CASA CORPULUI DIDACTIC

CURS

Proiectarea managementul i evaluarea programelor n educaie

Confereniar dr. Corina Cace

BUCURETI 2 !

CUPRI"# Capitolul $. Programe i proiecte 1.2. Definirea proiectului 1.2.1 Ce este un proiect? 1.2.2.Cum se diferen ia!" un proiect de o opera ie de rutin"? 1.2.#. Tipuri de proiecte Capitolul 2% &anagement de proiect 2.1. Rolul $i func iile mana%ementului 2.2. Rela ia &ntre diferite discipline 2.#. Ce este mana%ementul de proiect? 2.#.1. 'ana%ement de proiect ('P)* aria mana%ementului de proiect $i aria de cuno$tin e 2.#.2 Diferen a &ntre mana%ementul de proiect $i mana%ementul or%ani!a ional 2.+. Proiectul propriu,!is 2.-. Definirea pro.lemei 2./. 0la.orarea proiectului 2.1. Anali!a dependen elor dintre p"r i 2.2. Implementarea proiectului 2.3. 04aluarea proiectului Capitolul '. &onitori(area programelor i proiectelor #.1. 5unc iile monit"ri!"rii #.2 'odalit" i de monitori!are &n practica actual" Capitolul ). Evaluarea programelor *ociale promovate de admini*traia pu+lic, +.1. Participan i &n e4aluare +.2. 04aluare intern" 4ersus e4aluare e6tern" +. #. 0lemente de teoria e4alu"rii +.#.1 Definirea e4alu"rii +.#.2 Scopurile e4alu"rii +.+. 'odalit" i de e4aluare a pro%ramelor sociale +.+.1 '"surarea performan ei +.+.2. Perspecti4a eficien ei financiare +.+.#. 04aluarea pe .a!a unui sistem de asi%urare a calit" ii +.+.+ Cadrul metodolo%ic $i principalele concepte Bi+liografie

$. Programe i proiecte
7n conte6tul de!4olt"rii sociale strate%iile8 planurile de ac iune8 pro%ramele $i proiectele 9oac" un rol esen ial. Prin opera ionali!area acestora se a9un%e la atin%erea o.iecti4elor propuse. 06ist" mai multe ni4ele la care strate%iile8 planurile de ac iune8 pro%ramele $i proiectele pot fi de!4oltate. 7n func ie de compre:ensi4itate pot fi* globale $i sectoriale. Prin raportare la acoperirea lor %eo%rafic" distin%em* naionale, regionale, judeene $i locale. Strate%iile presupun o 4i!iune %lo.al" asupra unei pro.leme care tre.uie solu ionat" $i fac referire la un conte6t social $i institu ional foarte .ine preci!at. Strate%ia descrie pro.lema $i dia%no!a acesteia8 preci!ea!" 4i!iunea8 scopul8 o.iecti4ele %enerale $i principiile %enerale de ac iune. Prin strate%ie sunt opera ionali!ate domeniile $i direc iile de ac iune prioritare care conduc la atin%erea o.iecti4elor %lo.ale. Planurile de ac iune con in m"surile concrete8 cu ori!onturi de timp $i responsa.ilit" i clare f"c;nd referire $i la costurile aferente fiec"rei acti4it" i &n parte. 7n practic" nu se face &ntotdeauna o distinc ie clar" &ntre strate%ii $i planuri de ac iune. Uneori strate%iile includ planuri de ac iune ca parte component" sau ca ane6". 7n alte situa ii strate%iile nu includ un plan de ac iune dar descriu pro%ramele8 proiectele sau m"surile ce 4or opera ionali!a strate%ia. Planurile de ac iune $i elementele acestuia tre.uie s" furni!e!e o ima%ine clar" a etapelor ce 4or fi parcurse8 a resurselor implicate $i a responsa.ilit" ilor asumate pentru fiecare etap" &n parte $i &n concordan " cu termenele de reali!are a%reate. Strate%iile $i planurile de ac iune comple6e sunt implementate prin programe $i proiecte. Pro%ramul acoper" un domeniu prioritar $i poate cuprinde mai multe proiecte. Putem spune c" programele repre(int, un an*am+lu planificat i coordonat de re*ur*e (materiale8 financiare8 umane) i activit,i alocate- derulate pe o perioad, de timp (necesar pentru atin%erea unui o.iecti4)8 n *copul *ati*facerii unei nevoi- al prevenirii *au al re(olv,rii unei pro+leme. Pro%ramele sunt8 nu de pu ine ori8 supuse unor presiuni e6terne (surse de finan are8 electoratul8 .eneficiari ai pro%ramului) $i8 &n acela$i timp8 influen ea!" institu ii care

desf"$oar" acti4it" i pro%ramate. Pro%ramarea se refer" la natura pro%ramelor $i la rolul lor &n re!ol4area pro.lemelor. Se ocup" de structura intern" $i func ionarea acestora8 de interferen a lor cu pro%rame derulate de alte institu ii (parteneriat) $i de procesele prin care componentele lor pot fi modificate pentru a &m.un"t" i performan a. De$i con inutul pro%ramelor $i ceea ce poate &nsemna acoperirea nea9unsurilor poate fi diferit8 toate pro%ramele au de re!ol4at pro.leme similare. Aceste pro.leme8 %rupate &n 9urul %"sirii de resurse8 aloc"rii de fonduri8 &ntre inerii .u%etelor8 9ustific" deci!iile pri4ind planificarea pro%ramelor $i de!4oltarea lor. Pro%ramele mer% &n %eneral pe sta%ii similare mecanismelor de de!4oltare or%ani!a ional". Proiectele se refer" la ac iuni cu ni4el de %eneralitate mai redus dec;t pro%ramele8 au o sfer" de cuprindere mai mic"8 un %rad de comple6itate mai redus $i un ori!ont de timp mai scurt. 0le su.sumea!" o serie de acti4it" i care au scopul de a re!ol4a anumite pro.leme specifice8 &ntr,un timp specific $i &ntr,o !on" specific". Planul de lucru descrie modalitatea de implementare a proiectului8 listarea actorilor8 responsa.ilit" ile acestora $i reali!area acti4it" ilor &n timpul planificat. Caracteri*ticile unui plan de aciune- program i proiect Reali*t . este realist in;nd cont de resursele disponi.ile /e(a+il . sunt identificate $i alocate resurse umane8 materiale $i financiare adec4ate 0*umat . pentru fiecare acti4itate sau m"sur" preci!ea!" un responsa.il specific &,*ura+il . este m"sura.il (are asocia i indicatori clari) Timp . este clar delimitat &n timp

$.2. 1efinirea proiectului

$.2.$ Ce e*te un proiect2 ....Cnd tii ce vis ai cu siguran c tii ce probleme ai....

Un vis / o dorin care are o durat determinat

Un proiect este?

O problem care impune o soluie

Un 4is < o dorin " le%at de

acti4itate nou"

spa iu de lucru nou

sc:im.are $i de!4oltare

plasarea pe o po!i ie superioar"

Dac" ce4a e nesi%ur tre.uie s" punem o &ntre.are* ce oportunitate am n acest domeniu de activitate? C;nd concreti!"m $i definim 4isul8 dorin a sau oportunitatea suntem pe direc ia cea .un". 0ste ca $i cum demar"m o acti4itate8 a4em ne4oie de oameni $i de un spa iu unde ace$tia s" lucre!e $i s" finali!"m ser4iciul sau produsul p;n" &n luna.... c;nd pro.lema tre.uie s" ai." un r"spuns concret. 5iecare 4is8 dorin " care presupune a a4ea un termen limit" sau o oportunitate este un proiect. Proiectul define$te pro.lema c"reia tre.uie s",i facem fa ". A face fa " unei pro.leme %"sindu,i o re!ol4are repre!int" un proiect.

Proiectele e6ist" &n fiecare domeniu sau sfer" de acti4it" i. Ini iate &n domeniul afacerilor ele sunt e6tinse &n domeniul pu.lic , s"n"tate8 educa ie8 administra ie. Le re%"sim su. dimensiuni diferite8 de la cele aproape ne&nsemnate (mo.ilarea unei &nc"peri)8 la cele de dimensiuni mi9locii (promo4area unui nou ser4iciu) p;n" la proiecte mari8 de importan " sau dimensiune (restructurarea unui sistem de ser4icii destinat comunit" ii). 7ncercarea de a %"si o defini ie 4ala.il" tuturor tipurilor de proiecte a fost o prioritate &n acti4itatea teoreticienilor $i practicienilor din domeniu. Iat" o defini ie &n termeni de caracteristici distincti4e*... un proiect este asumarea temporar a rspunderii pentru crearea unui produs sau al unui serviciu... (=uide to t:e Pro9ect 'ana%ement >od? of @noAled%e).... sau al unui produs inal unic sau re!ultat (5ri%enti $i Comnminos dup" T:e Pro9ect 'ana%ement Institute8 1332). Aceast" remarc" din finalul defini iei necesit" un comentariu. BProdus final unic sau re!ultatC are o anumit" semnifica ie $i acoper" produsele sau ser4iciile unei or%ani!a ii. De aici re!ult" diferen a net" &ntre produs inal sau re!ultat $i re!ultatele proiectului. Proiectul ofer" re!ultate care contri.uie la &m.o%" irea ser4iciilor or%ani!a iei. Inte%r;nd re!ultatele proiectului c;t mai repede posi.il $i transform;ndu, le &n ac iuni curente or%ani!a ia &ns"$i se 4a de!4olta. Cu toate c" proiectele sunt componente critice care afectea!" strate%ia or%ani!a ional"8 ele pot rar s" asi%ure reali!area produselor finale. 'ai cur;nd proiectele sunt acele 4e:icule care promo4ea!" $i care aduc sc:im.area or%ani!a ional".

Ce este schimbarea organizaional? Ce tipuri de proiecte?

Schimbarea n sistemul educaiei Schimbarea n organizaia colar

$.2.2. Cum *e diferenia(, un proiect de o operaie de rutin,2 06ist" trei factori care diferen ia!" proiectele de acti4it" ile rutiniere* unicitatea8 natura temporar" $i ela.orarea pro%resi4". /

Unicitatea Proiectele se refer" la acele acti4it" i care nu au fost f"cute anterior. Unicitatea deri4" at;t din caracterul unic al acti4it" ilor c;t $i din furni!area8 &n premier"8 a unor ser4icii sau &n reali!area de produse noi &n or%ani!a ie. Se poate ridica un semn de &ntre.are* ct de unic este acest unic? "atura temporar, Datura temporar" rele4" faptul c" proiectele sunt de factur" tran!itorie. 0le au un &nceput .ine definit $i un final .ine sta.ilit. 5inalul proiectului este important mai ales c;nd o.iecti4ele sunt &ndeplinite. Proiectul poate fi considerat terminat atunci c;nd se $tie clar c" o.iecti4ele nu pot fi atinse sau c;nd produsul final nu mai pre!int" interes. Ela+orarea progre*iv, La ini ierea proiectului re!ultatul e dificil de detaliat. Caracterul unic al re!ultatului este elementul care face dificil" aceast" apreciere. De aceea8 este util a 4or.i despre ela.orare pro%resi4" a proiectului. Cei doi termeni pot fi descri$i astfel* ela+orare , acti4itate concertat" sau de!4oltare , cercetare minu ioas" iar progre*iv, , acti4itate ascendent" &n pa$i. $.2.'. Tipuri de proiecte Au fost identificate $i anali!ate patru tipuri de proiecte. Clasificarea &i apar ine lui O.en%. Acesta de!4olt" ideea coresponden ei &ntre cele patru tipuri de proiecte (O.en%8 133+)* tipul nedeslu$it8 tipul film8 tipul c"utare8 tipul descrise de c"tre numere (fi%ura 1).

"igura #$ %ipuri de proiecte

'ana%ementul proiectului ca proces $i ca instrumente *la+ de!4oltat

Sunt cunoscute ca proiecte semi,&nc:ise. Participan ii $i staEe:olders au un %rad &nalt de si%uran " asupra a ceea ce tre.uie s" fac" $i nesi%uran " &n cum s" fac".

Proiecte %reoaie8 neclare. Participan ii $i staEe:olders nu sunt si%uri de ce 4or %"si la final sau c:iar cum se 4a a9un%e la final.

tipul c,utare
7n* , , 7m.un"t" irea acti4it" iiF de!4oltarea produselor. 7n * , ,

tipul nede*lui t
cercetare pur"F *c3im+area iniiativelor.

O.iecti4e pu in clare

Sunt cunoscute ca proiecte &nc:ise. Participan ii $i ma9oritatea staEe:olders au un ni4el &nalt de si%uran " asupra ceea ce e de f"cut $i8 &n acela$i timp8 cum s" fac".

O.iecti4e clare

7n*
, , in%ineria construc iilorF proiecte cu grad nalt de certitudine i *iguran,.

7n*
, , produc ie de filmF de(voltarea *i*temelor.

tipul de*cri*e de c,tre numere

tipul film

Sunt proiecte &n care participan ii $i staEe:olders au un %rad &nalt de certitudine $i si%uran " pri4ind derularea $i &nc:eierea proiectului dar nu $i asupra modului de furni!are.

'ana%ementul proiectului ca proces $i ca instrumente +ine de!4oltat

7n timpul ela.or"rii $i derul"rii proiectele pot lua caracteristicile altui tip. Un proiect de &m.un"t" ire a unei acti4it" i8 dac" este &n etapele ini iale de derulare poate fi descris ca %reoi $i neclarF este ca!ul unei or%ani!a ii care dore$te &m.un"t" irea performan ei dar nu $tie pe ce anume s" se concentre!e. Dac" &ns" totul ar fi clar $i inta pentru &m.un"t" ire este clar descris"8 translatarea este spre proiecte de tip c"utare &n care r"m;n neclare doar modalit" ile de reali!are. Aceste tipolo%ii &$i %"sesc aplica.ilitatea &n procesul de planificare al proiectului.

PR4IECT* Un efort comple6 de reali!are a unor o.iecti4e specifice8 &n limite de timp specificate &ntr,un pro%ram $i &n cadrul unui anumit .u%et8 cu linii directoare proprii pri4ind or%ani!area $i func ionarea. Are caracter unic8 eforturile $i e6perien a anterioar" nere%"sindu,se inte%ral &n ela.orarea $i &n implementarea sa. Proiectul tre.uie sa conduc" la reali!area unui produs .ine definit8 re!ultat al unui cumul de acti4it" i. 5iecare dintre acti4it" i tre.uie sa ai." un moment de &nceput $i unul de sf;r$it8 s" poat" fi planificat" $i reali!at". Caracteri*ticile unui proiect RE#UR#E
'ateriale $i financiare

DURATA

PR4IECT DO'0DIU

Componentele c3eie ale unui proiect* . . . . . . O.iecti4 %eneral < O.iecti4e specificeF Re!ultate specificeF Termene , implic" constr;n%eriF >u%et $i resurse , implic" constr;n%eriF 0fortul ec:ipei. implicarea staEe:olders $i a .eneficiarilorF

Condiii ma5ore pentru un proiect de succes*

. . .

identificarea $i definirea pro.lemei (de mare importan " $i interes8 at;t pentru .eneficiari c;t $i pentru staEe:olders)F sta.ilirea o.iecti4elor ma9ore $i specifice(&n mod realist $i fe!a.il)F structura lo%ic" $i aplica.il" a mana%ementului de proiect.

Acestea tre.uie sa conduc" la atin%erea o.iecti4elor propuse utili!;nd resurse disponi.ile $i responsa.ilit" i clar definite.

1G

2. &anagement de proiect
La o prim" &ncercare de definire a mana%ementului de proiect s,ar putea face referire la proce*ul de planificare i de conducere care integrea(, *arcini i re*ur*e di*poni+ile- cu re*pon*a+ilit,i clare i tran*parente av6nd drept *cop atingerea o+iectivelor propu*e. La aceasta poate fi ad"u%at *etul de mi5loace care e*te utili(at- mpreun, cu *inteti(a informaiilor e7i*tente de*pre planificare i conducere- pentru reali(area o+iectivelor propu*e- n limita de timp cerut,- cu re*ur*ele di*poni+ile- n domeniul de intere*. 06ista diferite modalit" i de a.ordare a 'P. Cea mai simpl" sc:em" este cea &n + etape* ET0P0 I Identificare8 anali!"8 definire

ET0P0 2 0la.orare proiect (pre%"tire) ET0P0 ' Implementare proiect

ET0P0 ) 04aluare proiect Aceasta este o 4ariant" simpl" care &ns" ridic" numeroase semne de &ntre.are. Cum definesc un proiect8 care sunt tipurile de cuno$tin e de care am ne4oie at;t pentru a demara un proiect c;t mai ales pentru a,l implementa? Care sunt a.ilit" ile $i competen ele necesare pentru a mana%eria un proiect? Pe l;n%" aceste &ntre."ri pot ap"rea cele le%ate de ec:ipa cu care se derulea!" proiectul. 'ai mult pot ap"rea nedumeriri asupra resurselor materiale de care dispunem pentru a reali!a proiectul. Riscurile8 latente sau manifeste sunt8 de asemenea8 elemente foarte importante care nu pot fi ne%li9ate. Din acest moti4 se poate spune c" planul de proiect este documentul central prin care proiectul poate fi8 formal mana%eriat. Planul proiectului este8 de fapt8 un

11

ansam.lu de acti4it" i8 de sarcini $i de resurse necesare derul"rii acestuia $i finali!"rii lui. De aceea planul tipic de proiect include* . . . . . . . . . descrierea principalelor fa!e necesare derul"rii proiectuluiF fi6area sarcinilorF pro%ramarea acti4it" ilor $i a duratei lor8 dependen ele8 resursele $i planificarea timpului necesarF men ionarea responsa.ilit" ilor $i a posi.ilelor constr;n%eri. men ionarea clar" a scopului proiectului identificarea c:eilor de 4erificare pentru fa!e8 acti4it" i $i sarciniF cuantificarea efortului necesar &ndeplinirii fiec"rei sarciniF alocarea resurselor corel;nd cu fiecare sarcin" &n parteF men ionarea dependen elor planificate8 responsa.ilit" ilor $i a constr;n%erilor. Pentru a crea acest plan este o.li%atoriu a fi respectate urm"toarele*

2.$. Rolul i funciile managementului Rolul mana%ementului este de a inte%ra resurse $i sarcini $i de a le diri9a &n sensul &m.un"t" irea o.iecti4elor or%ani!a iei. Acesta &l transpunem la ni4elul 5unc iile mana%ementului8 a$a cum au fost descrise de Henr? 5a?ol acum o sut" de ani transpuse la ni4elul mana%erului descriu func iile pe care tre.uie s" le &ndeplineasc" acesta. Acestea sunt definite dup" cum urmea!"* planificare8 conducere8 or%ani!are8 coordonare $i control. Planificare =;ndire asupra &m.un"t" irii o.iecti4elor selectate8 crearea unui standard m"sura.il (un ni4el minim de performan ") $i Conducere Or%ani!are Coordonare comunicarea acestui standard tuturor. Influen area mem.rilor or%ani!a iei , &n sensul de a contri.ui la &ndeplinirea o.iecti4elor. Sta.ilirea inten ionat" a unei structuri de roluri pentru mem.rii or%ani!a iei. Sta.ilirea rolurilor $i asi%urarea c" oamenii selec iona i dintr,o or%ani!a ie sunt $i r"m;n moti4a i $i8 &n acela$i timp8 comunic" Control unii cu al ii. '"surarea $i corectarea performan ei8 oferirea si%uran ei c" totul 12 mana%erilor c;nd preci!"m rolurile acestora.

este conform planific"rii. Rolul mana%ementului este de a inte%ra aceste func ii &ntr,un mod &n care s" acopere &ntrea%a or%ani!a ie. Similar func iilor mana%ementului %eneral clasic8 mana%erul de proiect tre.uie s" planifice8 s" conduc"8 s" or%ani!e!e8 s" coordone!e $i s" controle!e acti4it" ile din cadrul proiectului.

2.2. Relaia ntre diferite di*cipline Cuno$tin ele cerute de mana%ementul de proiect aduc un anumit %rad de unicitate acestei discipline. Uneori8 &ns"8 acestea se suprapun cu p"r i ale mana%ementului %eneral $i ale di4erselor arii de aplica ii precum $i cu mana%ementul te:nic (fi%ura 2).

Cuno$tin e 'P $i practica acestuia Cuno$tin e de '= $i practica acestuia Cuno$tin e din aria de aplica ie $i practic"

"igura &$ 'elaia ntre aria de cunotine i managementul practic Cuno$tin ele impuse de mana%ementul de proiect $i de practica acestuia8 ca 4aloare $i ca utilitate8 se aplic" la ma9oritatea proiectelor $i &n cea mai mare parte a timpului. Cuno$tin ele de mana%ement %eneral $i practica acestuia sunt le%ate de func iile de planificare8 conducere8 or%ani!are8 coordonare $i control. Presupun8 de asemenea informa ii din domeniul 9uridic8 statistic8 lo%istic etc..

1#

Aria de aplica ie $i mana%ementul te:nic sunt specifice fiec"rui domeniu de acti4itate $i or%ani!a iilor care,$i desf"$oar" acti4itatea &n acel domeniu* asi%ur"rilor8 financiar8 administrati48 educa ional8 de s"n"tate8 industrie8 comer etc. .

2.'. Ce e*te managementul de proiect2 Un prim r"spuns dat la aceast" &ntre.are ar ar"ta c" mana%ementul de proiect este procesul prin care proiectul &$i atin%e o.iecti4ele. 7ns" r"spunsul pare a ridica alte semne de &ntre.are. Ce se &nt;mpl" cu aspectele le%ate de cuno$tin e8 de competen e $i de a.ilit" i? Putem 4or.i de instrumente $i de te:nici speciale? Ii8 nu uit"m scopul , care este? ce presupune? cum &i atin%em. Cum apreciem timpul necesar? Sunt o serie de necesit" i care tre.uie s" le identific"m? 06ist" o .alan " a ne4oilor $i a$tept"rilor staEe:olders?

2.3. . !anagement de proiect "!P#$ aria managementului de proiect i aria de cunotine A reali!a un proiect &nseamn" a reali!a o acti4itate clar" $i complet" (@emp8 2GG/). 7n acest sens se poate reali!a un in4entar a ceea ce e de f"cut. Acest in4entar este c:iar aria proiectului $i repre!int"8 de altfel8 r"spunsurile la o serie de &ntre."ri care pot fi puse &nainte de a demara procesul.

1+

1. %e ce iniiem acest proiect? De ce este util or%ani!a iei? Centrare pe valoare, pe bene icii i pe inalitate 2. Ce &acem? Definim scopul proiectului. #. Cum acem? +. C'nd acem?

S0'DI5ICAJI0

Scopul 'P

Timpul 'P -. C't timp va dura? /. C't va costa? 1. Care este punctul orte al proiectului? Ce ace ca acesta s ie bun? 2. Cum putem i siguri c proiectul va i bun? Riscul 'P 3. Ce ar putea s nu mearg bine? 1G. Cine va reali!a proiectul? 11. Cum vom ine legtura unii cu alii pentru a i (pe aceeai lungime de und) 12. Care sunt necesitile pentru proiect? Cum le obinem? 1#. Cum con erim proiectului caracterul unitar? Cum vom proceda n ca!ul n care pe parcurs e nevoie de sc*imbare? Costul 'P Calitatea 'P

Resursele umane &n 'P

Ac:i!i ii 'P Inte%rare 'P

1+. Dac" nu 4om finali!a proiectul. Tre.uie s" a4em &n 4edere posi.ilitatea anul"rii proiectului. Dac" apare aceast" idee a posi.ilit" ii de anulare8 atunci8 cu si%uran " proiectul 4a fi dus p;n" la cap"t.

1-

Aria de cuno$tin e &n mana%ementul modern de proiect (''P) poate fi de!4oltat" dup" cum urmea!" (5ri%enti $i Comninos8 2GG/)* ''P inte%rare Proces impus de asi%urarea coeren ei &ntre elementele di4erse ce compun un proiect. Presupune includerea planului de Scopul de!4oltare8 e6ecu ie $i control e6tins. Se refer" la faptul c" proiectul presupune e6clusi4 munca < acti4it" i Timpul strict necesar". Acoper" ini ierea scopului8 planificare8 definire8 4erificare $i control. Include at;t deci!ia c;t $i ac iunea impus" de estimarea duratelor tuturor acti4it" ilor $i sec4en elor din proiect , Costul acti4it" i de definire8 etape de derulare8 control. Se refer" la procese impuse de asi%urarea derul"rii proiectului &n Calitatea Resursele umane limitele .u%etului apro.atF presupune planificarea resurselor8 control. 7nseamn" procesul de r"spuns la necesit" ile pentru care a fost conceput proiectul. Presupune Butili!areaC eficace a tuturor oamenilor implica i &n derularea proiectului , cu referire at;t la acti4it" i de Comunicare or%ani!are8 de coordonare $i de de!4oltarea ec:ipei de proiect. Se refer" la procesul de impus de cerin ele proiectului pri4ind circuitul informa ional $i diseminarea. Presupune crearea unui plan de comunicare care s" sus in" circuit informa ional8 raportarea performan elor precum $i finalul (din punct de Riscul 4edere administrati4) proiectului. 7nseamn" identificarea8 anali!area $i oferirea r"spunsurilor la posi.ilele riscuri din proiect. Se face referire la identificarea $i cuantificarea riscului8 pe de o parte $i la r"spunsul dat8 la Ac:i!i ii control8 pe de alt" parte. Acoper" procesul cerut de asi%urarea cu .unuri $i ser4icii din e6terior K planificarea ac:i!i iilor8 surse de selec ie8 contract"ri. Ariile de cuno$tin ele pri4ind mana%ementul de proiect reflect"8 de fapt8 dimensiunile mana%ementul de proiect (fi%ura #). Cele cinci dimensiuni primare (interne) ale 'P sunt scopul8 timpul8 costul8 performan a $i resursele umane.

1/

Dimensiuni secundare (e6terne) precum riscul8 comunicarea8 ac:i!i iile $i inte%rarea facilitea!" pe cele din prima enumerare.

I"TE8R0RE

#C4P

0C9I:I;II

RI#C

RESURSE UMANE

TI&P

PER/4R&0"; 0

C4#T

C4&U"IC0RE "igura +$ ,rii de cunotine / dimensiuni

2.3.2 %i&erena ntre managementul de proiect i managementul organizaional

11

A$a cum am 4"!ut &n pre!entarea anterioar" e6ist" o serie de puncte comune &ntre mana%ementul or%ani!a ional $i mana%ementul de proiect. 7ntre.area care se ridic" este le%at" de diferenele &ntre mana%ementul celor dou" planuri* cel or%ani!a ional $i cel al proiectului propriu !is. Aceast" diferen "8 la prima 4edere8 este dat" de natura proiectului (P''8 1331). Proiectul8 derul;ndu,se pe o perioad" determinat"8 atra%e dup" sine implicarea temporar" a mem.rilor ec:ipei de lucru $i asumarea8 de c"tre ace$tia8 a unor roluri diferite &n momente de timp diferite. Aceste dou" aspecte au implica ii ma9ore la ni4elul a.ilit" ilor resurselor umane. Adesea mana%ementul de proiect este asimilat unei acti4it" i te:nice $i de aceea mem.rii ec:ipei tre.uie s" manifeste a.ilit" i $i competen e specifice. Specific mana%ementului proiectului este ec:ipa. Ec3ipa de proiect are un num"r mic de oameni cu deprinderi complementare care sunt an%a9a i &n &ndeplinirea unui *cop comun8 au o+iective *pecifice de performan, pentru &ndeplinirea c"rora &mp"rt"$esc responsa.ilitatea. 4+iective *pecifice de performan, *unt atunci c6nd* ec:ipa eficace in4este$te foarte mult timp $i efort e6plor;nd $i form;nd un scop (care apar ine at;t indi4idului c;t $i ec:ipei). acord;nd timp $i aten ie apar elemente care moti4ea!" ec:ipa pentru eforturi suplimentare. ofer" o cale de urmat *igur, i tangi+il, deoarece* o definesc produsul ec:ipei de lucruF o facilitea!" comunic"ri clare desc:ise8 conflict constructi4 &n interiorul ec:ipeiF o concentrarea &ntre%ii ec:ipe spre scopF o influen ea!" comportamentul ec:ipeiF o ofer" satisfac ia micilor 4ictorii (nepre uite) care au rol ener%i!ant $i de sus inere &n dep"$irea o.stacolelor i4ite &n calea reali!"rii unui scop de lun%" durat"F o sunt atracti4e $i repre!int" o pro4ocare. De aici se desprind oportunit" i &ntr,o ec:ip" su. form" de a9utor $i de spri9in reciproc8 de coordonare de acti4it" i indi4iduale $i de %enerarea an%a9amentelor.

12

Acestea8 pe de o parte8 r"spund necesit" ilor de apartenen "8 status $i rol $i autoactuali!are $i8 pe de alt" parte8 &m.un"t" esc comunicarea. 0lemente definitorii ale ec:ipei sunt m"rimea $i deprinderile complementare* &,rimea ec3ipei care difer" &n func ie de* scopul propus8 o.iecti4ele specifice8 r"spunderea reciproc". Un %rup mic nu de4ine o ec:ip" p;n" c;nd nu d" do4ad" de re*pon*a+ilitate de ec3ip, ce se caracteri!ea!" prin an%a9ament $i &ncredere. 1eprinderi complementare* o 06perti!a te:nic" sau func ional" o Capacitatea deci!ional" o Rela ii interpersonale

Performan a ec:ipei de proiect este un imperati4. 0ste moti4ul pentru care se de!4olt" te3nici de m+un,t,ire continu, a performanelor ec:ipei $i se caut" varia+ile care *, permit, anali(a eficacit,ii acesteia.

?1

?2

Performana crete c6nd*

?n

( pro)ocare pentru orice echip potenial st n capacitatea de a gsi echilibrul ntre selecie i dez)oltare ca modaliti de a dez)olta un ntreg set de deprinderi complementare pentru a ndeplini scopul echipei. 13

2G

2.). Proiectul propriu.(i* Re4enind la etapele proiectului se urm"re$te &n detaliu fiecare dintre acestea* 1efinire proiect Identificare < Anali!a pro.lemeiF Identificarea solu iilor alternati4e $i selec ia celei mai .une dintre acesteaF Definirea o.iecti4ului ma9orF Ela+orare proiect Definirea o.iecti4elor specifice. Definirea acti4it" ilor Sta.ilirea responsa.ilit" ilorF 0stimarea durateF 0la.orarea pro%ramuluiF Proiectarea .u%etului pe acti4it" iF 0la.orarea planului de monitori!areF 0la.orarea planului de e4aluareF Implementare proiect Anali!a riscurilor. Urm"rirea desf"$ur"rii proiectuluiF ControlulF RaportareaF Evaluare 7nc:eierea proiectului. Definirea scopuluiF Identificarea &ntre."rilor la care tre.uie %"sit r"spunsulF Sta.ilire constr;n%eri le%ate de timp sau .u%etF Terminologie utili(at, n &P Selectarea metodeiF Colectarea $i anali!a datelorF Proiectant - persoana sau %rupul de lucru care 4a ela.ora &ntre%ul proiect f"r" s" Interpretarea datelorF fie necesar ca s",l $i implemente!e. Raportarea re!ultatelor e4alu"riiF Practician , persoana sau %rupul de lucru care 4a pune proiectul &n practic"8 Utili!area. proiect care poate fi ela.orat de altcine4a. 1irector de proiect , persoana responsa.il" cu administrarea proiectului. Program , pro%ramul repre!int" un set de proiecte care au &n comun pro.lema identificata $i care &ncearc" s" aduc" re!ol4"ri diferitelor aspecte ale acesteia. 8rup int, , persoane sau institu ii c"rora li se adresea!" proiectul &n mod direct. Beneficiari , Persoane sau institu ii spre care8 indirect8 se &ndreapt" re!ultatele proiectului. #ta<e3older* persoane sau institu ii care sunt acti4 implicate &n proiect $i ale c"ror 21 interese pot fi afectate8 po!iti4 sau ne%ati48 de succesul < insuccesul proiectului (P'>O@ =uide).

#ta<e3older* =c3eie>

Cum pot ?influena> proiectul2

0vanta5ele &ntocmirii ta.elului de mai sus* Sta.ilirea responsa.ilit" ilor pri4ind comunicareaF 0la.orarea strate%ii pentru e4entuale ne%ocieriF Sta.ilirea priorit" ilorF Selec ia mem.rilor ec:ipei de lucruF 7ntocmirea .a!ei de date pri4ind persoanele de contactF Asumarea responsa.ilit" ilorF Selectarea finan atorului proiectuluiF 04entual suport pentru definirea o.iecti4ului ma9or al proiectului 04entual suport pentru e4aluarea duratelor $i a eforturilor din partea mem.rilor ec:ipei &n pre%"tirea $i implementarea proiectului. 2.@. 1efinirea pro+lemei

22

L Pa$ii pentru identificarea pro.lemei* Ce este o pro.lem"? Pro.lema este un dat? Pro+lema% orice situa ie care necesit" o re!ol4are (un &nceput8 un final $i c"ile de re!ol4are). Pentru a fi re!ol4at" (adic" pentru a se %"si solu ii) ea a tre.uie identificat". 1ac,% PR4BAE&0 este un :iatus perceput &ntre dou" st"ri , *tarea e7i*tent, $i *tarea dorit, (Mo:ns8 133/)8 0tunci* deci(iaBproce*ul deci(ional care declanea(, aciunea pre*upune perceperea *t,rii e7i*tente- conceperea *t,rii dorite i paii care tre+uie f,cui pentru a trece dintr.o *tare n alta.

Strate%ie de re!ol4are a pro.lemelor* I identificarea pro.lemei $i oportunit" ilor 1 definirea o.iecti4elor $i repre!entarea pro.lemei E e6plorarea posi.ilelor metode de re!ol4are 0 anticiparea re!ultatelor $i ac iunea A (looE .acE and learn)8 ce s,a &n4" at &n urma acestei e6perien e.

Identificarea pro.lemei 2#

Lista posi.ilelor cau!e

Solu ii posi.ile

Cea mai .un" solu ie posi.il"

O.iecti4 1 Acti4itate 1 Acti4itate 2 Acti4itate #

O.iecti4 2 Acti4itate 1 Acti4itate 2 Acti4itate #

O.iecti4 # Acti4itate 1 Acti4itate 2 Acti4itate #

O.iecti4ele tre.uie sa fie #&0RT #pecificeB.peci ic &,*ura+ileB/easurable0 Reali(a+ileB,c*ievable0 Reali*teB'ealistic0 Time.limitedB1imitate in timp Un o.iecti4 .ine formulat tre.uie s" r"spund" la urm"toarele &ntre."ri* CI"E are ne4oie de sc:im.are ? CCT este necesar" este trecerea de la starea ini ial" la starea dorit"? CUI i,se adresea!" aceast" trecere? U"1E se 4a produce sc:im.area? CC"1 se 4a produce sc:im.area?

Diferen a &ntre o.iecti4ul ma9or $i o.iecti4ul specific* 4+iectiv ma5or 4+iectiv *pecific

2+

O formulare %eneral" a ceea ce urmea!" O serie de reali!"ri specifice care s" se reali!e!e &mpreun" conduc la reali!area o.iecti4ului ma9or 0ste un re!ultat al mai multor acti4it" i8 Re!ol4" doar o parte din o.iecti4ul este final8 este definit pentru a re!ol4a o %eneral pro.lema %enerala 0ste solu ia pentru pro.lema %"sit" 5urni!ea!" anterior detalii care &mpreuna

alc"tuiesc ceea ce tre.uie reali!at &ntr,o

perioad" definit" de timp 0ste formulat pe &n elesul tuturor8 c:iar Poate fi atins la sf;r$itul proiectului sau $i al celor care nu sunt direct implica i &n pe parcursul desf"$ur"rii acestuia proiect O.iecti4ele pot fi* tan%i.ile8 statistic 4erifica.ileF intan%i.ile Ncapacit? .uildin%C e6primate prin* &m.un"t" irea cuno$tin elor8 cre$terea calit" ii8 &m.un"t" irea ser4iciilor8 etc. O.iecti4ele intan%i.ile tre.uie sa asi%ure *oluii de lung, durat,8 participarea comunit" ii8 spri9in pe resursele locale K at;t materiale c;t $i umane K precum $i potenial pentru replicare.

2-

2./. 0la.orarea proiectului Con inutul %eneral al unui proiect Descrierea situa iei e6istente (>acE%round)F Decesitate < Scop < O.iecti4 %eneralF >eneficiar <=rup int"F Persoane8 institu ii cu care se 4a cola.oraF daca e6ista8 un plan pri4ind comunicareaF A.ordareF Pro%ramare &n timpF ResurseF >u%etF Re!ultateF Criterii de performan " < Indicatori de succes Ipote!e Riscuri Considera ii speciale 'atricea lo%ic"

Conceptul c:eie &n ela.orarea unui proiect &l repre!int" traducerea informa iilor %enerale con inute &n formularea o.iecti4ului %eneral $i al o.iecti4elor specifice &n sarcini (acti4it" i). Defalcarea proiectului &n p"r i $i deci simplificarea acestuia8 poate fi facilitat" de r"spunsul la &ntre."rile* NCe tre.uie f"cut pentru a reali!a OPQ? A8> si C?C NDe ce resurse am ne4oie pentru a reali!a A?C

7n aceasta fa!"8 urm"toarelor - &ntre."ri tre.uie sa li se %"seasc" r"spuns* Ce? < De ce? Cum? Cine? C;nd? C;t costa?

2/

L Pa$ii ce tre.uie urma i &n procesul de ela.orare* I .tructurarea ntregului proiect n pri simple (RorE >reaEdoAn Structure , R>S) R"spunde la &ntre.area NCU'CF sta.ile$te di4i!area &n p"r i sau pac:ete de lucru astfel &nc;t administrarea s" fie c;t mai eficient"F Sistemul este ar.orescent put;nd con ine* fa!e8 stadii8 acti4it" i8 sarciniF permite formularea responsa.ilit" ilor la ni4el indi4idual8 e4aluarea efortului care tre.uie depus de personalul implicat8 timpul necesarF sta.ile$te ni4elul de control care tre.uie e6ercitatF

2.!. 0nali(a dependenelor dintre p,ri repre!int" sistemul de rela ii $i interdependen ele dintre diferitele p"r i (pac:ete de lucru ale proiectului)F se reali!ea!" &n scopul sta.ilirii ordinii &n care fiecare dintre p"r i 4a desf"$ura acti4it" ile propriiF

04enimentul A (c:eie de 4erificare < milestone)

Acti4itate

04enimentul >

e4eniment K este doar le%at de un anumit moment de timp (nu este consumator de timp)F acti4itate K consum" timp $i resurse.

Se reali!ea!" o re ea sau o dia%rama lo%ica pentru a repre!enta flu6ul acti4it" ilor (cu s"%e i care indic" rela ia dintre acestea)

21

1 *stimarea responsabilitilor+ e&orturilor+ duratelor R"spunde la &ntre.area NCID0CC Responsa.ilit" i* cine este responsa.il8 &n ce func ie pentru a depune un anumit efort pe o perioad" dat" de timp (anali!a capacit" ilor personalului8 necesit" i de trainin%8 &nlocuitori sau alte persoane care pot a9uta &n perioadele de lucru foarte &nc"rcate)F Suma eforturilor indi4iduale necesare pentru fiecare dintre pac:etele de lucruF Durata de desf"$urare a fiec"rui pac:et de lucru. 5actori care pot afecta acurate ea estim"rii* natura acti4it" ii8 cine o desf"$oar"8 factori o.iecti4i care pot ap"rea. 0ste recomanda.il s" se utili!e!e aceea$i unitate de m"sur" pentru timp* luni8 s"pt"m;ni8 !ile atunci c;nd se estimea!" durata acti4it" ilor. Calculul drumului critic DCritical Pat3E Repre!int" cea mai lun%" cale &n cadrul re elei de acti4it" i ale proiectuluiF determina durata proiectuluiF 7nt;r!ierea a unei acti4it" i aflat" pe Ndrumul criticC determin" &nt;r!ierea proiectului. Concentrea!" aten ia mana%erului de proiect asupra acti4it" ilor cu %rad ma6im de prioritate. Dac" acestea nu au fost finali!ate la timp8 &ntre%ul proiect 4a suferi &nt;r!ieri. Ia &n considerare cele mai optimiste8 respecti4 pesimiste8 4ariante de &ncepere < finali!are a fiec"rei dintre acti4it" i. Program R"spunde la &ntre.area NCSDDC . Asocierea 4alorilor de timp &n care se desf"$oar" acti4it" ile cu date calendaristice8

22

Se utili!ea!" %raficul =antt (sau .ar c:art)8 &n care .are ori!ontale sunt propor ionale cu durata acti4it" ilor.

Dr. crt.

Acti4itatea

C;nd &ncepe

C;nd termin"

se L1

L2

Ln

Dia%rama =antt (Planificarea &n timp a proiectului) Re*ur*e R"spunde la &ntre.area CU C0? Acestea pot fi* . . supra8 su.dimensionate

,ormulare buget R"spunde la &ntre.area NCST COSTT? >u%etare Bde SUS &n MOSC este utili!ata atunci c;nd mana%ementul proiectului specific" o suma fi6a de .ani ca parte a definirii proiectului (.u%et dat). >u%etul total este di4i!at &n .u%ete %enerale pe acti4it" i. Aceast" metod" se aplic" proiectelor la care disponi.ilitatea fondurilor repre!int" o constr;n%ere sau c;nd .u%etele par iale nu pot fi definite corect prioritar implement"rii. >u%etarea .a!at" pe acti4it" i este utili!ata atunci c;nd mana%erului de proiect i se solicita s" alc"tuiasc" .u%etul sau s" estime!e costurile proiectului (proiect dat). Presupune o pornire de la NOC8 construirea .u%etelor indi4iduale $i apoi &nsumarea lor pentru a re!ulta .u%etul total. Tipuri de costuri* . . . . personal ec:ipament administrare a proiectului tip"rire < editare 23

. . .

contracte < onorarii c"l"torii < mo.ilit" i altele

,ezabilitatea proiectului i ipoteze de lucru Se concentrea!" asupra factorilor o+iectivi care pot influen a succesul proiectului8 anali!ea!" ace$ti factori $i face recomand"ri. Ace$ti factori pot fi* . . . . . . . factori economiciF factori financiariF factori le%islati4iF factori economiciF factori te:niciF factori culturali si socialiF factori ecolo%iciF

Anali!a nu 4a influen a &n mod direct succesul proiectului dar 4a minimali!a riscul insuccesului prin informa ii $i su%estii pri4ind m"suri de pre&nt;mpinare. Ipote(ele tre.uie identificate ca fiind fie* . . cele mai importante pentru proiectF cu un %rad relati4 mare de incertitudine.

0nali(a de ri*c Repre!int" e4aluarea pro.a.ilit" ii apari iei $i impactului unei pro.leme specifice &n cadrul proiectului. Pro.a.ilitate 7nalt 7nalt 'ediu Sc"!ut Impact 'ediu Sc"!ut

Se ine cont de urm"toarele trei aspecte* . 2lan de re!erv* r"spunsuri la poten iale riscuri care pot ap"rea.

#G

. .

'educerea riscurilor$ m"suri care tre.uie luate pentru a pre4eni apari ia poten ialelor pro.leme. .emnal de alarma* e4eniment sau semnal care ar tre.ui s" pun" &n ac iune planul de re!er4".

2.F. Implementarea proiectului

Ce e*te implementarea2 Implementarea este fa!a &n care se mo.ili!ea!" resursele pentru reali!area de acti4it" i care conduc la atin%erea o.iecti4elor propuse. Ce pre*upune implementarea2 1. Un plan fe!a.il $i realist (4e!i ela.orarea planurilor de ac iune) 2. Resurse necesare #. 'ecanisme clare de atin%ere a o.iecti4elor

#1

Implementare% Concepte a*ociate *-pertiz tehnic* cuno$tin e8 a.ilit" i $i atitudini &ntr,o arie specific" de acti4itate o. inute prin educa ie8 instruire $i practic"8 care permit unei persoane s" ac ione!e la cel mai &nalt ni4el de performan ". !i.loace* Resurse (intr"ri) necesare pentru a desf"$ura acti4it" ile (cum ar fi* personal8 ec:ipament $i materiale). Partneriate / Consorii* O %rupare de persoane fi!ice sau 9uridice care implementea!" un pro%ram. Poate fi o %rupare permanent"8 le%al constituit" sau o %rupare informal constituit". To i mem.rii unui consor iu ( lider $i ceilal i parteneri) r"spund colecti4 $i indi4idual fa " de contractor. Plan de aciune / 0ra&ic de acti)iti * O dia%ram" =antt8 o repre!entare %rafic" similar" dia%ramelor cu .are8 care sta.ile$te momentul8 durata $i succesiunea acti4it" ilor. Aceasta poate s" identifice $i repere pentru monitori!area pro%resului &nre%istrat &n implementare $i responsa.ilit" i pentru reali!"ri intermediare. 1ezultate* Reali!"rile ( produsele) o. inute ca urmare a implement"rii acti4it" ilor8 a c"ror com.ina ie duce la atin%erea scopului proiectului8 cu alte cu4inte un &nceput al .eneficiilor sustena.ile pentru %rupurile int". Scopul proiectului* O.iecti4ul central al unui proiect. Scopul tre.uie fie re!ol4area unei pro.leme centrale si tre.uie definit &n termeni de .eneficii sustena.ile pentru %rupurile int". Ser)icii$ Produse economice intan%i.ile. 0le nu pot fi depo!itate $i nu au pre!ent" fi!ic". Acestea pot s" includ" elemente su. form" de .unuri ( de e6emplu c;nd este furni!at un ser4iciu de instruire8 materialul de instruire este tan%i.il8 dar pre%"tirea $i pre!entarea sa cursan ilor repre!int" ser4icii8 intan%i.ile). Subcontract$ Un contract prin care se atri.uie unei alte p"r i ( numit" su.,contractor) o parte din o.li%a iile contractului principal. 2ndicatori )eri&icabili obiecti)i$ Indicatori m"sura.ili care arat" dac" o.iecti4ele au fost atinse sau nu la fiecare ni4el ierar:ic al cadrului lo%ic. 0i asi%ur" .a!a pentru proiectarea unui sistem de monitori!are potri4it. Surse de )eri&icare% 'i9loacele prin care indicatorii sau reperele intermediare 4or fi &nre%istra i $i 4or fi disponi.ili mana%ementului proiectului $i celor care 4or e4alua proiectul.

#2

Controlul desf"$ur"rii proiectului (monitori!area8 urm"rirea contradic ia $i controlul)* L &onitori(area proiectului repre!int" determinarea stadiului proiectului. 'onitori!area pro%resului proiectului la inter4ale de timp sta.ilite este esen ial". Cea mai .un" cale de a reali!a acest control &l repre!int" mesa9ul de r"spuns (feed.acE) din partea ec:ipei de proiect prin diferite mi9loace (&nt;lniri8 rapoarte8 colectare de date). L. Urm,rirea proiectului se refer" la compararea planului de desf"$urare cu stadiul curent Nrealitate 4ersus planC. L Contradicia este diferen a dintre plan $i situa ia curent". L Controlul face referire la e6ercitarea ac iunilor corecti4e pentru a elimina diferen ele.

2.G. Evaluarea proiectului 04aluarea proiectului repre!int" colectarea sistematic" a informa iilor pri4ind acti4it" ile8 caracteristicile $i re!ultatele proiectului &n scopul reducerii incertitudinilor8 &m.un"t" irii indicatorilor de eficien " $i de eficacitate $i facilit"rii lu"rii deci!iilor. /odelul 1ogic - modalitate de e4aluare a unui proiect 0ste un instrument simplu de a proiecta un pro%ram8 de a,l administra $i de a,l e4alua &ntr,un mod sistematic $i ra ional. 04aluarea poate fi intern, sau e7tern,8 final" sau periodic" &n func ie de scopul pentru care se desf"$oar". Poate fi reali!at" de c"tre ec:ipa proiectului sau de c"tre e4aluatori din e6teriorul proiectului. De ce se e4aluea!" un pro%ram < proiect* . . . pentru a informa factorii de deci!ieF ca .a!a pentru strate%ii 4iitoareF atra%ere de fonduriF ##

. . . . .

comunicareF raportare c"tre finan atoriF minimali!area riscurilorF &m.un"t" irea procesului de implementareF sta.ilirea impactului proiectuluiF

Impactul Dre(ultate ateptateE K indic" m"sura &n care proiectul are efect asupra domeniului de aplicare8 din punct de 4edere al factorilor te:nici8 economici8 informa ionali8 socio,culturali sau de mediu. Impactul poate fi urm"rit &n rela ie cu %rupul int" < .eneficiarii proiectului8 impactul pate fi anali!at la ni4el institu ional sau poate fi e4aluat pe termen mediu $i lun%.

U %rupurile int" $i al .eneficiarilor U la ni4el institu ional

H pe termen mediu $i lun%

Evaluarea *umativ,* sinteti!ea!" reali!"rile &ntre%ului proiect $i r"spunde la una dintre urm"toarele &ntre."ri* . . R"spund re!ultatele o.iecti4elor propuse? Au fost utili!ate &n mod eficient resursele?

Se adresea!"8 &n %eneral8 Consiliului de administra ie8 comitetelor de e6per i8 finan atorilor $i pu.licului. Evaluarea proce*ului este utili!at" pentru &m.un"t" irea proiectului < pro%ramului. Se desf"$oar" &n timp ce proiectul este &n derulare $i r"spunde urm"toarelor &ntre."ri* . . . Ce mer%e .ine? Ce nu mer%e .ine? Ce ar tre.ui &m.un"t" it?

Se adresea!"8 &n %eneral8 ec:ipei de proiect $i mana%erului. #+

Indicatori de performan, Indicatorii de performan " repre!int" instrumente ale e4alu"rii. Pot fi cantitati4i sau calitati4i. Ace$tia asi%ur" m"surarea succesului $i impactului proiectului. Indicator cantitativ Ce? Dr. de pu.licate Indicator calitativ

Cum? Ce? Cum? .ro$uri Rapoarte financiare Sc:im."ri po!iti4e Inter4iuri $i narati4e8 .ro$uri &n politica local" &n editori ceea ce pri4e$te pu.licarea .ro$urilor adresate cet" enilor

cu

04aluarea se poate face cu a9utorul* . . . . Instrumente (de e6. c:estionare) RapoartelorF Anali!e8 comentariiF Studiul e6per ilor.

#-

'. &onitori(area programelor i proiectelor

'onitori!area pro%ramelor este str;ns le%at" de e4aluare $i de de!4oltarea metodelor de cercetare e4aluati4" ap"r;nd odat" cu e6tinderea pro%ramelor sociale &n conte6tul paradi%mei de!4olt"rii sociale. 'onitori!area repre!int" colectarea sistematic" a datelor pe .a!a unor indicatori specifica i8 $i are scopul de a furni!a mana%ementului $i principalilor actori c:eie din cadrul unei e4alu"ri aflate &n desf"$urare8 repere pri4ind dimensiunea pro%resului $i a %radului de atin%ere a o.iecti4elor &nre%istrate &n conte6tul utili!"rii fondurilor alocate. 'onitori!area presupune o e6aminare minu ioas" $i constant" a resurselor8 reali!"rilor imediate $i a re!ultatelor inter4en iilor pu.lice. 'onitori!area se .a!ea!" pe un sistem de informa ii coerent care const" &n rapoarte8 recen!ii8 .alan e8 indicatori etc. Informa ia aferent" sistemului de monitori!are se o. ine8 &n primul r;nd8 de la furni!orii de ser4icii $i se utili!ea!"8 mai ales8 pentru orientarea inter4en iilor pu.lice. C;nd monitori!area include formularea unei 9udec" i8 aceast" 9udecat" se refer" &ntotdeauna la atin%erea tuturor o.iecti4elor dar8 &n special a celor opera ionale. Procesul de monitori!are este conceput pentru a oferi at;t feed,.acE c;t $i posi.ilitatea &n4" "rii directe. 'onitori!area este responsa.ilitatea actorilor institu ionali care se ocup" de implementarea pro%ramelor. Principalele tipuri de monitori!"rii sunt* de conte3t8 de implementare sau a procesului (care 4i!ea!" pro%resul)

'.$ /unciile monitori(,rii Sunt dou" moti4e importante pentru care dorim s" cunoa$tem ce se &nt;mpl" cu pro%ramele de!4oltate. Primul8 $i cel mai important8 este acela de a putea oferi ser4icii $i presta ii mai .une. Al doilea pune &n e4iden " e6perien a noastr" &n domeniu. 7n practic"8 aceste dou" func ii se completea!". 'onitori!"m ceea ce facem pentru a atin%e re!ultate mai .une ca parte a unui mana%ement performant8 $i8 &n acela$i timp8 ne &ndeplinim an%a9amentele fa " de finan atorii $i .eneficiarii pro%ramelor noastre.

#/

'onitori!area a9ut" la de!4oltarea $i succesul pro%ramelor furni!;nd informa ie pentru* a $ti c" situa ia actual" tinde c"tre cea proiectat"F identificarea pro.lemele ce necesit" re!ol4areF 4erificarea situa iei .eneficiarilor pentru a urm"ri pro%resulF a o. ine re!ultate ma6ime cu minim de resurse. De asemenea8 a9ut" la diseminarea e6perien elor astfel &nc;t* alte institu ii s" poat" &n4" a din e6perien a noastr"F s" construim o rela ie .un" cu comunitatea local"F s" oferim feed,.acE finan atorilor.

'onitori!area repre!int" .a!a pentru e4aluarea performan ei pro%ramelor prin urm,rirea intr,rilor- ieirilor i efectelor. Plec;nd de la aceste elemente din teoria e4alu"rii $i8 &n func ie de corectitudinea &n ele%erii lor8 e4aluarea poate fi perceput" fie ca o sum" de %rafice $i date f"r" nici o rele4an "8 fie ca instrumentul util indispensa.il celui ce tratea!" cu serio!itate at;t acti4itatea sa c;t $i a or%ani!a iei pentru care lucrea!".

Intr,ri Dinput*E

resurse materialeF ec:ipamente8 facilit" i8 cl"diriF timpul persoanelor implicate (personal,retri.uit sau

4oluntari8 mem.rii ai consiliului de conducere). Proce* (tot ce urmea!" a se face cu intr"rile) pe ce se c:eltuiesc .aniiF strate%ia %lo.al" a or%ani!a ieiF strate%ia de resurse umane.

#1

Ieiri

ser4iciiF produseF acti4it" i (ce desf"$oar" or%ani!a ia pentru a atin%e

o.iecti4ele8 &n concordan " cu misiunea acesteiaF intit pe .eneficii Efecte care satisfac ne4oile su.iec ilor). 0fectul sau impactul poate fi at;t pe termen scurt c;t $i pe termen lun%. Utili!area conceptelor enun ate mai sus &n monitori!are $i e4aluare ridic" anumite pro.leme. Anumite intr"ri sunt mai e4idente dec;t altele. 7n mod tradi ional or%ani!a iile finan atoare au a.ordat dou" atitudini diferite. 5ie s,au ar"tat preocupate numai de intr"ri 4erific;nd cu %ri9" cererile de finan are8 urm"rind reducerea costurilor8 dar odat" ce .anii au fost aloca i8 au ar"tat pu in interes &n ceea ce s,a &nt;mplat ca urmare a acestor intr"ri8 fie s,au ar"tat preocupa i de cifre , cuantific;nd re!ultatele (ie$irile) , c; i oameni utili!ea!" ser4iciul respecti48 frec4en a de acordare a .eneficiilor sau cuantumul acestuia8 nefiind preocupa i de 4aloarea real" a .eneficiului8 de calitatea acestuia sau de efectul (monetar sau non,monetar)8 pe termen mediu sau lun%8 pe care acesta &l produce. 7n ciuda tuturor acestor dificult" i8 efectele pe termen lun% $i impactul pro%ramului au o importan " deose.it". 0le sunt8 &n esen "8 ceea ce8 de fapt8 s,a reali!at (opus conceptului de Nie$ireC care repre!int" ceea ce Ns,a produsC). 7n acest sens8 este important ca at;t8 or%anismele implicate &n finan area pro%ramelor sociale8 c;t $i cele implicate &n derularea lor $i &n furni!area .eneficiilor s",$i dea seama c"8 la urma urmelor8 calitatea $i eficien a efectelor contea!" cu ade4"rat8 nu numai costul intr"rilor sau cantitatea re!ultatelor (ie$irilor). '.2 &odalit,i de monitori(are n practica actual, Acti4itatea de monitori!are poate fi reali!at" &n toate fa!ele derul"rii pro%ramelor $i proiectelor sociale &n conte6tul de!4olt"rii sociale. Conte6t Proces< implementare 5inali!are (Re!ultate<efecte)

#2

De aceea8 monitori!area conte3tului constituie un element de .a!" &n reali!area unor pro%rame de succes. 'ediul &n care se implementea!" un pro%ram poate influen a &n sens po!iti4 sau ne%ati4 at;t implementarea c;t $i re!ultatele. /onitori!area implementrii sau a procesului se reali!ea!" &n toate fa!ele de implementare $i ine cont de toate acti4it" ile din cadrul pro%ramelor $i proiectelor. Prin &nre%istrarea informa iilor se poate cunoa$te &ntr,o manier" static" ce anume s,a reali!at. Su.sumat acestui tip de monitori!are &nt;lnim monitori!area pro%resului care are &n 4edere sc:im."rile produse prin derularea pro%ramului. Sc:im."rile pot fi de ordin cantitati4 sau calitati4 $i de multe ori 4i!ea!" aspectele comportamentale ale celor implica i &n pro%ram.

#3

). Evaluarea programelor i proiectelor

Anii 2G,3G ai secolului trecut pot fi considera i ca perioad" a promo4"rii re4olu iei mana%eriale &n domeniul pu.lic. Caracteristica dominant" a acestei perioadei este &ncercarea de sc:im.are a stilului administrati4 ra ional,le%al8 al institu iilor furni!oare de ser4icii8 cu o administrare prin pro%rame $i proiecte. Cri!a pro%ramelor la ni4el macro,social8 care se suprapune cu declinul economic de la sf;r$itul anilor 1G8 constituie inta tot mai multor critici la adresa statului uni4ersalist8 ma6imal. 5enomenul cri!ei este e6plicat din dou" puncte de 4edere. 7n primul r;nd8 se aduce &n discu ie impo*i+ilitatea acoperirii c3eltuielilor *ociale pu+lice iar8 &n al doilea r;nd8 criticile se &ndreapt" spre ineficiena economic, a ace*tor *i*teme de organi(are. Su. o aparent" re inere &n a lua &n serios e4aluarea pro%ramelor8 fie ele pu.lice sau pri4ate8 se resimt anumite presiuni pentru reali!area cercet"rilor &n acest domeniu. A$a cum se $tie8 o tr"s"tur" comun" repre!int" insuficien a resurselor. Unul dintre motivele- pentru care cei implicai n *ectorul *erviciilor pu+lice tre+uie *, fie intere*ai n pro+lema renta+ilit,ii n ace*t *ector- e*te faptul c, o utili(are mai eficient, a re*ur*elor ec3ivalea(, cu po*i+ilitatea de a *pri5ini mai multe programe i proiecte. 04aluarea este pri4it" ca direc ie de de!4oltare a mecanismelor de inter4en ie. Oricare ar fi sensul din care pri4im e4aluarea , la .unul sim ca e6erci iu cotidian 4ec:i de c;nd lumea sau ca demers co%niti4 sistematic8 cu un scop anume8 cu o metodolo%ie specific"8 putem spune c"8 a!i8 &$i are locul printre $tiin ele cu cea mai lar%" semnifica ie practic". Locali!;nd,o ca moment al de.utului &n America $i le%;nd,o de pro%ramele sociale ini iate de @ened? $i Mo:nson8 s,a de!4oltat &n 0uropa dou" decenii mai t;r!iu. 7n Rom;nia e4aluarea pro%ramelor &ncepe s" se de!4olte8 e6ist;nd p;n" la momentul actual doar c;te4a &ncerc"ri relati4 i!olate. 04aluarea este o arie metodolo%ic" apropiat" dar8 &n acela$i timp8 distinct" de cercetarea social" tradi ional". De$i utili!ea!" multe dintre metodele cercet"rii sociale tradi ionale8 despre e4aluare se spune c" &$i are locul &ntr,un conte6t politic $i or%ani!a ional8 necesit" %rupuri de speciali$ti cu a.ilit" i mana%eriale $i politice8 cu a celor mai multe pro%rame o

+G

capacit" i empatice care s" permit" sta.ilirea rela iilor cu numero$i ini iatori de pro%rame $i cu speciali$ti din di4erse domenii. ).$. Participani n evaluare Putem distin%e patru tipuri de participan i care pot s" efectue!e e4aluarea pro%ramelor. 7n primul r;nd8 instituiile inanatoare care sunt le%itimate sau autori!ate s" 4erifice atin%erea o.iecti4elor sta.ilite prin contract. Acestea pot fi repre!entate de* directori de comisii8 departamente8 consilii8 departamente de mana%ement $i .u%et. 7n multe situa ii8 finan atorii de in locul central &n eforturile de e4aluare. Urm"torul tip este repre!entat de administratorii sau e6ecuti4ul pro%ramelor8 coordonatorii de pro%ram. 04aluarea se poate efectua la diferite ni4ele ale pro%ramului. Al treilea %rup care poate influen a acti4itatea de e4aluare este personalul care e6ecut" pro%ramul $i care repre!int" o surs" de date pentru e4aluator. 7n final8 a%en iile de e4aluare8 care pot fi persoane sau %rupuri de persoane care se reunesc &ntr,un %rup de e4aluare. ).2. Evaluare intern, ver*u* evaluare e7tern, Evaluatorul e7tern este 4"!ut ca o persoan" capa.il" s" fac" o ima%ine nou" asupra pro%ramului pentru c" nu este implicat personal $i c" nu are nimic de c;$ti%at sau de pierdut din e4aluare. 04aluatorul nu poate fi influen at prea mult de personalul de implementare sau de finan ator8 prieteni $i este de re%ul"8 o.iecti4. Evaluatorul intern este o persoan" din interiorul pro%ramului sau care cunoa$te foarte .ine pro%ramul8 cunoa$te c"ile prin care pro%ramul func ionea!"8 o.iecti4ele8 pro.lemele8 punctele tari $i sl".iciunile.

+1

0vanta5ele i de(avanta5ele evaluatorilor interni i e7terni e7terni interni 1. Pot s" dea o ima%ine nou" asupra Cunosc pro%ramul foarte .ine pro%ramului 2. Du sunt implica i personal $i de aceea e ="sesc c" este %reu s" fie o.iecti4i mai u$or s" fie o.iecti4i #. Du fac parte din structura normal" de Sunt parte a structurii de putere $i putere autoritate +. Du c;$ti%" nimic din pro%ram dar pot Pot fi moti4a i cu speran a unor c;$ti%uri s" c;$ti%e presti%iu din e4aluare personale -. Sunt pre%"ti i &n metode de e4aluare. Pot s" nu fie pre%"ti i special &n e4aluare. Pot a4ea e6perien " &n alte e4alu"ri. Du au mai mult" (sau doar pu in mai Pri4esc pro%ramul ca ni$te e6per i. mare) pre%"tire dec;t al ii din pro%ram /. Veni i din afar" pot s" nu &n elea%" Sunt familiari!a i cu pro%ramele $i pot s" pro%ramul sau pe cei implica i interprete!e comportamentele $i atitudinile personale 1. Poate conferi an6ietate participan ilor Sunt cunoscu i &n pro%ram $i nu creea!" din pro%ram an6ietate. Recomandarea final" poate s" sune pu in mai amenin "toare

). '. Elemente de teoria evalu,rii 5oarte mul i din cei implica i &n pro%rame $i &n proiecte ce furni!ea!" .unuri pu.lice sau de interes pu.lic nu 4"d o compati.ilitate &ntre ideea de pro%ram social sau acti4itate de .inefacere8 dar nici asocierea cu termeni ca renta.ilitate8 calitate8 cost,.eneficiu8 sus in;nd c"8 mai de %ra."8 ace$tia ar fi mai potri4i i acti4it" ilor comerciale sau industriale. N04aluareaC de$i pare un cu4;nt utili!at numai de c"tre speciali$ti8 define$te o ac iune reali!at" destul de des de fiecare dintre noi. N04alu"mC o carte8 un film8 4anda.ilitatea unui produs8 $ansele unui candidat la ale%eri etc. Dar8 nu de pu ine ori8 Nne d"m cu p"rereaC. ).'.$ 1efinirea evalu,rii Pro.a.il8 defini ia cel mai frec4ent utili!at" este* o urm,rire *i*tematic, a valori(,rii *au a valorii unui o+iect. Aceast" defini ie este cu ade4"rat 4alid". Sunt +2

numeroase tipuri de e4alu"ri care8 &ns"8 nu au &n 4edere8 &n mod o.li%atoriu urm"rirea 4alorii K studiile descripti4e8 anali!ele de implementare8 e4alu"rile formati4e sunt doar c;te4a dintre acestea. 'ai mult c:iar defini ia a4ansat" accentuea!" func iile e4alu"rii K prelucrarea informaiei i a*igurarea feed+ac<.ului. Altfel spus* evaluarea e*te o ac3i(iie *i*tematic, i o a*e*are a informaiilor pentru a primi un feed+ac< de la un o+iect . Am.ele defini ii8 de altfel con4er%ente8 arat" c" e4aluarea este o acti4itate sistematic" ce8 &n mod deli.erat8 utili!ea!" am.i%uu termenul No.iectC cu referire8 &ns"8 la pro%rame8 politici8 te:nolo%ii8 necesit" i8 acti4it" i $.a. Cea de,a doua defini ie accentuea!" ac*i!iia i asesarea in ormaiilor mai cur;nd dec;t urmrirea valorii8 ceea ce arat" c" &ntrea%a acti4itate de e4aluare presupune colectarea $i e6aminarea cu aten ie a datelor reale8 emiterea 9udec" ilor de 4aloare pe .a!a informa iilor 4alide $i o.ser4" inferen ele ce decur% din acestea mult mai profund dec;t ar re!ulta din urm"rirea 4alorii. Ceea ce st" la .a!a tuturor Nconte6telor de anali!"C este tendin a de apreciere cantitati4" sau calitati4" a unui fenomen (persoan"8 lucru8 idee8 proiect sau pro%ram) relati4 la un reper care poate fi implicit sau e6plicit. Aceast" NapreciereC este e6primat"8 &n cele din urm"8 &n e4iden e de ordin calitati48 ce sunt apoi comparate cu criterii sta.ilite ini ial. ).'.2 #copurile evalu,rii =eneric8 scopul celor mai multor e4alu"ri este de a oferi un feed.acE satisf"c"tor finan atorilor pro%ramelor8 sponsorilor8 %rupurilor,client8 administra iilor $i c:iar conducerii or%ani!a iilor. Adesea8 feed.acEKul este perceput ca po!iti4 dac" u$urea!" procesul deci!ional $i c:iar luarea deci!iei. Dar rela ia &ntre o e4aluare $i impactul produs de aceasta nu este8 c;tu$i de pu in8 una simplist" , studii care par critice uneori nu reu$esc s" influen e!e8 pe termen scurt8 deci!ia8 iar studii8 care ini ial par a nu a4ea nici o rele4an "8 au un impact ulterior mult mai profund dec;t a putut s" fi fost pre4"!ut la demararea lor. Contrar acestor afirma ii e6ist" un consens aproape unanim asupra scopului ma9or al e4alu"rii care const" &n influen area lu"rii deci!iei sau a propunerilor politice8 situ;ndu,se mult peste ac iunile reali!ate empiric. Scopul e4alu"rii const" &n Nm,*urarea efectelor unui program n relaie cu o+iective +ine definite propu*e iniial pentru a fi ndeplinite C urm"rind8 &n +#

consecin "8 &m.un"t" irea procesului de luare a deci!iei $i8 de asemenea8 de!4oltarea ulterioar" a pro%ramului (Reiss8 1312). Altfel spus8 scopul e4alu"rii pro%ramelor este de a specifica practicile fe!a.ile pe care e4aluatorii le pot folosi &n furni!area informa iilor referitoare la 4aloarea pro%ramelor sociale utili!ate pentru ameliorarea pro.lemelor sociale.

*)aluarea programelor reprezint o acumulare sistematic de &apte pentru a &urniza in&ormaii despre realizarea cerinelor programului i a nea.unsurilor relati)e e-istente n e&orturile+ e&ectele i e&iciena sa n orice stadiu al dez)oltrii acestuia. %atele sau in&ormaiile e)alurii pot &i obinute printr3o )arietate de tehnici sistematice relati)e+ ce sunt ncorporate ntr3un sistem de )alori util procesului decizional care direcioneaz programele.

7ntre."ri care pot fi puse referitor la e4aluarea pro%ramelor* #. Care este problema la care intervenia este un rspuns? & 2entru cine este o problem? Ct de mare este problema i n uncie de ce criterii? , atins problema proporiile unei cri!e n aa el nct este necesar s ie cut o evaluare? 4ste problema att de tranant nct c*iar i o evaluare pe termen lung va i, n cele din urm, util? 4ste problema su icient de important pentru a ne petrece timpul i a ne c*eltui resursele de evaluare studiind-o? 4ste aceast intervenie doar o variaie minor a modului cum se ac, de obicei, lucrurile sau repre!int un punct de plecare major de la practica sau modul de gndire comun despre soluiile la problem? +. Care sunt interveniile alternative la care putem apela pentru a re!olva aceast problem ? /erit s ncercm, s locali!m, s aplicm i s evalum cteva dintre aceste alternative n locul interveniei curente? 5. ,ceast intervenie este un program sau un proiect? Ct de repede se sc*imb cursul natural al lucrurilor?

++

Ce impact poate avea intervenia? ).). &odalit,i de evaluare a programelor Capitolul tratea!" modalit" ile principale de cercetare e4aluati4" a pro%ramelor &n func ie de etapele acestora. De asemenea8 arat" cum se m"soar" performan a unui pro%ram8 &n ce const" colectarea informa iilor $i care este modalitatea de construire a sistemului de indicatori. ).).$ &,*urarea performanei '"surarea performan ei unui pro%ram const" &n colectarea informa iei8 construirea unui sistem de indicatori de performan " care s" reflecte reali!"rile pe o perioad" de timp presta.ilit". Utili!;nd m"surarea de performan " ne asi%ur"m c" pro%ramul8 respecti4 or%ani!a ia care,l derulea!"8 reali!ea!" pro%rese reale &n sensul atin%erii o.iecti4elor sta.ilite ini ial. 7n acest sens este necesar" punerea la punct a unui Nsistem de m"surare a performan eiC prin care* se ofer" date prin intermediul c"rora o or%ani!a ie poate fi apreciat" ca func ion;nd &n modul pre4"!ut ini ial $i c" e capa.il" de a furni!a .eneficiul &n cantitatea $i la parametrii calitati4i presta.ili iF se u$urea!" identificarea e$ecurilor unui pro%ram (modul &n care el se de!4olt"8 non,speciali$tii implica i &n derularea sa8 necorelarea &ntre o.iecti4ele pro%ramului $i misiunea or%ani!a iei)F ofer" mana%erilor posi.ilitatea unei mai .une focali!"ri pe pro.lemele sau pe sl".iciunile proiectului8 ceea ce permite ac ionarea &n sensul asi%ur"rii performan eiF ofer" .a!a reali!"rii unei anali!e comparati4e &ntre pro%rame $i or%ani!a ii cu o.iecti4e $i criterii de performan " similareF d" or%ani!a iei un scop precis8 oferind mana%ementului posi.ilitatea de a,$i percepe reali!"rile &n decursul unei anumite perioade de timp. Atunci c;nd proiect"m un sistem de m"surare a performan ei putem 4or.i de cinci elemente care tre.uie luate &n considera ie8 elemente care ar tre.ui 4"!ute ca cinci &ntre."ri de pus &n ca!ul oric"rei cercet"ri e4aluati4e.

+-

Prima etap,% 4a ce &olosete programul respecti)? Acest stadiu implic" identificarea scopului pro%ramului8 ce necesit" i &,$i propune s" satisfac"8 de ce anume a fost demarat? Altfel spus care sunt efectele preconi!ate? Etapa a doua% Care sunt valorile undamentale ale organi!aiei care derulea! i/sau a derulat programul? 7n %eneral8 recunoa$tem &n termenul de N4aloriC principii $i moduri de lucru care sunt fundamentale pentru e6isten a or%ani!a iei. Un aspect important al procesului de e4aluare este reflectarea $i m"surarea acelor aspecte pri4ite ca importante $i considerate definitorii pentru stilul $i metodolo%ia de lucru c:iar de c"tre or%anismul<institu ia respecti4. Importan a 4alorilor $i misiunii unei institu ii care furni!ea!" ser4icii sociale const" &n faptul c" ofer" o &n ele%ere mai .un" asupra unor lucruri care altfel nu ar fi putut fi identificate $i care propune o .a!" pentru &m.un"t" iri ulterioare. 0ste8 totu$i8 e4ident c" 4alorile or%ani!a iei nu repre!int" sin%urul aspect c"ruia tre.uie s" i se acorde importan " &n cursul e4alu"rii. Etapa a treia% Ce dorim s msurm? 7n urma clarific"rilor aduse &n ceea ce pri4e$te utilitatea pro%ramului respecti4 $i dup" identificarea 4alorilor care ar tre.ui s" ne u$ure!e &n ele%erea modului &n care lucrea!" institu ia8 se impune identificarea acelor aspecte care necesit" a fi m"surate. La acest ni4el se poate pune pro.lema de a %"si un ec:ili.ru &ntre satisfacerea a$tept"rii finan atorilor (interesa i mai mult &n indicatori care ofer" informa ii despre ni4elul minim de performan ") $i necesitatea de a include mai ales acei Nindicatori de .a!"C care s" descrie performan ele or%ani!a iei &n atin%erea scopurilor pe termen lun% $i &n promo4area 4alorii. Etapa a patra% Care sunt posibilii indicatori? Tre.uie s" decidem asupra celei mai potri4ite metode de colectare a informa iilor de care a4em ne4oie. 0ste important s" lu"m &n considera ie timpul $i costurile implicate &n colectarea $i sinteti!area informa iei. 0ste aceasta o utili!are re!ona.il" a unor resurse oricum limitate? Etapa a cincea% +/

Cum )a &i interpretat in&ormaia? 0ste important ca interpretarea informa iei s" se fac" &ntr,un mod care s" dea o ima%ine c;t mai apropiat" de ceea ce tre.uie identificat. 0ste o etap" crucial" pentru &ntre%ul proces de e4aluare. ).).2. Per*pectiva eficienei financiare Presupune compara ii le%ate de costurile $i de performan ele unor or%ani!a ii similare8 sau ale unor c"i alternati4e de promo4are a unui pro%ram social. Reali!area de compara ii este o component" esen ial" a &ntre%ului sistem de e4aluare economico,financiar". Eficiena financiar, *e +a(ea(, pe% economia pro%ramului<or%ani!a iei* costul efecti4 al unei acti4it" i lu;nd &n considera ie intr"ri 4ariateF eficien,* e6prim" rela ia &ntre costurile implicate &n furni!area unui .eneficiu social (input,uri) $i ceea ce re!ult" efecti4 ca urmare a acestuia (output,uri). 0ficien a cre$te prin ma6imi!area re!ultatelor pe fondul minimi!"rii intr"rilor. eficacitate* repre!int" o m"surare a .eneficiilor &n conte6tul 4alorii pe termen lun% a unui pro%ram (determinarea efectelor unui pro%ram pe termen lun% sau scurt). 7n practic" e6ist" multe p"reri cu pri4ire la &n elesurile di4er$ilor termeni. Pentru unii termenul de eficien " financiar" descrie o rela ie strict" &ntre intr"ri $i ie$iri8 pentru al ii repre!int" o rela ie mult mai comple6" &n care concepte precum NcalitateaC 9oac" un rol foarte important.

).).'. Evaluarea pe +a(a unui *i*tem de a*igurare a calit,ii Aceast" metod" const" &n identificarea a ceea ce .eneficiarii consider"8 ca important8 modul &n care func ionea!" o acti4itate sau un ser4iciu din cadrul unui pro%ram. De

+1

asemenea8 pot fi e6trase $i aspecte care8 de$i nu au fost identificate ca atare de unii clien i8 pot fi importante $i semnificati4e deoarece pot fi de!4oltate ca *tandarde de calitate. 0ste de a$teptat apoi s" se monitori!e!e toate procesele $i sistemele implicate pentru a asi%ura satisfacerea continu" a standardelor de calitate con4enite. 06ist" mai multe a.ord"ri cu pri4ire la calitate $i multe diferen e cu pri4ire la ce este sau nu aceasta. tradiional8 calitatea su%erea!" perfec iunea8 lu6ul8 ce4a foarte scumpF tiini&ic8 e6ist" standarde de accepta.ilitate definite $i prescrise de e6per i. Aceast" a.ordare cu aspectele ei po!iti4e $i ne%ati4e poate &m.un"t" i informa ia le%at" de efectele pe termen lun% pri4ind a$tept"rile $i ofertele. Toate aceste aspecte &$i re%"sesc fluen a &n domeniul produc iei8 unde intr"rile $i ie$irile apar &n %eneral ca cifre &n di4erse ecua ii8 su. forma unor elemente u$or de concreti!at $i de m"surat. 7n ser4iciile sociale este foarte dificil de identificat standarde practice8 pentru c"8 de cele mei multe ori8 efectul unui standard asupra clientului nu poate fi pre4"!ut. De asemenea8 aplicat" la ser4iciile sociale8 Na.ordarea $tiin ific"C cu pri4ire la calitate8 presupune controlul e6per ilor asupra ceea ce &nseamn" la un moment dat o Nne4oie social"C $i8 tot ei sunt cei care8 decid ce anume repre!int" Nsatisfac ieC. abordarea managerial sau a 5e-celenei6 , este 4or.a de a satisface clientul. 7n aceast" 4i!iune este promo4at" ideea competi iei &ntre ofertan i alternati4i (cei care nu reu$esc satisfacerea clien ilor8 mai de4reme sau mai t;r!iu ies din competi ie). Dar &n ser4iciile educa ionale8 competi ia nu este mereu potri4it". Acolo unde anumite ser4icii nu reu$esc satisfacerea .eneficiarilor se recomand" ca resursele s" fie direc ionate astfel &nc;t ser4iciul respecti4 s" fie &m.un"t" it. abordarea consumatorist , opusul precedentei8 repre!int" &ncura9area ale%erii prin cre$terea competi iei. Consumatorismul este &nc" Nla mod"C &n ser4iciile educa ionale $i se .a!ea!" pe ale%erea indi4idual" ca mi9loc de cre$tere a puterii indi4idului &n rela ie cu sistemul de a9utor. Totu$i8 se poate 4or.i de multe situa ii &n ser4iciile educa ionale &n care aceast" a.ordare este inoperant" 6 un tnr are ca int (luarea) bacalaureatului, cu e ort minim, indi erent unde urmea! liceul n timp ce un alt tnr nu concepe dect s

+2

recvente!e cursurile unui colegiu naionl- instituie de prestigiu, cu tradiiecontient iind de e3igene i e orturi7. P;n" acum am 4"!ut c" nici una din a.ord"rile pre!entate nu ne,a oferit o ima%ine complet" &n le%"tur" cu ceea ce ar tre.ui s" &nsemne calitatea &n ser4iciile educa ionale. At;t a.ordarea mana%erial" c;t $i cea consumatorist" sunt preocupate cu ce 4or clien ii nu cu ceea ce ei au ne4oie. Ii a$a cum mul i dintre noi $tim8 ceea ce un client dore$te la un moment dat poate s" nu fie acela$i lucru cu ceea ce el are ne4oie , de multe ori oamenii fiind tenta i s" alea%" ce 4or $i nu ce au ne4oie. Din considerente practice 4om considera calitatea ca un set de elemente care8 &mpreun"8 ofer" o ima%ine despre c;t de .un" (calitati4) este o component" a unui pro%ram social. Acest proces de sta.ilire a modului &n care este oferit un ser4iciu este numit Ncontrol de calitateC. Controlul de calitate este un proces care are loc dup" ce ser4iciul a fost oferit $i are &n 4edere accepta.ilitatea sa. 06ist" $i alte concepte asociate Ncalit" iiC care8 &n literatura de specialitate le re%"sim ca Nmana%ementul calit" ii totaleC8 Nasi%urarea calit" iiC8 Ncostul calit" iiC.

+3

).).) Cadrul metodologic i principalele concepte Cadrul conceptual pe .a!a c"ruia se poate reali!a o e4aluare.

D0VOI< PRO=RA'0 D0 RTSPUDS

IDDICATORI SITUAJIODALI

IDPUTURI ACTIVITTJI R0DUC0R0A PRO>L0'0LO R R0QULTAT0

IDDICATORI D0 R0QULTAT0) (05ORT)

050CT0

IDDICATORI D0 050CT0 ( 05ICACITAT0)

I'PACT SUSJIDUT

IDDICATORI D0 I'PACT P0 T0R'0D LUD=

7n desi%nul e4alu"rii putem ine cont de trei cate%orii de indicatori care se re%"sesc la paliere diferite ale demersului e4aluati4. Politicile de r"spuns la pro.leme conduc la indicatorii de situaie. Ace$tia in de conte6tul de de!4oltare la un moment dat $i mai ales de ni4elul de implementare al politicilor. 0i ne furni!ea!" ima%inea de ansam.lu asupra domeniului. 8inamica

-G

indicatorilor privind situaia la nivel naional precum, i evoluiile i tendinele de politici, constituie prima parte a evalurii. Implementarea pro%ramelor create prin politici conturea!" indicatorii de e ecte i re!ultat. Primii pun &n e4iden " atin%erea efectelor dorite prin pro%rame $i proiecte &n conte6tul situa ional &n care sunt implementate. Indicatorii de re!ultat arat" m"sura &n care s,au produs re!ultatele8 fiind utili!a i8 mai de%ra."8 la ni4elul pro%ramelor $i proiectelor. Cea de-a doua component a evalurii este a3at pe programele i proiectele derulate i relie ea! rolul implementatorilor n atingerea re!ultatelor propuse. Progresele )izibile realizate i rezultate n urma e)alurii prin descrierea i analiza celor trei tipuri de indicatori pot determina un impact susinut n inter)enia n problematica respecti). inanatorilor i al

-1

Bi+liografie 1. C:eet:am8 M.8 5uller8 R.8 'c I4or8 =.8 Petc:8 A.(1332)8 4valuating .ocial 9or: 4 ectiveness, Open Uni4ersit? Press 2. Dinsmore8 P. C.F Ca.anis,>reAin8 M. (2GG/) %*e ,merican /anagement ,ssociation ; <andboo: o 2roject /anagement 2nd edition8 DeA PorE. #. 5ri%enti8 0.F Comninos8 D. (2GG/) %*e 2ractice o 2roject /anagement8 @o%an Pa%e London and P:iladelp:ia. +. Ha?es8 Samuel P.8Mr. (13/1) 4valuating 8evelopment 2rojects8 UD0SCO8 2, nd 0d. >el%ium -. Mo:ns8 =. (133/) Comportament organi!aional8 0ditura 0conomic"8 >ucure$ti. /. 'artin8 L.8 L.8 @ettner8 P.8'.( 133-)8 /easuring t*e 2er ormance o <uman .ervice 2rograms, SA=0 Human Ser4ices =uides 1. '" "uan8 =.8 (133378 4valuarea programelor sociale, 0ditura 06pert8 >ucure$ti 2. O.en%8 0. (133+) %*e 2roject 1eader=s .ecret <andboo: - ,ll C*ange8 Pitman8 London. 3. Rossi8 P.8 H.8 (1322), .tandards or 4valuation 2ractice, San,5rancisco8 Mosse?,>ass 1G. Rossi8 P.8 H.8 (132-) 4valuation ; a .>stematic ,pproac*, #,rd ed. SA=0 Pu.lication 11. S:adis:8 R.8R.8 Mr.8 CooE8 T.8D.8 Le4iton8 L.8C.8 (1333) "undamentele 4valurii 2rogramelor - %eorii ale 2racticii8 0ditura ALL 12. Sid8 @. (2GG/) 2roject /anagement or .mall ?usiness ; /ade eas> 8 CRL Pu.lis:in% 0nterprises8 Inc. 'adison8 Risconsin. 1#. Suc:man8 0.8 (13/1) 4valuative 'esearc*$ 2rinciples and 2ractice in 2ublic .ervice and ,ction 2rograms8 Russell Sa%e 5ound.8 DeA PorE 1+. Tripodi8 T.8 5ellin8 P.8 0pstein8 I.8 (132/) .ocial 2rogram 4valuation @uidelines or <ealt*, 4ducation and 9el are ,dministrators, Uni4ersit? of 'ic:i%an 1-. Reiss8 C.H.(1312)8 4valuation 'esearc*$ /et*ods or ,ssessing 2rogram 4 ectiveness, 0n%leAood Cliffs8 Prentice,Hall 1/. Pro9ect 'ana%ement 'anual (1331) Traini% =ruppo So%es.

-2

11. P'I Standards Committee (133/) , @uide to t*e 2roject /anagement ?od> o AnoBledge, Pro9ect 'ana%ement Institute8 DeAton SWuare8 Penns?l4ania. 12. <andboo: o 4valuation 'esearc*(1322)8 0dited .? =uttenta% and Struenin% SA=0 Pu.lication

-#