnica cu teava PEHD Dn 40 Pn6 pe o lungime de 4 m si respectiv rezervor incendiu cu
teava PEHD Dn 63 Pn6 pe o lungime de 48 m in cadrul camera vane/statie pompe.
Alimentarea hidrantilor interiori si exteriori se va realiza din cadrul rezervorului de incendiu
existent prin intermediul unei conducte din PEHD Dn 110 Pn 6`.Presiunea necesara la hidranti se va
asigura cu ajutorul uneui grup de pompare tip DAB cu urmatoarele caracteristici Q=15 l/s=54 mc/h
,H=46 mCA,Pi=11 kW/pompa; U/f=400/50 V/Hz;Dn 150 mm,prevazut cu protectie lipsa apa si
programator saptamanal pentru pornirea pompelor impotriva blocarii lagarelor.
Pentru stingerea incendiilor din exterior s-au prevazut 2 hidranti exteriori subterani Dn 65
mm.Acestia se vor racorda de la camera de vane/statia de pompe a rezervorului prin intermediul unei
conducte din PEHD Pn 10 Dn 110/6.3 mm si se vor amplasa pe latrile de est si vest a cladirii la o
distanta minima de 5 metri fata de aceasta.Acestea se vor marca corespunzator cu placute indicatoare.
Racordul de alimentare cu apa se va poza pe spatiul public(drum acces) ajungand in dreptul
cladirii la o distanta de 3 metri fata de aceasta .La amplasarea racordului de apa se va tine cont de

pe structuri solide
distantele minime fata de celelate retele de utilitati existente si se va contacta proiectantul pentru
solutionare in raport cu celelalte avize.
Racordul de alimentare cu apa din incinta se va monta sub adancimea de inghet -1,10 m fata de
cota teren natural pe pat de nisip de 10 cm si 10 cm deasupra generatoarei superioare a conductei.
Pe traseul montarii acesteia se va prevedea banda avertizoare si placute indicatoare.
Camin apometru se va prevedea din beton de dimensiuni L=2100 mm ; l=1700 mm ; H=2400
mm cu capac carosabil.
La trecerea prin peretii caminului apometru acestea se vor proteja mecanic in tuburi de protectie
si se vor etansa cu granituri de cauciuc.
Conductele se vor izola in cadrul caminului de vizitare si caminului apometru cu cu vata
minerala cu folie de aluminiu 10 cm.
La amplasarea n plan #i pe vertical a conductelor exterioare de ap vor respecta distan&ele
prescrise fa& de alte conducte subterane sau cabluri electrice #i telefonice, conform STAS 8591.
Operatiunile de montare ,pozare conducta si sapaturile aferente sunt prezentate in caietul de
sarcini.
Pentru realizarea contorizarii se propune executia unui camin apometru pentru bransament
colectiv din beton necarosabil LxlxH-2.1x1.7x2.4 m model,prevazut cu capac termoizolant cu o
sectiune rectangulara 0,7 x0,7 m .
In cadrul acestuia se va monta un apometru de tip WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie
C cu urmatoarele caracteristici tehnice :
-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm
-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]
-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]
-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]
-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]
-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]
-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]
-rezolutie max. 99,999
-rezolutie min. 0,0005
-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm
-greutate : 19,0 [kg]
Pentru contorizarea consumului de apa se vor utiliza numai echipamente cu aviz B.R.M.L.,iar
montajul se va realiza conform specifiicatilor din cartea tehnica a producatorului.Acesta se va amplasa

pe structuri solide
la limita de proprietate in spatiu verde,conform plan A1/A2.In cadrul acestuia se va prevedea o bucla de
contorizare compusa din robineti sectionare Dn 2,filtru Y Dn 2 si apometru combinat cu Dn 50/25
mm.
Toate conductele din cadrul caminului se vor izola pe tot traseul cu vata minerala cu folie de
aluminiu 10 cm.
Se va avea in vedere ca la achizitionarea contoarului de apa rece acesta sa fie agrementat si
omologat de B.R.M.L.,respectiv agreat de furnizorul de apa S.C. NOVA APASERV S.A., in caz contrar
acesta se alege la recomandarile acestora tinandu-se cont doar de caracteristicile de debit minim si
maxim.
Instructiuni de folosire, instalare, exploatare si intretinere apometru
Montarea/demontarea contoarelor trebuie executata numai de personal calificat corespunzator,
apartinand unui operator economic avizat BRML.
inainte de montarea propriu-zisa a contorului, se verifica, dupa caz, pozitionarea corecta a
filtrului sj respectarea sensului de curgere a apei, conform indicatiei de pe carcasa.
Montarea contoarelor se va face numai in incinte protejate la inghet. Garantia tehnica nu
acopera cazurile de deteriorare a contorului ca urmare a fenomenului de inghet.
Pozitia de montaj a contorului va fi facuta, dupa caz, conform tipului de contor; orice montare
neconforma caracteristicii tipului respectiv de contor va influenta negativ exploatarea acestuia.
Este obligatorie spalarea cu jet de apa a aluviunilor, impuritatilor, care pot determina
deteriorari ale contorului sau reducerea debitului de apa.
imbinarile in retea se vor executa cu atentie, pentru evitarea deteriorarii filetelor sau flanselor.
Strangerea suruburilor sau a piulitelor olandeze, va fi facuta cu respectarea stricta a specificatiilor
tehnice. La montare, se va verifica cu atentie pozitionarea corecta, concentrica, a garniturilor de
etansare.
La montare, trebuie evitate socurile, izbiturile mecanice si suprasolicitarile termice prin sudare
sau lipire.
Pe conducte Dn amonte i Dn aval vor fi montati robineti de trecere (sau vane), in scopul
creerii conditiilor de demontare a contorului sau, dupa caz, a mecanismului acestuia.
Pentru asigurarea protectiei impotriva curgerii inverse a apei si a suprasolicitarii termice a
contoarelor montate in instalatiile de alimentare cu apa calda sau rece a bateriilor de amestec, pe
racordul aval se recomanda montarea unei supape antiretur.
Contoarele pentru aplicatii industriale din familia Woltaris necesita tronsoane rectilinii de
linistire de minim: 5 x DN Tn amonte si 3 x DN Tn aval. Daca in amonte de contor sunt amplasate

pe structuri solide
elemente perturbatoare (pompe, coturi, reductii, etc.) se multiplica portiunea amonte un stabilizator de
curgere. Pentru protejarea mecanismului, este necesara montarea pe conducta amonte a unui filtru de
impuritati.
Cand in instalatie exista lovituri de berbec sau cavitatie, se vor lua masuri de eliminare sau
atenuare a lor, pana la atingerea pragului de siguranta. Se vor lua masuri de prevenire a suprasolicitarii
contoarelor, cat si de urmarire a starii tehnice a altor echipamente, care prin defectare, ar putea dauna
contoarelor.
Calitatea apei utilizate este importanta in asigurarea unei exploatari eficiente si a duratei de
viata a contorului; beneficiarul va trebui sa urmareasca Tn timp calitatea apei utilizate, inlaturand
cauzele care conduc la o calitate necorespunzatoare a ei, fata de prevederile STAS 1342 / 91.
Contorul de apa este un instrument de masurare care poate fi influentat de calitatea apei
vehiculate prin el. Operatiile de intretinere se executa, de regula, odata cu verificarile metrologice
periodice. Nerespectarea instructiunilor de folosire, instalare, exploatare si intretinere duce la pierderea
garantiei si priveaza cumparatorul de dreptul la reclamatii in cadrul perioadei de garantie.
Revizia si repararea contoarelor, in interiorul perioadei de garantie sau pe intreaga lor durata
de viata, sunt asigurate de atelierele si laboratoarele noastre specializate, autorizate metrologic.
3.Canalizare interioara pentru colectare ape uzate menajer
Instalatia de canalizare interioara se va realiza din tuburi din PVC cu Dn de la 32 125 mm,la
care se vor respecta pantele normale de montaj conform normelor si normativelor in vigoare.Pentru
realizarea unei ventilatii corespunzatoare a acesteia se vor prevedea supape automate de ventilatie cu
Dn 75 mm,acestea se vor prevedea cu un Dn cu o treapta mai mica sau cel putin egala fata de Dn a
coloanei propriu-zise.
La fiecare grup sanitar sunt prevazute sifoane de pardoseala pentru preluare surplusului
accidental de apa cu Dn 50 mm si un sifon de pardoseala Dn 100 mm in cadrul camerei tehnice.Se
admit racorduri flexibile de la obiectele sanitare la coloane numai pentru cazul lavoarelor.Racordul de
evacuare de la closet la coloana se va realiza din teava de PVC(nu se vor realiza racordarea closetelor la
coloane cu racorduri flexibile).
4.Consideratii finale :
-este interzis a se modifica solutiile proiectate fara avizul scris al proiectantului
-solutiile privind racordurile apa-canalizare se vor considera stabilite in clar dupa avizul
detinatorului de utilitati SC NOVA APASERV SA ;

pe structuri solide
-achizitionarea apometrului pentru inregistrarea consumului de apa se va realiza dupa un accept
in prealabil de la detinatorul de utilitati,pentru primirea acceptului din punct de vedere al agreerii
tehnice a acestuia.
-eventualele neconcordante intre proiect si datele din teren vor fi aduse la cunostinta
proiectantului inainte de executie.
-probele de etanseitate,functionare ,rezistenta hidraulica vor fi efectuate in conformitate cu
normativul I9/94,caietelor de sarcini si manualelor de executie a furnizorului de materiale
-receptia lucrarilor se va face conform prevederilor Normativului C56
-proiectantul garanteaza functionarea instalatiilor proiectate numai in masura in care atat
executantul cat si beneficiarul vor respecta cerintele proiectului si normele tehnice de specialitate in
vigoare

Intocmit,
ing.Blini#teanu Cezar

4.2.Breviar calcul alimentare cu apa

I.Instalatii de alimentare cu apa
1.Date initiale:
-debite specifice de apa rece puncte de consumconform tabel ANEXA

pe structuri solide
-numar mediu de utilizare a apei (ore)-12 ore
-destinatie cladiri birouri si unitati de productie(cercetare)
-numar de angajati-28 persoane
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r.+a.c.c. -prin proiectul de arhitectura
-coeficient de varatie zilnica de apa necesara unui consumator-Kzi=1,3-1,4;
-coeficient de variatie orara-Ko=2-3 pentru <10.000 locuitori ,in care Kor(i) este coeficient de
varia&ie orar; se exprim sub forma abaterii valorilor maxime orare ale consumului fa& de
medie n zilele de consum maxim, adimensional.
K
or
(i) = Q
or max
(i) / Q
or med
(i)
Q
or med
(i) = Q
zi max
/ 24
n rela&iile (2), (3), (4) indicii din sume au semnifica&ia:
-k se refer la categoria de necesar de ap (nevoi gospodre#ti, publice);
-i se refer la tipul de consumatori #i debitul specific pe tip de consumator.
-debite specifice de apa rece
-categorie consum zone cu apartamente n blocuri cu instala&ii de ap rece, cald #i
canalizare, cu preparare centralizat a apei calde-asimilat
-consum specific per angajat -40 l/om*zi
-destinatie cladire cladiri birouri/cercetare
-dotare cu obiecte sanitare/puncte de consum a.r. si a.c.m. conform memoriu tehnic
-program de functionare : 12/24 h
-caracteristica retelei : Ks=2% in care Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea
necesit&ilor proprii ale sistemului de alimentare cu ap :n uzina de ap, splare rezervoare,
splare re&ea distribu&ie; iar Kp=5% in care K
p
reprezint suplimentarea cantit&ilor de ap
pentru acoperirea pierderilor de ap n obiectele sistemului de alimentare cu ap pn la
bran#amentele utilizatorilor;
-timpul de refacere a rezervei de incendiu 24 ore(STAS 1478)
-hidrant interior in functiune -2 buc-qhi=2,5 l/s(hala productie/cercetare) ; nr. Total hidrnati
interiori 4 buc
-Lavoar portelan sanitar..Bc = 9 [L]
-Pisoar.Bc =5 [P]
-Spalator vase.........................................................Bc = 1 [Sp]

pe structuri solide
-Cabina dus cu racord flexibil....................................Bc= 5 [Cd]
-stand stropit.............................................................Bc = 1 [SS]
-hidrant exterior in functiune -1 buc-qhi=5 l/s ; nr. Total hidranti 2 buc
2.Debitul caracteristic al necesarului de apa
-debit mediu zilnic, notat Q
zi med
; acesta reprezint media volumelor de ap utilizate zilnic n
decursul unui an, n m
3
/zi:
Q
zi med
=(n x qs) / 1000 [mc/zi]
-debit zilnic maxim, notat Q
zi max
; acesta reprezint volumul de ap utilizat n ziua cu consum maxim
n decursul unui an, n m
3
/zi:
Q
zi maxim
=K
zi
x Q
zi med
=1,35 x Q
zi med
[mc/zi]
-debit orar maxim, notat Q
orar max
; reprezint valoarea maxim a consumului orar din ziua (zilele) de
consum maxim, n m
3
/h:
Q
orar maxim
=K
o
x Q
zi maxim
=(2 x Q
zi maxim
) / 24= [mc/h]

Q
zi med
=(28 x 40) / 1000=1,12 [mc/zi]
Q
zi maxim
=K
zi
x Q
zi med
=1,4 x 1,12=1,57[mc/zi]
Q
orar maxim
=K
o
x Q
zi maxim
=(2,0 x 1,57) / 24=0,13 [mc/h]
3.Debit al cerintei de apa

Q
zi med
=1,02 x 1,05 x 1,12=1,2 [mc/zi]
Q
zi maxim
=1,02 x 1.05 x 1,57=1,68 [mc/zi]
Q
orar maxim
=1,02 x 1,05 x 0,13 =0,14 [mc/h]
4.Debit de calcul cumulat
Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu ap aval de rezervoare se
dimensioneaz la debitul:

Q
IIC
=Kp*Qomax+Kp*+n*Qii [mc/h]
unde:
Q
IIC
-este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu ap aval de
rezervoare;

pe structuri solide
n
j
Q
ii-
-este numrul de jeturi #i debitele hidran&ilor interiori (Q
ii
) pentru incendiile simultane care
se combat din exterior (n);
K
p
-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantit&ile de ap suplimentare exprimate prin acest
coeficient includ #i necesarul de ap pentru cur&area periodic a re&elei de distribu&ie (12) #i pentru
splarea #i cur&irea rezervoarelor (0,4%0,5%) conform 4.4, b, c.
Pentru aceast valoare a debitului to&i utilizatorii lua&i n calcul (inclusiv hidran&ii interiori) pot
folosi apa n cantitatea normat #i dup schema stabilit (direct la presiunea din re&ea sau cu mijloace
intermediare).
Conform SR 1343-1:2006 art.4.4.1 pierderile de ap tehnic admisibile n re&eaua de distribu&ie
trebuie tratate ca un necesar de ap.
La re&elele de distribu&ie noi (sub 5 ani) se apreciaz c pierderile nu vor fi mai mari de 15% din
volumul de ap distribuit (K
p
= 1,15); acestea pot apare din execu&ie necorespunztoare, varia&ii zilnice
de presiune, materiale cu defec&iuni.
La re&elele de distribu&ie existente, la care se efectueaz retehnologizri #i/sau extinderi,
pierderile pot fi pn la 35% (K
p
= 1,35). Procente mai mari de 35% ale pierderilor de ap sunt
considerate anormale #i impun adoptarea unor msuri corespunztoare.
Q
IIC
=1.54 [mc/h]
n-numarul de jeturi hidrantilor interiori pentru incendiile simultane care se combat din
exterior;n=2
Qii-debitul hidrantilor interiori;nu este cazul
K
p
-este coeficient de pierderi definit la 4.4; cantit&ile de ap suplimentare exprimate prin
acest coeficient includ #i necesarul de ap pentru cur&area periodic a re&elei de distribu&ie (12);
Kp=1,35
5.Verificare volum rezervor apa pentru combaterea incendiilor
+ + = ] [ * * 6 . 3 ) * * 6 . 3 * (
max
mc T Q Q Q n Q a T V
i ii si ie sorar e i

] [ 200 ] [ 18 . 57
. .
mc V mc V
existent rez i
= < =
unde :
-Te-durata de calcul pentru stingerea din exterior a incendiilor-3 ore
-a-coeficient adimensional-a=0.7
-Qsoramax-debitul orar maxim al cerintei de apa-0.14 mc/h
-Qie-debitul pentru un incendiu exterior-5 l/s

pe structuri solide
-Qsi-debitul minim ce poate fi asigurat-0 mc/h
-Qii debitul pentru un incediu interior 5 l/s
-Ti-durata de calcul pentru stingerea unui incendiu interior
6.Dimensionare conducta alimentare cu apa/bransament
Qc=max[(q
c
+ Q
utilaje
)+Q
ref.rez.inc.
]=2.57 [l/s]
PEHD Dn 63/3 mm PE 100;Pn 6;SDR11 V=1.0 m/s

-Q
ref.rez.inc.
-8.33 mc/h=2.32 l/s ;
-q
c
+ Q
utilaje
=0.91+1.66=2.57 l/s
7.Alegerea tipului de apometru
-debit de calcul consumatori-0.1l/s-debit minim
-debit de calcul utilaje-1.66 l/s
-debit de calcul maxim-2.57 l/s
Se propune un model de apometru cu aplicatie in sistemele de consum si distributie bransamente
urmatoarele apometre :
-model WOLTARIS WPV/MNK clasa de precizie C cu urmatoarele caracteristici tehnice :
-diametru nominal- DN 50 mm /20 mm
-debit nominal-Qnom=15 [mc/ora]
-debit maxim-Qmax=50 [mc/ora]
-debit tranzitie-Qt / Q2=3 [mc/ora]
-debit minim-Qmin=0.05 [mc/ora]
-debit de pornire-Qpornire=0.015 [mc/ora]
-supapa comutare crescator/descrescator : 1.6/1.1 [mc/ora]
-rezolutie max. 99,999
-rezolutie min. 0,0005
-dimensiuni : LxHxB=270x220x185 mm
-greutate : 19,0 [kg]
8.Determinare pierderi de presiune

pe structuri solide
Stabilire cote de montaj si geodezice
hmontaj cond.distrib.= H
g
=1,10 m=10787.7[Pa]= H
g
=10.79 [kPa] CTS adancimea de montaj
a conductei
Presiune minima/maxima asigurata 1,2/2,2 bar in punct de racord
Hrbransament= hri+hrl+ h
e
+H
nec
+H
g
[kPa]
Hrbransament=116.67 [kPa]=11.91[mCA]=1.17[bar]
<1.2 bar pres min. existenta pct. racord
H
nec
-pierderile de presiune necesara instalatie interioara >pierdere presiune alimentare rezervor-
H
nec
=51.0739 kPa
h
e
pierderea de presiune pe contor la debit nominal h
e
-25 kPa
hri =Lxi Pa=KPa=mCA,in care :
L= reprezinta lungimea conductei de apa -145 m
i=Pa/ml-reprezinta pierderea de presiune unitara pe conducta-200 Pa/ml-v=1.0 m/s
hri =145 x 200 =29.000 Pa hri =29 kPa
Determinare hrl :
Tr. 2-3.
Nr. Tronson qs[l/s] qc
L
tronson hrl hrl hri hrl+hri hg Hu Hnec Tv PPR/AL
crt. [l/s] [m] [Pa/m] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] [Pa] Dn[mm]
1 Lavoar 0.07 0.0700 - - - 402.9 30000 30402.9 -
2 L1-a 0.07 0.0700 1 200 200 280 480 - - 30882.9 20
3 a-b 0.14 0.1400 3.5 500 1750 350 2100 - - 32982.9 20
4 b-c 0.175 0.1750 1 800 800 600 1400 - - 34382.9 20
5 c-d 0.21 0.2100 1 300 300 280 580 - - 34962.9 25
6 d-e 0.31 0.3007 1.1 600 660 700 1360 - - 36322.9 25
7 e-f 0.41 0.3458 0.9 750 675 1000 1675 37997.9 25
8 f-g 0.98 0.5346 1.2 350 420 900 1320 39317.9 32
9 g-h 1.995 0.7627 4.2 250 1050 600 1650 40967.9 40
10 h-i 2.605 0.8716 0.9 300 270 800 1070 42037.9 40
11 i-j 2.705 0.8881 3.3 320 1056 835 1891 43928.9 40
12 j-k 2.805 0.9044 2.5 330 825 850 1675 45603.9 40
13 k-l 4.465 1.1410 0.5 450 225 800 1025 46628.9 50
14 l-CA 4.465 1.1410 8.1 450 3645 800 4445 51073.9 50
5.2095378 Hnec[mCA]
0.510739 Hnec[bar]

pe structuri solide
1xFiltru Y 0.8
1xteu trec 0.5
1xreductie 0.3
2x
rob.sert. 0.3
2.2
Total pierderi locale hrl =800 Pa=0.8 kPa=0.082 mCA
hrl =0.8 kPa

II.Instalatii canalizare menajera si pluviala
1.Date initiale:
-reteaua de canalizare se va realiza din tuburi din PVC
-debite specifice de calcul-conform STAS 1795
-pante normale si minime de montaj-conform STAS 1795
-diametrele nominale a conductelor de legatura- STAS 1795
-diametrele si pantele conductelor colectoare conform STAS 1795
-S2-parcare ~716 mp
-Pisoar.Bc =5 [P]

Denumire
Obiect sanitar
Sim-
bol
U /
M
Total
Canti
-
tate
Debit
specific
Unitar/
Qs=[l/s]
Echiv
alent
debit
[E]
Debit
specific
qs
Echivalent
de debit
E
-Lavoar [L] Bc 9 0,17 0,50 1.53 4.5
-Pisoar [P] Bc 5 0.5 0.15 2.5 0.75
-Closet/rezervor [W] Bc 12 2.0 6.0 24.0 72

pe structuri solide
+ qs 46.52 83.25

2.Determinare debit specific de scurgere ape uzate menajer q
cs
[l/s]

] / [ * 8 , 0 s l Q Q
s u
=
Qu
zi med
=0.8 * 1,12=0.9 [mc/zi]
Qu
zi maxim
=K
zi
x Q
zi med
=0.8 * 1,57=1.26 [mc/zi]
Qu
orar maxim
=0.8 * 0,13=0.11 [mc/h]

3. Identificare suprafete colectoare de calcul
-S2-parcare ~716 mp

4. Determinarea debitului de calcul ape meteorice functie de debitul ploii de calcul

] / [ * * * s l I S m Q
i i i p
=
] / [ 96 . 23 ~ 280 * 95 . 0 * 1126 . 0 * 8 . 0
1
s l Q
p
= =
] / [ 83 . 12 ~ 280 * 8 . 0 * 0716 . 0 * 8 . 0 s l Q
p
= =
in care :
m-coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul-0.8 pt. t<=10 minute
i
-coeficient de curgere afernet suprafetei raportat la natura acesteia-0.95 invelitori
metalice,pavaje asflat,pavele-0.8-0.90
I-intesnitatea ploii de clacul functie de frecventa [f] si durata ploii de clacul [t] STAS
9470-200 [l/s*ha] -280 l*s/ha
v-viteza minima si maxima admisa in conducte -0,7-3,0 [m/s]

5.Calculul hidraulic al conductelor orizontale colectoare
5.1.Determinare vitezei de scurgere la sectiune plina v
sp
[m/s]

pe structuri solide
] / [ s l i R C v
sp
=
C -coeficient de rezistenta hidraulica Chezy
i -panta hidraulica normala de montare a conductei-conform STAS 1975
5.2.Determinare coeficient rezistenta hidraulica C
R k
R
C
+
=
70

k -coeficient de rugozitate; k=0,12-pentru tuburi din PP
k=0,007-pentru tuburi din PVC
5.3.Determinarea razei hidraulice la sectiune plinaR [m]
] [
4
m
d
R =
d -diametrul nominal al conductei [m]
5.4.Determinare debit de scurgere la sectiune plina -q
sp
-[l/s]
] / [ s l v A q
sp sp
=
A -aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune plina [m
2
]
5.5.Determinare aria sectiunii transversale a curentului de apa la sectiune
plina[m
2
]
] [
4
2
2
2
m
d
r A = =
5.6.Determinare debit de calcul pe tronsonul considerat-q
c
[l/s]
] / [
2 1 max
s l Q Q q q
p p oraor c
+ + =
] / [ 19 . 37 s l q
c
=
q
cs
-debitul de calcul corespunzator valorii sumei debitelor specifice a obiectelor
sanitare si punctelor de consum [l/s]
q
smax
-debitul specific cu valoare cea mai mare care se evacueaza pe tronsonul de
conducta considerat [l/s]
5.7.Determinarea raportului dintre debitul de calcul considerat pe
tronson si debitul la sectiune plina X-
sp
c
q
q
X = Z

pe structuri solide
u
5.8.Determinare Z
Conform STAS 1975 si din determinarea lui X Z

Z -raportul dintre viteza reala de scurgere si viteza de scurgere
la sectiune plina-ales conform STAS 1975
5.9.Determinarea gradului de umplere a tronsonului u
Conform STAS 1975 si din determinarea lui Z u
Conditie necesara : -gradul de umplere maxim admis in functie de natura apei
uzate si diametrul conductei se alege conform STAS 1975
admis
u u
max
<
5.10.Determinarea vitezei reale de scurgere pe tronsonul considerat
] / [ s m v Z v
sp r
=
Conditie necesara :
msx r
v v v < <
min
] / [ 4 ] / [ 7 , 0 s m v s m
r
< <
V
min
-viteza de autocuratire [m/s]

qsp=50.3[l/s] pt. o panta de 0,008
-conform tabel STAS 1975 privind gradul de umplere,unghiul corespunzator,precum si raportul
dintre debitul de calcul si debitul de curgere la sectiune plina functie de debit
x=qs/qc=0.73 z=1.13
u=0.62 < 0.65 maxim admis

Intocmit,

pe structuri solide

4.3. Caiet de sarcini privind executia retelelor exterioare de alimentare cu apa-
Prezentul caiet de sarcini contine conditii tehnice pentru executarea retelelor si bransamentelor
de apa realizate cu conducte de polietilena .
Masurile prevazute nu sunt limitative, ele completand documentatiile de specialitate si nu exclud
obligativitatea respectarii normelor si normativelor tehnice precum si STAS urilor in vigoare.
In toate operatiile de manipulare, transport, pozare, imbinari, incercari, terasamente, etc. se vor
respecta normele departamentale si republicane de protectie a muncii in vigoare la data executiei.
Verificarea calitatii lucrarilor de catre organele beneficiarului, executantului sau proiectantului,
pe parcursul executiei sau la receptia finala, se va face in conformitate cu cu continutul prezentului caiet
de sarcini, care cuprinde prevederi pentru fazele tehnologice precizate in continuare.
1.Trasarea
Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant pe baza procesului verbal
de predare-primire a amplsamentului si a bornelor de reper (cod 4-2-3- din sistemul de evidenta in
activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor publicat in buletinul constructiilor).
Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului in prezenta proiectantului pentru
verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.
Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor ce se impun
pe durata executiei se va face pe baza de proces verbal incheiat cu delegatii unitatilor de exploatare a
retelelor din gospodaria subterana existenta in zona. In functie de situatia reala de la teren, daca este
cazul vor fi efectuate sondaje de identificare.
Trasarea lucrarilor se va face topometric, pe baza coordonatelor si a reperilor planimetrici si de
nivelment indicati in proiect.
Materializarea axului conductelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin tarusi
batuti in pamant, ce se vor planta obligatoriu in urmatoarele puncte:
-in centrul caminelor;
-in punctele de sectiune a conductelor;
-in punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii

pe structuri solide
subterane existente;
-in punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a
lucrarii.
Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori, amplasati lateral, pe directia
perpendiculara, fata de axul conductei, astfel incat sa nu fie afectati pe durata executiei lucrarilor.
Amplasarea lucrarilor in plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozarea se vor face cu
ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.
Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu in amplasamentul caminelor, in punctele
caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment topografic de precizie,
care sa asigure aceeasi inaltime fata de fundul santului ce urmeaza a se executa.
Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si conductelor, se va folosi teul
mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.
Periodic si ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si reface
topometric pozitia acesteia.
2.Desfacerea imbracamintilor stradale
La sapaturi executate pe strazi pavate, se va proceda la desfacerea prealabila a pavajului, pe
latimea santului + 60 cm fiecare parte a acestuia, corelat cu prevederile normelor pentru protectia
muncii in vigoare.
In functie de tipul imbracamintii, desfacerea pavajului se va face dupa cum urmeaza :
-pentru pavele manual cu tarnacopul sau cu ranga
-pentru piatra de rau manual ca mai sus, sau mecanizat
-pentru imbracaminti asfaltice stratul de uzura se indeparteaza manual iar
infrastructura mecanizat cu picamerul.
Sortarea materialelor rezultate din desfacere (pavale, piatra de rau sau asfalt) se va face manual,
in vederea refolosirii.
In functie de profilul strazii si de dimensiiunile sapaturii, in conformitate cu prevederile
proiectului, materialul pavajului se indeparteaza din zona sau se depoziteaza pe o singura parte a
transeei, de preferinta pe trotuar, pentru a nu se amesteca cu pamantul de sapatura care se depoziteaza
pe celalalt mal
Materialele rezultate din desfacerea pavajelor vor fi stivuite in figuri regulate si in nici un caz nu
vor fi lasate in dezordine pe partea carosabila a strazilor mentinute in exploatare pe durata executiei.
3. Terasamente
3.1. Generalitati

pe structuri solide
Executantul va fi responsabil de excavatie, spargeri si imprastierea materialelor excavate
rezultate din constructia acestor lucrari. Nici un fel de sapaturi nu vor fi incepute, pana cand executantul
nu a luat masuri de siguranta necesare inclusiv prevederea de bariere si mijloace de dirijare a circulatiei.
Normative romanesti utilizate:
P 10/86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe in constructii.
C 169/88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale
C 16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente.
3.2. Inceperea sapaturilor
Pentru orice sapaturi de pamant, executantul va prezenta proiectantului de specialitate o nota
scrisa cu 7 (sapte) zile inainte de incepere, in care va preciza programul de lucru. In aceasta perioada,
executantul va intocmi un proces verbal privind terenul natural si topografia, situatia pavajelor, a
instalatiilor subterane de apa, canalizare, telefoane, electrice, televiziune, termoficare etc. pentru a
permite sefului de proiect sa masoare lucrarile ce se executa.
3.3. Terenuri naturale
Terenul natural reprezinta suprafata terenului la situatia dinainte de a incepe operatiile de
sapatura a pamantului, dar dupa curatirea generala a locului
3.4. Latimea sapaturilor
Latimea sapaturilor va fi cea minima necesara in opinia proiectantului de specialitate pentru
realizarea lucrarilor.
Sapatura santurilor pentru conducte va fi intotdeauna limitata la dimensiunile aprobate in scris
de catre proiectant. Cu exceptia aprobarilor scrise ale proiectantului, lucrul la fiecare tronson aprobat va
fi terminat definitiv in conformitate cu cerintele proiectantului inaintea inceperii unui nou tronson.
3.5. Sapaturi in teren nesigur
Daca executantul intalneste la sapatura un teren pe care-l considera necorespunzator pentru
montarea conductelor sau fundarea constructiilor, va face o informare imediata la proiectant, care va
decide in scris daca se poate funda sau nu pe acel teren. In cazul in care acel teren nu este sanatos,
atunci acel teren va fi evacuat si inlocuit prin nisip sau pietris conform dispozitiei proiectantului. Lipsa
vreunei decizii a proiectantului nu scuteste pe executant de responsabilitatea oricarui defect din lucrare,
daca inainte de realizarea constructiei, executantul nu a cerut in scris proiectantului sa inspecteze
terenul de fundatie respectiv.
3.6. Siguranta sapaturilor si a constructiei

pe structuri solide
Executantul va prevedea toate sprijinirile si sustinerile necesare pentru asigurarea stabilitatii
santurilor, a drumurilor, constructiilor adiacente, a conductelor sau cablelor intersectate la sapatura.
3.7. Alunecari, prabusiri si exces de sapatura
Executantul va lua masuri de prevenire a alunecarilor si a prabusirilor de materiale din malurile
santurilor si ale taluzurilor.
In cazul unor alunecari sau prabusiri in excavatii sau in cazul unor excavatii in exces fata de
dimensiunile specificate, acestea se vor scoate din sapatura. Costurile eferente acestor lucrari
suplimentare nu vor fi suportate de catre beneficiar.
Daca apar goluri prea mari rezultate din surparea terenului in excavatiile facute peste
dimensiunile specificate si se pericliteaza stabilitatea conductelor sau a constructiilor, executantul va
realiza consolidari din beton sau alte lucrari cu aprobarea prealabila a proiectantului.
In cazul in care pe fundul santului exista proeminente provenite din bolovani, stanci, fundatii
vechi, etc. care pot sa produca deteriorarea conductelor se va crea un pat protector din balast, nisip sau
pamant marunt pe care sa se monteze conducta.
3.8. Umpluturi de pamant
Materialul de umplutura plasat langa conducte sau constructii va fi lipsit de bolovani, fragmente
de roca cu dimensunea mai mare de 50 mm. Restul de sapatura se va realiza cu material selectat din
excavatii cu marimea de pana la 75 mm.
3.9. Materiale de umplutura aduse
Prin materiale de umplutura se inteleg urmatoarele:
-nisip avand dimensiuni 0 7 mm, conform STAS 662/82;
-balast avand dimensiuni 0 7 mm, conform STAS 662/82;
-piatra sparta avand dimensiuni 40 60 mm, conform STAS 667/84;
3.10. Patul de pozare
Patul pentru pozarea conductelor este realizat din straturi de umpluturi cu grosimi dupa cum
urmeaza:
-10 cm nisip.
Latimea patului de pozare al conductelor este de Dn + 30 cm.
Executantul va transporta si depozita tot materialul excavat care nu mai este necesar pentru
realizarea umpluturilor. Amplasamentele propuse de executant pentru transportarea si depozitarea
materialelor excavate, fie temporar, fie definitiv vor fi aprobate de proiectant.
Nici un material excavat care ar putea fi reutilizat in lucrari nu va fi evacuat de pe santier fara
aprobarea proiectantului.

pe structuri solide
3.11. Localizarea si protejarea instalatiilor subterane
Inainte de a incepe execuia sapaturilor, executantul va obtine autorizatiile necesare de la
detinatorii instalatiilor existente (SC NOVA APA SERV SA, ROMTELECOM, SC ELECTRICA, etc.).
Inainte de a incepe executia sapaturilor, se va incheia un proces verbal de predare primire
amplasament impreuna cu proiectantul precum si cu reprezentantii tuturor institutiilor care detin
instalatii subterane de apa, canalizare gaze, cable electrice, telefonice.
Executantul va solicita toate informatiile de la acesti reprezentanti astfel incat sa poata pozitiona
toate retelele si racordurile existente pe traseu, respectiv rasuflatori de gaze, capace de hidranti, vane de
concesie, camine de vizitare, placute indicatoare pe pereti, pozitii existente la intrarea bransamentelor in
cladiri (gaze naturale, apa, canalizare) etc.
Executantul este responsabil pentru exactitatea localizarii instalatiilor subterane si va lua toate
masurile pentru a nu le deteriora in timpul executiei. In caz de necesitate se vor lua toate masurile de
protectie sustinere a acestora pe toata durata executiei.
In cazul unor stricaciuni ale instalatiilor subterane existente, executantul va anunta urgent
proprietarul acelei instalatii si va lua masuri de reparare prompta.
Executantul va suporta toate costurile aferente repararii acestora.
Daca se intalneste o instalatie sau orice alt obstacol in lungul traseului conductei proiectate,
executantul va informa imediat proiectantul indicandu-i tipul obstacolului, dimensiuni, adancimi iar
proiectantul va preciza in timp util masurile care urmeaza a fi luate.
4. Materiale utilizate,stocare,transport,verificari
4.1. Materiale pentru conducte
Tipurile de conducte si fitinguri ce vor fi utilizate si vor fi procurate din import, vor avea
certificate de agrementare tehnica de la MLPAT, INCERC si aviz sanitar de la Ministerul Sanatatii
Directia Generala a Medicinii Preventive si Promovare a sanatatii.
Toate conductele vor avea certificate de calitate si de garantie, cu probe de incercare la presiune
si etanseitate, verificare aspect (zgarieturi, excrescente, fisuri, rugozitate interioara, izolatie interioara si
exterioara, ovalizari, grosime perete, etc.).
Conductele si fitingurile aduse e santier vor fi pastrate in conditii perfecte de curatenie,
urmarindu-se ca in timpul transportului sau al montajului sa nu apara corpuri straine in tuburi.
Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui (tevi de
materiale plastice, materiale de izolatie) se depoziteaza sub soproane sau magazii.

pe structuri solide
Conductele interioare sau exterioare, vor fi montate dupa ce, in prealabil, s-a facut trasarea lor.
La trasare se va respecta o panta de minimum 0,5
0
/
00
astfel incat sa fie asigurata aerisirea si golirea
completa a conductelor.
Deplasarea conductelor si coborarea lor in sant se va face cu ajutorul macaralelor pentru
montajul conductelor. Conducta va fi suspendata in chingi, cu latime de cel putin 15 cm care sa nu
deterioreze izolatia si sa reziste la greutatea conductei. Indepartarea chingilor dupa coborarea conductei
in sant trebuie sa se faca fara deteriorarea invelisului protector al conductei. Este interzisa lansarea
conductelor in sant cu ajutorul franghiilor, lanturilor, cablurilor sau a altor mijloace improvizate. Nu se
vor tari conductele pe fundul santului.
Deplasarea lor longitudinala se va face cu ajutorul macaralelor, carucioarelor sau rolelor.
4.2. Marcarea si protectia conductelor si fitinguri pentru expeditie
Toate conductele si fitingurile vor fi marcate indicandu-se diametrul, numele fabricantului si
standardele relevante in conformitate cu care au fost produse. In cazul in care se specifica altfel, toate
materialele trebuie sa fie complet protejate inainte de expeditia de la producator si in plus vor fi
protejate pentru perioada tranzitului si stocarii impotriva coroziunii si avariilor accidentale.
Pentru protectia izolatiei interioare mortar de ciment impotriva uscarii capetele conductelor
si fitingurilor vor fi inchise cu discuri din lemn.
Materialele de protectie similare vor fi atasate la toate conductele si flansele, si vor fi inlaturate
la incorporarea in lucrare.
Mansoanele si flansele imbinarilor elastice vor fi legate impreuna in baloturi transportabile.
4.3. Stocarea materialelor pentru conducte
Conductele si fitingurile vor fi depozitate la o inaltime fata de pamant si vor fi sprijinite cu grija,
asigurate cu pene sau suporti speciali. Conductele nu se vor sprijini direct una pe alta si nu vor fi puse
mai mult de 4 (patru) bucati pe inaltime.
Cuplajele si imbinarile (cu toate componentele) si alte piese similare vor fi depozitate in conditii
uscate, ridicate deasupra pamantului in soproane sau spatii acoperite.
Spatiile de depozitare vor fi organizate cu atentie, pentru a asigura incarcarea, decarcarea si
trierea materialelor cu diferite destinatii care vor fi impachetate separat cu placute de identificare la
vedere.
Ambalajele nu vor fi desfacute, decat in momentul introducerii piesei respective in lucru.
4.4. Transportul conductelor si fitingurilor
Toate vehiculele destinate transportului conductelor vor avea un dispozitiv de sustinere a carui
lungime sa impiedice rostogolirea.

pe structuri solide
Conductele vor fi manipulate in conformitate cu recomandarile producatorilor.
Nu se vor utiliza dispozitive de sustinere, laturi, carlige, care pot deteriora interiorul
conductelor.
Echipamentul de manevrare a conductelor va fi mentinut intr-o perfecta stare de functionare, iar
seful de proiect poate dispune inlaturarea celor cu defectiuni. Este strict interzisa aruncarea conductelor,
lovirea unui tub de altul, rostogolirea libera sau tararea pe pamant.
4.5. Verificarea conductelor si fitingurilor
Inaintea introducerii in opera, fiecare conducta va fi periata si examinata cu atentie.
Conductele defecte care nu pot fi reabilitate in mod acceptabil pentru proiectant vor fi inlaturate.
Daca la proba unui tronson, proiectantul considera ca un procent prea mare de conducte sunt
defecte, el poate cere efectuarea de probe la fiecare tub si imbinarea individuala.
Rezultatele acestor probe vor fi transmise spre aprobare proiectantului sistandu-se pana atunci
montarea altor conducte. Costul acestor probe va fi suportat de catre executant.
4.5. Taierea conductelor
Un procent din conducte va fi procurat fara masura standard iar acestea vor fi utilizate pentru
taierea unor dimensiuni specifice necesare.
Conductele vor fi taiate astfel incat sa rezulte o suprafata curata. Toate capetele conductelor
taiate sau curatate si oricare parte de conducta care a suferit deranjamente vor fi remediate inainte de
montare.
Suprafata exterioara a capetelor tuburilor va fi bine netezita iar la capat va fi sanfrenat si pregatit
pentru imbinare in conformitate cu normele aprobate.
Verificarea traseelor inainte de a incepe executia sapaturilor pentru conducte, executantul
va verifica traseul acestora, conform planselor desenate.
Lungimea traseului va fi masurata cu exactitate, inclusiv cotele de nivel, in zonele specificate de
proiectant. Traseul conductelor va fi marcat clar pe pamant.
In functie de strazile pe care urmeaza a incepe executia lucrarilor, se va obtine autorizatia de
sapatura de la primaria orasului, pe baza unor planuri de situatie, scara : 1000 sau 1 : 500 pe care sa fie
prezentat traseul propus, precum si pozitia altor instalatii subterane existente (apa, canalizare, gaz,
telefoane, electrice).
Dupa obtinerea autorizatiei, se vor chema pe teren reprezentantii detinatorilor de retele
subterane existente (, E-ON ELECTRICA,E-On GAZ, DIRECTIA DE TELECOMUNICATII, etc),
care impreuna cu proiectantul si executantul vor incheia un proces verbal de predare primire
amplasament, care prezinta si actul scris de aprobare a inceperii sapaturilor. In acest act se va preciza si

pe structuri solide
adancimea de montare a conductei proiectate, corelat cu pozitiile si adancimile celorlalte instalatii
subterane existente sau in proiectare pe sectorul respectiv.
Pentru depistarea pozitiei conductelor sau a cablelor existente metalice, executantul va folosi in
mod obligatoriu detectoare electromagnetice pe care trebuie sa le aiba in dotare in conformitate cu
conditiile din documentatia de preslectie. In cazuri mai dificile, la dispozitia si in pozitia stabilita de
proiectant se vor executa si santuri de sondaj la adancime de 1 1,5 m. Dupa necesitati sondajele vor
continua pana la depistarea conductei.
Dupa depistarea conductei existente, se va chema proiectantul pentru a verifica diametrul,
adancimea de montaj si starea de functionare, in vederea stabilirii fitingurilor si altor lucrari (prelucrari)
necesare pentru realizarea racordului cu conducta noua.
Cota de montaj a condcutelor este indicata in profilul longitudinal, urmand ca pe santier
proeictantul sa precizeze noi cote in functie de aparitia unor obstacole in timpul sapaturii.
Se vor lua masuri din timp pentru obtinerea autorizatiilor de sapatura si a predarii (eliberarii) de
amplasament, astefl incat sa se poata stabili corect pozitia pe orizontala si verticala cat si panta
conductei.
5.Sapaturi
In completarea cap. 3 (Terasamente) se vor respecta urmatoarele:
Indiferent daca sapaturile au fost realizate cu pereti verticali in taluz sau in trepte la cel putin 30
cm deasupra coronamentului conductei se vor realiza pereti verticali in latimi minime aplicabile astfel
ca intre peretele exterior al conductei si marginea santului sau sprijiniri sa nu fie mai mult de:
Pentru conducta avand D < 300 mm 150 mm
Pentru conducte avand D [300,650] mm 300 mm
Pentru condcute avand D > 650 mm 500 mm
Nu se vor executa sapaturi prin piloti forati la drumuri, trotuare, gradini particulare sau mai
aproape de 5 metri fata de cladiri existente ori propuse.
Lansarea si imbinarea conductelor la distante mai mici de 15 metri fata de locul unde au loc
excavatii poate duce la refacerea lucrarilor (desfacerea si refacerea imbinarilor) costurile fiind suportate
de executant.
Materialul excavat din santuri va fi manevrat cu grija, asfaltul, piatra, betonul spart la sapatura
urmand a fi depozitat separat fata de materialul granular de pamant natural.
Executantul va fi platit pentru refacerea strazilor la metru liniar si nu la suprafata de spatii
refacute ca urmare a unei slabe organizari.
6. Umpluturi

pe structuri solide
Umpluturile se vor realiza in 2 etape,sprijinirile de maluri vor fi scoase treptat, in concordanta
cu imprastierea si baterea materialului de umplutura.
a. Etapa I
Conducta si patul conductei vor fi acoperite pana la adancimea de 30 cm deasupra
coronamentului tuburilor lasand imbinarile libere. Materialul excavat selectat cu particule mai mici de
25 mm va fi asternut usor si compactat in straturi de maximum 10 cm grosime dupa compactare.
Straturile vor fi compactate manual doar pe partile laterale ale conductelor in nici un caz
deasupra lor.
Umplutura se va compacta pana la atingerea a cel putin 95 % densitate uscata conform STAS
2194/84.
Aceasta operatie va incepe cat mai repede posibil. Testele initiale de realizare a compactarii
umpluturilor vor fi facute pentru verificarea eficientei metodei de compactare, iar in continuare la
intervalele precizate de seful de proiect.
Imbinarile dintre proiecte se lasa libere pentru efectuarea probei de presiune.
b. Etapa a II a
Dupa efectuarea probei de presiune se vor realiza umpluturi si in dreptul imbinarilor pana la
realizarea unei densitati de minimum 95 % dupa uscare.
Restul de umpluturi se vor realiza cu materialul rezultat din sapatura, cu particule de dimensiuni
de max. 100 mm imprastiate cu grija si compactate in straturi de max. 200 mm grosime realizata dupa
compactare. Compatarea va atinge cel putin 95% densitate la uscare determinata conform STAS
2194/84.
Santurile vor fi umplute pana la nivelul de refacere a strazilor sau pana la nivelul adiacent si
mentinut cu o mica supraincarcare pana la terminarea perioadei de gratie.
Nu se vor da in lucru alte fronturi pana nu se termina tronsonul interior inclusiv umpluturile.
6. Instalarea conductelor
Montarea conductelor se va realiza in concordanta cu standardele in vigoare, respectiv STAS
4163/88 Retele exterioare de distributie. Conductele vor fi aduse pe santier cu piesa de imbinare
aferenta fiecarui tub (mufa, flansa, etc.). Imbinarile in lungul traseului pot fi facute in paralel pe mai
multe tronsoane.
Programul de montaj va fi aprobat de catre proiectant.
Nu se permite manevrarea conductelor cu echipamente metalice sau atingerea lor de obiecte
grele. Conductele vor fi manevrate numai cu chingi de postav, cauciuc sau piele. Nu se permite
utilizarea de lanturi, cabluri sau orice alte echipamente care pot zgaria conducta. Orice deteriorare a

pe structuri solide
conductei va fi remediata. Se vor lua masuri pentru a nu intra in tuburi sau fitinguri materiale straine.
Inainte de imbinare conductele si fitingurile vor fi curatate cu grija.
Conductele vor fi asezate in conformitate cu liniile si nivelele indicate pe planse cu toleranta de
+/- 5 mm. Executantul va obtine de la producator toate informatiile in legatura cu fazele de instalare
inainte de a-si depune oferta.
Pana la diametrul de 200 mm conductele vor fi coborate manual pana la adancimea de 3 m.
Pentru tuburile cu diametrul mai mare vor fi folosite utilaje (lansatoare) actionate manual sau mecanic.
Tuburile se verifica bucata cu bucata inainte de coborarea lor in sant indepartandu-se cele care
au defectiuni.
Coborarea in sant se face bucata cu bucata. Tuburile trebuie sa rezeme pe pamant in mod
continuu si cat mai uniform, in caz de necesitate asternandu-se un pat de nisip sau pietris marunt de 5-
10 cm grosime. Acest strat se va realiza si in terenuri stancoase astfel ca, conducta sa nu vina in contact
cu proeminentele stancilor.
In cazul terenurilor cu capacitate portanta redusa sapatura santului se face cu 35-40 cm mai
adanca, executandu-se pe fundul santului, sub conducta, un pat de bolovani de 20-25 cm grosime
deasupra acestuia un pat de nisip de 15 cm grosime.
Capetele conductelor care raman libere inclusiv ramificatiile se acopera cu dopuri sau flanse
oarbe pentru a impiedica patrunderea corpurilor straine in conducta la intreruperea montajului de la o zi
la alta.
Conductele se monteaza cu o panta minima de 0,1%, admitandu-se in mod exceptional o panta
de 0,05%. Este necesar a se asigura realizarea pantelor cu crearea posibilitatilor de dezaerisire spre
bransamentele consumatorilor, hidranti sau ventile de dezaerisire spre bransamentele consumatorilor,
hidranti sau ventile de dezaerisire. In caz contrar exista pericolul formarii unor pungi de aer cu
diminuarea debitului si aparitia loviturii de berbec.
Panta conductei va urmari panta terenului. Pe sectoarele orizontale sau cu pante foarte mici,
nesesizabile cu ochiul liber, controlul pozarii conductei se va face cu rigle si cruci de vizare.
Executantul va solicita de la furnizorii tuturor materialelor instructiuni de montaj,caiete de
sarcini si orice fel de informatii privind montarea si imbinarea lor, fiind edificat asupra fazelor de
lansare si imbinare a conductelor.
6.1. Imbinarile
Imbinarea conductelor va fi facuta in conformitate cu recomandarile si specificatiile
producatorului.
Instructiunile de utilizare de la producator vor fi puse la dispozitia proiectantului.

pe structuri solide
Executantul va asigura personal specializat corespunzator la lucrarile de imbinare a conductelor
si va folosi si echipament adecvat, costul total al acestora fiind inclus in oferta.
La imbinarile conductelor sau fitingurilor abaterea nu o va depasi pe cea recomandata de
furnizor.
6.2. Controlul cotelor de montaj
Criteriile pentru controlul cotelor de montaj privind instalarea conductelor sunt urmatoarele:
Se vor respecta plansele cu detalii de executie, acoperirea minima la conducte fiind de 0,9 m.
Panta de montaj va fi de 1 % pana la 0,1 % . In cazuri exceptionale se va asigura panta minima
de 0,05% .
6.3. Patul conductelor
Patul conductelor va fi realizat conform planselor de detaliu folosindu-se urmatoarele :15 cm
nisip.El va fi realizat in fuctie de diametrul conductei, dar nu mai mult de 0,4 m latime.
In zona imbinarilor se vor realiza gropi de mufa astfel incat sa permita asezarea conductei pe
intreaga lungime. Alte specificatii privin patul conductelor impuse de catre furnizor, vor fi in prealabil
acceptate de seful de proiect.
Barierele de argila sau din alt material impermeabil aprobat, vor fi constituite pe traseu, pentru a
asigura protectia conductelor pe perioadele ploioase. Costul acestei prevederi va fi inclus in tariful
pentru instalarea conductelor.
6.4. Conectarea la conducte existente
Executantul va descoperi, curati si pregati fiecare dintre capetele conductelor existente, in
vederea racordarii cu noua conducta.
Operatiunile de conectare sau bransare la conducte existente se vor realiza in colaborare cu
beneficiarul, pentru asigurarea separarii si golirii tronsonului de conducta pe baza unui program stabilit
in acest sens.
Punctele de interconectare sunt conform planselor de detaliu, orice modificare fiind facuta cu
avizul sefului de proiect.
7. Cerintele pentru probe hidraulice
7.1. Generalitati
In afara cazului in care se specifica altfel, conductele vor fi supuse unor probe hidraulice cu apa
in prezenta proiectantului conform standardelor si normelor in vigoare.
Probele vor fi efectuate in doua sau trei etape -probe preliminare pe tronsoane pe masura ce se
desfasoara lucrarile probe finale pe sectiuni de lucrari o inspectie vizuala a imbinarilor intre conductele
noi si cele existente.

pe structuri solide
Probele hidraulice vor fi efectuate la presiunea maxima hidraulica de testare cu probe efectuate
pe toate conductele, sau cu probe efectuate in punctele unde sunt interconectate un numar mare de
conducte.
Unde o singura conducta se leaga la doua conducte existente, atunci se va face numai prima
proba.
In toate cazurile proba de inspectie vizuala a avea loc dupa ce conductele noi au fost conectate la
cele existente.
Executantul va cuprinde toate articolele necesare pentru proba hidraulica.
Nu se permit conexiuni la conductele care ar implica taierea, subtierea sau alte modificari la
lucrarile permanente.
Manometrele de testare vor fi produse de producatori autorizati, avand cadrane cu diametrul
minim de 150 mm, gradate astfel incat presiunea de proba sa fie de cel putin 75 % din cea care poate fi
citita. Daca este necesar pentru diferite sectiuni de conducta vor fi furnizate manometre diferite. Cate
doua manometre de fiecare tip vor fi furnizate pentru uzul inginerului si vor ramane in posesia sefului
de santier pe toata durata executiei.
Executantul va aranja astfel incat sa existe un mijloc rapid de instalare si de indepartare a
manometrelor in timpul probelor.
Toate manometrele vor fi probate uscat, inainte de utilizare si ulterior, la intervalle regulate,
dupa cum o cere proiectantul.
Fiecare sectiune a conductei de probat va fi inchisa la ambele capete cu dopuri (flanse oarbe)
fixate astfel incat sa suporte fortele care se vor exercita la aplicarea presiunii de proba. Vanele de
inchidere vor fi prevazute cu flanse oarbe, si acestea ca si vanele de pe conducte vor fi lasate deschise.
7.2. Parametri de proba
Lungimile maxime de proba nu votr depasi pe cele specificate de producator.
Daca presiunea de regim este mai mica de 6 bari, presiunea de proba va fi de doua ori presiunea
de regim.
Daca presiunea de regim este mai mare de 6 bari, presiunea de testare va fi de 1,5 ori presiunea
de regim, dar nu mai mica de 10 bari.
Presiunea reala de proba pentru fiecare proba va fi confirmata de proiectant.
Presiunea se va obtine cu pompa manuala, nu se admit pompe centrifugare.
Sectiunea de proba se va umple, avand grija ca tot aerul evacuat printr-un ventil de aerisire fixat
la capatul superior al conductei ; apoi sectiounea va ramane sub o presiune moderata constanta, de 1 bar
pana la 2 bari pentru mai multe ore pana cand presiunea poate fi mentinuta fara pompari suplimentare.

pe structuri solide
Presiunea va fi apoi marita usor pana la 5 bari (sau presiunea de proba daca aceasta este mai
mica de 5 bari ) : dupa atingerea presiunii de 5 bari. Aceasta va fi marita gradat cu cate 2 bari la 15
minute pana la atingerea presiunii de proba.
Mijloacele si metodele de aplicare a presiunii si masurare a scurgerilor vor fi supuse aprobarii
proiectanului: in general cantitatea de apa pompata pentru a restaura presiunea va fi masura scurgerilor
de la oprirea pomparii si pana la reluarea ei.
Se va considera ca sectiunea conductei a trecut testul daca sunt sub 0,02 l/mm de diametru de
conducta/km/24 ore pentru fiecare bar de presiune aplicata, masurata pe o perioada de presiune
constanta de cel putin 4 ore.
Perioada de presiune constanta va fi extinsa in conformitate cu instructiunile proiectantului. In
cazul in care exista mari diferente de temperatura de la zi la noapte in mediul inconjurator, proiectantul
poate cere ca probele pe o durata de 24 ore sa fie obligatoriu.
Fara a lua in considerare rezultatele satisfacatoare la proba hidraulica, daca exista scurgeri
vizibile de la conducte sau imbinari, executantul va trebui sa inlocuiasca conducta, sa o repare sau sa
refaca imbinarea si sa repete testul hidraulic.
Programul de probe va include instalarea si indepartarea manometrelor puse la dispozitie de
proiectant.
7.3. Probe hidraulice preliminare
Executantul va efectua probe hidraulice preliminare pe fiecare sectiune de conducte de incercat.
Acestea vor avea loc imediat dupa instalarea conductelor, realizarea imbinarilor si reumplerea pana la
cel putin 300 mm deasupra coronamentului
conductei. Imbinarile intre sectiunile testate vor fi lasate descoperite pana cand conducta a trecut proba
hidraulica.
Toate conductele vor fi testate corespunzator.
7.4. Proba hidraulica finala
Dupa ce toate conductele dintr-o zona ce urmeaza a fi conectata au fost imbinate la terminarea
testarilor preliminare se va face o proba hidraulica a intregii subzone, inainte de legarea finala acelor
conducte in sistemul de distributie existent.
Dupa conectarea conductelor noi in sistemul existent, imbinarile intre conductele noi si cele
existente vor fi lasate descoperite si liniile vor fi presurizate la presiunea de proba.
Proiectantul va aproba imbinarile, dupa o inspectie vizuala satisfacatoare.
Proba hidraulica finala nu fi necesara daca a fost instalata o singura linie de conducte care sa
lege doua conducte existente si aceasta a trecut in mod corespunzator proba hidraulica.

pe structuri solide
8.Dezinfectia conductelor
Toate conductele vor dezinfectate inainte de a fi conectate in sistemul de distributie existent.
Dezinfectia se ralizeaza prin umplerea cu apa avand 20 pana la 30 ml de clor / l de apa in acelasi
timp cu umplerea conductei pentru proba finala. Apa cu clor va ramane in conducte timp de 24 ore.
Vanele de sistem vor fi actionate cel putin o data in aceasta perioada.
La terminarea perioadei stabilite se vor lua probe de apa din punctele de injectie ale sistemului si
testul va fi repetat daca este necesar pana cand clorul rezidual scade sub 10 mlg/l.

Intocmit,

Memoriu Instalatii Sanitare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Instalatii Sanitare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pe structuri solide

PROIECT nr. 3 / 2011

qs -suma debitelor specifice pe punct de consum; +qs=4,465 l/s

S-ar putea să vă placă și