Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ?

/Which are the four right attitudes towards ourselves and others to realize Inner eace, Enlightenment, !iberation or "scension/#uelles sont les $uatres attitudes correctes envers nous%m&mes et les autres pour realiser la pai' int(rieure, l)(veil, la lib(ration ou l)"scension/ *Cu+les son las actitudes por realisar el estado de la paz interior, Iluminaci,n - !iberaci,n? de .an /irahorian
autorul metodei de rela'are pilotata pt trezire/author of the method of guided rela'ation for awa0ening auteur de la m(thode de rela'ation guid(e pour l)(veil1 http1//www.danmirahorian.ro/rela'are.html "bout/.espre /irahorian1 http1//www.danmirahorian.ro/despre/p2.html

Acesta este raspunsul la scrisoarea prietenului nostru Michael Skye[de la VisionForce.com] care ne cere: "sa descoperim in noi iubirea profunda pt. Geor e !ush. "ubirea profunda si #eneratia." $%his is an ans&er to the letter of our friend Michael Skye [VisionForce.com ] &ho asked us: "to find our deep lo#e for Geor e !ush. 'eep lo#e and profound honor." "%otul trebuie facut cat mai simplu posibil ( dar nu simplist )" $ "*#erythin should be made as simple as possible( but not simpler )"$ +*instein,

Supra#ietuirea noastra ca fiinte umane( ca popoare si ca ci#ilitatie planetara depinde de intele erea si punerea in aplicare a acestor atitudini corecte despre care au #orbit -atan.ali( !uddha( "isus( "sis si repre/entantii ci#ili/atiilor alactice

"O fiinta umana (popor; populatie; civilizatie) neinformata este o fiinta(popor; populatie; civilizatie) in sclavie/ An uninformed human being (people, populace, civilization) is a human being (people, populace, civilization) in slavery" /Une population non inform est une population !ui vit en esclavage ("eorge #ashington)

"$raieste ca si cum ai muri maine% &nformeaza'te ca si cum ai trai vesnic/"(is comme si tu devais mourir demain% Apprends comme si tu devais vivre tou)ours% " (*ahatma "andhi). &n momentul in care sclavul decide ca nu mai este sclav, lanturile sale cad"/"A l+instant o, l+esclave d cide !u+il ne sera plus esclave, ses cha-nes tombent% (*ahatma "andhi).

Cuprins/Content
2. Cele patru atitudini antice pt a realiza schimbarea de sine si a lumii in "forismele lui atan3ali despre "liniere1 4utra 55 din 4amadhi ada/The ancient four attitudes in order to change ourself and the world in atan3ali)s "phorisms on 6oga1 4utra 55 in 4amadhi ada7 8. 9Cele patru salasuri divine9 : ;rahma <iharas= din Theravada si 9Cele patru stari incomensurabile9 din /aha-ana/The ;rahma <iharas or >our ?eavenl- "bodes of Theravada and the >our Immeasurables of the /aha-ana7 5. Cone'iuni/Connections atan3ali sihoterapie/ s-chotherap-/ s-choth(rapie !ao Tzu/ !ao Tseu/!ao @i/!ao Tse/!ao Tze Isis Iisus/Isus/Aesus 4hivaism% <i3nana ;hairava/ <ig-ana ;hairava /ahatma Bandhi C. "titudini fata de nou/"ttitudes towards the Dew Aohn !ennon E'opolitica1 4tudiul politicilor contactului cu civilizatiile E'traterestre /E'opolitics1 The 4tud- of the olitics of E'traterrestrial Contact Comentarii/Commentar2. Cele patru atitudini antice pt a realiza schimbarea de sine si a lumii in "forismele lui atan3ali despre "liniere1 4utra 55 din 4amadhi ada/The ancient four attitudes in order to change ourself and the world in atan3ali)s "phorisms on 6oga1 4utra 55 in 4amadhi ada7 From: http1//www.danmirahorian.ro Traducerea convergenta/Convergent translation1

Traducerea convergenta/Convergent translation1 E1 Mintea devine calma si clara :prasadanam= prin cultivarea atitudinilor de simpatie (maitri) fata de oamenii fericiti :su0ha=, de empatie :0aruna= fata de cei nefericiti :duh0ha=, de bucurie :mudita= fata de cei virtuosi (punya) si de egalitate mentala(upe0sha= fata de ceea ce este nociv, vicios,rau ori indezirabil :apun-a=7 E1 The mind becomes calm and clarified (prasadanam) by cultivating attitudes of sympathy and friendliness (maitri) towards happiness (su0ha), empathy or compassion (0aruna) towards misery (duh0ha), of gladness (mudita) towards virtue (pun-a), and of e$uanimit(upe0sha) towards what is no ious, demeritorious, evil or undesirable (apun-a)! >1 "a pens#e est pacifi#e et devient purifi#e (prasadanam) par la culture des sentiments de sympathie (maitri= vis$a$vis des creatures heureu (su0ha), d%empathie (0aruna= vis$a$vis des creatures malhereu (duh0ha), d%allegresse ou contentement :mudita= vis$a$vis des bon(pun-a) et d%indiff#rence ou d%egalite d%humeur (upe0sha= vis$a$ vis des creatures mauvais(apun-a)! 41 "a mente se purifica y torna pac&fica (prasadanam), se logra cultivando el sentimiento de simpat&a(maitri= frente a la felicidad(su0ha), de compasi'n(0aruna= frente a la desgracia(duh0ha), de alegr&a:mudita= frente a la virtud(pun-a), y de indiferencia o de neutralidad (upe0sha= frente a la maldad(apun-a), como ob(etos (de concentraci'n)) Traducerea divergenta a fiecarui termen/.ivergent Translation :word%b-%word=1 maitri1 E1 M*+,-). (femenin) simpatie, identificare! iubire! deriva de la /mid (a fi de incredere!a se darui! a se atasa! a se lipi! identificare)! in pali: metta (iubire! prietenie)! faciliteaza transferul cognitiv si afectiv cu fiintele realizate sau cu cei eliberati de dorinte, fara atasari :vita%raga=!

iubirea este rezervata doar lui 0$zeu (prima porunca) iar nu tuturor! 1rietenul tuturor este prietenul nim2nui) "%ami de tout le monde est l%ami de personne) legea atractiei face sa se manifeste ceea ce iubiti! devenim una cu ceea ce urmarim: identicarea cu 3isus 0e imitatione 4hristi (0ie 5achfolge 4hristi /"%3mitation de 6#sus$4hrist/ 73mitation of 4hrist7) a lui Thomas 8 9empis ori Thomas von 9empen (:,+;$:-<:) si: 7=ratio de elevatione mentis in 0eum7! amabilitate, prietenie! cordialitate, bunavointa (vedeti 7raga7in :64 2.5F764 8.5764 8.F)! >? :),, $ >? ,).,! E1 sympathy! identification!love! friendliness! metta (love!loving @indness)! 41 M*+,-). (femenino) simpat&a, amabilidad, cordialidad, benevolencia, amistad! deriva de /mid (ser fiel, pegarse! adherirse,comida,darse golpes, aficionarse)! >? :),, $ >? ,).,! 0aruna: E1 empatie, non$identificare! mila! compasiune! bunavointa! iertare! evitarea transferului si a pierderii obiectivitatii! nu te bucura de necazul semenilor! cultiva ca si 3isus mila, compasiunea si iertarea(73arta$i 0oamne ca nu stiu ce fac7) fata de cei rai, ca fata de cei ce sufera de o maladie(ignoranta! orbire)! cei ce predica iubirea tuturor confunda simpatia cu empatia ( doar empatia poate fi universala in timp ce identificarea prin simpatie sau ancorarea prin iubire este indreptata doar catre 0$zeu, catre cei eliberati sau identificati cu 0$zeu)! E1 empathy! compassion! mudita: E1 bucuria, satisfactia! cauta sa vezi partea plina a paharului in fiecare impre(urare sau fiinta pe care o intalnesti(gandirea pozitiva)! multumirea, recunostiinta, celebrarea! E1 delight! gladness! sympathetic (oy! vicarious (oy, the opposite of (ealousy (oy!delight in the holy! complacent! satisfied! goodwill! upe0sha: E1 neutralitate! practica egalitatii mentale, non opozitia! non rezistenta fata de viciu si nu deveni un emit2tor de fric2, ur2, agresivitate sau ostilitate! renunt2 la lupt2! nu (udeca! nu critica, nu te opune, nu lupta cu raul7( fiindc2 il finantezi energetic)! abandoneaz2 lupta cu r2ul care$l sporeste! practic2 detasarea, indiferenta! constientizeaz2 cum caii(simturile) controleaza carul
Gvedeti imaginea din Constienta /"wareness de "nthon- de /ello traducere de .an /irahorian http1//www.scribd.com/doc/5HCIFC5J/Constienta%"wareness%"nthon-%de% /elloK

si treci dincolo de colorarea atractie$respingere indus2 de obiectele senzoriale! vederea dualist2 este un v2l in faAa ochilor B70ragostea (atracAia) Ci ura(repulsia) sunt un v2l Dn faAa ochilor: una nu ne las2 s2 vedem decEt binele, cealalt2 decEt r2ul/"%amour et la haine sont un voile devant les yeu : "%un ne laisse voir Fue le bien, l%autre Fue le malG! evita frica(care declanseaz2 hipnoza involuntar2! ingustarea campului de constiint2 si 7profetia implinita7: 7de ce iti e frica nu scapi7)! 7nu te teme de rau7$ pt a nu declansa identificarea cu agresorul(escaladarea dezumanizarii este redata in proverbul chinezesc: 7ai gri(a cand te lupti cu cei rai sa nu devi ca si ei7)! nu admira raul (nu$ti fa idoli, modele din: banditi, hoti, corupti, gangsteri, criminali) si nu aprecia violenta, conflictele, daca nu doresti sa raspandesti in societate modele eronate de realizare$efectul filmelor americane! abandoneaza lupta cu raul care$l sporeste! E1 serenity! eFuanimity! undisturbed, neutrality! even tempered, undisturbed, no preferences! indifference! disregard! non$ fighting! 7do not resist(to evil)7! disinterest! F: H In (ugeant les autres un homme Juvre en vain ! il se trompe souvent et tombe facilement dans le

p#ch# ! mais en se (ugeant lui$mKme il Juvre tou(ours 8 bon escient) L (Thomas a 9empis) su0ha : E1 fericire! referire la fericirea celor realizati(foloseste forta e emplului pentru a anihila indoiala, neputinta! 7daca un om a realizat si tu poti7!evita invidia)! E1 happy!happiness, (oy! duh0ha: E1 suferinta! durere, esec, nenorocireBnu te bucura de necazul semenilorG! nefericire! E1 pain,suffering! distress!ache, unhappy! sorrow, misery! sadness! unhappy! pun-a: E1 pur! bun! virtuos! merit! virtute,calitateBbucura$te daca intalnesti frumosul, realizarea de e ceptie si evita invidiaG! E1 good, virtuous!virtue! apun-a : E1 impur! rau! nenorocire! viciu! defect! impuritate! suferinta! boala, durere, esec, nefericire! E1 not pure! wic@ed!vice! bad, evil! demeritorious! sinful! no ious, demeritorious, undesirable! visha-a: ale obiectelor! referire la obiectele suport care intra in centrul atentiei, concentrarii, meditatiei!referire la obiectele intalnite:tipuri de idei, ganduri, perceptii, sentimente E1 ob(ect (of e perience)! in the case of!having for their) ob(ects! bhavana: E1 cultivare unei atitudini,radiatie!proiectie!reactie, conceptie, mentalitate, programare conceptuala, tipar comportamental sau de actiune rezultand din tiparele de gandire si de perceptie implantate! E1 by cultivating attitudes! radiating! pro(ecting! attitude! tah: E1 de la!plecand de la! E1 by!going from that! citta :chitta=: E1 minte! mintea ca proces (traficul din minte)! E1 mind$ stuff!(of) mind! prasadanam: E1 calm! claritate! transparenta! centrare! introvertire! calm imperturbabil! clarificare! purificare!Dmpacare! stare clama, transparenta, centrata, introvertita! E1 undisturbed calmness! clarification, purification! calming, tranFuilizing! purified and calm! Dota 21 =biectivul acestei instructiuni nu este doar o gandire pozitiva (o strategie simplificata folosita in lucrarile din =ccident ), ci vizeaza reprogramarea atitudinilor eronate fata de bine (ceea ce este de dorit, virtuti, calitati, faima, bogatie! aici o sa observati de unde a fost e trasa legea atractiei ) si fata de rau (ceea ce este nedorit, boala, durere suferinta) sau fata de cei realizati (eliberati, treziti ori virtuosi)) Meprogramarea atitudinilor eronate se realizeaza prin practicarea constientei si are drept efect pacificarea (impacarea) cu lumea si cu noi insine, in vederea intrarii in transa mistica (samadhi) pt) a realiza Trezirea (Iliberarea! 3luminarea)) Fara eliminarea conflictelor ramanem ancorati in lumea de la suprafata) Fara abandonarea luptei cu raul (care poate sa fie : insomnia, incordarea, un gand obsesiv, o dorinta, o nevoie, un viciu, o dependenta sau o maladie incurabila), ramanem prizonieri in cercul vicios

al identificarii cu agresorul) Fara renuntarea la ura,la invidie (la dorinta distructiva fata de realizarile semenilor! 7sa moara capra vecinului7) sau fara sa trecem dincolo de repulsie, dincolo de respingere fata de ceea ce nu stim sau fata de ceea ce este diferit, ramanem ancorati in ceea ce avem, in ceea ce stim acum , adica prizonieri ai ignorantei, orbirii, in lumea din afara) Nsta inseamna ca se mentine virusarea si vulnerabilitatea la transfer (ne identificam cu cei care sufera si pierdem oportunitatea de ai a(uta), ramanem neputinciosi in fata transei accidentale provocata de frica sau de panica (sa ne amintim cum frica biciclistului incepator il face sa nu mai poata evita un obstacol, fiindca nu mai vede in fata sa nimic altceva decat obstacolul (groapa, bolovan)$ obiectul fricii (care poate fi o boala, o amenintare) a(unge sa ocupe intreg campul constientei! de aceea se spune :7de ce iti se frica nu scapi 7)) Dota 81 Mintea devine calma Bclara! transparenta! centrata! introvertitaG daca cultivam urmatoarele atitudini fata de semeni : :) /aitriBsimpatia(cultiva identificarea cu oamenii fericiti si emite iubirea fata de cei ce s$au realizat$3isusG! vedeti 0e imitatione 4hristi et contemptu omnium vanitatum mundi in latina pe: http://www)thelatinlibrary)com/@empis)html .) Laruna Bempatia(cultiva compasiunea fata de nefericire)! emite mila:fata de cei ce sufera) si iertarea (fata de cei ce au gresit sau te$au nedreptatit)G! ,) /udita Bbucuria(umple$te de bucurie cand intalnesti oameni virtuosi,plini de calitati si emite bucurie fata de tot ceea ce este frumos si benefic! cultiva multumirea si recunostiinta!bucura$te si celebreaza!evita emisia autodistructiva a nemultumirii,a cautarii de defecte sau cusururi !7ambitia isi distruge posesorul7)G! -) Mpe0sha Bneutralitatea$practica egalitatea mentala,non opozitia!non rezistenta fata de viciu si nu deveni un emitator de frica,ura,agresivitate sau ostilitate fata de ceea ce este nociv,rau sau indezirabil!(evita frica daca nu vrei sa te focalizezi pe ceea ce nu$ti doresti si sa intri in transa accidentala(vedeti proverbul:9.e ceea ce ti%e frica nu scapi9)! singurul lucru de care trebuie sa va fie frica este frica, fiindca ea declanseaza transa accidentala, ingustarea campului constiintei pana cand nu mai este perceput decat obstacolul( ca in cazul biciclistului incepator! 0iavolul apare doar celui ce se teme de el/ "e 0iable n%apparaDt Fu%8 celui Fui le craint)B1roverb arab care indica transa accidentala declansata de fricaG! renunta la lupta cu raul daca nu vrei sa te identifici cu agresorul (un proverb chinez zice:74and te lupti cu un demon ai gri(a sa nu devi unul7)G!aceasta atitudine repecta ahimsa(nonviolenta mentala verbala si mentala),adica cea mai importanta porunca din cele :; indicate in >ama si 5iyama$vedeti:>? .),;$,.!controlul emisiei indicat in aceasta instructiune aduce puteri divine(siddhis): >? .),O 74el ce este neclintit in practicarea nonviolentei face sa dispara ostilitatea in prezenta sa7! >? :),P (maitri usureaza realizarea de sine prin deschiderea unui canal catre fiintele realizate)!64 5.8N19 uterea de a pacifica toate fiintele o realizeaza cel ce emite constant iubirea:maitri=97 <edeti imaginea de mai 3os marita pe1 http1//www.flic0r.com/photos/pataOnO3ali/

0ele patru atitudini sunt cunoscute drept !rahma Viharas in buddhismul %hera#ada+0ele patru Salasuri 0eresti, si in cel mahayana +0ele patru "ncomensurabile,.
Acestea patru sunt cultivarea bunatatii iubitoare.cunoscuta in pali drept Metta ori ca Maitri in sans/rita0, a compasiunii . 1aruna], a bucuriei fata de norocul altora.Mudita0 si a neutralitatii, egalitatii sau a non'diferentierii.cunoscuta drept 2pekha in pali ori 2peksha in lb% 1ans/rita0;

!rahma Viharas+Four 3ea#enly Abodes4 Four "mmeasurables,

Another important teaching to cultivate 2as /no2n to the %hera#adins as the 3rahma (iharas or Four 3ea#enly Abodes and to the Mahayanists as the Four "mmeasurables. $hese four are the cultivation of loving /indness, /no2n in 4ali as Metta or in 1ans/rit as Maitri, compassion or 1aruna( sympathetic )oy or re)oicing in the good fortune of others, /no2n as Mudita and a balanced or non'discriminating mind, /no2n as 2pekha or in 1ans/rit as 2peksha $hese 2ords are from the 3uddhist tradition, in 4ali% $hese are called the Four 3ea#enly Abodes, a place to d2ell Metta+in 1ans/rit 5 Maitri , is 6oving 7indness, 7aruna is 8ompassion, Mudita is 1ympathetic 9oy (vicarious )oy, the opposite of )ealousy), 2pekha +in 1ans/rit 5 2peksha, is :!uanimity (even tempered, undisturbed, no preferences) As you meet your partners, silently 2ish them these blessings5 *etta ' may you be free from danger, happy, peaceful, strong, healthy, and have ease of being% 7aruna ' may you be free from suffering% *udita ' may your 2isdom and goodness ever increase% Upe/ha(Upe/sha) ' although & have these 2ishes for you, you are the heir to your o2n /arma% ;our happiness depends on your o2n actions and not my 2ishes for you% Maitri or *aitreya (1ans/rit) .from mitra friend, a name of the spiritual sun0<riendly, benevolent, /ind, a friend of all creatures *etta (love) is characterized as promoting the 2elfare of others% &ts function is to desire 2elfare% &t is manifested as the removal of annoyance% &ts pro=imate cause is seeing the loveableness in beings% &t succeeds 2hen it ma/es ill'2ill subside, and it fails 2hen it giv 2peksha es rise to selfish affection% Metta ' promoting the 2elfare of all beings, clearly seeing the agreeable side of all beings, 2ishing for the 2orld>s 2elfare and happiness, /indliness% 1aruna (compassion) is characterized as promoting the removal of others> suffering% &ts function is not bearing others> suffering% &t is manifested as /indness% &ts pro=imate cause is seeing helplessness in those over2helmed by suffering% &t succeeds 2hen it ma/es cruelty subside, and it fails 2hen it gives rise to sorro2% Mudita (sympathetic )oy;delight) is characterized as )oy in the success of others% &ts function is being free from envy% &t is manifested as the elimination of aversion% &ts pro=imate cause is seeing other beings> success% &t succeeds 2hen it ma/es aversion subside, and it fails 2hen it gives rise to merriment% 2peksha(e!uanimity) is a 1ans/rit term .from upeksh to consider carefully ? the verbal root iksh to loo/ at0%Upe/sha.upekkha(4ali)0 is characterized as promoting e!uipoise to2ards beings% &ts function is to see the e!uality in beings% &t is manifested as !uieting li/e and disli/e% &ts pro=imate cause is seeing the o2nership of deeds thus5 "3eings are heirs to their deeds% #hose, if not theirs, is the choice by 2hich they 2ill become happy, or 2ill be free from suffering, or 2ill not fall a2ay from the success they have reached@" &t succeeds 2hen it ma/es li/e and disli/e subside, and it fails 2hen it gives rise to the indifference of ignorance based on the household life%Upe/ha ' promoting neutrality, reflecting upon all beings inheriting the results of their /arma, impartiality to2ards the desirable or the undesirable, subsiding of attraction and repulsion%

0onnections$0one5iuni
%e5tul tradus al 6o a Sutra 7.88. Mintea de#ine calma [clara4 impacata4 transparenta4 centrata4 intro#ertita] daca: 7.culti#am simpatia[identificarea] fata de fericire[fata de cei ce s9au reali/at]4 :.culti#am empatia[compasiunea] fata de nefericire[fata de cei ce au esuat]4 8.culti#am bucuria fata de #irtute[fata de cei ce au calitati4 fata de ceea ce este benefic] ;.culti#am neutralitatea[e alitatea mentala( non opo/itia4 non re/istenta4 non#iolenta] fata de #iciu[ceea ce este noci#( rau sau inde/irabil]

-atan.ali Aonviolenta, abandonarea urii si a violentei face parte si din regulile restrictive 6ama 4atan)ali revine la cele B atitudini corecte ce conduc la eliberare in 1adhana 4ada.4artea despre Cealizarea practica0(;1 D%EF'BG) atunci cand face referire la regulile de abtinere 6ama ." pt pacificarea cu semenii"0 si <iyama."pacificarea cu sine insusi"0; Atitudinea de renuntare la lupta cu contrariile ."naish/armya"; 2u'2ei0 caracterizeaza toate ramurile(an a) practicii ;oga.;ama,Aiyama, Asana, 4ranayama, 4ratyahara, Hharana, Hhyana si 1amadhi0(vedeti si 3hagavad'"ita); *ai )os sunt prezentate trei sutra referioare la 6ama si <iyama 64 8.5P16ama%Cele cinci porunci pt pacificarea cu lumea/ Eestraints:6ama=/ !es limitations Traducerea convergenta/Convergent translation1 =: 6ama(poruncile negative; interdictii; ce sa nu faci' atitudini, practici spirituale pt%pacificarea cu semenii; regulile de impacare,de iertare si de dezlegare a individului de organismul social) sunt5 ahimsa. "a nu ucide"; a nu rani ori leza in vreun fel"; non'violenta in gand, cuvant, gesturi si fapte; a nu rani;a nu dauna vietii; a respecta viata tuturor fapturilor ("a'himsa" inseamna non' himsa; unde "himsa"5 "a rani"a provoca leziuni, in)urii; violenta)0, satya (adevarul;abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte ), asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia;abtinerea de la furt;respecta teritoriul propriu al celorlalti), brahmacharya .castitatea;practica abtinerea de la risipirea energiei vietii;elimina senzualitatea(pornografia;se=ualitatea; vulgaritatea,obscenitatea,trivialitatea); practica abtinerea de la se=ualitate in ganduri , perceptii,limba) si fapte;nu transforma alte fiinte in obiecte de satisfacerea a placerilor;"ce tie nu'ti place altuia nu'i face";celibat;moderatie in dorinte,practica abtinerea de la risipirea energiei vietii; controlul energiei se=uale;dedicarea vietii in realizarea menirii omului5realizarea adevaratei sale identitati de manifestare a 8onstiintei universului'3rahman0 si apari raha[abtinerea de la dorinta de a poseda, de a acumula; vizeaza detasarea de posesiuni a atentiei;eliminarea lacomiei,avaritiei; suntem posedati de ceea ce posedam; "unde ti'e comoara acolo iti e si inima"(atentia); nu transforma creatiile divine(plante,animale,oameni, pamanturi fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate;nu trai in iluzia ca "a avea" poate sa se substituie menirii omului care este de "a fi"0 *: $he five 6amas (the commandments; the restraints; the principles of respect for others ;e=ternal disciplines;) are5 ahimsa (nonviolence; not harming; non in)ury), satya (truthfulness), asteya(non'stealing; abstaining from stealing; honesty), brahmacharya (chastity; celibacy, abstention from incontinence;abstention from se=ual engagements; moderation), and apari raha (nonpossessiveness ;not being ac!uisitive;non covetousness; greedlessness abstaining from covetousness)% F: 6es cin! 6amas (restrictions;limitations) sont5 Ahimsa (la non violence; Aon'nuisance), Satya (la v rit ; v racit ), Asteya (l>abstention de vol; ne pas voler), !rahmacharya (chastet ;continence), et Apari raha (l>abstinence d>avarice; d sint ressement) S: 6as cinco 6amas (abstenciones, refrenamientos ;prohibiciones;auto'limitaciones;actitud social) son5 ahimsa (no violencia, no causar daIo) , satya (no mentir,abstenciJn de falsedad;la veracidad (satya) consiste en hacer coincidir la palabra y el pensamiento con los actos% 6a palabra y el pensamiento corresponden a lo !ue se ha visto, oKdo o deducido)) asteya(la honestidad; no robar; <ota 7), brahmacharya (control de la energKa se=ual, abstinencia; la abstinencia se=ual; ser moderado en los placeres sensuales; conducta brahmLnica+, aun!ue en la prLctica significaba celibato y estudio de los (edas; <ota :) y apari raha (la no'posesividad; poseer lo )usto y necesario; no ser avaro;no apegarse+; <ota 8 )

%raducerea di#er enta a fiecarui termen$'i#er ent %ranslation +&ord9by9&ord,: ahimsQ (ahimsa= Q E1 7a nu ucide7!a nu rani ori leza in vreun fel7!non$violenta in gand,cuvant,gesturi si fapte!a nu rani!a nu dauna vietii!a respecta viata tuturor fapturilor (7a$himsa7 inseamna non$ himsa!unde 7himsa7:7a rani7a provoca leziuni,in(urii!violenta) E1 not harming!non violence! non$violence! consideration towards all living things, especially those who are innocent, in difficulty, or worse off than we are! abstinence from in(ury, abstention from violence! sat-a Q E1 adevarul!abtinerea de la minciuna! practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte!sinceritate! E1 truthfulness, truth! right communication through speech, writings, gesture and actions! veracity, abstention from falsehoods! aste-aQ E1 nu fura!respecta teritoriul propriu al celorlalti! onestitate! E1 non$ stealing!not stealing! the ability to resist a desire for that which does not belong to us! abstinence from theft! abstention from stealing! brahmacar-a Q E1 castitatea!practica abtinerea de la risipirea energiei vietii!elimina senzualitatea(pornografia!se ualitatea! vulgaritatea,obscenitatea,trivialitatea)! practica abtinerea de la se ualitate in ganduri , perceptii,limba( si fapte!nu transforma alte fiinte in obiecte de satisfacerea a placerilor!7ce tie nu$ti place altuia nu$i face7!celibat!moderatie in dorinte,practica abtinerea de la risipirea energiei vietii! controlul energiei se uale!dedicarea vietii in realizarea menirii omului:realizarea adevaratei sale identitati de manifestare a 4onstiintei universului$Rrahman!abstinenA2 se ual2 Ci senzual2! E1 chastity! celibacy, abstention from incontinence! continence ! abstaining from impurity! moderation moderation in all our actions! abstention from se ual engagements! impeccable conduct! not lusting ! aparigrahQ :aparigraha= Q E1 abtinerea de la dorinta de a poseda, de a acumula !aceasta atitudine vizeaza detasarea de posesiuni a atentiei!eliminarea lacomiei,avaritiei!suntem posedati de ceea ce posedam! 7unde ti$e comoara acolo iti e si inima7(atentia)! nu transforma creatiile divine(plante,animale,oameni, pamanturi fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate!nu trai in iluzia ca 7a avea7 poate sa se substituie menirii omului care este de 7a fi7G!a nu fi apucator!a nu fi lacom! dorinta de a apuca (pastra!poseda,de a ne insusi!a avea)! inlocuirea lui 7a fi7 cu 7a avea7! 3n urma programarii si conditionarii oamenii si$au uitat menirea si au inceput sa traiasca pt) 7a avea7(a lua!a apuca!a acumula) in loc de 7a fi7 )Ntunci cand ne trezim descoperim ca traim intr$un univers holografic,in care totul este prezent acum si aici in fiecare parte a sa )Nctiunea pt) a avea este fara sens de(a cand avem totul !1roblema este situata in domeniul controlului si al manipularii constiintelor de catre cei care se cred in posesia semenilor, pe care$i transforma astfel in consumatori si in marfuri, care se vand pt) a avea si ei ceea ce au modelele de reusita ,care le$au fost implantate(prin mi(loacele de comunicare in masa))Mevedeti filmul 73nstinct 7, in care profesorul Ithan 1owell (alias:Nnthony Sop@ins), un cunoscut e pert in studierea comportamentului gorilelor,foloseste termenul 7ta@ers7(7apucatori7 pt) a numi oamenii care au uitat rostul vietii)B>? :):.) >? :),< >? .). >? .)<G! E1 not being acFuisitive! lac@ of greed! abstinence from avariciousness! nonpossessiveness! nongreediness or the ability to accept only what is appropriate! not holding possessions!abstention from acceptance of gifts! abstention from avarice, not possessing!the desire to ta@e!man@ind is divided between 7to have7 (7ta@ers7) and 7to be7(7beings7)! >ou can discover the conditioning or the programming 7to have7 and 7to ta@e7 instead of 7to be7 in the movie 73nstinct 7, in which Ithan 1owell (alias:Nnthony Sop@ins), a well @nown e pert in the behaviour of gorillas use the term 7ta@ers7(to name all the people that has forgotten what is the real meaning of life) Bsee:>? :):.G! -amQR:-ama= Q E1 cele cinci porunci pt)pacificarea cu semenii! poruncile negative!interdictii!Tce sa nu faciT practicile,atitudinile pt) pacificarea cu lumea!cod social Ci moral! auto$st2pEnire! atitudini,practici spirituale pt)pacificarea cu semenii!regulile de impacare,de iertare si de dezlegare a individului de organismul social! E1 Uows of self$restraint! the 4ommandments ! the interdictions ! abstinence! restraint! ?elf$restraints! Vthe do not%sT! attitudes towards others or towards our environment! e ternal discipline! rules! respect towards others to realize the peace with the world!Bsee in 4ommentary: 4ode of conduct$yamas(restraints) and niyamas(observances) G! 64 8.52. Traducerea convergenta/Convergent translation1 E1 Ncestea B-ama (poruncile, practicile,atitudinile pt) pacificarea cu semenii)G reprezinta /aha vratta (/arele !egamant) reguli universale Bsarva bhauma(reguli respectate in fiecare taram si in fiecare stadiu de e istenta)G fiindca nu depind de: 3ati(felul nasterii! forma de e istenta, casta, familie), desha(loc,

regiune, localitate, tara), 0ala(timp, epoca) si de sama-a(conditii de moment! impre(urari! circumstante)! E1 These B-ama (the five vows !the commandments)G constitute the Wreat Uow (/ahavrattam) and are universals rules e tending to all spheres and stages (sarva bhauma) because are not conditioned by 3ati(birth! race!class! ran@! social), desha(place! geographic considerations), 0ala(time, era) or sama-a (circumstance! occasion)) >1 Illes B-ama(les restrictions) constituent le Wrand Uoeu (/ahavrattam) et sont valables partout, car elles ne dependent de 3ati(de la naissance! race!classe!forme dXe istence ), desha(lieu,endroit,pays), 0ala(temps,epoFue) et sama-a (des circonstances!conditions)) 41 Ystos (los yamas!prohibiciones!la actitud social constituye) el deber fundamental, representan el Wran Uoto (/ahavrattam) (el cual) debe e tenderse con respecto a todos los posibles casos, independientemente de 3ati(especie,situaci'n social), desha( lugar) , 0ala (tiempo,momento) y sama-a (circunstancias))

>? .),.)5iyama(cultivarea celor cinci atitudini fata de sine insusi! cele cinci porunci pozitive, permisiuni!ce sa facem! atitudini, practici spirituale pt)pacificarea cu noi insine)

Traducerea convergenta/Convergent translation1 E1 GDi-ama:cele cinci porunci pozitive,permisiuni!ce sa faci$atitudini,practici spirituale pt)pacificarea cu sine insusi)Gsunt: saucha(curatenia!purificarea!eliminarea impuritatilor! sa fi limpede,clar sau curat in ganduri,vorbe,fapte si corp), samtosha(impacarea! multumirea! acceptarea!fii impacat cu ceea ce esti fara sa cauti in afara mai mult sau un alt lucru! accepta$te asa cum esti, nu fi alcineva,altceva si fi multumit de darul primit!impacarea elimina frustarea,invidia, regretele si cautarea ratacirea sterila in afara a tezaurului din noi insine! multumirea ne elibereaza de dorinte,de cautarea de placeri si faciliteaza ancorarea in prezent,acum si aici,a trairii de zi cu zi! nu imita pe nimeni!bucura$te,sarbatoreste,celebreaza), tapahBasceza!disciplineaza$ti pornirile,dorintele!reinstaureaza adevarata ierarhie de comanda eliminand dictatura simturilor,tiparelor comportamentale si a dependentelor prin abtineri de la hrana (post), vorba(mouna$practica tacerii),miscare (pastrarea imobilitatii corpului)! implica$te total in ceea ce faci$ cognitiv,imaginativ,afectiv,decizional sau volitiv!practica neclintirea sau hotararea nestramutata), svadh-a-aBstudiul de sine!auto$studiere!centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana)!cultiva starea de martor atent,impartial!practica constienta,auto$observarea si recapitularea (obsevarea retro$activa! reamintire de sine sincronica si diacronica)!fii prezent in ceea ce faci,constientizeaza respiratia(vipassana) sau repetarea mantrelor((apa) si vei realiza inversarea si stabilizarea curgerii atentieiG si ishvarapranidhanaBdaruire sau predare catre 0ivinitate a tuturor fructelor(succese,esecuri) faptelor noastre!abtinere de la dorinta de a ne atribui false merite sau invinuiri! practicarea prezentei divine:deplasarea centrului subiectiv pana la fuziunea cu centrul real!G! E1 Di-ama(the observances) are saucha(e ternal and internal purification, purity! cleanliness or the @eeping of our bodies and our surroundings clean and neat), samtosha(contentment! serenity), tapah (austerity! ascetic disciplines! fervent aspiration), svadh-a-a (self$study) and Ishvarapranidhana (self$surrender! surrender to the divine!orientation toward the ideal of pure awareness)) >1 "es 5iyamas (les observances )sont saucha( la puret#), samtosha(le contentement), tapah ( l%aust#rit#, discipline mentale et physiFue), svadhyaya (l%#tude de soi$mKme l%#tude des #critures sacrees et la r#citation des Mantras) et Ishvarapranidhana (l%abandon complet en 3svara!la d#votion 8 3shvara)7 41 "as Di-amas (las reglas fi(as!preceptos!las obligaciones) son: saucha( pureza ), samtosha( el contentamiento), tapah (la austeridad, ascesis), svadh-a-a (el auto conocimiento) y Ishvarapranidhana (devoci'n al ?eZor)!

-sihoterapie$ -sychotherapy$-sychoth>rapie
4sihoterapia insomniei si tehnologia transei din hetero si auto hipnoza confirma "eroarea luptei";"oricine lupta cu insomnia prelungeste starea de e=citatie corticala si ramane treaz pana dimineata"

1igmund <reud ca si 4atan)ali recomanda psihoterapeutului sa practice empatia iar nu simpatia, pentru a evita pierderea obiectivitatii ca urmare a "transferului" determinat de identificarea cu pacientul si de implicarea emotionala;

"sis

&sis 5"#hatever you ta/e on and oppose you are energizing%"6a orice te opui energizezi"/#hatever you resist persists%"

"isus$"sus$?esus

9esus5"Ho not resist to evil" ;&isus5"Au luptati cu raul"; lupta calugarilor cu "pacatul"(nevoile firesti) este sortita esecului(amplifica impulsurile reprimate ceea ce conduce la halucinatii se=uale); 1fintenia a fost realizata de multi mistici crestini prin identificarea cu &isus iar nu prin simpla imitatie ."He &mitatione 8hristi" $homas a 7empis(MENF ' MBOM)0;

@ao%/u$@ao/i$@ao %seu$@ao %se$@ao %/e

6ao $zu5recomanda eliberarea din lumea iluzorie a dualitatii prin practicarea non actiunii.#u'#ei0 la nivel mental verbal si comportamental; 1fantul practica nondiferentierea ,egalitatea mentala fata de contrarii("pentru sfant aurul si colbul de pe drum au aceeasi valoare");"ca si cele doua fete ale aceleiasi monede" , contrariile sunt realitati complementare,sincronice 'care deriva una din cealalta si nu pot e=ista independent';veninul devine remediu in functie de doza; disparitia multor specii si distrugerea echilibrului ecologic de pe $erra a fost cauzata de etichetarea gresita ca rele ori daunatoare a multor specii de animale si plante("buruienile" au salvat cerealele degradate genetic in urma e=ploatarii intensive );promovarea conformismului si a supunerii in detrimentul creativitatii a condus la inghetarea progresului si pierderea multor generatii de copii creatori ; un proverb chinezesc reia eroarea luptei cu raul si pericolul identificarii cu agresorul5"cand luptati cu un demon aveti gri)a sa nu deveniti unul" Vi.nana !haira#a$ Vi yana !haira#a 1hivaismul nondualist enumera printre cele MMD cai de a realiza centrarea sau accesul la 8onstiinta 8osmica sau Hivina,si metoda prezentata de 4atan)ali .in ;1 &%EE0; Mahatma Gandhi+7ABC 9 7C;A, "Ochi pt ochi va face doar ca toata omenirea sa fie oarba"/"An eye for an eye 2ill only ma/e the 2hole 2orld blind"/Oeil pour oeil rendra seulement le monde entier aveugle"% "Aon'violenta(rezistenta pasiva) este infinit superioara violentei/ Aonviolence(passive resistance) is infinitely superior to violence/ Aonviolence is far superior to violence/6a non'violence est infiniment sup rieure P la violence%" "Aon'violenta a sosit printre fiintele umane; si ea va ramane% :a este vestitoarea pacii in lume/ 6a non'violence est venue parmi les hommes ; et elle restera% :lle est l>annonciatrice de la pai= du *onde%%% " "1a incepem prin a schimba in noi ceea ce dorim sa schimbam in )urul nostru/8ommencez par changer en vous ce !ue vous voulez changer autour de vous" ":ste nevoie sa devenim schimbarea pe care dorim s'o vedem in lume/ "3e the change you 2ant to see in the 2orld%"/ (ous devez Qtre le changement !ue vous voulez voir en ce monde" "8eea ce doresc sa duc la bun sfarsit este sa realizez implinirea de sine, sa'l vad pe Humnezeu fata in fata, sa a)ung la *o/sha (eliberare)% Au traiesc, nu ma misc si nu e=ist decat pt a fi in urmarirea acestei meniri sau tel"/"8e !ue )e voudrais mener P bien, c>est d>atteindre P l>accomplissement de soi, de voir Hieu face P face, de parvenir au *o/sha (d livrance; lib ration)% 9e ne vis, )e ne me meus, )e n>ai d>Qtre !ue dans la poursuite de cette fin" #hat & 2ant to achieve R #hat & have been striving and pining to achieve these thirty years S is self'realization, to see "od face to face, to attain *o/sha% & live and move and have my being in pursuit of this ultimate goal of life ' 1elf'realization and the attainment of *o/sha(literally "release"; liberation)

Ganditi9#a ca pe alte planete din uni#ers felinele( insectele( reptilele au a.uns la constienta de sine. Ahimsa+non#iolenta4 abtinerea de a le/a in and( cu#ant sau fapta, este o re ula uni#ersala in intre ul uni#ers. -oate #edeti cum reactionea/a la a resiune mentala+doar la andul de a le le/a, plantele+e5perimentele lui 0le#e !ackster descrise in Viata secreta a plantelor( de -eter %omkins si 0hristopher !ird, si apa+e5perimentele lui Masaru *moto, Vous pou#e/ penser Due sur dEautres planetes de lEuni#ers les felines( les insectes( les reptiles ont abouti a la conscience de soi . Ahimsa+la non9#iolence, est une lois dans lEentier uni#ers. Vous pou#e/ #oir les r>actions face F lGa ression mentale des plantes +0le#e !ackster 4 @a #ie secrHte des plantes, et les r>actions de lGeau e5pos>e au5 #ibrations de mots et de pensees diff>rents( tels amour +de mots ou des pens>es bien#eillantes, ou haine +de mots ou des pens>es mal#eillantes, +#oir les recherches de Masaru *moto , "1e poate vedea maretia unei natiuni(fiinte umane; civilizatie) dupa modul in care se poarta cu animalele(cu cei mai putin avansati; fara aparare; in suferinta; cu invinsii; prizonierii, condamnatii)/ On peut )uger de la grandeur d+une nation par la faTon dont y sont trait s les animau= ( les moins avanc s; sans d fense, en souffrance; les vaincus; les prisonniers; les condamn s)%" (*ahatma "andhi). " :ste preferabil sa nu uiti sa'ti pui inima intr'o rugaciune, fara sa'ti amintesti cuvintele, decat sa'ti amintesti cuvintele si sa uiti sa participi cu toata inima/ &l vaut mieu= mettre son cUur dans la priVre sans trouver de paroles, !ue trouver des mots sans y mettre son cUur%" " :ste destul in lume pt a satisface nevoile fiecarei fiinte umane, dar nu suficient pt a satisface aviditatea sa/&l y a assez de tout dans le monde pour satisfaire au= besoins de l+homme, mais pas assez pour assouvir son avidit " " Haca fiecare nu ar pastra decat atat cat ii este necesar,nimanui nu &'ar lipsi nimic si fiecare ar fi multumit cu ceea ce are%"/1i chacun ne conservait !ue ce dont il a besoin, nul ne man!uerait de rien, et chacun se contenterait de ce !u+il a%" Atitudini fata de nou$Attitudes to&ards the <e&

&n univers nu e=ista lucruri, ci procese% Au ne scaldam de doua ori in aceeasi apa dintr'un parau% $ot asa si atitudinile se transforma, curg% O singura atitudine le poate inlocui pe toate celelalte, ca iertarea sau mila lui &isus(pt% o vie sortita taierii, daca nu rodeste), ori compasiunea lui 3uddha( pt% oamenii, care nu vad incendiul universal in care traiesc)% $ranzitia descrisa mai )os merge de la indiferenta (ignoram o descoperire sau un anumit pericol5 seism; meteorit; schimbare planetara), la superioritate(rasul, bat)ocura fata de ignoranta celorlalti) pt% a a)unge la ostilitate (cand sunt amenintate credintele si dogmele cu care ne identificam, sau ierarhiile economice, politice ori stiintifice se apeleaza la forta, la ucidere sau la izolare in inchisoare, ospiciu); in mod obisnuit victoria este dupa moarte ("despre morti numai de bine"; atunci autorii sunt declarati eri, genii,sfinti iar realizarile sau descoperirile sunt insusite, dupa mici deformari, modificari sau rastalmaciri, astfel incat iubirea sa se poata transformata in ura, in crime contra umanitatii si in razboaie religioase, iar non'violenta sa )ustifice violenta)% "*ai intai te ignora, apoi rad de tine, apoi se lupta cu tine si, in fine invingi" "<irst they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, then you 2in"/H>abord ils vous ignorent, puis ils vous ridiculisent avant de vous combattre et, enfin, vous remportez la victoire" (*ahatma "andhi). &n razboi ca si in stiinta si tehnologie noul poate insemna diferenta intre viata si moarte, intre supravietuirea si disparitie, ca civilizatie, tara, industrie sau firma economica% $ranzitia incepe tot de la indiferenta (ignoranta; tehnologie secreta; clasificata), pt a a)unge la superioritate(consideram ca ceilalalti sunt ignoranti) si apoi la teama(luptam sa supravietuim); in final sigur ca toata lumea stia de)a(de bomba atomica sau despre DFMD)% &mportant era sa faca ce trebuie pt a se prote)a% "eniul inseamna sa vezi lucrurile in starea de samanta, inainte de a se manifesta(ca un parau sa a)unga un fluviu) "*ai intai te ignora; apoi rad de tine; dupa aceea se lupta cu tine si , in final spun ca de.a stiau asta"/<irst they ignore you, then they laugh at you, then they fight you, and then they say already kne& it"(&n 1cience and $echnology) ?ohn @ennon 8antecul &magine al lui 9ohn 6ennon nu este o utopie, ci o realitate, in care noi oamenii suntem co'creatori intr'o masura tot mai mare pe masura ce ne trezim, pe masura ce devenim constienti de adevarata noastra identitate% " 8a manifestare intrupata a Universului ce a devenit constient de sine insusi prin fiecare fiinta umana, noi putem face miracolele sa sa intample daca ne mentinem vie &ubirea si 8onstientaW W" "As an :mbodied *anifestation of the 8onscious Universe, 2e as human beings can ma/e *iracles Xappen, if 2e 7eep alive our 6ove and A2areness" " O fiinta umana (popor; populatie; civilizatie) neinformata este o fiinta(popor; populatie; civilizatie) in sclavie/ An uninformed human being (people, populace, civilization) is a human being (people, populace, civilization) in slavery" ("eorge #ashington) "$raieste ca si cum ai muri maine% &nformeaza'te ca si cum ai trai vesnic/"(is comme si tu devais mourir demain% Apprends comme si tu devais vivre tou)ours% " (*ahatma "andhi). &n momentul in care sclavul decide ca nu mai este sclav, lanturile sale cad"/"A l+instant o, l+esclave d cide !u+il ne sera plus esclave, ses cha-nes tombent% (*ahatma "andhi). Au e=ista recompensa raiului si culpabilizarea iadului decat pt cei ce nu au vazut cerul "&magine" est sans aucun doute la plus belle chanson !ue 9ohn 6ennon est cr e http5//222%dailymotion%com/video/=BtltNYimagine')ohn'lenonYmusic &magine there>s no Xeaven &t>s easy if you try Ao hell belo2 us Above us only s/y &magine all the people 6iving for today &magine there>s no countries &t isn>t hard to do Aothing to /ill or die for And no religion too &magine all the people 6iving life in peace ;ou may say that &>m a dreamer 3ut &>m not the only one & hope someday you>ll )oin us And the 2orld 2ill be as one

&magine no possessions & 2onder if you can Ao need for greed or hunger A brotherhood of man &magine all the people 1haring all the 2orld ;ou may say that &>m a dreamer 3ut &>m not the only one & hope someday you>ll )oin us And the 2orld 2ill live as one

$raduction de &magine &magine !u>il n>y ait pas de paradis 8>est facile si tu essaies 4as d>enfer en' dessous de nous Au'dessus seulement le ciel &magine le monde entier (ivant le moment pr sent%%% &magine !u>il n>y ait plus de pays 8e n>est pas difficile P faire Aucune emblVme pour la!uelle tuer ou mourir :t aucune religion non plus &magine le monde entier (ivant dans la pai=%%% &magine aucune possessions 9e m>en merveillerai si tu le peu= 4lus besoin d>avidit ou de famine Une fraternit entre homme &magine le monde entier 4artagant la planVte entiVre%%% $u te dis peut Qtre !ue )e suis un rQveur *ais )e ne suis pas le seul 9>espVre !u>un )our tu nous re)oindras :t !ue le monde entier ne fera !u>un

*5opolitica: Studiul politicilor contactului cu ci#ili/atiile *5traterestre *5opolitics: %he Study of the -olitics of *5traterrestrial 0ontact
3n interviul din filmul de mai (os Rob 0ean declara ca in :[O, omenirea a fost la un pas de un razboi nuclear cand o flota uriasa de nave e traterestre, venita dinspre fosta \M??, a traversat Iuropa a a(uns la canalul Manecii si a urcat spre marea 5orvegiei, dupa care a disparut in spatiul cosmic) 1e atunci se afla in cartierul general al fortelor 5NT= de langa 1aris) \lterior i s$a dat un dosar pe care sa$l citeasca doar in camera de razboi(war room) care 3$a schimbat complet conceptia despre lumea in care traim pentru urmatorii -O de ani) 4u aceasta ocazie a aflat ca omenirea a fost si este sub supravegherea constanta a cel putin patru civilizatii e tratereste de mii sau chiar milioane de ani) ro3ect Camelot interviews ;ob .ean1 the Coming of Dibiru http://www)youtube)com/watch]vQNbgSyrmgM^M_featureQchannel`page

2tili/ea/a *5traterestrii tactica non#iolenteiI$Are *%s Applyin %actics of <on9#iolenceI 3y :d 7omare/, E/MZ/FN

http5//e=opolitics%blogspot%com/DFFN/FE/ets'and'non'violence%html 19-AJ 9 @Ghomme Dui #ient de loin <ilmul 7'4a=(DFFM) cu 7evin 1pacey in rolul e=traterestrului(1rot) este o consemnare a unui incident real, similar celui descris in filmul argentinian "Xombre *irando al 1udeste"(Omul care privea spre 1ud'est) /$he film 7'4a=(DFFM) presents a real incident of :$ contact possibly inspired by the MZN[ Argentine film *an <acing 1outheast directed and 2ritten by :liseo 1ubiela 7'4A\5 (oi oamenii de pe $erra urmati politica si strategia auto anihilarii din cauza lipsei iubirii si a a constientei/ ;ou people on :arth follo2 the stupid politics of self'annihilation due to your lac/ of love and a2areness 7'4A\5 "1a'ti spun ceva% 4e $erra voi oamenii urmati politica "dinte pentru dinte, ochi pentru ochi si viata pt%viata" care e recunoscuta in intregul univers pt%stupiditatea ei% 8hiar 3uddha si &isus au avut alta opinie% Har nimeni nu le acorda o prea mare atentie, nici chiar buddhistii vostri si nici crestinii vostri nu'i asculta% *a mir ca ati a)uns si pana in stadiul actual]cum ati putut supravietui%%"; "o planeta ocupata de o civilizatie care procedeaza ca voi ( "care e=tinde raul prin lupta, razboaie, razbunare, opozitie") are viitor incert ( se autoanihileaza)% 4entru informarea dumneavoastra5 $oate fiintele au capacitatea sa se vindece pe ele insele% Asta e ceva pe care noi o stim de milioane de ani pe 7'4A\" "6et me tell you something%;ou humans, most of you, subscribe to this policy of an eye for an eye, a life for a life, 2hich is /no2n throughout the universe for its%%% stupidity% :ven your 3uddha and your 8hrist had !uite a different vision% 3ut nobody>s paid much attention to them, not even your 3uddhists and your 8hristians% ;ou humans% &t>s sometimes hard to imagine ho2 you>ve made it this far%%ho2 you have survived%%<or your information5 All beings have the capacity to cure themselves, *ar/% $his is something 2e>ve /no2n on 7'4A\ for millions of years" 19-AJ 9 @Ghomme Dui #ient de loin5 $ous les Qtres de l>univers savent diff rencier le 3ien du *al; 9e vais vous dire une chose % (ous, les humains, supportez cette politi!ue d>oeil pour oeil, dent pour dent, !ui est reconnue par l>univers entier pour sa stupidit % H>ailleurs votre 3ouddha et votre 8hrist en avaient une vision trVs diff rente, mais Ta personne n>y a prQt attention, et Ta pas plus chez les bouddhistes !ue chez les chr tiens%% (ous les humains% &l est parfois difficile d>imaginer comment avez'vous surv cu %%8ha!ue Qtre dans l>Univers sait se gu rir soi'mQme"% 19-AJ 9 'a un altro mondo: " Ogni creatura dell>universo distingue il bene dal male% ]6e voglio dire una cosa%% (oi umani, la maggior parte di voi, approva !uesta politica dell>occhio per occhio, vita per la vita, che V conosciuta in tutto l>universo per la sua stupiditP% Anche i vostri 3uddha e 8risto avevano una visione diversa, ma nessuno ha prestato loro molta attenzione, neppure i buddhisti e i cristiani% $alvolta V difficile capire come abbiate potuto sopravvivere "Ognuno nel cosmo possiede la capacitP di guarire dentro di s "

Michel 'esmarDuet K -rofetia de pe %hiaoouba$ %hiaoouba -rophecy 2tili/area <on#iolentei pe o alta planeta$%he use of non#iolence on anther planet
Si Lntr9o /i( Mase luni mai tNr/iu( Lntrea a natiune s9a oprit( a rOmas nemiMcatO.+re#olutia pasnica,$And one day( si5 months later( the entire nation came to a standstill. Michel 'esmarDuet in cartea sa %hiaoouba -rophecy+-rofetia de pe %hiaoouba,( publicata in :PP;( initial sub titlul "Abduction to the Cth planet"+=apire pe a "J9a planeta, ( care repre/inta o repetare moderna a rapirii descrisa in cartea lui *noch( transmite pamantenilor un mesa. pt. a depasi auto9anihilarea actualei ci#ili/atii( care prin ura si #iolenta se de/inte rea/a +#iolenta nu este o solutie,. -e linkul de mai .os asim informatii care confirma mesa.ul lui Michel 'esmarDuet http5//oznufovimana%multiply%com/)ournal/item/BE 0artea -rofetia de pe %hiaoouba a lui Michel 'esmarDuet se poate citi in lb. romana la adresa de mai .os:

http5//d%scribd%com/docs/a=asaBcainptZ=OBag/%pdf %hiaoouba -rophecy in *n lish can be read at the address belo&: http5//222%scribd%com/full/Z[NNZZ@accessY/ey^/ey'MvM/=z2pgbM)F/mBpaia 0itatul de mai .os ilustrea/a mesa.ul pri#ind schimbarea in atitudini necesara depasiri caderii spre auto9anihilare a actualei ci#ili/atii( care prin ura si #iolenta se de/inte rea/a "Aceasta -nseamn_ s_ alegeti ca `ef al statului un conduc_tor al c_rui unic scop este bun_starea poporului S un conduc_tor care nu este motivat de fals_ mandrie sau ambitii pecuniare personale sau ale partidului din care face parte; s_ lase deoparte partidele politice S `i resentimentele, du`m_nia, ura care -l -nsoteau `i s_ v_ -ntind_ mana ca un bun vecin S pentru a fi acceptat `i s_ lucrati -mpreun_ cu el, indiferent de problemele pe care le'ati avea% &n fond, el este -n aceea`i barc_ cu voi%% :l este parte din acela`i sat, din acela`i ora`, din acela`i popor, de pe aceea`i planet_% Hin ce sunt construite casele voastre@ ' Hin c_r_mizi,]lemn, tigl_, plastic, cuie] ' &ntr'adev_r, `i din ce sunt f_cute toate aceste materiale@ ' Atomi, desigur% ' 4erfect% Acum, ace`ti atomi, dup_ cum `tii, trebuie s_ se conecteze foarte strans pentru a forma o c_r_mid_ sau orice alt material de construc ie% 8e s'ar -ntampla dac_ ace`ti atomi s'ar respinge reciproc -n loc s_ se combine a`a cum fac@ ' Hezintegrare% ' bi a`a se `i -ntampl_% 8and -ti respingi vecinul, fiul sau fiica ta S dac_ nu e`ti -ntotdeauna gata s_'i a)uti chiar `i pe cei pe care nu'i agreezi% bi asta este ceea ce se -ntampl_ pe 4_mant din ce -n ce mai mult, prin ur_ `i violent_% 1_ lu_m -n consideratie dou_ e=emple bine cunoscute pentru toti de pe planeta voastr_, care demonstreaz_ c_ violenta nu este o solutie"% "#hat 2ould happen if these atoms repelled each other instead of combining as they do@+ cHisintegration%+ cAnd there 2e are% #hen you push a2ay your neighbours, your son or your daughter ' if you aren+t al2ays ready to help even those 2hom you don+t li/e, you contribute to the disintegration of your civilisation% And this is 2hat is happening on :arth more and more, through hate and violence% c8onsider t2o e=amples 2ell /no2n to all on your planet, 2hich prove that violence is not a solution" Violenta nu da roade bune si nu #a da niciodata. Solutia consta in iubire si culti#area spiritualitatii( care a fost ne li.ata prin focali/area pe lumea materiala( intr9o epoca in care s9 au facut numeroase descoperiri stiintifice+electricitatea( motoarele cu combustie interna( automobile( a#ioane, "1_ lu_m -n consideratie dou_ e=emple bine cunoscute pentru toti de pe planeta voastr_, care demonstreaz_ c_ violenta nu este o solutie% 4rimul este Aapoleon 3onaparte5 folosind armele a fost -n stare s_ cucereasc_ toat_ :uropa, `i `i'a -nsc_unat, ca lider na ional, propriul s_u frate pentru a diminua riscul tr_d_rii% :ste unanim acceptat faptul c_ Aapoleon a fost un geniu `i, -ntr' adev_r, a fost un organizator `i legiuitor, de vreme ce, DFF de ani mai tarziu, multe dintre legile sale -nc_ mai e=ist_ -n <ranta% Har ce a devenit imperiul s_u, *ichel@ 1'a dezintegrat rapid pentru c_ a fost construit prin uzul armelor% Xitler, -n mod similar, a pornit s_ cucereasc_ :uropa prin for _ `i, `tii ce s'a -ntamplat `i -n acest caz% (iolenta nu r_spl_te`te `i nici nu o va face vreodat_% 1olutia const_ mai degrab_, -n iubire `i -n cultivarea mintii% Ai observat vreodat_, peste tot -n lume, `i -n special -n :uropa, c_ aveti mult mai multi mari scriitori, muzicieni `i filozofi ap_ruti -n secolul \&\ `i -nceputul secolului \\@ ' Ha, cred c_ a`a este% ' btii de ce@ ' Au% ' 4entru c_, pe lang_ descoperirea electricit_tii, motorul cu combustie intern_, automobilul, aeroplanul `i multe altele, oamenii de pe 4_mant au negli)at cultivarea spiritualit_tii lor `i s'au focalizat pe lumea material_% Acum, a`a cum a e=plicat *arele $haora, materialismul reprezint_ una dintre cele mai mari amenint_ri pentru viata voastr_ din prezent `i din viitor "% "(iolence does not pay, and never 2ill% $he solution lies, rather, in love and the cultivation of minds% Xave you ever noticed that, all round the 2orld, and particularly in :urope, you had many more great 2riters, musicians and philosophers emerging in the nineteenth and early t2entieth centuries@+ c;es, & believe it is so%+ cHo you /no2 2hy@+ cAo%+ c3ecause, along 2ith the advent of electricity, the internal combustion engine, the automobile, the aeroplane and such li/e, the people of :arth neglected the cultivation of their spirituality and focused on the material 2orld "% Apoi este ridicata problema de/informarii4 /iaristii( posturile de tele#i/iune nu isi respecta menirea de a informa pe cei in slu.ba carora se afla si raspandesc #iolenta( crimele( modele eronate de comportament4 criminalii capata notorietate nationala(desi e5ista multe lucruri po/iti#e care ar trebui raspandite. . "Hup_ politicieni, aveti problema )urnali`tilor `i a reporterilor% 1unt unii printre ei, dealtfel, din nefericire destul de rari, care -ncearc_ s_'`i fac_ meseria de a r_spandi informatii -n mod onest `i sincer, selectandu'`i atent sursele; dar noi suntem e=trem de alarmati deoarece ma)oritatea lor caut_ numai senzationalul% Heasemeni, posturile voastre de televiziune prezint_ imagini (scenarii) cu tot mai mult_ violent_% Hac_ cei responsabili ar fi obligati s_ studieze psihologie -nainte de a fi capabili s_'`i asume asemenea grave responsabilit_ti, ar fi f_cut un pas important -n directia corect_% Ceporterii vo`tri par a c_uta `i chiar s_ se roage pentru scene de violent_, crim_, tragedii `i dezastre; suntem s_tui de comportamentul lor% 8onduc_torii unei t_ri, )urnali`tii, si oricine care,

prin poztia sa, este capabil s_ e=ercite o influent_ asupra maselor de oameni, are o enorm_ responsabilitate fat_ de milioane de oameni care sunt, nici mai mult, nici mai putin, decat semenii lor% 4rea des, chiar cei care au fost ale`i -n pozitiile lor prin voin a poporului, -`i uit_ obligatiile pe care `i le'au asumat -n aces scop S pan_ cu cateva luni -nainte de noile alegeri, care le apare sub forma insatisfactiei poporului, care i'ar putea respinge, nu i'ar mai alege% Au se -ntampl_ acela`i lucru cu )urnali`tii, care, nu au nevoie s_ inspire -ncredere oamenilor pentru a'`i mentine pozitiile, `i totu`i, ei au o putere de influent_ asem_n_toare -n directii care pot fi bune sau rele% &ntr'adev_r, ei sunt capabili s_ fac_ mult bine cand alerteaz_ opinia public_ referitor la pericole sau nedrept_ti S `i aceasta ar trebui s_ fie functia lor principal_% 4entru a ne -ntoarce la necesitatea unui asemenea -nalt profil uman de a -ntelege `i aplica psihologia, -ti voi da un bun e=emplu pentru a ilustra ce am vrut s_ spun% 6a televizor urm_rim urm_torul reporta)5 Un tan_r a luat o arm_ `i a ucis `apte oameni, inclusiv dou_ femei `i doi copii% Ceporterul arat_ petele de sange `i corpurile, ad_ugand c_ uciga`ul a imitat stilul unui actor, bine cunoscut pentru rolurile sale violente din filme% bi rezultatul@ 8riminalul va fi mandru de el -nsu`i S nu numai pentru c_ a a)uns de dnotorietate national_e, ci `i pentru c_ a fost comparat cu unul dintre cei mai populari eroi ai filmelor violente moderne% Har, pe lang_ acestea, un alt asemenea nebun, care vede reporta)ul `i ascult_ comentariile reporterilor care acord_ o atentie deosebit_ odioasei crime, va fi inspirat s_ caute momentul propriu pentru dglorie national_e% O astfel de persoan_ este, de obicei, un e`ec S o persoan_ reprimat_, frustrat_, inhibat_; o persoan_ ignorat_, care tan)e`te dup_ recunoa`tere% :l tocmai a v_zut reporta)ul `i `tie c_ toate formele de violent_ pot constitui subiectul unui reporta), `i pot fi uneori e=agerate, de reporterii `i )urnali`tii $(% 4oate c_ fotografia sa va ap_rea pe prima pagin_ a tuturor ziarelor S `i atunci, de ce nu@ Apoi va ap_rea -n fata 8urtii de 9ustitie `i poate c_ se va face referire la un nume ca 9ac/ 1pintec_torul% :l nu va mai r_t_ci printre muritorii de rand% C_ul pe care -l poate provoca un asemenea reporta) iresponsabil este inimaginabil% &responsabilitatea `i nechibzuinta nu sunt calit_ti care s_ apar_ la natiunile civilizate% He aceea, spun c_ pe 4_mant, nu ati a)uns nici m_car la prima litera a cuvantului dcivilizatiee% ' Heci, care este solutia@ ' He ce pui o asemenea -ntrebare, *ichel @ Ai fost ales pentru c_ `tim cum gande`ti, `i eu `tiu c_ tu `tii r_spunsul la -ntrebarea ta% $otu`i, dac_ insi`ti, -l vei auzi din gura mea% 9urnali`tii, reporterii `i oricine altcineva a c_rui functie este aceea de a disemina informatii nu trebuie s_ dedice mai mult de D'E randuri pentru asemenea crime% :i ar putea s_ spun_ simplu5 am fost informati despre uciderea a `apte oameni de c_tre un lunatic iresponsabil% &ndiferent unde s'a petrecut, crima este un eveniment regretabil -ntr'o ar_ care se consider_ a fi civilizat_% 4unct% 8ei care -`i caut_ ziua sau s_pt_mana de glorie vor face un pas -napoi de la crim_, dac_ eforturile lor primesc -n schimb atat de putin_ publicitate% Au e`ti de acord@ ' Atunci, ce ar trebui s_ contin_ reporta)ele lor@ ' 1unt atat de multe lucruri care merit_ a fi ar_tate S reporta)e despre evenimente care s_ merite, -mbun_t_tesc psihicul oamenilor de pe 4_mant -n loc s_ spele creierele -ntr'o directie negativ_% Ceporta)e despre cei ce si'au riscat viata salvand un copil de la -nec, de e=emplu, sau despre asistenta acordat_ s_racilor pentru a le -mbun_t_ti soarta% Hesigur, sunt -ntru totul de acord cu tine, dar sunt sigur c_ circula ia ziarelor depinde de stirile senzationale pe care le contin% bi iat_'ne, -napoi la dr_d_cina r_uluie pe care am mentionat'o mai devreme S banii% Acesta este blestemul care submineaz_ -ntreaga voastr_ civilizatie; `i totu`i, -n acest caz particular, situatia poate fi inversat_ dac_ cei responsabili ar fi motivati de schimbare% Au conteaz_ pe ce planet_, cele mai mari pericole pentru omenire sunt, -n final, mai curand de natur_ psihologic_ decat de natur_ material_% Hrogurile, -n mod similar, afecteaz_ psihicul individului S ducand, nu numai la ruina s_n_t_ ii psihice, ci `i la inversarea procesului universal de evolutie individual_% &n acela`i timp, odat_ cu inducerea st_rii de euforie sau a st_rii paradisiace artificiale, ele afecteaz_ prin atac direct `i 8orpul Astral% (oi dezvolta subiectul, deoarece este de o foarte mare important_% 8orpul Astral poate fi afectat doar de dou_ lucruri5 droguri `i vibratiile cauzate de anumite tipuri de zgomot% 8onsiderand numai drogurile, trebuie -nteles c_ ele au o influent_ care este total contra Aaturii% :le "mut_" 8orpul Astral -ntr'o alt_ sfer_, unde nu ar trebui s_ fie% 8orpul Astral ar trebui s_ se afle fie -ntr'un corp fizic, fie -mpreun_ cu 1inele s_u superior, din care face parte% 8and este drogat, 8orpul Astral al unui individ este ca `i cum ar fi dadormite, e=perimentand senzatii artificiale, care distorsioneaz_ complet )udecata sa% :ste aceea`i situatie ca `i -n cazul unui corp fizic aflat -n timpul unei operatii chirurgicale importante% Hac_ vrei, este ca o unealt_ pe care o -ndoim sau o spargem utilizand'o incorect sau pentru o activitate diferit_ de cea pentru care a fost creat_% &n concordant_ cu m_rimea perioadei de timp -n care o persoan_ se afl_ sub influenta drogurilor, 8orpul s_u Astral va a)unge spre declin sau, mai e=act, va deveni into=icat cu date false% dCefacereae 8orpului Astral poate dura cateva vieti; pentru acest motiv, *ichel, drogurile ar trebui evitate cu orice pret% ' 8eva totu`i nu -nteleg, am -ntrerupt'o eu% He dou_ ori, acum, mi'ati dat s_ iau droguri pentru a'mi elibera 8orpul Astral din corpul fizic% Heci, nu mi'ati f_cut un deserviciu@ ' Au, deloc% Aoi am folosit un drog care nu este halucinogen, pentru a asista un proces care poate surveni pe cale natural_, cu un antrenament potrivit% Au este un drog care dorbe`tee `i de aceea, nu prezint_ nici un pericol pentru 8orpul t_u Astral `i efectele sale sunt de o

foarte scurt_ durat_% Cevenind la problemele de pe planeta ta, *ichel, solutia depinde de iubire S nu de bani% 1e cere ca oamenii s_ se ridice deasupra urii, resentimentelor, geloziei `i invidiei, `i ca fiecare persoan_, indiferent c_ este m_tur_tor de strad_ sau conduc_tor al comunit_tii, s_'`i pun_ vecinul -naintea sa, oferind o mana de a)utor oricui are nevoie% Oricine are nevoie, atat fizic cat `i mental, de prietenia aproapelui s_u, nu numai pe planeta voastr_, ci pe toate planetele% A`a cum spunea &isus, cand l'am trimis la voi, acum aproape D%FFF% de ani5 "&ubiti'v_ unii pe altii" S dar desigur] ' $haoW am -ntrerupt'o din nou, aproape grosolan, de aceast_ dat_% 8e ai spus referitor la &isus@ ' *ichel, &isus a fost trimis pe 4_mant de pe $hiaoouba acum aproape D%FFF% de ani S e=act cum `i 6ationusi a mers pe 4_mant `i s'a -ntors% Hintre toate cate mi s'au e=plicat, aceast_ revelatie nea`teptat_ a fost cea care m'a `ocat cel mai mult% cAfter politicians, you have the problem of )ournalists and reporters% $here are some among them, although unfortunately rare, 2ho try to do their )ob of disseminating information honestly and sincerely, attending carefully to their sources; but 2e are greatly alarmed that most of them see/ only sensationalism% c;our television stations too, screen more and more scenes of violence% &f those responsible 2ere obliged to study psychology before being able to underta/e such grave responsibilities, a step in the right direction 2ould have been ta/en% ;our reporters seem to see/ and even prey on scenes of violence, murder, tragedy and disaster; 2e are sic/ened by their behaviour% c$he leaders of a country, the )ournalists, in fact anyone 2ho, by their position, is able to e=ert influence on the people, has an enormous responsibility to2ards millions of people 2ho are no more nor less than his fello2 creatures% $here are so many 2orth2hile things to sho2 ' reports of 2orth2hile events 2hich improve the psyche of :arth people rather than brain2ashing them in a negative 2ay% Ceports such as the ris/ing of life to rescue a child 2ho 2as dro2ning, for e=ample, or of assistance given to the poor to improve their lot%+ *ste apoi descrisa re/ol#area situatiei de pe planeta J (care seamana in multe cu %erra+7Q miliarde locuitori4 doua holocauturi nucleare...pagina MMO (_zandu'mi agitatia, $hao -mi transmise telepatic5 dHa, *ichel, ai un nou dar% $i se va e=plica mai tarziue% ' Ar/i S spuse $haora, acesta este *ichel, de pe planeta 4_mant% &ti urez bun venit pe $hiaoouba, Ar/i% <ie ca *arele 1pirit s_ te ilumineze% Adresandu'mi'se, el continu_5 ' Ar/i a venit s_ ne viziteze de pe planeta \ (nu am voie s_ dezv_lui numele acestei planete `i nici motivele pentru care mi s'a interzis s'o fac), `i -i mul umim -n numele *arelui 1pirit `i al -ntregului Univers, la fel cum -ti multumim `i tie, *ichel, pentru bun_vointa de a colabora cu noi -n misiunea noastr_% Ar/i a venit -n Agoura sa (nava sa spatial_, de pe planeta \, care atinge o vitez_ u`or mai mic_ decat viteza luminii) la cererea noastr_, special pentru a te cunoa`te, *ichel% Am dorit s_ poti vedea cu proprii t_i ochi `i s_ atingi cu propriile tale maini un e=traplanetarian destul de diferit de propria ta ras_% Ar/i locuie`te pe o planet_ din aceea`i categorie cu 4_mantul, dar dealtfel este foarte diferit -n anumite privinte% Aceste ddiferentee sunt -n mod esen ial de ordin fizic `i au contrbuit, -n decursul timpului la -nf_ti`area fizica a populatiei% Am vrut deasemeni, s_' i ar_t_m cateva lucruri, *ichel% Ar/i `i fiin ele asemeni lui sunt foarte evolua i atat tehnologic cat `i spiritual, lucru care te'ar putea surprinde, inand cont de faptul c_ g_se`ti aspectul s_u danormale, chiar monstruos% &n orice caz, -i poti vedea Aura `i -ti poti da seama c_ este foarte evoluat spiritual `i bun% Am mai vrut s_'ti ar_t_m, prin aceast_ e=perient_, c_ noi -ti putem d_rui pentru un timp, nu numai darul de a vedea Aura, ci `i cel al -ntelegerii tuturor limbilor S `i asta f_r_ a recurge la telepatie% ' Heci asta era, mi'am spus -n sinea mea% ' Ha, asta era S replic_ $haora% Acum, apropiati'v_% (orbiti, atingeti'v_ dac_ doriti S -ntr'un cuvant, faceti cuno`tint_% *'am ridicat -n picioare `i Ar/i a f_cut acela`i lucru% 8and a stat drept -n picioare, mainile sale aproape c_ atingeau podeaua% <iecare avea cate G degete, ca ale noastre, dar avea dou_ degete mari S unul -n aceea`i pozitie ca al nostru `i cel_lalt -n locul -n care este la noi degetul mic%(N) Ae'am apropiat unul de cel_lalt `i el a -ntins mana spre mine, cu articulatia mainii -ndreptat_ -nainte `i cu pumnul -nchis% *i'a zambit, scotand la iveala un sirag de dinti drepti, -ntocmai ca ai no`tri dar verzi% &'am -ntins `i eu mana pentru a'i -ntoarce gestul, ne`tiind ce altceva s_ fac, `i el mi s'a adresat -n limba sa S acum perfect inteligibil_ pentru mine%. *ichel Hesmar!uet S 4rofetia de pe $hiaoouba; p%MMN0 *ichel, sunt foarte -ncantat s_ te cunosc `i mi'ar face pl_cere s_ te -ntampin ca oaspete pe planeta mea% &'am multumit c_lduros `i plin de o emotie neobi`nuit_, am -nceput fraza -n francez_ `i am terminat'o -n englez_, fraz_ pe care, dealtfel, el nu a avut dificult_ti -n a o -ntelegeW :l continu_5 ' 6a cererea *arelui $haora, am venit pe $hiaoouba de pe planeta \, o planet_ care se aseam_n_ cu a voastr_ din multe puncte de vedere% :ste de dou_ ori mai mare decat 4_mantul, are MG miliarde de locuitori dar, ca `i 4_mantul `i alte planete din prima categorie, este o d4lanet_ a suferinteie% 4roblemele noastre sunt foarte asem_n_toare cu ale voastre5 am trecut prin dou_ holocausturi nucleare pe parcursul e=istentei pe planeta noastr_ `i am e=perimentat dictatura, crima, epidemiile, cataclisme, un sistem monetar `i toate cele asociate cu acesta, religii, culturi `i alte lucruri% &n orice caz, acum NF de ani de'ai no`tri (anul nostru are BFD zile a cate DM de ore/zi) am initiat o reform_% He fapt, reforma a fost pus_ -n mi`care de c_tre un grup de oameni dintr'un mic sat aflat pe malurile unuia dintre marile noastre oceane% Acest grup, alc_tuit din E b_rbati `i o

femeie, predicau pacea, iubirea `i libertatea de e=presie% Au c_l_torit spre capitala t_rii lor `i au cerut audient_ la conduc_torul statului% 8ererea lor a fost respins_ deoarece regimul de atunci era dictatura militar_% $imp de [ zile `i G nopti, cei patru au dormit -n fata portilor, nemancand nimic `i band doar putin_ ap_% 4erseverenta lor a atras atentia opiniei publice `i -n a `asea zi, o multime de D%FFF% de oameni s'au adunat -n fata palatului% 8u voci slabe, cei patru au vorbit -n fata multimii despre unirea -ntru iubire pentru a schimba regimul S pan_ cand g_rzile au pus cap_t "predicii" lor, -mpu`candu'i pe cei patru `i amenintand s_ -mpu`te `i alti oameni din multime, dac_ nu se risipesc% Asta au `i f_cut rapid, -nsp_imantati de g_rzi% 8u toate acestea, o s_mant_ a fost s_dit_ -n mintile oamenilor% Ceflectand, unii dintre ei au putut realiza c_, f_r_ -ntelegere pe cale pa`nic_, erau absolut lipsiti de putere% (orba a f_cut -ncon)urul t_rii, s'a r_spandit printre oameni S s_raci `i bogati, anga)ati `i anga)atori, muncitori `i mai`tri, Mi Lntr9o /i( Mase luni mai tNr/iu( Lntrea a natiune s9a oprit( a rOmas nemiMcatO.+re#olutia pasnica, ' 8e vrei s_ spui prin "a r_mas nemi`cat_" @ am -ntrebat% ' 8entrala nuclear_ a fost -nchis_, sistemele de transport au fost oprite, autostr_zile au fost blocate% $otul se oprise% <ermierii nu `i'au mai livrat produsele; retelele de radio `i televiziune au -ncetat transmisiile; sistemul de comunicati a fost -nchis% 4olitia era nea)utorat_ -n fa$a unei asemenea unit_ti, c_reia -n decurs de cateva ore, i s'au al_turat milioane de oameni, -ncetand lucrul% 4_rea, la acel moment, c_ oamenii uitaser_ de du`m_niile lor, de diferentele de opinie `i se uniser_ -mpotriva nedrept_tii `i a tiraniei% <ortele de politie `i fortele armate sunt alc_tuite din oameni `i ace`ti oameni au rude `i prieteni -n populatie%.MMZ *ichel Hesmar!uet S 4rofetia de pe $hiaoouba 0 Au se mai punea problema de a ucide doar patru indivizi subversivi% 1ute de mii ar fi trebuit omorati doar pentru a "elibera" centrala nuclear_% &n fata determin_rii poporului, politia, armata `i dictatorul au fost fortati s_ capituleze% 1ingurele victime -n cadrul acestui incident au fost DE de fanatici, care alc_tuiau garda personal_ a $iranului S soldatii au fost obligati s_'i -mpu`te pentru a a)unge la el ' A fost spanzurat@ S am -ntrebat% Ar/i zambi% ' :i bine, nu, *ichel% 4oporul trecuse peste violent_% :l a fost -n schimb deportat, -ntr'un loc din care nu mai putea face nici un r_u, `i, de fapt, e=emplul lor a inspirat reforma lui% :l a g_sit, din nou, c_rarea iubirii `i a respectului pentru libertatea individual_% :l a murit, -n final, c_indu'se pentru tot ce f_cuse% Acum, acea natiune este cea mai plin_ de succes de pe planeta noastr_, dar, ca `i pe planeta voastr_, mai sunt -nc_ alte natiuni aflate sub dominatia unor regimuri totalitariste violente `i noi facem tot ce ne st_ -n putere s_'i a)ut_m% Aoi `tim c_ tot ceea ce facem -n aceast_ viat_ este o ucenicie, oferindu'ne posibilitatea de a "absolvi" `i de a trece la o e=istent_ superioar_ `i chiar, eliberandu'ne pentru totdeauna, de corpurile fizice% $rebuie s_ `tii `i tu, c_ planetele sunt clasificate `i c_ este posibil pentru -ntreaga populatie s_ migreze c_tre o alt_ planet_, atunci cand planeta lor este -n pericol, dar nimeni nu poate face acest lucru, dac_ noua planet_ nu este din aceea`i categorie% <iind noi -n`ine suprapopulati `i, avand o tehnologie foarte avansat_, am vizitat planeta voastr_, avand -n vedere posibilitatea de a amplasa aici o colonie S o idee la care ne'am decis s_ renunt_m de vreme ce gradul vostru de evolutie ne'ar fi adus mai mult r_u decat bine% A'am fost foarte flatat de aceast_ reflectie `i Aura mea trebuie s_'i fi indicat foarte mult acest lucru lui Ar/i% :l zambi `i continu_5 ' &mi pare r_u, *ichel, dar -mi salvez "piesa" f_r_ ipocrizie% &nc_ mai vizit_m 4_mantul dar doar ca observatori, interesati -n studierea voastr_ `i -nv_tand de la voi, din gre`elile voastre% Au intervenim niciodat_ pentru c_ nu acesta este rolul nostru, `i nu vom invada niciodat_ planeta voastr_, pentru c_ acesta ar fi un pas -napoi pentru noi% Au sunteti de invidiat S material, tehnologic sau spiritual "% "4lanet \, a planet that resembles yours in many 2ays% &t is t2ice larger than :arth, 2ith MG billion inhabitants but, li/e :arth and other planets of the first category, it+s a c4lanet of 1orro2s+% Our problems are much the same as yours5 2e have had t2o nuclear holocausts during our e=istence on our planet and 2e have e=perienced dictatorships, crime, epidemics, cataclysms, a monetary system and all that is associated 2ith it, religions, cults and other things% cXo2ever, eighty of our years ago (our year lasts four hundred and t2o DMhour'days) 2e initiated a reform% &n fact, the reform 2as set in motion by a group of four people from a small village on the shores of one of our largest oceans% $his group, comprising three men and one 2oman, preached peace, love and freedom of e=pression% $hey travelled to the capital city of their country and re!uested an audience 2ith the leaders% $heir re!uest 2as denied for the regime 2as dictatorial and military% <or si= days and five nights, the four slept in front of the palace gates, eating nothing and drin/ing little 2ater% c$heir perseverance attracted public attention and by the si=th day, a cro2d of DFFF had gathered in front of the palace% #ith feeble voices, the four preached to the cro2d of uniting in love to change the regime ' until guards put an end to their csermon+ by shooting the four and threatening to shoot members of the cro2d if they did not disperse% $his they !uic/ly did, in genuine fear of the guards% Aevertheless, a seed had been so2n in the minds of the people% On reflection, thousands of them came to realise that, 2ithout a peaceful understanding, they 2ere po2erless, absolutely po2erless% c#ord 2as passed around among the people ' rich and poor, employer and employee, 2or/er and foreman, and one day( si5 months later( the entire nation came to a standstill.E c#hat do you mean by ccame to a standstill+@+ & as/ed% c$he nuclear po2er

stations shut do2n, transport systems halted, free2ays 2ere bloc/ed% :verything stopped% $he farmers didn+t deliver their produce; radio and television net2or/s ceased transmitting; communication systems shut do2n% $he police 2ere helpless in the face of such unity, for, in a matter of hours, millions of people had )oined the ccease 2or/+% &t seemed, for that time, the people had forgotten their hates, )ealousies, differences of opinion as they united against in)ustice and tyranny% A police force and an army comprise human beings and these human beings had relatives and friends among the cro2d% c&t 2as no longer a !uestion of /illing four subversive individuals% Xundreds of thousands 2ould have had to be /illed )ust to cliberate+ one po2er station% c&n the face of the people+s determination, the police, the army and the Hictator 2ere forced to capitulate% $he only deaths to occur during this incident 2ere the DE fanatics 2ho comprised the $yrant+s personal guard ' the soldiers 2ere obliged to shoot them in order to reach him%+ c#as he hanged@+ & as/ed% Ar/i smiled% c#hy, no, *ichel% $he people 2ere through 2ith violence% Xe 2as deported instead, to a place 2here he could do no further harm, and, in fact their e=ample inspired his reform% Xe found, again, the path of love and respect for individual liberty% Xe died, eventually, repentant for all that he had done% Ao2, that nation is the most successful on our planet, but, as on yours, there are other nations under the domination of violent totalitarian regimes and 2e are doing all in our po2er to help them% 0omentarii$0ommentary: ['M] .esavarsiri, daruri, haruri, puteri divine:siddhis=/ erfections 1racticarea fiecareia dintre cele cinci 6ama si Di-ama conduce la daruri, haruri, desavarsiri ori puteri divine(siddhis), ca urmarea a stabilizarii emisiei de impulsuri de iubire, nonviolenta)) descrise in continuare B vedeti1 64 8.5C 64 5.85K .arul incetarii vairaGdusmaniei7 ostilitatii, animozitatii7 urii, discordieiK in vecinatatea sa 64 8.5C1 M: 1rin inradacinare in ahimsaBnon$violenta in gand,cuvant, gesturi si fapte!7a nu ucide7!a nu rani ori leza in vreun fel7G se a(unge la (darul) incetarii vairaBdusmaniei!ostilitatii, animozitatii!urii,discordieiG in vecinatatea saBvedeti:>? :),,!>? ,).-(>? ,)., in alte editii ale >oga ?utra)! I: =n being firmly established in ahimsa (non$violence) there is abandonment(tyaga) of vaira (hostility! enmity! hatred) in (his) presence F: 1ar un enracinement ferme dans la non$violence (ahimsa) tous les Ktres Fui sont sannidhau(dans son pro imite!en pr#sence de celui Fui est fermement #tabli en non$nuisance) abandonneront vaira (lXhostilit#!lXanimosit#)! ?: Istando firmemente establecido en ahimsa (la no violencia), hay abandono de la hostilidad en su cercan&a Bel poder divino$siddhi para (provocar) la cesaci'n de la violencia en su pro imidadG!Bsee also >? ,).-G .arul implinirii faptelor : fie ele ganduri, vorbe, intentii, actiuni ale corpului= 64 8.5H1 E1 1rin inradacinare in sat-a (abtinerea de la minciuna!practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte)conduce la (darul) implinirii faptelor( fie ele ganduri, vorbe, intentii,actiuni ale corpului)! E1 =n being firmly established in sat-a (truthfulness) events confirm his words Bthe effectiveness of his words and acts is immediately to be seen G)>1 1ar un enracinement ferme dans la v#racit# :sat-a=, les actes et les mots (du yogi ) acFuiarent le pouvoir de fructifier) 41 ?iendo firmemente establecido en la verdad:sat-a=, las acciones resultan en frutos, dependiendo enteramente de ella) .arul accesului la orice comoara 64 8.5F1 E1 1rin inradacinare in aste-a(a nu fura! a nu ravni la bunul altuia) orice comoara ii este la indemana Bi se incredinteaza orice tezaur! se obtine(darul) accesului la orice comoaraG! E1 =n being firmly established in aste-a (non$stealing! honesty ) all B@inds ofG treasures present themselves (before >ogi)! >1 1ar un enracinement ferme dans l%#tat de ne pas voler (aste-a), tous les tresors se pr#sentent (au yogi)) B buand le d#sir de prendre disparaDt, les (oyau apparaissentG! 41 ?iendo firmemente establecido en aste-a (el no robar la honestidad), todas las gemas se presentan) .arul e'tinderii vietii si a razei de actiune

64 8.5J1 E1 1rin inradacinare in brahmachar-a Bin starea nediferentiata din copilarie(castitatea naturala)G se dobandeste vir-aBvigoarea, vitalitate! viata! energie, forta, tinerete permanenta! imortalitate! cel care a unit in fiinta sa polul individual(cerebral) cu cel social(se ual) detine cunoasterea si forta speciei! creste raza de actiune a puterii de a influenta semenii (parfumul sfintilor! aura!raza de actiune se e tinde de la familie, sat, tara,la specie si univers)!devine regina roiului! seful organismului colectiv umanG! E1 =n being firmly established in brahmachar-a (se ual continence) is acFuired vir-a (vigour, vitality)! >1 1ar un enracinement ferme dans l%#tat de chastet# (brahmachar-a) est acFuise vir-a (une grande vitalit#)! 41 ?iendo firmemente establecido en brahmachar-a (la abstinencia se ual) se obtiene vir-a (poder! energ&a)) .arul descoperiri menirii vietii:3anman 0athamta=7 cum, de ce Si de unde vine naSterea trecutT, prezentT Si viitoare 64 8.5I. E1 1rin fi are stabila in aparigraha(eliminarea dorintei de a poseda! neidentificare cu ceea ce apuci senzorial, mental ori fizic) Beste descoperitaG menirea vietii(3anman 0athamta7 cum, de ce Ci de unde vine naCterea trecut2, prezent2 Ci viitoare= Bsi este realizataG sambodha Btrezirea!3luminareaG! E1 =n being firmly settled in aparigraha (non$possessiveness!freedom from wanting) Bis discoveredG the real purpose of e istence(3anman 0athamta! how, why and wherefore of one%s birth comes) and is realized sambodha (awa@ening!Inlightenment, highest wisdom)! >1 In atteignant la perfection dans aparigraha (l%#tat de d#sint#ressement face a la possesion! absence dXavidit#) on connaDt la signification de la vie ( 3anman 0athamta! le pourFuoi de ses naissances pass#es et futures) et est r#alis#e sambodha Bl%etat #veill#! 3llumination! connaissance parfaiteG! 41 1ermaneciendo estable en aparigraha: la no$posesividad), permite acceder al porFu# de la e istencia(3anman 0athamta!el conocimiento del c'mo y de d'nde proviene el nacimiento) y a la 3luminaci'n m&stica (sambodha7supremo conocimiento de la Mealidad= ) .arul invulnerabilitatii la contaminare/ Invulnerabilit- to contamination 64 8.NP. E1 1rin practica sauchaBcurateniei!purificarii!eliminarii impuritatilor din corp,minte si din celelalte invelisuri (grosiere si subtile)G se realizeaza 3ugupsa(detasarea,distantarea!deconectarea) fata de propriul corp:svanga= a altor corpuri (paraih= prin BmanifestareaGasamsarga(puterea divina(siddhi) care confera starea de invulnerabilitate la agenti contaminanti fizici,chimici ori biologici!respingerea contactului fizic(praf,noroi)! incetarea contactului fizic!slabirea atasariiG!E1 Through saucha (purity) Bis realizedG 3ugupsa (distance!detachment!withdrawal) from his own body:svanga= of others (paraih= due to Bthe manifestation of G asamsarga (invulnerability to contamination!cessation$of physical contact! freedom from contact !disinclination to come in physical contact! repulsion of contaminants=7 >1 1ar la pratiFue de la purification (saucha), est realis#e 3ugupsa (une distance!d#tachement, d#conne ion) de son propre corps :svanga= envers d%autres corps :paraih= par la manifestation de asamsarga Gle pouvoir divine(siddhi) dXinvulnerabilit# face au contaminants physiFues, chimiFues et bact#riologiFues!une r#pulsion du contact physiFueG! 41 N trav#s la prctica de la saucha (pureza do corpo, da mente e do esp&rito) procura la 3ugupsa(descone i'n!distanciamiento) entre del propio cuerpo:svanga= con los otros cuerpos (paraih= par asamsarga Bel poder divino(siddhi= de la invulnerabilidad ante los contaminantes! desaparece y cesa el contacto f&sico con los contaminantes f&sicos,Fu&micos y biol'gicos! no hay contacto con los otros cuerpos: con el agua, barro o espinas etc)= .arul cunoasterii de sine si al vederii directe 64 8.N21 E1 1urificarea :shuddhi) la nivelul sattva gunaBreferire la buddhi (intelectul!7marea sala luminoasa a constiintei7!mahat!vi3nanama-a 0osha=G se realizeaza saumanas-a (inseninarea, limpezirea clarificarea sau calmarea mintii!starea de rela are! atitudine constanta de buna dispozitie), e0agr-a( stabilizarea focalizarii si a coerentei mentale!concentrarea intr$un punct), indri-a%3a-a(stapanirea terminalelor senzoriale si efectoare! control al simAurilor si al actiunilor) precum si capacitatea(-og-atvani) pt)atma%darshanaBde a vedea constiinta profunda(?inele!atman)! Ntman, ?inele individual, este identic cu Rrahman, ?inele universal printr$un proces de proiectie holograficaG! E1 1urity :shuddhi) at the

level of sattva guna Ba reference to the plane of intellect buddhi7mahat7vi3nanama-a 0oshaG also brings about saumanas-a Bserenity! clarity, gladness!cheerfull$mindednessG,e0agr-a(power of single$point concentration), indri-a%3a-a (mastery over senses and acts! control of the senses) and capacity(-og-atvani) for atma%darshana (the vision of ?elf! perceive the soul!self$ awareness! direct perception of ?elf("tman)! Ntman (the individual ?elf), is identical to the \niversal ?elf and \ltimate Meality(;rahman) due to a process of holographic pro(ectionG!>1 "a purification :shuddhi= du sattva gunaBde la pens#e!une r#f#rence 8 lXintellect :Ruddhi or Mahat, ou le Hgrand principeL!vi3nanama-a 0oshaG apporte saumanas-a (s#r#nit#, calme, clart# d%esprit, la (oie et la bonne humeur!les sentiments agr#ables), e0agr-a( la concentration!l%#tat de convergence), indri-a% 3a-a(la sub(uguation des sens!la victoire sur les sens) et l%habilite(-og-atvani) pour atma%darshana (atma$darshan: la vision de son propre ?oi Ntman! "%Ntman, le ?oi individuel, est identiFue au Rrahman, le ?oi universel par un processus de pro(ection holograpiFue! l%auto$r#alisation). 41 "a prcctica de la pureza(shuddhi) del sattva guna Bprincipio mental, luminosidad mental, el aspecto mcs puro de la mente: buddhi7mahat7vi3nanama-a 0oshaG produce saumanas-a Bclaridad,la limpieza!alegr&a, (ovialidad, satisfacci'n mental! sau (forma reforzada) deriva de su (bueno, bien) d manas-a (tener en mente, pensar) deriva de $man (pensar, hacer con(eturas)G, e0agr-a (fi(ar un enico ob(etivo, la concentraci'n! atenci'n), indri-a% 3a-a (el control de los sentidos) y capacidad (-og-atvani) para atma%darshana (la visi'n del propio ser!la auto$observaci'n)) .arul fericirii nemarginite invulnerabile 64 8.N81 E1 B1rin inradacinare inG samtosha(multumire!impacare!acceptarii de sine) se realizeaza su0ha(fericirea) anuttamah:care este nedepasita! nemarginita! netulburata)! E1 Through contentment :samtosha= is gained anuttamah (unsurpassed!une celled!supreme) su0ha(happiness! (oy!pleasure)! >1 1ar la pratiFue du samtosha (contentement!satisfaction de ce Fui est!s#r#nit#! en pai avec nous$ mKmes! le contentement apporte le bonheur, mKme dans la pauvret#!lXabsence de d#sir ardent pour les choses de ce monde) on connait anuttamah(le plus haut degr# !insurpass#!incomparable! transcendante!suprKme) de su0ha(plaisir,d#tente, rela ation, l%aisance ,confort!bonheur!f#licit#!(oie)!41 0e la prcctica del contentamiento (samtosha= surge su0ha (la felicidad) anuttamah (suprema! insuperable!sin e cesos) ! Eealizarea oricarei capacitati divine:siddhis= de cunoastere si de actiune 64 8.N51 E1 1rin practica tapas (asceza!actiuni de purificare!disciplinarea pornirilor,dorintelor) se distrug impuritatile (ashuddi 0sa-at) si se realizeaza puteri occulte (siddhis) la nivelul corpului (0a-a) si al terminalelor(indri-a)Bcele :: organe de cunoastere si de actiuneG!Greferire la denumirea utilizata in buddhism: indri-a% bala(puterea divina , perfectiunea sau forta oculta simturilor)! vedeti: 64 5.2H%CN 7 64 N.2K7E1 Through tapas (asceticism! purificatory actions! ascetic disciplines ! austerities! intense discipline ) the impurities are destroyed (ashuddi 0sha-a= and are gained the occult powers (siddhis) of the body (0a-a) and of the indri-a (eleven organs for @nowledge and action! sense organs)!Bsee also: 64 N.2K7 >1 1ar la pratiFue tapas (l%aust#rit#) les impuret#s sont detruites (ashuddi 0sa-at) et sont acFuis les pouvoirs occultes(siddhis) du corps(0a-a) et des indri-a (les organes de connaissance et dXaction)B22 Indri-a:Anana Indri-a (O organes des sens ou organes de connaissance), Larma Indri-a (O =rganes dXaction ) et /anas:le MentalG! 41 1racticando tapas(austeridad!autodisciplina!ascesis) destruye las impurezas:ashuddi 0sa-at) y surgen las capacidades paranormales(siddhis) del cuerpo(0a-a) y de los indri-as(el agregado o con(unto de indriyas, o sea de los cinco poderes sensitivos o de percepci'n, y de los cinco de acci'n))!B indri-a%bala:In el budismo se denomina as& la fuerza o perfecci'n de los sentidosG! Contactul nemi3locit cu idealul divin 64 8.NN1 E11rin BpracticaG4vadh-a-aBauto$observarii! studiul de sine! ascultarea! centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana)! cultivarea starii de martor impartial! practicarea vegherii sau a constientei,auto$observarea si recapitularea (obsevarea retro$activa! reamintire de sine sincronica si diacronica)G conduce la sampra-oga (contactul nemi(locit !uniunea perfecta) cu

ishtadevataBidealul divin!divinitatea aleasa!izvorul!idealul propus fie el fiinta divina(3isus),un siddhis ori o stare indicata in -ama si ni-amaG! E1 ThroughBthe practice ofG 4vadh-a-a B self$study Gcomes sampra-oga (a direct contact ! communion) with ishtadevata (the divine ideal! the chosen deity)! >1 1ar la pratiFue du 4vadh-a-a (l%#tude de soi, #coute et connaissance de soi! int#riorisation!la r#p#tition des mantras) est #tablie sampra-oga (un contact direct!lX#tat de communion parfaite) avec ishtadevata (l%id#al choisi par l%aspirant au cours de son ascase!la divinit# d#sir#e! lXint#riorisation permet dXappr#hender le subtil,la dimension divine)! 41 0el 4vadh-a-a (estudio de s& mismo! interiorizaci'n! autoinvestigaci'n) surge sampra-oga (el contacto directo! la uni'n completa e intensiva= con ishtadevata (la deidad de su devoci'n!la divinidad deseada)! .esavarsirea in samadhi :transa mistica7 e'taz= 64 8.NC1 E1 1rin Binradacinare inG ishvarapranidhanaBdaruire sau predare catre 0ivinitate a tuturor fructelor (succese,esecuri) faptelor noastreG se realizeaza desavarsirea:siddhi= in samadhi (transa mistica! e taz)! E1 Through ishvara pranidhanaBtotal surrender to Wod! the ideal of pure awarenessGone can realize the perfection:siddhi= in samadhi(mystic trance! superconscious state! ecstasy!enstasis integration)! >1 1ar Ishvara pranidhana (l%abandon complet en 3svara !la d#votion 8 0ieu) est atteint la perfection:siddhi= dans 4amadhi(la transe mystiFue!l%#tat de superconscience, e tase!enstasis, integration!l%union)! 41 0e la Ishvara pranidhana (completa resignaci'n al ?eZor) proviene la perfecci'n :siddhi= en samadhi (del scnscrito sam o samya@: 7completo7 y 7dhi 7absorci'n7!la unidad con Rrahman en un trance m&stico!# tasis,#nstasis,HensimismamientoL por el cual el su(eto se identifica con lo real absoluto! la interiorizaci'n suprema)!