Sunteți pe pagina 1din 291

ISBN 9975-74-690-X LITERA INTERNAIONAL, 2004

ISBN 973-675-058-2 LITERA, 2004


DI MI TRI E CANTEMI R
DI VANUL
$%!
26 ocromoric
Se nute Dimitiie, uI
doiIeu fiu uI seiduiuIui
Cuntemii, viitoiuI domn
Constuntin Cuntemii,
i uI Anei, nuscutu
Buntu. TutuI
pioveneu dinti-o
fumiIie de iuzei din
(inutuI FuIciuIui, iui
mumu, femeie
distinsu
i cuItu, eiu
nepoutu doumnei
Anustusiu, so(iu
Ducui-vodu.
ViitoiuI cuituiui vu
puitu numeIe nuuIui
suu, domnuI de utunci
uI (uiii, Dumitiuco
Cuntucuzino.
MitiopoIituI
Dosoftei,
contient
de necesituteu
intioduceiii Iimbii
iomne n biseiicu,
tipuiete Iu Kiev
Psa|rirca
in vcrsuri.
$%&
Mouie mumu Iui
Antiol i
u Iui Dimitiie
Cuntemii. Gleoigle
Ducu, ocupnd tionuI
MoIdovei pentiu u tieiu
ouiu, I tiimite pe
Cuntemii cu
iepiezentunt
(cupucleluie) uI
suu pe Ingu InuItu
Pouitu.
$&#
15 iunic
Cu uutoiuI Iui
Seibun Cuntucuzino,
domnuI |uiii
Romneti,
Cuntemii se uicu
pe tionuI MoIdovei,
Iund numeIe de
Constuntin.
Educu(iu
fiiIoi
domnuIui
este nciedin(utu
cuituiuiuIui Ieiemiu
CucuveIus. Dimitiie
nvu(u gieucu,
Iutinu i
sIuvonu. Pieocuput
de oiigineu popoiuIui
iomn i u continuitu(ii
eIementuIui iomun n
Duciu, Miion Costin
sciie uc ncamu|
Mo|dovcni|or,
din cc (ard
au icir
srrdmoii |or.
$&&
Dimitiie
este tiimis
de cutie tutuI suu
cu ostutec n cupituIu
ImpeiiuIui Otomun.
Aici studiuzu
Iu Acudemiu
Putiiuiliei
Oitodoxe cu
piofesoii ienumi(i
piin ,pietuteu i tiin(u
Ioi. Intiu n contuct cu
IiteiutuiiIe cIusice
D
i
m
i
t
i
i
e

C
u
n
t
e
m
i
i
.

P
i
c
r
o
r

a
n
o
n
i
m
C
o
p
i
a

p
r
o
r
r
c
r
u
|
u
i

|
u
i

A
n
r
i
o
n

C
a
n
r
c
m
i
r
,

1
7
J
5
.

P
i
c
r
o
r

a
n
o
n
i
m
i cu fiIozofiu
neouiistoteIicu,
fupt ce u contiibuit
n mod substun(iuI Iu
oiientuieu spiiituIui
suu spie pieocupuiiIe
tiin(ifice. De
usemeneu,
puiuIeI cu
upiofunduieu
cunotin(eIoi de
gieucu, Iutinu i
sIuvonu, tnuiuI
piincipe nvu(u
IimbiIe tuicu,
uiubu i
peisunu i
se udncete
n studiuI istoiiei,
foIcIoiuIui i muzicii
tuiceti, devenind
piimuI nostiu
oiientuIist.
Se tipuiete,
piin giiu Iui Seibun
Cuntucuzino,
Bio|ia de
Iu Bucuieti, moment
de extiemu impoitun(u
n dezvoItuieu Iimbii
noustie Iiteiuie.
26 ocromoric
Mouie Seibun
Cuntucuzino,
iui scuunuI
|uiii
Romneti vu fi
ocuput de nepotuI
suu, Constuntin
Bincoveunu,
dumun uI
cuntemiiitiIoi.
$'
Nududuind
n upuii(iu
unui concuis de
mpieuiuii fuvoiubiI
eIibeiuiii (uiii de sub
tuici, Constuntin
Cuntemii
ncleie, n
seciet, Iu Sibiu,
un tiutut de uIiun(u
ntie MoIdovu i
Cuiteu
de Iu Vienu.
$'
In vuiu
ucestui un,
Ioun
Sobieski, iegeIe
PoIoniei, intiu cu
uimutu n MoIdovu
i ocupu puiteu de
noid u ucesteiu.
Cetuteu
Neum(uIui,
upuiutu de o mnu
de oteni, opune
dumunuIui o
iezisten(u
dizu,
devenitu
Iegenduiu.
Din poiuncu Iui
Constuntin Cuntemii,
fiu(ii Costin, VeIicico
lutmunuI i Miion
cionicuiuI sunt
ucuzu(i
de tiuduie
i decupitu(i.
Lu execu(iu Iui
VeIicico u usistut
i beizudeuuu
Dimitiie, cuie se
ientouise de cuind
n (uiu. UIteiioi, domnuI
u iegietut muIt uceustu
fuptu necugetutu, pusu
Iu cuIe de Ioiducle
Ruset. Din ucest
moment,
giupuI
RusetetiIoi
de(ine udevuiutu
conduceie u
MoIdovei.
$'!
1J marric
Mouie Constuntin
Cuntemii. In scuunuI
iumus Iibei, boieiii I
ueuzu pe Dimitiie,
nsu nepiimind
confiimuieu
Poi(ii
(din cuuzu
intiigiIoi i u buniIoi
Iui Bincoveunu),
ieiu, dupu numui
tiei suptumni
de domnie,
diumuI
ConstuntinopoIuIui.
$'#
Dupu muziIiieu
Iui Constuntin
Ducu, pe
tionuI
MoIdovei
se uicu Antiol
Cuntemii, cuie vu
domni pnu n toumnu
unuIui 1700. Dimitiie
devine ucum
iepiezentuntuI
suu Iu pouitu.
$%'
Lu Zentu,
piincipeIe nostiu
usistu Iu cutustiofuIu
nfingeie u uimuteIoi
A
.
A
.
O
s
i
p
o
v
.

u
i
m
i
r
r
i
c

C
a
n
r
c
m
i
r

(
g
r
a
v
u
r
d
)
,

1
7
2
1
tuiceti de cutie ceIe
uustiiece conduse
de Eugen de
Suvoiu.
$'&
Apuie Iu
Iui,
n giecete
i iomnete,
piimu Iuciuie u Iui
Cuntemii, uivanu|
sau gd|ccava
ln(c|cpru|ui
cu lumca
sau giudc(u|
Su||cru|ui cu
Trupu|.
$''
Dimitiie,
venit pentiu
scuitu vieme
n (uiu, se
cusutoiete cu
Cusundiu, fiicu Iui
Seibun Cuntucuzino.
GnduI de u ocupu
scuunuI |uiii
Romneti,
cuie nu-i eiu nici
pnu utunci stiuin,
dobndete ustfeI
o ustificuie mui
temeinicu.
Diept uimuie,
temeiiIe i dumuniu
Iui Bincoveunu
uting punctuI
muxim.
%
Dutoiitu intiigiIoi
i buniIoi
Iui Bincoveunu,
Antiol Cuntemii este
muziIit i nIocuit cu
Constuntin Ducu.
Impieunu cu
fumiIiu,
Dimitiie se
stubiIete Iu
IstunbuI, n cusu
constiuitu dupu
pIunuiiIe suIe.
Antim
IviieunuI
tipuiete Iu
Snugov l|oarca
daruri|or. Se
ntemeiuzu
Acudemiu de
Stiin(e de Iu BeiIin.
%%#
In uceustu
peiioudu de intensu
efeivescen(u
spiiituuIu,
Cuntemii sciie
uimutouieIe opeie:
Sacrosancrac scicnriac
indcpingioi|is imago
(lmaginca riin(ci
sacrc cu
ncpurin(d
dc zugrdvir),
Compcndi o|um
univcrsac |ogiccs
insrirurionis
(Compcndiu
dcsprc sisrcmu|
|ogicci gcncra|c),
loannis
Baprisrac van
lc|monr, Pnysiccs
univcrsa|is docrrina
(lnvd(drura gcncra|d
dcsprc |izicd a |ui l. B.
van lc|monr), Tari|u
i|mi musi|i a|a vcgni
ma|sus (lxp|icarca
muzicii rcorcricc
pc scurr) i
lsroria
icrog|i|icd,
ce muicleuzu
tieceieu de Iu
pieocupuiiIe de
nutuiu specuIutivu Iu
ceIe cu un piedominunt
cuiuctei sociuI
i poIitic.
%!
Dupu
muziIiieu
Iui Constuntin
Ducu, Milui Rucovi(u,
spiiinit de Ruseteti i
de Bincoveunu,
uunge domn uI
MoIdovei.
u
i
m
i
r
r
i
c

C
a
n
r
c
m
i
r
,

i
|
u
s
r
r
a
(
i
c

|
a

D
i
v
u
n
u
I
,

1
6
9
0
S
r
c
m
a

|
u
i

u
.
C
a
n
r
c
m
i
r

d
c

p
c

H
i
o
n
i
c
u
I

v
e
c
l
i
m
i
i
S
r
c
m
a

|
u
i

u
.
C
a
n
r
c
m
i
r

d
i
n

u
|
r
i
m
i
i

a
n
i
d
c

v
i
a
(
a

d
c

p
c

p
c
c
c
r
c
a

u
o
m
n
i
r
o
r
u
|
u
i
%#
Pe tionuI
MoIdovei
uicu pentiu u douu
ouiu Antiol Cuntemii.
Uimuiind ndepuituieu
de Ruseteti, domnuI
nceuicu su se
mpuce cu
Costinetii,
numindu-I pe
NicoIue Costin,
fiuI cionicuiuIui,
muie voinic. Intie
cei doi fiu(i, Antiol
i Dimitiie, ieIu(iiIe
devin extiem
de ieci.
%'
Aimutu iusu,
condusu de Petiu
ceI Muie, ob(ine
Iu PoItuvu
o iusunutouie
victoiie mpotiivu
tiupeIoi suedeze,
comundute
de CuioI uI XII-Ieu.
%
noicmoric
Dimitiie
Cuntemii este
numit domn uI
MoIdovei. Ion
NecuIce
devine
omuI suu
de nciedeie.
%
apri|ic
Lu Luck, ntie
MoIdovu i Rusiu
se ncleie un
tiutut de uIiun(u.
Confoim ucestuiu,
Rusiu se ungueuzu su-I
uute pe Cuntemii n
Iuptu su pentiu
nIutuiuieu
suzeiunitu(ii
tuiceti.
20 mai
Piinti-o
piocIumu(ie cutie
(uiu, Cuntemii
i cleumu pe
moIdoveni
su se iidice cu
uimeIe mpotiivu
dominu(iei
tuiceti. In
seuiu ziIei de 23
iunie, (uiuI Petiu ceI
Muie sosete Iu Iui,
unde este piimit cu
muItu cuIduiu
de boieii i
de noioduI de
ind. In butuIiu de Iu
StuniIeti (8-12 iuIie),
tuicii nving uimuteIe
uIiute iuso-iomne.
Impieunu cu
cei cuie i-uu
iumus ciedincioi,
Dimitiie Cuntemii se
stubiIete n Rusiu, n
(inutuI HuikovuIui.
|uiuI i confeiu
titIuI de ,pieu
Iuminut
piincipe uI
Rusiei.
%!
So(iu
Iui Dimitiie,
Cusundiu, mouie
n vistu de
numui
tieizeci de uni.
%"
Dimitiie
Cuntemii este
uIes membiu uI
Acudemiei din
BeiIin.
15 augusr
Constuntin
Bincoveunu i
cei putiu fii ui sui
sunt decupitu(i
din oidinuI
suItunuIui
Almed uI III-Ieu.
%"%$
In uceustu
peiioudu, extiem de
iodnicu sub iupoit
tiin(ific i Iiteiui,
Cuntemii sciie:
Monarniarum
pnysica
cxaminario
(lnrcrprcrarca
narura|d a
monarnii|or),
ucscriprio Mo|daviac
(ucscricrca Mo|dovci),
lncrcmcnra arquc
dccrcmcnra au|ac
ornomanicac
(Crcrcrca
i dcscrcrcrca
Cur(ii Oromanc), \ira
Consranrini Canrcmyrii
(\ia(a |ui Consranrin
Canrcmir) i
Sisrcma rc|igici
manomcdanc.
S
r
c
m
c
|
c

|
u
i

u
i
m
i
r
r
i
c

C
a
n
r
c
m
i
r
%%
Incepe su
Iucieze Iu ceu
mui eiuditu sciieie u
su, lronicu| vccnimci a
romano-mo|do-v|ani|or,
n cudiuI cuieiu istoiiu
iomniIoi de
pietutindeni
este exuminutu
n context univeisuI.
%'
Dimitiie se
iecusutoiete Iu
Moscovu cu tnuiu
piin(esu Anustusiu
Tiube(koi, uvnd
cu nui pe (ui
i pe (uiinu.
%
20 |coruaric
Piinti-un ucuz
uI Iui Petiu ceI Muie,
Cuntemii este numit
,consiIiei seciet
i membiu uI
SenutuIui.
%
In cuIitute
de speciuIist n
piobIemeIe OiientuIui,
Dimitiie I nso(ete
pe (ui n cumpuniu
su mpotiivu
Peisiei.
%!
21 augusr
Dimitiie
Cuntemii tiece n
eteinitute.
%$'%%
Bcscnrcioung
dcr Mo|dau, n
,A. F. Bcling's
Muguzin fi
die neue
Histoiie
und Geogiuplie,
2 voI., Humbuig,
17691770.
%%
lisroriscn-
gcogra|iscn
und po|iriscnc
Bcscnrcioung dcr
Mo|dau, ncosr dcm
lcocn dcs \cr|asscrs
und cinc land|arrc,
Fiunkfuit
und Leipzig.
%&'
lsroriccscoc,
gcogra|iccs|oc
i po|iriccs|oc
opisanic Mo|davii
v jizni socinirc|ia, s
neme(kogo peieveI
VusiIii Levin,
Moscovu.
&#
Scrisoarca
Mo|dovci, de
D. C., domnuI ei
(tiuduceie de bunuI
VusiIe Vinuv)
Monustiieu
Neum(uI.
&#
ucscricrca Mo|davici.
Piezentuie din viu(u
Piin(uIui Dimitiie
Cuntemii de
C. Negiuzzi.
Edi(iu u II-u, Iui.
&$&
Scrisoarca
Mo|dovci
(Reeditutu
Iu unuI 1868 de
cutie T. BoIdui
Lu(escu)
Iui.
&%
ucscricrca
Mo|dovci
(tiuduceie de
A. Pupiu IIuiiun
i Iosif Hodo) n
Opcrc|c principc|ui
ucmcrriu
Canrcmir, tipuiite de
Societuteu Acudemicu
Romnu, voI. I, II,
Bucuieti.
''
ucscricrca
Mo|dovci n
BibIiotecu pentiu
to(i, ni. S07, Bucuieti.
ucscricrca Mo|dovci
(cu o noti(u
intioductivu de
Miion NicuIescu),
n BibIiotecu Socec,
ni. 10-11,
Bucuieti.
S
r
c
m
c
|
c

|
u
i

u
i
m
i
r
r
i
c

C
a
n
r
c
m
i
r
'!
ucscricrca
Mo|dovci.
Tiuduceie de pe
oiiginuIuI Iutinesc,
Iu 200 de uni de Iu
mouiteu uutoiuIui,
de Gioige Puscu,
Bucuieti,
1923; edi(iu
u II-u ievuzutu i
compIetutu cu indice,
Bucuieti, 1938.
'"
ucscricrca
Mo|dovci (tiuduceie
de Gl. Adumescu),
Bucuieti.
'#$
ucscricrca Mo|dovci
(tiuduceie de P.
Pundieu cu o
piefu(u de
ucud. C. I. GuIiun)
E.S.P.L.A. BibIiotecu
pentiu to(i,
Bucuieti, 19S6;
ieedituii uIe uceIeiui
tiuduceii n 1961,
196S, 1967, 1973,
1976, 1981.
'%!
ucscricrca Mo|dovci
(tiuduceie dupu
oiiginuIuI
Iutin de Gl. Gu(u.
Intioduceie de Muiiu
HoIbun. Comentuiiu
istoiic de N. Stoicescu.
Studiu cuitogiufic de
VintiIu MiluiIescu.
Indice de Iounu
Constuntinescu.
Cu o notu
usupiu
edi(iei de D. M.
Pippidi), Edituiu
Acudemiei
Romne, Bucuieti.
l
d
i
(
i
a

g
c
r
m
a
n
d

a

I
s
t
o
i
i
e
i

I
m
p
e
i
i
u
I
u
i

O
t
o
m
u
n
.

l
a
m
o
u
r
g
,

1
7
4
5
D I VA N U L
!
D I V A N U L
"
DI VANUL
D I VA N U L
#
DIVANUL
suu
GILCEAVA IN|ELEPTULUI CU LUMEA
suu
GIUDE|UL SUFLETULUI CU TRUPUL
1
,
PRINDE TRUDA SI DE OSTENIN|A IUBIREA
u Iui
IOAN DIMITRIE CONSTANTIN-VOIEVOD
2
INTAIU IZVODIT SI DE IZNOAVA DIN VECHIUL SI NOUL
TESTAMENT
3
, IN SLAVA SI FOLOSIN|A MOLDOVENESCULUI
NIAM
4
, IN VREMILE A MARIEI-SALE BLAGOCESTIVULUI,
PREALUMINATULUI MOLDAVIII OBLADUITORIU
IOAN ANTIOH CONSTANTIN - VOIEVOD
5
ALCATUIT,
TURMA A PRAVOSLAVNICULUI
MOLDOVENESCULUI NAROD DE PREAOSVIN|ITUL
PARINTELE SAVVA, ARHIEPISCOPUL
SI MITROPOLITUL SUCEVII
6
OTCIRMUINDU-SA.
IARA CU OSIRDIIA SI EPITROPIIA
CINSTITULUI SI BLAGORODNICULUI BOIAR,
DUMNEALUI LUPUL BOGDAN HATMANULUI
7
,
S-AU TIPARIT IN ORASUL SCAUNULUI DOMNIII, IN IASI
8
.
VA LEAT DE LA ADAM 7206, IARA DE LA MINTUIN|A LUMII 1698,
MESE|A AVGUST, 30
9
.
SI S-AU TIPARIT PRIN OSTENIALA SMERI|ILOR SI MAI MICILOR
ATHANASIE IEROMONAHUL SI DIONISIE MONAHUL, MOLDOVENII
10
.
$
DI VANUL
Diravvt, Iai, 1698. lerbul tariii
,roaia de titlu, erso,. nsemnare in grecete:
Daruit preacuiosului nostru rrate
domnului domn Mitroran, egumen
al totrocenilor, de mine
tosma Vatopedinul
,Muntele Athos,
Biblioteca manastirii
Dionisiu,.
D I VA N U L
%
Stiluii
(uii,
pie le]i|buI
stil]uii| 7
A]NTIOH|
V]OEVOD|
M]ILOSTIIU|
Z]EMLI|
C]ONSTANTIN|
B]OJIEIU|
G]OSPODAR|
M]OLDAVSKOI|
Soarele cu luna pre
unde lucte
Adeca-n tot locul,
slait sa graiate
11
I]OAN|
HeibuI (uii, veclii -uu fost uIes buui,
NumeIe vestindu-i cu tunuI piin nuui.
Noii mui pie uimu, uvndu-I moie,
Tot uceI vecliu nume mui vestindu-I ie.
Inti-uceustu vieme cine-I stupnete
O, Dumnudzuu svinte, tu I ociotete,
Cu mnu tu svintu I-uu ncoiunutu-I
Si biu(uI tuu tuie I-uu ntemeiutu-I.
Puiin(uscu scuiu i scuunuI dndu-i,
Ceiiuscu tu uimu, ciuceu, ntindzindu-i,
Sputu-i povu(ete biiuind pie toutu
Vudzut, nevudzutu viumuuscu gIoutu,
Cuiunte(e vudzu, butine(-ugiungu,
SIuvit feiicete-I cu viu(u ndeIungu
12
.
&
DI VANUL
BLAGOCESTIVULUI, PREALUMINATULUI SI NOAA
CINSTITULUI, DULCELUI SI MAI MARELUI FRATE,
IOAN ANTIOH CONSTANTIN - VOIEVOD,
CU DUMNADZAIASCA MILA DOMN,
OBLADUITORIU |ARII MOLDOVII,
DE LA AL MARIII-SALE MAI MIC
SI PLECAT FRATE
IOAN DIMITRIE CONSTANTIN - VOIEVOD
CARTl ul lNCllNCluNl
1J
Astronomii, adeca a stlelor cunoscatori - prealuminate,
cinstite, iubitul mieu rrate - intru toate cite intru a ceriului trup
stle sa poarta, doaa numai neclatitoare i nemutatoare a ri
arata, carile una in partea ceriului diasupra, iara alta in partea
ceriului dedesupt a sa arla poestesc: una potv. arcticv., iara alta
potv. avtarticv. le numasc, prin carile a ceriului trup i ratundzala
sa inirtte
14
.
Acste dara doaa stle, mai marele mieu i iubit rrate, macar
ca cu starea una de la alta lunga departare i mare deosabire
au, insa iarai - dupa socotiala - pururea nedespartite i
totdeauna nedeosabite sint, i a lor una catra alta driapta
potriire i una impotria altiia neclatita odihnire i ra |dzimare,
nici a ceriului lata latime, nici a srerii pamintului groasa grosime
a o opri sau a o desparti pot. ta precum 2 roate intr-o osie
sa liaga, a acle printr-o o mintiasca osie ,carea aov sa
chiama, una cu alta sa, prin atita de meidian despartire,
intrulocadza

R. P. Petri Berchorii Pictaiensis Repertorivv vorate V, 31 ;De poto): Potv. e.te


.tetta viviva,ivvobiti., iv .vperiori parte coeti, et e.t avpte, potv. .citicet arcticv. et
avtarcticv.. t ivter i.to. avo. poto. trav.it ai., tivea ivtettectvati. circa qvav totvv
coetvv vovetvr .icvt circvtv. circa cevtrvv.

Petri Berchorii Repertorivv vorate, V, ;De ae) : .i. e.t tivea ivtettectvati. qvae
ivter avo. poto. et .tetta. ivvobite. protevaitvr, circa qvae coetvv aiavetratiter circvvfertvr.
D I VA N U L
'
ntr-acste 2 stle chenarul, adeca tinta a milocirii citintii
ceriului, sa inmilociadza, i in acea adearata milocire a
ratundzlii pamintului sa aadza, carile, din irtutea a acelor
2 drept-cumpanite i potriite stle, aclea cite deasupra
chentrului
1
intemeiate sint, nicicum in sus sau in gios, in driapta
sau in stinga a sa muta sau a sa clati pot, ce oricite in a citintii
ceriului cuprindere sa cuprind, toate intr-acel in miloc drept-
milocit chentru sa radzima spreste tot.
ta acste dara 2 stle - dulcle mieu iubit mai mare rrate -
doi rrati sau doaa inimi a doi ,insa adearati, s-ari asamana
putea rrati, carii cu starea locului i cu departarea deosabirii
,trupeti, macar ca cit departe departati
16
i cu petrcerea
neintrulocati ari ri, insa dupa a surletelor de nemica ceai
oprita patrundere ,de rme ce surletul neoprit i prin toate
patrundzitoriu iaste, pururea nedepartati, totdeauna i-n
toate date intrulocati |sa arla.
Acmu dara ce-i bine sau ce-i rrumos, decit a petrce
rratii impreuna, dzice P.atvvt 12. A dara, intre doi rrati
dragostea ,ca intre doaa stle chentrul, nemutata, prea
intemeiata sa milociadza, adeca, intre doaa inimi a doi rrati,
nesmintita i nebeteita sa aadza, i a, din doaa inimi o
adearata dragoste izorte, carea ca al triilea rrate a ri sa
socotte. Acetia dara, cu acel de aur al dragostii rrateti
legindu-sa i impletindu-sa lantuh, nerupt i neindoit a ri,
marturiste nteleptul: lunea intreita aneoie sa a rumpe
,cti.ia.tvt gl. 4, sh. 12,. Acetia totdeauna in toate i pretutindirea
bine or imbla, adeerte iarai nteleptul: 1rei sint carile
bine imbla ,Pitae gl. 30, sh. 29,.
1halis rilosorul, carile dintre cei pte ai grecilor intelepti
unul era, pentru trei lucruri bodzilor sai multamita i blago-
darenie a race obiciuit era

: intaiu caci om i nu dobitoc, a doa


caci barbat i nu ramie, a treia caci ellin i nu arar l-au racut
1
.
A dara eu, dulcle mieu, cinstite i mai mare rrate, pentru trei
lucruri celui in troita de o riinta Dumnadzau, cinic atottiitoriu
i chiernisitoriu imparat, slaa, cinste i inchinaciune trimat:

Diogene Laertiu I, 33.

DI VANUL
Diravvt, Iai, 1698,
Cartea ae ivcbivacivve, inceputul.
nsemnare in grecete:
Din ale lui Mitroran
al Nyssei
,Muntele
Athos. Biblioteca
manastirii Dionisiu,
D I VA N U L

Diravvt, Iai, 1698, Cartea


ae ivcbivacivve, sriritul. nsemnare
in grecete: Aceasta carte a rost
daruita preacuiosului tipograr
domnului popa domnului
Antim, de catre popa
Athanasie, tipograrul
din Iai. tosma Vatopedinul.
,Muntele Athos, Biblioteca
manastirii Dionisiu,

DI VANUL
intaiu, caci nezloslanic, innoplemennic, ce |praoslanic cre-
tin, a doa, caci nu altii besrici, ce ai Rasaritului urmatoriu, a
treia, caci nu altuia, ce mariii-tale dintr-un parinte i dintr-o maica
m-au racut i m-au nascut rrate, pre carile ca pre o intemeiata i
irtoasa sprieniala i cetate te tiiu. Adeerte imparatul Solomon
dzicind: lratele carile sa agiutorte de rrate, ca o cetate irtoasa
,Pitaete gl. 18, sh. 19,. Aidirea, precum izorul mic in apa mare
a da nazuiate, a eu catra mariia-ta i catra a mariii-tale cinste
alergind, cinstea sa mi sa mariasca, precum rrumos graiate
Isthir: Izorul mic in apa mare sa marte ,gl. 10, sh. 6,. Si
macar ca de un rilosor oarecarele s-au grait: Gura carea singura
pre sine sa lauda sa rie putind
18
,mai irtos ca ale mariii-tale
laude ale mle sint,, insa precum adearul pre toate biruiate i
preste toate stapinte, adeerit i tiut im iaste. tu a acestuia
dara, a adearului emint imbracindu-ma, mirosul emintelor
mle ca mirosul zmirnii, marturiste Civtarea civtaritor ,gl. 4, sh.
11,. Pentru aceasta cinsti-oiu, lauda-oiu i aceasta tuturor mar-
turisi-oiu caci mie in cinste, in lauda i - cu a lui Dumnadzau
agiutoriu - agiutind im eti. Dara pre cine oiu cinsti Prorocul
ma inata: Nu da altuia slaa ta, i |redniciia ta niamului strein
,1arvb gl. 4, sh. 3,, pentru aceasta cu cinste, ca domnului i rratelui
mieu mai mare, ma oiu inchina. Si cum nu te oiu cinsti Iarai
oiu dzice, i cum nu oi marturisi iarai oiu grai. ta eu de
oiu tacea, au inima i dragostea cum nu a striga Au aclea ale
mariii-tale catra mine nenumarate de bine raceri nu or marturisi
Au cu prorocul impreuna nu oi cinta: Parintele mieu i maica
mea m-au lasat pre mine, iara domnul mieu i rratele mieu m-au
luat pre mine ]Ps. 26, 16|.
Pentru acstea dara, a mariii-tale totdeauna i-n toate
dzile catra mine, dintru acea adearata rratasca dragoste
izorite, ca de iiata racatoare de bine raceri izoara aratate,
carora rasplatire i la pret pretuire a da rdnic neriind,
acest al mieu putintelu pentru mult, mititelu pentru mare
dar cu rugaminte spre priimire il aduc - carele dintai nascutul
a proastii i nerdnicii mle minti, ca un de rloricle cules
i legat manunchea, carele intaia a ostenintii mle razsadire
D I VA N U L
!
i odraslire iaste, spre a mariii-tale buna mirosala l-am,
alegindu-l i gatindu-l, adus
19
.
nsa cu oarece i osirdie i osteninta, din a multora, nu
de pemintesti, ce cereti ogoara, neetedzitoare rloricle,
cu nestricatoriu miros adunate i-ntrulocate li-am prera-
cut

.

|nsa cu aceasta indemnare, pre mariia-ta priimitoriu
i a ostenle ca acstea insotitoriu tiind, precum i alte intru
ale mariii-tale remi multe s-au razsadit -au inrlorit
20
, ae
ma rog ca i acstea ale mle ostenle ,carile sint ca nite de un
prost i neinatat gradinariu adunate rloricle, a sa samana, a
sa sadi, a inrlori i tuturor depreuna a sa obti sa bineoieti i
sa neoieti. Si mai irtos tot moldoenescul nostru niam cu
Civtarea civtaritor a striga, i unul altuia in bucurie aratind a cinta
sa sa indmne, dzicind: llori s-au deschis in pamintul nostru!
,gla 2, sh. 12,.
nsa macar ca acest al mieu darior mariii-tale nerdnic
i netrbnic iaste, cace multi minunati, multe minunate, slaite
i lumii obtite ie pre urma lasate au racut -au aratat, de
pomenire destoinice i rdnice lucruri, carele ca soarele in
sanina rme dau radze i ca lumina in intunrec ce luminadza.
Au poate dara luminuta luminarlii impotria soarelui sa
straluceasca Au poate muilita in a Olimbului munte coasta
sa sa cunoasca

Ba. nsa, precum rericitul Pael graiate,


adearat iaste: n casa mare nu numai de aur i de argint, ce
i de lemn i de lut trebuiesc ase |;Catra !ivotbei, Cartea 2,
gl. 2, sh. 20,. Si macar ca toate blastamatiile i nerdniciile in
mine sa arla, insa mariii-tale placute i inoite riind, de triaba
i rdnice sint, i macara ca aceasta a dzice nerdnic sint,
insa: Neredniciia mea, acia mi-au agiutat ,dzice I.aiia, gl.
63, sh. ,
21
i cu aceasta inrednicindu-ma, aceasta a tinertelor
mle intaia nascuta roada mariii-tale inchinind i daruind,
bine inoita, priimita i placuta a ri, cu plecaciune rog, portesc.
Si-ntru aceasta, ramiiu
.t variiitate vai vic ,i ptecat frate
IOAN DIMI1RII tONS1AN1IN-VOIIVODA
De la Udriiu
"
DI VANUL
CARTE CATRA CETITORIU
22
tetitoriului i de osteninta iubitoriului, bucurie!
tinstite i de truda iubitoriule cetitoriu, iata trei, spre a
surletului dulce gustare, ti sa intind mecioare. n cea dintaiu
dara, ale lumii, adeca a trupului, nebunii i rle, surletului
stricatoare i de tot omoritoare porte - i, impotria, a
inteleptului, adeca a surletului intelepciune, cunotinta i spre
lumetile, sa nu dzic trupetile, desrrinate porte inrrinare,
oprire i parasire - sa cuprinde.
n cea a doa, pentru ale lumii graite minciuni i birrituri
i pentru a inteleptului oroite adearat cuinte marturi i
marturii aducindu-sa, lumea de mincinoase, iara inteleptul
de credincios sa doedte.
n cea mai pre urma, carea a treia iaste, pentru gilcele
i pirale carele mai denainte intre intelept i-ntre lume, adeca
intre surlet i-ntre trup, s-au racut, ca paceluiti, bine inoiti
i dupa dumnadzaietile porunci amindoi impreuna pre o
cale i pre un drum a imbla i a sa indrepta ii inata, i
precum cea cinica, a cea remnnica, intre dinii a sa
alcatui, pace i prietinirea ii initiadza.
ntr-acste trei mecioare, adeca trataei, ca in trei luminoa-
se i neprauite oglinde
23
, precum |a trupului, a a surletului
stat i podoaba iti, priind, socotte i cea dintr-acstea
lipsa sau groza adzind, tocmte i cum sa cade rrumos
orinduiate i impodobte, i precum lui Dumnadzau, a
oamenilor placut i cinstit a ri sa te inredniceti.
Aicea dara, carea grozaiia i rrumstea trupului i carea
grozaiia i rrumstea surletului sa rie ei arla. taci amin-
duror podoabele i dezbracarile, iata, de rata stau. ntai dara
lumea, adeca trupul, spre care, in adincime, nemasurate
bezne rara rund, iaste sa te rapasca i in ci rara ieire sa te,
prapadind, chinuiasca. Aidirea inteleptul, adeca surletul, de
D I VA N U L
#
acea bezna i prapastie rerindu-te i de spre a ei alergare
impiedecindu-te, spre care slaa, rericire i in ci rara sririre
bucurie te indemnind initiadza, carile bezna intunrecului
lumasc arata i luminiadza i clea carile cinstee i de lauda
rdnice a ri descopere i inata.
Aidirea a lumii, adeca a trupului, rau cunoscute i strimb
graite minciuni, cu ale sale drpte raspunsuri i cu echile i
noaale rivte criptvri adeerte, ite i dezalte, carile
cu intreg surlet cercindu-le i ispitindu-le, cinica, ei arla,
iiata, precum marturiste Ianghelistul:|Ispititi criptvrite
ca i sa de oaa intr-insele iata cilor a aea ,Ioav
gl. , sh. 39,.
La acste trei dara mse, iata, i doaa ti s-au dat paghara
24
,
dintru carile, carile iti a ri oia, acela ii lua. nsa unul pre
denarara cu rrumoasa i placuta poleiala, iara pe dinlontru de
arama, cu cotlita i cumplit otraita bautura, iara altul nearatos
i nedragastos pre denarara, insa de aur pre dinlontru i de
a ietii apa i plina de dulciata bautura plin iaste. Adeca paharul
rrumos, aratos, lumea sau imparatiia ei, paharul nearatos i
cu smerit chip ceriul sau imparatie lui iaste.
Dintr-acste doaa paghara bogootetul Daid bine, cum
sa cade, rrumos, inteleptte -au ales: Pagharul mintuintii
oi priimi ,dzice, i numle Domnului oi striga ,P.atv 11,
sh. 13]~4|,.
Pabarvt rietii. Acesta adearat pagharul carele iata drge
i nemoarte mestte iaste, a acestuia paghar dulce bautura
nu sa mai srirte, a acestuia paghar plinire surletul in ci
cu inul cel de eselie i de bucurie adapa. Acesta-i pagharul
pentru carele Domnul nostru Iisus lristos i mintuitoriul
nostru cel cu brat irtos dzice: Luati, bti dintr-acesta toti
,Matb. gl. 26, sh. 26 ]~2|, Marco gl. 14, sh. 22 ]~23|, vca
gl. 22, sh. 19 ]~20|,. ntr-acesta paghar acea duhniciasca
|adeca surletiasca iaste bautura dintru carea toti aleii lui
Dumnadzau or sa bea, marturiste Pael ,Car. I Cor.
gl. 10, sh. 4,. Pentru nearatarea dara cea pe denarara, o,
iubitule, nu te scarandai, nici te mihni, caci rrumos iaste,
numai trupetilor ochi nearatos a ri li sa pare, ce cu dragoste
$
DI VANUL
priimindu-l, ia, bea, ca surletul saturindu-l, a necuratiilor
poar i inaltata para a stinge i a, potolind, stimpara.
Pabarvt vortii. Aidirea, pentru a celuialalt pre denarara
rramste paghar, ochiul tau nu sa amagiasca i ghizdaiia
lui inima ta sa nu, rinind, portiasca, ca intr-insul otraita
nebunie iaste, i pentru carii pagharul acela priimasc, Pro-
rocul a dzice: Beau i sa turbura i sa nebunesc ]Ier. 2,
16|. Pentru bautorii lui, iarai alt Proroc dzice: 1urburatu-
s-au i clatitu-s-au ca batul i toata intelepciunea lor -au
arsat ,P.atv 106, sh. 2,, i iarai acela rericitul dzice: loc,
iarba pucioasa i duh iornic - partea paharului lor ,P.atv
10, sh. 6,. Acesta-i pagharul acela pentru carile iarai acela
blagosloit graiate: A cariia drodii nu or scadea i or
bea toti pacatoii pamintului ,P.atv 4, sh. 8,. Acesta-i
pagharul al urgiei lui Dumnadzau, pentru carele singur dzice:
Ia pagharul a inului urgiii mle i ii drge dintr-insul
tuturor niamurilor pamintului i or bea i sa or |turbura
i or nebuni ,Iereviia gl. 2, sh. 1-16, cauta i .pocat. gl.
16, sh. 19 i gl. 14, sh. 10,.
Dupa aceasta, pre mecioare
2
, pre acstea, iata tot rliul
de hrana, iata tot niamul de poama: iaste poama ietii, iaste
poama mortii, iaste piinea ietii, iaste piinea mortii - carele ii
rea, aclea ei minca. lrumoasa dara i aratoasa la chip i
mingaioasa la idre, poama mortii, nu te amagi, ce pomente
precum odanaoara cu aciasta poama Ia s-au inelat i, dind
i barbatului sau, saracul, omenescul rod, indata spre moarte
s-au inturnat. ta mincind dulce iti a parea, insa amarindu-sa,
surletul iti a otrai, marturiste Ioan: lacutu-s-au - dzice -
gura mea ca miiarea, i daca mincaiu, amaritu-s-au in pinticile
mieu,.pocat. gla. 10, sh. 10,.
Ma.a vecvratiii. Pre masa necuratiii piinea i inul nedrep-
tatii iaste i carii la dinsa ed maninca piinea necuratiii i
beau inul nedreptatii, dzice nteleptul ,Pitae gl. 4, sh. 1,.
Pre masa lacomiii bucatele nesatiului sint puse, i carii
dintr-insa maninca, saturarea nu tiu. Au nu pentru acetia
dzice Prorocul: tiinii rara ruine nu tiura saturarea ,I.aiia
gl. 6, sh. 11 i Ieecbeit gl. , sh. 19,.
D I VA N U L
%
Ma.a cvratiii. Aidirea, pre masa curatiii piinea ietii, inul
nemortii iaste, |dzice Domnul: tine carnea mea maninca i
singele mieu bea nu a gusta moarte ,Ioav gl. 6, sh. 0-1,.
Pre aciasta masa poama a pomului ietii sa pune, cine o a
minca in ci a trai. Pre masa aciasta hrana dumnadzaiescului
cuint pusa iaste: Nu din singura piinea iu a ri omul, ce
din tot cuintul carele din gura Domnului iase ,Derterovov
gl. 8, sh. 3 i Matb. gl. 4, sh. 4,.
Acmu dara, o, destoinicule cetitoriu, iata masa dreptatii,
piinea ietii, inul nemortii i poama de iata datatoare i
acestora luptatoare i inpomciitoare, carile sa rie aiae i
chiar ti sa arata. Acstea dara cu scrisoarea a le insamna,
osteninta la mine, iara dintr-acstea, carile a race i carile a
nu race, inointa la tine iaste.
Aidirea, aminte sa-ti rie ca in Cartea aivtaiv, la care pira
Cartea a aoa care marturie sa aduce, glainele pre margine
insamnate sint pentru mai pre lesne pricperea
26
.
Aidirea, cle Pevtrv a,eaarea pacii ae povtvri, care pont,
pentru care triaba sa rie, iarai cu glaine pre margini iti sint
aratate.
Acstea dara cercind, citind i ispitind, nu numai cu citiala
sa ramii, ca pana nu le ii duce la praxes, rolosinte nu-i, precum
rrumos sintul, adeerte, Grigorie
2
: natatura aceluia ce
graiate sa | piiarde cind glasul cu lucrul nu sa agiutorte

, i
precum dzice Apostolul: Nu cela carile au cunoscut poruncile,
ce care li-au racut pre dinsele, numai acela a iei mintuit ,Ioav
gl. 13, sh. 1 i Iiacor gla. l, sh. 2,.
Spre acetii ai noastre osteninte din rivtete criptvri dindu-
te, i - precum tiut iaste - cea greala sau lunecare arlind,
cel negreit cine sa rie pomente i cle smintite i greite
indriapta i tocmte i Dumnadzau milostiul, in rericita
iiata crutindu-te in toate bine, precum trupte, a sur-
lette, adaoge i sporte.
1oitorivtvti ae bive,
IOAN DIMI1RII tONS1AN1IN-VOIIVODA

tr. P. Berchorii Dictiovvariv., s. u. Docere : icvt eviv vt ivqvit Creg. iv ov. :


toqvevti. avctorita. peraitvr, qvavao vo iv opere vov ivvatvr.
&
DI VANUL
PREALUMI NATULUI , BLAGOCI STI VULUI
SI P RE A CUVI NT ARE | UL UI
IOAN DIMITRIE CONSTANTIN-VOIEVODA
!oate cte ae ta Dvvvaaav aorite!
A mariii-tale poslanie i carte cu toata inima i cu bucurie
priimit-am i cu atita mai mult, caci pre alor tale inataturi
intaiu odrasla o am cunoscut. lerice-ti de buna inointa,
preaitiazul mieu surlet. nteleptte ai giudecat ca eu, plu-
gariul carile la holda mintii tale am ostenit
28
, dupa Apostolului
cuint, mai intaiu din roada ei sa iau ]2 !iv. 2, 6|, de care
lucru, sa ma credzi, de rme ce arara din toata imbunarea graiesc,
atita de rrumoase i dulce in gustare mi-au parut, cit a nu striga
n-am putut: O, intru tot imparatiasa ritorica! cu cite daruri, cu
cite slae, in putina rme pre iubitorii tai imbogatati! Si indata
aminte de roditoriul acela pamint mi-am adus, pre carele
Ianghelistul, cum ca au rodit cu multul inmultita saminta ci-au
priimit, il lauda i cum ca aceasta pilda i intru blagorodiia
mintii tale s-au plinit am dzis, carea putina saminta ai smeritii
mle didascalii priiminda, intru inataturi, cu miile inmultita,
au rasarit roada.
Si cu acstea inca mirindu-ma, |am tot atunceai cretiniasca
ta rina laudat, ca indata, spre slaa lui Dumnadzau, in candila
acetii carticle, a darului i a inataturii ce intru tine ai, lumina a
aprinde nu te-ai leneit. Si mai irtos, pentru ca toti ai carora
ochi samaluitori sint, sa adza i sa marturisasca cum ca ina-
tatura unde reo riinta buna, adeca reo iscusita minte arla -
precum a mariii-tale - pre cle grle, iuoare i pre cle ce la
multi preste putinta sint putincioase le race.
Laudata dara, ca pre o rdnica i intru toate desairit a
mariii-tale, am cunoscut cartea, i a o a cunoate rietecine ai
caruia, cu rumul zaistiii, surletetii ochi intunecati nu-i or ri, de
rme ce cartea aceasta arlare minunata i gind, de-ciia i
D I VA N U L
'
didascalie cu totului tot praoslanica are, carea capul i ince-
patura credintii noastre iaste, aiderea despartirea partilor ei dupa
pricini, roarte cum sa cuine, i a oroaii inrrumetare, pre cit
a moldoenescului niiam limba a cuprinde
29
poate, cu ritoricesc
meterug impodobita, adinc i bogata la doedirile a 1cbii
,i ai voaai criptvri ; cu istorii i raspunsuri i a celor de pre
denarara intelepti indestulita, inrrumuetata
30
, i, ca cu un cuint
sa dzic, cu didascalie tocmita, atita cit mai multi cei ce de
inge|riasca isteciune i a mintii-ti ascutire tire n-au - pentru
prea de minune lucru ce iaste - a mariii-tale osteninta a ri, a o
socoti, sa or indoi
31
. te macar cum, de rme ce, precum
1halis rilosorul dzice: Decit toate lucrurile, mai inteliapta iaste
rmea

, singura ea a arata, de una rme ce incepaturile


pana intr-atita iti sint, cit de slaite roduri i preacinstite lucrari
sriritul atiapta.
Acmu dara, prealuminate, bine calatorte i cu darul lui
Dumnadzau spre a inataturii i a intelepciunii dragoste
sporte, i a adearit sa rii ca nu indelunga rme i in
rindul a marilor sai iti intelepciunea numarindu-te te a
incununa. Vietuiate, ai praoslanicii besrici cu miile
dorit odor i de pururea prin intelepciune intru cle catra
Dumnadzau inaltari procopsind, intru a celor de aproape
rolosiri sa rii. Amin.
. variiitate .verita .tvga ,i rvgatoriv,
IIRIMIIA tAtAVILA
Urmeaza alegoria De.frivata vve .av !rvpvt i Ovvt ivtetept .av vftetvt
comentata prin citatele biblice ,n. ed.,:
te iaste omul, caci l-ai pomenit, sau riiul omului, ca l-ai
cercetat Micuratu-l-ai cu putin oarece decit ingerii, cu slaa i
cinste l-ai incorunat, aedzatu-l-ai preste lucrurile minulor
tale. 1oate ai suppus supt picioarele lui - oile i boii, inca
i dobitoacele cimpului, paserile ceriului i petii marii ]P.. 8,
4-8|. Nepriiatinii omului, casaii lui ;Mibejea], 3,,. ntelep-
ciunea carnii, moarte ;Rov. 3, 8,. Ucide surletele carile nu
mor ;ec. 3, 13,.

Diogene Laertiu I, 3.
!
DI VANUL
A L UI
I OAN DI MI T RI E
C ONS TANT I N- VOI E VODA
DI VANUL L UMI I CU I N|EL EPTUL
suu
GI UDE|UL SUFL ETUL UI
CU TRUPUL
CARTlA lNTlA
Ivteteptvt: Vrre-ai i ai porti ca
sa te ti u - precum mi sa pare - o,
l ume ral ni ca, amagi toare i treca-
toare, ci ne ti -au racut i ce eti , de
ci nd eti , i de ci nd eti , cum te ti i
vvea: Iu sint rapta i plazmuirea a
cinicului imparat i sint gradina plina
de pomi sau pomi plini de roada i, mai
adearat, istriu plin de tot binele, i sint
20 de ani
33
de cind intr-acesta chip rrumos Domnul m-au
meteruguit, i ma tiiu cu oamenii i oamenii cu mine.
Ivteteptvt: Adearat precum plazmuirea
lui Dumnadzau sa rii, tiu i crez. Ai-
direa, gradina plina de rlori. Numai eu -
precit pricep - rlorile tale iara curund
etedzitoare, cadzatoare i in nemica intorcatoare, i pomii
i poamele pomilor tai |ma tem sa nu, ca pomul cel ce
Dumnadzau au poruncit lui Adam a nu minca, sa rie i
porunca Dumnadzaului i a ziditoriului sau calcind, au
mincat i cu moarte au murit. Iara autiile istriului tau,
nestatatoare, petrcerea ta cu oamenii i oamenii cu tine,
deertare i amagiala iaste. Iara pentru a anilor echime cita
0|A\A 1.
|umea de cine-i facuta
a sti ti sa cade
32
2. |umea de
uumnadzau facuta
a fi crde
3. |umea
trecatoare a fi
sa stii
D I VA N U L
!
ai, mult ma mir: atita cit eti de amagitoare, mincinoasa
34
i
ugubata, cum te Dumnadzau rabda i nu te, cu un cias mai
inainte, prapadte te cu aciasta pre a sa prea bogata mila
i indelunga rabdare sitte.
vvea: O, nebunule i deertule de min-
te, cum ca amagitoare i minciunoasa
sa riu, dzici Nu cauti sa ezi i sa cunoti
rrumstele mle Nu praeti podoaba
mea Nu oglindeti bunurile mle Nu iai aminte desra-
tarile i dezmierdarile mle
3
Ivteteptvt: Vadz rrumstele i podoaba
ta, ca iarba i ca rloarea ierbii
38
, bunu-
rile tale in minule talharilor i in dinte-
le moliilor, desratarile tale: pulbere i
rum
3
, carele cu mare grosime in aer sa inalta i, indata
rachirindu-sa, ca cind n-ar hi rost sa rac. |
vvea: Vai, nepriceputule i streinule de
minte, ce dzici ca ai buna pricpere,
cu ce minte i cu ce socotiala cuint
ca aceasta dzici Ini ia aminte i ia
sama pre imparati, cum srarima i rac cetati, cum prapadesc
i rac oaste, cum omoara i iarta, cum iau i dau - i prate
pre bogati, pre carii eu ii imbogatasc, ca nicecum cea le
lipste i tot ce portesc li sa arla. Au nu eu le dau Au nu de
la mine iau acstea
Ivteteptvt: Dara pana cind acest bun al
tau i rericit dar motinesc
vvea: Nu au hotar, nice sairit.
Ivteteptvt: tunoscut-am i adearat iaste
ca nu au hotar ce, cind nice sa gindesc, atun-
cea toate acstea le lipsesc i de toate sa
4. tu a |umii
frumste nu te
amagi
5. |ucruri|e |umii
ca pravu| inaintea
vintu|ui
. |re imparatii
|im|i|or putrnici
vadzind, nu
te mi|ni
7. |umasca narocire
n-are fericire
8. !arocirea fara |otar
38
v. 8ogatu| |umii,
sarac
3v
!
DI VANUL
golesc i sa saracesc i den estita i laudata bogatie in
blastamata i deraimata saracie trec, i sriritul, cel ce bun i
dulce sa rie ar trebui i sal s-ar cadea, in rau i in amar sa
intoarce i cu nepoestita intristare sa intoarce in tarna sa,
iara surletul in gheenna rara mila sa, in ci rara de sairit,
chinuiate. |
vvea: Bine am dzis eu ca pricperea iti
lipste, iara mintea ti-au lasat strein. Dara
nu ai istoriile citit, nice ai hronicele cercat,
ca sa tii i sa te ineti in cita de putinea i scurta rme Alexandru-
imparat, riciorul lui lilip, cita lume au suppus, cite tari au agonisit,
cite cetati au srarimat -au racut i cite autii au citigat i cu cinste
intru a sa imparatie s-au sairit
Ivteteptvt: Ba citit -am cercat. te inca am
mai arlat ca de o mica a lui sluga i in putina
bautura o picatura de in
40
amestecat

, dintr-
atita marime ce aea, mai de gios decit toti l-au racut, den imparatie
in saracie, din irtute in slabiciune, din rramste in grozaie i
ponegriata i, ca sa cu un cuint dzic, din iata in moarte i din iu
mort l-au preracut i cu mare intristare surletul la iad l-au mutat.
Dara aciasta iaste racerea de bine a ta tu aciasta celor ce cu tine sa
simetasc i in tine sa nededuiesc plateti Aciasta iaste sairirea i
mai pre urma ieirea acelor ce tin si socotesc ca bunurile tale
n-au sairit O, rdnica eti de urire i de lepadare! |
vvea: Dara cu aciasta minte te porti i
cu aceasta socotiala imbli, o zburatule
de minte Dara eu, caci dzii ca bunurile
mle n-au sririt, n-am dzis precum cei ce
le stapinesc nu or muri - insa de or
i muri ei, iara numele i slaa lor nu moare, nu sa trce, nu sa
sairte, ce in ci ramine. Si pentru aciasta oi toti mai
1u. |i|da den vec|i|e
istorii ia
11. |i|da de pe
A|exandru !are|e
12. uupa moarte
nume|e nu in rautati,
ce in |unatati vestit
sa ramiie

.teavaria, ed. Dan Simonescu, Bucureti, 196, p. 188.


D I VA N U L
!!
Diravvt, Iai, 1698,
tiraul I, r. 1:
nceputul
cartii I
,Biblioteca
tentrala Uniersitara
din Bucureti,
!"
DI VANUL
Diravvt, Iai, 1698,
tiraul II, r. 1:
nceputul
cartii I
D I VA N U L
!#
irtos decit pentru toate a siliti, ca oi trecindu-a, numele
cinstit sa a ramiie.
Ivteteptvt: Poh, cu ce dulceata de miia-
re, insa cu otraa amestecata, i pe mine
a ma ospata porteti i a race sileti!
Adeca eu, cu slaa bogatiii tale, a ma
arla sa silesc ca nume estit sa agonisesc i in putina rme
toate cle ale pohtei trupului mieu sa rac, precum Alexandru,
ce rolos oiu aea taci el atita ratundzala a pamintului
calcind i atitea imparatii supuind, dupa moarte loc mai mult
de pte palme nu i-au ramas i pe acela nu el, ce pamintul
pe dinsul l-au stapinit, caci ca tarna pe pieptul lui s-au suit,
ochii i-au implut, gura i-au astupat i cu aciasta pilda
aducindu-i ca, nesaturindu-sa de slaa, sa sa sature|de lut,
i trupul acela ce oamenii riiu lui Dumnadzau - pentru
rrumstea - a ri socotiia, iermii i gindacii pamintului l-au
mincat, i din tarina riind, iarai in tarna s-au intors. Au doara
mai de-a rirea decit dinsul ma oiu race Au la mai mare
stepana ma oiu sui Deci acmu, o, amaglnico, aceasta iaste
imparatiia ta A iaste putrea ta ntr-acesta chip ramine slaa
ta O, rdnica eti de ocara i inca mai de multa deraimare
cel ce-ti crde tie i te portte pre tine i, apucindu-te, hrapte
i nu te liapada.
vvea : Dara ce ei sa dzici Au doara
nu sint rrumoasa
Ivteteptvt: Ba rrumoasa, de te oiu socoti
ca eti grozaa, ca de a tale rrumste sa
nu ma nebunesc.
vvea: Dara au nu sint buna
Ivteteptvt: Ba buna, de te oiu precum
rea sa rii cunoate, ca prin rautate bun
sa ma rac i la mai mare bine sa agiung.
13. !ume vestit,
cu facerea de rau nu
vei agonesi
14. |rumstea |umii inema
ta nu poftiasca
15. uragostea frumste|or
mu|te stricaciuni aduce
1. \reun |ine
de |a |ume nu vei
agonesi
!$
DI VANUL
vvea: Dara nu sint inteliapta i de
toata cunotinta plina
Ivteteptvt: Ba inteliapta, de te oi nebu-
na |tinea i prin a ta nebunie intelept
sa ma rac, i mai irtos, caci intelepciunea ta nebunie iaste
]l Cor. 3, 19|.
vvea: Au i la aciasta a raspunde ei
arla au nu sint plina de tot binele
Ivteteptvt: Ba plina, de ma oiu pricpe
precum ca tu , eti deertarea deer-
tarilor i toate iti sint derte ]ct. l, l|
41
.
vvea: Oare cu ce rliu de socotiala
mai rea decit tot raul ma socoteti
taci pre mine singur Dumnadzau zidi-
toriul mieu deaca m-au desai rit
racut , au n-au dzis ca-i bine, adeca
au adzut ca sint buna ]Cv. 1, 31|.
Ivteteptvt: Adearat ca, dupa acest a lui
Dumnadzau cuint, eti buna. taci Dum-
nadzau, preabunul, nemica rau, ce tot
bine race, pentru acia eti buna. nsa
a erai omului pana a nu sa, de rrumstea i dulceata
pomului celui de moarte aducatoriu, amagi, pre a caruia
pom poama mincind cel de intai zidit om, intru aciai data
muritoriu s-au racut ,caci Dumnadzau pre om nemuritoriu
il racusa,, iara dupa acia tu omului in truda te-ai racut i in
amar te-ai intors. Deci acea bogata, |dumnadzaiasca mila,
pre racerea i plazmuirea alor sale mini pana in sairit a sa
prapadi i a peri nerind, i cu acesta miloc alt pamint i alt
ceriu nou i-au giuruit, al carui pamint rlorile neetedzitoare,
pomii i poamele neputredzitoare i in toate timpurile preste
masura dind roada sa i, al caruia ceriu, la masura caldura soarelui
i la masura rrigul gerului, i mai irtos acolo arita i sceta nu a
17. |n |ume
vreo inte|epciune
nu vei af|a
18. |n |ume
|unatate si odi|na
nu vei nemeri
1v. |umea spre
|ine|e, iara nu spre rau|
omu|ui uumnadzau
o facusa
2u. |umea,
dupa pacat, in rea s-au
prefacut
D I VA N U L
!%
ri, i iarna a lipsi, i soarele nu a apune, caci noapte nu sa a
race, i, ca sa cu un cuint dzic, tot binele nu a lipsi i raul la
nime sa a atinge
42
. nsa acstea cu aceasta tocmala omului intru
motenire s-au giuruit, ca de tine i de ale tale deertari i intru
nemica rolositoare amagiri lepadindu-ne i rerindu-ne, acle
cereti i ale moiii noastre ceii cinice sa cercam i sa le urmam,
precum au cintat Poeticul, adeca: tu cinste praste, minte,
ceriul, cle peminteti, cu rau le cauta, batgiocuri i altul: Noaa
moiia ceriul.
vvea: Iu dzic ca tu ivta criptvra n-ai
citit. Au nu ravgbetiia dzice ca: Dum-
nadzau parintele a|tita au iubit lumea ,pre
mine adeca,, cit i pre riiul sau unul
nascut mi l-au dat ]Io. 3, 16|. Dara tu, nebunule, cum i in
ce rliu i pentru ce sa ma urati
Ivteteptvt: Ba citit, ce de l-au dat, nu doa-
ra ca tie sa sa obtiasca, ce ca pre ai sai
din tine sa-i osabasca i pre aleii lui
sa-i aliaga, ca nu cuma intru a ta lumi-
na imblind intunrecul cel cinic sa
moteniasca, ce lumina ta ponegriata
socotind, lumina soarelui celui neapus
sa dobindiasca, caci lumina ta, intunrec i rrumstea ta,
grozaie i bunatatea ta, rautate i indemina ta, rascoala i
neaedzare, tot omul cu mintea intriaga a ri socotte, i a
de tine sa rerte i te urte, i intr-acesta chip eanghe-
listul Ioan marturiste ,gla. l, ]|,: Si lumina in intunrec
luminiadza i intunrecul pre dinsa nu o cuprinsa.
vvea: O, putin socotitoriule, dara ochii
de ce triaba iti sint Au nu ca a mea ghiz-
daa i rrumoasa lumina sa praeti Si
au nu edzi acste doaa lumini mari,
carile Dumnadzau putrnicul una spre luminarea dzilii i alta
spre luminarea noptii mi li-au dat Si acstea nu pentru alta,
21. Spre a pacatu|ui
dez|egare nou| Adam, adeca
uristos, a veni au tre|uit
22. \enirea |ui
uristos si a pacatu|ui
dez|egare mainte prin
proroci dzisa, iara viind
e|, imparatiia sa ne
giuruiaste
23. |re uumnadzau
de pe fapte|e sa|e
cunoaste
!&
DI VANUL
ce |ca sa-ti ochii lumindze i ale mle rrumste dragastoasa
sa praeti i lucrurile sa-ti slueti. Deci cum nu sint sa ma
indrageti ta eni socotte, nesocotitule: cind lumina soarelui
cu nuori sau cu neguri sa acopere, dzici ca rmea iaste
melanholica sau strista i cu rmea i a ta oie sa strica, i
inca lipsind luna noaptea, calatoriu, cita a primedii rrica porti
i cita eselie i bucurie ai aea macar ceai de s-ari lumina,
ca calea ta a cunoate sa poti nca mai cu dedins, o, rluturatecule,
du-te la cel orb de ochi i intriaba cit iaste dulceata luminii
mle i ce ari da ca sa o dobindiasca i, intrebindu-l pe dinsul,
t-ari spune dulceata luminii mle, i a i tu a ma indragi te-ai
inata, precum ti sa cade sa ma indrageti i sa ma iubeti i
sa-mi multemeti.
Ivteteptvt: Dumnadzau atotputrnicul
nu numai acste lumini au racut, ce i
alta. te acste doaa li-au racut ca dea-
supra capului omului sa lumindze,
iara cea a treia, inlontrul capului. Deci cle pre dinarara -
precum ai dzis - spre luminarea ochilor miei, ca adzindu-le,
pre cel ce li-au racut sa cunosc, i cunoscindu-l, sa nu-l uit,
i precum acstea |totdiauna im luminiadza ochiul, a el de
la mine neparasit sa sa proslaasca, iara nu precum ai dzis,
ca pre tine i ale tale deertari praindu-le sa le indragesc -
caci nebun iaste carele iubte cea in deert. Iara cea din-
lontrul capului lumina iaste socotiala mintii mle
43
, cu carea
de lumini datatoriul Dumnadzau m-au luminat ca a socoti
sa poci. De rme ce raptele cuintului sau sint a de
rrumoase, a de ghizdae, a de luminoase, cu cit el mai
rrumos, mai ghizda, mai luminos a ri! Au nu or aea
osebire cit intunrecul cu lumina taci a i Ioan propo-
duiate ca: Dumnadzau lumina, iara lumea-i intunrec
]Io. 3, 19|. Deci riind tu intunrec, cum nu te oiu uri, i
riind el lumina, cum nu-l oiu indragi ta ce rliu i rara
de minte a ri acela carele mai irtos intunrecul decit
lumina ari iubi Adearat, acela decit tine ari ri mai nebun!
Deci pre dinsul prearrumos, prealuminos tiindu-l, lumina
24. tu daruri|e ce ti s-au
dat, spre |ine, iara
nu spre rau sa te s|ujesti
D I VA N U L
!'
ta ponegriala, negura i miedz de noapte, lipsind lumina,
sa o socotesc, i pre dinsul sa-l laud, sa-l slaasc, sa i ma
inchin i sa-l iubasc, iara pre tine sa te deraim, sa te hulesc,
sa te urasc i sa te ocarasc, caci a lui iaste lumina, |i el
lumina cea adearata, iara a ta, cea stricatoare, i tu eti
intunrecul cel primediuitoriu.
vvea: Bre, hei, om necunoscatoriu,
ine-m ca neparasit de tine sa ridz. Dara
nu te edzi ca i tu in mine i prin
lumina mea imbli i cu dinsa in toate trebile tale te slueti
Si dzici ca lumina n-am
Ivteteptvt: n credinta bine mi-ai dzis
necunoscatoriu, caci de a tale nemica
tiu, iara de le i tiu, precum minciu-
noase sa rie le tiu, iara de sint - dupa al tau cuint -
necunoscatoriu, pentru aciasta sint, caci, prin tine imblind,
imblu ca cum nu a imbla in tine.
Ivteteptvt: O, lume, inca a te intreba portesc: telor ce-ti
cumu-ti iaste oia sluesc ce le daruieti

vvea: Orice ar porti.


Ivteteptvt: Iu portesc autie

.
vvea: Zidiul casii tale pre carele stra-
moul tau racindu-l, rara masura autie
intr-insul au zidit, i mine deminiata sau
mai poimine sa a surpa, i autiia ce
o zidisa stramou-tau intr-insul o ei arla - carea iaste mai
multa decit porteti tu, i a, iata ca ti-am racut bogat.
Ivteteptvt: O, lume, eu portesc mai mult: ca estit i cu
nume mare sa ma rac.
25. Spre pofte|e |umii or|,
mut si surd te fa
2. tea de-apoi
socotste
27. Avutiia a mu|tor
rautati pricina
44

Ia aminte la c sairit a eni intr-alt chip a nteleptului intrebare.

Ispitte nteleptul.
28. Avutiia inmu|tindu-sa,
|acomie crste, din |acomie
zavistiia sa naste.
"
DI VANUL
vvea: lrate-tau sau priiatenul tau are
multa autie i sa tine i petrce roarte
bine, carele nu iaste bine sa rie deopo-
tria i intr-o masura cu tine, ce cu autiia ce ai arlat in
zidiul stramou-tau silte i ra intr-un chip, doara il ei
omori i, omorindu-l, iti ei lua i a lui, i iata ca mai aut,
mai estit i decit toti mai laudat te ei race.
Ivteteptvt: O, lume, eu portesc moii i
moteniri, adeca sate, tarini i ii, ca
mai mult sa ma intaresc i mai slait
nume sa-mi agonesesc.
vvea: Iata ca eu t-am dat autie multa. Du-te la cei ce, de
lipsa, moiile i satele ii ind, i acmu, in mare strinsoare
riind, cu iertin pret le ei cumpara, i intr-acesta chip, iata
ca cu moii i cu ocine te ei race. |
Ivteteptvt: O, lume, eu portesc tirguri i
cetati.
vvea: Iata ca ecinul, sau cel de aproa-
pe al tau, sat i cetate are, carile alti megiiai
mai auti decit tine nu le au, i tu cu
autiia banilor il intreci. Acmu dara,
cheltuiate oarece putin dentru al tau ,sau cu mina altora, i-l
ucide sau il dezradaciniadza, i altul strein nu a incapea sa le
cumpere, i macar di-ari i incapea, sa a tme de tine sa sa
amstece, caci tu eti estit de bogat i de putrnic. Si a,
neadaogind pretul, pre lesne i in cit de putin pret le ei dobindi,
i cu acesta miloc i cetate i tirg ei dobindi.
Ivteteptvt: O, lume, eu dupa acstea dupa
toate, i cinste politiciasca cer i portesc.
vvea: lieteunde intre oameni pasa i ei,
precum ca bogat eti tiindu-te, locul cel mai de sus i capul
msii iti or arata i oricarile adzindu-te, in picioare sculindu-
sa, ti sa a inchina. Iata ca intr-acest rliu i cinste ei arla.
3u. |acomu|
toti saraci a fi
poftste
31. !eagiungndu-i
tarini, sate poftste, iara
mindru| numai e| om,
iara a|tii do|itoace
a fi socotste
32. 8ogatu| scaunu| ce|
mai ina|t ciarca
2v. zavistiia pe frati
omoara
D I VA N U L
"
Ivteteptvt: O, lume, eu decit aceasta, i
mai mare cinste imi portesc i intre
stapiniri sa ma inrednicesc.
vvea: Du-te la uea imparatiasca sau
domniasca ca, pentru numele cel estit a bogatiii tale i mai
irtos i cu putrea autiii, boierie iti or da, i inca i cea
mai de rrunte, pana incit, cu a banilor agiutoriu, i domnie
i craie, macar i imparatie poti sa agoniseti. Iata dara ca
toata cinstea lumii nu-ti lipste.
Ivteteptvt: O, lume, eu cu acstea im-
preuna i imparatiia ceriului oiu sa
agonisesc i sa o motinesc.
vvea: O, dulcele mieu priiatin! Dara nu-ti
agiunge, nici te-ai indestulat ca pre lume
orici-ai portit nu t-au lipsit Au riind tu intr-atita cinste i
slaa, gindesti ca ei mai muri Au asameni-te cu ceialalti
oameni taci ca tine cine iaste Sau cine tie sa potrite Au
doara lipsete-ti cea Dara, bunule mieu priiatin, caci in
multe ginduri i socotle dindu-te, iti izblazneti rirea i
socoteti aclea ce intristare iti aduc Iata, toate cite-ti plac
inaintea ochilor le ai. Lasa acmu dara alte prepuneri, ce numai
edzi, bea, maninca i te eselte, ca cit ai, nici odanaoara
nu le ei siri. |
Ivteteptvt: O, lume, dara eu tiu precum
i altii multi ca mine, inca i mai putr-
nici decit mine, au rost, dara pana la
sirit ce s-au racut te s-au racut im-
paratii persilor cei mari, minunati i estiti
4
. Unde iaste
thiros i trisors Unde iaste Xerxis i Artaxerxis, acetia
carii in loc de Dumnadzau sa socotiia i mai putrnici decit
toti oamenii lumii sa tinea pana intr-atita, cit i cu luciul
marii i cu alurile rurtunii ei rea sa stapiniasca, oamenilor
sai poruncind ca sa bata marea cu toiage i sa o puie in
obedzi, caci i-au stricat podul cel ce preste mare racusa la
bogazul de la lersonisos ,care loc sa chiama acmu Bogaz-
33. 8ogatu|ui
mindru, uumnadzau
vrajmas |ui
34. Si cu |ogatie
si cu raiu| a fi anevoie
iaste, nime a doi domni
a s|uji poate
35. ue esti
inta|ept, in trei vremi
te cumpanste
"
DI VANUL
lisari,
46
i alte lucruri de irtute ci-au aratat Unde iaste
Alexandru marele, Machidonianul, carele nu pentru ma-
rimea statului, ce pentru mari i minunate razboaie i a multe
tari biruinta marele sa numte Si sa nu te mai, pentru
altii echi i minunati a grecilor imparati, intreb, ce pentru
aceti mai de curund: unde iaste tonstantin marele, ziditoriul
|arigradului Unde iaste Iustiniian, cel ci-au acea minunata
i de toata lumea lauda|ta i in toate unghiurile a ratundzlii
pamintului estita zidit besrica, carea sa chiama Sinta Soria
Unde iaste Dioclitiian, Maximiian i Iuliian, tiranii cei putr-
nici i mari Unde iaste 1heodosie cel Mare i 1heodosie
cel Mic Unde iaste Vasilie Machidon i cu riiul sau Leon
Soros i alti imparati putrnici, mari i estiti a grecilor
4
Unde sint imparatii Romii, cetatii ceii de toata biruitoare
Unde iaste Romilos
48
, ziditoriul ei, i altii pana la thesariu
Agust, caruia toate partile i s-au inchinat Si ce sa-ti mai
dzic Unde sint moii, stramoii notri, unde sint rratii,
priiatinii notri, cu carii ieri-alaltaieri aeam impreunare i
intr-un loc petrcere, carii acmu din milocul nostru perira i
acmu sa pare ca n-au mai nice odanaoara rost Acmu dara,
pentru acetia adearat i rara inelaciune sa-mi spui, in ce
chip i in ce rliu s-au petrecut
vvea: Priiatine, in grea m-ai supus intre-
bare: ce, de rme ce ai osirdie a-i ti,
iata ca intru adear iti oiu poesti. 1oti
acetia pre carii ii intrebi dupa acea
de om slaba rire datorie - traiate tu - au murit i, parasin-
du-ma pe mine, -au schimbat locul, dzicind ca or sa traiasca
mai mult aiuri, nu tiu unde.
Ivteteptvt: Dara dupa moartea lor, spu-
ne-m, dintr-atita autie i istre ce-au
aut ce-au radicat i au dus cu sine
vvea: Sa tii ca numai cu o rlega de
pindze inaliti, ca cum ari ri in camea cea de matasa inascuti,
i intr-un sacriiu aedzati, ca in haina cea de purpura mohorita
3. !oartea
sosind, avutiia ce
fo|osste?
37. 0o| ai iesit din
pintece|e maicii, go| te vei
intoarce in tarina
D I VA N U L
"!
imbracati, i in gropnita aruncati, ca in saraiurile i pola-
turile cle mari i desratate aedzati, s-au dusu-sa, iara alta
nemica nici in sin, nice in spate n-au radicat cu sine sa duca.
Ivteteptvt: Bine ca pentru a lor iata i
autie pe dirept mi-ai spus, dara pen-
tru a lor surlete oare cum socoteti sa
rie Si cum sa petreaca in lumea acia
cariia sairit nu iaste Si mai irtos pentru aceasta, ca rara
minciuna sa graieti, oiu.
jvvea]: Acmu dara, oiu sa-ti graiesc i eu dupa a
oastra socotiala
0
, adeca precum socotiti pre cei buni de
raiu, i pre cei rai de iad sa rie motenitori. Deci sa tii ca,
de iaste a, mai multi in iad decit in raiu sa arla.
Ivteteptvt: lai, lume inalatoare, dara la
acesta sirit pe cei ce cum iti place i |
cum iti iaste oia iti sluesc ii aduci i
plata simbriii lor iadul le arati Dara cum nu eti tu amagi-
toare i minciunoasa Dara, au nu-m dzisai tu mai dineaorea
precum ca bunurile tale sirit sa nu aiba Iata dara, au nu
sint autiile tale rum i bunurile tale pra i desratarile tale
pulbere de int radicate, cinstea i slaa ta ocara i deraimare
te ai racut schiptrul imparatului de carele lumea toata,
spamintindu-sa, sa cutremura i cine de a lui catra dinsul
enire audziia, cheile cetatilor sale pana a nu sosi le trimitea,
al caruia autie nu era numar i puterile lui inincire nu
aea, caii i carale lui iuti i multe, calaretii putrnici, pedes-
traii lui tari i cu rier imbracati i armle lor ascutite i
ramae, pururea spre de singe arsare gata, cetatile lui mari
i largi, cu zidiuri inalte i groase, anturile lor adinci i late,
zimtii lor groi i irtoi, dobitoacele lui multe, scumpe i
rrumoase Dara tiitorile lui cle alse
2
ca cu rrumstea
pre alalte a lumii rte sa intriaca Dara iile lui cle cu roa-
da strugurului pline i gradinile cle cu tot rliul de | rloare
de miros purtatoare, impodobite i inrrumtete Dara
38. A tuturor,
sfirsitu| unu|, adeca
moartea
4v
3v. !esocotinta patima
aduce
51
""
DI VANUL
palaturile i saraiurile lui cle minunate i de piatra incolturata
zidite i eruiri de sapaturi iscusite i cu tot rliul de marmure
scumpa ghizda pardosite Acmu dara i pentru acstea,
pentru toate, intru adear i pre amaruntul sa mi le ce li-ai
racut doedeti.
vvea: O, ai de mine, t-am dzis pre-
cum putina-ti iaste cunotinta i prea
multa necunotinta. Dara eu nu sint ina-
latoare, precum tu ma ocarati, ce sint driapta i toate pre
dreptate rac, caci eu oricite am in mine cuprinse, pe toate
ca pe nite rii le tiiu, i precum un parinte carele are multi
rii i le imparte autiia i bunurile sale i dintru dinii tim-
plindu-sa reunuia a muri i a celuia autie iarai rratilor
mortului i riilor lui o imparte, a rac i eu. Si de acstea de
toate de cite m-ai intrebat drept a-ti spune nu ma oiu ruina,
caci nu strimb i rednic de ocara, ce drept i rednic de
lauda am racut. Schiptrul lui altuia l-am dat, autiile i bunu-
rile lui carora n-au silit sa le citige am impartit, puterile i
straniciile lui cu patru scinduri | in a pamintului pintece
li-am legat, caii i carale lui pre cimpuri li-am rarimat, calaretii
lui, pe dialuri i pedestraii lui, pe asuri, hulturii i alte a ceriu-
lui paseri i-au mincat, armele lor rugina li-au topit, cetatile
lui altii li-au rarimat i li-au cu pamintul alaturat, anturile lor
s-au implut cu gunoiu i zimtii cei rrumoi de pustiitate s-au
rasipit, dobitoacele lui, masa intinsa iganiilor li-am racut,
gardurile iilor lui, rocului i strugurii lor, de piciorul strein
s-au calcat, liedzile i pomii lor cei cu roada dulce de toata
sacurea i de toata mina carea n-au razsadit s-au taiat, tiitorile
lui cle iscusite cure cetatii li-am racut, rlorile gradinilor lui,
dgetele streine li-au cules i nasul celui necunoscut li-au
amirosit, palaturile lui salae boaghelor i puhacelor li-am
premenit. Iata dara ca aceasta iaste dreptate: ca cu totii, toate
ale mle daruri sa moteniasca i sa stapiniasca.
4u. uumnadzau sc|im|a
si muta imparatii|e
53
D I VA N U L
"#
Ivteteptvt: Pentru aceasta dara, o, lume
magulitoare, pre mine a ma maguli nu
ii putea, caci eu, precum toate dzstrele
tale ca nuorul i ca umbra nuorului sa
rie, am cunoscut i inca cu|noscut-am ca de oi i pre tine i
pe toata autiia ta agonesi, ce rolos im iaste, de rme ce acel
nepretaluit surlet imi rapuiu Si cu aceasta, in tine i in dzstrele
tale nice odanaoara nu ma oiu nedediui, precum nu ma
nedediuiesc rara de as pre mare a imbla.
vvea: Dara pentru ce pricina i pen-
tru care lucru surletul sa-ti pierdzi Au
doara socoteti ca bunurile i desratarile
mle agonisind surletul iti ei pune
Vedzi dara acmu, o, cinstite priiatine,
ca nu buna socotiala in chiernisala ta pui, ce numai cle ce
spre rau marg gindeti, iara nu i cle ce spre bine ta de ai
gindi in toate chipurile ,pentru carile ti sa i cade sa iai aminte,
nu ai aceasta minte in capul tau purta, ce t-ai aminte aduce
pentru Daid, carile intru atita slaa imparatind i cu oti i
cu autii, dara catra surlet stricatu-i-au cea acste a mle
iscusite dzstre Ba, ce inca i imparat i proroc i dupa
moarte i sint au rost i raiului s-au inrednicit. Pentru
aceasta dara, de rme ce intelept te numeti, lasa-te de a
mai hulirea inrramtaate podoabele a dzstrelor mle, caci
nu numai Daid ce i altii multi| imparati bogati, cinstiti,
mari, tari i estiti, carii toti cu ale mle de indragit podoabe
riind imbracati sa purta, i din pricina acestora nice citu-i
negru supt unghe scadre de binele surletului lor nu s-au
atins, ce, precum mai sus t-am pomenit, imparatiii ceriului
s-au indestoinicit.
Ivteteptvt: Audzi tu, nesatioasa de a uci-
derea ale oamenilor surlete, lume! Acste
izoade carile tu mi le arati eu de multe ori
i de multa rme li-am ispitit i li-am
41. |umea agonisind, in
mare primejdie spre
a suf|etu|ui piiardere esti
42. tu unii carii, imparati
si |ogati fiind, imparatiia
ceriu|ui au agonesit,
nu te simeti
43. |umea pre mu|ti, in
mu|te |unatati intemeiati
fiind, |a mari ne|unii
i-au intors
"$
DI VANUL
cercat i roarte primeduitoare li-am arlat. Ini adu-ti i tu
aminte pe acest laudat Daid imparat i proroc odata, la ce
stepana ,cu ale tale lumeti rapte ingruluindu-sa, l-ai adus.
ta nu numai caci i sa scurta iiata, ce inca in loc ce era sa
motiniasca raiul, gheena il inghitiia. Si aceasta era cind cu a
ta indemnare - o, de rau oitoare a omului, lume! - pe Virsa-
iia, muiarea lui Uria letteus, spre curie luasa
4
. te numai
cu atita a haladuit din latul tau, caci indata-ti cunoscu spurcata
indemnare i au inceput a sa marturisi ,dupa doada lui
Nathan prorocul, i a dzice: Miluiate-ma, Dumnadzau,
dupa mare mila ta, cace rara lgea mea eu o tiu, |i pacatul
mieu inaintea mea iaste pururea ]P.. 0, 1-2, 4|. Si inca
mai prin ispita tiu, caci iarai cu acela ce te laudzi proroc
Daid, t-au dzis: Deertarea deertarilor i toate sint derte
]ct. l, l|

adeca tu eti deartare i lucrurile tale deertari. Si


inca mai audzit-am ci-ai lucrat aceluiai proroc prea intelept
Solomon riiu ca, dupa atita ce de mare catra Dumnadzau
aea lasca, cit singur gura cu gura catra sine au grait, apoi
pe urma iarai de tine nebunit riind cit calcind dumnad-
zaiasca porunca, remei i rte de niam strein intre tiitorile
sale au luat. Atuncea dara, pre acel minunat intru inte-
lepciune, ale tale desratari i cu rrumstea muieriasca im-
preunat riind, din intelepciune in nebunie, din curatie in
spurcaciune i din dreptate in strimbatate i din sint pacatos
l-au premenit, cit i capite bodzilor, de mini de om racuti,
au racut
6
. Acmu dara, de rme ce tu pana intr-atita cu ale
tale mesteruguri a race putui i pre acel intelept, carele de
singur dumnadzaiescul nespus rost intru intalepciune ru
laudat, intru credinta a aceluiai Dumnadzau a sa sminti il
racui, dara pe mine, saracul, carele nu dintru intelepciunea
lui o parte sau a treia parte, ce nici a miia parte dintr-o cirta
a intelepciunii lui am,|cum nu ma ei ademeni Si cum nu
ma ei, precum t-a ri oia, premeni ta ai de tot pre acel al
mieu ziditoriu i de iata-m datatoriu Dumnadzau a-l uita ma
ei race i pre acela ce-au racut ceriul i pamintul, marea i
D I VA N U L
"%
toate implerile ei sa parasasc, i aurului, argintului i lucrurilor
a minulor omeneti sa ma inchin i cu ale tale ,prin desratari,
mincari i bauturi mai irtos pintecele a-mi ri Dumnadzau sa
priimasc. Pentru care lucru, rericitul Pael tare i irtos a ma reri,
rrumos i minunat ma inatind oprte ]itip. 3, 19|.
vvea: O, prostatecule oame, dara iarai
te abati din driapta i buna socotiala Dara
ce socoteti, au doara ca cu dzstrele mle
impodobit i cu autiia mea inautit i
imbogatit riind, surletul iti ei piiarde Si
nu tiu ce-mi spui ca cu ale mle de nehulit
cuioasa desratari te ei inchina bodzilor.
O, minunat lucru de mare a ta nepricpere i de grosimea a
timpirei mintii tale! Dara n-ai cunoscut ca cu multa autie, cu
multul rolos surletului tau ii race tu autiia poti zidi besrici,
manastiri, rintini, poduri, cu autiia poti|scoate robi, a plati
datornici, cu autiia poti a milui, a intari pe cei slabi. Si mai
irtos n-ai citit ,au poate ri ca eti neinatat, rivta criptvra, ca
imparatiia ceriului iaste roarte iertina taci o ramie doi
bani numai in gazorilachie aruncind, imparatiia ceriului
-au cumparat ,Matb. gla. 2,. Acmu dara, cum nu iaste
rericita autiia mea i cum nu ii ri tu nebun de nu ii sili a
o agonisi, de rme ce i surletului, i trupului indamina i
bine iti race
Ivteteptvt: Ah, lume linguitoare, cum te
spre a mea amagire lingueti! Iu, ma-
cara ca adearat ,dupa al tau cuint,
de carte neinatat i prostatec sint, insa
pre cit in putinta mi-au rost, rivtete criptvri am cercat i
iarai intr-acea sinta i adearata criptvra arlaiu unde dzice
ca un oinic, pre Domnul lristos intrebind, dzisa: Bunule
inatatoriu, ce oiu race sa motenesc imparatiia ceriului
]Mt. 19, 16 i urm.|. Bunul inatatoriu buna inatatura i-au
dat: sa sa pazasca i sa sa reriasca de toate de clea ce
44. |re mu|ti audzind
ca cu avutiia raiu| mosie
au cumparat, cu aceasta
pricina avutiia nu iu|i, caci
ce|or mai mu|ti iadu|
|i-au cistigat
45. Adaogindu-ti-sa
avutii|e, inema sa nu ti
sa impietreasca
"&
DI VANUL
praila i lgea oprte, sa tie i sa raca toate aclea carile
lgea i praila a race indiamna i poruncte. Il au raspuns
precum acstea toate sa arla pazindu-le | i tiindu-le, dzicind:
Acstea din tinertea mea li-am pazit. Atuncea, Domnul,
acea deplin i-au aratat trebuinta, dzicindu-i: Du-te de inde
toata autiia ta i o da saracilor. Atuncea mielul, riind cu a
ta dragoste deprins i cu a ta inalaciune cuprins, rau sa
intrista i cumplit sa mihni i mai irtos te asculta pre tine,
o, rdnica de hula lume, decit pre dascalul pre carele,
precum iaste bun mai denainte il marturisisa, i a cu rrinta
oie, trist intorcindu-sa, porunca cea buna a didascalului
celui bun a o race cu greu ii ru. Dara aceasta pentru ce Au
nu caci era cu tine i cu desratarile tale deprinsu i spre
portele tale cu totul impinsu Si a, mai tare cu autiia au
inchis i au pierdut, decit au dechis i au agonisit imparatiia
ceriasca, i pana intr-atita de strimta i de aspra i s-au racut,
cit mai pre lesne sa rie camilii a intra prin urechile acului
decit lui in ]im|paratiia ceriului. Pentru aceasta dara ma tem
ca, nu ca saraca banul oiu da, ce ca bogatul, cind il a cre
cinea, ma oiu intrista. te nici cu aceasta nu ma ii inala,
caci nu-ti portesc bogatiia ta.
vvea: Acmu dara, tu nicicum nu ma
iubeti |
Ivteteptvt: Ba iubasc, precum ti-au iubit
i rericitul Daid, ca te precum temnita
sa rii socotiia. Si iarai ca Daid, lui Dumnadzau atotputr-
nicul cu smerenie ma rog, dzicind: Scoate, Doamne, din tem-
nita surletul mieu, a ma marturisi numelui tau ]P.. 141, 10|.
vvea: Dara ca acesta cuint mai mult spre urire i de-
raimare decit spre dragoste i lauda iaste. nca im dzici ca
sint i temnita, dara pentru aceasta intru adearat ine-mi
sa ridz de intunecata orbirea ta. Dara nu ma edzi cit de
larga i lata, luminoasa i rrumoasa, cuioasa i dragastoasa,
o, sarace Pentru aceasta intriaba pe cei ce ed in temnita i
4. |umea
temnita, si pentru ce
sa sa iu|asca?'

P. Berchorii Repertorivv vorate, V, 1: ... vvvav. ;...) e.t tavev carcer .piritvvv et avivarvv.
D I VA N U L
"'
inchisoare, sa-ti spuie ce iaste inchisoarea temnitii i slo-
bodzeniia mea.
Ivteteptvt: Adearat, dupa a ta nebuna
socotiala i precum ti sa pare, eti larga
i lata, insa spre a racerea rautati, iara
nu bunatati, luminoasa i aratoasa a
lumina i a arata cararile cle strimbe, arsatoare de singe i
pierdzatoare de surlet. Dara dupa a mea socotiala bine pricep i
rrumos cunosc ca pre cit poti, pre atita sileti ca prin aceasta a
ta intunecoasa lumina cu slo|boda oie i desrrinata pohta
a imbla sa ma raci, i a, deodata cu a ta lumina, intunrecul
nebuniii sa ma cuprindza, in periri sa ma arlu i in bezcisnicie
in ci rara de sirsit sa ma cumplit chinuiesc.
vvea: Vai, ai, cum a te pricpe nu
poti, i pre acetia ce in mine slobod
lacuiesc cum sint de rericiti i in toate
biugiti, a cunoate sa te inredniceti
i lor a te obti sa te neoieti!
Ivteteptvt: Ba minti, ralnica i minci-
noasa ce eti, caci inteleptul nu pe cela
ce iaste in tine, ce pe cela ci-au ieit din
tine rericte i inca i mai rericit cela ce
inca n-au enit in tine! Si nici cu aceasta a ma doedi ei putea.
vvea: O, blastamatule, ticaitule i ne-
mica cunoscatoriule! Dara patriiarii,
prorocii, apostolii, mucenicii i alalti
sinti, au nu cu totii in mine au lacuit
Au nu cu totii cu mine s-au sluit Dara de rme ce aceia
cu totii sa numasc rericiti, pre carii eu in mine, ca intr-un
sacriiu, ca pre nite odoara scumpe i-am pazit, caci tu atitea
de mine nerdnice cuinte imi graieti i necuioasa ras-
punsuri im raspundzi |
47. uesfrinata voie
suf|etu| spre moarte
rapste
48. |n |ume fericire
nu iaste, nice |umanu|
fericit
4v. |ericit care|e
cu |umea nu s-au
amestecat
57
5u. ureptu| nu sa
va c|ati de orice i s-ar
intimp|a
#
DI VANUL
Ivteteptvt: Ai, ce latratoare i de minciuni
spuitoare eti! Dara tu, pre aceia ce-s mai
sus pomeniti sinti au din tine sa rie rost
ii socoteti Au cu tine sa sa rie sluit
gindeti Dara ca ei - o, rericitii! - intai de tine i de dulcetile
tale lepadindu-sa, al rericirii titul -au agonisit i acei intru
pomenire de trei ori rericitii nu numai de tine, ce i singuri de
sine s-au lepadat, porunca bunului lor inatatoriu pazind, unde
dzice: tine a sa ie dupa mine sa sa lepde de sine ]Mt. 16,
24| i pana intr-atita te urisa ca cind le dzicea cinea ca or sa
moara, adeca sa iasa din tine, atuncea bucurie nespusa i
nepoestita le eniia i pre linga acea rericita nu in zadar bucurie
ori rie ce rliu de cumplita, otraita i nemiloasa moarte in
sama nu baga, ce unii intrind in roc, ca cum ari intra in roaa,
altii intrind in ger i in ghetu, ca cum ari intra in caldura i
in reredeu, altii cu ine de bou batuti, ca cum ar ri cu daruri
daruiti, altii de coadele a cai sirpi i nemoliti, cu iute alerga-
tura tiriiti i pre a ulitilor pietre spircuiti, ca cum ar ri in
primblari i priliti imbla i a altora, a multi, alte |multe
rara masura cumplite i nesurrerite pedpse patimiia. Si
pentru acstea nemica nicicum sa scarandaiia, ce mai irtos
cu draga inema i sal surlet catra dinsale ,adeca catra
munci, alerga. Si pentru ce a Pentru ca cu un ceas mai
inainte din tine sa iasa i la tnchiul cel ce din a lor cuconie
a agiunge siliia sa agiunga. Aidirea sahastrii ,o, norocitii,
ca partea cea mai buna -au ales,, carii pentru a ta de urit
uriciune prin stranici munti, rara de sotii, singuratecii numai
rugind i prin gaurile adincelor irtoape intr-un loc cu
iganiile eninate i cu riarale cumplite a petrce ascundzin-
du-sa. Si pentru ce aceasta Pentru caci bine socotira ca mai
cumplita, mai ramae, mai eninoasa gadina decit tine nu
a ri i mai irtos ca urita i, de tot intregul cu mintea, hulita
ta grozaie sa nu praasca, carea slabilor de rire, trupetilor
ochi, oarece rrumste a aea sa pare, cu carea cei mai multi,
prin amageala necunotintii, rau sa amagescu. Iara ei ,o, de
51. ue |ume
|epadindu-te, titu| fericirii
vei agonisi
D I VA N U L
#
tot rostul de trei ori laudati, mai bine prin gauri a lacui, de
roame a muri i de ste a sa topi au ales decit in tine a lacui, cu
bunurile tale a-i petrce i cu desratarile |tale a-i sminti
nepretaluitele sale osrintite surlete
8
. Pre carii tu, o, cleetitoare,
nebuni sa rie rost ii cu birrala numeti. La a carora nebunie, cu
totii cu osirdie lui Dumnadzau sa ne rugam, ca i pre noi partai
sa ne raca i pre noi nebuni i rara de socotiala sa ne socoteti.
vvea: Mult ma mier de ce ruledzi i
de ce bloorati graind in deert Acmu
tu ei sa dzici precum ca aceia ce de
mine sa liapada petrec un bine sau
arla reun rolos Oh, dara ca iarai ca
ma mir i ma minunedz, oi dzice! Si eni ia aminte ce oiu
a te intreba: dara un om carele intr-un munte pustiiu lacuiate
i intr-o gaura de balaur sau intr-o petera de leu, sau de urs, sau
de pardos ietuiate, oare ce rliu de petrcere a sa raca Si
ce rliu de cust a sa custe Sau ce chip de traiu a sa traiasca
Pururea in racnetile leilor, in mormaiturile urilor, in uie-
retele balaurilor i a erpilor neprestanno, ca sa nu dzic
neparasit, groaza i rrica cumplitelor iganii - sau sa le dzic
dihanii - purtind i cutremurindu-l ara rierbintiala i pri-
pacul rierbindu-l i cocindu-l, iarna rrigul i gerul racindu-l
i inghetindu-l, roamea leinindu-l | i hemnisindu-l, stea
aprindzindu-l i topindu-l i de a i cea de mincat sau de
baut arla, doara radacina ierbii i apa din borta copaciului, pre
carele nu el le maninca sau bea, ce iale pre dinsul topasc i
siresc. Deci aceasta tie intalepciune de sa pare a ri, mare
nebun eti i in numarul celor rara de minte sa te socoteti.
Ivteteptvt: Ah, ratarnica i pulbere ce eti,
lume! Dara cadz bine tii tu ca dra-
gostea pe toate inince i biruiate
]1 Cor. 13, 13|. tarea in inema unuia
ca aceluia intrind i cuprindzindu-o,
adeca cea deplin i adearata dragoste, toate aclea carele
52. tu po|te|e
|umesti deprinzindu-te
dumnadzaiesti|e porunci
gr|e iti vor parea
53. Adevarata catra
uumnadzau dragoste, ce
poftste acia i sa
daruiaste
#
DI VANUL
mai sus mi le-ai pomenit cit sint de rle, cumplite i de
stranice, toate in blinde, bune i in placute sa intorc.
tind rlamindzte i insatoadza, prin adearata i deplina
dragoste de toata hrana dulce i de toata bautura buna sa
indestulit satura, pripacul cel rierbinte i ardzind palitoriu i
gerul cel iute i rama inghetatoriu, in intul cel ce primaara
in razarsatul zorilor surla sa intoarce i spre a trupului i a
carnii slabului om spre indemina sa primenesc, ginganiile,
iganiile, rierile cle |ramae i cumplite blinde i domolite
i sa rac, cit i picioarele ii saruta i inca i sluba ii rac
9
, i
pentru ca sa intr-un cuint dzic, toate aclea ce impotria i
rle sint, urmatoare, ascultatoare i bune sa rac. taci ca acel
deplin bine ,adeca Dumnadzau, cu dinsul pururea iaste, i el
de rata riind, nice una ii lipste.
vvea: Dara in mine ce ei cauta i
nu ei arla Sau ce ei porti i nu ei
gasi Ini praste toate tircumstantiile,
adeca impregiurstarile mle: tirgurile
cle norodoasa, cetatile cle irtoasa,
satele cle dse, iile cle roditoare, tarinile cle de biug
datatoare, gradinile cle cu rlori rrumoasa, liedzile cle
cu pomaturi dragastoase. Ia aminte saraiurile cle mari a
domnilor, a boiarilor, socotte palaturile cle inalte i
desratate a crailor i a imparatilor, prate ulitile cle late
i cu piatra cuptuite a cetatilor i a tirgurilor, ia sama
autiilor i a lucrurilor scumpe carile intr-acstea sa arla.
Dara pentru alalte in mine, ce sint nepoestite, cununi de
daruit i pe cela ce rara indointa im slute | de impodobit,
precum sint petii marii, piticii parielor, rierile i toata
dihaniia pamintului, pasirile ceriului i alalte cu carile dum-
nadzaiescul cuint m-au implut i a lui mina sinta prin
mine, prin rrumoasa sa zidire, li-au impratiiat! Si mai irtos,
o, brudatecule, prin a mea pricina i prin milocul mieu, tu
cu dinsale sa te slueti i mincind, bind, desratindu-te sa te
eseleti, i binele mieu cunoscind, cu tot surletul sa-mi
54. 0mu|, imparat
peste toate |ucruri|e |umii,
insa toate in c|ip de za|og
ii sint date
u
D I VA N U L
#!
multameti. Dara, o, sarace, Solomon au n-au mai intelept
decit tine rost Si el inca aceasta inata, caci numai aceasta
iti a raminea.
Ivteteptvt: O, cursa i lat prin intunrec
intins, dara au nu cunosc eu ca toate
acstea ce mi li-ai pomenit i ai tu
singura unor pomi te asameni, carii pe linga lacul unde
odanaoara au rost Sodomul precum sa sa arle sa poest-
te tarii decit alti pomi ai lumii precum mai rrumoi, mai
umbroi i mai cuioi sa rie sa poestte, iara ispitind cinea
a cerca, inlontrul lor putregaiu i in poamele lor putregiune,
pliaa i amaraciune arla
61
. te insa tu mai cumplita i mai
otraita amaraciune porti, caci poamele a pomilor acelora
|gustul amarasc. Iara a ta otraa, gustul indulcind, adeca
pohtele trupului placind, surletul omori i otraeti. Pentru
care lucru tuturor de strigat iaste: O, lume, ce eti miiare
amestecata cu riiare
62
.
vvea: Mult stau i de a ta scurta i
proasta minte ma mir: cum i in ce
chip miiare amestecata cu riiare a ri
imi dzici Dara pre carii reodanaoara
ai audzit sa dzica: o, ca di-ar muri!,
numai pentru uritul lumii la, tiu ca ei, precum multi sa
arla i pre multi ai audzit, sa dzici. Dara tiu pentru ce. Nu
doara ca pentru raul mieu, ce pentru a lor de crieri putina-
tate, necunotinta i a putintelue oarece bintuiale nerabdare
i nesurerire. Iara cel intreg cu crierii i copt cu mintea, aceasta
nice odanaoara dzice, nici reodata pomente. Oare carele
iaste acela ce -ar uri mamca - sa nu dzic maica - caci, precum
t-am i mai dzis, eu pre toti ca pre nite rii ii tiiu, ca pre nite
prunci ii aplec i ca pre nite cuconi ii griesc. Si intr-acesta
chip eu pre dinii socotindu-i i de tot raul rerindu-i, oare in
ce chip, in ce rliu i cine ar ri acela ce ari de mine a sa desparti
rea - caci eu tuturor i in toate buna i blinda | sint - i de
55. uu|ceata |umii,
otrava suf|etu|ui
5. tu |umea,
precum vreodata
adevarat prietesug vei
|ega, nu gindi
#"
DI VANUL
bine, cine a sa dezlupi ari porti Si de rme ce-i iubasc, iata
dara ca le sint priiatin - i care ari ri acela ce ari rea de
priiatinul sau sa sa instreindza Nime! Iata dara ca de iubit i
de indragit sint.
Ivteteptvt: O, cum i in ce rliu precum
ma iubeti mi te arati i inca tu singura
pre tine - dupa a ta greita socotiala -
precum sa rii de iubit te doedeti Dara
adearat ca a tot omul a ti i aceasta a cunoate sa cade, caci
prieteugul tau unor talhari sa asamana, carii latinte fitete.
tatrove. sa chiama, adeca talharii carii in chip de priiatini pre
calatorie drumatului sa arata, i ca cum ar ri oameni buni, cu
cuinte dulci pre calatori tumpina i cu dinsul impreuna la cale
toarai sa rac, insa cercindu-i rmea, ca indamina cadzindu-
le, pre saracul cel rara tire calatoriu i cel pentru dinii rara de
nice o paza margatoriu sa-l uciga i sa-l prapadiasca, i a
rmea i locul arlind, rara de mila arsare de singe racind, pre
saracul, ca pre un mieluel rara de ina, mortii i peririi il dau
63
.
nsa acei talhari tot mai buni decit tine i tu mai rea decit dinii,
caci ei trupul, iara tu surletul ucidzi. |
vvea: O, ai de mine i de mine, cum
talharilor, ucigailor i oamenilor rai ma
asameni! Dara cum i in ce chip i eu
nebunilor i celor lipsiti de minte nu
te oiu potrii Dara iani socotte:
oare eu ca acei talhari rac taci talharii
silesc ca pre om de toate de cite are sa-l lipsasca i sa-l
pustiiasca. Dara eu nu a, ce pre cei ce in mine lacuiesc cu
de toate ii imbiugesc, ii inmultasc i nici una a le lipsi silesc.
Ivteteptvt: Adearat, acest suptire i de
multi oameni necunoscut meterug, de
la sirine ,acestora moldoenii rte de
mare le dzic, l-ai luat, carile, cu ale sale
57. |umea, maica
rautati|or si gazda
ta||ari|or iaste
58. |umea decit
ta||arii mai rea, caci
ta||arii trupu|, iara
|umea suf|etu|
ucide
5v. |ofte|e |umesti
ca sirini|e, pre om
adormindu-|,
i| iniaca
D I VA N U L
##
rrumoase, cuioase i mingaioase iersuri, pre saracii de
corabiiari nebunindu-i ii adormu, i a - precum spune
rabula - eale in corabie sarind, ii imbrataadza i in rundul
luciului marii arundindu-i ii coboara i rara ste ii iniaca
64
.
te tu, decit sirinile tot mai de rau racatoare, caci eale trupul,
iara tu surletul ineci. nsa intaleptul calatoriu ce race i irtos
urechile sale astupa, ca nu cuma glasul sirinelor audzind sa sa
atipasca, i a prin a lor cintece, ca cind n-ari | audzi cintece,
trce, i dintru acea de iiata primeduitoare meteruguire cu
amageala scapind, rara poticala haladuiate. ta aceluia dara
intalept i bine socotitoriu calatoriu i mie a race i, ca dinsul,
a ma pazi roarte mi sa cuiind cade, ca in tine lacuind, ca
cum n-ai ri in tine sa ma socotesc, i cu aceasta de ale tale in
diuri, in chipuri de amagle, sa ma scutesc.
vvea: De rme ce cu aceasta soco-
tiala te slueti, cu buna sama bine sa
tii ca prostatec eti, caci eu nemarui
reun rau a race silesc, nice spre prime-
diia sau spre perirea cuia ma neoiesc,
ce mai irtos tuturor in toate, tot binele, indamina i toata
lesnirea inoiesc i neoiesc, precum toti intaleptii miei
aceasta marturisasc. Nemarui ratarnicesc, pe nime amagesc,
pre nime urasc, pre nime din nime izgonesc, ce tuturor
bine le portesc
6
i pre toti, cum pre cei mari, a pre cei
mici, in ce chip pe tineri, intr-acel chip pe batrini, ca pre
nite rii, cu mare dragoste cuprindzindu-i, ii imbrataedz.
nsa nu ca sirinele precum ,pre pizma, dzici tu, nici ma-
gulindu-i ca sa-i inec, precum ,pre strimb, rau graieti tu,
ce, precum un bun chiernisitoriu | parinte, precum pentru
cel dintai nascut riiu a-l crste silte, a pentru cel mai pre
urma nascut sa neoiate, ca i pre acela mare crescut a-l
edea pohtte. A dara, i eu pentru toti riii miei neointa
puiu, ca orice ari cre i orice ari porti, nemarui intru nemica,
nemica cea sa-i lipsasca. te de ma pintru aceasta dara tu
inelatoare i de rau oitoare socoteti, precum putin eti la
crieri tot omul sa tie.
u. 1oate indemanari|e
fii|or veacu|ui acestuia,
desrte si vrdnice
de ris
#$
DI VANUL
Ivteteptvt: Adearat iaste acesta al tau min-
titoriu cuint, caci i riilor eacului acestuia
,pre carii tu rii ii numeti i ei pre tine
maica te au i de bine racatoare precum
sa le rii, inelindu-sa, te socotesc,, nemica a le lipsi i cu toate
imbogatiti i indestuliti a ri li sa pare. te, precum eu socotesc -
i nu numai eu, ce tot intregul la minte a a cunoate - ca nu
de tot binele i de toata autiia sa rie biugiti, ce mai irtos de
toata saraciia i de tot raul sa rie cuprini. Si cu adearat i
roarte rara de gre, tot omul sa tie ca acelora ce tu riii tai ii
numeti i precum toate bunurile i toate autiile le daruieti,
ca nu bogati, ce mai irtos saraci, nu in bunatati mari i de
toate satui | ce mai irtos mseri i rlamindzi, precum au
cintat Daid ]P.. 39, 23|. Iara daca socotiala cea intreaga i
chiernisala cea buna a ti i a pricpe ii pohti, aceasta
iaste: ca tot cela ce a rugi de tine i sa a reri de tot binele
tau i cu toata inema i cu intreg surlet pre Domnul a cerca
nu sa a lipsi de tot binele ]P.. 33, 10|. O, asculta-ma, lume, ca
cu cit oiu ri in Domnul de sarac, decit tine i decit toata autiia
ta sint mai bogat, i de Domnul tiindu-ma cit oiu ri de
slab, decit tine i decit toata putrea ta sint mai irtos,
precum inata rericitul Pael ]2 Cor. 12, 9|.
vvea: O, nepriceputule i in toate ti-
caitule! la-ti in minte i-ti pune in
socotiala tariia i irtutea, marimea i
putrea iubitilor miei rii, carii cu mine
sluindu-sa, cu de acste nepretaluite
cununi i-am incununat i cu inrrumsetate coronne i-am inco-
ronat, pre carii tu, cu a ta rea i proasta socotiala, saraci i
mseri ii socoteti, slabi i neputincioi a ri ii numeti. Au
nu unii Arrica, Asiia i Iropa i, mai bine sa dzic, toata a
pamintului ratundzala i acestor pomenite parti autii au
agonisit Au nu unii ralca leului | au despicat Au nu altii
marea cu lantue de rier au legat Au nu altii muntii esuri
au racut Au nu unii apele din girlele lor au abatut, carile
1. \ai ace|uia care|e
ceva decit uumnadzau mai
|un a af|a cearca
2. 0mu| in voia
|ui |asat, care|e mai sus
sa va sui, mai cu grea
cadzatura va cadea
D I VA N U L
#%
prea adinca adincime aind, la trcerea lor nice genunchiul
omului sa nu sa ude li-au racut i din mari mici, din adinci
neadinci li-au premenit
66
Au nu unii minunate i nepoes-
tite cetati au racut i cu de zidiu inaltime i grosime prea
groasa i prea inalta li-au incungiurat i li-au intemeiat Au
nu altii cetati mari, tari, putrnice ca acstea in clipala ochiului
li-au rarimat i zimtii cei inalti cu tarna temeliii i-au amestecat
Si ce sa mai laud i sa le spuiu minunele lor catra un nepri-
ceput ca tine taci de a i tacea eu, macara eale singure ale
lor preste minuni minunate rapte sa arata, i prin ochiul i
urchea a tot omul sa poarta, precum i alte ale lor ,a riilor
miei adeca, in multime nenumarate i nemasurate puteri i
bogatii, carele, de nu le poti cu ochiul prii, du-te la cei
echi i la cei noi istorici, ca de toate i toate deplin iti or
arata cite minunate i slaite au racut i au desracut. |
Ivteteptvt: n mare marime a mirarii mi-
rindu-ma i uitindu-ma stau. tu ce
cintece, cu ce laude, cu ce slaa oiu
cinta, oiu lauda i oiu slai pre acel
suptire la minte, iscusit la socotiala i intreg la chitiala zugra,
carele de cit toti intai aiae rorma i chipul autiei riilor tai au
eruit i adearat o au zugrait. O, rrumoasa, intreaga i
decit simceaoa briciului mai ascutita i mai iute minte, ca
roatei prin osie inirtitoare o au asamanat. Si adearat dara
i, dzau, roarte rara minciuna, adearat. ta precum partea
roatii cea dedesupt sa suie in sus i agiungind in milocul cum-
panirii ,unde, de nu mult, macar citaai putintica rme a sta
s-ari cadea,, nice minuta macar nice cit ari clipi ochiul nu sa
zabate, ce din cumpana milocirii, spre in al giosului parte
cu mare rapegiune sa poirnte i a partea carea mai
dineoarea o edeai suindu-sa in sus, acmu i mai intr-acel
ceas o edzi cuborindu-sa in gios i partea carea era in
milocul cumpanirii ceii deasupra, iaste in milocul cumpanirii
ceii dedesupt. Si precum ochiul a roatii sama cind sa suie,
cind sa pogoara i cind race o inirteire a lua mai nu poate, |
a iata i irsta ietii riilor tai, cind sa nate i cit traiate, ce
3. \irsta si norocirea
|umii, ca roata cind sa
invirtste
7
#&
DI VANUL
race i cind moare, minte a pricpe mai nu poate. Si precum
partea rotii carea de la pamint s-au, in sus suindu-sa, sculat,
iarai in gios pogorindu-sa, de unde s-au sculat sa suppune,
a i riii tai, de in pamint ieind, iarai prin mai nepriceputa
rme, iarai in tarna lor sa intorc. Si pentru putintelue a
putintica rme dearta i rara rolos dezmierdare grozaa,
in scurta rme mor i sa trec. Si mai irtos adearat de
plins i de tinguit iaste ca, dupa iata rara de rolos, murind
cu trupul, mor i cu surletul i al gheenii nestinsului roc
motenitori i lacuitori sa rac. Iar eu, o, lume, celui de toate
darurile desairit datatoriu domn riiu riind, innoisa-or,
ca a hulturului tineretele mle ]P.. 102, |.
vvea: O, sarace oame, cum maica min-
ciunelor i izor de cuinte derte te
racui! tum lucru ca acesta a ri sa poate
ta eu sint de 20 de ani, de cind sint
de stapinul mieu racuta i pana acmu citi oameni i citi rii a
oamenilor au enit in mine, nice a unuia tinertele sa sa
innoiasca am adzut, nice batrini sau la irsta batrintelor |
iind, iarai tinar sa sa raca i la irsta tinertelor sa sa intoarca,
am audzit, ce doara numai pe tine de-mi a ri a te edea.
nsa, pre cit socotesc, nici tu ei ri mai di-a rirea sau mai
harnic decit alalti oameni, carii de atitea mii de ani, atitea
nenumarate mii de oameni s-au trecut i citi acmu inca ii
sa arla. Si sa dzici ca poate sa rii i tu mai de-a rirea i mai
harnic decit citia, dara intr-atita soma de oameni, oare cum
reunul sa sa mai ca tine arle i sa i sa innoiasca tinertele i
din slab tare, din batrin tinar sa sa raca te numai precum
mai sus t-am dzis, ca tu maica minciunelor i izor basnelor
te racui. taci bine socotesc i adearat tiu ca i tu macara
cu cea mai mult decit alti oameni nu ei ri.
Ivteteptvt: Nu a, ratarnico, nu a, ce
precum praul inaintea intului ]P.. 1,4|,
a minciunoase minciunele cuintelor
tale inaintea ]cu|intului ce-am dzis,
4. !u intr-acesta veac,
ce in ce| viitor viata a ti
sa |ungi si|ste
8
5. \iata vcinica svirsit
n-are, nice din |atrin
tinar, ce din pacatos drept
a te face, nevoiaste
D I VA N U L
#'
adeca inaintea adearului. Si adearat cuintelor mle, ca
nu de la mine, nici din singura mintea mea am dzis ca mi sa
or innoi ca a ulturului tinertele, ce mai irtos piri tie i
martur mie pre dumnadzaiescul parinte Daid ]P.atvvt
102,|. Si ia dara in minte i pune in urechi|cuintele mle,
ca cace am dzis ca: sa or innoi tinertele mle, nu numai
a mle ,macara ca pacatos sint, numai acia nedde trag,
ce a tuturor aleilor lui Dumnadzau. Nici am dzis ca: s-au
innoit sau: sa innoiesc, ce am dzis ca: sa or innoi i
aceasta crede i cu buna sama a a ri, nice tinertele prin
de-a doa oara intoarcerea dzilelor, ce prin bune i surletului
rolositoare rapte sa or innoi, iara nu in eacul sau imparatiia
ta, ce in eacul i imparatiia ceriului, unde surletul omului,
prin bunatati intinerindu-sa, nice odanaoara a mai im-
batrini. nca de-ti ei aduce aminte de a Domnului cuint
unde dzice: tinstte pre tata-tau i pre maica-ta, de ei
rea sa rii iu mult pre pamint! ]. 2, 12|. Iata dara ca
bunele rapte nu numai in cela eac ce-i rara sririt, ce i
intr-acest cu sririt, iiata lungte i tinertele innoiate. nsa
mai irtos noao nu tu, ce ceriul moie ne iaste.
vvea: Dara cum iti oiu dzice sau cum
te oiu socoti sa rii cu minte intriaga,
sau cum cu cei intelepti te oiu numara,
de rme ce lucrurile spuse i neadzute
credzi i pre cle iitoare i riitoare te
sprieneti i pre cle carile ce sint cum sint | i cind or ri
necunoscindu-le le marturiseti i prin intunrecul necu-
notintii i netiintii te nedediuieti taci eu cite t-am grait,
cite t-am spus ti li-am i aratat, i cum alor mle cuinte nu
te incredintedzi, ce celor riitoare, neadzute, neaudzite i
nepricepute te bizuieti ta de ai ri proroc, a dzice: Acesta
iaste proroc i cunoate cle iitoare! Dara de rme ce
proroc nu eti, iata dara ca eti un om ca i alalti oameni, i
de rme ce eti ca i alalti oameni, iata dara ca cle riitoare
nu pricepi. nca imi spui ca la sriritul eacului acestuia a ri
. !u c|ea ce trupu|
vde, ce c|ea ce suf|etu|
privste, ace|ora
nedejdiuiaste
$
DI VANUL
a i a i tu nu numai cle de la sriritul eacului, ce nice
miine, nice mai apoi ce a ri i ce sa a lucra nu poti a ti
69
.
Iata dara ca tu, cu aceasta minte purtindu-te i cu aceasta
socotiala sluindu-te, mintea ta iaste in int i socotiala in
nuori, de rme ce toata neddea i toata credinta ta in
cle iitoare i-n cle riitoare pui. Acmu dara, lasind pizma,
ino la mine. tauta de edzi, ia aminte i pricpe ca toate
ale mle sint adearate, ca nu numai caci eu iti spuiu, ce i
de altii intelepti a sint marturisite, caci toate cite t-am spus,
iata ca i denaintea ochilor | ti li-am pus, i nu rii pizmatariu
i necredincios, ce urmatoriu i credincios.
Ivteteptvt: lai, prin ceata cu late i mare
prilestiata ce eti! tum larga i lata, insa
cu ghiata captuita cale imi arati! Si cu
ce ascutit ,insa de omul cunoscatoriu
priceput, meterug, precum tu sa rii credincioasa i eu sa te
credz ma ineti Dara cu acstea ale tale minciunoase inelaturi
inema nu-m ei smomi, nici cu gindul ma oiu indoi i nu
numai sa le credz, ce nici a le audzi portesc. tace eu pre
tine sa te doedesc nu-mi trebuie, caci tu singura pre tine
precum basne graieti te doedeti, mai irtos ca prea cu
adearat tiu i prea cu buna sama pricep, caci toate lucrurile
tale, comediilor ,carile oare ce a ri sa par, iara preste putinel
ceas ca cum n-ar ri rost sa rac, sa asamana. te ai hirei i
tu i lucrurile tale comedii sint i a tu mai irtos eti comedie
stricatoare surletului, caci comediile cle ce oamenii le rac
nu strica cuia cea, rara cit zabaesc rara dobinda, iara tu
i trupul aduci la tinga i surletul duci in munca, i mai irtos
nici aicea roloseti, nici aiurea, rara cit numai cu sulitile
,dezmierdarile adeca, | ochiul indulceti i pre neadzute
inemile raneti, i nu numai inema trupului, ce i a surletului,
a caruia rana indecare n-are. Pentru aceasta dara eu, rabdind
oiu rabda, adeca nedediuind oiu nedediui in Domnul,
i nu mult, nice cu zabaa, i neddea mea sa a izbindi.
taci decit toate mai irtos credinta mea nedde iaste, i a,
7. !adjdea
credinciosu|ui in zadar
nu iaste
D I VA N U L
$
prin adearata nedde, neddea in deert nu-mi a ri. Si
pentru aceasta mai rrumos ma oi incorona, caci cu toata
inema i cu tot surletul rara indointa audzind am credzut i
intru adear, dupa ragaduinta, am nedediuit.
vvea: O, amagitule i putin priceputule!
Au tu mie ei sa-mi spui Au tu pre
mine ei sa ma ineti Au ei sa dzici
ca eti la ani mai echiu decit mine
taci tu clea ce-m spui ca li-ai audzit
eu li-am adzut i, i de acmu inainte, cit oi edea eu nici
stranepotii tai nu le or audzi. Nici te race tu denaintea mea
mai mult tiutoriu. Au n-am adzut eu pre multi cu a ta
minte purtindu-sa i cu socotiala ta sluindu-sa i in lucrurile
riitoare nedediuindu-sa Si a, numai cu neddea rami-
ind, i de ale mle bunuri s-au scapat, i nici odanaoara
acia ce-au gindit au agiuns, nice ce-au cercat|au arlat, nice
rmea loc de cainta i-au mai dat. te a i aceia ca tine
neascultind riind i rolositoarele mle cuinte neintalegind,
de toate s-au scapat i s-au departat. Si cauta acmu dara de
ma asculta i ce-ti oi spune ma crde, caci oiu a unui
decit tine mai intalept om cuint sa-ti graiesc i mi sa pare
- i adearat iaste - ca cu aceasta sa te doedesc. ta cine
au adzut duhul omului suindu-sa in sus sau a dobitocului
coborindu-sa in gios 1oti dintr-un loc au ieit, intr-un loc
or mrge ]ct. 3,20-21|
0
. Nice izbindirea nededii tale au
adzut ochiul sau au audzit urchea, ce numai intru adear
sa tii ca in zadar osteninta i in deert nadde tragi. ta
macar pe aceasta socotte: de rme ce cinea in mine
riind i cu ale mle bunuri sluindu-sa i bine n-au adzut
ieind din mine ,adeca dupa moarte,, ce bine a sa mai
gasasca sau ce rericire a sa-l mai tilniasca Dara tiu ca dupa
a ta indarapnica pizma, precum au arlat sau a arla, ei sa dzici.
Dara spune-mi, de unde pana intr-atita ti-au incredintat Sau
cine dintr-acei ce din mine au ieit ,adeca din cei morti, s-au intors
,adeca au inis, i precum alt bine mai|bun decit binele mieu
8. Spurcate|e po|te
inmu|tindu-sa, pana mai
pre urma in prapastea
oceanii te |iapada
$
DI VANUL
au arlat, sa ie sa-ti spuie
1
. Iata ca eu nu doao ce o marturie
iti portesc. te precum nu ei arla, roarte adearata sint, i tu,
iarai, precum neddea ta in zadar sa rie, adearat sa rii.
Ivteteptvt: Adearat ca decit mine la ani
mai che eti, i la aceasta impotria
nu ma puiu. Si pentru aceasta dara a
de multe i rliu de rliuri de laturi a intinde ti-ai inatat i
cu aclea pre multi ca mine, de om slaba purtatoriu de rire,
i-ai in laturile tale inat. Si inca adearat ai grait ca izbindirea
nededii a bunilor credincioi ochiul n-au adzut, nice urchea
au audzit, i a iaste, ca pentru a lor rabdare, carea tu in toate
dzilele i in toate ceasurile in tot chipul cumplit ii rara mila
chinuieti, darui-le-a stapinul a toata racerea bunurile carele
n-au adzut i desratarile carele n-au audzit ]1 Cor. 2,9| i
pentru ca nu s-au amestecat cu tine i au ale tale cumplite
munci chinuitoare surerit, le a da acstea. Iara dupa doao,
adearat ai una minciuna grait, precum mai la toate a ti-ai
obiciuit. Si cu rericitul Pael rrumos te oi doedi unde dzice:
A sa imbiugi in lucrul|Domnului pururea, tiind ca
osteninta lor sa nu rie in deert in Domnul ]1 Cor. 1, 8|
i aiurea dzice: taci iiata riitoare au giuruit Domnul ,curatilor,,
Dumnadzau a minti nu tie ]rr. , 18|. Au i impotria
acestor decit zidiurile mai tari i decit temeliia de marmure
mai intemeiate cuinte ai cea a raspunde Au nu mi sa
cade mie acmu tare i rara indointa sa ma nadediuiesc, de
rme ce Pael iaste carile marturiste adearata a Dom-
nului ragada, carile, ca i Domnu-sau, a minti nu tie Ah,
poata oarba ce eti, lume! Ah, plina ce eti de meteruguri
i cursa intinsa ce eti, lume! Ah, spuitoare de basne i
marturisitoare de minciuni ce eti, lume! tum sileti i a ma
race te cu linguituri neoieti, ca cuintele tale sa rie adearate
i a Domnului i ale credincioase slugile Domnului sa rie
minciuni, sa dzic. Pentru care lucru moarte oiu priimi, i
aceasta, nu numai a race, ce nice a dzice nu o oi gindi, ce
iarai cu glas mare oi dzice: Rabdind, oiu rabda Domnului
v. ureptu| in vci nu
va muri
D I VA N U L
$!
vvea ,i ivteteptvt,
copie dupa graura din 1698,
intr-un manuscris al Diravvtvi
din 14 ,Biblioteca
Academiei Romne,
Sectia manuscrise,
ms. rom. 126, r. 1

,
$"
DI VANUL
vvea ,i ivteteptvt,
copie dupa graura
din 1698, intr-un manuscris
al Diravvtvi din 1816
,Arhiele Statului,
Bucureti,
ms. rom. 80,
D I VA N U L
$#
i nedediuind, ma oi nedediui adearatului cuint al slugii
Domnului ]P.. 39, 1|, i dintru aceasta nepoticnindu-ma, dupa
a mea nedde mi s-a izbindi. Iara pre tine parre dearta i is
de nalucire te oi socoti, i celor ce-ti | tie urmadza, poata
oarba te oi numi.
vvea : De rme dara ce pana intr-atita
tarie nedde ai i pre multe iitoare i
riitoare te intemeiedzi, i nu cle ce
edzi, ce cle ce audzi credzi, caci dara
cu ale mle lucruri in toate ale tale luc-
ruri i chiernisle te slueti ntai dara caci in mine la-
cuieti taci hrana i bucatele mle maninci taci piinea i
biugul tarinilor mle stringi taci roadele poamelor mle
culegi taci cu hainele mle te ineti i incingindu-te te
inaleti taci aca mea mulgi taci miiarea albinelor mle
stringi taci cu boul mieu pamintul mieu ari taci cu samintile
mle samini taci cu corabiia mea pre mare i cu calul mieu
pre uscat imbli Si ce sa-ti spuiu mai indelung, ce pre scurt:
caci - precum t-am mai dzis - cu toate ale mle te slueti Si
de rme ce precum eu sa nu riu buna, nice racatoare de bine
imi dzici, caci ale mle bune parindu-sa in tot chipul cu dinsale
te chierniseti te acstea toate oricite le raci, eu tiu pentru ce
le raci: pentru ca sa nu-ti cea rniine lipsasca i mai mult in casa ta sa
sa inmultasca. Si sa-ti spuiu, saracule de minte, alta, carea tiu ca nu
o ei putea tagadui: | Au nu te rivta criptvra inata: Nu te
grii ce ei minca sau ce ei bea miine ]Mt. , 2|. Au putea-ii
aceasta tagadui, sau putea-ii ca aceasta nu iaste a sa dzici
Ba. taci dara nu cu nedde traieti taci imbli i nu edzi
taci munceti i te griesti ta ,dupa cuintul criptvrii) de
ei i edea i sa nu te griesti, miine toate acstea tie trbnice
nelipsindu-ti, or ri gata. Acmu dara, aceasta trebuie sa cu-
noti i cunoscind mie sa-mi multameti: caci eu sint tuturor
in toate de tot binele racatoare i datatoare, i precum pre
altii, a i pre tine ,macara ca indarapnic eti,, bunurilor
i istrelor mle parta te rac i din cit ai, mai multe iti
7u. tu intriaga credinta
c|e ceresti cersind,
impreuna si c|e
pamintesti ti sa vor da
$$
DI VANUL
adaog. Si pentru aceasta cunoscind trebuie, iarai dzic,
sa-mi multameti.
Ivteteptvt: tuintul carele-mi arati adea-
rat al rivtei criptvri iaste, i a iaste i
a eu il credzu. nsa iti adu aminte ca
dupa ce desairit ti-au Dumnadzau a
toate putrnicul plazmuit i toate in tine
lacuitoare ce sa arla, adeca pamintul i
clea ce el le nate, marea i toate plinirile ei au racut, mai
pre urma de toate pre mine din lut i tarna | m-au zidit. Si
tie au dzis i ti-au racut, iara pre mine singur cu ale lui
putrnice mini m-au rramintat, i dupa aceasta, surlindu-m
cu duhul sau, m-au insurletat, dzicind: Adam, zidirea
minulor mle!
2
. Si dupa asamanarea lui i preste toate
cite riitoare in lumea - in tine adeca - stapin i domn m-au
inaltat, toate pre mina i pre sama mi-au lasat: oile, boii,
inca i petii marii i alalte i cu oarece putintel mai gios
decit ingerii m-au incununat]P.. 8, 6| i cu un cuint sa-ti
dzic, pre mine stapin - pre tine sluga, pre mine porun-
citoriu - pre tine ascultatoriu a ri au poruncit, i in oie
lasindu-ma, precum mi-a ri oia, a sa ma cu tine sluasc.
Iata dara ca nu eu tie, ce tu mie eti suppusa, nice eu pre
tine, ce tu pre mine a asculta trebuie. Si pentru caci de la
atoatedatatoriul Dumnadzau pana intr-atita pozolenie mi
s-au dat, pentru acia cu lucrurile tale, precum imi a placea
a ma oi slui, insa spre cle bune. Nici sa gindeti ca de
ma oi lasa in neddea aceluia ce mi-au dat nedde,
Dumnadzau, imi a lipsi cea. Ba. Adearat toate deplin
oi aea i una macara nu-m a lipsi, ca ceia ce cearca pre
Dumnadzau nu or ri lipsiti de tot binele ]P.. 33, 10|, ce
iarai a lui porunca sinta ascultind, oi munci i in sudori oi
agonisi hrana mea. nsa iarai nu numai pentru mine oi
sili, ce i altora oi neoi a le rolosi, i mai irtos ca i pe
altii darului mieu, de la stapinul mieu dat, partai sa-i rac, i
negutitorind talantii miei, mai multa dobinda sa rac. nsa,
71. !u ro|, ce stapin
|umii uumnadzau ti-au
|asat, pentru aceasta tu pe
dinsa, iara nu ea pe tine
sa stapiniasca
D I VA N U L
$%
dobinda racind, nu in derte i a rara rolos mult trupului i
surletului stricatoare desratari i dezmierdari sa ma desrri-
nedz, ce lucrind pamintul mieu, oiu minca i eu i pe rratele
mieu oiu hrani. ta mai irtos ce om m-ai numi, sau cum
driapta sluga Domnului mieu m-ai socoti, cind in spurcate
i rara zabala desrrinate alintaturile tale darul i citigul mieu
ai cheltui Sa nu dea Dumnadzau! ta aceasta nu numai
dobitoacele samaluitoare ,adeca oamenii,, ce nici dobitoacele
simtitoare edem ca nu rac ,cace i iale una catra alalta o
dragoste arata,. te iata dara eu cum oiu rle i stricatoare
cuintele tale asculta i mai rau decit dobitoacele sa ma rac i
rirea cea omeniasca sa o schimb pre rirea dobitociasca Si
inca decit dobitoacele mai rau, de oiu asculta i oiu race
dupa cuintul tau! |
vvea: Acmu adz ca tu multe cuinte,
insa rara socotiala cuinte, a raspunde
ei arla. Dara insa oi sa te intreb, de
rme ce dzici ca rivta .criptvra citeti:
au nu dzice intr-un loc: Ia aminte pa-
serile ceriului, ca nice ara, nice samana i hrana nu le lipste
]Mt. , 26|. Acmu dara, caci tu de rivta criptvra neascultatoriu
te raci i caci poronca Domnului nesocotindu-o o calci i in tot
chipul te sileti i te neoiesti - ari, sameni, inedzi, lucredzi i
alalte - i caci nu te lai pre nedde Si atuncea sa edzi cum
ei trai, atuncea ei cunoate cit sint eu de buna i cit sint de
bune bunurile bunatatilor mle.
Ivteteptvt: Au cu aceasta a ta amaglnica
socotiala sa ma amageti i precum ca
cea rau rac ei sa-mi arati caci ar, saman
i cu munca driapta hrana imi agonisasc
Dara aceasta nu socoteti ,au adearat ca, dei socoteti, te
raci a nu socoti, ca Dumnadzau, in ci rara sirit laudatul,
cit de inteliapta, rrumoasa i de mintea omeniasca nepriceputa
au orinduit tocmala ta precum t-am i mai dzis ca, pre
72. uumnadzau grijea
pacatosi|or avind, cu
cit mai virtos
a drepti|or va avea|
73. !u ce|or |nesi, ce ce|or
ostenitori uumnadzau
daruri|e sa|e da
$&
DI VANUL
mine acestora tuturor stapin i mai mare lasindu-ma, precum
la un imparat oricite slugi ari aea| toate a lui pita a minca
ateapta, i precum eu, de la imparatul mieu ,Dumnadzau,
in dar i rara alt pret iau, a lor in dar i rara plata sa le dau,
mai irtos ca pricina mea, adeca a omului, alalte toate s-au
racut pentru sluba i pentru lesnirea lui. Pentr-acia i slugile
mle din ramaitele raramuilor mle sa sa hraniasca. Deci sa
tii ca unde dzice criptvra pentru pasiri ca nu samana, nice
ara i parintele cel ceresc le grite, a sa dzica pentru cei
saraci carii a ara putre n-au, nice a samana pot, carii prin
pricina celor ce samana i ara sa hranesc. Si-ti ada aminte
unde mai dzice criptvra prin rostul credincioasei hananncii
caci i cinii sa hranesc din raramuurile ce cad de pe masa
stapinului ]Mc. , 28|, a dara, eu arind i samanind, i
paserile ceriului din ramaita tarinii i cinii din raramuurile
pinii mle sa hranesc. Nice paserile in cuibul lor, nice ciinii in
stratul lor edzind, le ine hrana la gura, ce paserile cu
zburarea i ciinii cu imblarea i cu adulmacarea hrana ii
agonisesc, i ei pe hrana, iara nu hrana pe dinsele cearca.
Acmu dara, aclea purtatoare de duh nesimtitoriu
3
riind,
spre a lor hrana sa|neoiesc, dara eu, purtatoriu de duh
simtitoriu riind, de oiu cerca hrana mea, lui Dumnadzau
ce greesc Mai irtos ca el singur, dintr-a lui preabogata
mila, pamintului au poruncit sa criasca saminte, sa dea roada
spre a mea hrana. Si pentr-aceasta totdiauna ma oi neoi,
ca nu celor lnei i trindai, ce celor neoitori i ostenitori
au daruit Dumnadzau bunurile sale, precum au dzis: Bate
i ti sa a deschide, cre i ti sa a da ]Mt.,|.
vvea: Acmu dara, dupa a ta proasta
minte i ratacita socotiala, cunosc ca ei
sa dzici precum cite rautati, cite greutati,
cite rascoale, cite neoi, cite bezcisnicii i
cite blastamatii, toate in mine sint i, dupa cum buiguieti, eu
sa riu mai rea decit tot raul i mai amara decit tot amarul:
nice bine sau bunatate, nice odihna sau aedzare, nice indemina
74. tite fortuni in |ume
sint, toate omu|ui a |e
trage ii iaste
D I VA N U L
$'
sau lesnire in mine sa arla, ce numai in toate, tot rea i tot
raului potriindu-ma, ma asameni. O, sarace i de trei ori
mielule! O, streinule de minte i lipsitule de crieri! O, cum una
graieti i marturiseti, i alta cei i porteti! Dara de rme ce
,cum dzici tu cu acea inema strimba i cu acle budze min-
ciu|noase, sint a de rea, a de cumplita, a de amagitoare
i a de aspra, cace in mine lacuieti Si adearat tiu ca i
ca iiata intr-aceasta lume Dumnadzau sa-ti lungeasca te
rogi. Si inca cu buna sama mai tiu ca de ti-ai ti adearat ca
eti sa mergi in raiu i de ti-ari lasa in oia ta i sa te intrebe:
Voia ti-i sa mori i sa mergi in raiu, au sa te intr-aceasta
lume a trai las - pare-m - i ce dzic ca-mi pare - ca
adearat de raiu te-ai lasa i de mine te-ai apuca i spre raiu
cu ochi rai, iara spre mine cu ochi buni ai cauta, i mai pre
scurt: mai bine pre mine decit raiul ai alge.
Ivteteptvt: Prea cu adearat i cu buna
sama ca cite tituri de rautati ai pome-
nit caci dzic eu ca le ai, a iaste, i intr-
acesta chip toata zidirea i toata rirea
omeniasca sa te tie. taci, rara alta de socotinta indoiala, a
eti, i adearat i in tine i intre rautatile tale mai mult a trai
lui Dumnadzau ma rog. nsa nu ca doara pentru ca reo
dragoste sau reun libo spre tine sau spre dezbracate po-
doabele tale am, ce ca mai mult intre chinurile rautatilor tale
traind, prin rautati bun sa ma rac. Si inca cu adearat in tire
sa-ti rie |ca eu pre tine intr-acesta chip te socotesc i cu aceasta
te potriasc, lume: tu adeca eti roc, trupul mieu oala i surletul
aur. Si precum zlatariul cu cit mai mult in oala riiarbe aurul,
cu atita mai lamurit iasa, a dara eu, pentru aceasta in toate i
de toate slaitului Dumnadzau ma rog, ca mai mult in tine a
ietui rme sa-mi daruiasca, i a pre cit prin mai multa
rme mai mult pedepsindu-ma i de cumplit rocul tau groznic
ardzindu-ma, cu atita mai de rrumoasa cununa, podoaba, sa
ma spodobasc. Precum i a lui lristos alesul as, Pael,
graiate ca ca prin roc ]1 Cor. 3, 1|, la care cuint, cu
75. tunoscutoriu|ui om
|umea aceasta munca
si iad ii iaste
%
DI VANUL
greita socotiala dzic papistaii, precum in cia lume sa rie
un roc curatitoriu caruia cu limba lor pvrgatorivv il numasc.
te la aceasta i impotria acestuia cuint, precum tie, a
papistailor, raspund ca nu dzice acolo rericitul Pael precum
iaste deosabit al treile loc, adeca raiul, iadul i pvrgatorivv
,cace nice Besrica noastra aceasta priimte,, ce numai doao
locuri: raiul, iadul, iara de pvrgatorivv nice Besrica Rasaritului,
nici alta rivta criptvra
4
pomente, ce numai ca prin roc,
adeca pe tine te numte roc, i dreptii in tine | imblind, ca
prin roc imbla i ca prin roc, din tine, ca aurul ies curati i
lamuriti. A dara, tu mie acmu roc curatitoriu im eti i cu
cit in tine mai mult ,precum am mai dzis mai sus, oiu trai
,insa nu dupa a ta porta, ce dupa a lui Dumnadzau po-
runca,, cu atita mai rericit i de mai mare dar rdnic oiu
iei. A dara, sa tii ca tu, intr-acest eac, trupurilor ome-
neti roc curatitoriu eti ,iara nu altul in cia lume cum
brudesc papistaii,, ce pre cei cu minte intriaga, tematorii
de Dumnadzau, de sa reresc de tine i de desratarile tale,
mai luminoi, mai curati, mai laudati i mai rericiti catra
eacul cel rara de sririt ii scoti. Si tu riind rea, lor buna i
de rolos te raci, iara pre cei slabi la minte i ticaloi cu
rirea, carii poruncile i legaturile Domnului i Dum-
nadzaului lor uitind, spre a tale dezmierdaciuni i desratari
sa dau i cu toate rliurile tale de slobodzenii sa ingurluiesc,
pre aceia saraci i goli de tot binele izgonindu-i, nu cu
atita ii lai, ce - prin pricina ta - i gheennii motenitori
ii raci. Si precum cei drepti, rericiti i plini de tot darul
desairit i impodobiti a ceriurilor imparatie, a cei | ne-
drepti i pacatoi, deerti de tot binele, plini de tot raul
i amarul, a iadului i a gheennii, Satanii i slugilor ai gatit
roc, i multa, rara sririt, in ci cumplita i nesurerita
munca or sa moteniasca, a carora rascumparare i reo-
data iertare nu iaste.
vvea: Ma rog dara acmu, dulcele i
iubitul mieu priiatin, pentru numele lui
Dumnadzau, de rme ce i eu am
7. |mpotriva |umii, adeca a
uiiavo|u|ui, vitejeste de
vei sta, |irui-|-vei
D I VA N U L
%
inceput a cunoate ca cuintele tale cum nu sint rle i eu
oricit impotria ta m-ai pune - macara ca i eu am a-ti ras-
punde - sa te doedesc nu oiu putea, nice cu tine intr-un
giug a trage oiu birui

, numai iarai te pre numele iului


Dumnadzau giur sa-mi spui pe drept, ca nice eu ce sint i
cum sint a ma ti nu pot, i cu tine de cind ma gilceasc i
desputatii rac, mintea ca cum mi-ar ri intrat in Lairinthul
tritului, i nice intr-o parte o cale sau dechidere ,macara
ca mult am silit, a arla sint harnica. te de rme ce Dum-
nadzau atoateziditoriul nu piatra sau lemn sau altacea din
dobitoace nesimtitoare, ce om cu minte i cu socotiala ti-
au racut i cu duh dumnadzaiesc ti-au preracut, iarai dzic
i te rog, spune-m, ce rliu de rautate |i ce rliu de bu-
natate am, i de cind ietuieti i imbli in mine cea sa-ti
placa i de tine rdnic nu ai arlat Si, precum dzic, de ei
arla i de a cea placea de tine, iubitule, neoprit i neaparat
iti iaste i ce-ti a ri oia, acia ia i ra. Iara de nu ei cea
sa-ti placa gasi, nice eu cu de-a sila sau cu o asupreala
a-ti placea te silesc. Sau am eu o putre spre aceasta sa
te asupresc te de rme ce nicecum cu mine i cu a mle
bunuri in prieteug a te da nu ei, nice a ma lauda portti,
incailea taci i gura iti st]ri|nge, i nu ma catra toti de
ocara race, i iarai dzic i ma rog, taci, ca tiu ca tacrea
de oamenii intelepti laudata]-i|.
Ivteteptvt: De rme ce pre numele a
marelui i celui dintru-nalturi, Dumna-
dzau, m-ai giurat ca aceasta a ta, in
Lairintha tritului intrata minte, la o
cale i la o ieire sa o scotu, roarte bucuros i intru adear
spune-ti-oiu i nu te oiu amagi. 1u eti plazma i zidirea a
cinicului imparat i inrrimsetata in toate podoabele tale,
,caci Dumnadzau cea groza i neplacut nu race,, prin
rme a se dzile deplin intru toate ispraita precum, decit
toti mai echiul istoric, scrie Moisi. | Si pre tine lume mare
te chiama, pilda i tipos a lumii mici, adeca a omului
6
, i
77. 1rupu| |umii, iara
suf|etu| ceriu|ui sa
potriveste
%
DI VANUL
toate podoabele i cle ce in tine sa arla, spre om i cle ce
sint in om ]spre tine| sa pot tilcui. Dzic dara: intai in tine
iaste lumina, carea la om iaste credinta, la tine intaritura, adeca
ceriul, carea la om iaste neddea, la tine sint apele diasupra

,
carele sint la om de la Dumnadzau lasate grie, apele de-
desupt sint carile din trup nascatoare dodeiale. n tine iaste
pamint, la om trup, ierbile i copacii sint bunele lucruri,
roadele i samintele tale sint bunatatile i pomenele, soarele -
a cinicilor intelepciune, luna - a rmennicilor aratare
8
,
petii, carii sint pururea in apa, sint plecaciunele, pasirile
zburatoare sint ceretile prile, dobitoacele - a saracilor
agiutoriu i agiutorie, tiriitoarele, adeca lighioaiele carile pe
pintece sa trag, sint a altor durori patimiri, iganiile insa-
mniadza a demonilor i a rautatilor chitiri, iara omul, spre a
lui Dumnadzau inchipuire racut, insamniadza hireea sau
ririasca a omului alcatuire i hireea i ririasca a mintii plinire,
raiul, acea desairit rericire i a slaii urmare arata. Pentru
aceasta dara lumea mica, adeca | omul, aind lumina,
adeca lgea, credinta i aind intaritura, adeca neddea
,i acstea intai im sint trbnice,, ca lumina credintii
adearul sa arate, iara greala i intunrecul sa impratie i
sa rachire. ntr-acesta chip dara eti tu, o, lume! Mai intre-
batu-m-ai inca: ce rliu de bunatate i ce rliu de rautate ai
Si aceasta sa ti-o sitesc: Bunatatea iaste aceasta, caci cind
oiu socoti ca lumina ta iaste inchipuitoare credintii mle i
precum tu, intru a trupascului ochiu, praila eti curata, a eu
in lumina credintii rara ceata sa riu i printr-insa cu buna paza
sa imblu, i precit iaste intaritura, adeca ceriul tau, de irtos
i mare, a neddea mea catre Dumnadzau sa rie tare i
irtoasa

, i a cl eal alte toate, precum mai sus am

P. Berchorii Reavctorivv vorate ;Moratitatvv proevivv): Dico ergo qvoa tv e.t


fiae., firvavevtvv e.t .pe.. .qvae .vperiore. .vvt a Deo ivvi..ae tribvtatiove.. .qvae
vero ivferiore. .vvt a carve va.cevte. tevtatiove.. !erra e.t corpv., berbae et arbore. .vvt
bova opera, frvctv. et .eviva .vvt virtvte. et verita, tvvivaria .igvificavt ai.cretiovev.
ot aetervorvv .apievtiav, vva tevporativv votitiav. Pi.ce. qvi .evper .vvt iv aqva
.igvificavt aevotiovev. 1otvcre. vero coete.tivv covtevptatiovev. Ivvevta pavpervv
aaivtorivv et .vbvevtiovev. Reptitia atiorvv aotorvv covpa..iovev. e.tiae .igvificavt
D I VA N U L
%!
insamnat i t-am aratat, de le oiu socoti, atuncea buna i
prea buna imi eti i catra a trupului i a surletului mieu rolosinta
ma agiutoreti. Iara rautatea ta, inca aceasta i intr-acesta chip
iaste: ca lumea mica - adeca omul - de nu sa a lumina
cu credinta i nu sa a intari cu neddea, i de nu sa a grii
de ispite i de dodiiale carile impregiurul sau are, i de nu-i a
spre bune lucruri neoi | trupul, ca sa nasca i sa odrasliasca
roada de bunatati, i de nu a cu plecaciune i cu smerenie
imbla, i de nu sa a uita celor cereti ce celor peminteti
adeca de a dupa a trupului, iara nu dupa a surletului oie
imbla, i de nu a pe cei neputrnici i saraci agiutori, i de
nu i sa a, de a altora patimire i neoie, le i mila race i
de nu a socoti i a chiti precum de demoni i de a lor
catra rirea omeneasca spre rau silitoare rautati ii iaste a sa
reri i a sa apara, i de nu-i a aminte aduce ca el spre
inchipuirea ziditoriului sau ,adeca a lui Dumnadzau, iaste
racut i cu al sau sint duh iniiat i preracut, i de nu a
cunoate precum el om, iara nu dobitoc iaste i cu minte
deplin i desairit a cunoate binele i raul, de rau sa sa
pazasca i sa sa reriasca, iara binele sa-l aiba i sa-l raca, i
de nu a sili i de nu a neoi ca, in tine riind, cu acste mai
sus pomenite i de trei ori rericite bunatati, raiul, adeca slaa i
rericirea cea desairit i rara sairit sa-i agonisasca, atuncea
rea eti tu i rle toate ale tale. ta lipsindu-sa lumea mica
,adeca omul, de acste luminate | podoabe ale a grelelor
i a pacatelor groznice de intunecari bezne, a lumina nu a
putea, i a iadului i rocului gheennii sa a da, la carile, o
ticalosul, cuintul acela al Domnului lristos sa poate dzice:
Mai bine ar hi rost aceluia piatra ,iara nu om, sa rie
aaevovvv et vitiorvv cov.iaeratiovev. ovo vero aa ivagivev Dei factv. ae.igvat
vorati. bovivi. covpo.itiovev et vevti. voratev perfectiovev. Paraai.v. vero aevotat
fivatev beatificatiovev et gtoriae cov.ecvtiovev. Dico ergo qvoa aa boc qvoa vivor
vvvav. ia e.t vir perfectv. voratiter cov.titvatvr, privo vece..aria e.t tv fiaei v
.citicet vevtev ittvvivet et veritatev o.tevaat et errorev et tevebra. ai..ipet et
covfvvaat ,..., ecvvao aebet iv ip.o fieri firvavevtvv, ia e.t .pe., qvae .citicet
firva et .otiaa aebet vavere.
%"
DI VANUL
nascut
9
. ntr-acesta chip dara omului rea i cumplita te
raci i intr-acesta rliu din buna, rea, din draga, urita i din
blinda, groznica, din rrumoasa, grozaa, din rolositoare,
stricatoare i - cu un cuint sa dzic - din iniitoare,
omoritoare te schimbi i te preraci. Iata acmu dara ca din
Lairinthul, adeca din inaluirea i din inchisoarea carea
mintea iti cuprinssa, ti-am scos, i ce eti i cum eti t-am
aratat. Si adearat a sa te cunoti i sa te tii i a toata
zidirea sa te cunoasca. nsa dara pre urma icleugul i rau-
tatea carea intr-ascunsul inemii tale ascundzind tii, a nu-m
arata a tinea nu ai putut, ce m-ai rugat ca de rme ce ti-am
eu cunoscut, incai altora sa nu te sitesc, care lucru peste
rire imi iaste. ta dzice un intelept stihotort arapasc: Doaa
lucruri smintiala mintii rac: cuintul in sine a-l tinea in rme
de grait, i a grai in rme de tacre

, iara|in rme de
trebuinta acia iaste bine, ca in oroaa sa te neoieti
80
.
Pentr-aceasta dara, macara de tot - i ce dzic de tot, ca nice
a miia parte nu ti-am cunoscut - ce iara pre cit ti-am priceput,
netacind, tuturor neparasit totdiauna te oi marturisi, caci
aceasta imi i trebuie i mi sa i cade.
vvea: tunoscut-am i priceput-am
acmu dara ca drpte-ti sint cuintele i
buna iti iaste socotiala. Si pentru caci
aceasta a mintii mle ceii necunosca-
toare mi-ai aratat drumul i a drumului
ieire cum sa cade, roarte iti multamasc.
Si pentru aceasta, eu cu toata inema tie
ma giuruiesc ca nu rea, ce buna, nu groznica, ce blinda, nu
stricatoare, ce rolositoare, nu omoritoare, ce iniitoare sa-
ti riu. Si de acmu inainte in prieteugul i in dragostea mea
sa te arli portesc, i eu in toate, ca un bun priiatin, i ca o
credincioasa i de riiul sau duioasa maica sa-ti sluesc.
78. tind |umea
te |auda, oare iaste
precum dzic oamenii,
singur pre tine te
ispitste, nice cu
aceasta sa
nu te mindresti
*
Saadi, Gulistan, prefa[ (trad. cit., p. 16).
D I VA N U L
%#
Ivteteptvt: Iu sint roarte ascultatoriu i
catra tot cuintul bun i adearat, ur-
chea plecatoriu, i iarai dupa socotiala
mea sama cum sa cade sa-m iau. Si de
oiu arla i oiu gasi precum eti in
cuint i in credinta statatoriu|i chipurile a unuia cu a altuia
de nu sa or potrii i rirea unuia catra a altuia de sa or
lipi, bucuros i la prieteug te oi priimi.
ocotiata. Suptstarile, asuprastarile, impregiurstarile i cle
dinlontru cuprinse, precum mai sus am pomenit, precum le
ai tu, le am i eu
81
. Pre tine vacrocovo., pre mine vicrocovo.
ma chiama. 1u eti ratunda, eu sint ratund, i de ei intreba
in ce chip sint ratund, masoara din crtetul capului pana
in talpele picioarelor i din irul dgetelor minii drpte
pana in irul dgetelor minii stingi, i edzi ca tot o citinta
a masurii intr-amindoao partile ii arla, i a, iata ca i eu
sint ratund
82
. La acstea potriire aem. Numai cu citinta a
ne asamana nu putem, caci tu eti mai mare, eu sint mai
mic

. Acmu, tu eti mai mare i ratunda, eu sint mai mic i


iara ratund, tu din rire a i eu din rire iara a, i 2 gloanta
ratunde unul peste altul poate sa stea Ba, ce numai unul
de pe altul iaste sa sa rastoarne i sa sa praaliasca. Nici
peste tot poate unul de altul sa sa lipasca i, ca cum am
dzice, pre un ratund sclip sau in irrul acelui ratund sclip
sau cumbea, un | ratund taalic de piatra poate sa stea

Ba, ce numai ii cauta a sa praali. A dara, rirea ta cle


paminteti, iara a mea acle cereti cauta, i atita osabire rac,
cit apa din roc, i de a putea rocul cu apa intr-un loc a
lacui i doaa ratunde gloante unul preste altul a sa sprieni,
i eu cu tine prieteug oiu putea alcatui. Pentru aceasta dara,
in zadar i in deert te rogi, caci nice te oiu asculta, nice ce
te rogi oiu race.
7v. 1oate cearca
si ascu|ta, c|e |une
oprste, c|e r|e
izgonste

P. Berchorii Repertorivv vorate, V, 4 ;De bovive): ^av vt aicit otivv. ;c. V


Mirabitivv), tavta e.t ivter etrevitate. bracbiorvv corpori. tatitvao, qvavta e.t a ptavta
peai. v.qve aa verticev ip.iv. tovgitvao. t iaeo vicroco.vv., i.e. vivor vvvav. aicitvr,
eo qvoa aa vvvai .ivititvaivev vev.vratv. aeqvatiter covprobatvr.

tp. Saadi, Cvti.tav I, 4: Pe cei osnici sta inatatura ca peo tvrta vvcite, de-a
dura ,trad. cit., p. 38.,.
%$
DI VANUL
vvea: O, cinstitul mieu priiatin i dul-
cele mieu riiu! Dara caci iti ca priiatin sa-m
rii dzic i caci catra dragostea parintasca
te initedz, nice dzic eu, in toate dzile i
totdiauna cu mine i cu indragitele mle
sa te eseleti desratari, ce, de nu in trei
dzile o data, macara intr-o saptamina o data, prin rmea a
se dzile lucrind i ispraind toate racodliile tale, iara a
ptea dzi te odihnte, precum i dumnadzaiasca porunca
te inata, i odihnindu-te, bea, maninca, te desratiadza, te
dezmiarda i te eselte, ca i tu din munca i din truda
minulor tale sa cunoti dulceata. ta daca ti-i oia sa-ti spuiu
cu dreptul, numai cit ei bea i-i minca, atita ai agonisit, iar
altele toa]t|e or | rminea, i nici eale de tine, nici tu de
dinsele ei aea rolos, i cita rme iti a ri bine i te ei,
eselindu-te, desrata, numai atita ai trait. Deci socotte i
in minte-ti aadza cuintele mle i, de rme ce eti intelept,
cum iti a parea ca-i mai cu cale i mai bine, a intr-acesta
chip ra, numai binele i indemina portind, i aceasta tie mai
de rolos alegind, catra aciasta te indemn i aciasta te inat.
Ivteteptvt: O, lume, ca eu dzisu-t-am ca
catra toate cu urchea ma plec i ascult,
i precum albina, prin toate rlorile i
prin toate locurile puindu-sa, cearca, i
unde ari dulceata arla miiare stringe, iara unde amaraciune
gaste iara acolo o lasa
83
, a dara i eu, precum toate ale
tale i bune i rle am ascultat cuinte, i aceasta oiu asculta.
De rme ce intr-o saptamina imi alegi o dzi, adeca 6 dzile
dupa a mea, iara o dzi dupa a ta oie sa rac, insa intai dzilele
a ietii mle sa-mi socotesc i de oiu arla rme ca sa ma
poci desrata i eseli de satiu, precum imi dzici tu, race-oiu
i acia. Iara de nu oiu arla reo lungime a remii, ce numai
cind oiu incpe, atunce sa sa sirasca, oare de ce triaba i |
cu ce socotiala oiu i acel al tau cuint asculta
8u. !icicum
|oc pacatu|ui sa nu
dai, caci pacatu|, cit de
mica pricina af|ind, mare
rautati a |ucra poate
81. |ofte|e |umesti,
adeca pacate|e, viata
scurteadza
D I VA N U L
%%
vvea: Asculta-ma, rogu-ma, putintel
i sa-ti o rrumoasa socotiala arat carea
roarte bine tiu ca-ti a placea, caci dzau
de placut iaste, iara de nu-ti a placea,
iarai i tu te ei socoti. Dzi a: custul
ietii tale sa rie 100 de ani. Si de ei pune in an cite 0 de
saptamini, rac mii de saptamini, din carele alegind cite o
dzi, rac mii de dzile, carele rac 13 ani i 300 i 20 de dzile
iara de ei alge cite 2 dzile din saptamina, aproape de 28
de ani. Deci ia aminte i ra intr-acesta chip: pana ei agiunge
la irsta de 20 de ani, sau n-ai aut prile, sau ai rost supt a
altuia ascultare, i a petrce i a te desrata n-ai putut. Iara
dupa ce ei agiunge la a cestor 20 de ani irsta, socotte
soma dzilelor a 000 de saptamini, carile, precum am dzis,
cite o dzi rac 13 ani i 320 de dzile, iara cite 2 dzile rac 2 de
ani i 280 de dzile i a, de la irsta a 20 de ani, bea, maninca,
gioaca, te eselte i te dezmiarda pana la irsta de 48 de
ani, sau pana la 0 de ani, iara de-ciia, daca ei sa socoteti
i cle cereti, inca 0 de ani iti ramin. | Si intr-acesta chip, i
pre lume iti ei petrce i la irsta de 100 de ani cu cinste
sairindu-te, i imparatiia ceriului ei moteni. Au nu iaste
rrumoasa i iscusita i intr-imbe partile buna i rdnica de lauda
socotiala aceasta Si de ma ii asculta, in deert i rara ispraa
alta mai buna socotiala a arla, zbuciumindu-ti mintea, crierii
nu-ti mai pedepsi, caci buna i cea desairit socotiala aceasta
iaste, i drumul acesta iaste i, ca un bun itiaz i destoinic oinic,
pasa pe dinsul.
Ivteteptvt: Iata dara ca eu a ta socotiala
malcom tacind o ascultaiu. Acmu dara
asculta i tu, i eu iti oiu arata alta
socotiala ,caci socotiala ta sa potri-
te cu un cuint ce sa dzice ca ptele
in balta riind, il indzi,
84
, i dupa ce
oiu i eu a mea arata socotiala, sa
caute alti oameni intelepti, i carea or
82. 1rei |ucruri
pururea pomenste.
moartea, inviiarea
si dreapta, ce
va sa fie, giudecata
83. ue vei trai pana
|a 1uu de ani,
poate vrme de
pocaanie sa af|i, dar
de nu vei pana |a 1uu de
minute agiunge? |ata,
pururea grijit si
pocait a fi ti sa cade
%&
DI VANUL
dzice ca-i mai buna, acia oiu tinea i aciai cu totii a o
tinea sa cade.
vvea: Arata dara aceasta cu ce soco-
tiala dzici.
Ivtetejptvt]: Socotiala mea aceasta iaste:
un om cind la irsta a 80 de ani agiun-
ge, oricine il de il rericte dzicind:
Ai! rericit | iaste omul acesta! Si reri-
ce iaste de dinsul cace -au implut cus-
tul ietii sale i la adinci batrinte au agiunsu! Si pana intr-
atita tot omul portte, cunoscind ca ce-i mai mult, cu toate
rliurile de durori i de patimiri sint ingreuiati i ingreunati,
precum Psalmistul au cintat Daid: Dzilele ailor notri 0
de ani, iara de in putre, 80 de ani, i mai multii lor, truda i
durre ]P.. 89, 10|. Acmu dara ia aminte binior i edzi.
Dzi dara acmu ca eu sint de irsta a 80 de ani i apoi sa ma
socotesc, trait-am aceti pomeniti ani, au ba Socotte
8
. Iu
intr-aceti 80 de ani, despartiri rac, adeca irste aleg

.
Virstele sint acstea: prunciia, copilariia, catarigiia, oiniciia,
barbatiia, carunttele i batrintele
86
. ntr-acste dara parti
a custului, aceti 80 de ani sa cuprind.
Deci dzic ca intr-aceti 80 de ani, 40 de ani numai am
rost iu iara 40 mort. Adearat dara i negreita socotiala
iaste caci in 24 de ceasuri o inirteire sa race a soarelui: 12 ceasuri
intunrec, adeca noapte, i 12 ceasuri lumina, adeca dzi. Dzua
dara dzic ca traiesc, iara noaptea moriu, adeca dzua iu, iara
noaptea mort sint, caci in pat dormind, in chipul | celuia ce
in nasilie dzace ma rac: mintea, simtirea pierdzind, cu ochii
neadzind, cu urechile neaudzind, mirosul neadulmacind,
gustul nepricepind i mai irtos toate ale trupului organe
amurtind i slabanogindu-sa. Aiderea eu arundat in pilota,
84. uriapta socotia|a
vietii ta|e pune
85. uzi|e|e ai|or tot
7u de ani, iar cit de
in putre 8u, cei
mai mu|ti |oa|a
nevindecata

tp. P. Berchorii Repertorivv vorate III, 1. ;De bovivi. covaitiovibv. et ae bi. qvae
facivvt aa bovivi. cov.ervatiovev): vvt vere ;vt ait iaev~Isidorus, .eptev aetate.,
ia e.t .eptev vitae bvvavae parte. . . .
D I VA N U L
%'
el ingropat in gropnita, el acoperit cu tarna, eu inalit cu obial,
el in patru scrinduri a sacriiului, eu in patru pareti ai casii, a
mortului surlet iu i al mieu surlet iu ramine. Si precum eu,
dormind, numai inele cle ii mi sa clatesc i sa bat, samn
iarai de deteptare aratind, a la mort, iile a rivtei criptvri
cuinte, precum iarai a sa inie adeeresc. Si a amindoi, el
din groapa, eu din aternut, el din sacriiu, eu din casa, el din
moarte, eu din somn ne om scula.
Iata ca nice o deosabire unul de altul aem: i a, iata ca
numai 40 de ani am rost iu, iara 40 mort: i iata 40 de ani mi-
au iiata ramas. Acmu dara sa socotim: oare aceti 40 de ani
ietuitu-i-am deplin, au ba Asculta! ntr-aceti 40 de ani, om
sa algem cle irste ale omului i apoi a rietecare dintr-
acste irste ce rliu de iiata i de traiu am aut sa cunosc i
pre tine ,o, lume!, | inca a pricpe sa te rac.
ntai dara prunciia
8
, eu dzic ca nu mi-au rost iiata
deplin, adeca in rmea a ani a pruncii, caci cela ce ietu-
iate tie ce race, cunoate ce de, intelge ce aude, pricpe
raul, binele, oroste, imbla i socotiala are: carile acstea
toate la prunc, adeca la irsta prunciii, lipsasc i nice de
unele de acstea in tire ii iaste. Iata dara ca prunc riind, am
rost ca cind n-a ri rost, i a iata ca adearat iiata 33 de
ani mi-au ramas.
Dupa aceasta dara, a doua, irsta copilariei urmadza carea
pana la 14 ani sa suie

. Deci ,pre cit in minte tiiu,, dupa


aceasta de acmu irsta, dzic ca atuncea iu, iara nu om am
rost
88
: caci intaiai data a omului iaste ca sa cunoasca credinta,
lgea i prailile, raul i binele sa cunoasca, hrana i bautura
sa-i agonisasca. tredinta, am dzis, intai, adeca sa criadza,
sa cunoasca, sa tie ca iaste Dumnadzau i toate adzutele i
neadzutele au racut. A doa, prailele i lgea, adeca de ce-i
iaste a sa reri i ce-i iaste a pazi sa cunoasca. A treia, hrana
i bautura, adeca sa poata a ara, a samana, iia a lucra,
negutitorie a race - carile toate pentru a omului chiernisala

P. Berchorii Repertorivv vorate, III, l: ecvvaa e.t pveritia etevaev. .e aa .ecvvavv


.eptevvarivv.
&
DI VANUL
sint. Deci eu, intr-acea irsta riind, de ac|stea de toate lipsit
eram: mai irtos ca nice pre Dumnadzau precum iaste tiam,
i dei in besreca marturisiiam, dara de ce dzic, pentru ce
marturisesc i de ce rolos imi iaste acea marturisire nu cuno-
team: ca intai, pre Dumnadzau a pricpe, mintea imi lipsiia, a
doa, ca in Dumnadzau a crde i ale lui sinte poronci a pazi,
de ce rolos sa-m rie i sa pociu cunoate, credinta nu ma
agiutoriia. Deci imi pare ca nu numai eu, ce toata cea de obte
omeniasca rire a i intr-acesta chip sa rie. Iara de ei dzice
precum unii, in irsta copilariii riind, cunotinta acelui la
irsta copt om au aut, aceasta nu tagaduiesc. taci Dum-
nadzau i parintele luminelor, carile darurile cle desairit
trimte, poate aceasta sa raca, i nu numai in ririle omeneti,
ce i in cle dobitoceti, aceasta a arata putrnic iaste: precum
odanaoara magariul lui Valaam cunotea pre ingerul lui
Dumnadzau, iara Valaam nu-l cunotea ]^vv. 23, 2-33|.
Aiderea i leii cei rlamindzi pre Daniil precum iaste proroc
Domnului pricepura i intru nemica il atamara ]Dav. ,
18|. Si iarai cuptoriul i rocul cuptoriului Vailonului, pre
cei trii prunci precum neinoati sa rie simti i rirea rocului
carea nu numai lmnele,| ce i pietrile maninca i mistuiate,
iara rragida i molceluea a acelor brudiori cuconai -
carnicea a o betei, sau a o oili, macara ceai, nu putu
]Dav. 3, 23|. Si alte multe, nenumarate in multime i nemasu-
rate in marime, au racut i au aratat minuni, la carile omeniasca
rire nu sa potrite. te pentru cea hiria i de obte, mai
irtos pentru a mea rire, dzic ca in irsta copilariei de acle
mai sus pomenite ponturi nicecum cea pricepeam, macara o
particea nu cunoteam: i cine dara cunotinta n-are i pre
Dumnadzau nu tie i pre sine pentru ce s-au nascut i ce i
cine iaste nu intalge, iata ca nu om, ce dobitoc sau ca altacea
nesamaluitoriu i nesimtitoriu iaste, precum lmnele, pietrile
i alalte. taci i alalte in lume cite sint, precum dobitoacele,
lmnele, pietrile, pasirile, petii nu sa, ca nu sint, dzic, ce
sint, insa nu oameni sa chiama, ce rietecarea dupa chip,
dupa asamanare i dupa niamul lor sa numasc. A dara eu,
D I VA N U L
&
nu n-am rost, ce am rost, ce ca cum ar ri numai cu asa-
manarea i cu chipul omului, iara nu deplin om, ce mai
mult ,nu cu chipul, ce cu socotiala, dobitocului decit omului
ma potriasc. Pentru |aceasta dara, decit oiu dzice c-am,
dobitocte, ietuit, mai bine oiu dzice ca ai nice n-am
macara o dzi trait: i decit cu chip de om i cu rire dobi-
toceasca, mai bine mort i rara duh de iiata ma oiu numi.
Si a iata dara ca iiata mea 26 de ani au ramas
89
.
ntre aceti dara 26 de ani, irste sa cuprind: catarigiia,
oiniciia, barbatiia, carunttele i batrintele, din carile intai
iaste catarigiia, carea de la 14 ani pana la 21 sa suie, insa,
dupa a mea socotiala, pana la 1 ani tot de a copilariei rire
sa tine
90
, i ai, pana a agiunge omul la irsta de 1 ani,
adeca pana incpe ,cum sa dzice, a inriera mustiata, tot copil
sa chiama ,caci dupa limba latiniasca aceasta irsta pvberta.
sa chiama, adeca pvbe. sa chiama perii carii intai la mustiata
sau la barba rasar,

. Si ai, mai tot cu a copilului minte sa


slute i irsta catarigului tot in toate cu a copilului sa
potrite pana la 1 ani ,ales de-i a mintea cu inatatura
prerace,, precum i rericitul imparatul Daid adeerte, dzi-
cind: Pacatele tinertelor mle, Doamne, nu pomeni ]P.. 24,
|, adeca, tinar riind, ce nu tiia racea i ce nu pricepea lucra.
Si cu aceasta socotiala, iata ca inca ani din iiata mea
pierduiu i intr-acesta chip, la 23 de ani ramasa iiata mea.
Acmu dara intr-acste 3 ramase irste, inca 3 ani oiu mai
scadea, cu aceasta socotiala: adeca sa-i riu pierdut in boale,
in neoi, in inchisori, in robii sau neolnicii
91
. taci omul,
saracul, in boala riind, precum iarai sa a insanatoea
adeerit a ri nu poate. Aiderea in ]in|chisoare, in neol-
nicii riind, precum sa a iarai mintui adearat a ti nu poate.
Si acstea giumatate iiata iara giumatate moarte sa chiama.
Si nu numai acstea, ce i alta rietecare iiata, cu neindemina
i nesurerita, oricare om cu minte intriaga ar ri, nu iiata, ce
moarte, nu petrcere, ce inchisoare, nu indemina i linite,

P. Berchorii Repertorivv vorate, III, l: . . . aicta a pvbertate, eo qvoa tvvc bovo


efficitvr pvbe..
&
DI VANUL
ce munca i cazna o a numara i acestora o a asamana.
taci unde iaste munca, nu iaste iiata, ce moarte, caci i
munca cilor moarte sa numte. Iata ca din 80 de ani,
toata iiata mea la 20 de ani sa sprieni. Dara cind a ri
numai 60 de ani trait Ar ri ramas 1, iara din 40, dzce i
din 20 numai a ri arlat.
Acmu, dara, o, curond trecatoare lume! adu-ti aminte ca
mi-ai dzis macara dintr-o saptamina, o dzi sa rac oia ta i sa
imblu in desratarile tale taalindu-ma, adzui, ca, dupa |
socoteala cea driapta i adearata, din 80 de ani, numai 20
arlaiu ai miei. Deci in 20 de ani, 1.000 de saptamini rac, i
scotind dintr-o saptamina cite o dzi, 1.000 de dzile rac i
1.000 de dzile sa rac 2 ani i 20 dzile, i cu atita de scurta i
putina rme, oare ce rliu de desratari, oare ce rliu de
petrecanii oiu sa ma desretedz i sa petrec te decit sa te
ascult pe tine i sa riu cu atita, mai bine sa nu te ascult i sa riu
i rara de atita. Si mai bine eu de tine i tu de mine sa ne
despartim i sa ne departam. Pentru aceasta dara, tot cel cu
pricpere i rietecarile ce-i cu minte, inteleptte i cu intriaga
intelepciune, ca un intalept, roarte pre amanuntul sa ia aminte
i sa socotiasca, ca de rme ce luind sama a 80 de ani de
desratat i dupa a lumii oie de imblat, numai 2 ani i 20 de
dzile gasiiu, dara carile a trai 40, ca numai un an i 13 de
dzile ii or raminea! Aiderea ,precum am mai dzis,, cel mai
cu putini ani, inca mai putina rme ii a ri.
Si macara in multa, macara in putina rme, cuintele i
inataturile carile lumea inata de racut nu sint, caci i cea
multa i cea putina rme tot mult | strica. taci in multa
rme mai mult ei grei, iara acea putina, macar o dzi, i nu
o dzi, ce macar intr-un ceas, sau intr-un ciert de ceas, cu
portele lumeti omul, saracul, surletul ii a piiarde, i pentru
dulceata carea trupul in rmea unui ceas are, neinoatul surlet
groznic, rara mila, cumplit, rara doeniala, mult, rara numar,
in ci, rara sirit chinuindu-sa sa a, neparasit, pedepsi.
Nice intr-acia nedde omul, ticalosul, sa sa lasa dzicind
ca: macar di-am i racut rle in tinerte, iara dupa ce oiu
D I VA N U L
&!
agiunge la batrinte ma oiu lasa i ma oiu pocai. Nice lasa
pacatul cind el pe tine te lasa, ca rolos n-ai. te, precum
dzice nteleptul: Giuruind nu dzice, intorcindu-ma miine
oiu da, cace pana miine nu tii ce-ti a ri tie ]Pror. 3, 28|.
Aiderea, slaitului a preasintului lristos Dumnadzau
cuint pomente pururea, unde dzice la pilda bogatului:
Maninca, bea, surlete! ca ai multe i bune, i nu tie ca
miine a sa sa ia surletul de la dinsul ]c. 12, 19-20|.
Si sa socotiasca

tot omul ce cu socotiala i intelgere sa


slute ca nu numai desratarile i dezmierdarile lumii, ce ai
toata lumea i toate bunurile ei di-ari agonisi, i nu 80 sau
100 de ani, ce ai cit lumea | di-ar trai, i pierdzindu-i
surletul, ce rolos are Mai irtos ca daca-l a piiarde, a-l gasi
nice o carare ,insa nu intr-aceasta lume,
92
nu i sa arata. Si
daca-l a, cu pacate, iadului inde, macar cu cit de scump
pret reun miloc de rascumparare nu i sa da. Pentru aceasta,
dara, rietecine cel ce om sa numte i cu chiernisirea a intregii
minti sa slute, roarte cu toata neointa i cu amanuntul sa
sa socotiasca, i, socotind, sa priceapa ce iaste lumea, adeca ce
iaste trupul lui i ce iaste el, adeca ce iaste surletul lui i ce sint
lucrurile lumii, adeca ce sint portele trupului, ce-l indiamna
lumea, adeca la ce-l trage porta trupului i ce-i iaste lui a race,
ce portte lumea, adeca ce portte carnea i ce i sa cade lui,
adeca i ce sa cade surletului a lucra. Si cunoscind aceasta, sa
adza ca toata lumea cu doao lucruri sa slute: cu lumina i
cu intunrecul, adeca cu binele i cu raul. Si asupra acestor
doao, 4 inturi tari i cit ce pot sa bat i sa otesc: adeca
imparatiia ceriului i surletul, imparatiia lumii i trupul. teriul
i surletul spre a binelui parte silesc, adeca spre lumina
neoiesc i asupra intunrecului,|adeca a raului, razboiesc,
pre bine or sa-l raca, iara pe rau or sa-l izgoniasca. Lumea,
sau imparatiia lumii i cu trupul, de partea raului tin, iara asupra
luminii lui, asupra binelui adeca, sa otesc pre rau sa-l raca,
iara pe bine nice sa-l pomeniasca. tatra aceasta dara, tot
omul deplin spre a surletului neointa i osirdie roarte tare

tr. A. \issowatii tivvti virtvtvv ;Diravvt III, Preao.torie).


&"
DI VANUL
a sa pune ii trebuie, ca sa nu cuma partea cea mai mica pre
cea mai mare sa calce, nice trebuie robul mai mare decit
stapinul sau sa sa raca. tace ceriul mai mare, cinica i
netrecatoare, iara lumea mai mica, curund stricatoare i
nestatatoare moie iaste. Aiderea, trupul - tarna, murito-
riu i in nemica intorcatoriu, iara surletul - duh dumna-
dzaiesc, nemuritoriu i pururea traitoriu iaste, precum au,
poeticul cintat: ta sa rii intreg cu surletul, oare ce ai tagadui
a sureri tace aceasta parte decit trupul mai mare pret are
i mai irtos rietecine sama binior de ari lua, macar ceai
intelptei minti a placea n-ari arla, i de-ari i arla aclea
carile trupului i ochiului trupasc plac, rrumos Ianghelistul,
ne inata, Ioan: Nu indragiti lumea, nice cle lumeti
]1. Io. 2, 1|.
Pentru aceasta omeniasca minte, ceretile | socotiala
93
, iara
pamintetile sa batgiocuriasca

i prin rliuri de rliuri de


neoi spre ceriuri sa sa intinda, unde i scaunul, i adearata
odihna ii iaste. tace noaa lumea nemernicie ne iaste i intr-
insa prileti sintem, iara ceriul moie i acolo casnici i
monni sintem
94
. nsa cind a ri aceasta tind de lume ne
om lepada i, precum de la dinsa nice un rolos precum nu
aem, cind om cunoate, i clea carile am cunoscut i am
audzit dumnadzaieti, apostoliceti i besriceti porunci de
le om sairi cu rapta, precum dzice: Nu cela carile au
cunoscut poruncile, ce cela ce li-au racut, sa a rerici
]Rov. 2, 13|. Acstea, dara, cind indamina or ri i pre
lesne sa or race tind cu toata inema i cu desairsita
dragoste de acstea ne om, a le race, apuca, cace dragostea
pe toate inincind, tare biruiate.

ticeronis De repvbtica VI, 12: baec coete.tia .evper .pectato, itta bvvava covtevvito.
D I VA N U L
&#
IARASI POMENIREA
9S
TRECUTELOR
Vadzui dara acmu, o, priiatinule, di-nceput lumea cum,
ce i in ce rliu iaste Vadzui bunurile, desratarile lumii, la ce
sairit ies Vadzui ce portte i la ce indiamna lumea, adeca
trupul pe om, adeca pe surlet, sa raca Vadzui cite ma-
gulituri, | cite laturi i cite curse spre a ticalosul, omenescul
surlet, in toate partile i in toate cararile arunca Vadzui
iiata i custul omului in lume cita rme iaste
Pentru aceasta dara, de tot bun i de tot plin de bunatati
a ri silte, ca a neriind, strimta iaste calea ceriurilor, i precum
dzice, Pana nu ]a| eti intoarce i sa a raceti ca pruncii,
nu eti intra in ]im|paratiia ceriului ]Mt. 18, 3|. Adeca in
toate curati i-n toate blindzi sa rim, insa pentru cea slaba de
om rire, mult i in multe rliuri ni s-au, de mintuinta, aratat
miloace, i macar de n-om putea la irul stepenii bunatatilor,
incailea aproape de irr sau la miloc sa ne arlam
96
. tace multe
sint salaele lui Dumnadzau ]Io. 14, 2| i sa nu rim de tot, de
tot dintr-acea cale instreinati i departati. te iarai de tot de
aceasta lume a te lepada cu greu ti sa pare, i iti iaste oia ca
intr-aceasta lume nu de tot pustiiu i sarac sa rii, i in iiata ta
i oarece indemina sa cunoti cu greu iaste, caci precum
iaste camilii greu prin urechile acului a intra, inca mai cu
greu bogatului in ]im|paratiia ceriului ]Mt. 1, 24|. nsa
iara acel milosti dzice ca aceasta la oameni, nu, iara la
Dumnadzau sa poate ]Mt. 1, 26|, cace cea lui Dumnadzau
a nu sa putea nu iaste, ce toate in mina lui riind i de-
chidzindu-o, toate de bunatate sa implu ]P.. 144, 1|. te
de rme ce a|ceasta trecatoare lume iaste lumea chier-
niselii ,ca de nu sa a chiernisi, cinea nu a precopsi, i
de a putea cinea cu intriaga intelepciune i cu buna so-
cotiala, in lume riind, pe lume sa chiernisasca i surletul
&$
DI VANUL
nebeteit i neintinat sa-i pazasca, rrumos i minunat lucru
ar ri, de rme ce i oamenilor, i lui Dumnadzau ar ri placut.
Si acela oare cine ar ri Ar ri acela carile, aclea ale lui Andrei
Vissoatius 0 i de ponturi, ce arata, pre carile travvrarea
9
a bvvatatitor ,i frivt pacatetor

le numte, adeca indemnarea


spre bunatati i opriala spre pacate. Si acstea dara carile
mai inainte a le arata om i a ti le denaintea ochilor pune
silim, roarte pre amanuntul aminte sa ia i cu ale surletului
urechi sa asculte. Ascultind dara i intelegind, sa le raca, ca
pare-mi-sa ca i oamenilor, i lui Dumnadzau bine inoit a
ri. nca i de cea trecatoare i de cea iitoare iiata sa a rolosi
i dupa iiata slaita i cinstita, in moarte - cinste - i dupa
moarte - cinste - la a doa enire iarai cinste a gasi, in
slaa 1atalui i a liiului i a Sintului Duh, acmu pururea i in
cii cilor. Amin!
CONE|UL CAR|I I I NTAI

A. \issowatii tivvti virtvtvv, fraeva peccatorvv, p. 1-104.


D I VA N U L
&%
A LUI IOAN DIMITRIE
CONSTANTIN-VOIEVODA
Iu
DIVANUL LUMII CU IN|ELEPTUL
suu Iu
GIUDECATA SUFLETULUI CU TRUPUL
ALE SUFLETULUI SPRE A TRUPULUI, SAU A
IN|ELEPTULUI SPRE A LUMII, DOVADA
PENTRU CELEA CE-AU GRAIT
MINCIUNI SI SPRE A SA MARTURIE
PENTRU CELEA CE-AU GRAIT ADEVARATE
CARTlA A uOA
Lumea aceasta i toate plinirile, adeca
toate impregiurstarile ei, de cine racute
a ri a ti intai ti sa cade, dupa aceasta,
precum trecatoare i nestatatoare
98
iaste
a pricpe iti trebuie. Precum singur ziditoriul ei, Domnul lristos
dzice: teriul i pamintul sa a trce ,Matb. gla. , sh. 18, i
altul, aceasta urmind, inata: 1oate le are rmea i cu
remile sale or trce toate ,cti.iia.. gla. 3, sh. 1,.
Lumea dara aceasta de Dumnadzau a
toate racatoriul iaste racuta, precum cel
decit toti mai echiu istoric marturi-
ste, Moisei: Di-nceput racu Dum-
nadzau ceriul i pamintul i alalte ,^a,terea gla. l, sh. 1,.
Lumea dara ca o gradina, intr-insa oamenii ca nite rlori,
precum marturiste: Izrail a razsari ca crinul ,O.ie g.
14, sh. 6,, 1oata carnea rin i toata slaa ei ca rloarea
1. |umea de cine-i
facuta a sti ti sa
cade
2.|umea de
uumnadzau facuta
a fi, crde
|umea ca o gradina,
oamenii ca f|ori|e
&&
DI VANUL
cimpului ,I.aiia g. 40, sh. , 8,, sau: ta pomul iaste omul
i ca roada, adeca ca poamele raptele lui, din pomul bun a
iei roada buna ]Mt. , 1|. tatra aceasta urmadza unde
dzice pentru omul bun: Si a ri ca lemnul linga izoarale
apelor i la rmea sa a da roada sa i rrundza lui nu a
cadea ,P.atv 1, sh. 3 i Ierev. g. 1, sh. 8,.
Sau lumea ca un istriu ,insa dupa cste remnnice,. tu
autiia dara bine de te ii slui, bine ii aea, insa Autiia
strinsa, spre raul stapinu-sau, dzice ,cti.iia.tvt gl. , sh. 12,
i iarai dzice: tine iubte autiia roada nu a minca de la
dinsa ,cti.iia.tvt gl. , stih. 10,.
tredzind dara precum lumea de Dum-
nadzau sa rie racuta, aiderea precum
aceasta trecatoare i alta iitoare a ri
crde, pentru ca 1heologul, marturiste, loan: Si adzuiu
ceriu nou i pamint nou, cace ceriul dintai i pamintul dintai
au trecut ,.pocat. gl. 21, sh. 1,. teriuri noaa i pamint
nou ateptam ,Petrv, Carte 2 gl. 3, sh. 13,.
Lumii dara singur omul urmadza, pentru ca dzice: Omul,
ca iarba dzilele lui ,P.atv 102, sh. 1,. Pentru cace dara
Pentru cace acel dintai zidit om, dupa a ziditoriului sau porunci
neimblind i a lui porunci neascultind, muritoriu i dintr-
aceasta lume mutatoriu s-au racut. Dara cu ce au greit tu
a poamelor rrumste amagindu-sa, adzu dara muiarea
ca bun sa rie lemnul la mincare i rrumos ochilor i la
priala mingaios, i lua din roada lui i minca i dde barbatului
sau ,^a,tere gl. 3, sh. 6,. ntr-aciai data dara, ale lumii bunuri
sau autii nestatatoare i omului nerolositoare s-au racut,
precum au Iclisiiastul cunoscut: Gol au ieit din pintecele
|umea ca un vistriu, spre |ine |un, iara spre
rau de te vei s|uji, rau iti va fi
3. |umea trecatoare
a fi sa stii
1rupu| |umii urmadza, omu|,
ca iar|a dzi|e|e |ui
D I VA N U L
&'
Diravvt, Iai, 1698:
nceputul
cartii a II-a
'
DI VANUL
Din izoarele Diravvtvi:
Miron tostin, 1iata tvvii
,Biblioteca Academiei
Romne. Sectia
manuscrise,
ms. rom. 33, r. 34,
D I VA N U L
'
maicii sale, a gol sa a intoarce i nemica a duce cu sine din
ostenintele sale ,gl. , sh. 14,.
Dupa aceasta, intr-aceasta lume deertarea urmadza, ca iarai
acesta dzice: Deertarea deertarilor i toate derte ,]ct.|
gl. l, sh. 1,.
nsa de atita rme pre cit saracul omenescul narod intru
deertari i rara socotle lucruri arlindu-sa i pana in dzua
de astadzi, de atita soma de ani intr-insa oamenii traiesc,
aceasta dintru acia prea bogata dumnadziasca mila sa o tii,
ca dzice: ndelung | rabdatoriu, mult milosti, nice dupa
raradelegile noastre race noao ,P.atv 102, sh. 8
-
9 ]~10|,.
nsa tu pentru ale cetii lumi podoabe
i rrumste nu te amagi, nice in desra-
tarile ei cu toata inima te da, caci mai
pre urma risul durerilor sa a amesteca, i cle de apoi ale
bucuriii lacrami cuprind ,Pitae gl. 14, sh. 13,.
Aidirea toate ale lumii lucruri ,osabit
de cle bune, ca praul inaintea in-
tului ,P.atv l, sh. 4,, i iarai: ta
autiia de talhari pradata i ca haina
de molii rarimata.
nsa iarai tu, pre altii adzind, adeca
precumsint imparatii, domnii i alalti,
carii cu bogatiia i cu a lumii slaa, multe
i ce li-i oia rac, de aceasta nu te mihni,
nici te intrista, precum Prorocul te inata: Nu te tme cind
sa imbogatte omul i cind sa a inmulti slaa casii lui
|n |ume desertarea
urmadza
|umea cu mi|a |ui
uumnadzau traiaste
4. tu a |umii frumste
nu te amagi
5. |ucruri|e |umii ca
pravu| inaintea
vintu|ui
. |re imparatii |umii
putrnici vadzind,
nu te mi|ni
'
DI VANUL
,P.atv 48, sh.1,, taci plecata iaste spre moarte casa lui i
la cle dedesupt cararile lui ,Pitae gl. 2, sh. 18,. Nu iaste
dara dumnadzaiasca priire asupra lui sau asupra slaii lui,
pentru care lucru marturiste Isaiia: Spre carle sa caut,
rara numai spre saracuti i zdrobiti cu duhul, i sa cutremura
de mine ,gl. 66, sh. 2,.|
Nici sa socoteti sau sa gindesti ca
aceasta a lor lumasca narocire reo
deplina rericire a aea.
Nice reun hotar sau reo adearata i
insamnata ale autiilor trecatoare or
aea rme.
Si macara ca lumea, adeca dupa lu-
masca socotiala, bogati i slaiti sa
numasc, insa saraci i de tot goli sint i
orbiti cu mintea, aceasta necunoscind, precum adeerte
Ioan: Dzici cum ca bogat sint i nici una imi lipste, i nu
tii ca tu eti miel, sarac, orb i gol ,.pocat. gl. 3, sh. 1,.
Aciasta Daid, imparat riind, au cunoscut dzicindu-i ie:
Iu sint sarac i miel ]P.atv 8, 1|.
A dara, a unora ca acestora la rau sairit i la rea cale,
calea le a iei, pentru carea rrumos sa dzice: Iaste cale
carea omului driapta sa pare, iara cia mai de apoi a ei duce
la moarte ,Pitae gl. 14, sh. 12, i iarai acolo: talea celor
rara cale duce la moarte ,gl. 12, sh. 28,. taci tot trupul in
tarna sa a intoarce, inca mai curund decit alalti, cel putrnic,
precum dzice: 1ot putrnicul, scurt
99
,cti.iia.tjicvt] gl. 10,
sh. 11,. Si la rau dara sairit or agiunge, pentru carii rrumos
orote Io: Autiia carea au inghitit a bori i din
7. |umasca narocire
fericire n-are
8 !arocirea fara
|otar
v. 8ogatu| |umii, sarac
si or|
ta|ea |ata si desfatata
|a moarte aduce
D I VA N U L
'!
De.fravata vve
.av !rvpvt ,i Ovvt ivtetept
.av vftetvt graura
din Diravvt,
Iai, 1698
'"
DI VANUL
Pvtcberriva virtv., desen
de Dimitrie tantemir
din Covpevaiotvv
.ev vvirer.ae togice.
iv.titvtiove., reluare a alegoriei
Ovvtvi ivtetept din Diravvt
,Arhia tentrala de Stat
de acte echi a lederatiei
Ruse, rondul 181,
D I VA N U L
'#
pinticile lui o a zmici Dumnadzau ,gl. 20, sh. 1,. Adeca
cu ale iadului cumplite, le a rasplati, munci.|
Nici din echile istorii cu une pilde sa
te amageti, ce mai irtos cu aclea sa
te intelepteti, caci ei arla pentru im-
parati carii in scurta rme multe au biruit. ta: nu iaste cinea
sa sa tiama de ceia ce trupul ucid, ce de ceia ce surletul ,Mat.
gl. 10, sh. 28,, i mai irtos ca tot cel ce omoara omori-sa-
a, ca iarai dzice: 1oti carii scot sabiia in sabie or muri
,Mat. gl. 26, sh. 32]~ 2|,, inca de cel cit de mic.
Pentru aceasta dara, rrumoase pilda de
pe Alexandru Marele a lua poti, pre-
cum la I.toriia lui scrie ca de o sluga a
lui sa rie otrait i omorit, adeca pe cel mare au omorit cel
mic i pe imparatul au ucis sluga. Pentru carii bine dzice
Iclisiiastul: Vadzui slugile pe cai i domnii imblind pe gios,
ca slugile ,gl. 10, sh. ,, i altul dzice: Aceia au imparatit,
iara nu de la mine ,O.iia gl. 8, sh. 4, i aiurea: tadzu i ru
rasipirea lui mare ,Ieecbiit gl. 13, sh. 12,. Asmenea ai
aciasta a potrii putea: Pre rier rugina il topte, pe elerand
sau, precum sa dzice, pre ril oarecile il omoara
100
.
Socotte-te dara, de rme ce acea mai
de apoi moarte iaste, incailea nu rau, ce
bun nume sa-ti ramiie ca: Mai bine-i
numele bun decit autiia multa ,Pitae
gl. 22, sh. 1,. |Si aiurea dzice: Mai
bine-i numle bun decit mirurile scumpe ,cti. gl. ,
sh. 2]~ 1|,, insa nu in a omenescului ochiu priala, ce
in acea dumnadzaiasca oglindire, carile inimile prite i
gindurile cunoate. Pentru aceasta inata: Socotiti sa nu,
dreptatea oastra inaintea oamenilor, raceti ,Matb. gl. 6,
sh. ]1|,, i ca nu cuma pentru tine sa sa dzica: Perit-au
pomenirea lui cu sunet ,P.atv , sh. ]~ 6|,. A dara, in toata
1u. |i|de den vec|i|e
istorii ia
11. |i|da de pe A|exandru
!are|e
12. uupa moarte, nume|e
nu in rautati, ce in
|unatati vestit
sa ramiie
'$
DI VANUL
iiata ta spre aceasta silte, ca acela a lui Io cuint dupa a ta moar-
te a dzice sa poti: Slaa mea pururea sa a innoi ,gl. 29, sh. 20,.
Pazste-te dara, iarai dzic, ca nu cuma
tie sa sa dzica: te te slaeti in rautate,
cela ce eti putrnic ,P.atv 1, sh. 1,.
Si aceasta a ti roarte ti sa cade, cace intr-aceasta putreda
lume macar a, macar a in scurta rme slaa ei ei
moteni, precum adeerte Io: ta rloarea iase i ca umbra
ruge, i nice danaoara intr-acea stare ramine
,gl. 14, sh. 2,. Asemnea acela al Ieremii s-ari putea aduce:
Vai de noi, ca s-au plecat dzua i s-au racut mai lungi
umbrele de sara ,gl. 6, sh. 4,. Nice doara in narocire sau
in bogatie arlindu-te, ceai mai mult decit eti sa te tii,
pentru ca rrumos sintul inata Grigorie: | De ei a intelge
,dzice, in ce chip eti, trebuie intai a cunoate ce nu eti, ca
din rorma bunelor sa te masuri, pre cit cu a bunelor lipsa
sa rii groza ,in cartea a cincea a Obicivicitor,
101
. nsa dupa
daidescul cuint: 1u eti iiarme, i nu om ]P.. 21, 6|, ca
ce iaste iiata noastra abur ,Iacor gl. 4, sh. 14,. Si pururea
acela al Isaiii pomente cuint: Iu sint om al durerilor
tiind slabiciunea ,gl. 0]~ 3|, sh. ]3|,. Au doara tu cu
cea decit alalti oameni mai mult ei ri Ba. Pentru aceasta
cuintul acesta s-ari inrednici a sa dzice: Sint dara i eu
muritoriu om, asmenea tuturor oamenilor ,Ivtetepcivvea
tvi otovov gla. , stih. 1,.
Nice pentru ale lumii de urit rrumste sa
te nebuneti. Nice sa portiasca inema
ta rrumstea ei, dzic Pitaete ,gl. 6, sh. 2,.
13. !ume vestit
cu facerea de rau nu-i
agonisi
0ri in ce f|iu, in |ume
scurt traiu| si scurta s|ava ei

Beatii Gregorii po.itiove. vorate. lib. XXIV, 6: Qvi eviv ptevi..ive ivtettigere
appetit qvati. e.t, tate. vivirvv aebet cov.picere qvati. vov e.t, vt e bovorvv forva
vetiatvr qvavto ip.e ae.erto bovo aeforvi. e.t.
14. |rumstea |umii inima
ta nu pofteasca
D I VA N U L
'%
Dragostea rrumstelor multe stricaciuni
aduce ca, scrie istoria, pentru rrumstea
a unii muieri, a Illenii, estita cetate
s-au razsipit 1roada i cu rrumstea
poamei s-au amagit Ia.
Nice reun bine de la reaoa aceasta
lume precum ei agonisi sa gindeti,
cace pentru dinsa strigind, dzice Isaiia:
ta tu dara pamintul tau prapadii i poporul tau ucisei
102
,gl. 14, sh. 20,.
Nice reo intelepciune intr-insa ei arla,
cace: ntelepciunea lumii, nebunie ias-
te linga Dumnadzau ,Catra Corivtb.,
Cartea I gl. 3, sh. 19, i aiurea urmadza:
ta nebun s-au racut tot omul de tiinta
103
,Ierev. gl. 10,
sh. 14,. Asmenea acestora nteleptul, la Pitaete sale, dzice:
Nu iaste intelepciune, nu iaste satuire, nu iaste cunotinta
impotria Domnului ,gl. 21, sh. 30, i Apostolul catra
romani: ntelepciunea trupului moarte iaste ,gl. 8, sh. 6,
cauta i I.aiia gl. , sh. 20,.
Aiderea nice reo bunatate sau ro
indamina intr-insa cercind ei arla, pre-
cum in Cartea vartvriitor sintul, arata,
Agustin i dzice: Vai surletului aceluia
carile de la tine ,o, Doamne, dezlipindu-sa au gindit ca a aea
cea mai bine! mpregiurari i inaluiri, indrapnice i impotri-
nice, din dos i din coaste i in pintece, i iata toate aspre!

.
nsa pre lume, pre aceasta, Dumna-
dzau milostiul, preabunul i preama-
rele i putrnicul ei ziditoriu, spre a
15. uragostea
frumste|or mu|te
stricaciuni aduce
1. \reun |ine de |a
|ume nu vei agonisi
17. |n |ume vreo
inte|epciune nu
vii af|a
18. |n |ume |unatate
si odi|na nu vei
nemeri

S. Augustini Covfe..iove., lib. VI, 16: 1ae avivae avaaci qvae .peravit, .i a te
rece..i..et, .e atiqvia vetiv. babitvrav 1 1er.a, et rever.a iv tergvv, et iv tatera, et iv
vevtrev ; et avra .vvt ovvia.
1v. |umea spre |ine|e,
iara nu spre rau| omu|ui,
uumnadzau o facusa
'&
DI VANUL
omului rolosinta i indemina o racusa. Aceasta a sa doedi
poate, cace precum nemuritoriu a ri il racusa i de rme ce
nemuritoriu era, iata dara ca lumea aceasta de rolos ii era.|
Aiderea dupa greala i pacatul acelui
dintai om, toate aclea ce de rolos era
sa rie in stricaciune, i cle dulci in
amar, i cle ce lesne cu neoie i cu truda acea ce saracul
de om a agonisi s-au preracut i s-au premenit, precum
aiae scrie Moisi: Lui Adam dzisa: cace ai ascultat glasul
muierii tale i ai mincat din lemnul carele poruncisam tie sa
nu maninci Blastamat pamintul in lucrul tau, i in osteninta
ei minca dintr-insul, in toate dzilele ietii tale spini i ciuline
a razsari tie i ei minca ierbile pamintului, in sudoarea
rtii tale ei minca piinea ta pana cind te ei intoarce in
pamint, din carle eti luat, cace pra eti i in pra te ei
intoarce ,^a,t. gl. 3, sh. 1, 18, 19,.
Dupa acia iarai acel milos i milosti Dumnadzau, cu mila
sa cea rara masura bogata, catra a sa plazma cu miloserdie
intorcindu-sa, aratatu-i-au moduri i milociri ca de supt
legatura acelui blastam a iei sa poata, ca iarai in ci traitoriu
i nemuritoriu sa sa raca.
La aceasta dara, rara gre, aceasta au
trebuit i aceasta s-au racut. Adeca
echiul Adam au greit i iarai un nou
Adam sa-l mintuiasca, i trup pentru |
trup patimind, sa-l izbaasca. Pentru
care lucru marturiste sintul Agustin: Dumnadzau
precum ti-au racut pre tine rara tine a nu te a mintui pre
tine rara tine

. Adeca nu numai singura dumnadzairea, carea


iaste atoataputrnica, ce impreuna i omenirea, carea iaste
2u. |umea, dupa pacat, in
rea s-au prefacut
uumnadzau cum sa pacatu|
dez|iaga au aratat
21. Spre a pacatu|ui
dez|egare nou| Adam,
adeca uristos, a veni
au tre|uit

S. Augustini ervo C`I`, 13: Qvi ergo fecit te .ive te, vov te iv.tificat .ive te.
D I VA N U L
''
lui Adam partae, au trebuit, adeca Dumnadzau i om, i
a sa sa raca nou Adam i blastamul sa sa dezlge.
Acesta dara, Isus lristos Dumnadzau
i mintuitoriu, neddea i scutirea
noastra ru, carele mai denainte prin
sintii sai proroci s-au aratat. Pana mai
pre urma dara, cle scrise prin proroci
a sa plini rmea sosind, singur s-au
aratat, de riciorescul pintece nescarandiindu-sa, din Mariia
licioara i din Duhul Sint omenesc trup luind i intru-
pindu-sa, patimind i rastignindu-sa i a treia dzi iniind
,dupa cum era prin aleii sai scris,, pre echiul i pacatosul
Adam, noul i cel rara pacat Adam, impreuna cu sine, pre
tot omenescul narod au din morti sculat. La aceasta, pana a
nu ri, adearat marturisiia, cu Duhul Sint cunoscind, Osiia:
niia-ne-a pre noi ,dzice, dupa doao dzile i in dzua a
treia ne a scula pre noi ,gl. 6, sh. 2, i: Pre | carii in tunrec
i in umbra mortii, precum dzice Isaiia ,gl. 9, sh. 2,, Lu-
minatu-i-au soarele dreptatii ,precum dzice la !roparivt
^a.cvtvtvi,
104
. Aceasta striga Apostolul, dzicind: Odata ati
rost in tunrec, iara acmu lumina ,Catra fe.. gl. , sh. 8,.
Aceasta in umbra legii dinceput sa insamna, precum dzice:
1uturor riilor lui Izrail era lumina, iara intunrecul i ceata
peste tot pamintul Ighiptului ,I.boa gl. 10, sth. 22,.
Vinind dara el, ce dzice tine crde in mine ,dzice, de a
i mort ri, trai-a, i carele traiate i crde in mine nu a
muri in ci ,Ioav gl. 11, sh. 2 ]~26|. Aceasta dara cum
poate Poate pentru cace singur cu singele lui de la moarte,
ni-au rascumparat ,fe.. gl. l, sh. ,, sau precum de a doa
oara ni-ari ri nascut, precum dzice Apostolul: Prin
22. \enirea |ui uristos
si a pacatu|ui dez|egare,
mainte prin proroci dzisa,
iara viind e|, imparatiia
sa ne giuruiaste

V. Mineiul lunii lui dechemrie, M-rea Neamt, 184, r. 189


r
: !ropariv gta. I1,
la litie.
Carile crede in Domnul, de va i mort fi, tri-va, i
carile cred:ind triate nu va muri in veci

DI VANUL
eanghelie eu -am nascut pre oi ,Cor., Cartea 1 gl. 4, sh.
1,, i a i celora ce intr-insul credzura le dde lor putre,
rii lui Dumnadzau ,i lui rrati, a ri ,Ioav gl. 1, sh. 12, i cu
sine impreuna imparatiii sale motenitori ]Iac. 2, | ,insa
aceasta, celora ce de aceasta lume sa or lepada i sa urmdza
lui, ca precum el, a ei in lumina sa imble,. Dara a carii
imparatii motenitori ii race tarea | ochiul n-au adzut,
nice urchea au audzit, nice in inema omului s-au suit, carea
mai denainte au gatitu-o Dumnadzau celora ce-l iubasc
,Cor., Cartea 1 gl. 2, sh. ]~ 9|,, adeca: noaa lacuirea ceriul
,Catra itip. gl. 3, sh. 20,. Aceasta mai denainte Prorocul
cunotea dzicind: Aceasta moiia slugilor Domnului ,I.aiia
gl. 24]~ 4|, sh. 1,, i: Dreptii ca soarele or straluci
,Ivtetep. gl. 3, sh. , Matb. gl. 3]~ 13|, sh. 43,, i Lumina lor
a ri mieluelul, cace noapte nu a ri acolo ,.pocat. gl. 21,
sh. 23,.
Mai cu de-adins pre Dumnadzau de
bine racatoriul de pre ale sale minunate
rapte a-l cunoate ii putea, carile puru-
rea in priala ochiului tau nelipsite sint
i precum eale singure il marturisesc: teriurile poestesc
slaa lui Dumnadzau ,P.atv 40]~ 18|, sh. 1,. Si eale inde
eale, una pre alta, pre Dumnadzau racatoriul i ziditoriul ei
a cunoate inata: Dzua dzilei scoate cuint i noaptea noptii
estte pricpere ,P.atv 18, sth. 2,
Iara tie aceasta ti sa cade, ca intr-atita latime, largime i rara
nice o opreala a oii slobod adzindu-te, sa nu cuma cu
rrumoasele i bunele sale daruri, carile de la dinsul iti sint
daruite, spre raul i spre perirea ta sa te slueti, sa nu cindai |,
in lumina ca imbli parindu-ti, intunrecul sa arli, pentru
carii sa dzice: ntunecara ochii lor sa nu adza ,P.atv
69]~ 68|, sh. 23 ]~ 2|,
10
. Nice prin tunrec ca orbii, ce
23. |re uumnadzau
de pe fapte|e sa|e
cunoaste
tu pofte|e |umii or|it fiind, pre-ntunrec
im||ind, sa nu-ti cumva para ca in |umina esti
D I VA N U L

prin lumina sa imbli, precum sa dzice: tarile imbla dzua


,adeca carile imbla in lumina legii, cace lgea lumina iaste,
Pitaa gl. 6, sh. 23,, nu grete
106
,Ioav gl. 11, sh. 9,. tace
pentru carii socotesc lumina lumii acetiia precum aceasta
sa rie lumina cea adearata, Domnul acesta nume le pune:
Orbi sint i poata orbilor ,Matb. gl. 1, sh. 14,. Si mai
irtos lumina lumii acetiia intunrec iaste, ca bine au cunos-
cut Io ca noi in intunrec ne inaluim ,gl. 3, sh. 19,
10
.
A dara, cu multe dzstre dumnad-
zaiesti spre a ta sluba indzastrat riind,
cu acstea mintea sa nu-ti intuneci,
sa nu cuma pentru tine sa sa dzica:
Deasupra au cadzut roc i nu adzu soarele ,P.atv :,
sh. 9]~ 8|, i pre cela ce-au i pre dinsul i pre tine racut sa
nu cunoti, ce a credintii lumina aind, cunoate, i pre
Dumnadzau datatoriul i parintele luminilor nu uita i aceasta
dzi: te oiu da Domnului pentru toate carile mi-au dat
mie ,P.atv 11, sh. 12]~ 3|,.
Si despre a trupului ochiu porta roarte te pazte, sa nu
cin|dai pentru reune deertari i amagituri sa te ineli, cace
pentru putina inointa pre urma multa iti a urma cainta,
ca rrumos Domnul inata: De ochiul tau te smintte,
scoate-l i-l liapada de la tine ,Matb. gl. , sh. 29,.
Nice alta rrumste sau lumina mai rrumoasa i mai lumi-
noasa decit cea dumnadzaiasca sa cerci, cace el dzice: Iu
sint lumina lumii ,Ioav gl. 8, sh. 12,. Aceasta mai denainte
au cunoscut Isaiia dzicind: Norodul carele imbla in
intunrec adzu lumina mare, celora ce petrecea in umbra
mortii lumina au rasarit lor ,gl. 9, sh. 2,. tace mai mult de
24. tu daruri|e ce ti s-au
dat, spre |ine iara nu spre
rau sa te s|ujesti
uespre pofta oc|iu|ui
foarte te pazste
!ice a|ta frumste sau |umina mai frumoasa
sau mai |uminoasa decit cea dumnadzaiasca sa cerci

DI VANUL
atita cercind, ii dzice luminii intunrec i intunrecului lumina.
De care lucru bine sa dzice: n intunrec ca in lumina
imbla ,Ior gl. 24, sh. 1,. Si iarai pentru aceasta sa dzice:
Iubira oamenii mai irtos intunrecul decit lumina ,Ioav
gl. 3, sh. 19,. Pre acia aieradza Isaiia: Vai carii dziceti bunului
rau, ceia ce pun amarul in dulce, ceia ce pun intunrecul lumina
i lumina intunrec ,gl. , sh. 20,.
Pentru aceasta dara, in lume, intr-aceas-
ta, i prin intunrecul luminii ei imblind,
toate in nemica le socotte i spre |
ale ei de porte inataturi surd i mut te
ra, precum dzice Prorocul: Iara eu ca surdul nu audziiam i
ca mutul ce nu-i dechide gura sa ,P.atv 3, h. 14,. Adeca
nu numai a le race, ce nice a le audzi, nice a le grai sa
portiasca inema ta, pentru ca adearat sa tii ca proasta
intr-insa i saraca iiata purtam ,!orie gl. 4, sh. 23 ]~ 29|,.
Bun socotitoriu dara rii i ceia ce de la
lume cea portesc la ce sirit or
agiunge aminte ia
108
.
ntai dara a autie sa portiasca, din
carea multe i in multe rliuri a sa nate
rautati pot i surletul la iad il coboara,
i in cea putin incepind, nice cu cel mult sa satura, precum
la Pitaete tvi otovov dzice: Pintecele necuratilor, nesatios
,gl. 13, sh. 2,. Pre carii cu minie cearta Isaiia: tiinii rara
ruine nu tiura saturarea ,gl. 6, sh. 11,. Si altul
adeerte: Nu sa a implea lacomul de bani ,cti.ia.t.
gl. , sh. 9,.
Autiia zidiurile i cetatile rarima i
temeliile rastoarna. Autiia, cu cit sa
inmultte, cu atita lacomiia crte. La-
comiia incpe zaistie, zaistiia nate
25. Spre pofte|e
|umii, or|, mut si
surd te fa
2. tea de-apoi
socotste
27. Avutiia a mu|tor
rautati pricina
28. Avutiia inmu|tindu-sa,
|acomiia crste, din
|acomie zavistiia
sa naste
D I VA N U L
!
mo]a|rte, precum dzice: ncepu
109
durre i nascu rara-
delge ,P.atv , sh. 1]~ 14|,. |
Pentru zaistiia, tain pre rratele sau,
Ael, ucisa, precum scrie istoricul ,^a,
terea gl. 4, sh. 8,. Autiia nate mindriia
cea spurcata, precum sintul
110
dzice Agustin: Aneoie
iaste ca nemindru sa rie cel bogat

.
tace adearat iaste ca autul, adeca
lacomul, numai el aut i imbogatit, iara
altii toti saraci i miei a ri portte.
Neagiungindu-i tarinile, portte sate,
nesaturindu-sa de sate, portte tirguri,
neindestulindu-sa cu tirgurile, portte
cetati i alalte.
Aiderea mindrul, adeca cel inalt
cu rirea, numai el om, iara altii toti
dobitoace a ri socotte. Adu-ti dara aminte ca pentru min-
driia ingerul din ceriu cadzu i drac sa racu, dzicind: n
ceriu ma oiu sui, asupra stlelor ceriului
112
oiu inalta scaunul
mieu ,I.aiia gl. 14, sh. 13,.
ntr-acesta chip bogatul, prin timplari
imbogatindu-sa
113
, cinstea i scaunul cel
mai de sus cearca, i cu cit s-ari mai sus
sui, cu atita inca mai sus a sa urca portte i nice la o stepena
de cel mai de gios a sa popri ari rea. Pentru carii a sa dzice
s-ari putea: Radica-sa inaltul, ca cu mai grea cadzatura sa
cadza.

|
2v. zavistiia pe frati
omoara
3u. |acomu| toti saraci
a fi poftste
31. !eagiungindu-i
tarini, sate poftste, iara
mindru|, numai e| om,
iara a|tii do|itoace
a fi socotste

Sermo XXIX: Dirricile est ut superbus non sit qui diues, cit. apva P. ercborii.
Repertorivv vorate, 1II, 1.

tr. A. \issoatii tivvti virtvtvv, 18 ,Diravvt III, 18,.


32. 8ogatu| scaunu| ce|
mai de sus cearca
"
DI VANUL
Si intai slugi linga cei mari a ri agiungind,
pana intr-atita cu mintea agiung i a race
neoiesc, ca ei stapini i pre stapini slugi
a race silesc i cu aceasta socotiala, ca
toata cinstea, slaa lumii acetiia sa nu le lipsasca. Si Dumnad-
zau, nepriiatinul lor, cace Domnul mindrilor sa imponciadza
iara celor smeriti le da dar ]Pror. 3, 34|. Si precum graiate
Daid: Ochii mindrilor ei smeri ,P.atv 1, sh. 28]~30|,.
Nice sa te gindind ineli ca cu autiia a
ceriului imparatie ei cumpara, cace:
Nime poate a doi domni a slui ,Matb.
gl. 6, sh. 24,. tace autiia mai irtos
inchide decit dechide, i mai mult
oprte decit indiamna. Autiia dzice ca nu ei mai muri,
autiia dzice ca altul de potria ta nu iaste , autiia dzice ca
ea nice odanaoara te a parasi , autiia iti dzice ca nice
odanaoara reo intristare ei aea, autiia iti dzice: Bea,
maninca, surlete, cace ai multe bune. Nice iti pomente
ca miine sau poimine surletul ti sa a lua i ea a raminea
,cauta la pilda bogatului, vca gl. 12, sh. 1 ]~16|,. te,
precum rrumos inata cti.iia.tvt ]9, 12|: Nu tie omul
sriritul ietii sale, ce ca ptele sa prinde in undita, pre
carile inata Isaiia: Orinduiate casa ta, ca ei sa mori i |
nu ei ri iu ,gl. 38, sh. 1,. Nice or rolosi autiile in
dzua rasplatirii ,Pitaa gl. 11, sh. 4,. Si mai irtos, precum
singur de adear graitoriu rostul Domnului marturiste:
Vai oaa, bogatilor, carii aeti dezmierdaciunea oastra!
Vai oao, carii saturati sinteti, ca eti rlamindzi! Vai oaa,
carii rideti acmu, ca eti plinge! ,vca gl. 6, sh. 24, 2,.
Asmenea acestora, cauta la pilda bogatului cu a saracului
Lazar ,vca gl. 16, sh. 19, 20,.
Pentru aceasta dara, Seneca ,macara ca
pagin era, insa rrumos inata: De iaste
surletul tau intelept, in trei remi sa sa
33. 8ogatu|ui
mindru, uumnadzau
nepriiaten |ui
34. Si cu |ogatie si cu raiu
a fi anevoie iaste, nime
a doi domni a s|uji
poate
35. ue esti inte|ept,
in trei vremi te
cumpanste
D I VA N U L
#
cumpaniasca

: riitoarele roarte a pazi, acste de acmu bine


a chiernisi i cle trecute ades a pomeni
114
. Adeca, clea
ce s-au trecut in minte ti le adu, i ce au rost unii i in ce s-au
intors ei edea, precum dzice: Pre cei bogati ii trimisa
deerti ,vca gl. l, sh. 3,. Spre aceasta, acela al Senecai
mult a rolosi poate cuint: Razsipirea celui mai denainte
cadzut, pre cei mai de pre urma inata

. Si intru aceasta
de acmu rme, roarte cu socotiala intriaga sa te ocirmuieti,
cace nice unele inripte sau statatoare le ai. Marturiste Daniil:
Muta remile, irstele, imparatiile schimba i le aadza ,gl.
2, sh. 21,. tela ce inrormadza
11
| lumina i race intunrecul,
cela ce race pacea i plazmuiate raul, eu, Dumnadzaul, cela
ce race toate acstea ,I.aiia gl. 4, sh. ,. Aiderea Sirah inata:
Pomente cle de pre urma i in ci nu ei grei ,gl. ,
sh. 36,. taci macara imparat, macara sluga, macara bogat,
macara sarac, macara tare, macara slab, toti o iiata poarta,
i acia saraca: Saraca iiata purtam, dzice !orie ,gl. 4, sh.
23,, i a tuturor ieirea iaste dentr-insa una, adeca spre
moarte, pentru carea adeerte Daid: Iu intru pre calea
a tot pamintul ,Ivpar. 3, g. 2, sh. 2,. Precum i Sirah stri-
ga: O, moarte! cit de amara iaste pomenirea ta omului
impaceluit in suppusele sale ,gl. 41, sh. 1,. Si iarai ietuind,
toti pre o cale imblind i pre acia iarai intoarcere cuia nu
sa da. Pentru ca rrumos adeereadza Io: Iata, scurtii ani
trec i pre cararile carile nu ma oiu intoarce imblu ,gl.16,
sh. 22,. Si Ieremiia pre aceasta sa aieriadza: Vai de noi, ca
s-au plecat dzua i s-au racut mai lungi umbrele de sara
,gl. 6, sh. 4,.
Pentru aceasta dara in minte sa-ti rie
,dzice Sirah, ca: Moartea nu a zabai
,gl. 14, sh. 12,. Viind dara moartea,
imparatiia, putrea, autiia i bogatiia

tp. Senecae De brevitate vitae X ,apud P. Berchorii Repertorivv vorate, I, 6,.

tp. Seneca, ibia., XV ,apud Berchorii Dictiovvariv., s.u. 1titi.,.

Senecae De travqvittitate avivi XI, pi.t. `CI i `CI1.


3. !oartea
sosind, avutiia ce
fo|osste?
$
DI VANUL
ce roloste tace ramae i | cumplita iaste celor nedrepti,
caci moartea colibile saracilor i pa]la|turile imparatilor tot
cu un picior calca, i precum s-ar dzice: Goala iaste moartea,
argintul i aurul lor nu-i a putea mintui in dzua miniei lui
Dumnadzau ,ofovie gla. l, sh. 18,.
Pentru carea pomente Io: Gol am
ieit din pintecele maicei mle i gol
ma oiu intoarce ,gl. l, sh. 21,. Adeca
desparti-sa-a surletul de la trup, des-
parti-sa-a omul de la casa lui i in mormint a intra,
desparti-sa-a de duhul, desparti-sa-a de putre i de autie
i in slabiciune i in saracie a mrge, nemica dintru ale sale a
radica i cu sine a duce a putea, precum sintul, orote,
Agustin: lirei al nostru nemica aem, rara numai pacatul

.
Vedzi i pricpe acmu dara ca al tuturor
srirsitul moartea iaste. Vadzui pre im-
parati i pre cei tari la ce agiunsara
Pentru carii Prorocul prorocte: A
lega imparatii lor in obedzi i boiarii lui in catui de rier, ca
sa raca intr-inii giudecata i in minule dreptilor sabie de
imbe partile ascutita ,P.atv 149, sh. , 8]~8
-
9 i 6|,. tace
n-au cunoscut ca decit cel inalt, mai inalt altul ,adeca Dum-
nadzau, iaste, i acela le a, in dreptatea sa giudecindu-i,
rasplati ,Ierev. g. 1, sh. 10, Ior g. 34, sh. 11, I.ai. g. 11,
sh. 4,. Pre carii criptvra mustra: N-au ascultat glasul, n-au
priimit inatatura, i proci ,ofovvie gl. 3, sh. 2,.
Pricepi acmu dara ca nesocotinta i
neascultarea patima aduce Si celuia ce
strimb lucriadza, in loc de simbrie,
iadul i sa da Precum adearat Osie graiate: Vint sa-
manara i ior sacerara ,gl. 8, sh. ,.
37. 0o| ai iesit den
pintece|e maicii, go| te vei
intoarce in tarna
38. A| tuturor svirsitu|
unu|, adeca moartea,
iaste
3v. !esocotinta
patima aduce

!ractatv. 1 iv Ioavvi. evavg. VI, 1 c., .rav.icavii covcitii, can. XXII: ^evo
babet ae .vo vi.i vevaacivv et peccatvv.
D I VA N U L
%
Vadzui precum autiile i puterile nemica rolos racura
Vadzui ca autiia strinsa, spre raul stapinu-sau, iara nu spre
binele lui iaste Vadzui ca pomenirea lui cu sunet peri
]P.. , 6.| Vadzui ca bunurile i bogatiile spre a ceriului
suire grle sarcini sint Marturiste Aacum: Vai celuia
carile aduna nu ale sale, pana cind a gramadi asupra sa lut
indesat ,gl. 2, sh. 6,. ta iata, acmu in pulbere dzace,
dzice Io ,gl. 10, sh. 9,.
Mai irtos ca i intr-aceasta iiata, putrnicilor, cu rautate
rasplatte Dumnadzau, precum scrie la Paratipovevvov:
naltatu-s-au inema lui i sa racu miniia lui Dumnadzau
asupra lui ,gla. 32, sh. 26, Cartea 2,. ta celui in lume irtos
dzice Dumnadzau: Lua-i-oi din mina driapta sigetile i
din mina stinga arcul ,Ieecbiit gl. 39, sh. 3 i gl. 38 peste
tot,. Si cel atotputrnicul Dumnadzau, carale i caii i ostaii
cei putrnici i | implatoati in mare ii iniaca, pasirilor ceriului
i petilor marii masa ii race, el pe mindru lote i pe cel
irtos rante. Il cetatile lor rarima i le razdumica. Precum
s-ari putea dzice: Alexandriia a ri razsipita i Memris cu
neoi in toate dzile ,Ieecbiit gl. 30, sh. 16]~1|,. Il race, i
in iile lor roada nu a ri. Il ucide din om pana in dobitoc,
]P.. 34, 8|, i precum a multi imparati i putrnici pilde ei
putea arla, cearca criptvrite.
Aiderea a acestora schimba imparatiile
i le muta, i precum Sirah adeerte:
mparatiia din niam in niam sa muta
pentru nedreptatea ,gl. 10, sh. 8, i Dumnadzau dzice: Vai
tie, carile ei prada! Au nu i el sa a prada ,I.aiia gl. 33, sh. 1,.
tasele putrnicului mindru laca pasarilor le race, precum
a potrii s-ari putea: Vailonul s-au racut laca a toata
Avutiia strinsa, spre rau|
stapinu-sau
|utrnici|or, cu rautatea
uumnadzau rasp|atste
4u.uumnadzau sc|im|a
si muta imparatii|e
&
DI VANUL
pasirea ,.pocatip.i. gl. 18, sh. 2, i pre cel mindru blastama
Daid, dzicind: Dumnadzaul mieu, pune-l pre dinsul ca
roata ,P.atv 83]~82|, sh. 13]~12|, i iarai dzice: Stapiniia
lui sa o ia altul, copiii sa-i raca saraci i muiarea lui adua
,P.atv 109]~108|, sh. 8
-
9,. Aceluia .vo. ii spune: lemia
ta in cetate a curi ,gl. , sh. 1,. Unuia ca mindrului |
dzice Daid: 1recuiu i, iata, nu era, cercaiu-l, i nu sa arla
locul lui ,P.atv 3, sh. 36,.
Acstea ale lumii ramiitoare nerolosinte cunoscut-au cti.iia.
tvt, dzicind: Pre carile nu cunosc, oare intelept au nebun
a stapini in ostenintele mle cu carile am asudat ,gl. 2,
sh. 19,. Pentru aceasta de cela ce cle cinice le are te tme,
precum Ieremiia striga: tine nu sa a tme de tine,
imparatul niamurilor ,gl. 10, sh. ,. tace ale lui numai
ramin, iara alalte toate trce-or ca umbra ,Ivtetep. gl. , sh. 9,.
Acste dara trecute pomenind i cle
iitoare socotind, pazte-te, cace in
mari te arli primedii, ca nu cuma
lumea agonisind, surletul sa pierdzi,
precum Domnul graiate: ta ce a
rolosi omului de ari agonisi toata lumea i paguba surletului
sau sa raca ,Mar. gl. 8, sh. 36,. Si ca cum cu asul pre
mare, a in primedie cu surletul in trup eti, ca dzice
Iclisiiast]ic|ul: tarii inslesc pre mare poestesc primediile
ei ,gl. 43, sh. 26]~28|,. Si Apostolul dzice: tu cit mai
mult sintem in trup, ne instreinam de la Domnul ,Corivtb,
Cartea 2 gla. , sh. 6,.
Aiderea prea cu tot de-adinsul a te
pazi in minte sa-ti rie, ca nu cuma cu
une pilde indoindu-te, sa te amageti.
tace in rivtete criptvri ii gasi precum
!urind tu, a|e ta|e
cine va stapini nu stii
41. |umea agonisind,
in mare primejdie
spre a suf|etu|ui
piiardere esti
42. tu unii ce, imparati
si |ogati fiind, imparatiia
ceriu|ui au agonesit,
nu te simeti
D I VA N U L
'
unii imparati cu tiitori i cu muieri multe, bogati i cu putre
riind, i a imparatiei ceriului s-au inrednicit, cace dum-
nadzaietilor taine partai cine s-au racut nsa tie intai
aceasta a ti ti sa cade, ca precum dzice Apostolul: Radacina
a tuturor rautatilor iaste po]h|ta autiei ,!ivotb., Cartea 1
gl. 6, sh. 10,. tace ale portelor incepaturi dulci, iar cle pre
urma amara ies, precum sa asamana aceasta: lacutu-s-au
in gura mea ca miiarea dulce, i deaca mincaiu, amaritu-s-au
in pintecele mieu ,.poc. gl. 10, sh. 10, i pacatul numai
oarece intai pricina cearca, iara de-aciia pre lesne spre moarte
a lucra poate, ca dzice Apostolul: Pacatul arlind rme, prin
porunca ma amagte i printr-insa ma ucide ,Catra rovavi
gl. , sh. 11,. Si a adearat sa tii ca lumea, adeca trupul,
gazda talharilor, adeca lacuinta portelor iaste, pentru care
lucru marturiste Ieremiia: Au petera talharilor iaste casa
aceasta ,gl. , sh. 11 i I.aiia gl. 6, sh. ,. Si nu numai pre
cei rara sotii i nepaziti, ce inca i pre cei prea intr-armati |
i roarte bine strauiti a-i ucide i a-i omori in multe rliuri
sa ispitte i in toate chipurile sa neoiate, precum s-au
catra multi adit.
Aceasta adita i adearata iaste, caci
pre multi intregi la minte i cu buna-
tatile intemeiati la mari nebuniri i
la i ntunecoasa orbiri i-au intors: Pre
Daid, rericitul, la preacurie l-au in-
demnat, carea o au i racut, i apucind dara pacatul pricina,
nice cu atita l-au lasat, ce inca i la de om ucidere l-au impins,
precum istoriia la . aoa ivparatie ,gl. 11, sh. 2,, i mai gios
scrie ca, luind pre Virsaiia, riica lui Ilia, muiarea lui Urie
letteul, au curit cu dinsa, i, dupa acesta pacat racut, au
adus pre Urie, caci era la oaste cu Ioa, ezirul lui Daid, i
dupa ce au enit, iara l-au trimis
116
i scriind carte i cu mina
lui trimisa la Ioa, ca daca a mrge, sa-l puie unde a ri
razboiul mai greu, i Ioa a racind, cace l-au pus la cetate,
unde era barbati mai irtoi, i ieind din cetate i dind
43. |umea pre mu|ti in
mu|te |unatati intemeiati
fiind, |a mari ne|unii
i-au intors

DI VANUL
razboiu i ucigind pre multi, au perit i Urie letteul.
Aiderea pre riiul sau, Solomon, din intelepciune carle
mai multa i intriaga decit toti oamenii pre pamint aea,
mai nebun decit toata lumea l-au pre|racut, ca precum
cartea la . treia ivparatie ,gl. 11, sh. 1,, ca iubind Solomon
muieri multe de alt niam i de a lor dragoste nebunte
cuprins riind, capite lui lamos, idolului lui Moa, au
zidit, i singur Domnul de a doa oara aratindu-i-sa i
acstea a nu race poruncindu-i, nu asculta. Si alti multi
asmenea acestora.
te aceasta tie intr-acesta chip pilda sa-ti rie, cace acetia
atita intariti i spreeniti i in a credintii legaturi tari legati
riind, i numai cu oarece spre pacat incepatura racind,
intr-acesta chip precum mai sus scrie, trupetile i lumetile
porte i-au intors. Aiderea Daid tie rrumoasa pilda sa-ti
rie ca dupa racutul pacat ,precum iarai Ivparatiia a aoa
gl. 12 scrie,, trimisa Dumnadzau pre Nathan prorocul catra
Daid, i nemica ceai pacatul i ina lui tagadui , ce indata
marturisindu-sa, dzisa P.atv 1 ]~ 0|
11
, pentru marturisirea
pacatului i apoi dupa aceasta nu au mai greit. Si altora
multi cinstiti ei arla pilde, carii dupa pacat, indata nemica
zabaind s-au intors. Si aceasta sa tii cace poate ri acia
mai cu rierbinte i mai cu adearata dragoste catra Dum-
nadzau sa intorcea i cu acea socotiala ca sa nu mai greasca.
nsa precum dzice | nteleptul in Pitaete sale: De pte ori a
cadea dreptul ,in dzi, i sa a scula ,gl. 24, sh. 16,.
De toate dara i pentru toate pazit sa rii, insa mai irtos
pentru a curiei porte, cace nepriiatenul, Diiaolul, cu multe
,insa pricina aind, a amagi poate, iara mai pre lesne cu
muieriasca rrumste, carea ca rocul sau ca marea iaste de
8ine iaste pacatu| a nu-| face, iara facindu-|,
nu-| tagadui, ce-| indata marturisste
|reste toate, de curvie
te ferste
D I VA N U L

cumplita, precum 1halis rilosorul bine au cunoscut i dzice:


locul, muiarea i marea, trei rautati deopotria
118
.
Si mai irtos lumetile, sa nu dzic trupetile, porte prin
mincari multe i bauturi rara masura sa atita i sa adaoga,
carile lipsire mintii aduc, precum marturiste Ieremiia:
Beau i sa tulbura i sa nebunesc ,gl. 2, sh. 16,, i decit
dobitoacele mai rai sa rac , ca dzice Varuh : Dobitoacele
mai bune sint decit dinii ,gl. 6, sh. 6,, Al carora Dum-
nadzau, pintecele le iaste ,Catra itip. gl. 3, sh. 19,. Iara
Iclisiast]icul| impotria dzice: tine postitoriu a ri a
adaoge iiata ,gl. 3, sh. 34,.
Aiderea pre multi, ca cu autiia a ceriu-
lui imparatie au cumparat adzind, intru
aceasta nu te simeti, cace nu toti pre
autie a o stapini pot, ce pre cei mai
multi bogatiia ii robte. nsa pre-
cum 1heologul Nazienzanul graiate,
ade|arat iaste: Scumpul sau lacomul
ascunde autiile ca un rob, iara darnicul le cheltuiate ca un
domn

. nsa aceia ce cu banii a ceriurilor imparatie -au


agonisit intai dara aceasta trecatoare lume i mai irtos de
sine s-au lepadat i cu milosteniia impreuna, toate alalte au
urmat bunatati, dupa dumnadzaiasca inatatura: tine a
sa ie dupa mine sa sa lpede de sine ]Mt. 16, 24|. Si mai
irtos, macar bogat, macar sarac, lui lristos a urma cum sa
cade, ,cauta vca gl. 14, sh. 26 i Matb. gl. 10, sh. 3, 38, 39,.
Si adearat dara ca credincioilor imparatiia ceriului iertina
iaste, cace talhariul cu un cuint ,insa plin de credinta, imparatiei
ceriului s-au inrednicit ,vca gl. 23, sh. 43,.
Asijderea, de mincari
si |auturi mu|te
44. |re mu|ti audzind
ca cu avutiia raiu| mosie au
cumparat, cu aceasta
pricina avutiia
nu iu|i, caci ce|or mai
mu|ti iadu| |e-au cistigat

tp. Bernardi tlaraeallensis Iv Cavtica cavticorvv ervo ``I: .varv. terreva


e.vrit vt vevaicv.; fiaeti. covtevvit vt aovivv..

DI VANUL
nsa tie Dumnadzau milostiul i de om iubitoriul, rericire
dindu-ti i in toate imbiugindu-te, intru acesta chip so-
cotte cum nu ale tale, ce ale lui sint, i neparasit sintul lui
nume laudind, in lauda numelui lui, din clea ce t-au dat,
da. Si precum in dar ai luat, a in dar sa dai. tatra aceasta,
adearata a lui sinta dzisa iaste: Pentru una insutit a da
,cauta Matb. gl.19, sh. 29 i Mar. gl. 10, sh. 29, 30, vca gl. 18,
sh. 29, 30,. ncredintadza-te dara acmu, caci cind mai mult ei
da, atuncea mai mult ei agonesi.|
Adaogindu-ti-sa dara autiile, sa nu ti
sa cuma inema impietriasca, ca milos-
tenie a race sa te lenieti i pre cel sarac
adzind sa te scarandieti i cu aclea
cu carile bine surletului a race ai putea, spre raul i spre
peirea ta sa le rii strins. Adu-ti aminte de a bogatului cu a
saracului pilda i nu race ca acela, ca sa nu pati ca acela
,cauta vca gl. 16, sh. 20,. Adu-ti aminte de oinicul carile
catra Domnul nostru Isus lristos eni i pentru imparatiia
ceriului cum o a agonesi intreba, caruia ii raspunsa ,dupa
ce sa arla toate ale legii porunci sa le rie pazit,: De ei
deplin a ri, du-te, inde carile ai i da saracilor i ei aea
comoara in ceriu i ino de urmadza mie ,Matb. gl. 9]~ 19|,
sh. 21,. Si acela, caci multe moteniri aea, greu ii cuintul
dascalului bun paru i sa dusa trist. Socotte dara sa nu i
tu, ca acela, de inatatura Domnului sa te mihneti i sa nu
cuma chia indrapt inirteti
119
, adeca rind a descuia cu
bogatiia, sa imparatiia ceriului incui i denarara portilor
rericirii sa ramii.
Pentru aceasta dara nicecum ceai loc lacomiei sa dai cace
lacomiia a sa lati i a sa inmulti incepind, de dinsa a te dezbara
aneoie iaste, pentru ca rrumos Seneca adeerte: Macar
|n dar ai |uat, in dar sa dai
45. Adaogindu-ti-sa
avutii|e, inima ta nu ti sa
impietriasca
!icecum |acomiei |oc
sa dai, cace ca focu| nu sa va satura
D I VA N U L
!
ca alalte rautati, imba|trinind noi, imbatrinesc i eale, numai
singura lacomiia intinerte

.
Si cu aceasta inca a te intiinta ti sa cade:
ca de te lumea sau portele lumii spre
indragirea ei trage, socotte rrate,
pentru ce i caci lumea sa rie de indra-
git sau de iubit De rme ce Prorocul temnita o numte
]P.. 141, 10| i adearat a iaste i impotria lumii Apos-
tolul inata: Nu iubiti lumea, nici cle lumeti ,Cartea 1,
Ioav gl. 2, sh. 1,. Lumea dara temnita iaste omului, a
trupul temnita iaste surletului i pre acel blagorodnic surlet,
cu amaraciunele portelor lui, ticalosul om il dosadste, caruia
mare neoie, nesurerita i cumplita amaraciune ii aduce, de
care lucru bine Aristotel au grait: Blagorodnicul surlet nice
a race, nice a pati strimbatate poate

. Si dupa dinsul,
Seneca adaoge: Acel de bun niam dosada a sureri nu
poate

. ta adearat, dara, ca precum temnita trupul


oilte, a trupul in slobode oi imblind, surletul lin-
gedzte i-l prapadte, caci acle trupului largi i late, inguste
i strimte surletului sint. Pentru aceasta Daid striga: Scoate,
o, Doamne, din temnita surletul mieu ,P.atv 142 ]~141|,
sh. ,.|
nca de priceput iaste ca desrrinata oie
surletului paguba i moarte aduce, i ca
cum cinea pre calul siriap rara zabala
ar ri, a neopritele porte spre moarte
rapasc. Pentru care lucru, cuintul acesta s-ari potrii: Iata
cal galban, i cine de pre dinsul, moarte numele lui ,.poc.
4. |umea temnita,
si pentru ce sa sa
iu|asca?
''
47. uesfrinata voie
suf|etu| spre moarte
rapste

Cp. evecae pi.tvta ``I 1: tavtvv vitia et vitiorvv vivi.teria .evvervvt,

Cp. P. ercborii Repertorivv vorate, 1, 1: icet vvvav. viaeatvr vvtritor


corporvv, e.t tavev carcer .piritvvv et avivarvv et e.t tocv. ivcotatv. et
peregrivatiovi..

tp. Aristotel, tica ^icovabica IV, VII.

Senecae De cov.tavtia .apievti., III. tp. P. Berchorii Repertorivv vorate II, 1.


!e.tit eviv .ri.totete., vobiti. avivv. vec facere, vec pati pote.t ivivriav. 1vae et
eveca aicit qvoa gevero.v. vov pote.t covtvvetiav .v.pivere.
"
DI VANUL
gl. 6, sh. 8,. Lata cale strimta ieire are i rietecine pre ce cai
a imbla sama i sa a lua. Pentru ca minunat Iclisiastul
inata : Veselte-te, oinicule, intru tinertele tale i in bine
sa rie inima ta, i imbla in caile inimii tale i in priala ochilor
tai, i sa tii ca pentru toate acestea aduce-te-a Dumnadzau
la giudecata ,gla. 11, sh. 9,, unde rietecui dupa a sale a
rasplati rapte.
Nu iaste dara in lume rericire, nu iaste
cel cu a lumii porte rericit, nu iaste
necuratului pace, nice cu dinii sa te
obteti, caci: tine sa a atinge de
pacura, ima-sa-a de ea ,cti.iia.t]ic|vt gl. 13, sh. 1,.
O, rericit carele cu lumea amestecare
n-au aut! i lericit barbatul carele nu
imbla in sratul necuratilor! ,P.atv 1, sh.
1,. O, rericit carele nu iaste cu lumea!
ta dzice Domnul: Iu -am ales pre oi din lume ,Ioav
gl. 16 ]~1|, sh. 19 ] ~ 14|,. Si decit ale lumii rericiri, mai
rericiti sint mortii cei curati, ca iii traiesc cu trupul i sint
morti | cu surletul, iara curatii, cu trupul murind, surletul
iiata cinica le agoniste. Pentru aceasta te socotte ca,
cind iu eti, sa rii ca mortul, ca cind ii muri sa iniedzi, i
atuncea deplin sa te rericeti.
Multi minunati, multi slaiti, multi
rericiti au init, i acmu sint in lume
carii din bunele sale rapte, ca nite
munti tari intemeiati pre carii a Dom-
nului urdzire iaste i ca chedrii Lianului inradacinati, carii
de rortuna i iorul cit de mare nu s-au clatit. Marturiste
nteleptul: Nu a intrista pe dreptul orice i s-ari intimpla
,Pitae gl. 12, sh. 21,. Acetia, ca nite irtoase i luminoase
diamanturi, nicicum de cea s-au beteit sau s-au rodit, caci
dumnadzaiasca deplina dragoste aind, dzic: Loira-ma,
48. |n |ume fericire
nu iaste, nice |umanu|
fericit
4v. |ericit care|e
cu |umea nu s-au
amestecat
5u. ureptu| nu sa va
c|ati de orice i s-ar
timp|a
D I VA N U L
#
i nu m-au durut, trasera-ma, i n-am simtit ,Pitae gl. 23,
sh. 3,.
Acestora dara de te ei asamana i
cararilor lor de ii urma i de lume, de
aceasta, de te ei lepada, bine sa tii ca
titolul rericirii ii agonisi. ta singur
Dumnadzau adeerte: lericiti, saracilor, caci a oastra
iaste imparatiia ceriului! lericiti carii acmu rlamindziti, ca a
eti satura! lericiti carii acmu plngeti, caci iti ride! lericiti
iti ri cind or uri pre oi oamenii i cind or izgoni pre
oi | i a or ocari i or lepada numele ostru ca pre rau,
pentru numele riiului omenesc! ,Matb. ]~vca| gl. 6,
sh. 20, 21, 22,. ta iarai dzice: tine au arlat surletul sau
piiarde-l-a pre dinsul, i cine -ari ri pierdut surletul sau
pentru mine arla-l-a pre dinsul ,Matb. gl. 10, sh. 39,. Si
inca dzice: tine a sa ie dupa mine sa sa lpede de sine
i, luind crucea sa, sa ie dupa mine ]Mt. 16, 24|, adeca
irtutea, putrea, spre toata a diiaolului iscuenie. ta dzice
Domnul i adearat dzice: Iata ca -am dat oaa putre a
calca asupra erpilor i a scorpiilor i preste toata putrea
nepriiatinului i nemica -a strica ,vca gl. 10, sh. 19,. Si
aceasta impreuna cu ce tu dragostea cea adearata insotita
a ri, ca: Deplina dragoste arara scoate rrica ,Ioav, Cartea 1
gl. 4, sh. 18,. tarii nici roc, nici rier, nici toiag, nici altacea
de pediapsa cinie in sama bagara i cu aceasta socotiala i
cu aceasta intriaga nedde, ca: carii in lacrami or samana
in eselie or sacera ,P.atv 12, sh. ,. tredinta leul i
zmaul calca ]P.. 90, 13|, prin credinta duhul intarte
slabiciunile noastre ,Rovavi gl. 8, sh. 2 ]~26|,. tredinta
aduce dragoste, dragostea crde, toate nededuiate, toate
surere ,Cartea 1, Coriv. gl. 13, sh. ,. tredinta cuintului
aceluia crde, ca | irtutea in slabiciune sa plinte ,Cartea
a 2a, Coriv. gl. 12, sh. 9,. tredinta dzice: tinstita-i moartea
preacuioilor sai inaintea rtii Domnului ,P.atv 11, sh. ,.
tredinta, de cela ce surletul, nu de cela ce trupul ucide sa
51. ue |ume |epadindu-te,
titu| fericirii vei
agonisi
$
DI VANUL
tme ]Mt. 10, 28|, credinta numai de Dumnadzau sa tme,
caci acela i trupul, i surletul a omori poate, precum dzice
Iezechiil: Ucide surletele carle nu mor i inie pre ceia
carii nu traiesc ,gl. 13, sh. 19,. tredinta aceasta race ca, cu
cit s-ari pedepsi mai mult, cu atita sa intarte mai mult.
Pentru ca rrumos sintul arata Agustin: tutea rierului,
cuptoriul aurului, biciul calului, intr-acesta chip sint neoile
dreptului

. Acetia prin credinta, de dragoste atitati riind,


singuri sie ii dzic: Neoiate ca un bun al lui lristos
otian ,Catra !ivotb., Car. 2 gl. 2, sh. 3,. Acetia surletelor
sale dzic: Sai prin munti ca pasirile, caci pacatoii intinsera
arc ,P.atv 10, sh. 2,. Acetia cuintul acela pomenesc:
O, moarte! cit de amara iaste pomenirea ta omului
nedrept! mpotria, nededuiate-se dreptul in moartea sa
,Ivtetept. gl. 3 ] ~ 41|, sh. 4]1
-
4|,. Acetia cuintului aceluia
sa simetesc: lericit omul carile surere ispitele, caci cind sa
a intreba, lua-a corona ietii carea au giuruit Dumnadzau
celora ce-l iubasc ,Iacor gla. l, sh. 12,.|
nsa aceasta roarte bine a cunoate iti
trebuie, ca omul, saracul, in bezcisnice
i de ocara rdnice ale lumii porte i
rara ispraa dezmierdari deprindzin-
du-se, toate oricite spre a surletului
rericinta sint grle i aspre i sa arata, i
sintele dumnadzaieti porunci nu numai a le race, ce i a le
audzi cu urit ii pare. Nici de a Domnului adearat cuint
aminte ii aduce, unde dzice: Luati giugul mieu asupra
oastra i inatati-a de la mine, caci blind sint i umilit cu
inima i iti arla odihna surletelor oastre, ca giugul mieu
nted iaste i sarcina mea uoara ,Matb. gl. 11, sh. 29, 30,.
nsa adearat ca cea mai uor i mai nted decit dum-
nadzaietile porunci a ri nu poate, sau cea mai de rolos
sau mai de triaba decit in lgea Domnului-Dumnadzaului
nostru a imbla, a sa arla nu poate, ca de rme ce ale lui
52.tu pofte|e
|umesti deprinzindu-te,
dumnadzaiesti|e
porunci gr|e iti
vor parea

tp. S. Augustini De aiver.i. qvae.tiovibv., LXXXII.


D I VA N U L
%
grle sau ale lumii uoare i de or cei ce lui sluesc nenarociti
ri, au cei ce lumii sluesc rericiti or ri Ba! aceasta nu dea
Dumnadzau! Pentru ca bine sintul Agustin dzice: Vai
rericirii eacului acestuia! Vai o data! Vai de a doa oara! Si
ai iarai! nsa aceasta sa tii, caci deplina catra Dumnadzau
dragoste impotria a toata asprimea i greutatea lumasca
biruiate i - ca cu un cuint sa dzic - pre toate biruiate
dragostea ]1 Cor. 13|.
Pentru adearata i deplina catra Dum-
nadzau dragoste pomente i adu-ti
aminte pentru minunatele a lui Dum-
nadzau minuni, carile cu cei ce-l iubasc,
sintii sai, au lucrat -au aratat. ntaiu
Noe, dreptul i cu ramiliia lui, din a toata lumea potop, prin
arsate preste irul muntilor ape, cu corabiia a insli i,
din raarsata dumnadzaiasca urgie, intreg i nebeteit spre a
oamenilor de a doa oara innoire a scapa. Apoi dara lui
Araam semintiia, ca stlele ceriului, nenumarat s-au inmultit
,cauta ^a,terea gl. 1, sh. ,. Moisei, impotria lui laraon a
sta i izrailitinescul niam din mina lui a scoate i prin Marea
Roie ca pre uscat a-l trce i alalte mari minunate minuni
,cauta I.boa gl. 3, sh. 10, i gl. , sh. 1, i gl.6, sh. 11, gl. ,
sh. 8 i proci i gl. 14, sh. 22,. Dupa aceasta Moisei in munte
40 de dzile i 40 de nopti a nu minca i a nu bea ,I.boa
gl. 24, sh. 18,. Aiderea izrailtinescul narod in pustiiu ,dupa
ce cu mari minuni din Ighipet i-au scos, 40 de ani cu manna
i cu bucate cereti i-au hranit ,I.boa. gl. 16, sh. 4, i ^vvari
gl. 11, sh. 31,, nici altacea i-au lipsit. Pre Ilie in pustie corbul
cu piine i cu carne l-au hranit ,Ivparat. gl. 1, sh. 6, i
alalte cu dinsul lucrate ciudse, cu carul in ceriu a sa sui
,Ivparatiia 4| gl. 2, sh. 11,, pre un copil mort a iniia ,Ivparat.
gl. 1, sh. 22, i catra dinsul cei trimii de Ohozi, imparatul
Samariei, 0 cu nacealnicul lor, dzise: De sint omul lui
Dumnadzau, pogoara-sa roc din ceriu i sa te inghite pre
tine i cei ce-s cu tine, i a roc din ceriu s-au pogorit i
53. Adevarata catra
uumnadzau dragoste,
orice poftste i sa
daruiaste
&
DI VANUL
i-au inghitit ,Ivparat. 4 gl. 1, sh. 10,. Aiderea indoite sint
ale ucenicului sau, a lui Ielesei. Pre Daniil in groapa leilor,
de rlaminde a iganiilor ralci, nebeteit l-au rerit, i ingerul
Domnului de la Iudea pre Aacum la Vailon in clipala
ochiului aducind, i pre Daniil cu linte a hrani ,cauta in
cartea unde scrie Pevtrv 1it ,i pevtrv Zvav gl. 1, sh. 3 i
Daviit gl. 6, sh. 16 i 22,. tei trei prunci, Ananiia, Azariia i
Misail, carii cu limba haldeiasca Sadrah, Misah i Adenago
sa numiia, cu ai lui Naahodonosor porunca in cuptoriu
aruncati, nepiroliti s-au aratat ,Daviit gl. 3, sh. 21,. Proro]cul|
Iona im pintecele chitului 3 dzile neamistuit i iarai sanatos
la uscat l-au lepadat ,Iova gl. 2, sh. 11,. Si inca ce sa-ti mai
pomenesc eu, caci fivtete criptvri de acstea sint pline, caci
nenumarate de multe i nemasurate de mari cu precuoioii
sai Dumnadzau au racut.
Si inca in srintul ^ov !e.tavevt, ca acstea | rara numar
ii arla, incepatura singur domnul i mintuitoriul nostru Isus
lristos racind: orbii a lumina, surdzii a audzi, mutii a grai,
chiopii a imbla drept, bolnaii a-i tamadui i mortii a iniia,
i ales dupa dinsul, srintele i credincioasele sale urmatoare
slugi, de tot rliuri de minuni aratind i prin credinte de
toata primedie paziti a ri, din temnite incuiata i nestricata
pectea cu netiuta socotiala a-i scoate ,apte gl. , sh. 18,.
Pre Pael, de trei ori rericitul, din alurile marii i lui i
tuturor corabiiarilor iiata daruind, la ostroul Milita l-au
mintuit, i acolo eninoasa, mucindu-l, ipere, ceai
macar nu l-au dodeit ,aptete .po.t. gl. 28, sh. 4, ,. Lui
Macarie Ighipteanul, in pustie, 2 pui de leu ii sluiia ,cauta
la Protogvt a trei .fivti irgbie, Rigbiv ,i !beofit
120
, carii prin
atitea multe i cumplite ale partii Rasaritului iganii atita
loc au imblat i rara smintiala s-au intors la Ierusalim,
meseta ]octombrie|

. Aiderea pentru patriiari, mitro-


politi, episcopi, ai sai srinti Vasile, Grigorie, Ioan Zlataust
i alalti, precum s]e|ti Nicolaiu, Spiridon i bezsrebarnicii
Panteleimon, tozma, Damianos, carii slaite i de lauda

Dosortei mitropolitul, 1iata ,i petrcerea .rivtitor, I, Iai, 1682, r. 8


V
- 84
r
.
D I VA N U L
'
rdnice au lucrat minuni. | Aiderea srintii lui mucenici
i mucenite. Dar pentru de tot laudatii stilpnici, carii
iarna rrigul, ara pripacul in toate dzilele ietii lor au
purtat i au rabdat, ara dara intul credintii aburindu-le
i iarna a dragostii catra Dumnadzau eminte imbra-
cind
121
. O, rericita dara catra Dumnadzau dragoste, ca
cu golul picior ascutitele calca simcle, insa cu aceti mai
sus pomeniti, cu totii impreuna curatiia imbla, ca precum
dzice Apostolul: turatiia spre toate iaste lesne ,Cartea 1,
!ivotb. gl. 1, sh. 8,
122
.
nsa catra aceasta, precum rietecine a
cunoate i a pricpe poate, ca Dum-
nadzau atotputrnicul, a omului, a lumii
i a tuturor adzutelor izoditoriu i
racatoriu, macara ca in toata lumea
aceasta i-ntru toate plinirile ei stapinitoriu ,i cu sloboda
oie stapinitoriu,, i in nemica oprit ti-au lasat, i ca pre un
imparat a tuturor pamintetilor ti-au aedzat, precum
marturiste: Pusu-l-ai spre lucrurile minulor tale, toate i-ai
suppus supt picioarele lui i proci ,P.atv , sh. , 8,, cu
aceasta dara nu te imrla, nici te simeti ca, precum Icli-
siast]ic|ul au cunoscut, impotria binelui, rau iaste i im-
potria ietii, moarte ,gl. 33, sh. 1,. Adeca cu ale sale bine
sluindu-te | podoabe, bine-ti a ri, caci impreuna cu binele,
raul sa poarta. Deci, precum dzice Domnul: Sau raceti
pomul bun i poama lui buna, sau raceti pomul rau i poama
lui rea ,Matb. gl. 12, sh. 33,
123
. Si mai gios iarai acolo dzice:
Bunul om, din bunul istriu al inimii sale, bune scoate, i
raul om, din raul istriu, rle ,Matb. gl. 12, sh. 3,. Soco-
tte dara ca dupa iiata moartea aliarga, caci precum
Apostolul marturiste: Nemrnici sintem pre pamint
,rrei gl. 11, sh. 13, itip. gl. 3, sh. 20, Petrv, Cartea 1 gl. 2,
sh. 11,. Nici aem cetate ramiitoare, ce riitoare sa cercam
,rrei gl. 13, sh. 14,.
54. 0mu|, imparat
peste toate |ucruri|e |umii,
insa toate in c|ip de
za|og ii sint date

DI VANUL
Nici pentru cle impregiurul starile lumii sa te nededuieti,
nici cercind a lumii rmea cea mai buna ei arla, caci acstea
carile acmu sint la altii era razsipite, i carile odanaoara au
rost, iara acmu sint srarimate, pentru ca au Iclisiastul cu-
noscut i dzice: te iaste cela ce-au rost Acela ce iaste sa
rie. te iaste cela ce s-au racut Iaste cela ce-i sa sa raca ,gl. l,
sh. 9,. Si mai irtos, de ii echile istorii ispiti, acolo sa edzi
odanaoara ce imparatii, ce cetati, ce tirguri, ce sate, ce ii, ce
gradini au rost, de carile acmu mai nici temeliile nu sa cunosc,
i carile acmu estite i lumii tiute sa arla cetati i imparatii,
pre | atuncea nici sate era, nici oameni pre aclea locuri
lacuia, i din cle echi citea sa-ti pomenesc Unde iaste
Ninei, cetatea cea prea mare ,cauta ^a,terea gl. 10, sh. 11,
]i Iova 3,3|,. Unde iaste Vailonul carile 60 de mile im-
pregiurarea zidiului era i 0 de coti teslareti inaltimea, i
pre grosimea lui carale imbla ,cauta I.torie iv tvcrvrite per.ie,ti,
tartea 12, unde pentru chipul Vailonului scrie,
124
. Unde
iaste gradina cea in slaa racuta a Vailonului, carea din cle
minuni a lumii una era, carea Raiul spindzurat sa chema
,cauta iarai I.toriia per.itor, tar. 12,

. Unde iaste 1roada,


carea in largime 300 de mile dzic sa rie cuprindzind, ai cariia
acmu de-abiia cii i colea cite cea din temelie pre cit sa rie
rost sa cunoate
12
i alte multe carile, pentru lungimea, nu

tp. Per.icarvv rervv bi.toria iv `II tibro. ae.cripta ... auctore Petro Bizaro
Sentinate, Antuerpiae, 183, p. 41: eroaotv. vevoriae traaiait abytoviav otiv
fvi..e qvaaratav et .ivgvtorvv tatervv vev.vrav .taaiorvv C``, qvi e.t avbitv.
FAHAJHK totiv. vrbi., .taaiorvv CCCC```, ia e.t .eagivta vittia pa..vvv. De
vvri. avtev Dioaorvv .cribii traaiai..e ttesiam altitudinem illorutm ruisse
incredibilem, latitudinem, ut eo spatio ehi currus possent seni, atio. vero
perbibvi..e qvoa fverit attitvao vvrorvv i.torvv qvivqvagivta vtvarvv, atio. totiaev
cvbitorvv. trabo ae bac ivqvit: abytov iv cavpo iacet, vvri avbitvv babet CCC et
```1 .taaiorvv. iv. cra..itvaivev peavv ```II attitvaivev, ivter tvrre.
cvbitorvv qvivqvagevvv, tvrrivv ip.arvv .eagevvv, viav .vper voevibv. tav tatav,
vt qvaarigae occvrrevte. facite pertrav.ire po..ivt. 1vae et boc e .e .pectacvti. vvvv
aicitvr. Itev borti pev.ite. iv figvra qvaarata qvorvv tatv. qvoatibet qvatervvv e.t
ivgervv.

Ibiaev.
D I VA N U L

le mai insamnedz. Pentru aceasta i pentru ale lumii lucruri,


rrumos dzice Io: ta rloarea iase i ca umbra ruge i nici
danaoara ntr-acea stare ramine ,gl. 14, sh. 2,. A dara, toate
tircumstantiile, adeca mpregiurstarile, ale lumii sint.
nsa tu acstea de le ei ca cu odihna i cum sa cade a le
motini rea, intaiu imparatiia lui Dumnadzau cre, i cu
acia impreuna ti sa or da alalte ,Matb. gl. 6, sh. 33,. |
Mai irtos dara a ti ti sa cade ca otraa
surletului dulceata lumii acetiia iaste,
adeca in oia sa iaste, pacat iaste, pre-
cum Agustin dzice: Pacatul atita iaste
slobod in oie, adeca portitoriu, ca de n-ar ri slobod in
oie, n-ar ri pacat

, carile trupul indulcte i surletul otra-


te. Pentru carle sa dzice: lacutu-s-au gura mea ca
miiarea de dulce, i daca am mincat, amaritu-s-au in
pintecele mieu ,.pocat. gl. 10, sh. 10,.
Vreodata ca cu lumea te ei in adea-
rata lega prietenie sau cinic ei mo-
tenitoriu ca te ei race nu gindi, caci
cind prin a remilor timplari precum
cea spre rolos a ri ti sa pare, aceasta
sa tii ca cu cit mai mult iti slute, cu atita mai irtos te
liaga i supt a ei te suppune stapinire, pentru ca dzice Seneca:
tu cit ni-am suit la sui, cu atita ni-am suit la rrica

. Si
pentru aceasta dara, totdeauna lumasca iiata cu cit mai
narocita, cu atita mai primeduitoare iaste. tatra aciasta iarai
Seneca adeerte: Neodihnit lucru iaste narocirea, pentru
caci pre unii spre mindrie, pre altii spre curie indiamna,
Agonisit-ai toate
daca ai agonisit c|e ceresti
55. uu|ceata |umii, otrava
suf|etu|ui
5. tu |umea precum
vreodata adevarat
prietesug vei |ega,
nu gindi

S. Augustini De vera retigiove, XIV: Ovve peccatvv aaeo e.t votvvtarivv, qvoa .i
vov .it votvvtarivv, vov e.t peccatvv.

Senecae pi.t. XIX: qvavtvv aa .vcce..vv acce..erit, acceaet aa vetvv.

DI VANUL
pre unii inrla, pre unii moaie i pre toti ii istote

. ta
acstea dara, dragostea lumetilor narociri i catra om ara-
tatele sale blindte, intr-acesta chip il rac.|
Bine dara sa tii ca pentru lume Ieremiia
dzice ca Petirea talharilor iaste casa
aceasta ,gl. , sh. 11,. Si adearat ca
toate portele ei talhari, i ea gazda iaste,
i pre cei intr-insa nepaziti calatori, ca cum priiatini, adeca
rolositoare i de bine oitoare li-ar ri, insa de naprasna i
rara ste zugrumindu-i, ii omoara. De care lucru iarai
Ieremiia dzice: Pace cu priiatinul sa oroete i pre ascuns
ii intinde cursa ,gl. 9, sh. 8,. Si inca-l pazind, pre sarac sa-l
apuce aleuiate ,P.atv , sh. 20, 21 ]~9|,. tind dara lumea
blinda i-ntru toate dupa a ta oie lesne i cu indemina ti sa
arata, atuncea mai pazit i mai strauit sa rii, caci cind te a
imbrataea, spre moarte te a stringe i cind te a saruta, cu
eninos dinte i de moarte aducatoare te a muca mu-
catura, ca marturiste: tu intrare blinda, iara mai pre urma
muca-a ca napirca ,Pitae gl. 23, sh. 32,. Si alt proroc
inata, dzicind: Nu crde priiatenului, nici a incredintati
in ducatori, de la cia ce doarme in sinul tau, pazte inchi-
derea gurii tale, caci riiul icleug race parintelui sau i riica
iscoada asupra maicii sale, i nepriiatinii omului, casaii sai
,Mibea gl. , sh. , 6,. A dara, lumasca narocire Iudei lui
Iscariotes sa asamana, carile | cu sarutarea pre Domnul-Dum-
nadzaul sau spre moarte indu ,cauta Matb. gl. 26, sh. 20 ]~49|,
i proci. A dara, narocirea eacului acestuia cu ale trupului
porte pre neinoatul surlet ca priiatenul imbratiindu-l i
sarutindu-l, mortii cinice i Diaolului, indzindu-l, il dau.
Pentru aceasta dara, rie-ti in minte ca
narocirile lumii, cu spurcatele ingiu-
gindu-sa porte, decit talharii cei ce
trupul din eminte dezbraca i din
57. |umea maica
rautati|or si gazda
ta||ari|or iaste

Senecae pi.t. XXXVI: re. e.t ivqvieta. feticita.; ip.a .e eagitat; bo. iv potevtiav,
itto. iv tvvriavt, bo. ivftat, itto. vottit et toto. re.otvit.
58. |umea decit ta||arii
mai rea, caci ta||arii
trupu|, iara |umea
suf|etu| ucide
D I VA N U L
!
lumasca iiata scotindu-l il ucig, insa mai rea i mai cumplita
iaste, caci talharii trupul ucigind, de emintele de lina sau
de matasa il dezbraca, iara ea trupul inascind i imbra-
cindu-l, surletul ucide i de al Sintului Duh emint il
golte. Pentru carile Solomon, intru Pitaete sale, dzice: Iaste
ca cum ar ri bogat i nemica are. mpotria, pentru acel cu
buna a surletului paza imblind, graiate: Iaste ca cum ar ri
sarac in multe bogatii ,gl. 13, sh. ,.
Strauiate-te dara cu intriaga intelep-
ciune i roarte pazit sa rii, caci pre
lunecoase i mizgoase cale calatoreti
i prin marea plina de sirine
126
insleti,
adeca lumea aceasta multe i in multe rliuri suptiri spre
intr-insa a lacuitoriului amagiri are, i precum ea amagitoare,
a i dezmierdarile ei inelatoare. | taci ea maica portelor
i nascatoarea dezmierdarilor iaste, de carea dzice Iezecheil:
Precum maica, a i riica ,gl. 16, sh. 44,, adeca precum
lumea, a i portele dezmierdarilor ei trecatoare i surletului
stricatoare i rappuitoare sint. Si mai irtos cu ale lumii
desratari, sa nu dzic ocari, pre acel cu dinsele ingurluit
atipindu-sa il adorm i ca cum de nite mingaioase ar ri
mingaiat de cintare iersuri, pre care adormit, Solomon intru
Pitaete sale, cu inteleptescul cuint, ca cu un bold loindu-l,
il detiapta: Nu iubi somnul, sa nu te impresoare becis-
niciia ,gl. 20, sh. 13,. taci ea din blinda i mingaioase,
groznica i cumplita leoaica sa race, marturiste Iezechiil:
Leu s-au racut i s-au inatat a prada i pre oameni a inghiti
,gl. 19, sh. 6,. Astupa dara urechile tale, a nu audzi iersurile
ei, marturiste Amos: Du de la mine dulciata iersurilor
tale, cintecele lautei tale nu oi audzi ,gl. , sh. 23, i
Psal]mistul|: Iara eu ca surdul nu audziiam ,P.atv 3, sh. 14,.
Pricpe dara ca indeminarile riilor
eacului acestuia ,precum dzice Iere-
miia, derte sint i lucruri rdnice de
ris ,gl. 10, sh. 1,. Macar ca ei cu a sa
5v. |ofte|e |umesti, ca
sirine|e pre om adormind,
i| iniaca
u. 1oate indeminari|e
fii|or veacu|ui acestuia
desrte si vrdnice
de ris
"
DI VANUL
nebuna intelepciune a marturisesc precum rolositoare sa
le rie, carii, rara | pricpere riind, pentru dinii Varuh dzice:
Dobitoacele mai bune sint decit ei ,gl. 6, sh. 6,. Si ca
cum in somn i prin a isului parre riind, aiae i adearat
riind li sa pare. Pentru care rrumos cinta tintaretul: Dor-
mira somnul i nemica arlara toti barbatii din autiile sale
,P.atv , sh. 6,. La aceasta rrumos Isaiia sa potrite,
dzicind: Precum isadza cel ce rlamindzte ca maninca,
iara dupa ce sa detiapta deert iaste surletul lui, i precum
isadza cel ce insatiadza ca bea, iara deteptindu-sa leinind
inca mai insatoadza i surletul lui deert iaste ,I.aiia gl. 29,
sh. 8,. Si mai irtos, ca cum cinea zburind s-ar isa, de-
teptindu-sa, iarai in locul carele s-au culcat sa arla. A dara
lor, precum in toate sporesc i sa adaog, parindu-li-sa, iara
ei tot intr-acea masura, inca i in cea mai de gios ramin.
A dara, riii eacului acestuia cea mai
bun i mai de rolos decit riii lui Dum-
nadzau a arla ciarca i, de Dumnadzau
dezlipindu-sa, lumii sa lipasc, ca de
iitoarele primedii sa sa scutiasca. De care lucru cuiote
sintul Agustin adeerte: Vai surletului aceluia carile de
tine dezlipindu-sa, cea mai bun ca a arla au gindit!

|
Iara Prorocul dzice: Mie a ma lipi de Domnul bine-m iaste
,P.atv 3]~ 2|, sh. 28,. Si a, desrrinatele lumeti arlind
porte i dezmierdari, aciasta socotesc rericire i mai buna
decit rericirea cinica, i arlind autii, aceasta socotesc
intelepciunea a ri, marturiste Solomon: Barbatul bogat
singur pe sine intelept a ri ii pare ,gl. 28, sh. 11,, i rliu de
rliuri de mincari i de bauturi gasind, aceasta satiul a ri
gindesc. Pentru carii sa dzice: Bogatii meserira i rlamin-
dzira ,P.atv 33, sh. 10,. Acetia cu unsorile de rliuri de
miruri rtele in rrumste a le straluci socotesc, de carii dzice
Naum: ltele lor, ca negriata oalii ,gl. 2, sh. 10,. nsa
rericit acela carele cunoate ca: Nu numai din singura piinea
1.\ai ace|uia care|e
ceva decit uumnadzu
mai |un a af|a ciarca

Augustini Covfe..iove. VI, 16.


D I VA N U L
#
iu a ri omul, ce din tot cuintul carele iase din gura
Domnului ,gea 2 gl. 8, sh. 3 ,i Matb. gl. 4, sh. 4, vca gl. 4,
sh. 4,. taci acela, cercind i ascultind cuintul Domnului,
nu a ri lipsit ,dzice, de tot binele ,P.atv 33, szh. 11,. Si Sintul
Duh toate slabiciunile lui le a intari, marturiste Apostolul:
ta Duhul intarte slabiciunile ,Catra rovavi gl. 8, sh. 26,.
nsa pre riii eacului acestuia tari, mari,
putrnici i auti adzindu-i i intru
toata oia slo|boda imblind priindu-i,
nu sa smintiasca inima ta
12
, caci tot
omul in oia sa de la Dumnadzau
lasat iaste, marturiste Psalmistul: Slobodzitu-i-au pre
dinii ,dzice, dupa portele inimii lor i or imbla in izo-
diturile lor ,P.atv 80, sh. 3]~11|,. nca pre cit sa or sui
mai sus, pre atita or cadea mai gios, ca iarai dzice: Sa
suie pana la ceriu i sa pogoara pana la bezna, i surletul lor
in rautati lina ,P.atv 106, sh. 26,. ta slaa lor nu de la
Dumnadzau, ce de la lume iaste, ca dzice Domnul: Aceia
au imparatit, iara nu de la mine ,O.ie gl. 8, sh. 4,.
Dupa aceasta macara cita mai multa rme intru acea a
stapinirii lor stepena de i-ai edea, nici de aceasta sa te cla-
teti, caci a ascunselor dumnadzaieti taina omului des-
coperita nu iaste, ca pentru aceasta Iclisiastul sa mira:
Aceasta adzuiu ,dzice, in dzilele deertarii mle: dreptul
piiare in dreptatea sa i strimbul multa rme custa in rau-
tatea sa ,gl. 16]~|, sh. 16,. nsa temeiul al adeerintii acesta
iaste: Dreptul din neoi sa a izbai i sa a da necuratul
pentru dinsul ,Pitae gl. 11, sh. 8,. Si macara toate imparatiile
i toate partile di-ar dobindi a pamintului, ce rolos are de
rme ce, el murind, gol i sarac sa duce, iara imparatiile i
autiile la altul ramin, precum i de la | altul la dinsul au
2. 0mu| in voia
|ui |asat, care|e mai sus
sa va sui mai cu grea
cadzatura va cadea
'
Dvvvaaaie,tite taive,
ae.coperite
12

tp. A. \issowatii tivvti virtvtvv, 18 ;Diravvt III, 18,.


$
DI VANUL
ramas, caruia Daid dzice: 1riaca din niam in niam i dintru
imparatie intr-alt niam ,P.atv 104, sh. 13,. nsa tu acesta
cuint a-l pomeni ti sa cade: Bucura-sa-a lumea, iara oi
eti intrista ,Ioav gl. 16, sh. 20,. Si iarai sa tii ca Virtutea
in slabiciune sa plinte ,Cartea 2, Cor. gl. 12, sh. 9,. Si tu,
cind slab ii ri ,insa in Domnul, atuncea decit tot putrnicul
pemintesc mai putrnic eti, ca iarai dzice: tind slabasc,
atuncea tare sint
129
,Car. 1]~ 2| Cor. gl. 12, sh. 10,. tace
nu iaste in om putre, nice a mintui necuratiia pre necuratul
,cti.ia.. gl. 8, sh. 8,. Si slabiciunea lui Dumnadzau decit oamenii
mai tare iaste.
Pricpe acmu dara i cunoate i aceasta:
ce iaste irsta, rericirea i narocirea lumii
i a celora carii in rautate sa slaasc i
in putrea nebunatatii lor sa maresc,
ca asamana-sa ca cind, margind carul, cinea pre roata sa
stea
130
. La aceasta s-ar potrii putea a lui Daid spre nepri-
iatinii sai blastam, dzicind: Dumnadzaul mieu, pune-i pre
dinii ca roata ,P.atv 83, sh. 14,. Adeca irsta i norocirea
ca roata sa li sa, inirtindu-sa, intoarca, sau rericirea lor ca
lumea intr-o masura nestatatoare sa sa raca. Adearat dara
ca in chipul roatei rericirea eacului acestuia iaste. | Precum
un schith, adeca tatar ,insa macar ca tatar era, dara rrumos
au catra Alexandru Marele grait, cind Alexandru, dupa ce
au batut pre trisos i l-au prins iu, dupa acia asupra
tatarilor trecind Arax, apa, au mars, atuncea sol au trimis
tatarii la dinsul i intai acesta cuint sa rie solul dzis, scrie
istoriia,: O, Alexandre! necredzut lucru iaste norocirea, cace
norocul cu aripi i rara picioare iaste, de tot a zbura i de la
om a sa duce poate, iara de tot pre cinea a sa pune i pre
dinsul a lacui nu poate, adeca caci nu are picioare
131
.
3. \irsta si norocirea
|umii, ca roata cind
sa invirtste

tp. Miron tostin. Craivt .otvtvi tatara.cv ,Quinti turtti i.toriarvv .teavari
regi. Maceaoviae lib. VII, 8,.
D I VA N U L
%
Precum dara a riiului eacului iiata, a i norocirea iaste, ca
precum dzice Apostolul adearat iaste: ta ce iaste iiata noastra
abur ,Iacor gl. 4, sh. 14,. De rme ce scurta ne iaste iiata,
necredzuta norocirea, ce trebuie dara Aceasta precum dzice
Domnul: tine crde in mine nu a muri in ci ,Ioav gl. 3,
sh. 36,. Iata dara ca al Prorocului sa a plini dzisa, ca: nnoi-
sa-a ca a ulturului tinertele lui ,P.atv 102, sh. ,. Ade-
erte altul dzicind: Iara carii nededuiesc in Domnul
schimba-or putrea i or lua pne ca ulturii, or alerga,
i nu or osteni, or imbla, i nu or slabi ,I.aiia gl. 40, sh. 31,.
Si slaa lui pururea sa a innoi, dzice Ior ,gl. 29, sh. 20,.|
tatra aceasta dara rii neoitoriu, ca nu
intr-aceasta iiata, ce in cea iitoare
dzilele custului tau sa sa lungeasca i sa
sa innoiasca. nsa adearat sa tii i
adearat sa rii, ca de te ei dupa sintele dumnadzaieti
porunci bine i cum sa cade chiernisi, nu numai in cea
iitoare, ce i intr-aceasta de acmu rme dzilele spori-ti-or
i adaoge-ti-or. Marturiste singur Domnul in cle dzce
porunci: tinstte pre tatal tau i pre maica ta, ca sa-ti rie bine
i sa ietuiesti multi ani pre pamint ,Derterovovia gl. :, sh. 16,.
Aceasta dara cea deplin i desairit cinste iaste, ca sa asculti
poruncile lui Dumnadzau, i ascultindu-le, sa le raci, adeca
de la rau sa te abati i binele sa raci, pentru ca dzice P.atvvt:
tine iaste omul carele a dzile sa adza bune Oprte limba
ta de la rau i budzele tale sa nu graiasca inelaciune, abate-te
de la rau i ra binele, ciarca pacea i o gonte pre dinsa
,P.atv 33, sh. 13, 14, 1,. tu aceasta dara lui Iezechie custul
i s-au adaos. Marturiste Isaiia: Bolnaului i celui muritoriu
innaditu-i-s-au 1 ani ,gl. 38, sh. i Ivparatiia 4 gl. 20, sh. 6,.
nsa tie mai irtos cea iitoare lungime
de iiata a cerca i a cerceta ti sa cade,
cariia sririt i trecut nu iaste, nice din
batrin | tinar, ce din pacatos drept a ri
\iata omu|ui si norocu|, a|ur
4. !u intr-acesta veac,
ce in ce| viitoriu, viata
a ti sa |ungi si|ste
5.\iata vcinica sfirsit
n-are, nice din |atrin
tinar, ce den pacatos
drept a te face nevoiaste
&
DI VANUL
silte, ca prin bunele tale rapte surletul sa-ti intineriasca.
taci nice noi, nice iiata noastra dintr-aceasta lume iaste, ce
noaa lacuirea ceriul ,Catra itipi.vi gl. 3, sh. 20,. n care
lacuire, clatire, smintire, mutare, trcere, boala sau moarte
nu iaste, ce in ci petrcere, traiu, cust, iiata iaste. Aceasta
dara cu ce sa agoniste tu credinta i bunele rapte ca
Domnul dzice: tarle crde in mine nu a muri in ci
,Ioav gl. 8, sh. 1,. Si iarai dzice: tine trupul mieu maninca i
singele mieu bea nu a gusta moarte ,Ioav gl. 6, sh. 3, 0, 8,.
A dara, Domnul i parintele nostru Isus lristos
132
, prin a
sa buna estire, ni-au de-a a doa oara nascut ,Cartea 1, Cor.
gl. 4, sh. 1,, i riii sai racindu-ne, ale ceriurilor moteniri,
adeca cinica iiata ne daruiate, iara pre alalti, cace pre
dinsul i a lui buna estire nu priimira, ii riind, morti ii
numte, ca dzice: Lasati mortii sa ingroape pre mortii
lor ,Matb. gl. 8, sh. 22,.
Aiderea cu toata inima i cu tot sur-
letul silitoriu rii, ca nu cuma clea ce
trupascul ochiu ad sa le crezi i lor sa
te nedediuieti, ce clea ce surletescul
ochiu prin credinta le mai denainte, |
pana a nu ri, de i le cunoate. taci de ei toate cu edrea
cerca i apoi sa le credzi, aceasta in mare pacat i mai irtos
in tagaduirea dumnadzaiasca te a aduce
133
. tace pre Dum-
nadzau nime l-au adzut undea, insa prin aleii sai mar-
turisitori i prin sintele sale criptvri insamnat i prin mari
minunele sale aratat adearat i ederat il aem. Iara riii
eacului acestuia acle ce numai cu ochiul trupului priesc,
aclea cunosc, i cu aceasta ei inde ei intelepti i cunoscatori
sa rie li sa pare. Precum marturiste Domnul: liii eacului
acestuia mai intelepti decit riii luminii intru niamul lor sint
,vca gl. 16, sh. 8,. Si cle riitoare neriitoare le socotesc i
precum odata sint sa rie tagaduiesc, i mai irtos pre cei ce
|rin uristos de a doa oara ni-am nascut
. !u c|ea ce trupu|
vde, ce c|ea ce suf|etu|
privste, ace|ora
nedejduiaste
D I VA N U L
'
le marturisasc nebuni i rara socotiala a ri ii numasc. Precum
odanaoara rericitul Pael, catra athinni, pentru inierea
Domnului lristos pomenind, dzisara: A noilor demoni
estitoriu a ri sa pare ,aptete gl. 1, sh. 18, i mai gios:
Iara daca audzira a mortilor sculare, unii cu altii ridea ,gl. 1,
sh. 32,. tu aceasta dara prorociia Isaiei s-au implut unde
dzice: Peri-a dara intelepciunea de la inteleptii ei i inte-
lgerea de la cei pricepatori | o a ascunde ,gl. 29, sh. 14,.
nsa: naintea ochilor pasirilor in za-
dar sa arunca mrea ,Pitae gl. 1,
sh. 1,
134
. taci aiae i marturisit iaste
ca, prin credinta, neddea in zadar sau
in deert nu iaste. Si intru aceasta carea sintem, bine sintem,
precum dzice Apostolul: tu darul lui Dumnadzau sint
aceasta ce sint i darul lui Dumnadzau in mine deert n-au
rost ,Cartea 1, Cor. gl. 1, sh. 10,. ta precum am i mai
dzis: Aind credinta, aem dragoste, aind dara dragoste,
aem nedde. taci dragostea toate crde, toate nede-
diuiate ,Cartea 1, Cor. gl. 13, sh. ]-8|,. Precum dzice i
P.atvvt 1, sh. 9: tarnea mea sa a odihni spre nedde.
tatra aceasta, cuios sintul marturiste Agustin: Odih-
nita iaste inima mea, Doamne, pana cind odihnte spre
tine

. Si adearat dara ca alta nedde ,rara in cuintul lui


Dumnadzau, amagiala i nebunie i turburare de betie iaste. Pen-
tru carea adeerte tintartul: 1urburatu-s-au i clatitu-s-au
ca batul i toata intelepciunea lor -au arsat ,P.atv 106,
sh. 2,. Si a nebunindu-sa i de aciai nebunie turburindu-sa,
riii eacului nalucirilor, sau cum am dzice comediilor, s-au
sprienit i lor trainice i cinice a ri s-au nedediuit. |
nsa tu, puind neddea neclatit rii, caci Dumnadzau prea-
credinciosul de ce au giuruit nu sa a, intorcindu-sa, cai.
7. !edjdea
credinciosu|ui in zadar
nu iaste

S. Augustini Covfe..iove., I, l: Ivqvietvv e.t cor vo.trvv aovec reqvie.cat iv te.


!edjdea in uomnu|
nec|atita tre|uie
!
DI VANUL
Dumnadzau a minti nu tie, nici aceasta poate ,cauta !it
gl. l, sh. 2,. Si catra erei dzice: Neputut iaste Dumnadzau
a minti, prea irtoasa mingaiare sa aem, cu carea nazuim
la cea de tinut mai denainte pusa nedde ,gl. 6, sh. 18,.
lie-ti dara in minte ca spurcate lume-
tile porte i cu dinsele cuprindzindu-te,
nu numai cu cit despre dumnadzaiasca
mila despartindu-te, te osabasc, ce inca
o greutate, o ponegreata i mintii o
intunecare iti aduc, ca o data de ti-i de Dumnadzau i de a
lui snite porunci aminte aduce i de la dinsele a rugi i a le
lepada ai rea, ca de-ciia, reun rolos i pocainta a nu aea
sa-ti paie, ca mai irtos in nedde sa te dai i ca cum a sa
dzice, precum nice pentru bine, nice pentru rau reo ras-
platire ei aea, i cu un cuint sa dzic, in acle de trup i de
surlet ucigatoare i omoritoare a oceaniii sa te lge legaturi,
din care a te dezlega in ci sa nu mai poti ,in care legaturi
Luceararul i Iuda au cadzut, i ca cum din moarte iniiare
i driapta a Domnului i stranica giudecata n-ar ri i ca
cum dreptilor alt bine mai bun i | mai mare decit acesta
nu a mai ri i ca cum ari dzice ca nu-i Dumnadzau, toatele
omeneti, macar cit dintr-ascuns lucruri sa priasca. Mar-
turiste Prorocul: Dzisa nebunul intru inima sa: nu iaste
Dumnadzau ,P.atv :2, sh. 1,. Si ca cum ari o socoteala pune,
precum duhul omului ca aburul dobitocului, muritoriu, i in
nemica intorcatoriu sa rie. Adeca caci cind cu trupul i cu surletul
ei muri i macar ca al omului surlet precum nemuritoriu sa
rie adeerit i adearat iaste, insa adearat dara ca dupa
lumetile de ii imbla porte, i cu trupul i cu surletul ei in
ci muri, precum adeerte in Pitaete sale Solomon: Omu-
lui mort necurat nice o nedde ii a mai ri ,gl. 11, sh. ,.
Si: Moartea pacatoilor, cumplita, dzice ,P.atv 33, sh. 22,.
nsa tu, de ei dupa dumnadzaietile
sinte porunci imbla, precum in ci
nu ei mai muri, multe marturii ai, ca
8. Spurcate|e pofte
inmu|tindu-sa, pana
mai pre urma in
prapastea
oceaniei te |iapada
v. ureptu| in vci
nu va muri
D I VA N U L
!
cu acstea pazit riind, nice putregiune de oasele tale a da,
nice surletul tau in perire sa a arla, marturiste intai Psalmul:
Nu ei lasa in iad surletul mieu, nice preacuiosului tau a
edea putregiune ,P.atv 1, sh. 10,. Aceasta dara cu rab-
darea i pentru numele Domnului cu dragoste a tuturor
neoilor i | greutatilor surrerirea, caci multe grii dreptilor
,P.atv 33, sh. 20,. tarora Domnul cu blindta graiate:
Surrerit-ai pentru numele mieu, i n-ai scadzut ,.pocat.
gl. 2, sh. 3,. Pentru aceasta iti oi darui dara ,dzice Domnul,
binele carele n-au adzut ochiul, nice urchea au audzit,
carele mai denainte am gatit tie, caci m-ai iubit ,Cartea, 1,
Cor. gl. 2, sh. ,. Si alte multe i nenumarate pentru a drep-
tilor nedde in sintele sale criptvri ei arla dode, precum
dzice: Viiata au cerut de la tine, i i-ai dat lui lungimea
dzilelor in ci i in eacul eacului. Mare iaste slaa lui intru
mintuinta ta i mare cinste ei pune asupra lui ,P.atv 20,
sh. , 6,. Si iarai: lericit barbatul a cui iaste numele Dom-
nului neddea lui i in deertaciuni i in nebunii minciunoasa
n-au cautat ,P.atv 39, sh. ,. Aiderea in solomonetile
Pitae: Aibi incredintare in Domnul i nu te radzima intru
intelepciunea ta ,gl. 3, sh. ,. Si intru ale sale Ivtetepcivvi
adeereadza: Dei inaintea oamenilor cazne au patit, ne-
ddea lor de nemoarte plina iaste ,gl. 3, sh. 4,. Si Isaiia
aceasta plinte: Nedediuit-am in Domnul-Dumnadzaul
tare in rara sririt ,gl. 26, sh. 4,. Si Ieremiia aceasta intarte:
Blagosloit barbatul care ne|deduiate in Domnul, i a
ri Domnul neddea lui ,gl. 1, sh. ,. Acetia i altii multi
ca acetia dintru cei echi intriaga i adearata marturie,
marturisind, aduc. Aiderea de la singur de adear dzica-
toriul al Domnului lristos rost marturie ei putea lua, cace:
n numele lui niamurile or nedediui ,Matb. gl. 12, sh. 21,,
i apostolul sau, rericitul Pael, urmadza: Prin carile ,dzice,
aem apropiiare prin credinta i darul acesta in carile stam
i ne slaim, in neddea a slaei a riilor lui Dumnadzau
,Rovavi gl. , sh. 2,. ta cu neddea ,iarai acela apostolul
dzice, ni-am mintuit. Iara pentru neddea lumii dzice:
!
DI VANUL
Neddea dara care sa de nu iaste nedde, caci ce de
cinea i nedediuate ,Catra rovavi gl. 8, sh. 24,. Si Catra
cota.vi scrie: lristos iaste in oi neddea slaei ,gl. l, sh. 28,.
Deplina dara a nededii aind credinta,
precum ca prin dumnadzaiasca mila
riitoarle i cinicile motenitoare reri-
ciri sa motineti cu acle cinice im-
preuna, nice acste paminteti iti or
lipsi. nsa tu cle cereti cre, i cu dinsele toate, i cle
paminteti, ti sa or da. nsa Dumnadzau, bun chier-
nisitoriul, oricite li-au lasat, toate cu o pricinire oarece li-au
lasat, pentru | ca una altiia sa rie spre agiutorinta. Pentru ca
cum dara toate pentru om, a omul pentru toate mai
chiernisitoriu i mai lucraret decit alalte nesamaluitoare
dobitoace sa rie. nsa pentru ca in a pacatului blastam legat
i suppus riind, in munca sa sa hraniasca i spre dosada sa
sa nasca, precum Domnul catra Ia intai au dzis: n dureri
ei nate rii! i apoi catra Adam: Blastamat pamintul in
lucrul tau! i n sudorile rtii tale ei minca piinea ta!
,^a,terea gl. 3, sh. 16, 19,. tatra aceasta Io marturiste:
Omul sa nate spre truda ,gl. , sh. ,. Pentru aceasta
dara, roarte bine omul sa socotiasca. Dupa socotiala dara
sa cunoasca ca nu dintru a sa rednicie, ce din preabogata
dumnadzaiasca mila traiate, caci di-ar dzice omul cite ari
dzice, in zadar graiate, precum sintul Grigorie Nazianzanul
marturiste: n deert osteniia limba, de n-ar ri rost a
Mintuitoriului mila, i precum rrumos Apostolul arata:
1raiesc eu, insa nu eu, ce traiate in mine lristos ,Catat.
gl. 2, sh. 20,. Si toate cite spre a lui i a ietii lui trebuinta
sint, pre mina ca spre a lui sluba sa rie i li-au dat, i mai
irtos el griea tuturor poarta, ca pentru aceasta rivta ne
inata criptvra, sa nu ne | griim ce om minca sau ce
om bea, adeca nu clea ce trupului, ce clea ce-s lui Dum-
nadzau placute sa pazim, i a nemica ne a lipsi ]Mt. 6,
31-33|, caci: tei ce cearca pre Domnul nu or ri lipsiti de
tot binele ,P.atv 33, sh. 11,.
7u. tu intriaga credinta
c|e ceresti cersind,
impreuna si c|e
pamintesti ti sa vor da
D I VA N U L
!!
Socotte dara ca, de rme ce Dum-
nadzau, plazmuitoriul tau, pre pamint
i preste toate alalte ale sale rapte stapi-
nitoriu i imparat ti-au aratat i cu toate
darurile daca ti-au incoronat, iata dara
ca nu rob, ce stapin lumii ti-au lasat,
pre carea, dupa dumnadzaietile sale porunci, a o chiernisi
ti sa cade. Nice portele lumii pre tine, ce tu pre dinsele sa le
inrrinedzi i sa le hatuieti. Si socotte: un persiesc om
inatat, numele leilsadi
13
, macar ca pagin era, dara rrumos
au grait, dzicind: Nuarul i intul, luna i soarele i ratun-
dzala lucreadza pana cind tu o piine sa-ti agoniseti in
palma. 1oate pentru griea ta gata i porunca pazasc, nu
a ri socotiala dreapta ca tu porunca sa nu-m tii

: adeca
dupa dumnadzaiasca porunca toate tie iti sluesc. A dara,
ce omenie ei aea, cind tu porunca plazmuitoriului i a
tuturor darurilor datatoriul nu ei tinea Si inca aceasta sa
cunoti caci adearat iaste ca acela ce t-au dat atita, are i
poate | i mai mult decit atita i, de te ei cu acste putine
bine slui, iti a da i mai mult decit atita. treti dara intai
,dzice, imparatiia lui Dumnadzau i dreptatea lui, i toate sa
or adaoge oaa ,Matb. gl. 6, sh. 33,. Dobindind dara
toate cite ai portit, aceasta trebuie sa tii ca nu numai pentru
tine, ce pentru ca i pre altii bunurilor sale parta sa raci ti li-au
dat i precum in dar ai luat, a in dar sa dai ]Mt. 10, 8|. ta
dzice un cuint: Da saracilor, i sa or implea itnitile
tale ,Pitae gl. 3, sh. 10,. Si mai adeerit, singur Domnul i
Dumnadzaul nostru Isus lristos la pilda talantului dzice:
Arerim, sluga buna i credincioasa, ca pre putine ai rost
credincioasa, mai pre mult te oiu pune. ntra in bucuriia
Domnului tau ,Matb. gl. 2, sh. 22]~ 21|,. Iara mai pre
urma pentru cel scump dzice, adeca slugii carile talantul in
pamint au ascuns: Luati de la dinsul talantul i-l dati celuia
71. !u ro|, ce stapin
|umii uumnadzau ti-au
|asat, pentru aceasta
tu pe dinsa, iara
nu ea pe tine
sa stapiniasca

Saadi, Cvti.tav: 1oate: luna, soare, int, azduh i nor,piinea ne-o rraminta,
zilnic, tuturor,. 1oate, dupa rere, poti sa le supui,, rednic tu la rindu-ti,
rii supusul lui ;traa. rov. cit., p. 6,.
!"
DI VANUL
ce are dzce ,Matb. gl. 2, sh. 28,. Aceasta dara de bogatie
plina dumnadzaiasca mila, nu numai oamenii, ce inca i
dobitoacele cu o socotiala oarecare a o cunoate sa pare

.
A mai irtos cu cit nu iaste ruine ca tu, om socotitoriu
riind, aceasta a pricpe sa nu poti i decit dobitoacele mai
rau i mai rara minte | sa te raci Sau, precum s-ari acesta al
Isaiii cuint a chema putea: tunoscut-au boul pre stapinul
i asinul iaslea Domnului sau, iara Izrail pe mine nu m-au
cunoscut i poporul mieu n-au inteles ,gl. l, sh. 3,. Si
Apostolul aceastai adeerte, dzicind Pael: Dobitocul
om nu pricpe clea ce sint a duhului lui Dumnadzau, cace
nebunie iaste lui ,Catra cor.]I| gl. 2, sh. 14,.
Vedzi acmu dara ca Dumnadzau de
bine racatoriul nostru nu numai pentru
noi oamenii, ce inca i pentru pasaruice
i pentru alte lighioi in grie are. Adeca
precum s-ari a tilcui putea nu numai
pre cei drepti ,caci preamilosti iaste,, ce inca i pe cei
pacatoi i rara socotiala hrante i chierniste. Adeerte
tintaretul: Dechidzindu-ti tu mina, toate sa or implea
de bunatate ,P.atv 103, sh. 29,. La aceasta socotiala un poetic
arapasc
136
rrumos graiate, dzicind: O, bunule ,Doamne,,
acela ce din netiuta ta comoara inchinatorilor de bodzi i
inchinatorilor de roc, liara, naraca le dai, dara pre priiatinii
tai, cace sa-i lai saraci, tu carile i spre nepriiatini iti tii
cautatura sau priirea

. A dara, de rme ce pentru


pasiri in minte ii iaste i le grite, cu cit mai irtos pentru
aleii sai in grie ii a ri | ,cauta Matb. gl. , sh. 26,, pe cum
scrie i Isaiia pentru griea ce are Dumnadzau de poporul sau
,gl. 62, sh. 12, cauta i Cartea 2, Petrv gl. 2, sh. 9. i P.atv 33,
sh. 8]~ 18|, i Ivteteptvt gl. 3, sh. 9,. Si aiurea dzice: Dreptul
72. uumnadzu
grijea pacatosi|or avind,
cu cit mai virtos a ce|or
drepti va avea

tp. Senecae, De beveficii., C```I`.

Saadi, Cvti.tav, prerata: O, tu, din tezaur tainic enic plin, , Saturi
deopotria, ,ghebru adorator al rocului, v. t., i cretini. , Poti, tu, pe prieteni
sa nu-i miluieti, , tind i cu dumanii te milostieti` ,traa. rov. cit., p. ,.
D I VA N U L
!#
din neoie sa a izbai i sa a da necuratul in locul lui
,Pitae gl. 11, sh. 8, i Nu a dosadi cu roame Domnul
surletul dreptului ,gl. 10, sh. 3,. Si rericitul Daid mar-
turiste: 1inar ruiu ,dzice,, i iata imbatriniiu i nu adzuiu
pre dreptul lasat i saminta lui cerind piine ]Ps. 36, 26|.
nsa i aceasta a ti ti sa cade ca nu
lneilor i trindailor, ce celor oste-
nitori i de truda iubitori Dumnadzau
bunurile sale da. taci intai decit toate
temeiul i temeliia de la dinsul pusa,
aceasta iaste: trteti i a inmultiti i impleti pamintul i
stapiniti petilor marii, zburatoarelor ceriului, dobitoacelor
pamintului, i proci ,^a,terea gl. 1, sh. 28,. Dupa aceasta
urmadza: Si in sudoarea rtii tale ei minca piinea ta
,^a,terea gl. 3, sh. 19,. Dupa aceasta urmadza: Iei-a omul
la lucrul sau i la lucrarea sa pana in sara ,P.atv 103, sh. 24,.
Dupa aceasta urmadza: Du-te la rurnica, o, lneule! i
socotte caile ei, i rii intelept ca dinsa ,Pitae gl. 6, sh. 6,.
Dupa aceasta urmadza: tine a | lucra pamintul sau sa-
tura-sa-a de piine ,Pitae gl. 12, sh. 11,. Acstea dara nu
numai oamenii, ce i dobitoacele, pasirile i iganiile toate a
le urma i a le cerca sa ad, marturiste Prorocul: |incii
leului racnind, a apuca i a cre de la Dumnadzau hrana ie
,P.atv 103, sh. 21,. Si Ieremiia: 1urtureaoa i rinduneaoa i
stircul cunosc rmea enirii sale ,gl. 8, sh. ,. A dara, darnicul
Dumnadzau celor ce cer, iara nu celor ce tac, bunurile sale a
da, pentru ca singur inata: treti, i sa a da oaa, cercati, i
eti arla, bateti, i sa a dechide oaa ,Matb. gl. , sh. ,.
Adu-ti dara aminte ca, cite blastamatii,
cite nerednicii, cite bezcisnicii, cite ne-
oi, cite greutati, cite asuprle i do-
deiale sint, toate in lume sint, i acstea
toate a le petrce, a le edea i la cap a-ti
ini iti sint, ca dzice Io: Omul spre truda sa nate ,gl. ,
73. !u ce|or |nesi,
ce ce|or ostenitori
uumnadzau
daruri|e sa|e da
74. tite fortuni
in |ume sint, toate
omu|ui a |e trage
ii iaste
!$
DI VANUL
sh. ,. Si din naterea sa in tot custul lui, toate cu amaraciune
i cu otraa amestecate ii sint, marturiste Isaiia: Pomeni-
oiu toti anii miei, intru amaraciunea surletului mieu ,gl. 38,
sh. 18 ]~ 1|,. Si mai irtos in toate dzilele ca in ceasul
mortii, sa nu dzic ca mortii, sa te tii, marturisind Apostolul:
ta mortii, i iata ca traim ,Car. 2, Cor. gl. 6, sh. 9,. |
Aceasta dara adearat sa tii ca cu cit mai mult cu curata
inima le ei sureri, nemica stricindu-ti, mai rericit ei ri.
Adeerte sintul
13
Agustin: Pre aur rocul, pre rier mes-
chiul, pre dobitoc boldul iutasc, iara pre dereptul nacazurile
i dodiialele intaresc

. Iara altul dzice: Nu sa a intrista


direptul orice i s-ar timpla ,Pitae gt. 12, sh. 21,. Si macar de
ti s-ar i cea intr-acest eac iiata prelunga, nu pentru a
acetii lumi saturate, sau pentru a ei slobode oi i in dez-
mierdari a petrce sa-ti paie ca traieti, ce aceasta pomente,
ca: Dumnadzau nu a moartea pacatosului, ce ca sa sa
intoarca, sa traiasca ,Ieec. gl. 18, sh. 23,. A dara, prin a
cestor de acmu rautati milocire, cle riitoare bunatati a
agonesi silte i a le citiga neoiate.
Si aceasta sa tii ca cunoscatoriului i
celui deplin om, lumea aceasta ]munca
i iad| i pediapsa ii iaste, i printr-insa
celui drept de cle spurcate a sa curati
roarte lesne ii iaste. taci Dumnadzau
pre aleii sai intr-acesta eac ii cearta, precum dzice: Dum-
nadzau pre cine iubte il cearta ,Pitae gl. 3, sh. 12, cauta i
!orie gl. 13, sh. 2, i apostolul Pael, Catjra] errei gl. 12, sh. 6,
Ior gl. , sh. ]~ 1|, Iacor gl. 1, sh. 12, .poc. gl. 3, sh. 19,.
telor drepti dzice: Bucura-sa-a lumea, iara oi a eti
intrista | ,Ioav gl. 16, sh. 20,. Si mai irtos intr-aceasta a
lumii iata ca intr-un roc curatitoriu ,carele papistaii in iata
iitoare a ri il socotesc i cu numele pvrgatorivv il numasc,
adeca curatitoriu, a ri ne poruncte, ca cu cit ne om pedepsi
mai mult, cu atita sa ne curatim ,insa sa nu ne spurcam, mai
75. tunoscatoriu|ui
om |umea aceasta
munca si iad
ii iaste

tp. S. Augustini, De aiver.i. qvae.tiovibv., LXXXII.


D I VA N U L
!%
mult. Pentru aceasta dara lui Dumnadzau sa ne rugam, in
iata, intr-aceasta, adeca in rocul curatitoriu mai mult sa
traim, precum sa ruga Daid: Sa nu moriu, Doamne, ce
sa traiesc ,P.atv 11, sh. 1,. A dara, tu cu cit mai mult
in iata, intr-aceasta, traind i pedepsindu-te, ca argintul in
roc lamurit sa te raci, precum iarai dzice: Argint lamurit i
ispitit de pte ori, iara tu, Doamne, ne ei reri pre noi i ne
ei pazi pre noi ,P.atv 11, sh. ,. ntr-acesta chip dara
Domnul pre aleii sai a-i prerace a, i aceasta cu ce dara
tu pedeapsa, cu nacazuri, cu neoie, cu saracii i cu alte
intr-acest chip. Pentru care lucru rrumos marturiste Isaiia:
liertu-ti-am, insa nu ca argintul, alesu-ti-am in cuptoriul
saraciei ,gl. 48, sh. 10,. Si nteleptul dzice: ta pre aur in
cuptoriu i-au ispitit i ca irtitul curban au luat pre dinii
,Ivtetepcivve gl. 3, sh. 6,. Si Zahariia prorocul adeerte,
dzicind: Si oiu aduce a treia parte prin roc i-i | oiu
topi precum sa topte argintul, i-i oiu ispiti precum sa
ispitte aurul. Il a striga numele mieu i eu il oiu audzi.
Dzice-oiu: poporul mieu eti, i el a dzice: Domnul
Dumnadzaul mieu ,gl. 13, sh. ]9| in sirit,. Unde dara
mai bun roc curatitoriu decit lumea aceasta ei arla
taci adearat sa tii ca alt roc curatitoriu ,rara lumea aceasta,
nu iaste, iara cine ca iaste dzice, rau dzice. Iara eu aceasta
socotesc: ca pana nu-ti ei trupul acesta in chip de oala i
surletul in chip de aur i lumea aceasta in chip de roc race i
a surletul impreuna cu trupul de nu-ti ei in para ietii
acestiia riiarbe, mintuinta nu ai. ta precum trupul cu surletul
impreuna au greit, a impreuna a sa pedepsi trebuie, i
precum in lume, intr-aceasta, au racut pacatul, in lume,
intr-aceasta, pocaindu-sa, iertare sa ia. taci la iad nu iaste
pocainta, precum cinta Psalticul ca: Nu iaste in moarte
cine sa te pomeniasca, i in iad dara cine sa a marturisi
tie ]P.. , |. Si mai irtos pana eti sanatos, precum
pocaanie sa rie de racut ,cauta cti.iia.tvt lui I.v. irab gl. 1,
sh. 24 i gl. 18, sh. 2,. ta tu singur pre tine de nu te ei
indrepta, nice singur Dumnadzau nu te a mintui. La care
!&
DI VANUL
lucru, sintul Agustin martur imi iaste, unde dzice: tine
ti-au racut pre | tine rara tine nu te a indrepta pre tine
rara tine

. Si precum dara in trup i in singe ai greit, a in


trup i in singe sa te curatati, caci intr-alt chip curatire nu
iaste. Sintul, rericit, Pael marturie im iaste: 1oate in singe
sa curatasc i rara singe nu sa a ierta pacatul ,Catra errei
gl. 9, sh. 22,. Iata dara ca, dupa ce tu murind i ale trupului
tau stihii una de alta dupa ce sa or desparti i trupul de la
surlet sa a deosabi, cum i in ce chip pacatul ti sa a ierta
Si nu un latinesc parut pvrgatorivv
138
, ce o mie macar di-ar
ri, ce-ti or rolosi de rme ce in iad ispoedanie i pocaanie
nu iaste Vederat dara iaste ca precum la racerea pacatului
toate ale trupului stihii impreuna au rost, a i la dezlegarea
pacatului toate impreuna a ri sa cade. Si precum tuturor
spurcata a lumii dezmierdare placuta au rost, a i greutatea
pocaaniei cu toatele impreuna a radica i a rabda le trebuie,
i precum toate au greit, a toate iertaciune sa ia i intr-acesta
chip sa or mintui, iara intr-alt chip, ba, in eacul acesta.
lii dara acmu intr-acest putin eac putintelu rabdatoriu i
sureritoriu, i odihna i desratarea cea multa ii agonisi, cariia
sririt nu iaste. Pentru carrea adeerte cti.ia.t]ic|vt: Putintel |
osteniiu i multa odihna arlaiu ,gl. 1, sh. 3,. mpotria,
celui necurat i in statul spurcaciunii murit, dzice Pitaete:
Omului mort necurat nice o nedde ii a mai ri ,gl. 11, sh. ,.
Si aceasta a ti roarte ti sa cade ca cu
tot de-adinsul de ei, impotria rauta-
tilor portelor lumii acetiia, itete i
neclatit sta, nicecum cea a-ti strica a
putea. Marturiste rruntea Apostolilor:
Stai impotria Diaolului, i a rugi de la tine ,Petrv, Cartea 1
gl. , sh. 9,. tace lumea multe tie i multe portesc portele
|n |ume, intr-aceasta, putintea osteninta
suferind, mu|ta odi|na vei agonisi

S. Augustini, ervo C`I`, 13: Qvi ergo fecit te .ive te, vov te iv.tificat .ive te.
7. |mpotriva |umii,
adeca a uiiavo|u|ui
,
vitejste de vei sta,
|irui-|-vei
D I VA N U L
!'
ei, insa inteleptul i cel adearat om mai mult, i mai multe
puterile lui. Si iarai dzic ca lumea, adeca omul carile lumii
slute, multe precum sa rie inatat i sa pare, i toate ale lui
tiute, adeerite i adite i sa ad a ri. nsa toate inaluite i
nice intr-o parte spre ieire loc sau carare arla. ta adearat
dara Bernandus, in Cbitirite sale, adeeriadza: Multi multe
tiu i singuri pre sine nu sa tiu

.
nsa tu de ei, cu intriaga intelepciune i cu buna socotiala,
cerca, pare-mi-sa i adearat ca in lume, intr-aceasta, macar
ceai spre a intelepciunii placre nu ii arla ca: Deertarea
deertarilor ,dzice Iclisiiastul, i toate derte ,gl. l, sh. 1,
i iarai dzice: n | zadar mrea denaintea ochilor zbura-
toarelor sa arunca ,Pitae gl. l, sh. 1,. A dara, in deert
lumea pre cel de intelepciune cuprins a amagi silte. Nice
dara cu aceasta precum te ei dezinoati sa gindeti. Adeca
precum Diaolul, sau ale lui meteuguri sa te rie amagit, ca
cu aceasta mai mare agoniseti pacat, cace Diaolul asupra ta
a stapini putre nu are, nici altacea a-ti adaoge poate, rara
cit poate sa te indmne, iara pacatul, a-l race sau a nu-l race, in
mina ta iaste. Pentru nestapinirea Diaolului asupra ta, i
precum macar un par din cap a-ti zmulge, rdnic sa nu rie,
cauta Cvrivtete criptvri, ca de aceasta marturie pline sint ,precum
Ivparatiia gl. 22, sh. 22, Paratip. ]II| gl. 18, sh. 20, Ior gl. l, sh. 12
i gl. 2, sh. , Matb. gl. 8, sh. 12, Marco gl. , sh. 12, 13, fe.. gl. 2,
sh. 2, !ivofb., Cartea 2 gl. 2, sh. 26, .poc. gl. 20, sh. ,. Acstea
dara pricepind inata i, inatindu-le, nu tacea, ce in toata
rmea pre toti, in toate lucrurile inata i marturiste.
Lumea, cu cel de obte cuint, adeca:
ceriurile, pamintul, marea, beznele i
alalte carile in lume sa cuprind, cu un
tu inte|epciune de vei cerca,
|umasc ceva de p|acut nu vei af|a

Bernardi tlaraeallensis Meaitatiove. aevoti..ivae aa bvvavav covaitiovev, I: Mvtti vvtta


.civvt et .e ip.o. ve.civvt, cit. apud P. Berchorii Repertorivv vorate, I, .
77. 1rupu| |umii,
iar suf|etu| ceriu|ui
sa potrivste
"
DI VANUL
cuint toate lume sa chiama. A dara, a omului trup, cu
toate cite inlontru i dinarara, cu un nume | trup sa chiama.
Adeca precum s-ari asamana, trupul lume iaste, precum Petru
Belhurius
139
, unde Pevtrv .fera

tilcuiate, dzice: Srera iaste


barbatul deplin, carile precum srera intre doaa poluri, a el
intre doaa tnchiuri, intre natere i intre moarte, cu nepa-
rasite clatiri, mutari i grii, iaste suppus. Adeca lumea carea
ceriurile cuprind, lumea mare, trupul, carele iata cuprind,
lumea mica sa chiama, i amindoa de un ziditoriu i de un
racatoriu racute i de un dumnadzau i de un domn stapinite
sint, insa una impotria altiia roarte imponciitoare
140
. ntai,
despre partea surletului nemuritoriu, a doa, caci toate ale
lumii mari lucruri trecatoare i nestatatoare sint. Iara lumea
mica, cu dumnadzaiescul sau dar, aceasta poate, ca toate
aclea ale ei trecatoare i putrezitoare in cinice, in netre-
catoare i pururea traitoare a le prerace i, preracindu-le, in
ci sa le moteniasca
141
. Si aceasta cum ntr-acesta chip:
adeca lumina lumii in lumina credintii, adeca in soarele cel
neapuitoriu a o prerace, adeca prin credinta Dumnadzau,
lumina lui sa sa raca. Adeerte: Lumina lui iaste mielul,
caci noapte nu a ri acolo ,.poc. gl. 21, sh. 23]2|,. Si Isaiia:
Nu a mai apune soarele tau ,gl. 60, sh. 20,| O, luminoasa
sa a lumina lumii prerace, precum dzice: li-a lumina lunii
ca a soarelui i lumina soarelui ineptita ,I.aiia gl. 30, sh. 26,.
Aiderea intaritura, adeca ceriul lumii mare, lumea mica in
intaritura cea adearata, adeca in neddea credintii sa mute,
carea decit intaritura mai tare i mai cinica iaste, cace ceriul
sa a trce, iara neddea nu, precum singur Domnul mar-
turiste: teriul i pamintul sa a trce, iara cuintul mieu
,adeca neddea carea -am dat oaa, nu a trce ,Matb.
gl. 24, sh. 3,. Si mai irtos ca neddea, intaritura, adeca

P. Berchorii, Repertorivv vorate, V, 6, De .pbaera: pbaera e.t vir perfectv., qvi ivter
avo. poto., i.e. ivter vativitatev et vortev, covtivvi. votibv., tribvtatiovibv. et
vvtatiovibv. e.t .vbiectv..
!edjdea tare ceriu|ui sa potrivste
D I VA N U L
"
ceriu nou sa a race, marturiste loan: Si adzuiu ceriu
nou i pamint nou ,.poc. gl. 2 ]~ 21|, sh. 1,. Adeca acela
ceriu intaritura i plinirea nededii iaste. Precum Apostolul
adeerte: teriu nou i pamint nou i ragada lui ateptam
,Petrv, Car. 2 gl. 3, sh. 13,.
Aiderea apele, adeca marea, amaraciuni i dodeiala sa
tilcuiate

, pre care mare, cu a credintii caldura sa o usuce, i


de tot de la om sa lipsasca i sa nu mai de-aciia rie, precum
Bogosloul, marturiste Ioan: Si mare de-aciia nu iaste
,.poc. gl. 22 ]~ 21|, sh. 1,. Adeca in ceriul nou i pamintul
nou amaraciune i dodeiale sa nu rie.|
Dupa aceasta a lumii mari roade i saminte, a lumii mici
bunele sau rlele sale rapte sint. Adeca, precum in lume,
intr-aceasta, le a ri samanat, a acolo le a sacera, de carele
Solomon dzice: Minca-or iptul caii sale ,Pitae gl. 1, sh. 31,.
Iara pentru cei deerti sa dzice: Vint samanara i ior
sacerara! ,O.ie gl. 8, sh. 6 ]~ |,. Iara: tarii in lacrami
samana, in eselie or sacera, dzice P.atv 12, sh. . Pentru
aceasta
142
, mai de mult s-au dzis: Nu din singura piinea iu
a ri omul, ce din tot cuintul carile iase din gura Domnului
,Derterovovov gl. 8, sh. 3 i Matb. gl. 4, sh. 4, vca gl. 4, sh. 4,.
Aceasta, dara, hrana cea cereasca i piinea cea ingeriasca iaste.
Urmadza ca pre soarele lumii mari, lumea mica, in cinica,
adeca in dumnadzaiasca intelepciune a-l muta. Pentru carea
Apostolul dzice: ntelepciunea lumii nebunie iaste linga
!evoi|e, neasedzari|e si amaraciune|e |umii,
ape|or si marii sa asamana
|apte|e |une sau r|e a omu|ui poame|or
|une sau r|e (sa) potrivasc

P. Berchorii, Reavctorivv vorate, I, l: .qvae avtev ivferiore. qvae ]...| varia ab


avaritvaivev .vvt aictae et ftvctvo.ae et tvvvttvo.ae.
\cinica inte|epciune soare|ui
sa asamana
"
DI VANUL
Dumnadzau ,Cartea 1, Cor. gl. 3, sh. 19,. Adeca lumina
soarelui lumii ,carea de nu sa a in credinta intelepciunii
ceii deplin prerace, adeca in lumina sau soarele carile ned-
dea arata,, inaintea mielului ,carile soarele dreptatii iaste,
adeca inaintea dumnadzaietii lumini, intunrec i noapte iaste.
Iara sotiia soarelui, luna, carea tind plina tind dearta, carea a
remennicilor lipsa sau | deertare arata, pre carea soarele cu
lumina imprumutindu-o o plinte

, adeca intelepciunea cea


cinica acste de acmu derte i neplinite iaste sa le pliniasca.
Adeca ri-a lumina lunii ca a soarelui, adeca tot deertul cap
de intelepciune i de cunotinta sa a implea. Pentru aceasta
bun i credincios martur pe Malahia am, unde dzice: Atuncea
or edea - adeca le a, mintea, la cap eni, i or cunoate -
ce sa rie intre dreptul i intre strimbul ,gl. 3, sh. 18,.
Pasirile dara, ceriului lumii in priirile i prilele noului ceriu
a le asamana poate, carile prin intreaga credinta, ca pasirea,
zburatoriu ceretile prile i seiruri a prii, catra care
socotiala acela al Prorocului s-ari cuint a potrii putea:
tine im a da pne ca a porumbului i oiu zbura i oiu
odihni ,P.atv 4, stih ,.
Acolo saracii i mieii cei slabi, carii ca mielul spre giunghre
i ca oaia spre tundere, a ei spre cei ce-i asupriia nede-
chidzindu-i gura sa i ca dobitocul ce cu poara i cu giug
sa cu surerirea ingreuie, olnici, tari i putrnici sa or arata,
caci Dumnadzau agiutoriul lor, pentru carii Io dzice: tui
eti agiutoriu, au nu celui slab ,gl. 26, sh. 2,.
A|e vremennice|or desertaciuni |una sa ti|cuiaste
|riv|e|e ceresti pasiri|e sa potrivasc
!evoiasii si saracii impotriva tirani|or,
do|itoace|or sa asamana

P. Berchorii, Reavctorivv vorate. V, 29: vva e.t .tatv. vvttvv vvtabiti. figvrae
etiav et catori.. Qvavao oti e.t propivqva ittvvivatvr ab eo a parte coeti et perait
tvvev a parte terrae.
D I VA N U L
"!
Atuncea durerile, patimirile ,carile ca rpele ii muca i ca
scorpiia ii inenina, nu or ri. Acolo rlele chitiri sau ra-
maile ispitiri ,carile ca demonii sau ca diaolii ii bintuia i-i
dodiia, nu or trce, nice catra dinii reo putre or aea,
caci lor s-au dzis: Iata, -am dat oaa putre asupra erpilor
i asupra scorpiilor i preste toata putrea nepriiatinului i
nemica a strica ,vca gl. 10, sh. 19,.
Acolo carile hiri i deplin om au rost i carile lui Dumnad-
zau, racatoriul sau, s-au asamanat, sa a alge, caci poruncile
lui pazind, din om, Dumnadzau, sau riiu lui Dumnadzau
s-au racut. Pentru carii mai denainte Daid sa mira: Iu,
dzi ,dzice,, oi dumnadzai a ri ,P.atv 86 ]~ 81|, sh. 6,. Si
mai pre urma Ioan marturiste: Iara citi priimira pre el le
dde lor putre rii lui Dumnadzau a ri ,Ioav gl. l, sh. 12,.
Acetia slaa, norocirea i rericirea cea deplin]a| or lua i
in ci o or moteni, carora linul i cel de bucurie glas sa
a, dzicindu-sa, audzi: Veniti, blagosloitii parintelui mieu,
de moteniti gatita oaa imparatiia ceriului de la zidirea
lumii ,Matb. gl. 2:, sh. 34,.
ntr-acesta chip dara lumea mica, adeca omul, pre lumea
mare, adeca pre aceasta amaglnica i trecatoare rme in
imparatiia cea | rara sririt i rara trecut, neoindu-sa, a o
muta i a o primeni a putea, i acle mai sus pomenite de
rericire i de slaa neetedzite i neoilite a citiga cununi,
cu carile putrnicul Dumnadzau acle ale sale de demult
ascunsa a descoperi minuni.
|n imparatiia cereasca, patimire
si in ceva |ipsa nu va fi
Aco|o sa va a|ge care|e
|ui uumnadzau s-au asamanat
S|ava, cinstea si norocirea cea dep|ina
||agos|oveniia dumnadzaiasca iaste
|re |umea aceasta, cea
viitoare iaste de agonisit
""
DI VANUL
A dara, reaoa aceasta lume tie buna t-au rost, caci nu intr-a
ei, ce intru a credintii, adeca intru a soarelui celui adearat
ai imblat lumina, i supt intaritura cea decit ceriul mai ir-
toasa, adeca supt neddea cea rara sminteala, suppuindu-
te ti-ai aciuat, i cu dinsa ti-ai acoperit, i proci
143
.
Aiderea, acste ale lumii tie pomenite pilde i tipuri, de nu
te ei intr-acesta chip a le primeni sili, ce numai spre a
trupascului ochiu prii-ei i spre a trupului portire imbla,
aclea tie pirie i dode iti or ri. Si aceasta a ti sa dzice
urmadza: au singur pre tine n-ai cunoscut Au pilda nu ai
aut Au inatatura sau inatatoriu t-au lipsit Au nebun ai
rost i acstea a cunoate intelepciune n-ai aut tarile a
tagadui i biha a prinde nu ei putea, caci tie intelepciunea
duhului, carea iaste iata, ti s-au dat, caci ai lepadat Si
intelepciunea trupului, carea iaste moarte, ai cercat, caci o ai
luat ,tace intelepciunea | trupului moarte, iara a duhului
iiata a ri Apostolul marturiste - cauta Rovavi gl. 8, sh. 6,.
Pentru inteleptul dara cel trupasc, a sa dzice: Acela a
muri, caci n-au aut inatatura ,Pitae gl. , sh. 23,. Iara
intelepciunea duhului aceasta race: ntelepciunea zidi ie
casa i sprieni stilpi pte ,Pitae gl. 9, sh. 1,. Adeca inteleptul
cu duhul gati-i casa imparatiia ceriului, pre carea in cle a
Duhului pte daruri o au intemeiat i surletul intr-insa a
ietui -au aedzat, caruia smintiala sau razsipire nu a ri,
riind pre piatra zidita, iind pooiul nu o a sapa.
Acstea dara, a a le ti ti sa cade i intr-acesta chip a le
cunoate i a le pricpe ari trebui, ca la rmea de intrebare
a raspunde sa poti i inca i celor ce nu te or intreba tu,
keaoa aceasta |ume |una iti va fi cind
dupa a ei pofte nu vei im||a
1oate tircumstantii|e |umii pacatosu|ui
pirisje} si dovde vor fi
|n toata vrmea fii gata, ca |a vrmea
de intre|are a raspunde sa poti
D I VA N U L
"#
precit poti, le spune i le marturiste, cace toate ale lumii
lucruri ,pana nu le ei spre bine primeni, derte nu i lucruri
rdnice de ris ,Iereviia gl. 10, sh. 1,.
nsa tu, macar de te ei de la lume,
precum in bunatati sa rii, lauda, catra
aceasta singur tie giudecata sa-ti rii: oare
precum lumea dzice, au intr-alt chip
sa rii Nu mai mult pre altii pentru tine
ce or dzice, ce singur tiintii inimii tale
crde. taci lumea nu pentru binele tau, ce pentru raul tau
te lauda, adeca | ca i tie sa para precum mai mult cea
decit eti sa rii, i a ea mai mult pe cei intelepti i buni
decit pe cei rai i nebuni, a-i obori i a-i darima silte.
Precum rrumos orote Seneca: Pre cit ni-am suit mai
sus, pre atita ni-am mai la rrica apropiat

, i rulgerul
totdiauna locurile inalte loste

. Nice sa gindeti ca toate


drumurile ]lumii| i ale drumurilor ei ieiri a cunoate ei
putea, ca cu aceasta pre lesne te ei amagi, pentru cace uaite
caile eacului acestuia. Nice te ispiti pre strimbele carari ca
ei drept a imbla putea, ce unde cea driapta cale ei gasi,
pre dinsa imblind, nu o parasi, adeca ca intre cle indraptnice
imblind i tu a nu te indraptnici cu neoie iaste, precum
nteleptul graiate: Au poate dara omul a ascunde rocul in
sin i emintele sa nu-i ardza ,Pitae gl. 6, sh. 2,. A
dara, in prieteugul lumii, adeca in indamina i in norocirea
ei riind, in cea a nu te sminti putinta nu iaste. Pentru aceasta
dara, de dinsa departe i din cararile ei intr-o parte, departat,
te abate, cace cind mai lina ti sa ite, atuncea laturi iti
gatte, i cind mai cu dragoste iti orote, atuncea a te
zugruma silte. Marturiste Ieremiia: Pace priiatinului sau
orote i pre | ascuns ii pune lui laturi ,gl. 9, sh. 8,.
78. tind |umea te
|auda, oare iaste precum
dzic oamenii, singur pre
tine te ispitste, nice
cu aceasta sa te mindresti

Senecae pi.t. `I`.

Senecae, Qvae.t. vat. aa vcittivv, II, 8: Qvare freqvevter cacvviva vovtivv


ferivvtvr.
"$
DI VANUL
nsa i aceasta a ti roarte ti sa cade,
caci toate a asculta i a cerca ti sa cade.
tle dara bune oprte, iara cle rle
de la tine le izgonte, i precum sint,
a drept le giudeca i le socotte,
precum dzice: tarile ce cunoate gra-
iate, giudetul al dreptatii iaste ,Pitae
gl. 12, sh. 1 ]~|,. Si a ei arla precum lumea aceasta,
macar ca multe ti s-au giuruit i spre mai multe ti s-au adeerit,
insa nice odanaoara intr-un cuint sau cu tine intr-un loc a
sta, nici in rara sririt cu dinsa ei putea custa. Si trupul cu
lumea macar ca roarte sa potrite, insa surletul de dinsa roarte
sa deosabte, caci trupul spre cle peminteti, iara surletul
spre cle cereti cauta, cace rietecare rire cle ie asmenea
iubte
144
. 1rupul dara muritoriu, putredzatoriu i trecatoriu -
muritoarle, i putredzatoarele i trecatoarele - iara surletul
nemuritoriu, neputredzatoriu i cinic - nemuritoarele,
neputredzatoarele i cinicile oglindte, cu aceasta dara atita
impotriire i deosabire au, cit stihiia uscata de cea umada,
sau cit cea rce de cea rierbinte
14
.
Pentru aceasta dara surletul al omului mai rdnic i mai
mare| riind, el pe trup, iara nu trupul pe dinsul a stapini
trebuie, i trupul dupa dinsul, iara nu el dupa trup, a imbla ra
146
.
De toate pazit i in toate griit rii, nici
sa cuma reodanaoara dzici ca toate
alalte bune le am i de ei una numai
rea, adeca dupa a trupului porta cea
race, ce a ri taci pacatul prile i
pricina cearca, iara de-aciia a sa lati
pre lesne ii iaste i dintr-o scinteie sa a aprinde roc
,cti.ia.t]ic|vt gl. 11, sh. 34, i rocul nici odanaoara a dzice:
7v. 1oate cearca si
ascu|ta, c|e |une oprste,
c|e r|e izgonste, ca
c|e |une, adeca ceresti,
din c|e r|e, adeca
pemintesti,
mare deosa|ire au
Suf|etu| cea mai vrdnica parte iaste,
aceasta tre|uie grijita
8u. !icecum |oc
pacatu|ui sa nu dai,
caci pacatu| cit j de mica}
pricina af|ind, mari
rautati
a |ucra poate

tp. Sexti Impirici, .av. vatb. VII, 92 ,Philolaos,, 116 ,Demokritos,.


D I VA N U L
"%
agiunge ,Pitae gl. 30, sh. 16,. Si aceasta, adeca racerea
pacatului, nu intr-o saptamina sau intr-un an o data, ce ai
macara odanaoara, in toata iata ta ,macar ca rara greala,
unul Dumnadzau,, a nu grei i portei trupului tau a nu te
smomi silte i prea neoiate. taci numai o data oia i
porta desrrinindu-sa, multe nebunii de-aciia pre urma ii
urmadza i spre mai mari i mai adinci de grele bezne a-l
rapi cuteadza, ca dintr-un pacat multe sa rac, martur Apos-
tolul ,Rov. gl. 6, sh. ]1|,

i de-ciia trupul alta de a surletului


deosabita lge dobindte i streine obicie agoniste.
Adeereadza Apostolul: Vadz alta lge in madularile mle
otind asupra legii mintii mle ,Rovavi gl. , sh. 23,.|
Si macara ca de ei i cuintele lumii
asculta i dupa trupetile oi ei imbla,
i nu intr-o saptamina sau intr-un an
o data, ce ai in toate dzilele ietii tale
i in tot ceasul custului tau, ce-ti rolosesc ta adearat acesta
rolos ai, ca de t-ari i cea iata mai lunga ri, mai scurta o
rac, i a tot putina desratarea i scurta-ti iaste iata i din
ceas ce trce, inca mai scurtindu-o o srireti, precum rrumos
Solomon intru ale sale graiate Ivtetepcivvi: Noi dara, carii
nascuti sintem, totdiauna sririti a ri ,gl. , sh. 13,. Si macar
ca in lungimea ietii de te simetti, socotind ca ei aea
rme de rautati i de ale trupului porte sa te paraseti, dara
de naprasna de ti sa a acela al Prorocului cuint grai:
Orinduiate casa ta ca ei sa mori, i nu ii ri iu ,I.aiia gl. 38,
sh. 1,. nsa tu singur pre tine te cearca, i dintr-un capat pana
intr-alt capat al ietii tale sama luindu-ti, aliarga, ca precum
dzic eu, ca scurte iti ei saptaminile arla i prea putin intru
desratarile lumii iti a ri a imbla inca cind ai trait cit de mult.
Mai cu de-adins insa, aceasta in toata
rmea i peste tot ceasul din minte i
din chitiala sa nu-ti iasa, adeca: Nas-
cutu-m-am, muri-oiu | muri-oiu i

titat greit interpretat.


81. |ofte|e |umesti,
adeca pacate|e, viata
scurteadz
82. 1rei |ucruri pururea
pomenste. moartea,
invierea si dreapta ce va
sa fie giudecata
"&
DI VANUL
iarai iniia-oiu, iniia-oiu i la stranica i driapta dumnad-
zaiasca giudecata a iei imi iaste. Dupa aceasta: mpotria
binelui, raul, iara impotria ietii, moartea iaste, dzice Icli-
siast]ic|ul ,gl. 33, sh. 1,. Moartea dara neadearat cind, iara
adearat o data a muri, i iarai acela dzice: n minte sa-ti rie
ca moartea nu a zabai ,cti.iia.tjicvt] gl. 14, sh. 12,. Si in sintul
^ovt !e.tavevt: Veni-a ,dzice, domnul slugii aceiia in ceasul
carile nu a ti el ,vca gl. 12, sh. 46,. Pentru aceasta inata:
Strauiti, caci nu titi cind liiul omenesc iaste sa ie ,Matb.
gl. 24, sh. 42, i vca gl. 12, sh. 40,. Iata dara ca nicecum
tnchiul ietii tale, un an, sau dzce, sau o suta sa pui nu iaste,
ca nu numai annul sau dzua ce ine, ce ai i rassurlarea a
doa, neadearata i netiuta-ti iaste. A dara, nici cea trecuta,
nici cea iitoare minuta a ta iaste, cace cea trecuta au trecut, pre
carea a o mai intoarce nu poti, i acia din iata ti s-au scurtat,
iara cea iitoare precum o ii agiunge, nu te ei adeeri. Si
precum dara cind te ei nate n-ai tiut, a cind ei muri nu
ei ti. Si precum ceasul mortii tale carile a ri nu cunoti, a
nice giumatatea ietii tale care dzi a ri nu ei pricpe. Pentru
aceasta sa nu cuma | socoteti dzicind: giumatatea ietii mle
oiu minca, bea i pre lume ma oiu cum im place desrata,
iara in cea ramasa giumatate, surletul de cle mai denainte de
mine cu spurcaciuni intinat imi oiu curati. ta de ei lasa pacatul
cind pe tine te lasa, ce rolos ei aea tace in batrinte
parasindu-l, atuncea, neputind, nu-l raci, iara cel ce poate i
nu-l race rericit iaste. Pentru aceasta adu-ti aminte ,dzice
ccti.ia.tvt, de plazmuitoriul tau in dzilele tinertelor tale ,gl. 12,
sh. 1,. Nice sa dzici: mila lui Dumnadzau iaste mare i toate
pacatele mle nu a pomeni, caci: Mila i miniia de la dinsul
de sirg sa apropie ,ai.ia.t]ic|vt gl. 13 ]~ 16|, sh. ]13|,.
nsa de a dupa a lumii porta carea te
inata socotiala ri, adeca tnchiu ietii
tale 100 de ani, puind 0 dupa ale ei
inataturi i porte imblind, iara 0 de
cle rle a te curati i a te pocai, de a
ri a, bine a ri, dara de ei cu portele
83. ue vei trai pana |a 1uu
de ani,poate vrmea de
pocaja}nie sa af|i, dara de
nu vei pana |a 1uu de
minute agiunge?
|ata pururea grijit,
pocait a fi ti sa cade
D I VA N U L
"'
cu aclea pre Dumnadzau miniia i nice la cei 0 nu ei
agiunge, sau de ei i agiunge, dara de ei peste cei 0 al
cincilea ceas muri i rme de cainta i de pocainta nu ei
gasi Rau a ri, rau, rau, de trei ori rau! i liac nu a ri, ai,
ai, de trei ori ai! i mingaiare nu iaste! Pentru aceasta dara
totdiauna acia | trupul sa-ti portiasca carea in ceasul ieirei
surletului din sine ari porti. nsa de ai i trai macar acei ramai
0 de ani sa dzic, intr-acea socoteala, aceasta roarte cu
primedie iaste, i cu raul inatindu-te, a-l dezata cu neoie
iaste, marturiste Ieremiia: De a putea arapul pielita sa
muta i pardosul pistruirea sa, eti putea i oi race binele,
daca ati inatat raul ,gl. 13, sh. 23,.
Pune dara buna socoteala i driapta
giudecata remii ietii tale i adearat sa-
maluitoriu i giudecatoriu annilor tai te ra.
Aceasta dara roarte pre lesne a cunoa-
te ei putea, cace dzilele anilor tai 0
sau 80 de ani ,macar ca i acetia cu
multe inaluiri i dureri ii ei petrce,
iara cei mai multi preste masura, durre
netamaduita i rara liac boala iaste ]P.. 89, 11|. Iara cind in
tinerte sau in mai tinara irsta ei ri, nu socoti ca dupa ce la cea
neputincioasa irsta ei agiunge, atuncea din nebuniile portelor
tale te ei intelepti i de cle ale tinertelor rara ispranicii te ei
parasi, ca tu la 80 de ani gindind, dara de nu ei pana la
8 ceasuri sau pana la un ceas agiunge, i rara ste moartea
intru ale sale te a legaturi stringe i de malul prapatiii cei rara
rund te a impinge Precum | dzice: Nu tie omul sriritul
sau, ce ca ptile sa prinde cu undita ,cti.iia.tvt gl. 9, sh. 12,.
nca i aceasta a ti ispitete i a cunoate roarte chitte: ca
in 80 de ani, ei sa muti irste, i intr-acle irste oare
84. uriapta socotia|a
vietii ta|e pune
85. uzi|e|e ai|or, tot 7u
de ani, iara cit de in
putere, 8u, cei mai mu|ti,
|oa|a nevindicata
uin 7 virste a vietii, in carea vei
muri nestiuta-ti iaste
#
DI VANUL
tii in carea sriritul iti a ri Ba! Si macar ca cea mai decit
toate pre urma, adeca batrintele, pecum cu moartea mai
di-aproape ecina iaste tiut iaste, in carea i mai pre lesne
poti de laturile lumii a te pazi, caci la acea irsta agiungind,
adearat la irsta mortii cea tiuta i cunoscuta ai agiuns.
nsa in cle 6 mai necoapte i mai nebune irste, cu toata
inema i cu intriaga neointa iaste sa te strauieti, caci
moartea nu numai pe irste, ce ai pre ceasuri i pre toate
minutele stapinete, i, cum i cind a eni cuia macara nu
dezalte. Iara cea temeinica i adearata socotiala aceasta
iaste: Sa nu raci multe necuratte, nice sa rii nebun, ca sa
nu mori nu in rmea ta ,cti.iia.tvt gl. , sh. 18 ]~1|,.
Socotiala dara buna i intriaga chitiala pune i singur de pre
tine pilda-ti agoniste i aceasta prite, ca tu inca iu riind,
iara giumatate eti mort, i pre tine de nu, iara pre altul in
somn riind a prii poti: au | are reo despartire sau despre
cel mort reo deosabire i cui sa asamana, rara numai
mortului. Aiderea, au culcindu-te, precum te ei scula te
ei adeara

Ba! Nici cu un gind aedzat te ei ti, ce cu


doaa, adeca sau a doa dzi din somn, sau la a doa enire din
morti te ei radica. Pentru aceasta dar in toate dzilele ietii tale,
cind spre dormire te culci, spre moarte gata sa rii, de rme
ce cind scularea iti a ri nu tii, la care lucru cuintul acesta
s-ari a chema putea: Nu te lauda pre cea de miine, necu-
noscind ce a sa arte dzua ce iaste sa ie ,Pitae gl. 2, sh. 1,.
ntaia dara irsta i rloarea ietii omeneti prunciia iaste.
tind pre lume prunc ti-ai nascut, aceasta sa tii ca nu pentru
altacea te-ai, rara numai spre credinta iind, pre Dum-
nadzau plazmuitoriul tau sa cunoti i, cunoscindu-l, sa-l
proslaeti. Precum rrumos oarecine graiate: Pruncul de
|i|da mortii de pre viata ta ia
|entru c|e spte a vietii omenesti virste
si viiata omu|ui ca poama
147

tp. Senecae, pi.t. `I`.


D I VA N U L
#
curund nascut iaste de curind spre a credintii inatatura |
chemat, sau pacatos de curind spre pocaanie adus ,Cov
.tavtiv, Car. , gl. 34,
148
.
A dara, din prunciia ta spre pocaanie chemat riind, in
toate dzilele ietii tale spre pocaanie pasa i dintr-acia cale
in driapta sau in stinga nu te abate, precum Prorocul inata:
Aceasta iaste calea! mblati pre dinsa ,I.aiia gl. 30, sh. 21,
cauta Matb. gl. 18, sh. 3,. Si intr-alt loc, Domnul nostru,
pentru apostolii sai, pre carii cunoscindu-i Domnul in curatie
i in nerautate, prunci mitiutei ii numte, dzicind: Martu-
risascu-ma tie, Parinte, Domnule a ceriului i a pamintului,
caci ai ascuns acstea despre inteleptii i pricepatorii, i li-ai
descoperit mitiuteilor ,Matb. gl. 11, sh. 2,.
Aiderea prunciia tipos i pilda ale altor irste iaste, adeca
rara nice o rautate riind, i de-ciia din dzi in dzi crescind,
catra acle mai coapte irste margind: adeca precum s-ar
cadea, din dzi in dzi, pocaaniia, i catra Dumnadzau cuno-
tinta sa criasca arata. Aiderea binele sau raul necunoscind,
adeca nemarui bine sau rau racind, arata ca clealalte irste
nu cu mintea prunciei, ce cu rautatea ei sa imblam, precum
i Apostolul inata: Sa nu copii cu socotiala riti, ce cu
rautatea pruncori sa riti ,Car. 1, Cor. gl. 14, sh. 20,

.
Pentru aceasta cu rautatea | prunc rii, iara cu mintea in
toate dzile, precum pruncul, a i tu crte i te agiutorte.
A doa i a treia irsta, sau legatura rlorii a ietii omeneti,
copilariia i catarigiia iaste, la care irsta omul agiungind,
precum rloarea de a in rme buna lega, buna poama race,
iara de in rme rea, rea poama a race. A tu, din irstele
acstea, dumnadzaietilor porunci te inata, precum dzice:
Sa sa dea copiilor isteciune i tinereilor tiinta i intelgere

tr. Petri Berchorii, Repertorivv vorate, III, 2, De ivfavte : icvt aicit Cov.tavtivv. ]In
Pantechni|, lib. 3, cap. 34: Ivfav. voviter vatv. e.t ivvevi. voviter aa retigiovev vocatv.,
vet peccator voviter aa poevitevtiav aaavctv., vet praetatv. voviter aa aigvitatev provotv..

Pasa citat dupa P. Berchorius, Repertorivv vorate, III, 1.


A doa si a treia virsta
#
DI VANUL
,Pitae gl. l, sh. 4,. taci in copilarie sau bune, sau rle deprin-
deri sau obicie ei putea lega, i carile in catarigie ei agonesi
in batrinte le ei moteni. De care lucru, impotria sa dzice:
tarile in tinerte nu le-ai adunat, cum in batrinte le cerci
,cti.ia.t]ic|vt gl. 2, sh. ,. n copilarie, lgea ei inata, in
catarigie isticiunea ei deprinde. n copilarie pediapsa a
surreri ei inata, in catarigie inatatura i mintea ei agonisi.
Si macar ca deplin i cum sa cade a pricpe nu ei putea,
insa rrumoasa rme poama legind, iarai cu rme dulcea
roada ei minca. Sau adinca i groasa temelie lepadind, mare
i inalta i rrumoasa deasupra ei zidi casa. Aceasta dara
catra riii sai a parintilor datorie iaste, ca certindu-i, pedep-
sindu-i, in ina|tatura rivtetor criptvri a-i intemeia li sa
cade, sa nu cuma om ca dobitocul i iu ca mortul sa rie,
cace sa dzice: Acela a muri, caci n-au aut inatatura
,Pitae gl. , sh. 23,. Mai irtos inca pentru copii, certati i
pedepsiti, riind in lgea Domnului inatati, de ii sintele
sau i alte de citit rdnice scripturi cerca, pre multi ei arla
carii in copilarie cu irsta, insa in batrinte cu mintea era.
Precum cei trei copii, Ananiia, Azariia i Misail, i asmenea
Daniil, sotiia lor, Daid, mic intre rrati i mai mic in casa
parintelui sau riind ]P.. 11, 1|, spre imparatiie de la Samoil
Prorocul s-au pomazuit i pre Goliath uriiaul cu pratiuta
au omorit i mintuinta narodului lui Izrail au racut, dupa
dinsul, riiul sau, Solomon, in copilarie pre toti oamenii cu
intelepciunea au intrecut. Aiderea cei rrati Maccaei, carii
ai maicii lor inatatura tiind i ascultind, pre tiran nu ascultara
i porcina a minca lgea nu calcara, moartea i rocul in sama
nu bagara
149
, i de carii sa-ti mai pomenesc ta ca acetia
multi i nenumarati ei arla, carii multe i nenumarate, in
copilarie riind, batrineti i de lauda rdnice au lucrat i
rapte au aratat. Iata dara ca inatatura cinstita pre dinii in
chip omenesc | riind, cu minte ingeriasca i-au preracut.
mpotria, copiii nepedepsiti din chip omenesc in minte
dobitoceasca sa primenesc.
nsa aceasta roarte sa tii, ca omul cu mintea i cu ina-
tatura din dobitoace sa alge, iara aceasta lipsind, i decit
D I VA N U L
#!
dobitocul mai rau iaste. tatra aceasta un cuint a unui
stihotort persesc roarte sa cuine, carile dzice: Omul cu
socotiala mai bun iaste decit dobitocul, dobitocul decit dinsul
mai bun, daca nu a grai drept
10
La aceasta socotiala,
edzi Prorocul ce graiate: Macar de n-ai ri barbat, aind
duh, decit sa graiesc minciuna, adeca mai bine mort, decit
iu minciunos a ri ,Mibea gl. 2, sh. 11,.
STIH
topi|u| neinvatat, do|itoc mic crste.
|ara mare facindu-sa, |ou mare sa numste
tace pediapsa i inatatura lipsind, nu numai in copilarie,
ce ai i in batrinte, tot dobitoc sa a numi, i asmenea
celor rara socotiala sa a socoti. Pentru copiii nepedepsiti i
neinatati rrumoasa pilda ai, ca copiii cei ce batgiocuriia pe |
Ielisei urii i-au srarimat ,cauta . 4]a| Ivparatie gl. 2, sh. 23,.
Aiderea: telor inatati, ingerii straea lor sint ,cauta Matb.
gl. 18, peste tot i mai irtos sh. 10,.|
A patra irsta, sau inca de curind legata poama ai ietii
omeneti, oiniciia iaste, carea ca cum ari ri o poama ai
cariia inca stihiile spre dulceata sau spre amarime nu s-au
aedzat, carea roarte pazita i nebeteit pazita a ri sa cade, ca
nu cuma carabuul iind sa o incoltasca sau paingul cu
painina sa o inaluiasca, caci in cea beteindu-sa, aneoie
in dulciata sau in gustul carle era sa rie a ini. A dara,
oinicul de toate socotit i strauit a ri sa cade, ca intr-acea
irsta mai multi nepriiatini decit intr-alta irsta are. ntai,
singura irsta a tinertelor, carea oarecum can ratacita sau
inca bine neaedzata iaste. A doa, singele carele intr-acea
irsta mai mult izorte, adeca portele mai mult sa adaoga,
\irsta ja} 4j-a}

Saadi, Cvti.tav, prerata: Doar prin grai deosebire-i intre om i dobitoc, ,


dar te-ntrece-acesta daca adear nu spui deloc ;traa. rov. cit.,, p. 22.
#"
DI VANUL
care porte mai multe i mai iuti decit a altor irste sint, de
carile roarte a ne pazi tare Apostolul inata: De tineretile
porte rugi i urmadza dreptatea, lgea, dragostea i pacea
,Car. 2, !ivotb. gt. 2, sh. 22,. Aiderea Icclisiastul in tinerte
sama raptelor sa ne luam, inata: Veselte-te ,dzice,,
tinarule intru tineretle tale, i in bine sa rie inima ta in dzilele
tinertelor tale, i imbla in caile inimii tale i in priala ochilor
tai, | i sa tii ca pentru toate acstea aduce-te-a Domnul
la giudecata ,gl. 11, sh. 9,. Iara precum tinerilor a ri i in ce
chip a imbla sa cade, inata Apostolul ,cauta !ivotb. ]I| gl. 2,
sh. 6,. Si nici odanaoara in sratuirea tineriasca nu te radzima
ca Rooam sratul batrinilor lepadind i a tinerilor alegind,
pomente i adu-ti aminte la ce stat au agiuns ,cette
I.toriia a ]a| Ivparatie gla. 12,.
A cincea irsta, sau coacerea poamii ai ietii omeneti,
barbatiia iaste, carea ca o poama la rme agiunsa i coapta
iaste i citaa rme intr-acel chip i intr-acel gust ramine.
A dara, omul la irsta barbatiei agiungind, in toate dulce,
intreg, copt a ri i sa cade, nici sa sa cuma asmenea unor
poame, carile pe dinarara aratoasa i chipee sa arata, iara
mucind, amaraciune i cumplit gust ei arla
11
. Aiderea,
altele intregi i nebeteite la coae, iara inlontru cercind,
putreda i putredzita o ei arla. Adeca in irsta barbatiei
agiungind, sa nu cuma cu trupul barbat, iara cu surletul
ticalos, sau cu trupul rrumos i sanatos iara cu surletul groza
i bolna sa rii.
Si aceasta socotte, ca de rme ce cu trupul irtos, tare,
barbat i rdnic eti, cu cit mai | mult cu surletul mai tare,
mai irtos, mai barbat i mai rdnic sa rii. Si aceasta sa tii,
ca cind eti mai tare, atuncea i nepriiatin mai tare iti a
ini, i impotria celui irtos dumanul sa inirtoadza. n
irsta dara intr-aceasta cu lumea, adeca cu Diiaolul, ca un
barbat impotria-i sta, i a rugi de la tine, precum postea
aceasta s-ari potrii : lii barbat irtos i bate razboiu,
\irsta ja} 5j-a}
D I VA N U L
##
razboiul Domnului ,. 2 ]a| Ivparatie gl. 10, sh. 12,. tatra
aceasta rericitul sa marturiste Pael: A dau razboiu nu
ca cum a loi aerul, ce trupul mieu curatasc i in sluire il
tocmasc ,Coritb., Cartea1 gl. 9, sh. 26, 2,. nsa cel deplin
i desairit barbat carile iaste Acela ce Prorocul il lauda,
dzicind : lericit barbatul carile nu imbla in sratul necuratilor,
in scaunul ucigailor n-au edzut, ce in lgea Domnului oia
lui i in lgea lui sa a inata dzua i noaptea ,P.atv l, sh. 1,.
1implarile dara pentre ale omului ieti irste, adeca pedepsi-
toare i, ca cum s-ari dzice, trupului certatoare i inatatoare,
acstea sint.
Pentru aceasta pediapsa a sa socoteti, ca nu numai pre
cei pacatoi, ce inca i pre cei drepti de multe ori a-i chinui
sa de. nsa sa tii ca pre cei drepti, ca mai drepti sa-i raca,
iara pe cei pacatoi din nebunie, adeca din pacat, spre cainta
sa-i intoarca. Aceasta dara din prea bogata dumnadzaiasca
catra om mila i dragoste sa o cunoti, ca pre cine Dum-
nadzau iubte ciarta-l, dzice nteleptul ,Pitae gl. 3, sh. 12,.
Si mai irtos: Bolnairea i boala, munca pacatului iaste,
marturiste rivta criptvra ,cauta I.boa gl. 1 sh. 26 , erit.
gl. 26, sh. 16 , Derterovov gl. , sh. 1 i gl. 28, sh. 2 , i
Ivparat. ]a| 2]a| gl. 24, sh. 13 i Ivparat, a 4]a| gl. , sh. 2,
Paratipov., Cartea 2 gl. 12, sh. 18, Ioav gl. , sh. 14 i proci
13
.
Pentru aceasta, razbolire i boala timplindu-ti-se, lui Dumnad-
zau multamte i pentru a pacatelor tale de rana indecare
socotte i cauta in rivtete criptvri, caci sintii a lui Dum-
nadzau alei cum i in ce rliu sureriia i cu multamita pentru
boala ce le iniia, numle lui Dumnadzau slaiia ,ciarca ^a,terea
gl. 49, Derterovov gl. 31 ]6|, Ivparat, 1 gl. 12, Ivpa. ]a| ]a|
gl. 2, I.aiia gl. 38, sh. l, Maccar., Car.1, gl. 2, sh. 49 i proci,.
|entru |umesti|e a omu|ui de
pediapsa timp|ari, cari|e pentre a vietii
acestiia virste sa timp|a
152
|ntai dara s|a|iciunea, adeca| |oa|a
#$
DI VANUL
Aiderea pentru surerirea i indelung rabdarea a sintilor
pentru rliu de rliu de nacazuri | ce le iniia ,cauta ^a,terea
gl. 12, sh. 14, 1, Ior gl. l, sh. 20 i gl. 2, sh. 9, Matb. gl. , sh.
39, Pael, Rovavi gl. , sh. 3, Cor., Car. 2 gl. 6, sh. 4, otov.,
Car. 2 gl. l, sh. 4, !ivotb., po..1 gl. 6, sh. 11 i 2 gl. 2, sh. l,
Iacor gl. , sh. , Petrv po..1 gl. l, sh. 6, gl. 2, sh. 19 i proci,.
nsa i aceasta socotte, ca cind cu trupul bolna ii ri, cu
surletul prea sanatos a ri ti sa cade, ca de or amindoaa
deodata muri, amindoaa deodata or peri, i de-ciia arlare
sau insanatore nu a mai ri, ce aceasta in minte sa-ti rie,
ca cind bolna cu trupul, sanatos cu surletul sa rii i, murind cu
trupul, sa inii cu surletul. Si mai irtos ca celor ii cu surletul,
trupasca moarte placuta le iaste, ca: tinstita-i moartea prea-
cuioilor inaintea rtii Domnului ,P.atv 11, sh. 1,. Si:
Nededui-sa-a dreptul in moartea sa ,Ivteteptvt gl. 3, sh. 4,.
Aiderea aceasta socotte i aceasta pilda aminte ia: ca
cind cu trupul boleti, cum ca cu dortori i cu dortorii liacul
boalii i insanatorea trupului a arla sileti i neoieti, cu
cit dara mai irtos cu surletul in boala pacatului ,carea cu o
mie de parti decit a trupului mai rea i mai cumplita iaste,
tiindu-te, i in patul grelelor dzacind adzindu-te, cu
surletetii dortori | i cu dumnadzaietile dortorii, spre a lui
indecare i tamaduire neointe i osteninte a pune ti sa
cade. ta cind cu surletul ii muri, in ci ii muri i iniiare
nu-ti a mai ri, adeerte Prorocul: Nu sa or scula ne-
curatii la giudet, nici pacatoii in sratul dreptilor ,P.atv l,
sh. ,, iara: Dreptii in ci or trai i la Dumnadzau iaste
partea lor ,Ivtetep. gl. , sh. 1,.
A doa timplare sau pediapsa, robiia sau inchisoarea iaste,
carea iarai a lui Dumnadzau certare sau iubire iaste. Precum
a incredinta de pe izrail]i|tinescul narod te ei putea, pre
carii Dumnadzau iubindu-i, cu aceasta mai ades ii certa, mai
pre urma, cum a cretinilor imparatie sa de, carii mult sa ma-
risa i sus sa inaltasa, pentru a carora mindrie suppusu-i-au
1imp|area a 2j-a. ro|ia}
D I VA N U L
#%
supt giug, i ca pre boul ce trage in plug i-au ingreuiat, i
aceasta pentru a cretinescului narod dragoste au racut, ca
ederat iaste ca pre cine iubte, Dumnadzau il pedepste
i miloce ca acstea pentru a pacatului iertare ii arata. ta
mai irtos cretinului nu imparat, ce rob a ri sa cade, ca
aicea rob riind, in iitorii ci imparat sa rie. Pentru aceasta,
rob i inchis cu trupul riind, sa nu cuma i cu surletul inchis
i robit sa rii, ca trupul in robiia omeniasca riind, iertare i
scapare are, iara surletul | in diaoliasca robie ramiind,
scapare i iertare n-are ,insa dupa ce de trup sa a desparti,.
Acstea dara lumeti inchisori i robii, celor cinice riitoare
pilde i inataturi ii sint, ca de rme ce tu aceasta lumasca
de robie i de inchisoare pediapsa a surreri nu poti, dara
cea diaoliasca robie i a iadului inchisoare cum ei putea
rabda Si de rme ce acstea grle i nesurerite sint, cu cit
mai irtos aclea nici cum de surerit, i ale lor greimi nici
cum de purtat or ri! ,mpotria., ta pre cit celor drepti
mai mult i nesamaluit binele, slaa i imparatiia, pre atita
celor pacatoi raul, ocara, robiia a ri.
STI HURI I MPOTRI VA
|i-va munca nencetata,
taci |a iad nu va fi p|ata
154
.
|entru tine ce vei dzice,
0ame drpte? 1ot ferice.
A triia dara a ietii de pediapsa timplare saraciia iaste, carea
milocitoare a celor doaa mai sus pomenite pedpse iaste,
cu carea Dumnadzau milostiul inimile i credinta nu numai
a celor pacatoi, ce mai irtos a celor ie alei drepti ispitte,
precum pilda i tipos de la dreptul i credinciosul Io a lua
ii putea, precum la istoriia lui arata. tarile pre mina nepri-
iatinului sau, Diaolului, spre ispitire Dumnadzau dindu-l,
i Dia|olul precum a-i strica cea i din credinta a-l mica
1imp|area a 3j-a}, saracia
#&
DI VANUL
sa gindiia, numai el - o, de trei ori rericitul! - cu cit ii
scadea autiia, pre atita ii adaogea credinta, i pre cit ii saraciia
trupul, pre atita i sa imbogatiia surletul, carile cite pedpse
i in autie, i in trup de la nepriiatinul rodului omenesc,
Diaolul, au luat, toate cu dragoste li-au surerit i cu omilinta
li-au priimit i-n toate lui Dumnadzau multamiia dzicind:
Gol am ieit din pintecele maicii mle, gol ma oiu intoarce
acolo. Domnul au dat, Domnul au luat, precum Domnului
au placut, a s-au racut. lie numle Domnului binecu-
intat! ,Ior gl. l, sh. 21,.
A dara, tu rabdatoriu i sureritoriu dumnadzaietilor
ispite sa rii, caci Dumnadzau in cuptoriul saraciei trupul
rierbindu-ti, surletul iti lamurte i de imaciunile carile are
il curatte, ca dzice Domnul: Rascoptu-ti-am i alesu-ti-am
in cuptoriul saraciei ,I.aiia gl. 48, sh. 10,.
Aiderea, dupa cea cu dragoste rabdare i catra Dum-
nadzau negraind cuint de blastamare, precum aceluiai Io
pierdutele autii indoite, a tie induplecate le a da.
Asiderea aceasta socotte cit de urit i de sarac lucru a
trupului saracie sa rie, cu cit | dara mai mult a surletului
mielie a ri Si de rme ce cu trupul sarac, cu surletul
bogat sa rii ti sa cade, i de rme ce cu trupul aut i bogat
a ri porteti, cu cit mai irtos a surletului bogatie i autie a
cerca, i arlindu-o, a o apuca i nicicum a o mai lasa ti sa
cade Si inca socotte ca din bogatie mare in lume cum
spre saracie a cadea iti ine timplare i cum pentru aceasta a
nu ti sa timpla sileti, a dara, cu surletul din credinta tare,
nicecum cea a scadea sa te lai. Si de rme ce trupul a-ti
imbogati i cu bani i moi haine a-l imbraca i pintecele
totdeauna a-l satura, cu cit mai irtos surletul cu haina
dreptatii a-l imbraca i de tot dumnadzaiescul cuint a-l
satura ti sa cuine taci partea aceasta mai mare pret are,
dzice stihotortul

tp. ^av praetivv par. baec corpore vaiv. babet. A. \issowatii tivvti virtvtvv, l
;Diravvt III, 1,.
D I VA N U L
#'
A sea irsta, sau inceperea lingedzirii poamii, a ietii
omeneti carunttea iaste, carea ca o poama cind i de o
parte i de alta a sa oili i a putredzi incepind, din dzi in
dzi inca spre mai putregiune mrge. A dara, omeniasca
iata daca in irul i in stepana cea mai sus agiungind,
intr-alta parte loc sau carare a sa abate i in laturi a sa da a
arla nu poate, ce numai spre scadre purcgind, la tnchiul
de la carile au purces iaste sa sa intoarca, adeca | din tarna
ieind, spre tarna purcde i din locul din carile s-au luat,
iarai acolo iaste sa sa puie.
A dara, o, priiatinule, ce gindeti Si ce, intrebind, alergi
Iata, inainte estitorii t-au init. Iata, solii t-au sosit! Iata,
perii albi in cap i in barba t-au rassarit. Iata, genunchile
slabind, spre pamint a sa inchina au inceput. Iata ca milocul
lui spre slabiciune s-au preracut. Iata ca din doi ochi, patru
iti trebuiesc. Iata ca toate a trupului organe te parasesc. Iata
ca cle patru stihii cine de sine in ades sa sradesc! Iata ca spre
impacarea i aedzarea lor miloc i milocire nu ti s-au dat!
Pentru acstea dara, de pana acmu de moarte aminte nu
t-ai adus i de a trupului i a lumii porte nu ti-ai parasit,
paraste, i adu-ti aminte acmu, caci mai denaintele trecute
irste de te spre lumetile nebunii intarta, iara aceasta, a
acelorai nebunii, uriciuni incpe a-ti arata. Pentru aceasta
dara inceput-ai cu a trupului putre a scadea ncpe cu a
surletului irtute a adaoge. nceput-ai cu trupul a imbatrini
ncepe cu surletul a intineri. Slabte-ti trupul ntarias-
ca-ti-sa surletul. Si de rme ce despre partea trupului te
instreinedzi, nu iaste cu ruine i despre partea surletului
strein a ri Si edzi ca trupul a sa-ti moara, | caci i surletul
iti lai sa piara Si de rme ce dintr-aceasta lume te izgoneti,
caci cea iitoare sa nu agoniseti Si daca de acstea moii i
autii te paraseti, caci aiurea casa i comoara, edzind, nu-ti
gateti Iata, i nu mult acia ce n-ai cunoscut ii cunoa-
te, i rolos n-ai. Si acia ce n-ai priceput ii pricpe i
dobinda n-ai.
\irsta a j -a}
$
DI VANUL
A dara, irsta aceasta a o cunoate ti sa cade, ca cum o
poama, adeca un mar sau o para, daca intr-un loc a putredzi
o edzi, precum inca nu multe dzile i de tot putreda i de
lepadat, iara nu de mincat, ca o ei edea tiut iaste. Pentru
aceasta precum mai irtos incepi a imbatrini, cu atita mai
irtos incpe surletul a-ti grii i cu bune rapte a-l intineri.
A ptea irsta, sau de tot putregiunea poamii ietii omeneti,
batrintea iaste. Agiuns-ai dara la batrinete Agiuns-ai la
moarte! Si macar ca intr-alte mai tinere irste moartea neti-
uta, iara in irsta, intr-aceasta, prea tiuta ca denaintea ochilor
iti iaste. Si precum poama de tot i peste tot putredzind,
de-ciia numai de lepadat iaste, a irsta agiunsa la batrinte,
de-ciia rara alt liac numai de murit iaste. Si aceasta sa tii ca
cind liac i tamaduire trupului nu-i, atuncea | indecare i
lecuire surletului iaste. tu ce tu parasirea rautatilor i cu
rerirea bunatatilor. Atuncea adearat trupul imbatrinind,
surletul intinerte, i aceasta a dzice ii putea: nnoi-sa-or
ca a ulturului tinertele mle ,P.atv 102, sh. ,. Acmu
dara in minte sa-ti rie ca moartea nu a zabai ,cti.ia.]ticvt|
gl. 14, sh. 12, i dzilele ietii noastre ce sa rie socotte, ca
oricarile cit de mult au trait, aceluia annii prea putini i-au
parut, precum dzice: Diminiata ca iarba sa triaca, diminiata
sa inrloriasca i sa triaca, sara sa cada i sa sa usuce ,P.atv
89, sh. ]-| 6,. Si macar ca intre omenetii ochi multa rme
i multi ani 80 sau 100 sa ad, insa acia ce in dumnadzaiasca
priala iaste, acia cunoate. ta pentru putini cu rle rapte,
multi pierdzi, marturiste: ta o mie de ani inaintea ochilor
tai, Doamne, ca dzua de ieri ci-au trecut ,P.atv 89, sh. 4,.
Pentru aceasta, dara, a lumii acetiia desratari i curund
trecatoare portiri, de rme ce precum reo temelie i in
cea reo tarie a nu aea cunoti ,iara de nu cunoti, a sa
cunoti, - lasa-le, rugi i de dinsele paraste-te, precum
dzice: tine im a da pne ca a porumbului i oiu zbura i
oiu odihni ,P.atv 4, sh. ,. Si sai prin munti ca pasirile,
\irsta a 7 j-a}
D I VA N U L
$
caci pacatoii intin|sera arcul ,P.atv 10, sh. l ]~2|,. Bine
dara i pre amaruntul a tuturor lucrurilor marime i a toata
lumea largime sama le ia. Adearat dara ca, dupa omeniasca
socotiala, oarece mare i lumea aceasta, oarece larga a ri sa
pare, insa pentru a lumii acetiia in dumnadzaiasca priala
citinte, rrumos arata Agustin: Mai mica iaste ,dzice, toata
lumea in priirea lui Dumnadzau, decit picatura inaintea
marii. A dara, toata lumea, in a inteleptului, adeca in a
surletului lui Dumnadzau urmatoriu socotiala iaste! Pentru
aceasta, dara, de rme ce a surletului cea mai mare parte
iaste, a lui socotiala trebuie a sa adeeri, i precum el soco-
tte, a sa rie socotit. Si de rme ce el iaste cel cinic,
iara trupul cel rmelnic, el trebuie griit, rerit i socotit. Il
trebuie tinar i sanatos a ri pazit. Pentru a lui dara odihnire,
trupul ca o sluga a osteni i a sa pedepsi sa cade, precum
stihotortul rrumos cinta: ta sa rii sanatos cu surletul, rier
ii rabda i roc

. Adeca trupul ii cazni, surletul ii netedzi,


trupul ii osteni, surletul ii odihni, trupul ii pierde i-l ii
prapadi, surletul ii arla i-l ii agonisi, adeca a lumii acetiia
imparatie ii lepada i in a slaii ceii cinice te ii apuca.
Aceasta dara cu ce tu parasirea | de la rau i cu racerea de
bine. Aceasta cind tind rrica lui Dumnadzau in inima ta
a salalui, precum dzice: Prin rrica lui Dumnadzau sa
abate tot de la rau ,Pitae gl. 8, sh. 13,. Aceasta unde n
lume, intr-aceasta, i in iata, intr-aceasta, i in scurta rme,
intr-aceasta. Abatindu-te dara de la rau, curatiia urmadza, carea
mare i multa putre i biruire poarta, marturiste Apostolul:
turatiia spre toate poate ,!ivotb., Car.1 gl. 4, sh. ]~8|,.
Sriritu-t-ai dara irstele i, cu dinsele impreuna, iata.
Dupa acstea dara initu-t-au rmea, sositu-t-au ceasul i
mai mult a pai ti s-au scurtat pasul
1
, rii gata i nu te mihni,
nici te intrista, caci aceasta Dumnadzau milostiul spre bine-
le i spre rolosul tau o race i casa surletului acea inechita,
putredzita i razsipita, a o zidi, a o intari i a o innoi a. Si

tp. 1t corpv. reaiva., ferrvv patieri. et igve., A. \issowatii tivvti virtvtvv 2


;Diravvt III, 2,.
$
DI VANUL
aceasta dzice: Vino, i eu selauri, slaa, cinste iti oi da
carea in casa ta cea mai denainte nici ai adzut, nici ai audzit,
carile pe tine pana a nu te plazmui tie ti li-am gatit. A
dara, tu, o, putredule trup, carile ca o putreda poama eti
,pana nu a putredzi dara poama i nu-i a in pamint cadea
saminta, au putea-a razsari alta i din putreda intriaga sa sa
raca Si de a doa oara de iznoaa sa sa preraca Ba! | te
aceasta trebuie sa sa razsadiasca, ca pre urma alta sa razsaie
i sa odraslind criasca,. A dara, a tot trupul a muri, a
putredzi trebuie, ca iarai la a doa a Domnului lristos in
slaa i in putre inire a iniia i a sa scula sa poata. Atuncea
dara cartile ietii sa or dechide, scaunile sa or pune,
dianul sa a intinde, atuncea tot trupul in iala i toata
carnea in priala a ini, acolo loc de ascuns sau cea undea
de suppus
16
nu iaste. Atuncea dreptul, cinicul i al niamu-
rilor imparat, niamurile, cii in dreptate a giudeca, carile
rietecui dupa ale sale a rasplati rapte. Pentru a mortilor
iniiare i pentru a carnii, adeca a trupului, spre slaa mutare
1
,
rivtete marturisesc criptvri ,cauta Cartea 4, ara gl. 2,
sh. 16, Ior gl. 14, sh. 13, gl. 19, sh. 26, I.aiia gl. 26, sh. 19,
Ieec. gl. 3, sh. 1,9, i din sintul ^ov !e.tavevt, ciarca: Matb.
gl. 22, sh. 23, 31, vca gl. 20, sh. 3, Ioav gl. :, sh. 21, | 28,
apte gl. 24, sh. 1, Coriv. Car. 1 gl. 1, Cota.av. gl. 3, sh. 4,
.pocat. gl. 20, ]12|,. Iara pentru a Domnului nostru Isus
lristos driapta i neratarnica carea in dzilele de apoi a sa
rie giudecata, cauta din 1ecbivt !e.tavevt: 1 ]a| Ivparatie gl. 2,
sh. 10, P.atv ]~9| sh. 13, I.aiia gl. 2, sh. 10, 19 i gl. 13,
sh. 4, 6, Ierev. gl. 30, sh. 23, Daviit gl. , sh. 9, iara din ^ovt
!e.tavevt citte: Matb. gl. 12, sh. 36, gl. 13, sh. 41, 49,
Mar. gl. 13, sh. 26, 2, vca gt 1, sh. 24, 30, Rovavi gl. 2,
sh. , 16, rrei gl. 9, sh. 28 ]~2|, Petrv Car. 2 gl. 3,
sh. 1]~10|, .pocat. gl. l, sh. i proci
18
.
Pan-aicea di-nceput ale lumii i a lucrurilor ei rautati,
neaedzari i mincinoase nestari i mutari arataiu. Aiderea
a inteleptului mainte graite i a lumii aratate cuinte, precum
adearate i negreite a ri marturii i de credinta i prea-
D I VA N U L
$!
credincioase marturii adui, la carii minciuna nu sa arla i
de la sine graire nu sa gaste, ce acia ce Sintul Duh au
arlat, acia au rassurlat i cu ce dumnadzaiescul Duh i-au
intarit, acia au grait, i spre ce li-au poruncit, acia au sluit,
nici de la sine altacea mai mult sau mai de-asupra au grait
sau au racut.
Acestora dara marturii aducere pricina au rost acel al
Lumii cuint, carile in Cartea 1, gl. 68, catra nteleptul au dzis:
ca nu 2, ce un martur ii cre aratindu-sa precum graiurile i
dzisele ei sa rie adearate, iara a nteleptului sa rie basne.
Iata dara ca nteleptul, adincele i nenumaratele ale rivtetor
criptvri istre cercind i marturi i marturii ca acstea arlind,
spre a ei de minciuni grairi doada i-au adus i adearat
dara ca dupa a sa neointa o au suppus. |
nsa cita pira i gilceaa Lumea cu nteleptul, adeca
1rupul cu Surletul au racut! Si cite nacazuri i dodeiale despre
minciunoasele ale lumii bloirituri au tras! Iarai nteleptul,
ca un intreg intelept i deplin cunoscatoriu acela al sintului
i rericitului i Domnului alesului as, a lui Pael cuint, carile
Catra Coriv., Cartea 1 ,gl. 14, sh. 33, au pomenit i aminte
i-au init unde dzice: Nu iaste al rabii Dumnadzau, cel
al pacii. Si iarai pre Lume, adeca Surletul pe 1rup, spre
pace i spre inoire il trage, ca intre dinii pace riind, amindoi
dumnadzaietile porunci sa urmdza. Si cu aceasta in toate,
tuturor pace i iarai dzic pace sa rie.
te ii dzice de tine dara, o, pace ta rericita eti te
eti dzice de oi, o, impacatorilor ta buna parte luati i
minunat titul asupra imbracati, caci riii lui Dumnadzau a
chemati Singur Domnul marturiste: lericiti de pace
racatorii, caci acia riii lui Dumnadzau sa or chema! ,Matb.
gla. , stih 10,.
Pacea dara in trei chipuri i in trei locuri sa race.
thipul intai i locul intai iaste: singur omul in sine, trupul
cu surletul singur cu sine a-i impaca.
thipul al doilea iaste: intre rrati i intre ecini cu | pace
i cu inointe a petrce. Aceasta dara pace remlnnica,
$"
DI VANUL
adeca a lumii acetiia sa chiama, pentru care Apostolul
inata: ta cu toti oamenii pace sa aem ,Rovavi gla. 12,
sh. 40]~18|,.
thipul al treilea i locul al treilea al pacii iaste: ca omul
cu Dumnadzau pace i inointa sa aiba, carea pace cinica
adeca i ceriasca sa chiama, carea cu a credintii i cu al
botedzului testament intre om i intre Dumnadzau sa liaga
19
,
carea roarte de cercat i, arlindu-o, de pazit iaste, ca nu
cuma cu Dumnadzau pacea stricind, noaa sa ne stricam.
ta robul cu imparatul a sa inrabi aneoie iaste, caci drept
iaste ,dzice,: Suppus a ri lui Dumnadzau i cel muritoriu
nu impotria a ri lui Dumnadzau a sa socoti ,.vtiobo.
^obiti.
160
, cauta Maccarei, Cartea 1 gl. 9, sh. 12,. Si de rme
ce intre rrati, intre priiatini, intre cretini, macar i intre pagini
pacea laudata i rericita iaste, cu cit dara intre Dumnadzau
i intre rodul omenesc pacea mai rericita a ri ta cu multul
decit a oamenilor mai cinstita i mai rolositoare iaste. A
oamenilor dara pacea remnnica riind, remnnicilor
roloste, iara a lui Dumnadzau, cinica riind, in cle|-
cinice roloste. taci el nu ca lumea, ce ca un Dumnadzau
ne da noaa pace, precum singur marturiste: Pace las oaa,
pacea mea dau oaa, nice precum lumea da oaa, eu dau
oaa ,Ioav gl. 14, sh. 2,. Aceasta dara pacea cea dum-
nadzaiasca iaste, carea Isaiia mai denainte au cunoscut:
nmulti-sa-a imparatiia lui i pacii lui nu a ri sririt ,gl. 9,
sh. ,. ntr-acia pace dara, stricaciune, rascoala sau alt samn,
de neaedzare nu a ri, nici alt inrabitoriu sa a ii, precum
dzice prorocul: Nu a radica niam asupra niamului sabie,
nice sa a race de-ciia razboiu ,I.aiia gl. 2, sh. 4,. Si Ioan
marturiste: Si a terge Dumnadzau toata lacrama de la
ochiul lor i de-ciia moarte nu a ri, nici plingere, nici aiet,
nici durre a ri de-ciia ,.pocat. gl. 21, sh. 4,.
Aceasta pace, Dumnadzau parintele, prin trimisul spre a
norodului omenesc mintuire, unul nascutul sau riiu, cred-
zitorilor lui au dat. Pre acesta unul nascut al parintelui, din
preacurata recioara Mariia i din Duhul Sint, ingerii nas-
D I VA N U L
$#
cindu-sa adzindu-1, cu pastorii impreuna cinta: Slaa celui
dintru nalturi, Dumnadzau, i pre pamint pace, intru oameni
buna oie ,vca glaa 2, sh. 14,. |
Pentru a cestor in trei rliuri i in trei locuri de pace
legatura chipuri putintelue in osteninta zabaa racind,
putintelu, iarai dzic, inainte a ceti i a ispiti sirguiate. Adeca
in tartea a triia, carea pentru acste mai sus pomenite paci,
ptedzeci i pte de ponturi cuprind, din carile multe i
trupului i surletului, in lume, intr-aceasta i in cea riitoare,
precum a-ti rolosi cunoscut i priceput iaste, nici in giu-
matatea alergarii, ce acel desairit al curgerii tnchiu neoprit
alergind, a agiunge silte.
CONE|UL CAR|II A DOA
$$
DI VANUL
PENTRU A PREAFERI CI TI I NTRE LUME
SI NTRE N|ELEPT, SAU NTRE TRUP
SI NTRE SUFLET PACI SI PENTRU
VREMENNI CA SI VECI NI CA
PACE LECAM NT SI ASEDZARE.
ASI JDEREA PENTRU A TRECATOARI I
SI FI I TOARI I LUMI BUNA CHI VERNI SALA
tAk1|A A 1k||A
PONTURI 77
De rme ce in lume, intr-aceasta, omul nascindu-sa i
trecatoarelor acestora obtindu-sa iaste, aceasta iaste iteiia,
aceasta iaste redniciia, ca prin amestecaturile i neaedzarile
remii acetiia cum intre lumeti, a intre cereti, cum intre
surlet, a intre trup, cum intre oameni, a intre Dumnadzau
impacat i in linitea surletescului liman aciuat sa rie, i de
rme ce nepriiatenul omenescului niam, Diiaolul, mai
irtos intre trup i intre surlet gilciaa, neprietenire i nein-
oire a ri pururea a indemna i a inita obiciuit iaste, spre a
cestuia rama nepriiatin biruire i a tuturor gilcilor i
nepaciuirilor grabnica stimparare, i precum a remn-
nicilor, a a cinicilor buna | alcatuire i aedzare, cu acste
inainte insamnate ponturi bine a-ti agonisi i rrumos a te
chiernisi ii putea
161
.
PREDOSLOVIE
PENTRU LECATURA PREAFERICITII PACI
ta bine, rericte i cu odihna al ietii cust precum sa rie
omului de portit i de cercat, iara cel rau i blastamat precum
sa rie de scarandiit i de lepadat, rietecine carile adearat
om iaste, adeca carile cu intriaga minte ca sa slute iaste
D I VA N U L
$%
rdnic a sa chema, pre lesne-i iaste a cunoate i a marturisi.
ta nu rau i rara socotiala, ce bine i cinste iaste de ie-
tuit, ca rericit sa ietuiasca. Si mai multi, carii nu de tot sint
domoliti, adeca deprini cu ispitirea, ce nu numai aceia, ce
rietecine ,citi catra aceasta de a-tocma sint,
162
naraurile rle
i pacatele a le dezbraca i a le scutura, iara bunatatile a le
agonisi i a le imbraca ari rea i ari porti. tatra aceasta
dara, intai indemnatoarele i impingatoarele pricini trebuie
a ti, carile precum catra bunatati il indiamna i il initeadza,
iara de la rautati il opresc i il inrriniadza. Si inca miloacele
i tocmlele a cunoate i sa cade, carile spre a cetii buni
neointa agiutind, ca i spre a | lor deplin racere a urma sa
poata. tu acel sairit dara i eu inca de demult unele ca
acstea gindisem, i de prin multe locuri cite una, cite una
culessem. Acmu intru aceasta ce ma arlu irsta
163
, iarai
aclea gindind, cu sloe a insamna ruiu. ta precum rolosi-
toare sa rie cunoscut iaste inca i pentru cle riitoare, am
pus socotiala, cace acstea pre surlet a-l inrormui, a-l intari,
a-l poatui i la cle drpte i cinstee a urma, muntii esuri
i hirtopile cimpuri ii race i ascutite simcle a-i suppune
pot, dintru carile macar de nu i toate, ce iarai macar unele
ca i aclea in multe rliuri pre cei din multe rliuri a-i clati
i a-i urni pot.
Netiinta i necunotinta a lucrurilor, carile pre lesne sint
a sa cunoate, sau nesamaluirea i oamenilor negindirea a
multe rautati pricina iaste, adeca in parasirile bunatatilor i
in agonisirea rautatilor sau a pacatelor. tade-sa dara inainte
reo tiinta a purcde, ca de-ciia a ascunsului inimii tiinta
sa nu lipsasca. Netiinta dara mai irtos inca sa arla in ceia
carii multe a ti i a multe lucruri cunoscatori i pricepatori
a ri li sa pare, i mai multi ,caci adearat i precum sa cade,
n-au cunoscut nice singuri pre sine, | nice lumea, nice clea
ce sint in lume, nici pre Dumnadzau, nici oia lui, nice
bunatatea i rautatea, nici a acestora sriritul, nici ieitul, nici
pre a lor acea hirie rericire. Pentru aceasta mai irtos de
strigat iaste: O, oarbele a oamenilor minti, o, saracele de
$&
DI VANUL
lumina!

De rme dara ce pentru oameni dzic, nici eu


pre mine ma reresc
164
, caci i eu unul din cei multi precum
sa riu cunosc, ce precum au dzis oarecine: te-i adearat i
sa cade neoiesc i intreb i tot intr-aceasta sint

. A dara,
i pre alalti de aproape ai miei, intr-acesta chip a-i race rre-ai.
PENTRU LECATURA PACII
Ponru| l
ntaiai data dara, la cuprinderea buna-
tatilor trebuie intelepciune, adeca a-
rea mintii, pentru lucrurile carile sint
adearat de cunoscut i drept a sa giudeca, adeca sama a li
sa lua sint rdnice. Si dintai, caci omul ie mare ecin i de
aproape ii iaste
16
, singur pre sine a cunoate i sa cade.
Precum odanaoara unul din cei pte ai grecilor intelepti
dzicea, 1halis rilosorul: tunoate-te pre tine
166
. tace
rietece, celor cunoscatori cu rapta, lesne sa de. nsa ade-
arat, aiderea, celor necunoscatori, cu neoie iaste. Aceasta
dara a rara ispraii i a nesocotintii | lor pricina iaste,
precum a scris Lactantius ,cartea l, gl. 1,
16
. tatra aceasta
dara omul pre sine cunoscindu-sa, cunotinta nu numai a
celui pre dinarara om, carea iaste a trupului, ce a i a celui
pre dinlontru om, carea iaste a surletului, i clea ce staruiesc
spre a surletului cuprindere, cace partea aceasta mai mare
pret decit trupul are

. Iata dara ca de cunoscut ce


sintem i ce a ietui ne natem, care orinduiala ni sa da,
Dumnadzau ce t-au poruncit sa rii i cu care parte in lucrul
omenesc eti aedzat, inata

Lucretii, De rervv vatvra, II, 14.

loratii, i.t. I, 1, 11.

Diog. Laert. I, 40.

Lactantii, Divivarvv iv.titvtiovvv lib. I: De fat.a retiiove, 1.

tp. A. \issowatii Pietati. .ectavaae ratiove., in tivvti virtvtvv, p. 161.

Persi, atira III, 6-68, 1-3.


1 tunoaste-te
pre tine
D I VA N U L
$'
Diravvt, Iai, 1698,
r 100: nceputul cartii a III-a
,traducerea din Andrea
\issowatius,
%
DI VANUL
Omului, precum de rednicie, a de nerdniciia ririi
sale, de gindit i de socotit iaste. Vredniciia, adeca cu carea
omul pre alalte peminteti pre toate intrce, mai irtos ca
duh samaluitoriu are
168
, adeca are minte adearatele a inte-
lge i bunele a rea plin de toata slobodzeniia, ceresc oarece
i dumnadzaiesc, ca cu acstea podoabe i dzstre omul
spre buna ietuire sa sa sluasca, iara nu spre rau sa sa sluasca,
nice pre dinsele cu blastamatiia, nerednicte sa le strice i
sa le scirnaasca, ce totdiauna de acea dumnadzaiasca parte
oarece rdnic sa raca ca nu, om riind, iiata nu a omului,
ce a dobitocului sa poarte. taci i rivtete critvri pre
oamenii carii nu cu tocmala omeneasca ietu|iesc, porcilor,
ciinilor, lupilor i altor iganii ii asamana. De ruine iaste sa
ne rie cind, oameni riind, dobitoacelor sa ne asamanam, ca
nu cuma sa ni sa dzica: Au nu a cunoateti inia pre
oi ;Cor., Car. 2 gl. 13, sh. ,. Dintr-alta parte, omului a
sa neneharnicie i prostime de socotit ii iaste. Adeca ca omul
departe sta de Dumnadzau, nu numai cu locul lacuintii, ce
i irtoala ririi, caci plazmuirea ,i inca decit ingerii mai
gios, din tarna i dintr-a pamintului lut racut trup purtind,
macar ca cu duh de la Dumnadzau insurletat, numai mu-
ritoriu slab i cu multe lipse i mielii impregiurat i suppus
iaste. Deci dara, sa nu sa mai de-a rirea decit iaste socoteasca
i cu dearta mindrie inrlindu-sa sa sa mindriasca, ce numai
cit de deert i miel lucru sa rie, omul sa cunoasca
169
,insa
pana cind asupra celor omeneti a ri spreenit,. Acesta dara,
adeca omul, preaputrnic a ri cind cu intelepciunea nea-
giunsele lui a plini, i aceasta pururea socotind sa gindiasca:
om sint, i nu Dumnadzau

, i iarai: om sint, iara nu


dobitoc
10
. Pentru cace pre om, partea lui cea mai rea, adeca
carnea, catra cle peminteti i catra pacate il trage, i raz-
boindu-sa cu razboiul cel dinlontru, adeca | cu duhul cel
samaluitoriu, precum i cei suppui obiciuiti sint asupra
stapinilor sai ecleniri i rocoeniri a race. Pentru aceasta,
cu mare paza, buna strae de neointa a pune sa cade, ca

tp. 1homas a Kempis, vitatio Cbri.ti III, LVII, 3.


D I VA N U L
%
pre suppui i pre cei ce suppui a ri sa cade, ca sa rie
diasuppra i sa biruiasca sa nu lai, nice pre tine de la acetia
ca de la nite ramai i neinrrinati cai, spre rlele necuiniri
i grozaii a te rapi sa te lai. Socotiala driapta i intriaga pre
greitoarea porta sa o stapiniasca
11
, ca nu singur pre tine,
pana nu ei ri bun sau pana nu te ei race bun, sa te iubeti,
cace altacea, rara numai binele, a iubi nu sa cuine. Pre
insamnarea dara a ceii de obte omeniasca rire inca i ago-
nisitele sale obicie i adtiuri pre amanuntul cercetind,
rietecine a cunoate trebuie. taci unul iaste dat spre eselie,
altul spre intristare i mihniciune, altul spre indraznire, altul
spre rrica, altul spre ramaie, altul spre milostiire, altul
spre ruine, altul spre zaistie, altul spre minie, altul la curie
i la alte porte rle, altul la iubire de argint, altul spre scirnaa
mindrie i proci. Pre a sa, dara, rietecine, minte sa cunoasca
i ascutit i a bunelor i a rlelor sale giudet sa sa arte,
precum au scris |iteron, 1 [-a| cartea a acerii
12
. Si |aicea
dzice aceasta:

Sratuiate-te pre tine: dzi tie, cine sa rii


Pentru aceasta, cunoscindu-te la ce pacat sa rii mai aproa-
pe, aceluia putrnicete impotria sa-i stai, i cu acest din-
lontru nepriiatin, carile cu tine ades razboiu a bate obicinuit
iaste
13
, ades ca-ti iaste cu dinsul a te bate sa gindeti i cum
i in ce rliu iti iaste a te loi, in minte sa-ti rie.
Dintru a sa cunotinta, omul de la
spita cea de gios mai sus a sa sui tre-
buie, adeca la a lui Dumnadzau cuno-
tinta, dei dara Dumnadzau cu omeniasca socoteala nu sa
cuprinde, precum i surletul omului. Pentru carea necuratii
sa ciarta, caci pe dinsul a ri il tagaduiesc
14
. Numai adearat
a ri prin alte socotle sa ispitiasca, mai irtos de la a lumii
parti, i nu numai de la cle mai mari, ce i de la cle mai
mici i de la singure a omului madulari, la adearate sririturi
i sluiri, cu tocmala orinduite, carile, acestui lucru prea bine
orinduit, pre un meter orinduitoriu cu intelepciune i cu

tp. Iroare, deoarece pasaul din ticero este cel precedent.


2. tunoaste pre
uumnadzau
%
DI VANUL
putere preainalta a ri arata
1
. Acesta dara iaste Dumnadzau!
,cauta P.atv 19, Rovavi gl. l, vtetecivve gl. 13,. tare Dum-
nadzau substare duhniceasca i preadesairit iaste, i pentru
aceasta iaste cinic, rara de inceput, din singur de sine, nu
de la altul | traind, de-ciia singuratec numai, atotputrnic,
atita cit ori riece ari rea, desairit a race poate, atottiutoriu,
a cit nemica orice s-au racut, orice iaste sa sa raca decit
macar pre ascuns nu sa ascunde, de tot bun, carile de
bunatate sa bucura i rautatea urte, preasint, preadrept,
carile rietecui dupa raptele lui rasplatte: bunilor, ceretile
bunatati, iara railor, muncile impartind. Acesta, ca soarele
,numai neadzut, ietuind, intelegind i cu sloboda oie
biruind, in ceriu petrecind, prin radzele Duhului sau de la
dinsul trimis
16
, rieteunde chierniste i tocmte. Acesta,
a lume ca aceasta, a partilor ei i a lacuitorilor ziditoriu iaste.
Pentru aceasta dara, Dumnadzaul i indreptatoriul cel prea
de sus, de la zidirile sale cle cu intelgere cuprinse, cu
cuioasa i prea mare cinste, cu sluba i cu ascultare, ca de
la nete datornici, a sa cinsti i a sa slai sa cade, pre carele
Ipicuros ,dei zidirea i mai denainte cunoatere, adeca
proniia, necuratte tagaduia, pentru inaltimea ririi aceiia
de cinstit o au socotit
1
.
Preabuna dara a lui Dumnadzau cinste i ascultare iaste:
Poruncile lui a urma i, cit in putinta omului ar ri, dupa
dinsul a imbla ;fe.. gl. , sh. 1,. | De insamnat iaste dara
intru a lui Dumnadzau cunotinta, nu pre atita a ririi sale, a
riintii ceii ascunse, pre cit mai irtos a oii sale ceii de la
dinsul descoperita, cu cunotinta a cuprinde. Adeca, ca sa
tie omul ce portte Dumnadzau de la dinsul i cum in
dumnadzaietile porunci - mai cu de-adins prin Isus
lristos, riiul lui Dumnadzau, unul nascut - date sa imble.
Si iarai, ce a cu oamenii sa raca Adeca celor ce asculta de
dinsul, ragaduitele a nepoestitelor ceretilor bunuri, iara
neascultatorilor urgiile a grlelor munci ,de carile, de amin-
doaa, dupa aceasta pre amanuntul iaste de dzis,. teluia ce

vcbeiriaiov, 31.
D I VA N U L
%!
sa lipte catra Dumnadzau precum sa rie Dumnadzau ii
trebuie a crde, inca precum iaste i darnic, adeca milosti,
catra cei ce-l cearca pre dinsul ;rrei gl. 11, sh. 6,. Aceasta
in Dumnadzau credinta de sa a cu surletul deplin cuprinde,
race-a ca lui Dumnadzau din inima a slui sa om. |Adeca
bunatatea i curatiia lui placuta i de dinsul poruncita cu
lucrurile a o deprinde, iata dara ca lui Dumnadzau a placea
te inata. ta: tine-m dzice pre Dumnadzau cum cunoate
i inataturile lui nu pazte minciunos iaste ;oav, Cartea 1
gl. 2, sh. 4, cauta i erev. gl. 22, sh. 1, 16,. Pentru Dum-
nadzau, nu atita tiinta cea priitoare
18
, pre cit cea prac-
ticeasca | a ti, neointa a pune trebuie, caci aceasta mai
irtos decit acia a lui cunotinta inainte ne aduce i aceasta
roloste, ca pre dinsul cunoscind, sa iubim, ca sa ne iubim
de la dinsul.
Acle a lui Dumnadzau de bine raceri
in oameni [de| mila date, trebuie pre
dinii catra Domnul acesta, adeca catra
parintele de bine racatoriul, carile pre
dinii cu dragostea sa i-au imbrataat, spre iubire sa-i impin-
ga i sa-i indmne. taci omul traiate, cace are iiata i cle
ce spre purtarea ietii cauta, precum mintea, socotiala i
alalte, de la Dumnadzau, meterul cel dintre-nalturi, acstea
toate purcd, macar ca oarecarii acstea a ririi au scris, ca
aceasta rire atita de mare intelepciune i putre aind, cit cu
mutat nume, Dumnadzau iaste. tarea intre limbi au cunoscut
Seneca, a caruia graiuri de cinstit rdnice sint, carile au
scris Pevtrv ae bive faceri, cartea [a| 4 [-a| gl. 3 i cle mai pre
urma
19
. tu mult mai irtos noi, cretinii, carora darul lui
Dumnadzau s-au luminat.
Aceasta cunoscind, pre Domnul de bine racatoriul i de
noi iubitoriul cu tot surletul i cu draga inema a-l iubi ni sa
cade. Dragostea dara catra Dumnadzau de la noi intr-acesta
chip a sa arata trebuie, ca acia iaste lui placuta sa racem | i
poruncile lui sa pazim ,cauta oav, Cartea 1 gl. 2, sh. 3,. Oricite
3. |u|ste pre
uumnadzau, facatoriu|
de |ine
%"
DI VANUL
acesta ne poruncte, macar ca i roarte grle sa par, sa le i
urmam i sa le i racem, i cite acesta oprte, macar ca
carnii noastre sa placa, sa ne oprim i de dinsele sa ne
parasim. taci acela a lui Dumnadzau mintuitoriului dar,
carile tuturor oamenilor au luminat, ni-au intiintat ca necu-
ratiia i lumetile porte lepadind, cu stimparare, drept i curat
sa ietuim i aceasta intru acel de acmu ac ,1it gl. 2,
sh. 6[~11| i sh. 12,. De om in lumina ,adeca in sintenie,
imbla, precum Dumnadzau iaste in lumina, obtire aem
imprumut ,oav, Cartea 1 gl. l, sh. ,. Pre Dumnadzau iubind,
obiciele noastre sa indreptam, ca curati catra curat a mrge
i lui a placea sa putem de rme ce Dumnadzau, cu lantuh
de aur al de bine racerii lui, la sine ne trage, i de cite ori cu
ale lui daruri ne sluim, de atitea ori spre a sa dragoste sa ne
atitam. Sa nu ne dobitoacelor asamanam, carile cu ghinda
hranindu-sa i apa din paraie bind, putin gindesc de unde
acstea lor pre lesne sa le ie. nca sa nu, i mai rau decit
dobitoacele, rim, dintru carile nu putine, pre carii le griesc,
i oarece de bine|racere pricep, cu o iubire oarecarea ii
urmadza pre|cum ciinii, caii, rilii i alalte, de carile tiinta i
istoriia marturiste
180
. De temut iaste sa nu ne pre noi
oarecind, in dumnadzaiescul giudet, acstea a dobitoacelor
pilde mustre.
nca omului trebuie lumea aceasta de
gios a cunoate i in putin a o socoti,
nu pentru caci de la Dumnadzau in
chip rrumos i impodobita iaste, ce caci oamenii in chip
rau cu dinsa sa sluesc i cu altele ce in lume sa cuprind. ta
acstea sint autiile paminteti i portele trupului i iubirea
de slaa, precum dzice un rrumos stihotort: Portirea
cinstii i autiile i spurcata desratare, pre acste trii in loc
de trii dumnadzai lumea le are
181
. tu acstea i cu a cestora
porte ,ca cum ar ri nite bunuri prea mari, cei mai multi
oameni la pacate sa dau i de la a bunatatilor cale sa abat,
4. tunoaste a |umii
acestiia desertare
D I VA N U L
%#
precum Atalanta, cu mrele cle de aur pre linga drumul
alergarii prin lippomanes
182
aruncate ca sa le culiaga, cuprin-
dzindu-sa, cu alergarea s-au intrecut

. Si macar acstea i
bune de s-ar la rata parea, numai prea adearat derte,
minciunoasa i trecatoare sint. Asmenea stralucitoarei stecle,
dara rragida, asmenea comediilor
183
carile dupa scurta rme
sint lipsitoare, asmenea oarecarora poame, carile| impre-
giurul lacului unde odanaoara Sodomul au rost, a sa nate,
sa poestesc, carile pe dinarara chipee i rrumoase sint,
iara de ei stringe, pliaa, putregaiu i rum ei arla. A
socotte: nu sint acstea pana intr-atita ca omul ce iaste cu
inema intriaga, surletul catra cle de sus indreptat riind, la
acste peminteti pogorindu-l, cu a lor inatatura sa sa tie i
intr-acstea rericirea sa sa adze taci intr-acstea alta nu
iaste, rara numai captuituri, amagle i mascarale. Aceasta
priceput-au Solomon, carile intru imparatasca stare intarit
cu autii, cu cinste i slaa mare i cu desratari, insa intelept
riind, acstea au priceput deertari a ri i de acstea in
cti.iia.tvt sau au marturisit ,gl. l, sh. 1,. Aiiderea, Septimius
Seerius, de gios om riind, prin multe stepene la imparatiia
romanilor s-au radicat i mortii aproape riind, au dzis: De
toate ruiu i cea nu mi-au rolosit
184
. Adearat dara ca
autiile lumeti multe sarcine sint, pre cel dintr-aceasta iata
ieitoriu ingreuindu-l i celui ieit neinsotindu-sa. Adeca de
dinsul ramiitoare, carile i grie de primedie cer, cu mare
neointa i cu multa rrica sa pazasc i cu multe rliuri de
in|timplari impresurate pre lesne sa prapadesc. tinstile lumii
acetiia nestatatoare i rumului asmenea intru-nalturi in-
tindzindu-se, ce indata peritoare. Necinsteele trupetile
desratari dulceata decit a mierii mai multa au, ce mare urma
in amara riiare sa intorc. Pentru aceasta, oricine adearat
intelept iaste, de a acste paminteti lucruri cu minte inalta
cauta, nu le a in loc de mare lucru socoti, ce copilaretilor

tp. Oidii Met. VII, 316, X, 60 sq.

i.t. avv.ta ,Aelii Spartiani everv., XIX,, Sexti Aurelii Victoris, De Cae.aribv.
bi.toria, XX.
%$
DI VANUL
giocuri le a potrii ,precum pre acstea Valerius Marele in
cartea a sea la sririt li-au numit,
18
. Precum pentru
intaritarile rautatilor i indemnarile a race pacate a opri, drept
apostolul Ioan inata: Sa nu iubim lumea aceasta, nice carile
sint in lume, precum sint portele trupului, portele ochilor i
mindriia acetii ieti ;Car. 1 gl. 2, [1-16|,. taci cine acstea
curind trecatoare iubte, i pre Dumnadzau a iubi i oii
lui a slui nu poate, i pentru aceasta nice in ci a raminea.
taci i lumea aceasta, i partile ei, i toate sa or trce. De
socotit dara ne iaste in ce chip in sintele impreunari a ri ni
s-ari cadea ,Petrv, Cartea 2 gl. 3, sh. 2[~11|,.
STIH
|ucru mare, o, minte, ceriu| socotste,
t|e pemintesti, fara socot|e |ucruri prost |e numste
18
''
.|
tu rai ochi cauta celora ce poti piiarde, nu intr-atita de
mare lucru proastele a lumii acetiia sa le pretaluieti i pentru
dinsele sa greeti i sarac sa te intorci. Nu cumpara atita de
scump a te cai. lerte-te ca nu binele tau cel mare in tarna sa
cadza i cu tarna sa piiaie. Omul intelept i curat, in paminturi,
intr-acstea, pururea nemrnic i oaspe a ri sa sa socotiasca,
i nu precum aicea riind inript a aea scaun, ce numai in
scurt salaul ii iaste a-l muta ,Paratiovevov, Cartea 1 gl. 29, sh. 1,
P.atv 39, sh. 13, rrei t. 11, sh. 13,. Noaa moiia ceriul
18
.
Din socotiala a tuturor lucrurilor,
surletul catra Dumnadzau sa indem-
nam. Din toate lucrurile a lumii acetiia,
carile sau cu mintea, sau cu chitiala sa
pricep, omului intreg i cu minte sluindu-sa trebuie a lor
izor i incepatura, rirea i ceinta, puterile i sluirea cautind
i pricina apucind, pre Dumnadzau izoditoriul tuturor a
5. uin toate, suf|etu|
|a uumnadzau
sa ai|i

Valerii Maximi, actorvv aictorvvqve vevorabitivv tiber VI, 9: De vvtatiove vorvv,


avt fortvvae.

tp. A. \issowatii, De bovivi. vera beatitate cov.ectavaa, in tivvti virtvtvv..., p. 113.


D I VA N U L
%%
ruga i pre surletul sau spre a lui cinste i urmare a intoarce.
taci acesta al nostru preainalt Dumnadzau aceasta a, i
noaa aceasta a race poruncte.
De chitit iaste surletului ce i in ce rliu
sa rie intelepciunea. ntelepciunea iaste
substantie, | adeca postanoanie, ade-
ca suptstare a tot lucrul cu cinste a race
sau dupa cinstitele praile a trai: iaste driapta i orinduita a
surletului intaritura, iaste pricperii riece pre lesne in cale a-i
pune, iaste a omenescului surlet sanatate i acia ,adeca
sanatatea surletului, cu mult mai irtoasa decit a trupului.
Iata dara ca mintea sanatoasa a ri de portit iaste, i aceasta
cu mare neointa de silit iaste. tit, dara, de rrumos, i de
mingaios lucru iaste intelepciunea! taci racind ca intru
dragostele i in lucrurile oamenilor rrumoasa chiernisala i
cuiinta sa rie i, ca cum ar ri o rrumoasa rasunare, cu mult
decit cia a musichiei mai cu mingaiare cuprinsa. A carii
intelepciuni, cinsteele i rrumoase rrumuste de sa or cu
a surletului ochi prii, pre a sa mare dragoste in oamenii cei
cu pricperea cuprini a atita poate, precum au cunoscut
Platon in earv
188
, i de la acela |iteron ,Pevtrv trebe, tar. 1

i iveca, Cartea
189
11:,, unde scrie: De ni-ari ri pre lesne a
barbatului bun surletul i inima a prii, o, cit de rrumoasa
rata! O, cit de sint, cinstit i dulce rulgerind, adeca stralu-
minind, am edea-o! De-aici cu dreptate, de-acolea cu
puternicie, de aici chiernisala cu socotiala | i cu inteleptie
luminind i proci.
ntelepciunea
190
, din singura de sine, de lauda rdnica
iaste, inca mai irtos de la ceia carii intelepciunii nu urmeadza,
ce numai deaca din bunele rapte cunosc intr-altii, o lauda,
caci a cum sa cade i sa cuine sa poarta, macar ca ea
lauda nu portte. Omul prin intelepciune nu numai ingerilor,
duhurilor cereti, ce i singur lui Dumnadzau sa asamana.
. tunoaste frumoasa
inte|epciune, adeca
fapta |una

Pbaiaro., 20 b-d.

ticeronis, De officii., I, 4.
%&
DI VANUL
ntelepciunea, cela ce are, prin sintenie lui ,adeca lui Dum-
nadzau, sa raduce. A intelepciunea pre pamint un lucru
ceresc i dumnadzaiesc iaste. tine bunele rapte i altele-i
rrumos tocmte din om Dumnadzau a ri portte, i [Dum-
na|dzau a ri sa cade de rme ce a inointelor ingiugare i
potriire au ,cauta Ipictetul, Catra .riavi, tar. 2, gl. 19,
191
.
tine dara, rara numai cel de minte sarac i nu adearat om,
cuprins de intelepciune i cu dinsa impodobit a ri nu a
neoi, cu atita cu cit ari putea om deplin sa sa raca i mai
irtos dumnadzaiesc i aceluiai Dumnadzau sa sa asmene!
Dara caci:
Acia a drptelor rapte rrumste, de-i
or lipsi multemirile, nu sa clatte,
adeca cea nu-i strica
192
.
Sa idem precum intelepciunea nu nu-
mai rloare are, ce inca i roada dulce i cu dulciata, a radacinii|
amarimea calcind, lesnirea i indemina cea adearata aduce.
tace intai intelepciunea din sine a intr-adincului inimii
,adeca a bunii-tiinta a ascunsului inimii, indemnare spre
bucurie aduce. ta de rme ce a omului surlet singur lui
precum sa cade cinstei, drept sa rie ietuind, ii marturiste
i inca acmu ,intr-acesta eac adeca, lucrurile-i precum
trebuie i sa cuine ca le lucriadza ii sitste: Dintr-acia a
surletului nepoestita rintina linite, bucurie i eselie izo-
rte, pre toate, a toate lumetilor intrecind desratari i
coirind desrrinari ;Pitaete gl. 1, sh. 1,. Aiderea i pace
intru inlontruri, in cle dinlontru gilcei, prea mare odihna
i linite iaste. Mai irtos ca singura intelepciunea numai
bucurie rara grie cinica sta, i macar ca unele ca in chipul
nuorilor impotria sa pun, dara niceodata nuorii pe dzi
biruiesc, adeca niceodata intelepciunea de la cinea sa biru-
iate,eveca, Car. 2,
193
. taci numai pre o carare, prin a
intelepciunii adeca miloc, a odihnii ieti adearat sa arata

.
De-ciia catra impotriiri i imponcieri nepoestite agiutoriu
7. A inte|epciunii
sau a |unatatii poama
sau roada

Iuuenalis, at. X, 363 - 364.


D I VA N U L
%'
sa radica i impotria a racatorilor de rau, a railor oroae
i napati hire de arama zid sa race. | Nemica ,rau,
intr-ascunsul inimii tiind, de reo ina nu sa a stidi, nici
de o pobrozire rata i sa a galbeni
194
.
Dintr-acelai a bunii-tiinte a ascunsului inimii izor ca
acesta curge. De nu a, pre oi, inima oastra inoati da,
incredintare aeti catra Dumnadzau ,marturisind sintul
Ioan, Car. 1 gl. 3, sh. 21,. Si dupa aceasta nedde buna i
irtoase pentru prea mari bunuri i izbinde carele sint sa arle.
ntelepciunea dara i bunele rapte i
pre cei de unele ca acstea iubitori,
Dumnadzau, preabunul, pre o parte
inca pre pamint, intr-aceasta de acmu
iiata ii cu daruri daruiate, i precum dzice Isaiia: Dziceti
direptului, de rme ci-au rost bun, ca roada lucrurilor sale
sa manince ,gl. 3, sh. 10,. n paza lui Dumnadzau sint
curatii, acesta pre singura a sa pronie preste dinii intinde i
latte, rugile lor la rme de triaba puse cu bunaoie ii
asculta, pre dinii din primedii ii oprte i-i scoate. Ai-
derea, de ramaii lor neparasit ii apara. A lui Dumnadzau
catra drepti, de ale sale de bine raceri pilde la aratare, i de
pomenire stau, precum Inoh din pamint, ca moarte sa nu
adza, primenit, aiderea Iona, in adincimea i latimea
apelor pazit, Ilie, catra ceriu | radicat, Lot, din a Sodomului
ardere mintuit, Daniil, din ralcile leilor i cu a lui trii sotii,
din milocul parai a Vailonului cuptoriu nemica beteiti,
Petru i Pael, din temnita, cu de mirat socotiala, izbaiti i
alte multe, nenumarate, acestora asmenea. Pentru Iosir,
Daid, Izechiil, i altele, sa le trec, cauta P.atv [34|, 3, 91,
99, 14, la sririt. Neimaciunea mare agiutoriu i spreiniala
iaste. tine de Dumnadzau cu riiasca rrica sa tme, acela de
nemica de alta sa sparie. telora ce pre Dumnadzau iubasc
toate ,inca i clea ce rle sa par, impreuna sa lucriadza spre
bine ;Rovavi gl. 8, sh. 28,. Moartea celor drepti, in loc de
8. uumnadzau
drepti|or, curati|or
|e are de grije

loratii, i.t. I, l, 61.


&
DI VANUL
datorie a ririi ceii sairitoare, iaste sa sa socotiasca lor nu
stranica, ce placuta odihnire, adeca rapaos le iaste.
Macar ca oamenii intelepti cu clea
carile in lume bune sa socotesc nu s-au
sluit, insa lor dupa aceasta muritoare
iiata, dupa insai moartea, acea prea-
cinstita a intelepciunii ceriasca cununa
din singur dumnadzaiescul dar orin-
duita le ramine. Adeca rericita cinica iata, in carea a
deplinului i a desairitului bine sluire plinita sa cuprinde.
De omul pre pamint citaa rme in inmultimea bunurilor
peminteti sa duca | portte iata, cu cit mai irtos ca omul
muritoriu, dintr-aceasta muritoare zidire cu multe rliuri de
neointa mintuit, in lumea acea mai curata i ceriasca, a duh
simtitoriu, trup duhnicesc tare, nestricacios i slait imbracat
purtind de portit i prea de dorit iaste ,Coriv., Cartea 1 gl. 1,
sh. 43, 44,. Aiderea, lucrurilor tiintii i a intelepciunii lucruri
urmind, toate lui ,omului adeca, de triaba riitoarele deplin
motenind, de nemica lipsit, catra preabunul i preamarile
Dumnadzau i catra a lui straluminata priire trimis cu dinsul
,cu Dumnadzau adeca,, i cu a lui unul nascut riiu i cu
sintii lui ingeri, cu intriaga partaie inrednicit cu slaa
ceriasca i imparatiasca incununat, cu desratari i cu eselii
de a omului rire neagiunse, neamagitoare i cu reo nein-
demina a turburarii neamestecat, in ci statatoare i nici
odanaoara trecatoare ,Petrv, Car. 1 gl. 1, sh. 4, , 8, 9 i
iarai P.atv 16 la sririt, de-ciia Catra 1be.atovic., Car. 1 gl. 2,
sh. 12 i inca Catra Cor., Car. 2 gl. 4, sh. 1, i mai dzice
1ivotb., Car. 2 gl. 2, sh. 10,. A ca omul, prin sintenie
dumnadzaietii riri parta sa rie ,Petrv, Car. 2 gl. l, sh. 4,, i
pana intr-atita cit din|om mai Dumnadzau sa sa raca. Acesta
iaste binele cel mare, acesta iaste cea prea de sus rericire, cu
a carora priiri toate pamintetile bunuri derte i in greutati
amestecate sa ad i adearat ca blastamatii i deertari sint,
cu a caruia bine nedde, insurletatul inteleptul om singur
v. A inte|epciunii,
a |unatatii rasp|atirea,
cea prea de sus
preafericita viata
vcinica iaste
D I VA N U L
&
pre sine de la rautati i de la rlele rapte a sa razboi ,Catra
Cor., Cartea 2 gl. , sh. 1,, i-nca cu acstea rapte a sa curati
,oav, Car. 1 gl. 3, sh. 3,. tu a intelepciunelor i a bunatatilor
trebuinta a sa agiutori ii trebuie. Aiderea i sa cuine a sa
inmulti in lucrul Domnului, tiind ca: Osteninta sa sa nu
rie in zadar in Domnul ,Cor., Cartea 1 gl. 1, sh. in sririt
[8|,. taci lristos Domnul, riiul lui Dumnadzau, unul
nascut, de la Dumnadzau insamnatul i la oameni trimisul,
aceasta au ragaduit i cu adearate inataturi in a sa sinta
ravbetie au intarit. A dara: turataniia preste toate iaste
lesne, aind ragaduinta acetii de acmu i a ceii riitoare ieti
,Catra 1ivotb., Car. 1 gl. 4, sh. 8,, pre care iiata cinica:
liitoare dreptilor au giuruit Dumnadzau, a minti netiu-
toriu ,1it gl. l, sh. 2,. Socotte dara, nu iaste atita de a sa
cinstirea curatiia macar de-i i cu osteninta. Pentru aceasta,
mai irtos iaste de strigat cu poeticul: | Si-nca sa socotim
intelepciunea a o lati cu raptele

|ase (om |un) unde inte|epciunea te c|iama, pasa cu picior fericit,


!ari de |ine rasp|atiri esti sa iai. te stai?
''
Pentru aceasta, dara, de cle cinice pururea sa-ti aminte
aduci. Aceasta a ceretii de bine rasplatire, prea mare i
irtoase nedde cu mintea riind cuprinse, surletului mare
odihna aduce. Precum pietrii magnisului nu iaste odihna,
rara numai in otv. ,polos iaste stiaoa cariia ii dzic moldonii
rusul prin carele ceriul sa inirtte, carea niceodata nu sa
clatte, numai tot intr-un loc sa inirtte, spre carile piiatra
magnisului trage,
19
. Mai denainte bunul sairit cauta, carile
rara sairit ramine a cinicii ieti, neindoita nedde din
sine curatie nate, i curatiia iarai deplin a acetii ieti ned-
de nate. La aceasta tinta tie inainte puse, intru raptele tale
totdiauna la dinsa a te neoi i a te intinde cauta. tauta de
edzi neddea luarii de cinste intre lucratori i-ntre ostai
ce lucriadza. Nededii, credinta irtoase sa nu-i lipsasca, sau

Vergilii, .evei. VI, 806.

loratii, i.t. II, 2, 38-39.


&
DI VANUL
incredintarea pentru dumnadzaietile ragade sa nu sa smin-
tiasca, caci acstea pre rietecare osteninta, macar cit de
amara, indulci-o-a. |
Dupa aceasta, mai irtos de socotit i
de chitit iaste, intalepciunii, adeca bu-
natatii, impotria pusa rautatea i pa-
catul, ce i-n ce rliu iaste Vina sau pacatul de moarte iaste
a legii dumnadzaieti calcare, de la driapta i cinstita socotiala
abatere i parasire, iaste surletului omenesc, prin rautate,
stricaciune, sau prin spurcare, spurcata spurcaciune, iaste
rea a surletului boala, decit a trupului mai patrima. Daca
omul nu ietuiate cum trebuie i cum sa cade, nici cu cinste
sa apara, sluga i rob trupetilor porte sa race, i pre dinsele
a stapini neputrnic, prin carile mintea omeniasca tur-
burindu-sa, din statul sau cade. De-ciia cu dinsele mai multe
adaogindu-sa, nebun sa race, mutelor dobitoace asmenea,
inca decit dobitoacele mai rau, de rme ce tiind i rind
race raul. Aceasta de stihotorti prin |ertin, racatoarea de
otraa insamnata iaste, carea cu bautura paharului ei pre
oameni in dobitoace ii primeniia
196
. A dara omul, prin
pacate, singur pre sine demonului, adeca Diaolului i duhu-
lui prea rau, asmenea sa race ,oav, Car. 1 gl. 3, sh. 8 i gl. 8,
sh. 44 i gl. 6, sh. 0,. De carile noi roarte tare a ne reri trebuie,
ca: tare om reo rautate | oarecarea cu surletul iaste pazind,
Diaolului in inima sa loc arata ,fe.. gl. 4, sh. 2,. turatte
dara surletul tau de spurcatele a rautatilor laturi, spala imaciunele
acstea i boalele acstea a tamadui i a insanatoea neoiate.
O, cit de nesocotiti i nebuni sint carii trupul sau rrumos alcatuit,
impodobit i mindru stolit a ri portesc, iar pe surlet mai mult
groza, necurat i nenpodobit a ri il lasa!
Socotte ca de ei cea cu cinste, macar
cu osteninti i cu greutate race, dupa
acia osteninta i greutatea sa a duce,
iara cinstea ramine. Aiderea, de ei
1u. |acate|e spurcate
si grozave
11. A |unatatii sau
a inte|epciunii greutate
sa radica, iara a pacatu|ui
spurcaciune ramine
D I VA N U L
&!
cea scirna cu porta race, porta sa duce, iara spurcaciunea
ramine din dzisa lui taton Marele i a lui Musonius ;Catra
Cbetiv., cartea 16, gla. 10,
19
.
Pre a pacatului spurcaciune i grozaie,
de o cinea la sine putin de, in pilda
a altui cuia pacatos ca-ntr-o oglinda
a o prii poate. Nu intru deert i rara
ispraa odanaoara laconii, riilor sai celor
tineri, din necinstita betie a-i intoarce
rind, pe hiloti robii, imbatindu-i, cu rapte necinstee inain-
tea ochilor lor a-i pune obiciuiti era.
Vadzind dara tu pre cinea lucru necinste i necuios
racind, | edzi-te i pre tine, au nu i tu intr-acela chip eti
Sau rautatea asmenea rautatii lor lucredzi te la altul ocarati
i deraimi, aceasta tu nu race, ce din streinele ,adeca a altora,
de tine praite grele, pre ale tale indreptiadza i a te pazi
te inata, ca pre tine streinele primedii pazit sa te raca.
A pacatului nu inceputul, ce sriritul ii
cauta. Nici rruntea, adeca incperea
acelor ce cu imblindzire pe mintetile
scirnae i mincinoasele dezmierdari i
umbricioasele lesniri sa arata sa iai aminte, ce spre a
surletului priire te intoarce, ca dupa racutul pacat sa edzi
ce-i urmadza. Adeca, ca dupa ce portele, carele pacatul a sa
race porunciia, sa racesc i sa lipsesc, atuncea denaintea
spurcaciunii pacatului racut, ruinea, cainta i a surletului
amara durre ine, carile la omul cunoscatoriu in loc de
munca i de pediapsa ii sint ,cauta Catra rvtevi gl. 6, sh. 21,.
Aicea cea din ascunsul inimii reaoa tiinta
sa cuprinde, de rme ce cuintul sur-
letului pre om, adeca pre trup, pentru
rle racerile lui catra a inimii praile il
pobrozte i-l doente ;Rovavi gl. 2,
12. A pacatu|ui
grozavie sau stricaciune
|a a|tii iaste de cautat,
adeca de |a a|tii
pi|da sa iai
13. A pacatu|ui r|e
faceri, r|e aduce c|e
mai de apoi
14. keaoa stiinta
a ascunsu|ui inimii
pre om pro|ozste
intr-aratare
1v8
&"
DI VANUL
sh. 1,. ta, dei nici un om a rau racerilor sale iaste tiutoriu,
ce mintea ta, a aceii rle | dintr-ascunsului inimii tiinte in loc
de cercetatoriu, de martur i de giudet inca, i in loc de mun-
citoriu i de pedepsitoriiu ii iaste ,cauta-se 1ineris, atira 1,
199
.
Aceasta a rlii dinlontrul inimii tiinte mucare ca rodzatura
iiarmelui dinlontru iaste. Si iaste ca cum ari ri o gustare
mai inainte a celor mai de pre urma a pacatului munci, cu
carile mai pre urma de rau racatorii de la Dumnadzau sint
sa sa ciarte ,crce-sa 1atius, Pevtrv 1iberiv. .vativ., car. 6, gl. 6
i Pevtrv ^erov, car. 14, gl. 10,
200
. Si iarai adearat iaste: tela ce
grete sa tremure, adeca sa sa tiama, dzice Seneca ,Car. ,.
|edpse|e
Si nu numai intr-atita racerea rea a pacatului sa sprienste,
ce: Multe durori pacatosului ,P.atv 32, sh. 10,
201
. Si nu
iaste pace necuratilor ;.aiia gl. , sh. 21, Catra fe.. gl. ,
sh. 6,. nca intr-aceasta iata de la Dumnadzau, cu rliu de
rliu de boale i de greutati sa ciarta i alte date cu multe
rliuri de timplari iarai de la oameni cu nesurerite munci i
aceasta rar de blindte, inca i dreptilor, unele ca acstea a
le ini aduce timplarea. te acea prea grea a pacatului munca
pacatoilor ramine. tind tind eacul acesta sa a sriri,
iata aceasta trecatoare a trce la acel nemincinos mai de
pre urma giudet dumnadzaiesc, | la carile nice o pricina de
price le a rolosi, nici o uaire, nici o aciuare sau supt pamint
rugire or aea. Atuncea necuratii ,o, de aierat iaste!, carii
lui Dumnadzau a placea n-au rut ,o, de tinguit iaste!, nu
numai de preabunul bine sa or desparti ,o, cit de alnica
despartire!,, pre carile in iata lor a-l agonisi il putea, adeca:
Viata rericita ceriasca de la carea sa or opri ,Cortb., Car. 1
gl. 6, sh. 10, Catat. gl. , sh. 19, 20, 21, .ocat. gl. 21, sh. 2,.
te inca cu dumnadzaiasca urgie ,o, nesurerita durere!, osin-
diti in paraul rocului sa or arunca, nu rara mari durori
ardzind ,o, cumplita munca !, i cu rliu de rliuri de pedpse
impreuna cu ducatoriul i amagitoriul lor, Diaolul, sa or

Iuuenalis, at. XIII, 1-4.


D I VA N U L
&#
chinui. tarea moartea a doa iaste, din carea reo ieire nu
sa a mai da! ;Matb. gl. 13, sh. 42, i iara i gl. 1 [~2|,
sh. 41, 46, 1be.at., Car. 2 gl. 11, sh. 8, 9, rreii gl. 10, sh. 2,
.ocat. gl. 20, sh. 1 i iarai gl. 21, sh. 8,. Moartea aceasta
iaste a pacatului simbrie sau liara i: Numai pacatoilor sa
da ,Rovavi gl. 6, sh. 23,, De eti dupa trup trai, muri-
eti! ,Rovavi gl. 8, sh. 13,, Porta dupa ce sa incpe praste
pacat, iara pacatul racut nate moarte ,acor gl. l, sh. 1,.
Pacatul la rme placut iaste, ca miiarea amestecata cu enin.
tea mai de apoi|a portelor celor ce cu surletul razboiu bat,
intr-acesta chip iaste ,adeca intaiu miiare, apoi enin, ,Petrv
Car. 1 gl. 2, sh. 2,. Si precum talharii, cei ce in chip de
priiatini pre calatori tumpinindu-i, a-i omori sint obiciuiti,
a precum i sirinele ,acstea sa chiama rte de mare,
202
pre cei ce pre mare inoata cu ale lor blinde i mingaioasa
cintece precum sa rie inecat i arundat sa graiate, intr-acesta
chip loa pre Amasa cu blind chip tumpinindu-l, nepad-
zindu-sa, cu sabiia l-au patruns ,Car. 2, avoit, adeca v
arat. 2 gl. 20, sh. 9, 10,. Iata dara:
STIH
tari|e sint de stricaciune |e socotste,
!acar cit de p|acute ar fi, |iapada-|e|
De-ciia de pomenit i de socotit
iaste scurtimea i rugirea acetii pemin-
teti ieti. Pentru caci: Aceasta iata
asmenea aburului iaste, carile in scurta
rme sa arata i indata pire ,acor gl. 4,
sh. 14,. Si Singur omul otaii inrlorite asmenea i in
putintelue rme sa prospetiadza, inerdzte insa pre lesne
etedzte i putredte ,.ai. gl. 40, sh. 6[-8|,. Nime
pre cea de mine dzi a-i ragadui poate, caci netiuta sara ce
aduce nu tie. Spune-m, cela ce dormi, poti sa nu te mai
detepti | Dzi-mi, cela ce eti deteptat, poti sa nu mai
15. Scurtimea vietii
acestiia de pomenit,
si pomenita, mu|t
fo|osste
&$
DI VANUL
dormi de acmu Dzi-mi, cela ce te duci, poti sa nu te mai
intorci Spune-m, intorsule, poti sa nu te mai duci i alte
,Seneca, Car. 49,. Si catra aceasta: n scurt a trai i pre toate
dzilele numai o singura iata socotte! ,Seneca, Car. 101,.
VERS
|re toata crde dzua tie sa o fie |uminat prea de susus
'
.
|rea tirdzie iaste viata cea de mine, traiaste astadzi|
2u3 ''
,Daca ai rme, cauta P.atv 9, sh. .,
Numai acesta dara adearat traiate carile cu cinste i cu
sintenie ietuiate. Adearat dara ca: Spre a tuturor luc-
rurilor contenirea nemica nu-ti a rolosi ca ades gindirea a
scurtului traiu i a cestuia sriritul netiut ,Seneca, Car. 114,
la sririt,. Pentru aceasta dara: turatirea a ietii i a obicilor
tale pe neddea a neadearatii dzile de mine, sau la cea mai
de pre urma a batrintelor irsta, sau in dzua mortii tale sa
nu te lai! ,irab gl. , sh. 8,. Nu atuncea drept a ietui sa-ti
rie oia, cind iti a ri din iata pogorirea. Aicea mult roloste
aceasta:
STIH
|ase za|aviri|e, pururea au stricat a departa c|e gata .
'''
tu cit mai indelung cu deprinderea pacatului te ii inde-
letnici, cu atita mai cu aneoie, dintr-a | cea rea sluire intarita
i-nradacinata iti a ri a dezradacina
204
. Pazte-te sa nu
cuma la Domnul i a lui nunta cu rtele cle nebune a
mrge sileti dupa ce uea s-au i nchis ,Matb. gl . 2,
sh. [1-13|,. tarele eti cela ce tii ca rau te-ai sluit cu darul

loratii i.t. , 4, 13.

Martialis, iravvata I, 1, 12.

Lucani, De betto civiti II [~I, 281|.


D I VA N U L
&%
lui Dumnadzau ,socotte,, oare iaste sa-ti daruiasca Dum-
nadzau din darul sau rme de cainta i de pocainta tarea
rar tiuta i adeerita iaste ,.aiia gl. , sh. 6, P.atv 32, sh. 6,.
lerte-te sa nu rloarea ietii tale demonului dai i de-ciia
numai hluerile Domnului a aduce sa-ti rie oia. te dupa
greala ,dupa pacat, adeca, sa nu, la oceanie, cadem, caci a
pocaintii i a caintii pilda data ne iaste, ce nice sa prea
nededuim, caci sriritul ietii noastre netiut i neadeerit
iaste lasat. Si nici atuncea pacatul a-l parasi sa gindeti, cind
singur pacatul pre tine te paraste.
Sriritul i despartirea acetii ieti, adeca
moartea, totdiauna ne gonte i ne
intirte. Aceasta pre noi, inca cit de
sanatoi i de tari in rietecare ceas, indata a ne calca poate,
i irsta cea matora i batrina neateptind, precum doada
cea din toate dzilele inata.
STIH
tind, neadevarat, odata a muri, adevarat
'
. |
1otdiauna dara, spre a nuntii
20
enire gatiti a ri ne tre-
buie, ca sa nu, nenegatiti, apuce. taci in ce chip ne a
cuprinde, intr-acela chip denaintea stranicului i nera-
tarnicului a lui lristos giudet a ne giudeca ne a pune
206
.
De rme dara ce rme de ietuit ai, ietuiate ca cum in
ceasul de moarte ai rea sa ietuiati, in ceasul mortii, aclea
nemica iti or agiuta, pentru carile cu portele te-ai indeletnicit
i pacate ai agonisit. tu aceasta impotria dzilii mortii sa
stai: mai denainte de tine, rautatile tale sa moara ,Seneca,
Car. 2,. De rme ce iata porteti, da-i de te gatte ca
moartea prea putinle de mirosit a arla sa poata.
1. !oartea apropiitoare
si netrecatoare

tp. ticeronis, Cato Maior .ive ae .evectvte, XX, 4: Morievavv eviv certo e.t, et
ia ivcertvv av boc i.o aie.
&&
DI VANUL
STIH
!ort sa vietuiasti, viu iti tre|uie a muri,
ueprinde-te dara pina a nu muri, a muri
'
.
Moartea dreptilor nu iaste in rindul cel mai de pre urma
a raptelor, macar ca prostte a dzice ,adeca moare,, ce
cel de la a cetii muritoare peminteti ieti hotar, la acel a
nemuritoarii i rericitii ceretii ieti margine iaste trecut. De
portit lucru iaste, cu silitoare ointe, de la moarte in priala
lucrurilor lui Dumnadzau a intra ,Ipictitus, Catra ariavi
20
.
tar. 3, gl.,. Dara ce trebuie ta rericit pre tine moartea|sa
te apuce, inate-te a trai. ta sa drept a trai poti, inata-te a
muri. De ti s-ari, in toate dzile, denaintea ochilor moartea
arla, nemica de cle de lut, adeca peminteti, ai gindi, nici
rara socotiala de cle peminteti macar ceai ai porti ,ictit,
vbiriaiov gl. 28,
208
.
ntre acste dara de pre urma, i mai
denainte de moarte i dupa moarte
giudecata lui Dumnadzau sta ,rrei gl. 9,
sh. 2,, cind Domnul nostru Iisus lristos,
de la Dumnadzau giudet pus in stralu-
minata din ceriu enirea sa, giudeca-
a iii i mortii ;1ivotb., Car. 2 t. 4, sh. 1,. n care rme
acste de acmu acoperite, acopereminturile radicindu-se,
sa or descoperi, unde rietecui dupa a sa rapta sa a plati
,cauta Rovavi gl. 2, sh. , 6, , 8, 9, 10, i Catra 1be.at, Car. 2
gl. l, sh. 6, , 8, 9,.
Aceasta dara a inirii lui lristos dzi i a giudetului de
apoi riinta, macar cit de tirdziu, insa nu a trce. Dreptilor
dara sala, iara necuratilor trista i intunecoasa a ri ,cauta
Matb. gl. 2, sh. 31 i sh. 46,. Aceasta dara rara gre ateptind,
17. |n toate fapte|e ta|e
adu-ti aminte de c|e mai
pre urma
2uv
si in vci
nu-i gresi (Sira|
g|. 7 in sfirsit j38})

A. \issowatii, De bovivi. vera beatitate cov.ectavaa, in tivvti virtvtvv, p. 11.

Pcsi yceHxnoi ,~tatre arieni, cartea VIII, cap. ,, traducere greita


inrluentata de textul romnesc, care redase pe ava ,~ dupa, prin catra.
D I VA N U L
&'
curatte, drept i sintte a ietui de inatat ne iaste, ca:
La acel groznic ceas, neintinati de pacate i neinoati sa
ne arlam ;Petrv, Car. 2 gl. 3, sh. 11, 14,.
Nu iaste dara pentru ce barbatul cu
inima intriaga, in bun|aedzamint i in
buna alcatuire riind, sa sa clatiasca, sa
sa mute i sa sa turbure, pentru caci
celor necurati citea dzile intr-aceasta
peminteasca iata norocul a le cura sa de, ca acestora
narocita norocire, nu adearata i statatoare, ce mincinoasa
i zburatoare iaste, carea iarai in mare sa a intoarce mia-
latate, i macar ca dumnadzaiasca izbindire ,rasplatire adeca,
cu incetat pas i can cu impiedecat picior pre dinsii a-i goni
sa de, numai oarecind tot ii a agiunge, i zabairea cu a
muncii greime a rasplati.
STIH
|rea-prea radica-sa ina|tatura,
tu mai grea sa cadz cadzatura
,taute-se iarai pentru aceasta socotiala dzisele P.atvvtvi 1
la sririt, i P.atv 3 i mai irtos P.atv 1.,
Nici iaste pentru ce pre cinea de la a
bunatatilor inatatura, acela a direptilor
pe pamintul acesta can impotria sort
sa desparta i sa-l departdza, caci
acetia nu numai caci cu bunurile acetii lumi putin a sa
partai sa ad, ce inca mai irtos despartirea bunurilor i a
oii slobode, a desratarii i-nca i a singurii ieti multe rautati,
neoi, a priimi i a sureri sint obiciuiti.
Are Dumnadzau ziditoriul lumii drepte pricini a chier-
nislii sale, pentru carile intr-alt loc om dzice,|precum
odanaoara aceasta preabunilor barbati, sintilor proroci i
18. Sa nu te c|atesti
din credinta pentru
scurta norocirea
necurati|or
1v. Sa nu te tur|uri
de asupr|e|e
drepti|or
'
DI VANUL
singur riiului sau unul nascut, apostolilor i sintilor mucenici
a sa timpla au aratat ,cauta Catra errei gl. 11, sh. 36, 3, 38,.
Spre stle, moale, peminteasca cale nu iaste

, pe aceasta
inaltii, dreptii iaste sa marga. La acea rericita cinica iata,
prin ingusta cale iaste de intrat ;Matb. gl. , sh. 13, 14,.
Patimirea i a greutatilor surerire, pentru bunatati iaste pricina
i materie ,adeca aceasta iaste calea spre stle, adeca la ceriu,
,caute-se Seneca unde scrie Pevtrv rovie,
210
. A dara, aleii
sa sa deprindza i sa sa ispitiasca, caci bunatatea sa ite i
sa rautatile ruiniadza. ta ceia ce iubasc pre Dumnadzau
,inca i cle rle, spre bine impreuna sa lucriadza ,Catra
rovavi gl. 8, sh. 18, 28,. Nu atita intrarea, pre cit ieirea
acetii ieti iaste de cercat. Si nu atita aclea carele in lume
acmu cu ochii cei trupeti sint de prait, precit cle riitoare
in ceriu cinice cu ochii surletului sint de oglindit ;Coriv.,
Car. 2, gl. , sh. in sririt [18|,. A dara, acstea ale lumii
greutati i pentru a surletului curatie surerite patimiri, cu mare
dobinda sa or schimba. tare dara, intelept negutatoriu
riind, acstea a lepada |
ntru adear de credzut iaste, ca nu
numai prin a lui Dumnadzau mai de-
nainte prin scrisoare insamnate po-
runci, ca bunatatii i sintiii caci ne om inchina, pre acea
desairit a sa buna racere, cu darul sau, intru rericire a
agonisi om putea, ce mai irtos, caci rara aceasta de pazit
temelie ca pre un irtos zidiu de nu le om pazi, pre acleai
a cum sa cade a le agonisi nu putem. Aceasta rrumos
dumnadzaietile inata cuinte, precum Catra errei sinteniia
precum sa rie de urmat: lara carea nime pre Dumnadzau
a edea ,gl. 12, sh. 14,. Si de nu sa a inmulti dreptatea
oastra mai mult decit a rariseilor i a carturarilor, nu eti
intra intru imparatiia ceriului ,Matb. gl. , sh. 20,. Si de
nu eti intoarce i sa a raceti ca copilaii, nu eti, in impa-
ratiia ceriului, intra ,Matb. gl. 18, sh. 3,. ntru acel ceresc
2u. |ara curatanie,
nime fericit

A. \issowatii, De bovivi. vera beatitate cov.ectavaa, in tivvti virtvtvv, p. 12.


D I VA N U L
'
Ierusalim macar cea intinat nu a intra ,.oc. gl. 21, sh. 2,.
La sintele salae a salalui nu sa da a mrge rara numai
celor ce sint sinti. Diiaolul, cind in ceriu lacuia, din ceriu
in tartarul cel mai dedesupt s-au oborit pentru cace Pentru
cace au greit. Au tu doara, cu greaoa a pacatului sarcina
incarcat, la locul acel inalt gindeti ca ti ii sui Acolo alta cale
sau alta poarta nu sa cunoate, rara de aceasta | ingusta i
strimta, carea de singur lristos Dumnadzau
211
aratata i cu
ale lui sinte urme calcata. Nu iaste ca cinea cu dearta nedde
singur pre sine sa sa amageasca, ca doara pre ruri i prin nes-
care suppuneri acolo a razbi sa poata. La rericita iiata, rara
bine i cinste trairea, altul nime poate a agiunge. Au doara
mai bine ii alge Pentru lucruri proaste, derte i tede,
precum iaste betiia, curiia, izbindirea de pizma i lacomiia,
de cinica ceriasca iata a te desparti ca sa rabdzi tu buna
sama, aceasta schimbare decit acia a lui Glacus mai nebuna
ar ri, carile ale sale de aur arme lui Diomides le-au dat,
pentru carile de la dinsul au luat altele de arama
212
.
Pentru potriirea pildelor, inaintea ochi-
lor tai oameni cu intriaga inima i curati,
insamnati, sau in bunatati estiti, pune,
i prin a lor sinta inatatura lor a te potrii i de asmenea a
te race silte, sau inca pre dinii i a-i intrce te neoiate
213
.
Si macar ca aneoie iaste chip ca acela, ca intr-insul toate
bunatatile i intelepciunele deplin i desairit a sa arla, ce
din multe rliuri de oameni, rliu de rliuri de bunatati tie a
le potrii neoiate, i aclea a le cuprinde te ostente,
precum sa poestte Zexis zugrarul | a prea rrumoasei
remei chip a zugrai rind, citea cu rrumstea mai de
rrunte i mai alse remei au rost ales, i a de la rietecarea
cite o parte cea mai rrumoase a rtii lor au ales ,precum am
dzice,, a uniia ochii, a altiia nasul, a altiia gura i alalte. Si
intr-un chip pe acstea ale rrumstelor parti inrurmuind i
alcatuindu-le, o prea de remie rrumoasa rata au iruit
214
.
21. |i|de|e |unatati|or
de |a a|tii cu|ge

lomeri, tia. VI, 232 - 236.

ticeronis, De ivvevtiove II, l, 1.


'
DI VANUL
A dara, dintre aceia pre carii istoriile
ii scriu, pre citia mai irtos pre carii ii
tii inaintea ochilor mintii ii pune: pre-
cum pre Araam intru prea intriaga catra Dumnadzau cre-
dinta i dintru aceasta izorind driapta sluba, pre Iosir in
destacie i in curatie, pre Io in rabdare i in surrerire,
pre Moisii pentru nebagarea in sama a autiilor i a istrelor
Ighipetului, pre Daid la blindte, pre Izechie, pre Iosie,
pre Daniil i pre sotiile lui in nesamaluita curatie i proci,
carii cu toata doada pre intarita a cinicii ieti ragaduinta,
carea noi acmu aem, nu au aut.
nca i din limbi, adeca de la pagini,
culge pilde precum: dreptatile de la
Aristides, tamilius, labritius, surreri-
rea saraciei de la turius, Manenius, tintius |itinatus i proci,
cun|tenirile i parasirile de la Belelirorontes, Xenocrates,
Schipiones, 1uberon, rabdarile i ale miniii potoliri de la
Arhita, Socrates, Platon, lotiones, Periclis, lillip a Machi-
doniii imparat ,acesta au rost tatul lui Alexandru Marele,
21
i de la Antigonul Primus, a curiii oprire de la Iraclitus,
Stilpones, Zenones, adearaciunea i nice in gluma a minti
de la Ipaminonda i Pomponius Atticus. Acstea de laudat
nu tot numai cu cuintul a lauda, ce cu raptele a urma silte.
Ruine dara sa, cretinilor, rie, pre adearata a adearatului
Dumnadzau cunotinta cu cuintele aruncind, de nu or
atitea intru bunatati intrari aea, precum acetia cu cunotinta
ca aceasta neriind intemeiati s-au aratat.
te decit toate mai cinstita i mai desa-
irit pilda i arhetip ,cap pildelor, pre
pamint, Iisus lristos, duxul credintii
noastre au rost ,Catra errei gl. 12, sh. 2,, a cui potriire a
race ni sa poruncte de la dinsul singur ,Matb. gl. 11, sh.
29 i gl. 16, sh. 24, oav gl. 13, sh. 1, i de la a lui apostoli,
22. |i|de|e de
|a svinti
215
23. |i|de de |a |im|i sau
de |a pagini
21
'
24. |i|da a |ui uristos
si a |ui urmare
218

tp. Irasmi, vcbeiriaiov vititi. Cbri.tiavi, lalae, 142, p. 101.


D I VA N U L
'!
precum de la Pael, Catra fitii.evi ,gl. 2, sh. ,, carile i el
lui lristos au urmat ,Catra cor., Car. 1 gl. 11, sh. 1, i de la
Petru, carile au scris: lristos, de rme ce au patimit pentru
noi, au lasat noaa pilda | ca urmele lui sa urmam ,Petrv,
Car. l gl. 2, sh. 21,, i de la Ioan, a cui acstea-i sint cuintele:
tine dzice intr-insul a petrce, trebuie precum el au imblat
i el a a imbla ,oav, Cartea 1 gl. 2, sh. 6,.
Nice sint de a sa ascultarea ceia carii,
pentru a pacatelor inaluire, blooresc
in neputinta a ri bunatatilor sluba a da,
adeca pacatele a izgoni i dumnad-
zaietile porunci a pazi. A oamenilor leneire i nerre,
acstea oprle i acstea inaluiri aduc inainte. A nu rea
in pricina iaste, a nu putea inainte sa intinde ,Seneca,
Car. 116,. Iaste dara a bunatatilor cale dintai oarece can
aspra i grunzoasa, ce mai pre urma pre lesne i nteda sa
arata, marturisind Isiodus

. Iara Ioan, al lui lristos apostol,


au scris: Aceasta sa rie dragoste catra Dumnadzau, ca
poruncile lui sa pazim, poruncile dara a lui sa nu rie grle
,numai sa lipsasca ca sint in neputinta, ,oav, Cartea 1 gl. ,
sh. 3,. Si singur lristos, cu a lui de adeerinte graitoriu
rost, au spus: Giugul sau a ri uor i sarcina lui uoara
,Matb. gl. 11, sh. cel mai de pre urma [30|,.
!evointa pre toate |iruiaste
''
,
|ar pre nevointa dragoste o atita,
|entru carea pe drept dzis iaste.
|re toate |iruiaste dragostea
21v

'''
.
Dragostea dara catra Dumnadzau, catra bunatati i catra
a buna|tatilor cinstita cinste sa nu lipsasca. Aceasta dragoste
pre toate, oricit de silnice i nasilnice ari ri, a calca i a
domoli.
25. A |ui uumnadzau
porunci nu dzice ca sint
in neputinta cu paza

cr xH mOcn, 288 - 292 ,286 - 290,.



Vergilii, Ceorica I, 14.

Vergilii, ctoa X, 69.


'"
DI VANUL
VERS
ta sa-ti rascumperi trupu|, fier si focuri vei patimi,
Sa fii sanatos cu suf|etu|, oare ce a sufferi vei tagadui?
22u '
ta bun sa te raci a rea ti sa cade, insa adearat i cu
toata inima i irtos, cu toata putinta a rea, i catra bunatate
cu toate puterile intinde-te, inata-te ,ca in coala, pre
dreptate sau curatie, precum Apostolul Catra 1ivotbei inata
,Car. 1 gl. 4, sh. , i inca alt apostol mai agiutorte ,Petrv,
Car. 2, gl. 1, sh. 3,. tatra aceasta: Singur pre tine, cu toata
agiutorinta inataturii, adaoge credintii tale bunatate ,Petrv,
Car. 2 gl. 1, sh. ,. Deprinderea mult platte, cu carea toate
mai pre lesne i mai pre iuor sa rac, inca mai irtos clea
carile la inceput cu neoie a ri sa pare. Iaste dara deprinderea
ca o alta rire

. Aceasta dara deprindere cu priirea a oame-


nilor celor de a doa oara prin curatenie nascuti sa agoniste.
Adeca ceia ce odata au greit i apoi, pocaindu-sa, s-au
curatit, ca cum de iznoaa s-ari ri nascut
221
.
Sa nu te, singur pre sine, imblazneti
i in pacat ramiind|sa te zabaeti sau
aceasta pricina sa dai, caci in rivtete
gaseti critvri precum i dreptii o data
au greit. te mai irtos pentru aceasta
te pazte, de rme ce a sinti ca acetia uneori lunecari s-au
timplat, cu cit mai mult tie cu paza intru aceasta lunecoasa
cale iti iaste a imbla. nsa acetia, dupa cadzatura, nemica
zabaa racind s-au sculat, cainta i pocainta racind, nice
altadata la aciai s-au intors cazatura, ce mult mai cu paza
i cu dragoste in cinstita curatie au imblat. Pentru aceasta,
Dumnadzau milostiul, intorcindu-sa, inoatiile ce racusa
li-au iertat. A dara, i tie, greind, iti iaste sa te pocaieti i
precum unii oarecarii bolnai riind s-au tamaduit, a i tu
boala carea inlontrul trupului o ai trebuie sa o scoti.
2. |i|de|e, nu a ce|or
ce gresesc sa te amageasca,
ce c|e a ce|or drepti cu
inema sint de urmat.

tp. A. \issowatii, De bovivi. vera beatitate cov.ectaaa, in tivvti virtvtvv...,


p. 128.

ticeronis, De fivibv., V, 2, 4: Cov.vetvao e.t qva.i attera vatvra.


D I VA N U L
'#
Mila i bunatatea lui Dumnadzau de la
binele ce ii sa raci sa nu te intoarca,
adeca milii lui nedediuind sa nu te po-
caieti, caci Psalticul i imparatul cintat-au
Daid: Adearat, bun iaste imparatul lui Izrail ,ce au adaos,,
adeca celora carii cu curata sint inema ,P.atv 3[~2| [1|,.
Si intr-alt loc: Mila Domnului din ci in ci asupra celora
ce sa tem de dinsul i dreptatea lui preste riii riilor celora ce
pazasc lgea lui i-i aduc aminte poruncile ca sa le raca |
pre dinsele ,P.atv 103, [~102|, sh. 1, 18[19|. Si Pael
apostolul, pre omul in pacat ramas i de giudetul lui Dum-
nadzau ca a rugi nedediuiate, a-l graiate: Au autiile
,sau multimea, bunatatii lui i a rabdarii i a blindtii nu
bagi in sama, necunoscind pre tine ca bunatatea lui Dum-
nadzau catra cainta te duce te pentru impietrirea ta si
pentru inima carea a sa cai nu tie, insuti tie istriu iti stringi
miniia in dzua miiniii i intr-a iirii drptii a giudecatii lui
Dumnadzau, carile a rasplati rietecui dupa raptele sale
,Catra rovavi gl. 2, sh. 4, , 6,. A dara, carile cu neddea
milii lui Dumnadzau spre zabaire in pacat rau sa slute
de la dumnadzaiasca mila sa oprte. Pentru aceasta te ii
tme. Pentru aceasta celor ce sa pocaiesc in darul lui Dum-
nadzau nu iaste sa nu nedediuiasca. Si iarai, celora ce nu
sa pocaiesc in mila lui Dumnadzau nu iaste sa sa sprieniasca.
La cei dara ce sa pocaiesc, ragaduintele a bunurilor lui Dum-
nadzau, iara la cei ce nu sa pocaiesc, gatitele dumnadzaietile
urgii cauta [Rov. 11, 22|.
A lui Dumnadzau i a lui lristos agiu-
toriu, carile prin Duhul Sint noaua
iaste sa sa aduca, rugile din toata rmea,
cu toata inima, adeca sluba aceasta macar in prea | strim-
ptori iaste sa sa raca: treti i sa a da oaa ,Matb. gl. ,
sh. i gl. 21, sh. 22,. Parintele ceresc da-a Duhul Sint
celor ce-l cer ,vca gl. 11, sh. 13 i acor gl. 1, sh. ,. Si de
rme ce acest dumnadzaiesc crem agiutoriu, socotte
27. tu nedjdea a mi|ii
|ui uumnadzau nu
iaste de gresit
28. kugi|e mu|t
fo|ositoare
'$
DI VANUL
precum Dumnadzau celor ce neoiesc, nu celor lnei,
a agiuta.
VERS
Agiutoriu| nevointa iu|ste,
tine dara pre ce| desert va agiutori
Sau somnu|ui ne|ucraret va ingiuga virtutea?
Aceasta din toata rmea ruga ca o impreuna cu Dum-
nadzau oroire iaste. Dupa aceasta, ca acesta rolos aduce
ca omul printr-insa de la pacat sa sa intoarca i precum la
ceriuri cu Dumnadzau s-ari radica. Si cu aceasta mai irtos
catra a sinteniii i a curatiii intrare sa ne agiutorim, pentru
care lucru de om rea catra Dumnadzau sloboda sa aem
mrgere, trebuie inima noastra sa nu ne osindiasca ,i inca,
orice am de la dinsul porti om lua, cace poruncile lui pazim,
i carile in priirea lui sint placute racem ,oav, Car. 1 gl. 3,
sh. 21, 22,. tarile dara urechea sa intoarce a nu audzi praila,
i ruga lui iaste scarandaire ,Pitae gl. 28, sh. 9, .aiia gl. 1,
sh.1, Mibea gl. 3, sh. 4, oav gl. 9, sh. 13,. Roaga dara pre
Dumnadzau ca curat sa te raci i rii curat, | ca rugile tale sa
nu rie trecute i neplacute.
A lui Dumnadzau Sint Duh de la
Dumnadzau nu ii lua, de ii trup
necurat, de pacate intinat i imat purta
i de-l ii mai denainte de la dinsul
trimis aea, pazte-te ca nu pre dinsul ca pre un oaspe
carile de cle necurate sa scarandate i sa ingretaadza cu
laturile a rlelor tale rapte i cu a necuioaselor oroae i a
gindurilor intunecari sa-l intristedzi i sa-l goneti ,fe..
gl. 4, sh. 30,. Si mai cauta, a cetii dzise socotind ;vtetetvt
gl. 1, sh. ,, ca Sintul Duh inataturii ,sa dzice, precum
sa rie rugind de la iclenie i sa sa dea indrapt de la nebunele
ginduri i proci.
2v. Agonisirea sau
avrea uu|u|ui Svint,
de pazit
D I VA N U L
'%
Preacinstitii cu sinteniia a lui Dum-
nadzau ingeri, de rme ce bucuroi
sint de la Dumnadzau catra drepti a
sa trimte, ca rieteunde, nelipsindu-le,
sa-i apere ,P.atv 34, sh. 8 i P.atv 91, sh. 2, i Catra corivtb.,
Car. l gl. 11, sh. 10, i Catra errei gl. l, sh. 14,. Si deaca a
aceastor cereti totdiauna riinta a nu-ti lipsi porteti, ca un
inger la sintenie i la o potriire a ri te silte ori precit ii
putea. taci rietece cu acel de asmenea sa a sa iubi

, iara
pre cei ce nu sa asamana a-i uri sint obiciuiti.|
Gindte precum tu niceodata de tot
singur sa rii, macar in loc de la alanti
priitori cit de departat, macar in loc
cit de ascuns, caci pururea denaintea-ne
a opritilor dumnadzaietilor ochi eti. Acesta nu numai rap-
tele, ce i gindurile cauta, macar in preaintunecoasele ale noptii
intunrece ,cauta P.atv 139 [~138| [11|,. Pentru aceasta,
rie-ti ruine orice necinste a race, de rme ce toate inaintea
ochilor a priitoriului giudet raci ,cauta Boetius, Pevtrv
vvaiare, la sririt,
222
. te i Seneca, macar ca pagin era, intru
aceasta socotiala impodobit au grait. A iaste de gindit, ca
cum oarecine in inlontrul pieptului i-ari a prii putea. A
adearat iaste de ietuit, ca cum in priala am ietui. ta ce
dara roloste de la om in taina a ri ta nemica lui Dumnad-
zau iaste incuiat, inlontrul oilor noastre iaste i in milocul
gindurilor noastre sa arla ,Seneca, Cartea 83,. Asmenea
intru a lui Ipictet, cri.ori catra .riav sa arla ,tar. 1, gl. 14,
223
.
te inca pre un barbat oarecarile, cinstit,
cu curata greuime, de dascalie i de
inatatura plin, ca cum totdiauna de
rata ar ri i toate ale tale rapte priind
de ti-l ii gindi i nelipsit in milocul
3u. A ingeri|or
prezentie, adeca
totdiauna impreuna
fiinta, de poftit
31. |rivirea |ui
uumnadzau iaste
de cinstit

ticeronis Cato Maior III, : Pare. cvv aribv. facittive covreavtvr.

Boethii, De cov.ot. bit.. V, pr. VI.


32. |rivirea a
omu|ui cinstit, adeca
im|unatatimat,
fo|ositoare
'&
DI VANUL
gindurilor tale a ri de-l ii socoti, intru a caruia | priiri
cea a race ce nu sa cade ruine-ti a ri, i aceasta spre a
rautatilor oprire mult a-ti rolosi a putea. Bine, din a lui Ipicu-
rus, Seneca inata: A ra toate, ca cum ari prii oarecine.
Si dupa acia adaoge: Denaintea cui, inca i oamenii cei
rai rautatile sau binele sa-i ascundza, de rme ce tu inaintea
lui cu cea pacat a race nu indrazneti ;Cartea 11 i 2,.
nsotirea a aleilor i curatilor oameni
urmadza, i sa o agiungi o gonte i
cu dinii ades te impreuna, carii pre
tine cu ale sale oroae i rapte mai
bun a te race ari putea, spre bunatate a te atita i spre lucrurile
bune a te trage i a te agiutori ;Catra errei gl. 3, sh. 13 i gl. 10,
sh. 24, 2,. Numai cu osirdie te pazte sa nu impreuna cu
bunatatile i nescarea rautati amsteci, cace de multe ori
barbatii buni mai pre urma s-au indrapnicit. Aceasta dara
pe tine din cel dintai bun stat sa nu te indrapniceasca, insa
cu toata inima i cu tot surletul silte ca a cunoate sa poti
cui urmedzi, ca: De ii aleilor urma, ales ii ri, de ii
indrapnicilor, indrapnic ii ri ,P.atv 1, sh. 2 [~ 29|,.
Aiderea, de impreunarea nealeilor
rugi i de dinsa departeadza-te, ca sa
nu te pre tine, |ca o duhniceasca lipi-
cioasa ciuma a pacatelor, imple i sa te strice ,cauta P.atv 1
i Catra coriv. gl. 1, sh. 33,. Pre obiciele bune strica o-
roaele cle rara ispraa, de ii pacura sau catranul atinge,
ima-te-ii de dinsul.
De pricinele pacatelor i intaritaturile
rautatilor, carile intr-aceasta lume in
multe rliuri totdiauna sa timpla, cu
intriaga dragoste i cu itiaza osirdie
te pazete i te rerte, ca nu spre perire-ti laturile sa te apuce
i sa te indza. Pre calea lucie i lunecoasa, cu paza sa imbli,
33. |nsotirea a oameni|or
curati sau drepti
de urmat
34. ue |a adunarea
nea|esi|or, de fugit
35. ue pricine|e
pacatu|ui te pazste
si fugi
D I VA N U L
''
ca nu, poticnindu-te, in ispita i osinda sa te impingi. Si
iarai, cind pre dinsa calatoreti, singur pre tine te inata i
cu curatele ginduri, ca cu nite scuturi impotria a pacatului
enin surletul tau intr-armadza, i mai irtos din pricina
pacatului, pricina imponciatii bunatati inainte iti pune, ca
cind incepi pacat a gindi, indata incpe binele a race, ca pre
a pacatului pricinire sa izgoniasca. Si iarai, impotria pa-
catului i a portei spurcate, indata domolirea, stimpararea i
calcarea sa rie. De ii cuint rau audzi, rabdarea sa alrge, i
a la toate ,caute-sa Ipictet, vbiriaiov gl. 14 [~ 10|,
224
. |
nca mai irtos, cle rle in bine, pre cit in putinta ari ri
a le intoarce a inteleptului iscusit meterug iaste.
De leneire i de trindaie ca de perina
Satanii sa rugi. Acstea i bucatele,
pricina a raului, placute sint
Pentru aceasta dara, cu cinstite osteninte, i surletul i trupul
iti agiutorte, i spre a greutatilor agiutoriu il intarte.
VERS
uesrtei ta|e minti vreun |ucru-i da
tu dins sa sa tie, s-aceasta-i dzi. fa|
tine nemica bun lucriadza, rau a race sa inata, precum
lneul, naimit sau argat, de rme ce mai de cu rme rin
bun nu stringe, in netrbnice ierbi i in grle stuhuri ii iaste
a sa duce.
De somnul indelungat inca te paraste,
cace odihna lunga a rautatilor stihii
slute.
tuintul lui Dumnadzau, carile prin
barbati de dumnadzaiescul duh luminati
iaste insamnat, cu dragoste i cu toata
neointa citte i procitte sau rascitte.
3. |nea de
|epadat
37. ue somnu| |ung
inca te paraseste
38. Svinta Scriptura
de cetit

DI VANUL
VERS
uzua si noaptea in mini sa-ti fie.
Sara, diminiata in minte sa-ti vie
225'
.
tauta P.atv l, sh. 2, unde dzice: Si in lgea lui sa a
inata dzua i noaptea. ntr-aceasta rivta .cri.oare, ca intr-o
ceriasca gazorilachie, istiiare nepretaluite | pre lesne sa
cuprind. Acolo a adearatului Dumnadzau sint cuinte.
Acolo a lui ragaduinte, porunci, inataturi, urgii i pilde de
aratare sa arla, drept sau strimb a racatorilor scrise. Acolo,
de ce iaste a rugi i ce iaste a urma ii edea. Acste lega-
minturi a acelui prea de sus monarh surletele inirteesc celor
necunoscatori, intelepciune le dau i ochii mintii dechid
i-i luminiadza [P.atv 18, 8
-
9|. A acestora dzise, de a
netine straui, curata a calea sa intoarce, adeca iata i
obiciele sale a curati i a spala ;P.atv 119, [~ 118,9|,.
Acstea sa cad a ri noaa sratuitori, cu pilda lui Daid ;P.atv :,
[~118|, sh. 24, cauta ,i Car. 2, catra 1ivotb. gl. 3, sh. 1, 16, 1,.
rivtete critvri tie alcatuit catalogul ,izodul, al bunatatilor
iti aduce. Acolo carile sint sa le pazati i carile sint de pacat
ca sa le rereti, toate cu tine le alaturiadza, ca nu cindai reuna
din cle bune lipsindu-ti a o agonisi sa sileti i ca nu cindai
toate cle rle miloace ca de dinsele sa te mintuieti iti arata.
ta precum meterugul dortoriei sau ierbile de dortorie pana
or ri in dughiana, celui bolna pana nu le ii da, nemica
rolosesc, i dortorul pana cu dinsele pe cel boliac de nu-i
a agiutori nu-l a insanatoea, a riv|tete critvri in sintele
carti insamnate riind, pana tu la praxis de nu le ei duce,
nemica iti or rolosi , adeca nu numai sa le ceteti, ce clea ce
ceteti sa le i raci, i atuncea de la dinsele dobinda ii aea.
Dupa sintele sloe, ca printr-o prim-
blare i a mintii innoire i alte carti-
cle a citi nu strica, carile ca nite

loratii, .r. oetica, 268.


3v. A|a|ti scriitori
inca de citit pre |esne
iaste si fo|osste
D I VA N U L

surleteti insanatoitoare i alcatuite dortorii sint. Precum


dintre pagini nu nerdnici oarecarii de a sa citirea sint:
|itero, Pevtrv .tv;be; a lui Seneca ,unele,, a lui Plutarhus,
Obiceivice; a lui Ipictitos, vbiriaiov; a lui Isocrat, vratatvra
catra Divovic i proci. Aiderea, dintre cretini nu putintei,
precum 1homa tampitius, Pevtrv vrvarea tvi ri.to., a lui
Irazmus, vbiriaiov, Pevtrv o,tiavvt cre,tiv, tbica

Crettii bri.
tiiava
226
i proci. tuine-sa i cade-sa dara cretinului ca
albina sa rie, carea miiare din multe rliuri de rlori ce culge
i rieteunde a stringe gatind ie cle rolositoare. 1oate de
ispitit i de cercat , carile sint bune, aclea de tinut ;1be.at.,
Car. 1 gl. :, sh. 21,.
1oate racutele noastre cu aceasta sa
tocmim ca Dumnadzau, carile domnul
i cel prea de sus ceresc parinte iaste,
de la dinsele sa sa slaasca i lauda sa aiba. | A lumina
noastra inaintea oamenilor a lumina sa cade, ca sa adza a
noastre bune rapte i sa slaasca pre acel al nostru parinte
carile iaste in ceriuri ;Matb. gl. :, sh. 16 i oav gl. 1, sh. 8 i
Petrv, Car. 1 gl. 2, sh. 12,. Aiderea de pazit iaste, ca nu
cuma prin a noastre rle rapte slaa Dumnadzaului nostru
intre oameni cu reo deraimaciune sa sa atinga, nici pentru
noi lgea carea o marturisim de altii sa sa blastame ,cauta Cartea 1,
Catra 1ivotb. gl. 6, sh. l i 1it gl. 2, sh. :; Rovavi gl. 2, sh. 24,.
Griea a oamenilor ecini sau a celor
de aproape ai notri sa aem, ca nu
pre dinii cu pildele a rara ispraa
racutelor noastre rapte sa-i dosadim
sau sa-i dodeim i, stricindu-i, mai rai sa-i racem. Vai aceluia
prin carile sa timpla pricazul ,adeca pricina spre raul altuia,
;Matb. gl. 18, sh. ,. Mai irtos dara, cu bunele i cinstee
ale noastre rapte, lor pilda aratind, ca spre a binelui urmare
sa-i aducem i sa-i impingem.
4u. |nvatatura a s|avii
|ui uumnadzau
41. Scanda|a sau pricaz
ce|or de aproape
sa nu sa faca

DI VANUL
Sa nu ne, dara, pre noi, aceasta smin-
tiasca sau sa ne strice, adeca azind
pre multi multe rle racind i in multe
rautati imblind, noi inca a, adeca ca
dinii, sa imblam sau lor sa ne potriim, sau noi a lor rle
obicie priind, rau spre acleai obicie sa ne dam. Aceasta
iaste | de socotit, ca nu cu obiciul dobitoacelor sa urmam
celuia ce mrge inaintea turmii, carile marg unde le duc,
iara nu unde iaste de mars. Nici un lucru pre noi cu rautatile
cle mai mari nu ne inalte, ca cind la oroaa ne aedzam
i cle ce prea bune ne par i de la socotiala in loc de mare
sa priimasc, a carora pilde multe sint la noi. Nici dupa
socotiala ce dupa asamanare traim i proci.
Nu atita cu omenetile lucruri bine sa lucriadza, precum
a mai multi cle mai bune plac. Sa cercam ce iaste prea bine
de racut, iara nu ce iaste obiciuit ,Seneca, Pevtrv riata fericita
gl. 1 i 11 [~ 2|,. Sa nu ne inchipuim noi eacului acestuia,
ce sa ne inrormuim prin innoirea mintii noastre ;Rovavi gl. 12,
sh. 2,. Iubitule, nu urma ce iaste rau ;oav, Car. sh. 11,.
1u nu ce rac altii, ce ce-ti iaste tie a race, acia te neoiate.
Spre rautatea catra carea, cu cit mai
irtos eti aproape i plecat, cu atita
mai cu dragoste i mai irtos te oprte
i te indarapt trage i, ca cu o zabala
zmincind clea ce in partea surletului
imponciitoare sint, cu neointe le indupleca, ca a in
milocul a doaa rautati ,adeca a lumii i a trupului,, irtos i
neclatit sa stai, precum | lemnul corogit i strimb ,putintelu
incaldzit, cita in multe parti sa indoiate pana sa stea drept.
n socotiala sa aibi: acesta ce-i din pa-
mint nascut trupul tau i spre cle
paminteti sa intinde i ale lui porte i
dulceti roarte ii plac. Pazte-te de acest blind i iclian in
chip de priiatin nepriiatin domesnic i de casa, ca nu cuma
42. !u|timea
pacatosi|or, de ne|agat
in sama
43. ue |a rautatea
carea mai gios te trage,
de |a a cia mai tare
te da indarapt
44. ue c|e mai p|acute
carnii iaste de ferit
D I VA N U L
!
precum odanaoara Ia cu a omoritoriului pom chipee
idre amagindu-se, din poamele lui au mincat i pre Adam,
barbatul sau, spre aciasi mincare au smomit. A dara, pre
tine trupasca porta te a amagi i cu prea cumplita otraa
surletul iti a otrai. Adu-ti aminte ce iaste de Prorocul
insamnat: Istiata sa rie inima omului preste toate ;erev.
gl. 1, sh. 9,. Pentru aceasta, intinderile surletului tau roarte
bine alge, ca nu cuma minciunoasele a bunurilor riniri
icleug sa-ti raca i sa te trintiasca ,pre carile tie a le trinti ti
sa cade,. tu duhul, raptele carnii omoara ca sa traieti
;Rovavi gl. 8, sh. 13,. Lucrul cinstit necinstit iaste, linga
cela ce-i iaste trupul prea de mare grosime ,Seneca, Cartea 14,.
A cui trup iaste in grosime, aceluia surletul in itionire.
Putrea carnii tu insuti o radica i | trupul tau ,in sluba cu
Apostolul, il tocmte ;Catra cor., Car. 1 gl. 9, sh. 2,, ca din
robiia pacatului mintuit riind, adearat mintuit ii ri.
nca i clea carile cu dumnadzaietile
prin scrisoare porunci date nu sint, ce
inca mai irtos oprite, pentru aceasta
sa ad sa rie placute macara din sine
de n-ar nice rle ri, ce de or spre pacat
reun miros trage sau de or a reunii rautati chip aea,
paraste ;1be.at., Car. 1 gl. , sh. 22,, mai irtos de or cu
gilceaa sau cu scandala slabaciunilor ri i pentru caci toate
placute a ri sa ad, dara nu toate sa cad: tretinului slobod sa
cade nice supt a unui lucru putre suppus a ri ;Corivtb., Car. 1
gl. 6, sh. 12 i gl. 10, sh. 23,. Mai cu de-adins nu acstea toate
carile lui placute sa ad sa lucreadza, caci cela ce slobod cu
dinsele sa zabate, pre acela acle placute pre incet, pre
lesne la cle neplacute celor placute ecine il or abate.
Macar i cle mici pacate nu iuurle sa
le socoteti i mititle arli sa ti sa para.
Prostte obiciuit a sa dzice iaste: Acest
pacat iaste de iertat, nu iaste de moarte.
45. Si c|e mai p|acute
nu totdeauna de
facut, macara
de nu si strica ceva
4. |acate|e c|e
mitiut|e nu mici sa
sa socoteasca
"
DI VANUL
Si macar acestora ce mici pacate sa numasc, de le a omul
riinta lor trage i intr-insele sa a zabai, miniia lui | Dum-
nadzau atita i de la ceriasca a lui Dumnadzau imparatie sa
or opri i in moartea cinica or raminea. Nu numai
curaritul i curiia, ce i iubostele i ziareturile, nu numai
uciderile de oameni, ce i neprieteugurile i gilceile, nu
numai marile imbatari i betii, ce i osptele i cinstele mari,
nu numai rurtuagul, ce i lacomiia, nu numai blastamul catra
Dumnadzau, ce i sudalmele i zaistiile catra oameni, nu
numai giuraminturile, ce i minciunele, cite una, cite una ca
pre un izod sau catasti sint de socotit. Pentru acstea la
dumnadzaiescul Pael cauta i ii edea ce ne arata ;Catra
coriv., Cartea 1 gl. 6, sh. 9, 10, Catat. gl. , sh. 19, 20, 21,
fe.. gl. , sh. 3, 4, , 6 i Petrv, Cartea 1 gl. 4, sh. 3, .ocat.
gl. 21, sh. 8,. Nu numai cle mari a undelor marii aluri
carele peste usne sa arsa, ce i pre catinelu mai ades ce
pica pe corabie a ineca pot. Din mititle scintei, de nu sa
or stinge, mare poar sa incinge i, atitindu-se, casele aprin-
de i in cenue le intoarce. Nime prea degraba au rost
prea spurcat

, ce spurcaciunea inca prin stepene sa race,


precum unii putintelu mai rai decit buni sint. Si precum cei
de tot patrimi de rai, a i cei putintelus rai de la acel |
ceresc nou Ierusalim sa or opri: n carile nemica ceai
intinat sau racind scirnaie a intra ;.ocat. gl. 21, sh. in
sririt,. A dara, in cea dintai a spurcaciunii stepana ad-
zindu-te, indata te intoarce, nici mai sus a te sui sa cauti.
Aiderea, de ii apuca a bunatatii reo
spita a calca, sa nu stai sau sa te opreti,
ce totdiauna la cea mai de sus te intinde,
i inca la cea prea mai de sus, pre cit in
putinta iti a ri, sa te sui i pre cel portit
i preabun sa apuci ir i la sairire sa agiungi. Pana unde
dara iaste sa ne intindem, dumnadzaietile ne arata critvri
;Matb. gl. , Cota.. gl. l, sh. 28 i gl. 4, sh. 12,. lrumos iaste
47. |a spita cea mai
de sus a |unatatii
neprestanno
si|ste

Iuuenalis, at. II, 63.


D I VA N U L
#
acela carile la cea dintai sau la cea a doa sau la cea a treia
stepana sa intinde i de nu or altele mai inainte ri, sa stea
tare. nsa de nu te ii la cea dintaiu totdiauna i cu toata
neointa intinde, presmne nici la cea a doa, nici la cea a
triia ii putea sta neclatit. Nu iaste bunatatea deplin, decit
cei prea rai mai buni a ri. te socotte macar unele la acea
adearata sa sa odihniasca sairire. tind spre tnchiu alergi,
nu in milocul alergaturii sa ramii. taci cind nu ii barbatte
i pre cit poti sili, inaintea lui Dumnadzau aceluia ci-au
cunoscut pre cit ai putut, ce sama ei da |
ntru toate raptele ietii tale socotte
poarta larga i calea batuta i chipee
de rugit sa-ti rie ,adeca tocmala a ietii
placute cu trupetii oameni ce sa ino-
iate,, pre care cale multi a mrge purced i la ieire nu-i duce.
Aiderea, poarta strimta i calea ingusta pre dinsa de
intrat iaste, carea la iata cinica duce, macar ca putini sint
carii o arla, mai putini carii arlindu-o sa intre i inca mai
putini carii, arlindu-o i pre dinsa intrind, pana la ieit sa
rabde ,Matb. gl. , sh. 13[ 14|,. De-ciia singur intru tine
socotte: oare aceasta cale numai ingusta iaste, au pre urma
mai lata iase Si iarai cauta unde iaste sa te duca.
n toate dzile, neointa in calea buna-
tatii a intra pune i pururea mai inainte
a adaoge i cu bunatatea a te adaoge
silte. De astadzi ales i bun eti, miine
mai bun i mai ales a ri te neoiate, ca carile dintr-un loc mai
inainte nu mrge, nici mai adaoge, acela prea pe lesne indarapt
sa da i scade. Nime rolosul sau unde l-au lasat il arla.
VERS
!u intr-a|t c|ip sa poate, fara cit numai ce| ce in susu| apii in si|a
cit poate caicu| ei urnste,
|n |opati vins|ind, macar prin tim| p|are sa nu cumva minu|e |asind,
48. |oarta |arga sau |ata
de ferit, iara ingusta sau
strimta de intrat iaste
4v. |n toate dzi|e|e
adaoge ceva spre fo|osu|
suf|etu|ui
$
DI VANUL
kapegiunea apii indata-| va duce |a ma|u| dintaiu de undi-au iesit,
|nca mai si|ind poate sa sa rastoarne cu fundu| in sus
'
.
Sa nu-ti rie oia cea de cinste a race
pre denarara i in rata, numai pentru
ca sa te de la oameni laudzi, ce te
neoiate ca riinta cea dinlontru a bunatatii i a curatiii ,insa
nu cea ratarnica, ce cea adearata, in tine sa aibi. A ri bun
mai irtos sa-ti rie oia decit a te idea, cu care cuint
Salustrius pe taton impodobte
22
.
Nu cauta indarapt, adeca ca sa edzi
pana unde i pana la cite paprite sau
stadie surletiasca sa rii mers. te mai
irtos inainte prite inca pana unde-i
cel de marsu tnchiu, carile de la slaitul lristos iaste aratat,
pentru ca ceriasca slaa sa apucam. A dara, apostolul Pael
racea: cle dindrapt era uitind, iar cle mai denainte a le
coiri silindu-se ;iti. gl. 2 [~3|, sh. 14,.
Pre bunul aedzamint sau temeiu, pre
carile o data irtos il apuci, cu irtoase
intr-un loc stare i cu rabdare il moti-
nte. Sa nu cuma dupa ce ii a race
turnul incpe, sa nu-l raci, ce sa-l des-
raci. Adeca binele incepind, sa nu-l
neistoit lai, sau pre cit ii ri racut sa
nu-l desraci. ,La aceasta socotiala cauta vca gl. 14, sh. 29,
30., Nici unde mina spre bine iti ei intinde, spre | clea
carile indrapt sint ,in lume de la tine lepadate, cautind sa o
intorci ;vca gl. 9, sh. 62,. A dara sa alergam, ca alergatura
sa istoim i ce gonim sa agiungem, ca nu cuma reodata
sa ni sa dzica: lrumos alergati, cine -au oprit ;Catat. gl. ,
sh. ,. Sa silim ca sa nu piiardem ce am lucrat, ce ca masura
5u. Sa nu fii ipocritis,
adeca fatarnic
51. !u cauta c|ea
ce sint inapoi, jci} c|ea
ce-s inainte
52. |n |unatati|e
suf|etesti, macara
ca trupste greu
ti sa va parea,
ra|da si

mu|t te za|avste

Vergilii, Ceorica I, 201 - 203.

De covi. Catittivae, LIV, 6.


D I VA N U L
%
plina sa luam ;oav, Car. 2, [1|, sh. 8,. tarile a rabda
pana in sririt, acesta numai a ri mintuit ;Matb. gl. 10, sh. 22,
cauta i Catra errei gl. 10, sh. 36,.
Pricina cea catra bunatate i catra a lucru-
rilor bune racere agiutatoare, nu numai
cuprindzindu-o sa o imbrataedzi, ce
inca i mai inainte ciarca, i cu cit mai mult ii arla, cu atita
cu toata neointa o apuca. Nici cea parasindu-o sa sa
etedzasca i sa sa triaca, ce oriunde o ii agiunge, acolo o
apuca i in toate ale tale lucruri cu dinsa te slute.
Gindurile cle nesocotite carile sa incep,
ca rlele ierbi printre cle bune mai
deinte, pana a sa inradacina, zmulge-le,
pliti-le i le dezradaciniadza, ca nu cuma, crescind, stri-
catoare roada sa aduca.
VERS
A-ntra nu |asa, pana noaa sint, a |oa|ii seminte,
|mpotriva sta despre-ncepatura, tirdziu sa gatste
Spri-acea |oa|a |iac, prin mu|te za|avi, deaca sa-ntarste
228 '
.|
Gindirea despre rau indata intoarce i spre bine o inir-
tete. Pacatului ca catra tine iitoriului nepriiatin i spre a
lui intrare impotria te pune, i macara cit de putin a-i race
loc oprte-l i macar cit de cu greu t-ari ri luptindu-te rabda,
ca-l ii birui.
Viiata noastra intr-aceasta lume ca un
razboiu iaste precum Io au dzis ,gl. ,
sh. 1,. Aicea pizmai multi i de multe
rliuri aem, carii pre noi cu ale lor
arme ne razboiesc i de la curatie a ne intoarce sa neoiesc.
53. |ricina a |une|or
|ucruri de apucat
54. |ncepatura ginduri|or
spre pacat de parasit
55. |ntru aceasta viata
ca intr-un raz|oiu
sa fii pazit
22v

Ouidii, Reveaia avori., 91.


&
DI VANUL
Acstea sint multe i in multe rliuri ale lumii lucruri i rtele
ispititoare i singura hiriea a noastra carne, impreuna cu
ale sale neorinduite i rara ispraa porte, carile prin ale noastre
iarai pacate noaa prapadenie i perire a ne agonisi pot ,insa
de ne om in lne arla,.
VERS
Au poti, acstea, padejuri stind, somnu| sa te atipasca ?
ta-mpregiurindu-te inca si nu mu|t primejdii videa-vii
23u '
.
Nu dara lne i trinda otian sa rii. Pentru aceasta dara
intru acstea de acmu primediuitoare primedii totdiauna
pazind i strauind, toate din toate partile priind, impotria
tuturor bine intr-armat i spreinit | sa te arli. Nu ii
biruinta dobindi pana nu te ii itete bate. Iubte
biruinta pre neointa.
Greit-au ingerul in ceriu, Adam in raiu, Daid in buna
placrea lui Dumnadzau, Solomon intru intelepciune tare
i Iuda Iscariotis in coala, in adunarea i in insotirea lui
lristos. tarii dara, caindu-sa, s-au pocait iertatu-s-au, carii
dara in pacat au ramas osinditu-s-au.
tel mai mare i-n toata rmea pizma
i capitanul a altor nepriiatini, Satana
sau Demonul ,adeca Dracul, iaste. Du-
hul impotria lui Dumnadzau racoan i razboinic roarte
irtos, prea cu mare meterug meter i ascutit izoditoriu
de amagituri i de maiestrii prin spre amagiala a oamenilor
i spre a lor perire gata.
A in multe rliuri i in multe pelite ,ca Proteus i
Vertumneus,

pre sine a sa schimba poate. titeodata, ca


ulpea sa lingute, iara citeodata ca leul siriap racnind i
5. ue a uiavo|u|ui
mestersuguri, de

pazit

Vergilii, .evei. IV, 60-61.

Proteus era dumnadzau marii i Vertunius dumnadzau negutitoriii


232
, acetia
sa tilcuiesc ca ori in ce chip i-ar ri oia sa poate schimba.
D I VA N U L
'
Giacomo Aconcio,
trataevatvv atavae... tibri 1,
Basel, 1610, lucrare citata in Diravvt,
r. 131

,Biblioteca lilialei
tlu Academiei Romne,
londul catolic,

DI VANUL
impregiur imblind i cercind pre cine sa apuce ,Petrv, Car.1
gl. , sh. 8,. Pusu-s-au i singur pre Domnul lristos a ispiti,
i aceasta nu numai o data sau numai cu o tocmala, i pre
apostolii lui ca cu ciurul sa-i ciarna i-au portit ,vca gl. 22,
sh. 31,, i cu rme din irtoasa credinta i-au la indointa
adus. nca pre Petru spre a Domnului tagaduire l-au adus i
ca un prea | meter inatoriu, pretutindirea mreile i laturile,
hranele i placerile pacatelor inainte intindzindu-le, ca pre
cei nepaziti sa apuce i sa-i rapasca. Iaste ca un stratig, adeca
ca un sluitoriu prea intarit in puteri i cu multi stratigi
sluindu-sa, spre multi oameni in multe rliuri razboiu dindu-
le, cu multe tocmle inca i cu chipul a curatii i a bunii
ispite sa arata, spre a oamenilor de la adearata i curata
stare intoarcere. taci el i in a ingerului luminii chip sa muta,
de carea rrumos Iaco Acuntius in cartea Pevtrv a atavii
veri .av .tratii
231
au aratat. Pentru aceasta dara, impotria
a surletesc pizma ca acesta, cu acea surletiasca arma sa ne
intr-armam, carea de la ceriasca armarie iaste luata. Arata-
ne noaa acela din a cretinetii oti otian i bun itiaz
,Pael, Catra efe.evi gl. 6, sh. 13 i acle mai pre urma,.
A crucii lui Isus lristos, riiul lui Dum-
nadzau, mintuitoriul nostru, i a groz-
nicii sale neinoatii morti pomenire
i aducere-aminte, surletului, nu a celor rara socotiala, mult
a rolosi poate spre rastignirea a hiriii carni i spre portele
cle rle carile cu moarte sint a sa sairi. taci Domnul
acesta, al nostru i a eacului imparat, i a ceriului | i a
pamintului stapinitoriu nu numai ca acstea au surrerit cazne
i moarte atita de groznica, nu numai duioase, ce inca i
nepoestita in cumpliciune au simtit durre ,insa dupa trup,
nu dupa dumnadzaire,
233
i rara nice o cirtire i ca mieluelul
blind acstea toate au rabdat, i aceasta, pentru a noastra
pricina i pentru a lui catra noi cirtitorii dragoste, ca pre
noi, cu cheltuiala singelui sau i ai stranicii sale moarte, de
57. !oartea |ui |sus
uristos de pomenit

trataevata atavae, Basileae, 16.


D I VA N U L

la a pacatului cazna i munca sa ne mintuiasca. Nu sa cade, nici


sa cuine dara noi de dinsul ca dintr-o grea robie cu nepre-
taluitul sau singe mintuiti i rascumparati riind, impotria i
noi catra dinsul dragostea noastra sa nu marturisim tu carea
mai irtos poruncile lui de pazit sa rac ;oav gl. 14, sh. 21[~2|,.
Sa ne lasam dara de pacate i giuruintii sa ne inatam i cu
dreptate sa ietuim, de rme ce intre alalte pricini, pentru
aceasta sintul lui singe l-au arsat ;Petrv [Car. 1| gl. 2, sh. 24
i gl. 4, sh. l, 2, 3, 1iv. [~ 1it| gl. 2, sh. 14, rrei gl. 9, sh.
14,. Si de rme ce supt aceasta zidire sintem, singele lui
Isus lristos sa ne curatasca pre noi de la tot pacatul de
om, in lumina, imbla ;oav, Car. 1 gl. l, sh. ,
Acea a cretinului, adeca a ucenicului
lui lristos i a urmaritoriului sau numi-
re i marturisire | rietecine unul pre altul
a inata sa cade, ca nu in zadar acest nume i rara lucru sa-l
purtam, nice supt a cretinului nume iiata a paginului sa aem
;Petrv, Car.1 gl. 4, sh. 4,. ta carii a i-ntr-acesta chip ietuiesc,
aceia de-ar i pe lristos al lor domn numi, insa numai de
dinsul precum ai lui sa rie nu sa cunosc, caci ca lucratorii
raralegii sint ;Matb. gl. , sh. 21, 23, vca gl. 6, sh. 46,.
Precum riii luminii in lumina sa imblam ;fe.. gl. , sh. 8,.
Dupa aceasta singur cu tine socotte, pre-
cum cu aceasta chemare cu carea Dum-
nadzau ni-au, prin lristos, la sine chemat,
rednicste i cum sa cade sa rie de ietuit
;fe.. gl. 4, sh. l i 1be.at., Car. 1 gl. 2, sh. 12,, singur pre tine
insamniadza-te i cunoate-te, ca destoinicte i rednicste cu
aceasta chemare sa ietuieti, de rme ce Dumnadzau ti-au,
nu la necuratie, ce la curatie i la sintenie chemat [1 1e.. 4, |.
Mindriia i socotinta spre mari lucruri
sau ca doara pentru bunele tale rapte a
te simeti liapada. Macar dei cea bun
58. A crestinu|ui nume
nu fara |ucru sa fie
5v. ue vrme ce de uristos
c|emat esti, vrednicste
vietuiaste
u. 8|indte|e de urmat,
mindriia de |epadat

DI VANUL
cu darul lui Dumnadzau de la tine au ieit, nu te, pentru
aceasta, cu surletul inalta, nici te cu rirea inrla, ce cu buna
socotiala singur pre tine te aminte ia, i precit ii cunoate
ca eti imbunatatimat, cu atita mai blind i mai suppus sa te
porti. taci mindriia | ,prin altele ce aduce rle, in bunatati
a adaoge oprte, i acea mai de sus stepana a sa sui impiia-
deca, la carea unii ari agiunge, de n-ari socoti precum au
agiuns. Aiderea dara a surletului plecaciune ,carea mai
estit blindte sa dzice,, de rme ce in inaltul a bunatatilor
turn iaste zidita, adinca slobozita temelie trebuie sa aiba i
a spre mai sus al turnului zidire mult agiutorte i roloste.
taci rara aceasta intr-adincata i irtoase temelie de s-ar i
zidit cea a ri edea, insa nestatatoriu i pre lesne clatindu-sa,
rasipi-sa-a i srarima-se-a ;Rovavi gl. 12, sh. 16, Petrv,
Cartea 1 gl. , sh. ,.
tind te cinea pentru ale tale lucruri
inata sau mai irtos inca, cind pentru
niscarea grele doenindu-te te tine
de rau, rau sa nu-ti pare sau pentru
acea a lui doenire intulburindu-te cu surletul, alalte ale tale
bune rapte sa-i arati i inca mai irtos i rara pricina de ti-ar
mustra i acia cu draga inima priimte. Precum iaste o
dortorie prin reo unsoare de sanatate aducatoare macar i
cu usturime insa de rabdatu-ti iaste, necum aceasta ca surletul
sporte i din toate boalele cu acea nepretaluita a sa unsoare
il izbate.|
Pacatul de tine racut riind, catra a cerce-
tarilor sau catra a certatorilor i doe-
nitorilor marturisire nu-l ascunde, nu-l
reri, nici il acoperi, ce mai irtos il arata
i-l marturiste, i marturisindu-l i ei doenindu-te i mus-
trindu-te, in paza sa-ti rie ca de a doa oara iarai pentru
acia greala a te certa i a te mustra sa nu-ti rie.
1.|ro|ozirea macar
si pe napaste de
suferjt iaste
2. 0resa|a sa nu
o ascundzi de cei ce
te dojenesc
D I VA N U L
!
De la credincioii i curatii tai priiatini
portte ca raptele tale cu strauitori
ochi aminte sa ia, i orice intr-insele de
la driapta cale abatindu-se i ratacindu-se ari edea sa nu
taca, ce prietinte, precum iaste adearat, sa arte, ca cle
adite i pricepute sa speli imaciuni. Apelis, zugraul cel de
rrumoase chipuri eruitoriu, sa poestte precum dupa ce
reun chip de cea zugraiia, atuncea il denaintea casii, in
ulite, scotea, i el acolea supt tabla sau supt scindura sa
ascundea, cu aceasta pricina ca pre ulita multi riind ceia ce
trecea i a lui zugraala priind, de sa arla cinea de deraima
cea la lucrul lui, el acia dregea. taci tuturor toate alor sale
rapte bune le par, insa de la priitori i mai irtos de la
adearatii i dreptii priiatini iaste de intrebat.
nca mai irtos ale tale nesocotite rapte,
adeca | grele i inoatii, cu carii ti-ai
sau te indeletnicti, bunilor priiatini
,duhonicilor,
234
te marturiste intru adearat, i ca a unor
buni dortori de boale curatitori i griitori, pentru tine a lor
la Dumnadzau sa trimata rugi i ale lor rugaciuni de la
Dumnadzau portete ;acor gl. , sh. 16,.
nsa i de la nepriiatini une rapte a tale
de sa or ocari i sa or deraima i pre-
cum rle sa rie ti le or arata, macar ca
acetia cu de rau portitoriu surlet ti le
adesc, ce tu intr-acea aratare de ii cea a adearat a ri socoti,
aceasta nu lepada, nici te lenei, ce indreptindu-le la cale
buna le aadza, i a din raul carele tie a-ti strica sa neoiate,
cea bine sa apuci, adeca de la nepriiatini rolosinta sa pricepi,
de care lucru Plutarhus cu cartea singurateca rrumos inata

.
De cei linguitori inteleptte roarte te
pazte, carii lauda i cle de nelaudat
i nu ciarta cle de certat i cle mari
3. ue |a priiateni
poftste invatatura
4. |acate|e
marturisste
5. A nepriiateni|or
defaimari, in |ine ti |e
intoarce

Plutarchi, H v ti ur' r0pv rito ,tum s-ar putea rolosi cinea


de ramai,.
. ue |ingusituri si ceia
ce graiesc precum iti
p|ace foarte te pazste
"
DI VANUL
necuratii acopar, cu carile ei cleetesc. Pentru aceasta dara,
de la unii ca acetia spre amagiala sa nu te lai, ca sa nu te,
ca pre un deert roale, cu cuintele i cu oroaele imrle.
taci i acetia alta cu gura graiesc i alta cu inima tin.|
Pazte-te sa nu cuma, pentru altul de
la calea buna abatuti oameni oie, ale
tale bune rapte sa strici i despre bine
sa te opreti, ales pentru rrica probozirii i a ruinii carea
pentru oia oamenilor bunatatii sa pune impomci, pentru
carea cartea lui Plutarhus sa arla

.
n toate dzilele, pentru iitoarea dzi de
miine carea clea ce ii sa raci iti in
minte rie, in ce chip intru raptele tale a
te purta ti sa cade pune inaintea surle-
tului, ca cle lui rolositoare sa le ispraeti, i intr-aceasta
socotiala sa ramii, ca sa te abati de la rau i sa raci binele,
dupa poruncile lui lristos Dumnadzau
23
,cauta i P.atv 34,
sh. 1 i P.atv 3, sh. 2, .vo. gl. , sh. 1, Rovavi gl. 12, sh. 9,.
Si aceasta buna inainte-punere la urmare o du, adeca ce ai de
cu sara spre bine gindi, acia a doa dzi neracut sa nu lai.
nca mai irtos in toate dzilele, sririndu-sa
dzua, mai denainte, pana somnul a nu te
apuca, a trecutii dzile raptele toate, ca
printr-un index, adeca scara, intorcindu-le i aminte aducindu-le,
socotte, i cle aminte aduse le insamniadza i cu driapta
cautare i cercare sama le ia, i le giudeca inca dupa ascunsul
inimii catra a lui Dumnadzau porunci cu toata osirdiia abatut. |
VERS
0are ci-am gresit? Si ce facut |a vrme si ce nu-i |ine?
taci acestii fapte cinstea i-au |ipsit, sau ceiia|a|te
7. |entru voia unui
om sa nu faci a|tuia rau
8. |re miine asadza
c|e |une a face, de c|e
r|e a te feri
v. Sara iti ia sama ce
ai |ucrat peste dzi

Plutarchi Pec zxympHi ,Despre ruinarea icioasa,, cap. XVI.


D I VA N U L
#
Socotia|a-ntriaga ? taci m-am |enit, caci aceasta sde
keaoa socotia|a? |re carea mai |ine a o muta au fost.
tinstes fiind |esne, caci rau inainte?
ue nu cu grairea, macar cu gindirea a|esi mai spre |ine
Si nu-i |ine as . . .
taute-sa Asonius, iavtio 1[~16|: Pevtrv barbatvt bvv
2
.
ta aceasta socotiala odanaoara Pithagora rilosorul, ucenicilor
sai sa sa inte, porunciia
23
.
Spre aceasta insamnare dara prea socotte, ca nu singur
pre tine din inoatii i-n grele pre iuor sa te socoteti,
sau reo pricina singur intru tine ascundzind sau radicindu-
sa grelele, ce mai irtos totdiauna certatoriu i drept giu-
decatoriu pre tiinta ta pune. Nici singur tie ca sa nu cunoti
cea sa-ti acoperi, ce mai cu de-adins cle bune cunoate i
cle rle deraima. lie-ti ruine tie singur de tine, pentru caci
inca nu eti precum ti sa cade. tainta adearata i pocainta
lucrariata cu dragoste ra, intr-acesta chip pazindu-te ca sa nu
cuma iarai cea in a celora ce te-ai parasit chip sa dobindeti,
pentru carile, la a doa cautare i luare de sama | iarai arlindu-
le, te ii ruina, iara de ii cea drept prin tine racut arla, cu
racute lui Dumnedzau multamiri trimitind, bucura-te i dupa
acia iarai spre altele ca aclea a race te indiamna.
n cle bune, adeca in bunatati riind,
cadzaturile cle mai denainte pune-ti-le
denaintea ochilor i cunoate precum
cadzaturi ca aclea de lepadat au rost,
i dupa ce din cadzatura te ii scula, de-ciia inca mai cu
paza intr-aceasta cale sa imbli, ca sa nu iarai la aciai piiatra
piciorul sa-ti loeti. ta dupa marturisita cainta, iarai cle
de cainta a race scirna lucru iaste. lerste-te ca nu cuma
tie cu dreptate parimiile aclea sa sa tilcuiasca: ntorsu-s-au
ciinele la boritura sa i porcul spalat in ciurruiala piclii ,Pitae
gl. 26, sh. 11 i Petrv, Car. 2 gl. 2, sh. [12|,.

D. M. Ausonii ctoarvv l, III ;ia,tt. XVI: De viro bovo,, . 16-19, 21-23.

Pythagorae HcxyB Ops ,Versurile de aur,, 40-42.


7u. uupa cdzitura,
mai pazit sa fii, ca sa nu
cadzi iarasi
$
DI VANUL
Si smnele oarecarele i scarile alor tale
in bunatati mrgere or rolosi inca i
raminerea inapoi a pazi i a insamna
trebuie, ca sa edzi, oare mai mars-ai
cea inainte, au ai, inapoi, ramas Si dintr-a trecutelor i a
cestor de acmu intre sine cumpanite, singur pre tine sa te
cunoti i sa te adeeredzi, i la cea mai de sus mrgere a
agiunge sa-ti ie indemnari. Pentru care lucru rrumoase a lui
Plutarhus sa arla carticea

. | A dara, in toate lucrurile sale,


oamenii adese socotle a race obiciuiti sint, ca dintru a lor
inituri prin citaa rme cita dobinda sau paguba sa rie aut.
Pentru rietece pacat insui tie o gloaba
oarecarea, ca cum ari ri o pediapsa a
plati, cu reo ingreuiare, sau cu a tru-
pului reo dosada, sau cu de la placutele
desratari i de la cle inoite carnii despartire, sau cu de la
aternutul i culcuul mai moale parasirea, sau cu paguba a
reunii dobindiri, ca cum ari a unii osinde surreriri ri, i
a cu reo multa de bani suma cheltuiala, de acstea sa te
scuturi cu aceasta socotiala, ca cu atita mai irtos precum
sa rii greit aminte sa-ti aduci i inca mai cu de-adins i
mai cu grie a mai grei sa te rereti.
De la bucatele i bauturile carile spre
deprinderea rautatilor te trag, mai ir-
tos cle mai bune i mai placute, carile
indemnarile i-ntr-armaturile a zlobielor porte sint, macar
i in dar de ti s-ari aduce singur pre tine ,rara numai citu-i
pentru traiu, te oprte i te paraste. Si aceasta pentru
doaa lucruri: intaiu, ca pentru reun trecut pacat ce ii ri
racut o curatire oarecarea sa-ti aduci, a doa, ca in cea iitoare
rme ale tale trupeti porte a calca sa poti, sau ca pre |
nite cumplite rieri i iganii cu ascuns meterug sa le domo-
71. tauta pe smne
oare mai sporste spre
|unatate au |a?
72. |entru pacate
singur tie iti arunca
g|oa|a grea
73. |rin postire trupu|
iti curatste

Plutarchi Pi n ni uwnnn rxn- pnxspnnni ;Cvv ,i aa .eava civera


ca a .orit v rirtvte,.
D I VA N U L
%
leti. Pentru aceasta socotiala dara, riecind de portit iaste,
a ca priste toata dzua de toate bucatele i bauturile sa te
paraseti. nca mai irtos in tinara irsta, ce inca i rara
portire de cle placute de parasit iaste, sa nu carnea noastra
indeletnicirile portelor triaca paza sa aem, i portele ei de noi
stapinite sa rie, precum Apostolul ne inata ;Rovavi gl. 3[~13|,
sh., in sririt,, ce cu roamea pacatele dedesupt sa punem.
tind de la cinea sau de la multi oare-
carii precum cu nete nepoestite sau
mari bunatati cuprins sau mult intr-insele
intrat sa rii te laudzi, nu prea lesne crde, ce ascunsul inimii
tale mai irtos cu priirea strabate, caruia tie mai irtos decit
altii cunoscatoriu a ri ti sa cade, i cauta, oare acesta mar-
turiste aceasta
DISTIHON
tind de a|ti te |audzi oameni, giudetu| tu-ti esti,
!u mai mu|t a|tora crde decit singur tie.
nca prea sa tii ca inima ta inaintea lui Dumnadzau sa
lumindza i sa sa arte, care Dumnadzau decit tine mai
mare i decit inima noastra mai putrnic i tie toate ;oav,
Cartea 1 gl. 3, sh. 21,. |
Iara cind reun om bun sau curat, pre-
cum rdnic de deraimare i de tinut
rau sa rii i obicile tale le ocarte i le
deraima, sa nu te mai mult pe tine decit pe dinsul credzi,
caci acea a ta singur catra tine din rire nascatoare dragoste
pre lesne a te amagi poate. De nu ii a te deraima, nu race
cle de deraimat.
74. |aude|e oameni|or
nu |e prea crde
75. 0amenii drepti si |uni,
cind te defaima, crde
&
DI VANUL
Macar ca numele bun nu pentru a oame-
nilor slaa iaste de cuprins, ce numai
bunatatea iaste de cinstit i numele bun
i stea buna, nu iaste a sa lenei cinea, macar ca de la
altii a te lauda nu iaste de portit, insa intru adear spre aceasta
iaste de pus neointe ca clea ce mai irtos sa lauda sa raci,
caci aceasta Apostolul inata: lietecarile a bunii eti ,dzice,
sau care lauda acstea ginditi, acstea raceti ;iti. gl. 4, sh.
8, 9,. Aceasta dara spre adearata lauda i slaa iaste i spre
driapta i nteda cale iase, ca in ce chip a te aea ii, a sa
rii, carea Socrates inteleptte inata
238
. 1rupul aceluia ce in
lumina imbla umbra agoniste. tea slaa dupa bunatate
dorte. ta sa nu cuma intr-acesta chip sa gindeti sau sa
oroeti oamenilor pentru mine sau sa dzici socotiasca sau
oroasca pentru mine cum le place, ce a ri aceasta, deaca
de la mine reo pricina data nu iaste Aceasta tie a-ti strica
poate, | ce mai cu de-adins aceasta de racut nu iaste, carea
mai multi a o race obiciuiti sint. tace catra oameni buna
estire i lauda rerind i pazind, une in a poruncilor lui
Dumnedzau i impotria a hiriii sale tiinte rac. Iara tu,
dei inaintea oamenilor i a lui Dumnadzau deodata amin-
duror a placea nu poti, aceasta mai irtos portte ca: La
Dumnadzau mai irtos decit la oameni slaa a cerca ,cauta
oav gl. , sh. 44[~ 4| i gl. 12, sh. 43,. Ascunsul inimii rie
bun, stea macar rea sa ari mrge, de rme ce tu bine te
ai. ta prin drept surlet
239
, la acel cinstit srat prin milocul
ocarii ma oiu intinde, nime mai irtos decit cel supplecat
bunatatii, dei stea de om bun au perdut sa nu-i i buna-
tiinte a ascunsului inimii piarda ,Seneca, Car. 81,.
te toate acstea i altele ca acstea de-
rte de la noi sa dzic i derte de la
intelepti sa cunosc i intr-adear sa cu-
nosc, de nu sa or duce la praxis, adeca
la rapta. Pentru aceasta, de cea bine tim, acia cu bunele
rapte sa aratam. Acicea, acia a apostolului Iaco dzisa a sa
77. uin cuvinte
|une sa sa faca
fapte |une
7. !ume si vste |una
a-ti scoate nu te |enevi
D I VA N U L
'
chema poate: tine-i intelept sau cu intelepciune cuprins
intru oi, arte din buna adunare raptele sal ,acor gl. 3, sh.
13,. taci i oile, nu rinul aduc bacilor nici arata pre cit au
mincat, ce paunea intr-insele coapta, arara | dau lina i
laptele, i tu dara, nu cuintele sa arati necunoscatorilor, ce
raptele carile cu a cuintelor rascoacere urmadza ,Ipi-
ctetos, vbiriaiov, 69,
240
. Nu carile au cunoscut poruncile,
ce carile li-au racut pre dinsele, numai acesta a iei mintuit
,cauta oav gl. 13, sh. 1 [~| i acor gl. l, sh. 2,
241
. Aceasta
dara iaste calea ,dzice prorocul,, imblati pre dinsa! ,.aiia
gl. 30, sh. 21,.
Pentru inceput, slaa celui rara inceput. Pentru sririt,
slaa celui rara sririt Dumnadzau, cinste i inchinaciune
trimit. Si iarai pentru in trei despartiri intru o carte cu-
prindere, pre unul in 1roita Dumnadzau, parintele, liiul i
Sintul Duh de o riinta inalt, maresc, i sintul lui nume in
ci aznesesc. ta neriind harnic a incpe, a incpe mi-au
agiutat. Si neriind harnic a sriri, mi-au agiutat i m-au
sprienit. ta tu, Doamne, imparatul cilor, Alra i Omega,
inceputul i siritul eti [.oc.22, 13|. Si rara tine cini-au
inceput Aiderea, rara tine, cini-au sririt ta precum
cerbul, insatat riind, izoarale apii a arla silte [Ps. 41, 1|,
aa-[a|u neoit mina i cu gindul pana a sa dzice: Priirea
i ochiul sriritul priste. Nu mie, Doamne, nu mie, ce
sintului tau nume sa sa dea slaa! [Ps. 113, 9|. Acmu i
pururea i-n cii cilor. Amin!

DI VANUL
ALE STOICILOR PORUNCI DZECE
242
1. Lui Dumnadzau i ririi urmadza i lor suppus sa rii.
2. la riecui bine precit poti i nemarui sa strici.
3. A te poarta catra altul precum ai rea ca i altul catra
tine sa sa poarte.
4. 1oata neoia, asupriala carea ti sa race, surrere cu
rabdare i ingaduinte.
. 1oate cle impotria spre bine le socotte, deosabi
243
de clea carile din smintiala sau greala ta ti sa or timpla.
6. Slute-te cu cle bune i lucrurile carile intr-acest
pamint iti sint date, ca cum t-ar ri imprumut date, i
de la dinsele cu dragoste te lipste cind iarai de la
Dumnadzau sa cer inapoi.
. Aadze-ti acea prea de sus a ta rericire in oie lina, carea
sa nu-ti rie intr-ascunsul inimii tiutoare de rau
244
.
8. lii mai cu de-adins in rapte intelept decit in cuinte.
9. Gindste pururea de moarte, dar de dinsa sa nu te temi. |
10. Odihnte-te i indestulit rii in dumnadzaiasca orin-
duiala, socotind ea a ri prea driapta, prea inteliapta i noaa
prea lesne i macar de ni s-ar parea noaa prea aspra
24
.

A. \issowatii tivvti virtvtvv. p. 190.
D I VA N U L

A ALTUIA NVA|ATURA
246
trde in Dumnadzau, nu te crde pre tine. la cle hirie.
turate iti arsa rugile. tu cle putintele te slute. De
cle multe rugi.
Multe asculta. Graiate putintle. 1aci cle tainuite.
nata-te celor mai mici. truta
24
,adeca raca-ti-sa mila,.
telui mai mare urmadza. Poarta-te cu cei deopotria.
Radica zabaile ,adeca nu rii lne,. Nemica te mira.
Pobrazte pe cel mindru.
Liapada cle rle. nata-te lui Dumnadzau a trai. nata-
te a muri
248
.
SLAVA TRIIPOSTASNOMU BOCU,
DAVSOMU TRICIASNOMU KNICU
PO ZACIALEA I
KONE|

A. \issowatii tivvti virtvtvv, p. 191.

DI VANUL
SCARA
A CAR|II DINTAI SI A DOA; FIETECARE CLAVA
N CTE FRUNDZA
249
SI N CARE FA|A IASTE, PENTRU
LESNE AFLAREA [CELUI| CE-AR CERCA
1. Lumea de cine-i racuta 1 1 4 1
2. Lumea de Dumnadzau racuta 1 1 4 1
3. Lumea trecatoare 1 1 4 2
4. tu rrumstea lumii nu te amagi 1 2 46 2
. Lucrurile lumii ca praul 1 2 46 2
6. mparatii puternici sa nu te amagiasca 2 1 46 2
. Narocul nu-i rericit 2 1 4 1
8. Narocul rara hotar 2 1 4 1
9. Bogatul lumii, sarac 2 1 4 1
10. Pilda din istorii 2 2 4 2
11. Pilda de pe Alexandru 2 2 4 2
12. Dupa moarte nume estit
in bunatati sa aibi 3 1 4 2
13. Nume bun cu rapte rle nu ii aea 3 1 48 1
14. lrumstea lumii nu porti 3 2 48 2
1. Dragostea rrumstelor, stricaciuni 3 2 48 2
16. Bine de la lume nu ii aea 3 2 48 2
1. n lume intelepciune nu-i 3 2 49 1
18. n lume bine i odihna nu-i 4 1 49 1
19. Lumea spre bine o au racut
Dumnadzau omului 4 1 49 1
20. Lumea, dupa pacat, iaste rea 4 1 49 2
21. Spre dezlegarea pacatului au init
noul Adam, lristos 4 2 49 2
22. Vinirea lui lristos i inainte prorocita 1 0 1
23. Pre Dumnadzau de pe rapte cunoate 1 1 1
24. tu darul ce ti s-au dat spre bine te slute 2 1 2
GLAVA
tar. 1 tar. 2
rata rrun-
[za|
rata rrun-
[za|
D I VA N U L
!
2. Spre portele lumii, orb, mut, surd rii 6 2 2 1
26. tea de-apoi socotte 6 2 2 2
2. Autiia pricina rautatilor 6 2 2 2
28. Autiia nate lacomiia 6 2 2 2
29. Zaistiia omoara rratii 1 3 1
30. Lacomul portte a ri toti saraci 1 3 1
31. Lacomul nu sa satura 2 3 1
32. Bogatul portte scaunul cel de sus 2 3 1
33. Bogatului mindru, Dumnadzau rama 2 3 2
34. Si cu bogatiia, i cu raiul, aneoie a ri 8 1 3 2
3. n trei remi te cumpante 8 2 4 1
36. La moarte, autiia rara rolos 9 1 4 2
3. Gol te-ai nascut, gol te ei duce 9 2 1|
38. Un sirit, moartea 9 2 1
39. Nesocotinta strica 9 2 2
40. Dumnadzau schimba imparatiile 10 2 6 1
41. Agonisirea lumii piiarde surletul 11 1 6 2
42. tu imparatii bogati ce s-au spasit
nu te simeti 11 2 1
43. Lumea pe multi buni i-au nebunit 12 1 2
44. tu pilda celor ce au cumparat raiul
cu autiia, nu iubi autiia 13 1 8 2
4. mbogatindu-te, nu te scumpi 13 2 9 2
46. Lumea temnita 14 1 60 1
4. Desrrinata oie, surletul omoara 14 2 60 2
48. Nici lumea, nici lumanul rericit 1 1 60 2
49. lericit cel ce cu lumea nu s-au amestecat 1 1 60 2
0. Dreptul nu sa a clati 1 1 61 1
1. Lepadarea lumii, rericirea 1 2 61 1
2. tu portele lumeti grle-s poruncile
dumnadzaieti 16 2 62 2
3. Dragostea catra Dumnadzau
ce portte dobindte 1 1 63 1
4. Omul imparat peste toate, insa
in chip de zalog i-s date 1 2 64 2
"
DI VANUL
. Dulceata lumii, otraa surletului 18 1 66 1
6. tu lumea adearat prieteug nu-i aea 18 2 66 1
. Lumea, maica rautatilor 19 1 66 2|
8. Lumea, decit tlharii mai rea 19 2 6 1
9. Portele, ca sirinele 19 2 6 1
60. Bunurile riilor eacului acestuia de ris 20 1 6 2
61. Vai celuia ce ciarca cea mai bun
decit Dumnadzau 20 2 68 1
62. Omul in oia lui, cit sa suie,
atita mai greu cade 21 1 68 2
63. Virsta i narocirea, ca roata 22 1 69 2
64. Nu intr-acesta eac, ce in cel iitoriu
sa-ti lungeti iata 22 2 0 2
6. Viata ecinica rara sirit nici din
btrin tinar, ce din pacatos drept te ra 23 1 0 2
66. Nu ce de trupul, ce ce prite
surletul nededuiate 23 2 1 1
6. Neddea credinciosului nu-i in zadar 24 2 2 1
68. Portele inmultindu-se, in oceanie arunca 2 1 2 2
69. Dreptul in ci a trai 26 1 3 1
0. tu credinta cle paminteti cerind i
cle cereti ti sa or da 2 1 4 1
1. Nu rob, ce stapin lumii au pus
Dumnadzau pe om 2 2 1
2. Dumnadzau griea pacatoilor are,
cu cit a dreptilor 29 1 6 1
3. Nu pe lne, ce pe ostenitoriu
daruiate Dumnadzau 29 1 6 2
4. tite rurtuni toate sa le tragi 30 1 1
. Omului cu minte, lumea iad ii iaste 30 2 2|
6. mpotria lumii i a Diaolului stind,
il ii birui 32 1 9 2
. Potriire rrumoasa, trupul cu lumea,
surletul cu ceriul 32 2 80 1
8. tind te lauda lumea nu te mindri 3 1 83 2
9. tearca toate, bunele tine, relele liapada 3 1 84 1
D I VA N U L
#
80. Loc pacatului nicicum sa nu dai 36 1 84 2
81. Pacatele scurtiaza iiata 36 2 8 1
82. 3 lucruri pururea pomente,
moartea, iniiarea, giudetul 3 1 8 1
83. Nu pana la 100 de ani sau mai mult sau
mai putin, ce-n toate dzile rii pocait i
gata de moarte 3 2 86 1
84. Driapta socotiala ietii tale pune 3 2 86 2
8. Vacul anilor, 0, iara in sila, 80,
ceialalti, boala neindecat 3, 38 2 86 2
39, 40
41, 42
43, 44
tette pana in sririt, ca ii arla multa dulceata. Pevtrv cvvavirea
rietii. Si mai irtos, la sriritul tartii a doa. Pevtrv rr.te i 1iata
ovvtvi ca oava i Pevtrv tvve,tite tvtari ae eaia.a, ivtre rr.te ce .a
tvta, cauta 8, 88, 89, 90, pana in sririt
20
.
Aidirea in tartea a doa, pintre glae, sint i alte pricini insamnate
pe margine, ce nice aclea sa nu le treci, ca roarte sint de rolos. |
$
DI VANUL
SCARA A CAR|II A TRIIA
1. tunoate-te pre tine 101 2
2. tunoate pe Dumnadzau 103 2
3. Iubte pe Dumnadzau 10 1
4. tunoate deertarea lumii 106 1
. Din toate, surletul la Dumnadzau sa aibi 10 2
6. tunoate rrumstea intelepciunii, adeca a raptii bune 10 2
. Poama sau roada bunatatii 108 2
8. Dumnadzau are de grie dreptilor 109 2
9. Rasplatirea bunatatii, iata cinica 110 1
10. Pacatele spurcate 112 1
11. A bunatatii greutate sa radica,
iar a pacatului spurcaciune ramine 112 2
12. Pentru grozaiia pacatului ia pilda de la altii 112 2
13. A pacatului rapta aduce sririt rau 113 1
14. Reaoa cunotinta a inimii probozete la aratare 113 1
1. Scurtimea ietii pomenindu-sa roloste 114 2
16. Moartea, apropiitoare i netrecatoare 11 2
1. Adu-ti aminte de cle mai de pre urma 116 2
18. Nu te clati din credinta pentru narocirea necuratilor 116 2
19. Sa nu te turburi de asuprlele dreptilor 11 1
20. lara curatanie, nime rericit 118 1|
21. Pildele bunatatilor de la altii culege 118 2
22. Pildele de la sinti 119 1
23. Pildele de la limbi 119 1
24. Pilda a lui lristos -a lui urmare 119 2
2. A lui Dumnadzau porunci nu dzice ca-s
in neputinta cu paza 120 1
26. Pildele celor greiti i iertati sa nu te inle 120 2
2. Nu grei, nededuindu-te milii lui Dumnadzau 121 1
28. Rugile mult rolosesc 121 2
29. Agonisirea Duhului Sint, de pazit 122 2
30. A ingerilor prezentie, de portit 122 2
31. Priirea lui Dumnadzau, de cinstit 123 1
32. Priirea omului imbunatatat, de rolos 123 1
33. nsotirea oamenilor curati, de urmat 123 2
34. De adunarea nealeilor, de rugit 123 2
3. lugi de pricinele pacatelor 124 1
36. Liapada lnea 124 2
3. De somnul lung te pazte 124 2
PON1UL list. reata
D I VA N U L
%
38. rivta critvra, de citit 124 2
39. Si alte scripturi, de citit 12 2
40. natatura a slaii lui Dumnadzau 12 2
41. Scandala sa nu racem celor de aproape 126 1|
42. Multimea pacatoilor, nebagata in sama 126 1
43. De rautatea ce mai gios te trage sa rugi 126 2
44. De cle placute carnii, de rugit 12 1
4. Si cle placute sa nu le racem 12 2
46. Pacatele mici mari sa le socotim 12 2
4. La spita cea mai de sus a bunatatilor pururea sa silim 128 2
48. Poarta larga de rugit, cea strimta de intrat 129 1
49. n toate dzile adaoge rolosul surletului 129 1
0. Nu rii ratarnic 129 2
1. Nu cauta cle inapoi, ce cle inainte 129 2
2. n bunatatile surleteti rabda 129 2
3. Pricina a bunelor lucruri apuca 130 1
4. Paraste gindul de pacat 130 1
. ntr-aceasta iata ca-ntr-un razboiu sa rii pazit 130 2
6. De a Diaolului meteruguri te pazte 131 1
. Moartea lui Isus lristos, de pomenit 131 2
8. A cretinului nume nu in zadar sa rie 132 1
9. Vrdnice chemarii tale ra 132 2
60. Blindtele de urmat 132 2
61. Probozirea, de surerit 133 1
62. Greala sa nu o ascundzi 133 2
63. De la priiatini ia inatatura 133 2|
64. Pacatele marturiste 133 [2|
6. A nepriiatinilor deraimarile in bine le intoarce 134 1
66. De imbunatori te rerte 134 1
6. Pentru oia cuia nu race rau 134 2
68. Pe mine aadza cle bune a race, de cle rele a rugi 134 2
69. Sara iti ia sama ce-ai lucrat peste dzi 134 2
0. Dupa cadzatura mai pazit rii 13 2
1. De pe smne cunoate sporiul binelui 13 2
2. Pentru pacate singur te globte 136 1
3. Prin post trupul iti curatte 136 1
4. Laudele oamenilor nu crde 136 2
. Oamenii drepti deraimindu-te, crde 13 1
6. Nume i ste buna a scoate nu te lenei 13 1
. Din cuinte bune sa sa raca i rapte bune 13 2
Covetvt .carii ai cartii ace,tiia
&
DI VANUL
tinstitul mieu cetitoriu i de surletiasca osteninta iubi-
toriu, intrind cu osirdie la citaniia acetii noaa i minunate
carti, carea acmu intai prealuminatul i blagocistiul domn
loan Dimitrie tonstantin-Voieoda, nu numai cit au ostenit
de o au de iznoaa alcatuit, i o au cu tot rliul de rrumste
impodobit, ce pentru mai mult rolosul praoslanicilor i
pentru cinica pomenirea mariii-sale cheltuit-au de o au i
tiparit
21
i tuturor in dar o au harazit. Si noi, ostenitorii
metersugului tipograriii, portim i ne rugam, arlind bogate
grele in cuinte i in sloe, carile, au din nesocotiala, au
din netiinta sa or ri racut, cu blindte indireptind, iarta-ne,
pentru cela ce de 0 cite de ori ni-au poruncit sa iertam
grelele, ca de om ierta, ierta-ni-sa-a, mai irtos tiind
ca toti o riinta neputincioase i spre cadre pre lesne lune-
catoare purtam. Iara cea desairit negreire numai singur
lui Dumnadzau s-au dat. A caruia mila sa rie cu toti cu noi
pururea. Amin!
Ai tipograriii ostenitori
i de tot binele-ti rugatori,
A1lANASII i DIONISII,
cu ucenicii,
portim iertaciune.
D I VA N U L
'
topie a ersiunii greceti
a Diravvtvi din secolul
al XVIII-lea, roaia de titlu
,Biblioteca Muzeului de istorie
nationala din Atena,
ms. gr. 109,
!
DI VANUL
1raducere araba a Diravvtvi
de Athanosios
Dabbas, 10
,Biblioteca
Nationala din Paris,
Departamentul e manuscrise,
ms. ar. 616,
D I VA N U L
!
COMENTARI I
!
DI VANUL
COMENTARII
1. ,, cuint de origine persana, intrat, prin araba i turca, in
limbile europene ,rom. airav, rr. airav i aovave ~ ama, it. airova etc.,.
Primul sens a rost acela de condica, in care erau inscrise in epoca
omaiazilor numele celor care benericiau de redeente platite din
istieria publica. Sub abasizi, termenul inseamna departament sau
sericiu public ,ex.: arv atbaria ~ sericiul potei,. n admi-
nistratia otomana, de unde cuintul intra in limba romna ,L. Sai-
neanu, vftvevta orievtata a.vra tivbei ,i cvttvrei rovve. II, Bucureti,
1900, p. 19 - 160,, este numit arv un consiliu de demnitari sau
oriteri superiori prezidat de sultan, apoi intreg aparatul sericiilor
administratie centrale. n literatura araba, airav desemna antologiile
de poeme rormind o unitate prin autor sau tema. Il a serit ca titlu
pentru numeroase opere din literaturile orientale i europene cup-
rinzind culegeri de ersuri sau poestiri ,sec. VIII-IX: Abu Nuwas,
Abu`l-Atahya, sec. X: al-Muttanabi, sec. XIV: lariz, cr. i !e.t
.tticber Dirav al lui Goethe sau Diravvt er.iav al lui M. Sadoeanu,.
tantemir adopta un titlu literar similar operelor orientale citate, dar
sensul acestui titlu nu este numai de antologie ,cr. vv ae ftoricete
cvte. ,i teat vavvvcbea,, din Cartea ae vcbivacivve,, ci i de udecata,
sens redat i de ersiunea greaca ,Kpitqiov,.
2. oav este in cazul lui Dimitrie, ca i mai os, pentru Antioh,
rorma completa a titlului princiar desemnind atributul teocratic
,o de la 'lvvq ~ alesul Domnului,, adoptat de domnii romni
in secolul al XIV-lea. 1itlul era pastrat i de rotii domnitori ,cazul
lui tantemir, care domnise in 1693,, a se edea Imil Virtosu, 1itv
tatvra Dovvitor ,i a.ocierea ta aovvie v )ara Rovvea.ca ,i Motaora ;va
v .ecotvt at `1tea,, Bucureti, 1960, p. 98-99. Cov.tavtiv era numele
tatalui autorului ,domn al Moldoei intre 168-1693,. Pentru titlul
de roieroa a se edea ibia., p. 10 i urm. Acest titlu aea pentru
D I VA N U L
!!
Dimitrie o semniricatie personala, aovv al Moldoei riind la aceasta
data rratele sau ,mentionat ca obtaavitoriv pe roaia de titlu a cartii,.
3. De remarcat deosebirea dintre titlul romnesc i cel grecesc in
ce priete geneza cartii. vtaiv iroait .i ae ivoara aiv ,1ecbivt ,i ^ovt
1e.tavevt... atcatvit se intelege mai intii compus ,sau tradus,, apoi
prelucrat ,adaos, comentat, cu autorul ibtiei. tele trei sensuri
ale lui a iroai in secolul al XVII-lea erau a compune, a traduce,
a copia ,Dictiovarvt tivbii rovve, t. II
1
, Bucureti, 1934, ..r.,.
n sensul de a nascoci tantemi r i l rol osete i n rovi c ,ed.
Gr. 1ocilescu, Bucureti, 1901, p. 110,. 1extul grec omite mentiunea
vtaiv iroait. Speciricarea ibtiei pare a indica un erort ce i s-a parut
autorului rednic de trecut pe roaia de titlu. A se edea si :.uI.I
I.:.u..:I+, ingrijit de Virgil Cndea, B., 194 n. r.
4. Repetarea benericiarilor cartii ,neamul moldoenesc, i in titlul
grecesc poate ri o traducere mecanica ,era mai rireasca mentionarea
tuturor cretinilor, ca in alte carti greceti contemporane,, dar i o
subliniere ca ersiunea greceasca este destinata tot moldoenilor ,in
acest caz, carturarilor care cunoteau aceasta limba de cultura,. De
obserat ca ersiunea greceasca nu e nicaieri ustiricata in carte.
. Domn al Moldoei intre anii 169-100 i 10-10, rrate
mai mare al lui Dimitrie tantemir. Diravvt este a doua carte tiparita
in anii sai de domnie ,prima: vratatvra .vta, a,i, 169,.
6. lost egumen al Putnei i urma al mitropolitului Dosortei,
Saa pastorete intre 168 i 100-101 ,. N. Iorga, .toria i.ericii
rovve,ti, ed. a 2-a, ol. II, Bucureti, 1932, p. 81,. Nu se cunosc
rapte de cultura deosebite care sa-i rie atribuite. Masuri de indreptare
a ietii manastireti ii sint poruncite prin actul din 30 iulie 208
,100, de catre Antioh tantemir ,publicat de t. Irbiceanu, .toria
Mitrootiei Motaorei ,i vcerei, Bucureti, 1888, p. 10,.
. tumnat cu Dimitrie tantemir prin casatoria cu Ruxandra, sora
carturarului moldoean. tunoscut ca om cultiat, semneaza predos-
loia vratatvrii .vte. Iai, 169 ,ezi textul i la I. Bianu i N. lodo,
ibtiorafia rovvea.ca recbe, t. I, Bucureti, 1903, p. 344-34,, in care
citeaza pe Augustin i Grigore cel Mare i indeamna pe Antioh-Voda
sa tipareasca i alte carti pentru rolosul limbii niamului nostru. Apare
in .toria ierotifica sub chipul Lupului, ca unul din boierii cu rol politic
deosebit de important in domnia lui Antioh-Voda. Sub ingriirea lui
!"
DI VANUL
apar cele doua carti tiparite in timpul acestuia ,vratatvra in 169 i
Diravvt in 1698. Nu se poate admite insa ipoteza lui Drag Demetrescu
,atvavvt vv oaav ,i erevia Kaareta, in Bis. Ort. Rom., 33
[1909|, p. 394,, ca Bogdan, iar nu tacaela ar ri traducatorul vratatvrii
.vte ,cr. i Dan Badarau, o. cit., p. 4, n. 3,. Dupa relatarea lui Neculce
,etoi.etvt )arii Motaorii, ed. Iorgu Iordan, Bucureti, 19, p. 23,,
la moartea lui multa ele au aut Antoni-Voda i toata boierimea i
tara, de boier moldoan, cap intreg i cunoscator la giudete i rednic
la toate trebile, cu-ntelepciune. tare tuturor le-au parut rau de pagu-
birea ce-au pagubit tara.
8. 1ipograria din Iai era aceea domneasca, in care cu un an inainte
aparuse vratatvra Dupa o intrerupere de peste doua decenii ,dupa
Carte rovvea.ca ae vratatvra ae ta raritete varate,ti, 1646,, tinara
tipograrie ieeana, creata la Manastirea 1rei Ierarhi de catre Vasile
Lupu in 1642 ,cind apare Decretvt atriarbvtvi Partevie, in limba greaca,,
ii reluase seria tipariturilor in 169 sub impulsul mitropolitului
Dosortei, apoi sub conducerea cunoscutului tipograr Mitroran,
iitorul episcop al Buzaului. Reluarea tiparului grecesc in Iai e relatata
de Dosortei, patriarhul Ierusalimului: Iar in 1680, riind la Iai i
azind pe moldoeni ca au tipograrie, iar grecii nu, ne rrigea la inima.
Dar Dumnezeu, incepatorul i sairitorul celor bune, ne aduce pe
un ieromonah romn numit Mitroran, noi ii dam aizeci de groi i
ne alcatuiete o tiparnita noua [la tetatuia, v.v.|, ii dam cheltuielile i
hirtia i ii trimitem cartea lui Nectarie votrira rivatvtvi aei i,
contrar ateptarii noastre, se tiparete. De aceea am i impartit-o
tuturor in dar. Ni s-a parut placut lucrul, de aceea, arlindu-ne in 1683
la Adrianopol, am trimis hirtie la Iai i am dat la tipar i cartea lui
Simeon al 1esalonicului, scriind scrisori i lui Duca-Voieod ;.toria
atriarbitor erv.ativvtvi, Bucureti, 11, p. 1236, . i I. erava,
ibttiorabie bette vviqve av `1e .iecte, t. II, Paris, 1894, p. 402,. n
arara celor doua lucrari mentionate, aparute in 1682 i 1683, tot la
Iai, se mai tiparesc carti greceti in 168, 1694 i 1698 ,. I. Bianu i
N. lodo, o. cit., p. 2, 33 i urm., 369,, apoi Diravvt.
9. Data de pe roaia de titlu este de obicei aceea a incheierii tiparului
,a se edea cazul exempliricati al ibtiei, Bucureti, 1688, i discutia
din articolul nostru evvificatia otitica a vvvi act ae cvttvra fevaata,
Studii, 16 [1963|, p. 69-660 i 663,. O diricultate intimpinam
insa din conrruntarea acestor date cu alta din tartea I, cap. 1,cr, mai os
D I VA N U L
!#
nota 33,. Pentru data inceperii tiparului, trimitem a tvaivt ivtroavctir
,p. 26-2,. De adaugat ca pina in martie 1698 Dionisie monahul, ca
i Ieremia tacaela rusesera ocupati cu tiparirea 1ovvtvi arao.tei a.vra
tativitor, aparut tot la Iai la acea data ,. I. Bianu i N. lodo, o. cit.,
p. 369, cronologic, descrierea acestei carti trebuie plasata deci in o.
cit. inaintea Diravvtvi,. Daca manuscrisul a auns la Iai in iunie 1698,
timpul rolosit pentru tipar este scurt ,doua luni,, dar nu trebuie uitat
ca o carte de peste 400 pagini numai greceti ,opera lui Simeon al
1esalonicului, putuse ri imprimata in citea luni ale anului 1683 ,pina
in octombrie,. Indicarea zilei ,30 august, aunul sriritu lui anului in
cronologia remii, pare a adi intentia de a data neaparat cartea 1698
,in conceptia editoriala moderna ea ar ri rost pusa intre realizarile
anului urmator, pentru a-i asigura noutatea,.
10. Athanasie Ieromonahul nu mai apare ca tipograr al altor carti
decit Diravvt. Dionisie monahul lucrase in acelai an 1ovvt arao.tei
,. .vra,, al carui corector, tacaela, lasa culegatorului raspunderea
erorilor mentionind la sririt: Iar daca mai sint greeli la unele litere
sau cuinte, aceasta s-a intimplat pentru ca halcograrul ,.e. culegatorul,
poate Dionisie, era de alta limba i nu tia carte greceasca ,I. Bianu
i N. lodo, o. cit., p. 369,. Un Dionisie ieromonahul tipograrul
mai intilnim peste doua decenii in |ara Romneasca ;o. cit., t. II,
1910, p. 3 i t. IV, 1936, p. 43,, raposat in 120. De obserat ca dupa
Diravvt nu mai apar carti la Iai pina in 114, in timp ce in |ara
Romneasca, prin Antim Iireanul, tiparul se gasete in plin aint.
11. Aceste doua ersuri se rerera la herb ,slait pretutindeni, i la
cel pe care-l prezinta ,domnul Antioh,. O emblema similara in
vratatvra .vta din 169 ,reprodusa la I. Bianu i N. lodo, o. cit., t. I,
p. 34,, insotita de citea ersuri mai putin reuite. Coia emblemei
din Diravvt, in ivo.i., Iai, 114 ;o. cit., p. 494,. Reprezentarea
capului de bour cu dubla coroana, abandonata de Antioh in Diravvt,
rusese introdusa in cartile moldoeneti de la primele tiparituri de
Vasile Lupu ;Caavia, 1643, i Praritete, 1646, . I. Bianu i N. lodo,
o. cit., t. I, p. 138 i 1,.
12. Autorul reuitelor ersuri dedicatorii e greu de stabilit. Ilimi-
nind pe Dimitrie tantemir ,care lipsea din Iai, i pe tacaela ,grec,,
ar ramine ca autor probabil ingriitorul cartii, hatmanul Lupu Bogdan.
!$
DI VANUL
Versurile par a ri compuse la Iai, ele au aceeai ractura cu cele de la
stema, iar stema e graata in Moldoa. Se simte in ersiricatie inrluenta
P.attirii lui Dosortei ,de comparat cu P.. 1, 23, 2, 26, 36, 3, 38
etc., ed. Bianu, Bucureti, 188, p. 49 i urm., toate in ersuri in
perechi ase,.
13. Ipistola dedicatorie prin care Dimitrie cauta sa citige buna-
ointa rratelui sau in ederea publicarii cartii pune intr-o lumina
nereala relatiile existente la acea data intre rratii tantemir. Dupa
domnia de doi ani ,1693-169, a lui tonstantin Duca, rireasca era
reenirea la tron a lui Dimitrie, ce rusese uzurpat de Duca. Dar printr-un
aranament consimtit, se pare, de Dimitrie, domnia este luata de
Antioh, cu care relatiile se or inaspri mereu, datorita, intre altele,
acapararii de catre domn a succesiunii imobiliare parinteti din lalciu.
Aluzii la aceste relatii se gasesc in acro.avctae .cievtiae ivaeivibiti.
ivao ,. traducerea lui N. Locusteanu sub titlul Metafiica, Bucureti,
1928, p. 18-19, i in relul cum il prezinta Dimitrie pe Antioh in
.toria ierotifica ,ed. P. P. Panaitescu - I. Verde, ol. II, Bucureti,
196, p. 136,. intre elerantul gros la rire ,Antioh, i inorog
,inatatul sau rrate, nu puteau ri insa nici arinitati intelectuale, Antioh
riind cunoscut i de contemporani ca om nu pre carturar, numai nu
era prostu ,I. Neculce, etoi.etvt )arii Motaorei, ed. cit., p. 203,.
Dintr-o eroare a traducatorului in rranceza, in articolul lui Steran
Paca, De. coie. av ,Dirav ae Devetre Cavtevir ev 1rav.,travie, in
Acadmie Roumaine. Langue et littrature. Bulletin de la Section
littraire, 2 ,1943,, 1-2, p. 116-124, se mentioneaza ca Diravvt ar
cuprinde i o Carte ae rvacivvi ;irre ae riere., ; este orba de Cartea
ae vcbivacivve ,epistola dedicatorie,.
14. tantemir reproduce teoria astronomica straeche ,impartaita
de presocratici, cu antecedente la babilonieni,, dupa care cerul instelat
erectueaza o micare diurna de rotatie, de la rasarit la apus, in urul
pamintului, micare a carei axa trece prin doua stele imobile, polul
arctic i cel antarctic. Axa lumii este identica in aceasta teorie cu aceea
a pamintului, iar milocul ei este chiar centrul pamintului ,de aceea
arata autorul ca intre cele doua stele se arla srera pamintului,. Versiunea
romneasca nu dispune insa de termeni adecati, i pe alocuri nu
reda exact sensul. Astrel, vectatitoare ,i vevvtatoare inseamna, de rapt,
D I VA N U L
!%
care vv .e mica i vv ot fi micate, a .ferii avvtvtvi roa.a ro.ive
este, in grecete, varea ro.ive a .ferei cetei aiv.re avvt, rererire tot la
teoria cosmologica antica i medieala, dominanta pina la Kepler,
dupa care lumea este un sistem de srere omocentrice, translucide,
riecare corespunzind micarii unei planete. n centrul acestor srere
se arla pamintul ,. Lon Robin, .ri.tote, Paris, 1944, p. 116-11,
Pierre Duhem, e .,.teve av vovae. i.toire ae. aoctrive. co.votoiqve.
ae Ptvtov l Coervic, t. IV, nou. tirage, Paris, lermann [198|. Pentru
sensul cuintului cer in gindirea rasariteana a secolului al XVII-lea, .
tlobule 1sourkas, e. aebvt. ae t`ev.eivevevt bito.obiqve et ae ta tibre
ev.ee aav. te. atav., 2
e
ed., 1hessalonique, 196, p. 291-309. 1eoria
stelei imobile apare in opusculul lui Andrea \issowatius, tivvti
virtvtvv, fraeva eccatorvv, pe care tantemir il traduce in ultima parte
a Diravvtvi ,. r. 11 l

,.
1. Dea.vra cbevtrvtvi, in sens de impreurul centrului, in raport
cu el neexistind de rapt sus sau os, pentru ca toate, vtracet. . .
cbevtrv .a raaiva.
16. Dimitrie tantemir se arla, in prima domnie a rratelui sau, la
tonstantinopol ,din 1693,, de unde se a intoarce la Iai intr-o
scurta misiune in 169, cind participa la campania turco-austriaca
,I. Neculce, ea. cit., p. 209,, apoi spre sriritul anului 1698 pentru a se
casatori cu tasandra, riica lui Serban tantacuzino, rostul domn al
|arii Romneti.
1. tuintele lui 1hales ,640-46, transmise de Diogene Laertiu
sint urmatoarele: lermip [llG, III, 39, rrg. 12| in 1ietite sale atribuie
lui 1hales o orba spusa de altii cu priire la Socrate. Se zice ca el aea
obiciul sa spuna ca multumete soartei pentru trei bineraceri: ntii
pentru ca m-am nascut om, i nu animal, apoi pentru ca-s barbat, i
nu remeie, i al treilea pentru ca sunt elin, i nu barbar. Paternitatea
acestor cuinte este indoielnica. Aram lrenkian inclina sa le atribuie
lui Socrate ,. notele la trad. Balmu din Diogenes Laertios, De.re
rietite ,i aoctrivete fito.ofitor, Bucureti, 1963, p. 21,.
18. tuinte reproduse de tantemir i in rovic, ed. Gr. G.
1ocilescu, Bucureti, 1901. p. 106: Stiu ca cu greu iaste a sa mistui
echiul cuint carele zice ca gura carea singura pre sine sa lauda pute.
Puse pe seama unui oarecare rilosor, ele rac parte din literatura
!&
DI VANUL
paremiologica generala ca arianta a proerbului Lauda de sine
nu miroase bine ,. I. A. Zanne, Prorerbete rovvitor, ol. II, Bucu-
reti, 189, p. 1, 180 i 184,.
19. Aceasta marturisire ca i cea urmatoare este deosebit de impor-
tanta pentru geneza Diravvtvi. tantemir declara ca este prima sa opera
i, apoi, ca este orba de o antologie ;ftoricete ... aavvate ,ivtrvtocate, i de
o prelucrare ;tiav refacvt,, din direrite scrieri ;aiv a vvttora, vv ae eviv
te,ti, ce cere,ti ooara,. tomparatia pe care o alege mai os pentru opera
sa, care nu este un as de aur sau de argint, ci de lemn i de lut, pare a
ri mai degraba coningerea personala a unui om care, din lecturi ariate,
inatase sa aprecieze o carte, decit o ralsa modestie. Il ii prezinta
opera drept vece.ara i foto.itoare, rara a insista asupra calitatilor ei literare.
20. tontrar magulitoarei arirmatii a lui Dimitrie, domnia lui
Antioh nu s-a semnalat printr-o deosebita actiitate culturala: cartea
publicata in anul precedent ,. nota 8, nu-l arata. inca pe Antioh un
entuziast spriinitor al tiparului.
21. Un prim exemplu, tipic pentru procedeele de redactare a
Diravvtvi. tantemir rolosete izoare de limba latina pe care le traduce
literal, ceea ce duce adesea la un text obscur sau inexact, ca in cazul de
rata. 1extul dupa ersiunea latina a ibtiei ;1vtata, este: ivaivatio
vea i.a avitiata e.t vibi. vaivatio ,in sens de indignare, minie,,
este tradus greit prin nerdnicie.
22. 1itlul i.totei catre cititor apare numai in colontitlul ed. 1698.
23. tomparatia cartii de meditatie i rerlectie cu otivaa apare in
opera de mare raspindire in lumea bizantina i postbizantina Diotra
,~ oglinda, a calugarului Philippos Monotropos scrisa in ultima
decada a secolului al XI-lea ,. K. Krumbacher, Ce.cbicbte aer b,avti
vi.cbev iteratvr, 2. Aurl., Mnchen, 189, p. 42-44,. tantemir
putea cunoate aceasta opera, care circula in copii manuscrise, i
rolosete la rindul sau imaginea oglinzilor. n traducere slaona Diotra
rusese publicata in 1612, 1642, 1698, ea rusese tradusa in romnete
in secolul al XVII-lea ,ms. rom. 2341 al Bibliotecii Academiei Romne,
pentru detalii, . P. P. Panaitescu, Divitrie Cavtevir, p. 48,.
24. Pabarvt rietii i abarvt vortii ,pe care le intilnim i in literatura
populara ca pahare sau ulcioare cu apa ie i apa moarta, . Lazar
Saineanu, a.vete rovvitor, Bucureti, 189, p. 481 i urm., reprezinta
D I VA N U L
!'
un moti raorit al echii literaturi cretine orientale, raspindit prin
copii i traduceri manuscrise sau prin editii care circulau in timpul lui
tantemir. A se edea, intre operele mai cunoscute, Irrem Sirul
,S. Iphraemi Syri Oera .,riace et tative, ed. Assemani, Venetia, 13-
143, ol. III, p. 316 i 36: Qvav avarv. e.t i.te cati qvev vibi
vi.cvit ivivica vor., sau loan lrisostom ,i pe tine te ateapta
paharul mortii sa ti se dreaga,, autor pe care tantemir il cunoate
dupa propria sa marturie ,1ita Cov.tavtivi Cavtev,rii, ed. N. Iorga,
Bucureti, 1923, p. 68, i il putea citi in culegerea de Mararitare din
care o editie greaca ulgara aparuse la Venetia in 16 ,. I. Legrand,
o. cit., t. II, 1894, p. 323-326, i 1683 ,ibia., p. 413-414,, iar o
traducere romneasca la Bucureti in 1691 ,. I. Bianu i N. lodo,
o. cit., t. I, p. 31-321, textul citat, in ed. a 3-a a acestei traduceri,
Bucureti, 182, p. 12, apa ie, ibia., p. 241,.
2. tomparatia cartii cu nite mese reia motiul celebru al bavcbe
tvtvi ,ilustrat de Platon, Xenoron, Metodiu din Olimp, Dante sau
Marsilio licino prin operele cu aceasta tema, i echea alegorie a
cunoaterii prin mincarea de alimente simbolice ,poame, piine, in,.
26. Autorul insui arata ca titlurile capitolelor sint aceleai in
tartea I i a II-a, i, deci, ii corespund, deoarece tartea a II-a nu
race decit sa aduca doezi contra acuzatiilor rormulate de lume in
tartea I. Datorita unei erori din ed. 1698 ,probabil a culegatorului,
care sare titlul cap. 9 din prima carte,, unii cercetatori ,G. Sion, Dan
Bdarau, au contestat corespondenta titlurilor din cele doua carti.
2. Versiunea romneasca trimite la Criorie, nume prin care
adesea, in restul cartii, este desemnat Gregorius Magnus, ersiunea
greaca adauga ^aiavevo., adaos suspect, deoarece sau traducatorul
in grecete urmeaza textul romnesc, unde numele este deosebit,
sau, daca acest traducator era insui autorul, ar ri trebuit sa completeze
i in ersiunea romneasca. Pasaul citat este, cum aratam in rererinta
completata, din Gregorius Magnus ava Bersuire.
28. Reiese din epistola lui tacaelas catre tantemir ca acesta i-a
trimis mai intii cartea, insotita de o scrisoare. Despre rolul sau in
educatia lui Dimitrie - la care se rerera ca tvarivt carite ta botaa vivtii
tate av o.tevit, . P. P. Panaitescu, Divitrie Cavtevir, 1iata ,i oera, p. 38 - 40.
Ultimul studiu despre Ieremia tacaela este acela al Ariadnei tama-
"
DI VANUL
riano-tioran, `vvavi.te ]erevia. Cacareta. et .e. retatiov. arec te.
Privciavte. Rovvaive., in Reue des tudes sud-est europennes,
3 ,196,, nr. 3.
29. B. P. lasdeu, in |a .criere ae fito.ofia vorata v tivba rovva
,Arhia istorica a Romniei, 2 [186|, p. 81,, scrie, intemeiat pe
acest pasa: Din epistola lui tacaela, pe care o eti citi mai la ale,
se cunoate clar ca insui autorul scrisese opera sa numai romnete,
ceea ce a scapat din edere dlui tipar ,care descrisese Diravvt in
Cbre.tovatia .eav .vatecte titerare, Blasiu, 188, p. XXXIV i in Privciia
ae tivba, ed. a 2-a, Blasiu, 1866, p. 108, publicind i citea extrase,.
Argumentul, rara a ri negliabil, nu este nici peremptoriu: tacaela
lauda ceea ce era deosebit in cartea lui tantemir - erortul de a scrie
intr-o moldoeneasca literara, rara sa spuna ca textul primit era numai
moldoenesc. Pentru problema celor doua ersiuni, a se edea tvaivt
ivtroavctir, p. 39-46. n cartea publicata la Iai cu un an inainte
;vratatvra .vta, tacaelas sau Lupu Bogdan, ingriitorul tiparirii,
scriau in roaia de titlu: limba romneasca. Ira continuarea unei
traditii moldoeneti mai echi de a numi astrel limba tarii, arirmata
in chiar titlul Caaviei tvi 1artaav ,1643,: Carte rovvea.ca i al Praritetor
lui Vasile Lupu ,1646,, al carei titlu incepe cu aceleai cuinte.
30. titatele din inteleptii dinarara apartinind in special cartii a
treia ,traducerea din \issowatius,, rezulta ca pentru tacaelas,
potriit conceptiei remii despre originalitate i proprietatea literara,
i aceasta parte a Diravvtvi, dei o traducere, era tot a lui tantemir.
31. 1emerea lui tacaelas ca se or ridica suspiciuni asupra pater-
nitatii cartii este numai un rel de a-l maguli pe autor. I greu sa o
socotim o aluzie la reun autor pe care-l a ri primit tantemir la
redactarea operei sale.
32. 1itlurile capitolelor au i rostul unor sententii, rormulate la
modul imperati, aind deci i o runctie independenta, ca o culegere
de maxime morale, ceea ce pune mai bine in lumina rostul carii de la
r. 139 i urm. n tartea I ele nu rezuma insa totdeauna ideile din
tetvt corespunzator ,de cele mai multe ori ideea din titlu contrazice
cuintele i opiniile Lumii,. torespondenta titlurilor in primele doua
carti reprezinta un procedeu al autorului de a arata legatura strinsa
dintre aceste parti ale Diravvtvi ,cr. i nota 26, i tvaivt ivtroavctir, p. 38,.
D I VA N U L
"
33. Iocarea irstei lumii apare i la Ioan lrisostom ,. Mar
aritare, traa. rov. cit., . 204,: Dara aceasta lume are 000 i mai mult
de ani etc. ,000 in traducere, in original - numai 000, . .a ovtvv
avtiocbevvv [Despre statui|, X, 3, in J. P. Migne, Patrotoia raeca,
t. XLIX,. 29 avi corespunde ins perioadei 1 septembrie 1698 - 31
august 1699, cind au inceput sa culeaga cartea tipograrii se ateptau,
probabil, sa o termine dupa 31 august 1698. Aceasta nepotriire rata
de roaia de titlu, care da drept an al aparitiei 1698 august 30, lasa loc
i ipotezei ca Diravvt a rost tiparit dupa aceasta data. Pentru termenul
tvve in Diravvt, . Dan Bdarau, ito.ofia tvi Divitrie Cavtevir, p. 294.
34. tp. cu Miron tostin, 1iata tvvii ,in Oere, ed. P. P. Panaitescu
[Bucureti|, 198 p. 319,: ,O, tvve bicteava, tvve v,etatoare. Vom
intilni in continuare locuri paralele, motie, uneori expresii, comune
1ietii tvvii i Diravvtvi. tantemir cunotea desigur poemul lui tostin.
nceputul lui ,primele doua ersuri, sint reproduse atit in .toria
ierotifica ,ea. cit., ol I p. 24,, cit i in De.critio Motaariae ,Bucureti,
18, p. 136,. laptul ca ele sint date de tantemir drept bocet poate
indica circulatia lor in popor, rara a exclude posibilitatea unei con-
taminari directe ,. P. P. Panaitescu, Divitrie Cavtevir, . 43,.
3. tu aceste reprouri incepe expunerea unei apologii a Lumii
intemeiata pe argumente rationale, exprimind o mare dragoste pentru
iata i lucrurile ei. Despre aceasta atitudine - noua in literatura
romneasca a timpului - ezi tvaivt ivtroavctir, p. 0.
36. tp. cu Miron tostin, 1iata tvvii, ea. cit., p. 320: ,,Zice Daria
roorocvt: 1iiata ia.te ftoare.
3. tp. ibia. : ,vv ,i vvbra .vt toate, ri.vri .i arere. Vezi i r. 10
,traducerea din Andrea \issowatius,: civ.tite tvvii ace,tiia ve.tatatoare
,i fvvvtvi a.evevea vtrvvattvri vtivaivav.e, ce vaata eritoare. n tartea
I tantemir reia i comenteaza cu miloace proprii unele idei din
scrierea carturarului unitarian. tomparatia labilitatii celor lumeti cu
rrunza i pulberea o regasim in 1001 ae voti, ba.ve arabe istorisite
de Iusebiu tamilar, ed. a 2-a, ol. 1 [Bucureti|, 1961, p. 9. tp. cu
ersiunea rolosita de tamilar, 1av.eva vva eive ^acbt, aus dem Ara-
bischen bertrage on Max lenning, VIII, Leipzig, Ph. Reclam
r. [r. a.|, p. 1-8 i in special noaptea a 402-a.
38. tp. ibia., p. 321: ,^orocvt ta vv toc vv .ta.
"
DI VANUL
39. ntreg paragrarul 9 lipsete din tartea I. Din context, titlul
,adaugat dupa cara, se potriete partii din paragrarul 8, care incepe
cu cuintele: ce, cind nice sa gindesc . . . saracesc etc. G. Sion,
republicind Diravvt in 188, modirica numerotatia cap. 9- 8, ceea ce
race ca in editia sa tartea I sa aiba doar 84 capitole. De aci indicatia din
Dan Badarau, ito.ofia tvi Divitrie Cavtevir, p. 114, n. 2, priind necores-
pondenta dintre titlurile tartilor I i II. Iroarea lui Sion proine
dintr-o simpla omisiune a tipograrului din 1698, care a sarit titlul cap. 9.
40. Probabil O picatura de enin, potriit istorisirii din .teav
aria ;r. i Q. turti Ruri i.t. .teavari, X, 10: 1evevvv vecatvv e..e
creaiaere teriqve,. Sluga cea mica este Leca-du, riul Minerei,
minios ca Alexandru nu oise sa-i dea imparatia Macedoniei, pe care
mama sa il sratuise sa o ceara ;.teavaria, ed. D. Simonescu, Bucureti
[196|, p. 188,. Iroarea trebuie sa ri rost in textul romnesc, care a serit
la redactarea ersiunii greceti, deoarece i acolo intilnim tot riv ,Kpoo,.
41. titatul este rolosit i de Miron tostin ca votto al poemului sau
1iata tvvii ;ea. cit., p. 319,. Il apare de asemenea la inceputul tartii a
III-a a Diravvtvi, r. 106
V
,traducerea din Andrea \issowatius, cap. 4,.
42. Legatura logica ,soarele nu a apune, caci noapte nu sa a
race, decurge din credinta echii cosmogonii biblice ca vece.itatea ae a
.e face voate aeterviva vi,carea, aeci av.vt .oaretvi, iar nu iners. ntreg
cap. 20 este o descriere a Ierusalimului ceresc, rezumind .oc. 21-22.
43. ntreg procesul dintre Lume i ntelept este udecat in Diravvt
la tribunalul ratiunii. Ratiunea, .ocotiata, ioyopiooo este racultatea
de giudire cea mai rrecent mentionata in lucrare, ceea ce i include
opera lui tantemir in raza innoitoare a gindirii sud-est-europene.
Ixpresii ca cea de mai sus ;.ocotiata vivtii vete ~ o ioyopiooo
ou, derinesc i locul .ocotetii in alcatuirea omului: ea nu este insai
mintea ,vo,, ci o racultate a ei, aceea de a ;vaeca, a rationa discursi,
de a combina concepte i propozitii. Pornind de la izoare de limba
latina i gindire apuseana, pentru tantemir ioyopiooo nu este
echialent nici cu vo, nici cu ioyo, ci cu ratio. Diravvt insui este
un omagiu adus acestei racultati: gindirea rasariteana, in raza ei
riguroasa, traditionala, nu ingaduia supunerea adearurilor de credinta
la tribunalul ratiunii. n acest sens, Diravvt este o opera noua ca
orientare in literatura Iuropei de rasarit. tap. 23-24 dezolta cu
D I VA N U L
"!
argumente i imagini mult mai bogate ideea centrala a cap. 2 din
tartea a III-a: arirmind ca scopul ratiunii este sa cunoasca rapturile,
pentru ca de la ele sa se ridice la creatorul lor, autorul derinete insai
rilosoria in acceptiunea gindirii medieale. Spre deosebire de teologie
care pleaca de la considerarea creatorului trecind apoi la creaturi,
rilosoria adopta metoda inersa, plecind de la ceea ce este mai uor
la ceea ce este mai greu de cunoscut. n rindurile urmatoare recoman-
darea trecerii de la splendoarea lumii la aceea a autorului ei este clasicul
argument al aa-zisei cai de cunoatere a diinitatii prin perrectiune
;via evivevtiae, in care excelase Anselm de tantorberry, Albert cel
Mare i 1homa d`Aquino.
44. tap. 2-33 prezinta un tablou complet al cailor de parenire
sociala obinuite in epoca reudalismului decadent. B. P. lasdeu, in
notele sale la editia Diravvtvi ,Arhia istorica a Romniei, 2[186|,
p. 91,, obsera la acest pasa: Sa nu se uite ca autorul nu race aci
decit a generaliza ceea ce se petrecea in Romnia. liul unui domn a
carui politica s-a intemeiat pe boierimea mica ,boiernai tot reciori de
moici codreni i galateni, scrie I. Neculce, etoi.etvt )arii Motaorei,
ea. cit., p. 184,, el insui adersar al marii boierimi, este riresc sa intilnim
asemenea accente sub pana lui tantemir ,pentru politica sa consecenta
in acest sens, a se edea P. P. Panaitescu, Divitrie Cavtevir, p. 9-100,.
4. Iocare tipica tuturor operelor care trateaza straechea tema
a ^orocvtvi ve.tatorvic ;ortvva tabiti.,. 1extul cel mai rrecent citat
este din Oidiu ,Ipistola a IV-a, Povto,, unde sint pomeniti
tresus, Dionisie din Siracusa, Pompei, Marius, prabuiti in culmea
gloriei i a bogatiei lor. n alte rorme ,pastrind insa argumentarea
interogatia, intilnim eocarea la numeroi autori din antichitate i
eul mediu ,un inentar incomplet la Ramiro Ortiz, ortvva tabiti.,
Bucureti, 192,. Iata motiul in opera unui contemporan al lui
tantemir ,Miron tostin, 1iata tvvii, ea. cit., p. 321,: ,|vae. ai tvvii
varati, vvae ia.te `ere., ; .tiavarv Macbiaov, vvaei .rtaer. ; , .rv.t,
Poveiv ,i Cbe.ar . i av tvat tvve, , Pre toti iav .tiv. rrevea ca re vi,te
.vve. , o.tav )iro. varat, re.tit cv raboaie, , Cv arere re.te toti. \i
vvtta veroie , .v tra. bivaii ,i tatarii ,i ..iia toata , Cavta ta, ce tav av.
v,etatoarea roata. tontaminarea intre Diravvt i acest poem a rost
arirmata ,P. P. Panaitescu, o. cit., p. 1,. tp. i cu ersurile: ,|vae. cei
aiv tvve , Mari varati ,i re.titi. ;ibia.,.
""
DI VANUL
46. Personaele eocate sint Cirv., regele Persiei ,c. 99-c. 30,,
ininsul sau Croe.v.. ultimul rege al Lybiei ,c. 60-c. 46,, celebru
pentru bogatia i cultura lui, pe care Solon il aertizase sa nu se
considere rericit inainte de moarte, `ere., regele Persiei ,48-42,,
cuceritorul Greciei, asasinat de un oriter al sau, .rtaere., care poate
ri riul i urmaul lui `ere., dar, mai sigur pentru exemplul izat de
tantemir, Artaxerxes al III-lea Ochus ,362-338,, mort prin otraa,
sau al IV-lea ,226-238,, rondatorul celui de-al doilea imperiu persan
i al dinastiei sasanide. Numai despre Xerxes se poestete ca, rind
sa treaca lelespontul, minios ca rurtuna ii distrusese podul de ase,
a poruncit ca marea sa rie biciuita, inlantuita i inrierata simbolic. tr. le-
rodot, .toriite, VII, 3 unde sint amintite i alte personae citate de
tantemir, opera marelui istoric grec rusese talmacita romnete cu
citea decenii numai inainte de publicarea Diravvtvi, i tocmai in
Moldoa. Iata pasaul in aceasta eche traducere din remea lui
tantemir: ,\i aviva `eri. .av .crbit ,i i.a cvv cv ae bice .at bata
e boav, aaica v varia .a bata ,i o arecbe ae obei .a .toboaaa v varia. \i
av vtate. cvv ,i e cei ci facv .avvi jcv fiervt ro,v] ta oavevi av trivi. .a
faca ,i varei; ,i te orvvci, batva aa, .a ica a,a cvrivte rati ,i rarrare : O,
aa avara ,i .arata, .tavatav acea.ta certare ti face tie, evtrv caci iai
facvt .tvbatate, veativa ae av.vt vici o .tvbatate ,ed. N. Iorga, Valenii-
de-Munte, 1909, p. 32,. De obserat ca i pentru talmacitorul
contemporan al lui lerodot, lelespontul este un boa , ~strimtoare,
ca la tantemir. Cbiro., Cri.or., `eri., .rtaeri., cu aceeai ortograrie
ca in Diravvt ,intilnim insa i .rtaer, ca in 1iata tvvii,.
4. Dupa .teavarv cet Mare, exemplu celebru de puternic al lumii
prabuit in plina glorie, alte citea exemple din antichitatea tirzie i
eul mediu: Cov.tavtiv cet Mare ,306-33,, v.tiviav ,2-6,,
Dioctetiav ,284-30,, Maiviav ,286-30,306-310,, vtiav .o.tatvt
,360-363,, 1eoao.ie cet Mare ,39-39,, 1eoao.ie cet Mic ,408-40,,
1a.ite Maceaov ,866-886,, eov at 1tea vtetetvt ,886 - 911,, suerani
ai Imperiului de Rasarit deci, pentru autor, ai grecilor. De remarcat,
insa, ca Maximian a rost imparat al Apusului, iar 1eodosie cel Mare
apare drept imparat al Rasaritului ,unde a rost erecti intronat, numai
pentru un autor rasaritean, cei din Apus considerindu-l drept ceea ce
a reprezentat de rapt, adica sueran al intregului imperiu. Detaliul
D I VA N U L
"#
indica o sursa greaca pentru inrormatia lui tantemir. - Prin Cetatea se
intelege Cetatea tvi Cov.tavtiv ,tonstantinopol,. Din expresia r tqv
riiv ,in tetate, s-a rormat numele turcesc al oraului ,.tavbvt,.
48. lorma greaca a numelui lui Romulus, intemeietorul legendar
al Romei.
49. tp. cu 1iata tvvii, ea. cit., p. 322: ,Moartea, rra,va,a, vtrvv
cbi catca toate ca.a, , Dovve,ti ,ivarate,ti ; re vive vv ta.a.
0. Lumea race o distinctie de covcetie intre ea i ntelept ,repre-
zentant al doctrinei cretine,. Dei acceptase la inceputul dialogului
ca a rost creata de Dumnezeu, ea contesta aci existenta raiului i
iadului, pentru ca mai departe sa tagaduiasca nemurirea surletului,
inierea i iata iitoare. Ia exprima o atitudine rationalista, anti-
religioasa.
1. tp. cu 1iata tvvii, ea. cit., p. 322: ,ata ve.ocotita aavce erire.
2. Pvtervicvt tvvii in iziunea lui tantemir din aceasta perioada
este oriental, dispunind de harem i saraiuri.
3. tp. cu 1iata tvvii, ea. cit., p. 321: ,vaetvvate varatii rrevea
riveve,te.
4. Rezumatul istorisirii din cartea 2 v. 11-12.
. tartea cteia.tvt, deci i celebrele cuinte despre deertaciunea
lumii sint atribuite lui Solomon, nu lui Daid. torect in ersiunea
greaca.
6. n anii btrinetii, Solomon, sub inrluenta concubinelor sale
straine, cladete temple Astarteei, lui lamos i Moloh ; v. 11, 1 - 10,.
. tp. cu 1iata tvvii, ea. cit., p. 322: ,1ietviti v fericire, carii vai
vtive ,Cri;i vrtati aea tvvii; roi tacviti bive.
8. 1extele hagiograrice care abunda de asemenea exemple din
ietile martirilor i ascetilor racusera parte negreit din instructia
primita de tantemir de la tacaelas. Mai departe a ri citat un text
precis ,. nota 120,. tantemir dezolta in cap. 49-3 ideea din tartea
a III-a, cap. 8, dupa procedeul semnalat mai sus.
9. Rererire la un episod din scrierea citata mai os, p. 41, nr. 120.
60. Ideea lumii data imprumut oamenilor apare la un autor din
secolele III-IV, Metodiu din Olimp, in opera sa De.re riata ,i
vteteci vve, care nu ni s-a pastrat deci t i ntr-o ersi une sl aa
,ed. N. Bonwetsch, Metboaiv. rov Ot,vv., ol. I, Irlangen, 1891 i
"$
DI VANUL
Criecbi.cbe Cbri.tticbe cbrift.tetter, ol. XXVII, Leipzig, 191,. Si aici
se descriu icisitudinile ietii umane i se recomanda suportarea lor
cu argumente izibil inrluentate de stoicism. tomuna i altor scrieri
din literatura cretina medieala, o regasim la Miron tostin, 1iata
tvvii, ea. cit., p. 322: ,1acvt vo.trv cvvrvvvt aat v aatorie.
61. Imagine din Andrea \issowatius, o. cit., 4 ;Diravvt, r. 106
V
,.
62. Zicatoare populara ,. I. A. Zanne, Prorerbete rovvitor,
ol. III, p. 62 - 63, aplicata Lumii de catre autor, care o rolosete
i in alta parte ;.toria ierotifica, ea. cit., ol. I, p. 42, in rorma curenta:
ntre miere amesteca riere. n Andrea \issowatius, o. cit., 14
,Diravvt, r. 114
V
, serete de comparatie pacatului intr-un context
care l-a inrluentat pe tantemir.
63. tomparatie din Andrea \issowatius, o. cit., 14 ,. Diravvt,
r. 114
V
,
64. biaev. De obserat ca paragrarele 4-9 nu sint decit o
dezoltare a ultimelor rinduri din toc. cit. A se compara titlurile
capitolelor mentionate cu ideile din Diravvt, r. 10, 114
V
: pacatul
este ca mierea amestecata cu enin, tilharii in chip de prieteni: sirenele.
6. Autorul cauta rima, dupa un procedeu rolosit i in alte parti
ale cartii ,. tvaivt ivtroavctir, p. 9,. ntreaga prima parte a paragrarului
pare scrisa in ersuri: De rme ce cu aceasta socotiala te slueti, ,
cu buna sama bine sa tii ca prostatec eti, , caci eu nemarui reun
rau a race silesc, , nice spre primediia sau spre perirea cuia ma
neoiesc.
66. liecare din ispraile mentionate se rerera la episoade din
mitologia sau istoria eche ,lercule ucide leul din Nemeea, tirus
incinge marea in obezi etc., i la alte exemple ramiliare cititorilor din
eul mediu.
6. Norocul nestatornic ;ortvva tabiti., a rost reprezentat din
antichitate prin roata care, inirtindu-se, inalta i coboara pe cei
prini de ea. La aceasta reprezentare se rerera i Miron tostin, 1iata
tvvii, ea. cit., p. 321: tauta la ce l-au dus inelatoarea roata. tantemir
a cunoscut imaginea din izoare occidentale, dar i rasaritene, deoa-
rece intilnim in Diravvt rerlectarea unui text postbizantin care i-a
orerit autorului motiul rotii combinat cu acela al irstelor, aidoma
descrierii lor din adaosul Pevtrv cete ,ete a rietii oveve,ti rr.te de la
D I VA N U L
"%
sriritul tartii a II-a. Pentru reprezentarea rotii norocului in icono-
graria medieala apuseana, a se edea G. leider, Da. Ctic.raa vva
ae..ev .vrevavv iv aer cbri.tticbev Kvv.t, in Mittheilungen der
K. K. tentral-commission zur Irrorschung und Irhaltung der
Baudenkmale, 4 ,189,, p. 113 i urm., \ien, Imile Mle, `art
retiiev av `e .iecte ev ravce, Paris, 1910, p. 11-122, Louis Rau,
covorabie ae t`art cbretiev, II
1
, Paris, 19, p. 639-641, R. Ortiz,
ortvva tabiti., p. 69- 4. Un autor din secolul al XII-lea lonorius
d`Autun ,m. ca 1140,, descrie astrel reprezentarea temei: lilosorii
ne orbesc despre o remeie legata de o roata ce se inirtete necontenit,
iar capul - ne spun ei - cind i se inalta i cind i se coboara. te este
aceasta roata este slaa acestei lumi, purtata intr-o micare enica.
lemeia legata de roata este norocul ;ortvva, : capul ei se inalta i se
coboara pe rind, pentru ca cei pe care puterea i autia i-a ridicat sint
adesea coboriti in saracie i in mizerie ;ecvtvv eccte.iae, in J. P. Migne,
Patrotoia tativa, t. tLXXII, col. 10,. ito.ofii la care se rerera
lonorius se reduc la unul - Boethius - care in Cov.otatiove. bito.obiae
descrie astrel roata norocului: Aceasta este puterea mea, acesta e
ocul meu continuu, spune lortuna, inirtesc o roata cu cercuri repezi,
ma bucur sa schimb pe cle de sus os i pe cle de os sus i: 1u
incerci sa opreti naala unei roti care se inirtete ;o. cit., II, 1- 2,
cr. Mvierite fito.ofiei, trad. D. Popescu, p. 4-48,. Imagine sedu-
catoare pentru gindirea medieala, atit de raorabila simbolului i
alegoriei, roata norocului s-a impus ca reprezentarea cea mai raspindita
a nestatorniciei lumii. O gasim ca moti decorati pe ratadele cate-
dralelor ,la Amiens, portalul Saint-lonor, la Saint-Itienne de
Beauais, portalul septentrional, la Bl, la San lrancesco din Parma,
la San Zeno din Verona, sculptura din secolul al XII-lea de Brioloto
etc.,, in echile manuscrise miniate ,albumul lui Villard de lomecourt
sau ortv. aeticiarvv, secolul al XII-lea,, un abate din lcamp, pentru
a mentine necontenit aceasta idee a nestatorniciei in mintea monahilor
sai, racuse o roata a norocului pusa in micare ca o roata de tors.
1ema nu a ramas necunoscuta nici iconograriei rasaritene. tostin i
tantemir o azusera negreit in decoratia echilor noastre biserici.
n Rasarit insa tema este mai bogata: ea este combinata cu repre-
zentarea irstelor ,la rel la Notre Dame din Paris pe portalul ratadei
"&
DI VANUL
de apus, I. Mle, o. cit., p. 118, nr. 1,. O descriere exacta a temei
cuprinde Cartea vvvita Cravatica ori |.tar .av rvivie, aaeca vcbivire
,i ttcvire ori atcatvire a tot ve,te,vvtvi vrariei. titam, dupa izodul
lui Macarie din 180, intreg acest pasa, care serete la lamurirea mai
multor locuri din Diravvt: ,Cvv .e vrare,te aaarvica tvvea acea.ta. la
un ocol mic i dinlantrul lui ra un batrin, purtind in capul lui o
coroana ratunda i imbracaminte imparateti, aindu-i miinile intinse
la o parte i la ceaialalta parte, i tine el in mina o mahrama. Si
impreurul roatei scrie-le acstea: Lumea cea zadarnica i amagitoare.
Iara pe dinarara intiei roate, ocolete alta roata mai mare, iara intre
aceste doua roate, ocolte patru umatati de roate in chipul crucii i
in milocul lor ra-le pre cle patru remi ale anului: primaara, ara,
toamna i iarna. Si deci sus ra-o primaara intr-acest chip: un om
ezind in milocul rlorilor i pre cap poarta cununa de rlori, iara intru
a sa mina tine alauta i cinta cu dinsa. Iara la laturea cea de-a dreapta
ra-o ara intr-acest chip: om carele sa poarte umbreala i sa tie scere,
sa scere tarina. La partea cea din os r-o toamna intr-acest chip: om
ca sa-i imblateasca copacii i rodurile i rrunzele sa le arunce el os.
Iara la latura cea de-a stinga ra-o iarna intr-acest chip: om carele sa
poarte blane i cucul, i ezind, sa aiba inaintea lui roc, sa se incalzasca.
Iara dinarara de roata a doua ra alt ocol mai mare, i intre acesta i
intre ocolul al doilea, ra ur-impreur douasprezce casute, i intru
acstea pre cle douasprezece zodii ale lunilor celor douasprezce. Si
te socotte bine, la rietecarea rme sa pui aproape linga dinsa pre
coniincioasele zodii, adeca la primaara sa-l pui aproape pre ber-
becle, pre taurul i pre greamanul, la ara: pre racul, pre leul i pre
recioara, la toamna: pre cumpana, pre scorpia i pre sagetatoriul, iara
la iarna: pre cel cu cornul de capra, pre arsatoriul de ape i pre
ptele. Si aa sa le pui dupa orinduiala de ur-impreurul roatei,
scriindu-le i numele al rietecariei dintru aceasta., i linga acstea i
numele lunilor intr-acest chip, la berbcele, scrie Martie la taurul,
Aprilie la geamanul, Maie, la racul, Iunie, la leu, Iulie, la recioara,
August, la cumpana, Septemrie, la scorpie, Octomrie, la sagetatoriul,
Noeiemrie, la cel cu cornul de capra, Dechemrie la arsatoriul de
apa, Ianuarie, la ptele, leruarie. Iara pe dinarara de ocolul al treilea
i al celui mai mare, ra-le pre cle apte irste ale oamenilor intr-acest
D I VA N U L
"'
chip: os la latura cea de-a dreapta ocolului ra un prunc suindu-se in
sus, i scrie inaintea deasupra roatei: topila de apte ani. Si mai
sus ra altul mai mare i scrie: topila de patrusprezece ani. Mai sus
iarai ra altul cu mustata i scrie: lolteia de douazeci i unul de
ani. Iara sus, in irrul roatei, ra altul cu incepatura de barba, ezind
pe scaun, i subt picioarele lui o perina, aindu-i miinile intinse la o
parte i la alta parte, i in mina cea dreapta tine schiptru, iar in mina
cea stinga o punga cu bani, purtind coroana i imbracaminte impara-
teti, iara din os de dinsul, deasupra roatei, scrie: 1inar de douazeci
i opt de ani . Iara mai din os de dinsul, la partea cea de-a stinga, ra
pre altul cu barba ascutita, zacind cu rata in sus i in sus uitindu-se i
scrie: Barbat de patruzeci i opt de ani . Iara mai os de dinsul ra
pre altul cu amestecate cruntete zacind cu rata in os i scrie: Batrin
de cincizeci i ase de ani . Iara mai din os de dinsul ra pre altul cu
barba alba, pleu, zacind cu rata in os, miinile spinzurate aindu-
i, i scrie: Batrin de aptezeci i cinci de ani. Iara dedesuptul
roatei ra o groapa i un balaur mare intru dinsa, aind in gura lui un
om cu rata in os, azindu-se pina la miloc, i moartea aproape linga
dinsul, inlauntru, i ea in groapa: i tine in mina o scere mare, pre
care in grumazul batrinului o pune i il trage pre dinsul os. Scrie-le i
pre sloele acstea: La copila scrie-le pre acstea: Oarecind trecind,
la cle de sus oiu mrge. Iara la copil acstea: turind o, anule, te-
ntoarce, pentru ca sa merg in sus degraba. La holteiaul aceastea:
Iata, enii aproape a edea in scaun. La tinarul aceasta: tare om
iaste ca mine i cine-i mai inalt decit mine La barbatul: Oare o,
anule, precum az, a trecut tineretea La batrnul: O, cum ma
amagii pre mine ticalosul, o, lume! La caruntul acstea: Amar,
amar, o, moarte, cine poate sa scape de tine Iara la groapa acstea:
Atotmincatoriul iadul i moartea. Iara la acela pre carele il inghite
balaurul, acstea: Amar i cine ma a izbai pre mine dintru atot-
mincatoriul iad Si ra de-a dreapta roatei i de-a stinga doi ingeri,
aind pre capetele sale umatati de ceasornic i intorcindu-o ei roata
cu runii. Si la ingerul cel de-a dreapta scrie zioa, iar la ingerul cel
de-a stinga scrie: noaptea. Iara deasupra roatei scrie-o pe aceasta
scriere deasupra: Zadarnica iata lumii cei amagitoare ,Vasile
Grecu, Carti ae ictvra bi.ericea.ca biavtiva, ternauti, 1936, p. 292- 29,.
#
DI VANUL
Nu este exclus ca descrierea celor apte irste din Diravvt sa proina
dintr-un model rolosit de tantemir, dar identitatea motiului cu
ceea ce ii orerea autorului iconograria rasariteana este izbitoare. Pentru
circulatia temei in iconograria noastra medieala, . i ms. 4 602 al
Bibliotecii Academiei Romne ;Cartea vrarvtvi .rravie,, r. 1
r
,schita de Radu Zugraul reprezentind cele noua irste, i imagini
ale Rotii tvvii la bisericile Paua ,V. Bratulescu, ortvva tabiti. v ictvra
bi.ericea.ca, in Buletinul tomisiunii monumentelor istorice,
26 [1933|, rasc. 6, p. 91,, Dozeti-Vilcea ,Maria Golescu, Roata
tvvii v Reista istorica romna, 4 [1934|, p. 29-300, sau Rainari
,clieu comunicat noua de regretatul N. Al. Mironescu,.
68. tp. cu 1iata tvvii, ea. cit., p. 323: ,v ceriv cv fericire v reci te vare,te.
69. Paragrarul cuprinde, in continuarea argumentarii Lumii, un
iu protest impotria principiului autoritatii caruia i se supune docil
nteleptul. Dei Lumea a cita ea insai mai departe ibtia, este
semniricati ca se a rereri la un pasa ce exprima scepticismul, iar nu
increderea oarba in reelatie. Distingind intre eidentele ratiunii i
credinta, Lumea o respinge pe cea din urma.
0. Acest pasa din cteia.tvt a dat loc la ii controerse in eul
mediu cu priire la atitudinea autorului cartii i la raptul daca el nu
exprima aci, in arara de scepticism, chiar coningeri potrinice
existentei surletului i nemuririi ,. Noeldeke, i.toire titteeraire
ae t`.vciev 1e.tavevt, trad. de lartwig, Derenbourg et Soury, Paris,
p. 22,. titarea pasaului deine astrel, pentru pozitia rilosorica
adoptata de Lume, un argument impotria nteleptului luat din chiar
arsenalul acestuia: ibtia.
1. Lumea combate, in continuare, credinta in iniere, Diravvt este
prima scriere romneasca in care probleme ca acelea din paragrarul 68
,inexistenta surletului, a nemuririi, a inierii, sa ri rost puse atit de explicit.
2. Pasa inexistent in ibtie.
3. Ixprimare eronata a autorului: conrorm gindirii medieale,
animalele sint irationale ,vecvrvtatoare,, dar inzestrate cu sensibilitate
,.ivtitoare,. S-ar parea ca autorul distinge intre avbvt ve.ivtitor ,spiritul
insensibil,, i avbvt .ivtitor ,spiritul sensibil,, ca insuiri ce opun pe
om animalului, ceea ce nu poate ri decit traducerea greita a unor
termeni rilosorici latini. Versiunea greaca este mai corecta i mai
D I VA N U L
#
explicita ,la I, 46 insa, ambele ersiuni au animal insensibil,.
Potriit psihologiei aristotelice, reluata in secolul al XVII-lea de 1eoril
toridaleu dupa tesare tremonini, surletul omului aea trei parti:
reetatira ,utixv,, .evitira , oo0qtixv, ,i ratiovata ,ioyixv).
Animalul aea primele doua parti, plantele numai pe prima.
4. Alta exprimare neatenta ,nice Bserica, nici alta rivta cri
tvra,, preluata i de ersiunea greaca. tombatind purgatoriul, tan-
temir se mentine in hotarele dogmaticii ortodoxe. tarte reazuta de
un cleric ,tacaelas,, publicata cu binecuntarea mitropolitului i
aprobarea domnului tarii. Diravvt nu putea apara erori dogmatice,
ceea ce, eident, nu-l impiedica pe autor sa discute in contradictoriu
probleme de credinta i sa inratieze teze contrarii doctrinei ortodoxe,
desigur rara a se declara adeptul lor.
. tapitularea Lumii, nemotiata de stadiul controersei ,a se
compara atitudinea ei contradictorie din paragrarele 4 i 6,, este,
eident, impusa numai de desraurarea lucrarii in care nteleptul
trebuie sa ininga cu orice pret.
6. 1eoria corespondentei dintre vacroco.v ,lumea, i vicroco.v
,omul, a rost un loc comun al gindirii speculatie europene de la
presocratici ,leraclit i Impedocle,, la Platon, Aristotel ,iica, VIII,
2, 22 b, 26,, stoici i ginditorii Renaterii ,o expresie sistematica a
acestei gindiri gasim i in secolul al XVIII-lea in monadalogia lui
Leibnitz, monada riind considerata ca aind inchis in srera ei intreg
uniersul,. Radacinile acestei doctrine se arla in gindirea orientala
anterioara. Ia decurge din ideea unitatii legii uniersale, a solidaritatii
cosmice ,riecare lume ii arla legile intr-o lume superioara, riecare
microcosm ii are modelul intr-un macrocosm,. De aci o lunga serie
de analogii pe dierse planuri, intre cer i pamint, intre pamint i om
etc. Pe aceste analogii au rost intemeiate o serie de tiinte, ca
astrologia, riziognomia, chiromancia . a., care, pornind de la princi-
piul ca structura umana este o imagine a structurii uniersului, cautau
sa stabileasca a riori natura i iata indiidului prin studiul direritelor
elemente asociate lui de ordin astronomic, riziognomic etc. O serie
de corespondente ca acelea din Diravvt da Oswald trollius in tratatul
sau De .ivatvra ,. Lopold Mabilleau, tvae bi.toriqve .vr ta bito.obie
ae ta Revai..avce ev tatie [Ce.are Crevovivi|, Paris, 1881, p. 20-21,.
#
DI VANUL
V. pentru problema raportului intre microcosm i macrocosm in
gindirea medieala lucrarile lui A. Meyer, !e.ev vva Ce.cbicbte aer
1beorie rov Maroo.vo. vva Miroo.vo., Giessen, 1900, G. P.
touger, 1beorie. of Macroco.vo. ava Microco.vo. iv tbe i.tor , of
Pbito.ob,, New \ork [1948|, G. Boas, . ovrteevcevtvr, Co.voto,
[De vacroco.vo|, in Proceeaiv. of .vericav Pbito.ob,, 194, p. 0- 9,.
tantemir a urmat i in acest caz pe Bersuire ,. tvaivt ivtroavctir, p. 34,
rererinte la tartea I, -9 i nota 140,. tercetarea operelor lui Van
lel mont ,J. B. Van lel mont, Oera ovvi a, lrancorurti , 1682,
. indicele primei parti, p. 66 i urm. s. . Macroco.vv. i Microco.vv.,
exclude doctrina rilosorului rlamand dintre izoarele posibile ,cum
presupune D. Badarau, o. cit., p. 28,.
. Potriit gindirii medieale, intemeiata pe inatatura biblica,
in cosmos ar ri doua zone de apa, de sus i de os, despartite
prin taria cerului ;firvavevtvt,. Apele de deasupra rirmamentului
sint suspendate: din ele proine ploaia, apele de dedesubt sint
acelea de pe pamint, din riuri i mari.
8. Luna reprezenta in astronomia medieala planeta aezata la
hotarul intre lumea eterna i cea temporala, numita de aceea i
sublunara. ta urmare, luna este simbolul celor trecatoare. 1oate
simbolurile din paragrarul sint caracteristice corespondentei dintre
macrocosm i microcosm. Ile sint redate dezoltat in tartea a II-a,
acelai paragrar. Apa, mediul umilintelor, amintete t cavtico aet .ote
Laudato si mi signore per sor acqua, la quale e molto utile et humile.
9. Pasa inexistent in ^ovt 1e.tavevt.
80. Stihotortul arapasc este Musharrir al-Don ibn Abdallah
Mulih al-Don a`a, cel mai mare poet didactic i cel mai popular
scriitor persan ,c. 1184-1291,, originar din Siraz. Adept al surismului,
dupa studii la Bagdad i calatorii la Israhan, Damasc, India ,Guarat,
Delhi,, \emen, Abisinia, Mecca i Medina, Siria i Liban ,Baalbek,,
Arrica de Nord i Asia Mica, ii srirete zilele in oraul natal. telebru
pentru doua opere, v.tav ;iraaa, i Cvti.tav ;Craaiva cv travaafiri,
reunite in aaai ^

ave ;Cartea tvi aaai,, scrieri morale de mare sub-


tilitate in care maiestria expresiei este asociata cu obseratia realista
i critica sociala in rorme neateptat de moderne. Cvti.tav a rost
prima opera persana cunoscuta in Iuropa prin traducerea lui Andr
D I VA N U L
#!
de Ryer ,Cvti.tav ov t`vire ae. ro.e., Paris, 1634,. tantemir, care
cunotea pe Saadi in textul original, l-a introdus, prin Diravvt, in
literaturile romna i greaca. 1extul citat aci de carturarul moldoean
,din Cvti.tav, prerata,, este: Doua lucruri stirnesc minia ratiunii: sa
taci cind trebuie sa orbeti i sa orbeti cind trebuie sa taci.
81. 1extul grecesc este mai explicit: este orba de corespondenta
conditiilor, vre;vraritor ,rrpiotori,, desigur circvv.tavtiae, in
lucrarea latina pe care a consultat-o tantemir, din macrocosm i din
microcosm. Dornic sa creeze termeni noi, tantemir orbete de
.vb.tari ,care pot ri .vb.tavtiae sau .vb.i.tevtiae,, dar i de a.vra.tari,
termen caruia nu i-am gasit echialentul rilosoric medieal. Imaginea
ghiulelei de piatra care nu poate sta pe cupola se gasete i in Cvti.tav,
I, 4: A oi sa dai educatie unui om nerednic este ca i cum ai
incerca sa aezi nuci pe cupola.
82. Imaginea clasica in arta antica i medieala pentru demon-
strarea simetriei corpului omenesc i a perrectiunii lui: Daca un om
e aezat culcat, cu miinile i picioarele intinse, i se pune irrul unui
compas pe buricul lui, atunci, descriind o circumrerinta, degetele
miinilor i ale picioarelor or ri atinse de circumrerinta ,Vitruiu,
De arcbitectvra, III, I, trad. rom. de G. M. tantacuzino, 1raian tosta
i Grigore Ionescu, Bucureti, 1964, p. 102,.
83. Albina care aduna miere din nectarul rlorilor este o imagine
raorita literaturii medieale a Iuropei de rasarit. Antonie monahul
,secolul al XI-lea, i-a intitulat culegerea sa de sententii i maxime
Meti..a ,Albina,. Nicolae Glykis din Venetia a luat de asemenea
albina ca emblema a tipograriei sale, in care au aparut numeroase
carti rolositoare de surlet in a doua umatate a secolului al XVII-lea
i secolul urmator. \issowatius rolosete exemplul albinei in tivvti
virtvtvv, cap. 39 ,cr. Diravvt, r. 12
V
,.
84. Proerb care in literatura noastra apare doar in Diravvt,
consemnat ca atare i de I. A. Zanne in ale sale Prorerbete rovvitor,
ol. I, Bucureti, 189, p. 91.
8. Argumentul anilor traiti cu adearat i al celor pierduti
pentru calculul ietii apare in mai multe opere cu tema Diravvtvi.
ntre izoarele acestuia, Seneca, in De brevitate ritae, 3, recapitulind
anii pierduti, adauga bolile datorite exceselor ;vorbo. qvo. vavv
#"
DI VANUL
fecivv.,. Un echi monument al literaturii rasaritene atribuit lui loan
Damaschin, 1iata .fivtitor 1artaav ,i toa.af, mentioneaza: te eu acei
ani ce au rost cheltuiti in deert nici intr-un chip nu i-am socotit in
numarul ietii, ca cit traiam eu cu trupul riind rob pacatului, atunce
omul meu cel denlauntru mort era. Deci anii celor morti nici o data
nu se socotesc intre anii iilor ,trad. Udrite Nasturel, ed. P. V. Nasturel,
Bucureti, 1914, p. 10,. Un poem rrancez din secolul al XIV-lea
,ms. rr. 128 al Bibliotecii Nationale din Paris, race un calcul apropiat
de cel din Diravvt. Iata rezumatul ,dupa Imile Mle, `art retiiev ae
ta fiv av Mo,ev e, Paris, 1931, p. 304,: A trai aptezeci i doi de ani
este, rara indoiala, putin, dar ar ri mult daca am trai cu adearat tot
timpul care ne este hotarit. Dar .ovvvt ve ia ;vvatate aiv ei.tevta,
adica treizeci i ase de ani, etrecev civci.reece avi v ivcov,tievta
coitariei ; botite, vcbi.oarea ve rae.c atti civci avi. lacind socoteala, nu
aptezeci i doi de ani traim, ci abia aisprezece ... Luind ca limita a
ietii irsta biblica ,optzeci de ani,, tantemir aunge la douazeci de
ani traiti cu adearat. Asemanarea cu textul precitat este izbitoare i
contaminarea cu un izor apusean probabila. Argumentul a rost
rolosit in literatura neogreaca de Nicodim Aghioritul in cartea sa
ri.toitia, par. 99 ;Cta e.te riata oavevitor, : Dar dei unii traiesc pe
cei 80 de ani intregi, insa de om scadea din ei pe cei 40 de ani, care
ii cheltuiesc noaptea dormind, 1 ani in cari n-au deplina dreapta
socoteala a binelui i a raului, alti pe care se intimpla a-i cheltui in
boale i patimile trupului, nu ramin rara numai 20 de ani ,. trad.
rom. de Iona i Antonie, Bucureti, 193, p. 1,.
86. O impartire asemanatoare a ietii intilnim in poemul rrancez
din secolul al XlV-lea, citat in nota precedenta. Virsta maxima a
omului este aceea de aptezeci i doi de ani, rormata din douasprezece
etape de cite ase ani corespunzatoare lunilor anului ,cr. Imile Mle,
o. cit p. 303-306,. Irminiile zugrailor rasariteni cuprind acelai
moti aidoma celui din Diravvt ,. .vra, nota 6,. Pentru conceptii
ce circulau in Moldoa secolului al XVII-lea a se edea Carte rovvea.ca
ae vratatvra, Iai, 1646, gl. 3 ,ed. critica Bucureti, 1961 , p. 162-164,.
n acest izor uridic irstele sint: cvcov ,pina la apte ani,, tvar v
va.vra ae rr.ta ,de la zece ani i umatate pina la patrusprezece ani,,
vic ,pina la douazeci i cinci de ani,, vare ,pina la cincizeci de ani,,
D I VA N U L
##
batrv ,pina la aptezeci de ani,. mpartirea e luata din Prosper
larinaccius, Prai. et tbeoricae crivivati., unde corespunde irstelor:
ivfav., roivv. vbertati, vivor, vaior, .evectv., omitindu-se perioada
dintre apte i zece ani i umatate: ivvbe. et ivfavtiae roivv.
;cf . anexele la o. cit., p. 339-340,.
8. lixarea termenului rvvciei la apte ani apartine dreptului
roman ,epoca imperiala,, care surerise in aceasta priinta inrluenta
doctrinelor pitagoreice: la aceasta irsta copilul tia ce orbete, deci
putea incepe inatatura ,Macrobiu, ovv. ci. I, 6, 0, . i th.
Daremberg et Idm. Saglio, Dictiovvaire ae. avtiqvite. recqve. et
rovaive., Paris, 1899, s. . vfav., cp. i Seneca, De bevef., VII, 1:
.etivv. qvi.qve avvv. aetati .ivvv ivrivat ,riecare al aptelea an
imprima irstei un nou caracter,.
88. Opozitia cautata de autor nu este rivov, ci avivatov, ca i
mai departe, r. 40
V
;aect roiv aice cav aobitoce,te rietvit . . . ,i aect
cv cbi ae ov ,i cv fire aobitocea.ca, vai bive vort ,i fara avb ae riiata va
roiv vvvi,. Iroarea pare sa proina din traducerea greita a unui text
latin, din care avivat ,~ animal, a rost tradus prin primul sau
sens ~ ietuitor, riv. Distinctia intre rvvcie i coitarie o racuse
Varron ,. Serius, .ev., V, 29: ivfavtia i veritia,. ntre apte i
patrusprezece ani copilul este ivvbe.. 1ermenul rusese rixat in dreptul
roman de proculeeni. n rindul urmator, prin teea autorul intelege
ibtia. Arirmatia caci intaiai data a omului iaste ca sa cunoasca
credinta, teea trebuie sa rie un ecou protestant din izorul rolosit
aci, deoarece cunoaterea ibtiei nu era obligatorie la ortodoci.
89. talculul, exact in textul romn, este greit in ersiunea greaca
,scazind 14 ani din 40 ramin 26, iar nu 2 de ani,. Alta eroare de
calcul, mai departe, in ambele ersiuni: prelungiri pina la 1 ani
catariia, se mai pierd trei, iar nu cinci ani.
90. Dva a vea .ocotiata . . . parerea lui tantemir sau a autorului
utilizat aici. Prarita tvi 1a.ite vv distinge conditia tinerilor sub
optsprezece ani ca atragind circumstante atenuante ,. Cartea rov
vea.ca ae vratatvra, gl. 3, 21, ea. cit., p. 164,.
91. Pentru aceste motie ale diminuarii rietii reate ,boala, robia,,
. .vra, nota 8.
92. Paranteza in textul romn trebuie citita: dar nu in aceasta
lume. Ia are rostul de a preciza ca nu se a gasi nici o cale de salare
#$
DI VANUL
in lumea cealalta. tonrorm doctrinei cretine in lumea aceasta
redresarea este oricind posibila. Versiunea greaca a urmat seril textul
romnesc, aungind la o exprimare potrinica inataturii bisericii.
93. Iroarea de tipar ,ceretile socotiala, ar putea ri indreptata
prin conectura, in doua reluri: 1 Cere,tite .ocotia.ca; autorul citeaza
aci, probabil, ersul din tivvti virtvtvv, 1 ;c.Diravvt, r. 10,: v.ice
vev. coetvv, terreva. ae.ice vva. sau un alt text latin ,cp. ticero, De
revbtica VI, 12, coete.tia .ectato,, in acest caz, insa, rorma corecta a
erbului ar ri rost sa .ocotea.ca ,la rel cu sa batiocvria.ca,; 2 Cere,tite .a
oftea.ca ,cp. cu ersiunea greaca: ro0q to oupio ceea ce ar
conrirma presupunerea ca manuscrisul romnesc dat la cules aea
erori datorate probabil copistului ,cr. nota 40,.
94. Pararraza cuintelor citate .vra, r. 4
V
i in tartea a III-a,
r. 10
V
: ^obi. atria coetvv
9. Iarai pomenirea ,~ revevoratio, indica un izor in limba
latina.
96. Imaginea scarii irtutilor rormeaza tema unei opere de mare
raspindire in eul mediu in Iuropa rasariteana: Kio ,cara, lui
Ioan, numit, dupa scrierea sa, Scararul ,Ctiva,, autor care a trait
intre 2-60. tartea a circulat i la noi mai inti in limba slaa, apoi
tradusa romnete in secolul al XVII-lea ,1618, - talmacirea ei riind
atribuita iitorului mitropolit Varlaam, pe atunci calugar la Manastirea
Secul ,Gh. Ghibanescu, O vova tvcrare a vitrootitvtvi 1artaav, in
Arhia, Iai, 2 ,1914,, p. 6-101, o copie a traducerii lui Varlaam
a prezentat Paul Mihail in Mitrootia Motaorei, 196 ,rererinta semnalata
de pror. Dan Simonescu,. O alta traducere romneasca a rost publicata
la Manastirea Neamt, in 1814.
9. travvrarea - traduce .tivvti, ca modernul stimulare. ntilnim
cuintul ,care insemna in orbirea curenta tapua cu care se impung
boii, i in alte texte echi: I. Neculce, O .ava ae cvrivte, in etoi.etvt
)arii Motaorei, ea. cit., p. 109 ,pe prizonierii de la Dumbraa Roie i-au
rost impungind cu stramurarile, ca pre boi, sa traga, i intr-un izor
din secolul al XVIII-lea ,. Vasile Grecu, Carti ae ictvra bi.ericea.ca
biavtiva, ed. cit., p. 10, r. 12,.
98. n toata tartea a II-a abunda citatele biblice menite sa conrirme
ideea principala din riecare paragrar. Aceste citate nu sint luate direct
D I VA N U L
#%
din ibtie, ci dintr-un dictionar de citate biblice, roarte raspindite in
eul mediu, intre cle mai cunoscute este 1be.avrv. bibticv., boc e.t
aicta, .evtevtiat et eevta e . ibtii. cotecta et er toco. covvvve.
ai.tribvta teicorvv oraive atbabetico, aa v.vv covciovavai et ai.vtavai,
intocmit de Guillelmus Alottus i imbunatatit de Ph. P. Merz ,nu-
meroase editii: am rolosit ed. Parisiis, 1880, 11 66 p.,. tautind in
asemenea dictionare la ideea exprimata de riecare paragrar, gasim
toate citatele date de autor, adeseori chiar in ordinea din textul
Diravvtvi.
99. 1raducere incompleta i rortata dupa 1vtata : Ovvi. otevtatv.
brevi. ,s-a omis vita,. Versiunea greaca urmeaza textul romnesc cu
acelai sens eronat.
100. Varianta a proerbului: Buturuga mica rastoarna carul mare
necunoscuta literaturii noastre paremiologice ,lipsete din colectia
lui I. A. Zanne,. Spaima elerantului de oarece este consemnata ca o
particularitate curioasa a acestui animal in istoriile naturale ale antichi-
tatii. Pliniu ;i.t. vat., VIII, 10, 2, scrie despre eleranti: Dintre
toate animalele, cel pe care il urasc cel mai mult este oarecele, i
reruza hrana daca obsera ca a rost atinsa in iesle de acest animal.
Pentru prima parte a proerbului ,Pre fier rvivat toe,te, cp. cu Miron
tostin: i rugina hierul strica ,in ed. P. P. Panaitescu, p. 31,.
101. tomparatia cu originalul latin al textului arata o traducere
direct dupa acest original: vt e bovorvv forva vetiatvr qvavto ... ~ ca
din rorma bunelor sa te masuri pre cit ...
102. titat incomplet i rara legatura cu contextul. 1rebuie adaugat:
vov vocabitvr iv aetervvv .evev e..ivorvv. Iroarea proine din
neintelegerea textului 1vtatei, unde acest pasa rormeaza o pro-
pozitiune noua, pe cind citatul din Diravvt se incheie cu punct. Reiese
de aci ca autorul a intilnit rererinta, a mers la text i a copiat i.., 14, 20
rara completarea care ar ri dat sens citatului.
103. 1raducere greita a textului latin: tvttv. factv. e.t ovvi. bovo a
.cievtia ,s-a tradus ae ,tiivta, in loc de rata de tiinta [tvi Dvvveev|, subin-
teles in text,. 1extul grec este corect, reproducind citatul dupa etvaivta.
104. n textul romnesc autorul combina doua ersuri din textul
troparului: Rasarit-a lumii lumina cunotintei i Sa se inchine tie,
Soarelui dreptatii ,cr. Miveivt e aecevbrie, toc. cit.,.
#&
DI VANUL
10. ntre izoarele sale, autorul rolosete i o traducere protes-
tanta a ibtiei din ebraica in limba latina, ale carei rererinte direra de
cele ale 1vtatei, unde pasaul citat se arla la P.. 68, 2.
106. Autorul i-a luat citatul dupa textul latin: i qvi. avbvtaverit
iv aie, vov offevait. Sensul este: nu se poticnete orv oxovtrtri
,in textul grec,.
10. n cazul citatelor din 1vtata, traducatorul in grecete s-a
straduit sa dea textul corespunzator dupa etvaivta, iar cind nu l-a
gasit, sau textul nu semana, traduce citatul i rererinta dupa ersiunea
romna, ca in cazul de rata. La locul citat in etvaivta este alt text.
108. tp. cu Miron tostin, 1iata tvvii, ea. cit., p. 322: ,Orice faci, fa
,i cavta .fr,itvt cvv rive. Cive vvt .ocote,te vv etrece bive, care amintete
dictonul ,Qviaqvia ai., rvaevter aa. et re.ice fivev din Ce.ta Rova
vorvv ,cr. P. P. Panaitescu, ea. cit., p. 433,.
109. Alta traducere care indica un izor latin: vcev ,lat.: covceit,
pentru avi.ti. Din acest exemplu i din examenul general al textelor
biblice citate in Diravvt putem trage concluzia ca ramiliarizarea lui
tantemir cu aceste texte era inca precara.
110. Versiunea greaca da lui Augustin titlul de srintit ,~ episcop,
arhiereu, dupa doctrina ortodoxa, care nu-l recunoate drept srint,
ci numai rericit. 1raducindu-i ridel izorul latin ,i catolic, aci nu
poate ri reo inrluenta unitariana, protestantii respingind cultul
srintilor,, tantemir se abate, poate rara sa-i dea seama, de la traditia
rasariteana.
111. Paragrarele 30-33 au rost considerate de cercetatorii Diravvtvi
ca o aluzie critica la procedeele necinstite de imbogatire grabnica
rolosite in Moldoa secolului al XVII-lea ,Sa nu se uite ca autorul
nu race aci decit a generaliza ceea ce se petrecea in Romnia, adnoteaza
B. P. lasdeu in editia sa a Diravvtvi, p. 91, n. 1, . i P. P. Panaitescu,
Divitrie Cavtevir, p. 3-4, Dan Badarau, ito.ofia tvi Divitrie Cav
tevir, p. 291-292,. n spriinul acestei interpretari ine i obseratia
ca paragrarele mentionate nu au temeiuri biblice ,unul singur cuprinde
un citat general despre mindrie,, iar autorul nu race in ceea ce numete
el comentariul sau din tartea a II-a decit sa-i pararrazeze titlurile
pentru a pastra corespondenta cu tartea I, unde-i expusese ideile,
rara a aea nimic de adaugat. Potriit ipotezei noastre ca a doua carte
D I VA N U L
#'
este anterioara celei dintii, reiese ca, in modelul in limba latina rolosit
de el, tantemir a intilnit numai o critica generala la adresa bogatiei i
a consecintelor ei pe plan moral, text pe care il dezolta in tartea I
transrormindu-l intr-o critica a imbogatirii nedrepte, pentru care
aea exemple chiar in clasa dominanta din Moldoa.
112. n textul romnesc citatul ,dupa 1vtata, este contaminat cu
cel grecesc ,dupa etvaivta,: a.vra .tetetor cerivtvi in loc de a.tra Dei.
113. Autorul race procesul autiei citigata prin timplari, a
imbogatitilor prin procedee necinstite, aratindu-se astrel ca este
partizanul eticii cretine care deosebete intre bogatia dreapta i
nedreapta ,cp. cu loan lrisostom, Mararitare, trad. rom. cit., p. 194:
Iu nu numai pre bogatii care spre rau le trebuie bogatia hulesc, ci i
pre cel rapitor, pentru ca alta este bogat i alta rapitor. Iti bogat
Nu te opresc a ri, iara de iei de la altul rara dreptate, te hulesc,.
114. 1extul din Seneca cel mai apropiat de cel citat pe care l-am
putut identirica este din De brevitate vitae, XV: aievti. ero vvttvv
atet vita... 1rav.ivit tevv. atiqvoa. boc recoraatiove covrebevait; iv.tat.
boc vtitvr! vevtrvv e.t. boc raeciit. mpartirea ietii in trei timpuri
,trecut, prezent, iitor,, ibia. X: v tria tevora vita aiviaitvr : qvoa e.t,
qvoa fvit et qvoa fvtvrvv e.t. Izorul lui tantemir este i in acest caz
,direct sau indirect, Bersuire ;Reertorivv vorate, I, c. VI,: i rvaev.
fverit avivv. tvv., tribv. tevoribv. ai.ev.etvr : vtvra raecavere, rae
.evtia oraivare, raeterita vevorare. Al doilea text citat din Seneca in
acelai capitol, citea rinduri mai os, nu l-am putut identirica in
opera ginditorului roman. Sub rorma apropiata: qvoa cavtio e.t iv
retiqvvv ta.v. avterior il intilnim tot in opera lui Bersuire Dictiovvariv.,
s. .: 1titi., cu rererinta: eveca iv Proverbii.,. Sub numele lui Seneca
sint cuprinse in culegerile de sententii din eul mediu o serie de texte
rals atribuite sau proenind din opere pierdute, ceea ce explica
diricultatea de a identirica unele din citate. Ideea din citatul precedent
apare insa in alte pasae din operele autorului latin, cp. De travqvittitate
avivi XI: oc .i qvi. iv veavtta. aevi.erit, et ovvia atieva vata, qvorvv
ivev. qvotiaie coia e.t, .ic aa.eerit, tavqvav itti. tibervv et aa .e iter .it,
vvtto avte .e arvabit, qvav etatvr sau ,ideea de la sriritul citatului din
Diravvt,: Coitavt eviv vario. ca.v. et iv .vbtivi vaivi tvbrico.; tvvc
aetita forviaavt . . . tvvc aevvv viaea. bito.obavte. vetv et aerae
$
DI VANUL
fortvva .ava cov.itia ;. XtIV,, cr. i . XtI: ivter eritvra
vivivv. etc.
11. 1ermen calchiat dupa izorul latin rolosit ;1vtata, : orvav.
tvcev . . . etc. titea rinduri mai os, citatul din .. irab, 41, l este tot
dupa textul 1vtatei: O vor., qvav avara e.t vevoria tva bovivi acev
babevti iv .vb.tavtii. .vi..
116. Sensul pasaului este ca Daid n-a reuit sa-l determine pe
Urie sa-i ada sotia ,pentru ca in cazul cind ea ar ri aut un copil sa
se poata spune ca e al lui,. 1extul grec adauga rata de cel romn, rara
a reui sa sporeasca intelegerea situatiei.
11. lolosirea de catre tantemir a izoarelor in limba latina este
doedita nu numai prin particularitati ale citatelor, ci i ale rererintelor.
Astrel, numerotarea diiziunilor ibtiei, ca in cazul de rata ;P.. 1, in
etvaivta: :, trimite, in maoritatea cazurilor, la 1vtata.
118. N-am putut identirica pasaul intre textele atribuite lui 1hales
,l. Diels-\. Kranz, Die ravevte aer 1or.oratier,, nici in culegerile
clasice de sententii ,Antonie Melissenos, .tbiva; Maximus tonressor,
ervove. er ecerta; Johannes Damascenus, Paratteta,. Idei apropiate
gasim in toarea aarvritor, cap. XXXIV ,. ed. Brao, 1808, p. 161,:
nca sint patru lucruri carele nici odinioara nu sa satura: cea dintiiu
este munca iadului, a doua este firea vverii ; a treia este pamintul, care
nici odinioara nu se satura de aa; al patrulea este focvt, carele nici
odinioara nu zice aunge. I. A. Zanne mentioneaza maxima in
Prorerbete rovvitor, ol. II, Bucureti, 189, p. 291, rara alta rererinta
decit 1bate.. I posibil ca izorul lui Zanne sa ri rost chiar Diravvt;
textul ,in greaca, dat de paremiolog este identic.
119. Ixpresie proerbiala nementionata de I. A. Zanne, o. cit.
120. torect: erbie, ,biv ,i 1beofit, trei calugari din Manastirea
sr. Asclipie din Mesopotamia carora li se atribuie o calatorie pina
la marginile pamintului, cu care prile ar ri cunoscut pe Macarie
Romanul, persona din sinaxarul Bisericii rasaritene a carui iata a
dat loc unei bogate literaturi. 1extul la care se rerera tantemir apare
numai in unele colectii hagiograrice sub data de 23 octombrie ,cr.
.cta avctorvv, in appendice ad 23 Octobris, p. 63 sqq., J. Martino,
.vvv. eccte.ia.ticv. raeco.taricv., Bruxelles, 1863, p . 1; ibtiotbeca
baiorabica raeca i textul din mineile greceti, sub aceeai data,
D I VA N U L
$
ex. ed. Vartolomeu toutloumousianul, Venetia, 1868, ol. octom-
brie, p. 121-122, ea. rov., Neamt, 184, r. 136
r
- 13
r
sau Proto, ol. I,
Neamt, 184, r. 12
V
-130,. tantemir cunotea insa textul din ed. lui
Dosortei, 1iata ,i etrecerea .rivtitor, t. I, Iai, 1682, r. 8
V
- 84, deoarece
el da celui de al doilea dintre calugari tocmai numele greit Ribiv, ca
i in Protovt carturarului moldoean ,cr. r. 8: ntru aceasta dzi
pomenirea preacuiosului parintele nostru Macarie Rimleanul. 1rei
parinti sinti batrini Serghie i Righin i 1heoril, de la manastirea lui
siatii Asclipie in Mesopotamia...,.
121. Paragrarul este - prin exemplele alese - caracteristic ortodox.
Dei utiliza izoare din literaturile latine medieale, tantemir cauta
sa se mentina in atmosrera cercului sau de cultura.
122. Rererinta este inexacta. 1extul cel mai apropiat este Cor. 13, 13:
vaior avtev borvv e.t carita. ,mai presus de acestea este dragostea,.
Autorul pare sa ri conrundat carita. cu ca.tita. ,castitatea, in romna
eche curatia,.
123. n acest citat, ca i in cel urmator, cuintele din textul biblic
sint inersate in ersiunea greaca.
124. tartea lui P. Bizzari, Per.icarvv rervv bi.toria iv ` tibro.
ae.crita, a aparut in prima editie la Aners, 183, i a rost reprodusa
in Corv. bi.t. re.. er.., lrankrurt, 1601. Primele unsprezece carti
descriu istoria Persiei pina in 18. A douasprezecea relateaza istoria
ciilizatiei persane i cuprinde extrase din echii autori despre Persia
antica. Bazata pe relatiuni mai echi, lucrarea lui Bizzari cuprinde la
sririt i tiri, recente pe atunci, din tonstantinopol.
12. tantemir nu putea ti, desigur, la sriritul secolului al XVII-lea
ce se mai cunotea din ruinele 1roiei, descoperite abia peste doua
secole. n secolul al XVII-lea, inrormatiile priitoare la cetatea lui
Priam erau luate mai degraba dupa .toria 1roaaei ,adaptare de Guido
delle tolonne dupa Rovav ae 1roie al truerului rrancez Benoit de
Sainte-Maure, inclusa in cronograrele ce se traduceau la noi,, decit
direct din epopeea lui lomer. A se edea ms. rom. 86 ,r. 118-l28, al
Bibliotecii Academiei Romne. ,22 iunie 1689,, copiat in Moldoa,
intr-o limba roarte asemanatoare cu aceea a Diravvtvi ,cp. cu textul
publicat in Cartite ovtare v titeratvra rovvea.ca, ed. I. t. thitimia i
Dan Simonescu, ol. I [Buc.|, 1963: cace, cvaai, p. 98, aac, p. 9,
$
DI VANUL
vi.cbiv, p. 96, ocaaivica, p. 99, oaavaoara, p. 94, rariia, p. 9, rite.tet,
p. 93, 1roaaei, passim, av ri., p. 10, ritia, p. 98 etc.,.
126. tr. nota 64 i Diravvt, r. 114
V
.
12. Ixpresie caracteristica conceptiei din rilosoria antica i
medieala care situa in inima centrul gindirii.
128. 1itlu greit. ndata dupa, autorul spune ca, dimpotria,
misterele diine vv sint descoperite oamenilor.
129. 1raducerea greaca greita indica, inca o data, ca aceasta
ersiune urmeaza pe cea romneasca. 1raducatorul, rolosind manu-
scrisul operei i nedescirrind textul, a citit vare in loc de tare. tonruzia
ramine totui ciudata pentru un teolog, daca traducatorul a rost
tacaela.
130. tr. nota 6.
131. Aa zic batrinii notri, tatarii, ca norocul n-are picioare,
numai miini i aripi. tindu-ti pare ca-ti da miinile, atuncea i zboara
,Miron tostin, Craivt .otvtvi tatara.c, ea. cit., p. 316,, cp. cu Quintus
turtius, o. cit., VII, 8: ^o.tri .ive eaibv. aicvvt e..e fortvvav, qvae
vavv. et evva. tavtvv babet, cvv vavibv. orriit, evva qvoqve covre
bevaere vov .ivit. Rererinta la ambasada scita nu este insa luata in
intregime dupa tostin, pentru ca acesta o dateaza dupa ce au sosit
[Alexandru| de la bahtri la apa Donului, in timp ce tantemir
rolosete ca elemente de datare dupa ce au batut pe trisos i l-au
prins iu, dupa acia asupra tatarilor trecind Arax, apa, au mars. Se
tie insa ca nu Alexandru, ci tyrus l-a prins pe troesus, regele Lydiei.
n acest caz Cri.o. trebuie citit Bessos. Iste orba de satrapul
Bactrianei, urmarit i prins de Alexandru ca uciga al lui Darius
,Quintus turtius, VII, ,. Apa traersata este Iaxarte ,Syr-Daria,,
dincolo de care Alexandru, care conrunda Iaxarte cu 1anais ,Donul,,
s-a luptat cu unele populatii, conrundate la rindul lor cu scitii, in care
cronicarii notri au identiricat apoi pe tatari.
132. Iroare doctrinara eidenta ,autorul numete pe lristos
tata,. tonruzie cu expresia curenta din ^ovt 1e.tavevt: Dev. et ater
aovivi vo.tri t.C.
133. Dei mai sus autorul recomandase cunoaterea diinitatii
pornind de la natura, aici condamna cunoaterea prin simturi ca
izor al ateismului. Mai departe, el se rerera la o atitudine de empirism
D I VA N U L
$!
sceptic, caracteristic laica, pe care o pune in legatura cu aceea a grecilor
din secolul I e.n., care reruzau predica lui Pael despre iniere.
134. Deosebirea de sens intre textul romn i cel grecesc ;v aaar -
insa nu rara dreptate, proine din izoarele citate, textul romn
dupa 1vtata ;rv.tra avtev iacitvr .ete avte ocvto. evvatorvv,, iar cel
grec dupa etvaivta.
13. natatul persan al carui nume autorul ni-l transmite sub
doua rorme ,rom: eit.aai, gr. ei.aai., este celebrul poet persan
Saadi, autor al Craaivii ae ftori sau Cvti.tav ;cf. i nota 80,. tantemir il
citeaza in prerata .toriei verivtvi otovav ;ea. fr. cit., t. I, p. XVI,,
reproducind opinia poetului despre turcii nedrepti... asemanatori
unor lupi insetati de singe din cauza carora a trebuit sa-i paraseasca
patria. 1extul citat aci este din prerata operei lui Saadi: O, omule!
norii, inturile, luna, soarele i cerul se mica pentru a-ti putea tu
agonisi o bucata de piine i pentru ca sa n-o mninci cu nerecu-
notinta. Pentru tine lucreaza toate i implinesc poruncile lui Dum-
nezeu. Deci nu e drept ca tu sa nu te supui acestor porunci.
136. Poeticul arapesc este acelai Saadi, Cvti.tav, prerata: O,
riinta generoasa, care din istieria ta tainica dai hrana paginului i
cretinului. tum ai sa-i lipseti de ea pe prietenii tai tu, care i de
dumanii tai te ingrieti ^afaca este explicat de tantemir in .toria
verivtvi otovav ,ea.fr. cit., t. I. p. XLIII: ,^araa, leara zilnica a unui
soldat,.
13. tircumspectia traducatorului in grecete de a nu da lui
Augustin un atribut catolic ,ezi nota 110, este parasita sub inrluenta
textului romn.
138. Atitudinea anticatolica a autorului se maniresta deschis i
imbraca rorma oriciala curenta in remea lui, a combaterii elementelor
doctrinare specirice ,purgatoriul, cr. i Diravvt I, i nota 4,.
laptul trebuie interpretat in lumina gindirii romneti medieale,
care se opunea prozelitismului catolic, expresie a expansionismului
politic ce cunoate in secolul al XVII-lea o recrudescenta combatuta
i in |ara Romneasca de Brincoeanu i Antim Iireanul prin carti
polemice ,ex. Mavvatvt covtra .cbi.vei ai.ta,itor de Maxim Pelo-
ponesianul, Bucureti, 1690, vtvivare ta rivciiite catotice de Meletie
Sirigul, Bucureti, 1690, Carte .av tvviva de Maxim Peloponesianul,
$"
DI VANUL
Snago, 1699, Pavotia aovatica de Iutimie Zigaben, 1irgoite, 110
etc.,. Participarea la controersa in acest aspect politic al ei nu reduce
o anumita independenta de spirit la tantemir, care, din prima raza a
gindirii sale, apeleaza la autoritati doctrinare apusene rara reticentele
ortodocilor riguroi.
139. Pierre Bersuire ,Beruire, Bressuire, Petrus Berchorius sau
Bercherius,, ginditor rrancez ,m. 1362,, autor al unei mari enci-
clopedii de tiinta medieala constind din trei parti: Reavctorivv
vorate .ver totav ibtiav ,scrisa la Aignon in 133, rormata din 428
de voratitate. grupate in 34 de carti,, Reertorivv vorate ae rorietatibv.
rervv ,scrisa in 1340, o descriere a naturii in 14 carti i 98 de capitole,
imitata dupa Bartholomeu de Glanille,, Dictiovvariv., compus din
314 termeni din ibtie cu expuneri morale. Pentru unele idei ale sale
Bersuire a rost acuzat de erezie de catre episcopul Parisului i inchis.
tartea a XV-a din Reavctorivv vorate este un comentariu etic al lui
Oidiu. tarturar de rormatie umanista ,autor al primei traduceri
rranceze din 1it Liiu,, Bersuire a aut in Petrarca un prieten i un
mare admirator ,L. Pannier, ^otice biorabiqve .vr te beveaictiv Pierre
er.vire, revier traavctevr frav,ai. ae 1ite ire, in Bibl. de l`Icole de
thartes 33 [182|, p. 32-384, Antoine 1homas, e. tettre. a ta covr
ae. ae.. Rome, 1884,. Autori mai noi ca lenri de Lubac ;ee.e
veaierate. e. qvatre .ev. ae t`critvre, II
2
, Paris, 1964, p. 212 - 21,
233, 32, 391, reproeaza lui Bersuire abuzul exegezei biblice, doada
unei anumite decadente a gindirii timpului sau. Operele au rost editate
sub titlul: Petri ercborii oera ovvia, ed. Joannes Keerbergius, t. I - III,
Moguntiae, 1609, 219 p., Reavctorivv a rost editat de 11 ori numai
intre 144-11, Dictiovvariv. de 4 ori. Iditia din tolonia Agri-
ppinae, 1631, 3 ol., se gasete, incompleta, la Biblioteca lilialei tlu
a Academiei Romne, rondul rerormat, cota 82.98. Am rolosit
ed. din Cotovia, 13, dupa un exemplar din Biblioteca Uniersitatii
din Viena.
140. ta i in tartea I, ,cr. nota 6,, tantemir insista asupra
legii analogiei dintre macrocosm i microcosm, loc comun al gindirii
antice i medieale. Sensul legii aplicat de autor este acela al cugetarii
neoplatonice: intre macrocosm i microcosm exista analogie, dar v
.ev. ivrer. ex.: ceea ce este mare in macrocosm este mic in microcosm,
D I VA N U L
$#
la rel conditiile: etern i inrinit in macrocosm, temporar i limitat in
microcosm sau, in textul Diravvtvi, lumea terestra trecatoare i
nestatornica, surletul omenesc etern etc.,. tp. Plotin, veaae, II, IV,
i P. Janet et G. Seailles, i.toire ae ta bito.obie, 1
e
d.. Paris, 1932, p.
23. Dan Badarau, o. cit., p. 28-286, considera aceasta aplicare a
teoriei analogiei dintre macrocosm i microcosm in Diravvt numai
un moti literar, deoarece tantemir scoate in eidenta covtra.tvt dintre
om i lume. Aceasta este insa iaeea fvvaavevtata a ai.vtei dintre Lume
i ntelept. Autorul se a stradui sa arate ca omul poate opera o
conersiune salutara a contrastelor rara sa le anuleze.
141. tantemir - sau autorul pe care-l urmeaza - aplica o interpretare
comparabila cu aceea din Augustin, Covfe..iove., lib. XII-XIII.
142. De obserat ca legatura intre sensul citatelor din acest
paragrar nu e logica. De la motiul ce ei culege, aceea ei semana,
se trece la altul direrit, acela al hranei spirituale. Autorul procedeaza
i in alte paragrare la rel, stabilind legaturi strict rormale intre citatele
sale, probabil sub inrluenta dictionarului biblic pe care l-a rolosit.
143. roci ,~ etc., nu poate aea aci alt sens decit ca traavcatorvt
renunta la o parte din textul original. .vtorvt nu putea recurge la
acest procedeu. Dorinta de a incheia repede lucrarea este mereu mai
izibila spre sriritul tartii a II-a. V. i nota 13.
144. tonceptie caracteristica rilosoriei presocratice i exprimata
de pitagoreici, Democrit etc. ca principiu al cunoaterii ,asemanatorul
cunoate asemanatorul,. Arinitatea naturilor asemanatoare mai este
exprimata de Platon ,Coria., 10 b,, Aristotel ,tica ^ic., 8, 1, etc. i
s-a transmis gindirii medieale. tantemir mai rormuleaza principiul
in .toria ierotifica, ea. cit., ol. II, p. 23: Vestita axioma intre cei
riziceti rilosori este ca cel de asemenea iubete pre cel siie de ase-
menea. Iubirea dara catra cel siie de asemenea a sa arate neiubirea
catra cel siie nu de asemenea. tr. i vcictoeaia fito.ofica, Venezia-
Roma, [19|, t. IV, s..: ivite .iviti covo.citvr.
14. n tiinta antica i medieala, rocul, aerul, apa i pamintul
erau socotite cele patru corpuri simple ,etevevtete, din care sint rormate
celelalte corpuri. n aceasta teorie, riecarui element ii corespunde o
calitate rundamentala, opusa calitatii altuia ,rocul rierbinte - aerul
rece, apa umeda - pamintul uscat,.
$$
DI VANUL
146. tp. A. \issowatius, tivvti virtvtvv, 1 ,Diravvt, r. 101
V
- 103
V
,.
14. tapitolele care urmeaza, nenumerotate, trateaza pe larg
probleme din ultima parte a tartii I, 8. Autorul le considera insa, in
economia tartii a II-a, drept diiziuni mai importante, recoman-
dindu-le in cuprins ,r. 141
V
,: tette. . . mai irtos la sriritul tartii
a doa Pevtrv rr.te i 1iata ovvtvi ca oava i Pevtrv tvve,tite tvtari
ae eaia.a ivtre rr.te ce .e tvta. Ideile, pina la detalii, sint comune
opusculelor asemanatoare din literaturile latine medieale ,cr. notele
86- 8,, in care i-a aut, rara indoiala, izorul, tantemir.
148. Cov.tavtivv. ,greit tonstantios in ersiunea greaca, este
citat dupa Bersuire, unde numele apare rrecent alaturi de opera: v
Pavtecbvi. Un tonstantin Pantechnes, mitropolit de Philippopolis,
autor al unei De.crieri a rvatorii ae otrvicbi ,i ievri ,publicata de
I. Miller, in Annuaire de l`Association, 6 [182|, 28-2, [183|,
133 i urm.,, citeaza Karl Krumbacher, Ce.cbicbte aer b,avtivi.cbev
itteratvr, 2. Aurl., Mnchen, 189, p. 44-4.
149. Ixemplul de rezistenta morala a rratilor Macabei a rost
obiectul mai multor opere din literaturile antica i medieala. n 1688
se publicase la Bucureti una din cele mai raspindite, atribuita lui
Iosephus llaius i circulind i ca . a carte a Macabeitor ; cr. V. tndea,
,1ratatvt ae.re rativvea aovivavta, cea aivti oera fito.ofica vbticata iv
tivba rovva, in Viata romneasca, 16 ,1963,, nr. 3, p. 84-89.
10. Stihotortul persiesc este tot al-Saadi, Cvti.tav, prerata.
titatul urmator din Mihea este tradus in ersiunea romneasca dupa
1vtata : 1tivav vov e..ev vir babev. .iritvv et vevaacivv otiv. toqverer.
Versiunea greaca citeaza textul ,direrit, corespunzator rererintei dupa
etvaivta, ceea ce lasa rraza rara inteles.
11. Imagine din A. \issowatius, tivvti virtvtvv, 4, rolosita i
in Diravvt, f. 18.
12. 1extul grec urmeaza pe cel romn, care pare a ri traducerea
greita a unui text latin cu sensul: De.re .trvtorarite carei riv ovvtvi
e tvve v tivvt rr.tetor ace.tei rieti ,probabil lat. er ~ de-a lungul, in
timpul, tradus pentre, a rost citit pentru,. n orice caz, pedp-
sele ,boala, robia, saracia, pot loi pe om la toate irstele, iar nu
numai in perioada maturitatii. 1extul conduce, de altrel, spre aceasta
interpretare: 1vtarite ... ate ovvtvi rietii rr.te... ace.tea .vt.
D I VA N U L
$%
13. tatre sriritul tartii a II-a traducatorul maniresta graba i nu
mai reproduce citatele din modelul latin rolosit, ci se multumete sa
copieze rererintele. 1oate indicatiile din paranteza se gasesc in 1be
.avrv. bibticv., s.. .erotatio ,cp. ed. Ph.-P. Merz, Parisiis, 1880, p. 13,.
La rel procedeaza tantemir pina la sriritul cartii.
14. tantemir traduce desigur un text latin in care cuintul redat
prin tata trebuie sa aiba sensul de rascumparare, eliberare.
Versiunea greaca are un inteles mai exact ,riru0rpo ~ libertatea,,
stabilit, probabil, din context.
1. De remarcat ritmul: 1ivitvtav rrevea, .o.itvtav cea.vt |\i
vai vvtt a a,i ti .av .cvrtat a.vt.
16. Sensul lui .vv. ~ a ascunde, a pune dedesubt, din lat.
.vovere, indica i aici un original latin.
1. n 1be.avrv. bibticv. rererintele ce urmeaza sint grupate la
Re.vrrectio vortvorvv, et carvi. aa toriav facta vvtatio, ceea ce tantemir
a traav. prin Pevtrv a vortitor vriiare ,i evtrv a carvii, aaeca a trvvtvi,
.re .tara vvtare. Se conrirma rolosirea unui izor pentru rererintele
sale biblice ,cp. ea. cit., Ph.-P. Merz, p. 3,.
18. Pentru aceste rererinte a se compara cu 1be.avrv. bibticv. s..
Die. vovi..ivv. et ivaicivv etrevvv.
19. tele trei modalitati ale pacii reprezinta un moti comun
literaturii cretine medieale.
160. tuintele sint atribuite in textul biblic lui Antioh, regele
Siriei, numit Ipiranes ;^obiti., in aceeai carte II, 9, de unde i
rererinta .vtiobo. ^obiti., denumirea sa din 1vtata.
161. ntreg textul, de la titlu pina la inceputul Preao.toriei, apartine
lui tantemir. 1raducerea din \issowatius incepe in rindul urmator.
162. Neintelegind expresia ar e.t din originalul latin ,ar e.t
vatitiav evere ~ este in stare sa dezbrace rautatea, tantemir a
tradus-o greit: ,,de-a tocma sint. Aa se explica i traducerea greaca,
dupa ersiunea romneasca: ooiouv, se aseamana. tr. i P.
Vaida, Divitrie Cavtevir ,i .. !i..orativ., in Reista de rilosorie,
12 ,196,, nr. 1, p. 41, n. 2.
163. De obserat ca in originalul latin cuintele sint: vvvc iv
aetate vea .eviti ,acum la batrinete,, pentru ca \issowatius trecuse
de aizeci de ani cind a scris tivvti virtvtvv.tompunind Diravvt la
numai douazeci i patru de ani, tantemir inlatura adectiul batrin.
$&
DI VANUL
164. lraza din Aristotel, reluata i de Dante in Covririo I, 1 ,non
me dimenticando,.
16. Ideea proine din tica ^icovabica pe care \issowatius o
putuse cunoate direct sau prin 1homa d`Aquino, Covv. iv tb. 1. 9,
lect. 4 i vvva tbeot. 2. 2 qu. 30. ad 2 i 2. 2. qu. 11 a , ad 3.
166. ntre izoarele doctrinare ale lui \issowatius doi autori au
rost rolositi cu precadere de inatatul unitarian, Irasm ;vcbiriaiov
vititi. cbri.tiavi, i Iohannes trellius ;Priva etbice. ctevevta, Racoiae,
163. Pentru ambii autori, inrluentati de aristotelism i stoicism,
inceputul intelepciunii este cunoaterea de sine, cunoscindu-se, omul
intemeiat pe o doctrina corecta trebuie apoi sa se modeleze dupa
aceasta doctrina prin exercitiu, luind ca pilda iata oamenilor inte-
lepti. 1endinta generala a acstei conceptii, ca i a unitarianismului i
a protestantismului in general este reducerea religiei la o simpla morala.
Inrluenta lucrarii citate a lui trellius este atit de mare, incit determina
chiar planul i dezoltarea operei lui \issowatius. A se edea
P. Vai da, art. cit., p. 44-4: tele 16 precepte morale expuse de
trellius in acelai capitol ,este orba de Priva etbice. ctevevta pars I,
cap. I: De cav.i. efficievtibv. virtvti., Racoiae, 163, p. -10, se regasesc
aproape toate, ampliricate, in cartea lui \issowatius, tezele rormulate
pe scurt de trellius sub un singur punct constituind adesea temele a
cite 3-4 capitolae din tivvti.
16. Din textul lui Lactantiu, ca i din contextul ersiunii romneti
constatam eroarea de traducere: ivoravtia .vi nu inseamna neso-
cotinta lor, ci necunoaterea de sine, cauza neaezarii lor.
1raducerea romna greita inrluenteaza i ersiunea greaca.
168. tantemir reda prin avb .avatvitoriv numele racultatii ce
conrera omului demnitatea de riinta superioara tuturor celorlalte:
.iritv. ratiovati.. Aceasta este gindirea discursia, ratiunea. Reluind
ideea in .toria ierotifica ,ea. cit., p. 336,, tantemir numete ratiunea
.vftet vteteatoriv i o derinete drept racultatea prin care omul srir-
itului rericirii i nerericirii, a binelui i a raului sau chibzuiala i
adearata hotarire a cunoate poate, racultate mai mult decit rireasca
i dumnezeiesc i ceresc oarece, caliricare luata din \issowatius.
tantemir cunoate deosebirea intre intelect i ratiune ,cr. Cov
evaiotvv vvirer.ae toice. iv.titvtiovi. III, 1 in Oerete rivcietvi D. C.,
D I VA N U L
$'
t. VI, p. 428-429, cind spune ca intelectul este subiect al logicii,
autorul se rerera la ratiune, deosebita de intelectul propriu-zis care
ivtvie,te adearul,. Il rolosete insa o terminologie conruza sub
inrluenta lecturilor sale rilosorice ,in acro.avctae .cievtae, inspirindu-
se din Van lelmont, ivtettectv. are sensul teologic de tiinta inruza
numita in Covevaiotvv ,ea. cit., p. 41 1 : aivivitv. ivfv.vv ivetivvibite
tvvev,. Numai in primele doua carti ale Diravvtvi ratiunea ,sub numele
echi romnesc de .ocotiata, nu lasa loc nici unei alte interpretari.
169. ocotea.ca, vvaria.ca, cvvoa.ca ritmeaza textul, procedeu
rolosit i in alte parti ale cartii.
10. Inrluenta izibila a distihului imprumutat unei opere reco-
mandata mai departe ,III, 39,, vitatio Cbri.ti atribuita lui 1homas a
Kempis ,III, LVII, 3,: ovo e., et vov Dev., , Caro e., vov avetv..
Asemenea ersuri, cu numar egal de silabe i dubla rima. interioara i
rinala, sint raspindite in literaturile latine medieale, tp. insa i cu
Aristotel, Potitica, I, 14, 1.23 a: q 0qpov, q 0r ,~ [omul este|
ori o riara, ori un zeu,.
11. Ideea stoica a suprematiei ratiunii asupra pasiunilor mai rusese
dezoltata in Pevtrv .vvrvt tiitorivt va, traducere dintr-o scriere a
echii rilosorii alexandrine atribuita lui Iosephus llauius, publicata
la Bucureti, in cuprinsul ibtiei tvi \erbav, cu zece ani inaintea
Diravvtvi ,ezi V. tndea, 1ratatvt ,De.re rativvea aovivavta, cea
aivti oera fito.ofica vbticata v tivba rovva, in Viata romneasca,
16 ,1963,, nr. 3, p. 84- 89 i ^icotae Mite.cv i vcevtvrite traavceritor
vvavi.te v tivba rovva, in Limba i literatura, ,1963,, p. 6,.
ocotiata ariata este, la stoici, o motenire din gindirea platonica i
aristotelica ,cp. tica ^icovabica II, 36, 110 a 2, Lon Robin, .ri.tote,
Paris, 1944, p. 232, nota 1,. \issowatius putea cunoate acest prin-
cipiu etic din Seneca ;. LXXVI,, care race o adearata teorie despre
ratio recta et cov.vvvata ,socotiala driapta i intriaga, identiricata
cu virtv. i bove.tvv, dar i din Irasm ,vcbiriaiov vititi. cbri.tiavi,
cap. IV, cr. P. Vaida, art. cit., p. 44,. A se edea i studiile mai noi ale
lui K. Barthlein, Der Ortbo. to. iv aer ro..ev tbi ae. Cor v. .ri.to
teticvv, in Arch. Gesch. Phil., 4 ,1963,, nr. 3, p. 213-28 i Der
Ortbo. to. vva aa. etbi.cbev Crvvarivi iv aev tatovi.cbe cbriftev,
ibia., 46 ,1964,, nr. 2, p. 129-13.
%
DI VANUL
12. 1extul din ticero, De officii., I, 41 la care se rerera \issowatius
pare a ri: .ic vo. .i acre. ac aitievte. ivaice. e..e votvvv., avivaaver.ore.qve
vitiorvv, vava .aee ivtettiivv. e arvi. ,aa i noi, daca rem sa
rim udecatori atenti i sirguincioi i seeri ai iciilor, din cele mici
intelegem adesea lucruri mari,. titatul urmator rererintei este din alt
autor, dar traducatorul in grecete nu intelege succesiunea citatelor
i, inrluentat iarai de ersiunea romneasca, il atribuie lui ticero.
13. 1ema razboiului mintii cu pasiunile a rost raspindita in
literaturile medieale. Lucrarea cea mai cunoscuta cu acest subiect
este a lui Lorenzo Scupoli: t covbattivevto .iritvati prelucrata in limba
greaca i publicata apoi in romna sub titlul ^eravt raboi la Ma-
nastirea Neamtului in 1826. \issowatius citeaza in cap. 39 o alta
scriere care dezolta aceasta tema, vcbiriaiov vititi. cbri.tiavi a lui
Irasm. tomparatiile cu tivvti virtvtvv ,cr. P. Vaida, art. cit., p. 44,
demonstreaza ca \issowatius l-a urmat i in aceasta parte a cartii
sale pe inatatul din Rotterdam ,cp. cu vcbiriaiov, cap. I: 1iitavavv
e..e iv vita etc.,.
14. Neintelegind textul latin, traducatorul il reda partial i greit
in ersiunea romna, de unde erorile trec in cea greaca. Sensul textului
lui \issowatius este: tu toate ca Dumnezeu nu poate ri cunoscut
erecti prin simtirile oamenilor, ca i surletul oamenilor de altrel -
moti pentru care unii, carora nu le conine sa accepte ca Dumnezeu
exista, ca nu cuma [sa admita i ca| pacatoii sunt pedepsiti de el,
tagaduiesc ca ar exista -, totui. . . etc.
1. Autorul rormuleaza unul din clasicele argumente ale gindirii
medieale despre existenta lui Dumnezeu aa-numitul argument e
covtivevtia vvvai sau cosmologic, dezoltat in iica VIII, i
Metafiica 12, 6 de Aristotel ,care pleca de la constatarea micarii la
concluzia existentei unui votor riv, i de Augustin in Covfe.ivvi X, 6
,care deducea din erecte existenta unei cave rive,.
16. Se ede din textul latin ;er raaio. . . . a .e evi..o., ca raete
sint trimise de el iar nu Duhul.
1. icvr pare a ri o eroare a lui \issowatius pentru ictet, eroare
trecuta i in textul Dianului. tp. Ipictet, Mavvatvt, 31: Sa asculti de
zei i sa li te supui in toate cele ce se intimpla i sa urmezi acestea de
buna oie ca unor lucruri sairite de cea mai inteleapta minte.
D I VA N U L
%
18. \tiivta cea riritoare reda in romna eche termenul contem-
platie, aci in sensul de rilosorie teoretica, spre deosebire de
rilosoria practica. Recomandarea lui \issowatius are un accent
anticatolic ,unitarianismul este contra scolasticii i insista, ca orice
nuanta de protestantism, asupra laturei morale a ietuirii,, dar nu
antiortodox. Pe tantemir nu-l putea mira deci inclinarea spre tiinta
cea practiceasca a autorului i reruzul speculatiilor sterile.
19. n De beveficii. IV, 3-9, Seneca dezolta ideea bineracerilor
gratuite, al caror autor nu cere recunotinta, dind ca exemplu proi-
denta, sau, dupa contemporanii sai, natura ;qvia eviv ativa e.t vatvra
qvav Dev. . . . .,.
180. Remarca rolosita i de Seneca ;De bevef. I 3, in sensul ca i
animalele au recunotinta.
181. 1raducere cu preocuparea rimei ;ae.fatare - are,.
182. Numele sotului Atalantei ,lippomenes, ne arata ca este
orba de Atalanta beotiana al carei episod este relatat de Oidiu in
Metavorfoe, iar nu de Atalanta arcadiana. Atalanta se ia la intrecere
cu pretendentii sai coninsa ca a citiga, riind cea mai sprintena
dintre muritori, dar este ininsa de propria ei curiozitate. mbratiarile
ei inoate cu lippomenes in templul tybelei le atrage pedeapsa de
a ri preracuti in lei i inhamati la carul zeitei.
183. Produse ale imaginatiei, racultate condamnata de gindirea
medieala ca sursa de conceptii greite, ireale, comediile erau interzise
de mai toti autorii remii ,a se edea in literatura noastra de traduceri
lucrarea lui Nicodim Aghioritul, ri.toitia, citata mai sus, cuintul VI,
p. 1 i urm.,.
184. i.toria avv.ta ,.etii artiavi ererv., XIX, : viv. aictav
e.t, qvvv evv e bvviti er titterarvv et vititiae officia aa iverivv tvrivi.
raaibv. fortvva avi..et, Omnia - inquit - rui, et nihil expedit. ,tp. i
Sexti Aurelii Victoris De Cae.aribv. bi.toria, XX: Cvvcta, inquit, fvi,
covavcit vibit.,
18. Caavca vivivv atqve fraitia, veribv.qve cov.evtavea crevvaii.
i.ta .vvt qvae vire. aiqve oe. bvvavae vocavtvr ,tit sint de mincinoase
i pieritoare, cum seamana cu nite ucarii copilareti cele pe care le
numim putere i bogatii omeneti!,. Val. Max. actorvv aictorvvqve
vevoriabitivv 1. VI, c. IX: De vvtatiove vorvv, avt fortvvae.
%
DI VANUL
186. titat din poezia latina rolosit de \issowatius i in alt opuscul
al sau publicat in aceeai editie cu tivvti virtvtvv, p. 113, cu textul
complet: v.ice vev. coetvv, terreva. ae.ice vva. /Per vario. ca.v., er
tot ai.criviva rervv / 1evaivv. iv coetvv, .eae. vbi fata qvieta. / O.tev
avvt... tantemir il citeaza de asemenea in Diravvt I, 20. Altrel ror-
mulata, ideea apare i la ticero, De officii. ;baec coete.tia .ever .ectato,
itta bvvava covtevvito,.
18. 1extul rezuma paragrarele biblice la care trimite autorul, ideea
o gasim insa i in Seneca, . C, 21 ;Patria e.t itti qvoacvvqve .vreva
ei vviver.a circvitv .vo civit,. tantemir citase textul dupa \issowatius
i in tartea I, cap. 20.
188. Dialogul Pbaiaro., subintitulat .av ae.re rvvo. - .criere vorata,
trateaza intr-o mare parte a lui despre rrumusete, contemplarea i
iubirea ei, aa incit rererinta la aceasta opera a lui Platon poate ri
generala ,la intreaga opera,. Rererinta poate ri insa i la un anumit
pasa. Atragind atentia ,20 b - d, ca lrumosul are priilegiul de a ri
cunoscut printr-un simt ,azul, in timp ce Dreptatea i ntelepciunea
nu, Platon regreta ca ederea nu poate percepe nici gindirea,
pvqoi : te iubiri neinchipuite ne-ar da ea ,gindirea,, daca ar
putea transmite reo imagine limpede care sa aunga pina la simtul
azului! Acesta pare sa rie pasaul izat de \issowatius.
189. lolosind echiul rom. carte ,~ scrisoare, pentru epistola,
tantemir inrluenteaza ersiunea greaca, in care se da in mod greit
corespondentul iiov ,~ carte,. Aceasta explica ciudatele rere-
rinte Seneca, cartea 11 etc. n cap. 2 obseram insa cum tradu-
catorul in grecete incepe sa redea carte prin rriotoiq ,~ scri-
soare,, intelegind, in sririt, sensul rererintei din ersiunea romneasca.
190. 1raducerea lat. virtv. ,termen de morala, prin intelepciune
pare a ri o inrluenta a traducerilor din grecete in romna eche, in
care opoouvr era redat prin intreaga intelepciune, expresie
indicind castitatea i in general ietuirea conrorma moralei. n titlul
capitolului tantemir arata ca prin intelepciune intelege fata bvva
,virtv. in originalul latin,. 1ermenul ales de tantemir echialent cu
.aievtia sau .obia, poate inela ,de aci, probabil, arirmatia lui Dan
Badarau, o. cit., p. 62- 63, ca in Diravvt soria stapinete lumea,.
191. Ipicteti Di..ertatiovvv ab .rriavo aie.tarvv liber II, XIX,
2: 0rv r ov0prou rri0uovtoi yrvro0oi
D I VA N U L
%!
192. . . . adeca cea nu-i strica - adaos al lui tantemir.
193. 1extul reprodus de \issowatius prezinta mici deosebiri
rata de originalul lui Seneca: ota virtv. praestat avaivv eretvvv
.ecvrvv; .i qvia ob.tat, vvbivv voao ivtevtevit, qvae ivfra fervvtvr, vec
vvqvav aiev vivcvvt.
194. titatul complet din loratiu este: ic vvrv. aerev. e.to. | ^it
cov.cire .ibi, vvtta atte.cere cvta ,Aceasta sa-ti rie zid de arama: sa nu
ai nimic sa-ti reproezi, sa nu paleti pentru nici o ina, . I, I, 61,.
19. Ixplicatie adaugata de tantemir. Imaginea a mai rost rolosita
de autor in Cartea ae vcbivacivve catre Antioh i tartea a II-a, cap. .
O lamurire similara despre planeta Venus ,1iverea, intilnim in .toria
ierotifica ;ea. cit., ol. II, p. 264,: Steaua ciobanului, carea intii rasare.
196. tibotrortii ,poetii, sint lomer, Oai.eea, IX 31- 32, X 230 -
243 i 449-466 i Vergiliu, veiaa VII, 10,. \isscwatius mai rolosete
imaginea in scrierea sa De bovivi. vera beatitate cov.ectavaa, publicata
in aceeai editie cu tivvti virtvtvv, p. 110.
19. titatul este in A. Gelli ^octivv atticarvv covv. XVI, 1 ,greit:
10 in Diravvt, ambele ersiuni,. tuintele lui Musonius sint: v ti
roiqoq oopv rto qoovq, t rv qo ortoi or rvri iar ale
lui taton: .i qva er votvtatev veqviter feceriti., votvta. cito abibit,
veqviter factvv ittva ava vo. .ever vavebit. Necunoscind opera lui
Aulus Gellius, tantemir ia trimiterea ava drept o parte din titlul
operei citate, de unde rererinta greita: Catra Cbetiv. transmisa i
ersiunii greceti.
198. tp. cu textul latin unde titlul este doar Cov.cievtia bova ,restul
adaugat de tantemir in traducere,, inceputul cap. 14 este mai os, la
Peae.ete ;Poeva,.
199. tantemir a traav. vvvete lui Iuenal obtinind enigmaticul
1iveri.. n editia sa lasdeu, inelat de ciudatul nume, transcrie cauta
Setineris in loc de ,cavta.e 1ineris, punind, prudent un semn de
intrebare ,Arhia istorica a Romniei, 2 ,186, p. 12,. Sion repeta
transcrierea lui lasdeu ,ed. 188, p. 199,. Versurile din Iuenal la
care se rerera \issowatius sint: evto qvoacvvqve vato covvittitvr,
i.i , Di.ticet avctori. Priva e.t baec vttio, qvoa .e |vaice vevo vocev.
ab.otvitvr, ivroba qvavvi. , Cratia fattaci raetori. vicerit vrva ,trima
este o poara pentru insui cel ce-o raptuiete. Prima pedeapsa a
unui inoat este ca el nu poate ri absolit de propriul sau tribunal,
%"
DI VANUL
chiar daca s-ar sustrage rigorii legilor prin necinstea unui udecatcr
corupt, at. XIII, 1- 4,. O alta conruzie curioasa asupra lui Iuenal
a semnalat-o N. tartoan ;Cartite ovtare v titeratvra rovvea.ca, I,
Bucureti, 1929, p. 204,: in traducerea greaca a torii aarvritor, rolosita
pentru ersiunea romneasca a ierom. lilothei ,Snago, 100,, Ilu-
enal deine o y. Brviio ,Sr. Venalie,.
200. 1ativ. din traducerea romneasca este 1acitv., iar pasaele
izate de \issowatius urmatoarele: 1 in .vvate. VI, 6, relatarea
scrisorii lui 1iberiu catre Senatul roman, scrisoare in care ii arata
remucarile pentru crimele i osnicia sa, 2 bia., XIV, 10 regretele lui
Nero dupa ce-i asasinase mama ,Agripina,.
201. Rererinta i citat dintr-o traducere latina din ebraica a 1. 1.
n etvaivta i 1vtata, textul se arla la P.. 31, 10. n citatul urmator
intilnim alt caz in care traducerea romneasca rolosete 1vtata, iar
cea greaca etvaivta.
202. tomparatia pasiunilor cu sirenele este rrecenta in litera-
turile latine medieale ,. 1ertulian sau 1homas a Kempis, vitatio
Cbri.ti III, XXVII, 4,. Ixplicatia din paranteze ,ace.tea .a cbiava fete
ae vare, este adaugata de tantemir. \issowatius mai rolosete ima-
ginea sirenelor in De bov. vera beat. cov.ect., ea. cit., . 110.
203. \issowatius a asociat doua ersuri, primul din loratiu, al
doilea din Martial. Versul din loratiu race parte dintr-un context
care, complet, suna: Ovvev creae aiev tibi aitvi..e .vrevvv. , Crata
.vervteviet qvae vov .erabitvr bora., Me ivvev et vitiavv beve cvrata
cvte vi.e. Cvv riaere vote. icvri ae ree orcvv ,trede ca riecare zi a
ta este cea de pe urma. teasul la care nu te atepti a ri o surpriza
placuta. Daca intrebi de mine, ma ei gasi oricind ei rea sa rizi,
bine ingriit, gras i lucios ca un porc din turma lui Ipicur,.
1raducerea romneasca greita .vrevvv ,~ ultima, conrundat cu
tel prea inalt ,Prea ae .v.v., a inrluentat i ersiunea greaca, stricind
tot sensul ersului. Stihul din Martial se citeaza impreuna cu cel
precedent: ^ov e.t, creae vibi, .aievti. aicere : 1ivav. , era vivi. vita
e.t cra.tiva: 1ive boaie. ,Nu-i ade bine, crede-ma, inteleptului, sa
spuna Voi trai . Ziua de miine e prea tirzie: traiete astazi,.
204. 1raducere greita ,i mai eidenta in ersiunea greaca,: ovvt
se inradacineaza in rapta rea, deci et ,nu ea, rapta rea, trebuie sa se
dezradacineze.
D I VA N U L
%#
20. Iroarea vvvtii pentru vortii, repetata in ersiunea greaca
,you pentru 0votov, se explica in relul urmator: in manuscrisul
traducerii sale, tantemir trebuie sa ri scris vortii, deoarece nu putea
talmaci altrel vorti. din originalul latin. Probabil ca el a trimis la Iai
o copie a ciornei sale scrisa de alta persoana sau propria ciorna
indescirrabila i astrel vortii este transcris: vvvtii, redat apoi astrel in
ersiunea greaca ceea ce intarete ipoteza ca aceasta ersiune nu este
de tantemir.
206. Amindoua ersiunile sar ersurile din originalul latin, pro-
babil din cauza diricultatilor de traducere.
20. Rererinta la Ipictet dupa Di.ertatiite tvi .rriavv., corecta in
originalul latin este pretutindeni inteleasa greit ca o corespondenta
intre Ipictet i Arian ,se trimite la cartea ~ epistola,. De aci i
rererinta de asemenea eronata in ersiunea greaca. Daca ea e datorata
lui tacaelas trebuie sa tragem concluzia ca inatatul grec nu cunotea
opera lui Ipictet, ca i, mai sus, pe a lui Aulus Gellius V. nota 19.
208. Iroare in ed. latina i de aci in traducerea romna. titatul
este in vcbiriaiov, cap. XXI. Indicatia corecta din ersiunea greaca
este surprinzatoare. 1raducatorul a aut posibilitatea sa eririce cu
textul Mavvatvtvi lui Ipictet dei nu tia titlul exact al celeilalte opere,
cum reiese din nota precedenta
209. tp. cu originalul latin. 1itlul este: Adu-ti aminte de cele de
apoi i mai cu seama de udecata din urma, cu cuintele din titlul dat
de tantemir incepe paragrarul - Cea ae aoi .ocote,te ;Re.ice fivev,
rolosit ca titlu i in tartea I, 2. Iste un indemn rrecent intilnit in
rilosoria antica atribuit lui Solon Athenianul ;ivev re.ice tove vita,.
Pentru originea acestui text in 1iata tvvii a lui Miron tostin, ezi ed.
P. P. Panaitescu, p. 433.
210. Autorul rezuma unul din argumentele lui Seneca in De
roviaevtia expuse in cap. III ,rara a cita un pasa anume,: nenorocirile
i surerintele intaresc pe omul irtuos ;qvae tv voca. a.era, qvae aaver.a
et abovivavaa, ritvvv ro i.i. e..e, qvibv. acciavv,.
211. tuintul Dvvvaaav adaugat de tantemtr pentru a sublinia
in sens ortodox diinitatea lui lristos pe care \issowatius il numete
de obicei numai riul lui Dumnezeu unul nascut sau conducatorul
credintei noastre ;tivvti virtvtvv, p. 13, 31, 48, 86,. lara a-i nega
diinitatea, ginditorul unitarian nu i-o arirma deschis, ba chiar rolo-
%$
DI VANUL
sete expresia ,suspecta pentru ortodoci, poruncile lui Dumnezeu
,i ale lui lristos ,pe care tantemir o traduce orvvcete tvi ri.to.
Dvvvaaav, sau autorul lui Dumnezeu ,i al lui lristos ,cap. 28, care
scapa traducatorului romn. Pentru alte corectari de rormulari cu releanta
doctrinara in traducerea romneasca ezi P. Vaida, art. cit., p. 4-4.
212. Glaucus, riul lui lippoloc i nepot al lui Belleroron, comanda
trupele lycienilor in razboiul troian. Obligat lui Diomede prin datoria
ospitalitatii, cind l-a intilnit in lupta, a reruzat sa lupte cu el i au
schimbat armele. Pentru aceasta a rost ucis de Aiax. V. lomer, tiaaa,
VI 232-236,
213. Alte ersuri sarite din cauza diricultatii de traducere.
214. Zeuxis, pictor grec din leracleea ,464-398 i.e.n.,, celebru
pentru iscusinta sa in redarea realista a modelelor. A trait in Atena,
in Macedonia la curtea lui Archelaus i in Grecia Mare unde a pictat
portretul Ilenei pentru templul lerei Lekinia din trotona ,Italia de
sud,. La acest episod se rerera \issowatius. Zeuxis a luat ca model
cinci dintre cele mai rrumoase rete din trotona, pentru ca sa reueasca
sa aduca adearul ietii intr-un chip mut. Dorinta lui Zeuxis de a
gasi in cele cinci rrumuseti din trotona elementele care sa intruchipeze
idealul reminin este relatata de ticero ;De ivvevt. II, l, 1,.
21. Unitarienii nu primeau cultul srintilor, aa incit personaele
citate in paragrarul 22 sint, pentru \issowatius, exemple din fivtete
.critvri ,e .acri. aivi.,. Modiricind titlul ,pe care-l putea, de altrel,
accepta, riind in rond exact, tantemir rea sa sublinieze sensul
ortodox pe care-l da capitolului.
216. Recomandarea exemplelor de ietuire irtuoasa din literaturile
clasice apare i in vcbiriaiov vititi. cbri.tiavi al lui Irasm, unul din
izoarele lui \issowatius ,cr. P. Vaida, art. cit., p. 44,. Reamintim
cititorilor raptele care au asigurat celebritatea personaelor mentionate
in capitol: - .ri.tiae atenianul, numit cel drept ,sec. VI -V i.e.n.,,
ostracizat de rialul sau 1emistocle in 483 sau 482. Rechemat din exil
a indeplinit runctii politice i militare care l-au racut celebru in istoria
Atenei ,lerodot, .torii VIII, 9 i urm., Plutarh, 1it. ar. : .ri.tiae,, -
M. vriv. Cavittv., unul din marii eroi ai republicii romane ,sec. IV
i.e.n.,. Dupa sericii importante aduse patriei este acuzat pe nedrept
de nereguli i se exileaza de buna oie ,391,. Rechemat, elibereaza
Roma de asediul galilor ,Plutarh, 1it. ar. : Cavittv. : 1it Liiu,
D I VA N U L
%%
.b 1rbe covaita V etc.,, - C. abriciv., consul roman in 282 i.e.n.,
celebru prin seeritate i corectitudine, rezista la orertele lui Pyrrhus,
regele Ipirului, i-l determina sa paraseasca Italia, M.Cvriv. Devtatv.,
consul roman in doua rinduri ,290 i 2 i.e.n.,, celebru prin sobri-
etate i austeritate, reruza prada de razboi ce-i reenea dupa inrringerea
lui Pyrrhus i darurile bogate ale samnitilor ,Plut., 1it. ar. : Cat.
M. II, lor., Oa.1, 12, 41 etc.,.- Meveviv. .ria, consul roman
in 03 i.e.n. Prin medierea sa impaca prima ruptura dintre patricieni
i plebeii retrai pe Muntele Sacru, cu care prile a rostit celebrul
discurs despre raporturile dintre stomac i membrele corpului, -
. Qvivtv. Civcivvatv., dictator roman ,48 i.e.n.,, model de integri-
tate i rrugalitate, traia retras in gospodaria sa la tara cultiindu-i
personal ogorul i reruza demnitatile publice ,1it. Li., .b 1rbe covaita
III, 26,, etterofov, riul regelui corintian Glaucus, acuzat pe nedrept
de Antea,

sotia regelui Proetus din Argos, este supus la direrite
incercari pentru a-i gasi moartea, dar le ininge pe toate, ucigind
limera cu autorul calului inaripat Pegas, apoi biruind pe amazoane.
Model de castitate pentru ca rezistase la ispitele Anteei ,lomer, t VI,
16, les., 1beo. 32, lor., Oa. IV, II etc.,, - `evocrate., rilosor din
thalcedon ,398-314 i.e.n.,, discipol al lui Platon. Opera lui, pierduta
in intregime, este cunoscuta prin scrierile lui Aristotel i 1heorrast
i prin admiratia ce i-o purta ticero, - P. Corvetiv. ciio .fricavv.
Maior ,234-183 i.e.n.,, celebru general i om politic roman, iningator
al cartaginezilor la Zama ,202,, se exileaza de buna oie din Roma
in 18. ta exemplu de cuntenire i parasire poate seri insa i
nepotul sau prin adoptiune P. Corv. ciio .evitiavv. .fricavv. Mivor
care cucerete tartagina in 146 i dupa mari sericii aduse republicii
moare ,poate asasinat dupa arirmatiile lui ticero, in 132, acuzat ca
duman al poporului, - Q. .etiv. 1vbero, urist i rilosor stoic,
interlocutorul lui ticero in dialogul acestuia De revbtica, - .rcb,ta.
aiv 1arevt ,c. 428-34 i.e.n.,, rilosor, pitagorician, contemporan al
lui Platon pe care-l saleaza de tiranul Dionis din Syracusa ,lor.,
Oa. I, 28, tic., De or., ; ocrate ,469-399 i.e.n., celebrul maestru al
lui Ptatav ,429-34 i.e.n.,, silit sa se otraeasca in urma persecutiilor
i condamnarii nedrepte a dumanilor sai ,Platon, .otoia tvi ocra
te,; - ociov, general i om politic atenian ,402-31 i.e.n.,, celebru
prin irtute, partizan al lui Alexandru cel Mare este condamnat de
%&
DI VANUL
atenieni sa se otraeasca la irsta de 8 de ani, - Pericte., estit om
politic atenian ,m. 429 i.e.n.,, mare bineracator al cetatii, dar necon-
tenit atacat de dumanii sai politici, ale caror incercari de a-i strica
reputatia le ininge prin calm i rabdare, .vtiov , locotenent al lui
Alexandru cel Mare, apoi rege al Asiei, inins de Lysimah i ucis in
301 i.e.n. ,Plut., vv. 9, 10, 12, 1 sq. etc.,, - eractit aiv fe., rilosor
din coala ioniana ,sec. VI i.e.n.,, intre ale carui rragmente de scrieri se
intilnesc i indemnuri la castitate, - titov, rilosor din Megara, celebru
prin abilitate dialectica, - Zevov aiv Citivv, rondatorul rilosoriei
stoice ,sec. IV-VI i.e.n.,, - avivovaa, mare om politic i general
teban ,sec. V-IV, i.e.n.,, remarcabil prin integritate i ietuire rilosorica
,Plut., 1it. ar.,,- Povoviv. .tticv., caaler roman ,109 - 32 i.e.n.,,
cumnat i prieten intim al lui ticero cu care a purtat o bogata cores-
pondenta. Se sinucide prin roame pentru ca surerea de o boala incurabila
,Nep., 1it. .ttic.,. De remarcat ca maoritatea exemplelor sint din
Plutarh, 1it Liiu i ticero.
21. Adaos al lui tantemir pentru a asocia persoana lui lilip cu
aceea a riului sau, eroul celebru al .teavariei, scriere ramiliara citi-
torilor romni ai remii. Autorul ersiunii greceti nu simte neoia
acestei completari i o omite.
218. Urmarea lui lristos ,vitatio Cbri.ti, a rost o tema raorita
a misticii catolice medieale i subiectul unei scrieri cu acest titlu
atribuita lui 1homas a Kempis. \issowatius recomanda aceasta
imitare numai in sensul luarii lui lristos ca exemplu ,cr. P. Vaida,
art. cit., . 44,, iar nu ca un miloc de transrigurare a omului.
219. Procedeu literar al lui tantemir, amator de ersiricatie ,cr. i
notele precedente,: din doua citate ale lui \issowatius dupa Vergiliu
,abor ovvia vivcit i Ovvia vivcit avor, i comentariul care le leaga
,taborev avtev ecitat avor ; ae qvoa etiav recte aictvv,, traducatorul
romn race patru ersuri. 1extul complet al ersurilor din Vergiliu
este: abor ovvia vivcit t vrobv. et avri. vrvev. iv rebv. ee.ta. ,Munca
indirita pe toate le biruie, rara a tine seama de neoia apasatoare i
de asprimea timpurilor, i Ovvia vivcit avor et vo. ceaavv. avari ,Pe
toate le ininge dragostea i noi sintem biruiti de ea,.
220. n De bov. vera beat. cov.ect. ;ea. cit., p. 128, \issowatius
citeaza ersurile intr-o rorma mai completa: 1t corv. reaiva., ferrvv
atieri. et ive., , .riaa ve .itiev. ora tevabi. aqva , 1t vatea. avivo,
D I VA N U L
%'
qviaqvav toterare veabi. . tr. i scrierea aceluiai: Pietati. .ectavaae
ratiove., ea. cit., p. 161.
221. De la .aeca ceia ce . . . adaos al lui tantemir, care insista
asupra sensului ortodox al pocaintii.
222. Boethius, De cov.otatiove bit. V, proza VI. Ideea e o con-
secinta a omnitiintei diine, dar textul cauta sa rezole contradictia
intre aceasta omnitiinta i pretiinta i libertatea umana, iar nu
aspectul moral al problemei.
223. ntreg cap. 14 al tartii I din Di.ertatiite lui Ipictet rezumate de
Arrian trateaza despre omnitiinta diina (0ti rvto rop 0rov).
224. 1extul este pararrazat dupa Ipictet, vcbriaiov cap. X: Daca ezi
rrumos sau rrumoasa, ei arla putere de impotriire in inrrinare, daca te
intimpina reo suparare - in surerire, daca reo porta - in rabdare.
22. 1extul exact i corect in loratiu este: 1 o. eevtaria raeca ,
^octvrva ver.ate vavv, ver.ate aivrva ,Ixaminati zi i noapte modelele
greceti,.
226. Dintre scrierile recomandate de \issowatius mai putin
cunoscuta este lucrarea dascalului sau Johannes trellius lrancus,
tbica cbri.tiava .ev eticatio virtvtvv et vitiorvv, qvorvv iv .acri. titteri.
fit vevtio tibri 1 ,cr. ]obavvi. Crettii ravci oervv tovv. qvartv., .crita
eiv.aev aiaactica et otevica covtectev., Irenopoli, 166, p. 230 - 43,.
trellius, teolog unitarian de origine germana, a rost rector al tole-
giului unitarian din Rakow linga tracoia, unde a inatat i \isso-
watius. A se edea pentru opera sa K. Lepszy, rebvi..e aer Reforvatiov
iv Potev, in Revai..avce vva vvavi.vv. iv Mittetvva O.tevroa, ol. 2,
Berlin, 1962, p. 218, Ludwik thma, racia ot.c,, \arszawa, 19,
a..iv ; tvaia vaa ariavivev ,wyd. Ludwik thma,, \arszawa, 199,
p. 349, P. Vaida, ari. cit., p. 44 - 4.
22. Iata textul complet din Sallustius ;De covivratiove Catittivae
IV, 6, ed. Irnout Les belles lettres, 198, p. 116,: ..e qvav viaeri
bovv. vatebat; ita, qvo vivv. etebat toriav o vai. ittvv a..eqvebatvr
,Prerera .a fie om bun decit sa para numai, astrel incit, cu cit cauta
mai putin gloria, cu atit ea se lipea de el,.
228. 1extul ultimului ers din Oidiu: Cvv vata er tova. covvatvere
vora..
229. V. nota 13.
230. 1extul exact al ultimului ers este ^ec qvae te circvv.tevt.
&
DI VANUL
231. Ciacovo .covcio ,1492 - c. 166,, ginditor rerormat italian.
Dupa ce a ocupat unele runctii clericale catolice ruge la Basel ,1,,
apoi se muta la Zrich, Strassburg i Londra unde desraoara o ie
actiitate publicistica. n 161 obtine cetatenia engleza. Studiile i
scrierile sale de matematica, mecanica, inginerie, arhitectura militara,
rilologie i teologie i-au asigurat o mare reputatie. Pentru opera sa De
vetboao boc e.t ae recta ivve.tiavaarvv traaevaarvvqve artivv ac .cievtiarvv
ratiove ,Basilea, 18, este considerat un precursor al lui Descartes.
tunoscut ca teolog liberal ,excomunicat de catolici,, a scris intre
altele trataevata atavae ,Basel, 16, doua editii, una in - 4, alta
in - 8, retiparita de douasprezece ori, in direrite localitati, intre
182-164, trad. rr. Basel, 16, engleza, 164, germ. Basel, 164,
olandeza, Amsterdam 1662, ed. critica, Kohler, Mnchen, 192,
cr. i J. - th. Brunet, Mavvet av tibraire et ae t`avatevr ae tirre., t. V,
Paris, 1844, p. 38, nr. 1936,. n aceasta lucrare Aconcio prezinta
sciziunile aparute in sinul Rerormei drept opera satanei i propune
o unire a acestor secte religioase. tum unirea nu se putea race decit
prin reducerea la minimum a punctelor rundamentale ale doctrinei se
explica de ce Aconcio reprezinta una din cele mai rationaliste i
liberale ariante ale gindirii cretine. ,tr. I. Rurrini Aendo, Cti
,,trataevata atavae ai Ciacovo .covcio, in Riista storica, luglio,
1928, Giorgio La Piana, .covcio Ciacovo, in vcictoeaia itatiava, I, s. r.,.
Rererirea lui \issowatius la opera lui Aconcio este explicabila tinind
seama de atitudinea lor doctrinara inrudita ,Aconcio e socotit un
precursor al rerormatilor arieni,. Un exemplar din ac. .covti 1riaev
tivi trataevatvv atavae . . . libri XII, Basilea, 1ypis tonradi
\aldkirchi, 1610, 16 r. 416 - 464 p., la Biblioteca lilialei tlu a
Academiei Romne, Sectia ms., cota 4.128.
232. Vertumnus era de rapt o diinitate care prezida orice rorma
a schimbarii , lat. verto ~ schimb,: anotimpurile, dezoltarea
plantelor, cumpararea i inzarea etc.
233. Adaos al lui tantemir, atent la exprimarea lui \issowatius,
echioca i suspecta pentru doctrina ortodoxa, care nu admitea ca
diinitatea lui lristos ar ri surerit cu prileul rastignirii. Unitarienii
nu acceptau insa rirea dubla ,diina i umana, a lui lristos, astrel
incit \issowatius nu aea de ce race distinctia asupra careia insista
tantemir.
D I VA N U L
&
234. Ixplicatie adaugata de tantemir cu aceeai preocupare de a
accentua credinta ortodoxa in aloarea conresiunii catre preoti,
neacceptata de unitarieni ,pentru \issowatius conresorii sint doar
nite prieteni buni,.
23. Dvvvaaav: atribut adaugat de tantemir.
236. 1extul prezinta urmatoarele deosebiri rata de editiile moderne
din opera lui Ausoniu ,cr. Decivi Mavi .v.ovii ectoarvv tiber
[a,tt. XVI|: De viro bovo, . 16-19 i 21-23, ed. R. Peiper, Leipzig
1889, p. 91,: . 16 - Num quid deliqui ,Peiper: qvae raeterre..v.,; .
1 - abruit ,P.: arui,,, . 18 - neglectum ;raeteritvv, ; . 19 - mutasse
;vvtare, ; . 22 - uultu ;vottv,.
23. Ixaminarea contiintei in riecare seara rorma una din practicile
rundamentale ale traditiei pitagoreice ,cr. Porririu, 1it. P,tb., 40,.
1er.vrite ae avr 40 - 42 o prescriu astrel: Nu ingadui ca somnul cel
dulce sa ti se strecoare sub pleoape inainte de a-ti ri cercetat riecare
din raptele zilei, in ce am greit te-am racut te-am omis din ceea
ce trebuia sa rac A se edea i comentariul lui lierocles la aceste
ersuri ,cr. Pythagore, e. rer. a`or. lirocles, Covvevtaire .vr e. 1er. a`or
ae. ,taoriciev., trad. Mario Meunier, Paris, 1930, p. 30 i 220- 230,.
Versurile lui Ausoniu, aita XVI sint inspirate din doctrina lui Pitagora.
238. tuinte atribuite lui Socrate in culegerile de sententii medieale.
239. Ixpresia prin drept surlet ;aeqvi..ivo avivo, a rost tradusa
in ersiunea greaca: cu bucurie, vai rrto. a rost inteles mai irtuos
,rvoprttrpo,. ta i in alte locuri comparatia traducerilor adete
rie o neateptata incomprehensiune a textului romnesc din partea
traducatorului in grecete, rie consultarea originalului latin.
240. Rererinta exacta este: vcbiriaiov XLVI ;Mavvatvt lui Ipictet
nu are decit 3 de capitole,. Iroarea proine din tivvti virtvtvv.
241. Aci se incheie textul lui \issowatius. De la citatul din Isaia
pina la sririt totul e adaugat de tantemir. Inocarea Srintei 1reimi
nu putea, de altrel, apartine unui autor unitarian care era, doctrinar,
avtitrivitariav. 1extul adaugat, in stil ecleziastic, este presarat cu citate
biblice ;.oc. 22, 13, P.. 41,1, P.. 113, 9, i cuprinde la sririt doua
perioade rimate ;a afta .ite,te . . ., .fr,itvt rire,te,.
242. 1ext din Andrea \issowatius, tivvti virtvtvv, p. 290, im-
primat intre scrierile acestuia.
&
DI VANUL
243. Sensul textului latin este: Ia in sens bun toate adersitatile
care-ti in rara ina ta. 1raducerea romna schimba intelesul ,Ia in
sens bun toate adersitatile, vai ate. ,deosabi, acelea care-ti in din
ina ta. Versiunea greaca schimba inca o data intelesul ,... v afara de
cele care-ti in din ina ta,, neintelegindu-l pe aeo.abi care inseamna
i mai ales i in arara de.
244. tp. deosebirile de sens din cele trei texte, proenind din
traducerea greoaie a lat. cov.civ..
24. Absenta lui .aee ,adesea, in traducerea romna i prezenta
corespondentului roiixi in ersiunea greaca arata ca traducatorul
acesteia a aut la indemina textul lui \issowatius.
246. 1ext din A. \issowatius, tivvti virtvtvv, p. 291. Atribuite
de tipograri ,cr. titlul, i de cercetatori ,P. Vaida, art. cit., unui autor
unitarian anonim, citea din sraturi pot ri identiricate in citatele din
tivvti virtvtvv ,.: totte vora., cap. 1, ai.ce vivere, cap. 16, ai.ce vori
cap. 16,. Pe exemplarul Bibliotecii lilialei Academiei Romne din
tlu ,londul unitarian, cota R 1.41, la p. 291 sub titlul Movitvv
cviv.aav avov,vi un cititor a scris i.e: .. 1. ,~ ia e.t .varea !i..o
rativ.,. Spre deosebire de alte ersuri din carte, acestea nu stirnesc lui
tantemir dorinta de a le reda in aceeai rorma poetica.
24. Mai multe sraturi rormeaza in originalul latin unul singur:
nata-te sa cruti pe cei mai mici ca tine, sa te supui celor mai mari
i sa rabzi pe cei egali. Punctuatia arata ca traducatorul in romna nu
a inteles legatura dintre cele trei indemnuri. Autorul ersiunii greceti
trebuie sa ri azut insa originalul latin, deoarece pentru traducerea lui
corecta nu i-ar ri putut seri numai ersiunea romneasca.
248. Aci se sriresc fatvrite, incheierea in slaona este a lui
tantemir sau, cum se obinuia in remea lui, a tipograrilor.
249. rvvaa ~ rila ,gr. uiiov, cu ambele sensuri,.
20. Autorul insui atrage atentia asupra caracterului independent
al unor parti din tartea a II-a a Diravvtvi.
21. Nota tipograrilor adauga o inrormatie nementionata in roaia
de titlu: costul imprimarii cartii a rost suportat de Dimitrie tantemir
insui. Apelul la rratele sau Antioh-Voda ca i .acstea ale mle
ostenle ... a sa samana, a sa sadi, a inrlori i tuturor depreuna a sa
obti sa bineoieti ;Carte ae vcbivacivve, priete numai cererea
ingaduintei de tiparire a cartii, iar nu a unui autor material.
D I VA N U L
&!
REFERIN|E ISTORICO-LITERARE
CALINESCU: ,Bunuiile mele m-au slisit, n-am zis piecum cei
ce le stpnesc nu voi muii; ns, de voi si muii ei, iai numele si
slava loi nu moaie, nu se tiece, nu se sviseste, ci n veci imne.
n(eleptul e totusi ndoit, gndindu-se la Alexandiu: Ce lolos voi
avea? Cci el atta iotunzeal a pmntului clcnd, si attea mpi(ie
supunnd, dup moaite loc mai mult de seapte palme nu i-a imas,
si pe acelea nu el, ci pmntul pe dnsul l-a stpnit; cci ca (eina pe
peptul lui s-a suit, ocLii i-a mplut, guia i-a astupat. n(eleptul,
devenind Faust, mituiiseste sincei doiin(ele: Eu poltesc avu(i.O,
lume! Eu poltesc tiguii si cet(i. O, lume! Eu, dup acestea, dup
toate, si cinste politiceasc cei si poltesc. O, lume! Eu dect aceasta
si mai maie cinste mi poltesc: si ntie stpniii s m nviednicesc.'
Lumea l sltuieste s ucid s }eluiassc. n(eleptul ai voi totdeodat
si mpi(ia ceiului, gloiia pmntean pindu-i-se subied.
Cantemii izbucneste nti-o invoca(ie luitunoas a gloiiiloi apuse,
imitnd pe Miion Costin, cu un patos mult mai diamatic: ,O, lume!
Dai eu stiu piecum si al(ii mul(i ca mine, nc si mai puteinici dect
mine, au lost; dai pn la slisit ce s-au lcut? Ce s-au lcut mpia(ii
peisiloi cei maii, minuna(i si vesti(i? Unde este Kyios si Ciesos?
Unde este Xeixes si Aitaxeixes? Acestia, caiii n loc de Dumnezeu se
socoteau si mai puteinici dect to(i oamenii lumii se (ineau. Unde
este Alexandiu maiele Macedoneanul? Unde este Constantin maiele,
ziditoiul aiigiadului? Unde este Justinian cel ce acea minunat si
de toat lumea ludat si n toate ungLiuiile a itunzelei pmntului
vestit, a zidit biseiic, caie se cLiama Slnta Solia? Unde este
Diocle(ian, Maximan si Julian, tiianii cei puteinici si maii? Unde este
TLeodosie cel maie si TLeodosie cel mic? Unde este Vasile Macedon si
liul su Leon Solos si al(i mpia(i puteinici, maii si vesti(i a gieciloi?
Unde snt mpia(ii Romei, cet(ei cei de toate biiuitoaie? Unde este
Romulus si Cesai August, ciuia toate pi(ile i s-au ncLinat?'
La asa iuies de ntiebii, Lumea imne uluit si, ntiebat ce-au
luat cu ei n moaite vesti(ii eioi, ispunde cu un blnd saicasm: ,S
stii c numai cu o lleag de pnze nveli(i, ca cum ai li n cmeasa cea
&"
DI VANUL
de mtas nnscu(i; si nti-un siciiu aseza(i, ca n Laina cea de
puipui moLoit mbica(i; si n giopni( aiunca(i, ca n saidiuiile
si palatuiile cele maii si desltate aseza(i, s-au dusu-se; iai alt
nemic, nici n sn, nici n spate n-au idicat, cu sine s duc.'
n acest cLip uimnd disputa, n(eleptul nu se las biiuit si
Lumea pieide din ce n ce mai mult pasul n la(a veLementului
apitoi al spiiitului. Lumea e temni(, lumea e maica iut(iloi,
numai ce caie se leapd de ea si agoniseste ,titlul' leiiciiii. Disputa
devine aiid si de un ascetism pedant, pn ce n(eleptul nceaic a
da o delini(ie spiiitualist a lumii n sensul natuialismului unui
Paiacelsus, pe temeiul identit(ii spiiitului cu natuia comunicnd
piinti-o niuiiie ideal. Cantemii lace acum ntiele sloi(ii
iomnesti de a gsi teimeni lilosolici: substii, asupiastii,
mpieguiistii, maciocosmos, miciocosmos. Caitea a doua piseste
dialogul si se nlund n pduiea piecepteloi si a moialit(iloi, cu un
moiman de citate biblice. Dumnezeu a lcut lumea, lumea e o gidin
(piecum zice Osie, cap. XIV, veis 6, Isaia, cap. XV, veis 7 si 8, David,
Psalm I, veis 3, Ieiemia, cap. XVII, veis 8), lumea cu mila lui
Dumnezeu tiieste (piecum zice psalmistul), slava lumii e scuit,
Isus ne-a izbvit de pcatul oiiginai etc. Sciiitoiul a voit s ne dea un
tablou cosmic ciestin, o stiin( ,piivitoaie', adic contemplativ, dai
a lcut acest luciu cipind citate din sciiptui si iaieoii din Seneca,
Sl. Augustin si cLiai Aiistotel. Iat deodat ns o list liiic de cet(i
pieidute, ca un vecLi Volney: ,.unde este Nineve, cetatea cea piea-
maie?.Unde este Vavilonul caiele 60 de mile mpiegiuiaiea zidului
eia si S0 de co(i tesliesti nl(imea, si pie giosimea lui caie mblau?.
Unde este gidina cea de slav lcut a Vavylonului, caie din 7 minuni
a lumii eia, caiea iaiul spnzuiat se cLiam. Unde este Tiiada, caie
n ligime 300 de mile zic s lie cupiinznd, ai ciiia acmu deabia cii
si calea cte ceva din temelie, pie ct s lie lost, se cunoaste?'
Rsaie cte o liaz de o stianie liumuse(e litanic: ,Mai cu
deadins ns aceasta n toat viemea, si peste tot ceasul din minte si
din cLiteal s nu-(i ias, adec: nscutu-m-am muii-voi, muii-voi
si iaisi, nvia-voi, nvia-voi si la stiasnicasi dieapta dumnezeiasc
}udecat a iesi mi este ,Caitea a tieia uimieste o mpciuiie ntie
tiup si sullet n oidinea ,picticeasc'. Cu piecepte din sciieiile
Biseiicesti, dai si loaite multe din gnditoiii anticLit(ii (Seneca,
Epiclet, Ciceio, Lactan(iu etc.), ntiu totul ciestinizate, cu o vdit
nclinaie ctie stoici, ale cioi zece poiunci le nsii, Cantemii
ntocmeste un capitol conluz, nclcit, li oiiginalitate, aceasta
D I VA N U L
&#
nti-adevi de o baibai pedanteiie. Aceste tiei ci(i le numeste el
cu liguii oiientale ,nuscioaie' pe caie le ntinde cititoiului ,spie a
sulletului gustaie'. La mese el d si dou paLaie, paLaiul vie(ii si
paLaiul moi(ii, si tot lelul de Lian: poama vie(ii, poama moi(ii,
pinea vie(ii, pinea moi(ii. Cititoiul destoinic va alege desigui ,measa
diept(ii, pinea vie(ii, vinul nemoi(ii, si poama de via( dttoaie'.
Ceea ce speiie la Cantemii e sintaxa. Aiuncaiea elementeloi din
liaz alt paite dect n locul n caie le-am obisnuit a le pune paie un
elect al stilisticii latine. ns singuia adeviat bizaieiie este
intioduceiea unoi elemente ntie componentele unui veit, lenomen
obisnuit n alte limbi, la noi imposibil. Sciiitoiul zice: ,l-am (alegndul
si gtindul) adus'; ,(i (piivind) socoteste'; ,s te (pipdind)
cLinuiasc'.
C. CALINESCU, u. Canrcmir. ji|osoj i romancicr, n lsroria |ircrarurii
romdnc dc |a origini pdnd in prcccnr, Edi(ia a doua ievzut si
adugat, Edituia Mineiva, B., 198S, pag. 3637.
PIRU: [.| Faima lui Dimitiie Cantemii a ciescut dup moaitea
lui, ispndit mai ales de liul su AntioL, ministiu al Rusiei la Paiis
si Londia. Voltaiie spune c ,unece talentele vecLiloi gieci si stiin(a
liteieloi si aceea a aimeloi', iai ciiticul ius V. Ci. Belinslii i lace
aceast caiacteiizaie: ,Piin'ul Dimitiie a lost un om nv(at, cu
deosebit plceie se ocupa el cu istoiia, eia iscusit n lilosolie si
matematic si avea multe cunostin(e n aiLitectui; a lost membiu al
Academiei din Beilin; voibea tuiceste, limba peisan, gieceste,
latineste, moldoveneste; stia destul de bine limba liancez si a lsat
n uima sa cteva luciii n limba gieac, moldoveneasc si ius'.
Vasta opei a lui Dimitiie Cantemii, lilosolic, liteiai, stiin(ilic,
sciis n mai multe limbi, iu editat, nu e citit si e socotit cLiai
ilizibil de unii. Pentiu lectoiul devotat, oiict de dilicil n apaien(,
ea este ievelatoaie de idei si de imagini, ciea(ia unui veiitabil gnditoi,
poet, iomanciei, ceicettoi doinic de a li n cuient cu toat stiin(a
lumii din toate timpuiile si de pietutindeni.
uivanu| sau gd|ccava in(c|cpru|ui cu |umca sau giudc(u| suj|cru|ui
cu rrupu|, piima caite, sciis n limba iomn tiadus n gieceste de
Ieiemia Cacavelas si publicat la Iasi n 1698, mai mult dect un
tiatat de etic, este ceea ce numim astzi un eseu, ntiul eseu din
liteiatuia noasti, compus dup modelul dialoguiiloi platoniciene,
n lelul celebiului Symposion, piobabil cunoscut autoiului (el citeaz
PLediu). Sunt desigui si alte izvoaie piintie caie esen(ial este Bio|ia
&$
DI VANUL
sau vieun dic(ionai biblic, enciclopedia moial a lui (Pieiies
Beltuiius), Rcducrorium mora|c (Colonia, 1620), uc Srraragcmarijus
laranac, de Ciacomo Aconcio (Basel, 1610) si Pcrsicarum rcrum
nisroria in Xll |irris dcscripra (Anveis, 1S83), de Pietio Bizzaii. Temeiul
piincipiiloi etice se all n Bio|ic, dai si n lilosoli pgni si ciestini mai
noi, n istoiici si poe(i, adic n TLales, Pitagoia, Sociate, Aiistotel,
Platon, Epicui, Ciceio, Seneca, Epictet, Ciigoie de Naziazz, Sl.
Augustin, Lactan(iu, Beinaidus, Boetius, TLomas Kempis, Eiasm,
PlutaiL, Sallustius, Valeiius Maximus, Quintius Cuitius, Homei,
Hesiod, Ausonius mai to(i cita(i de Cantemii, n diiect. Suipiinztoaie
este citaiea lui Andiei Wissowatius, eietic din Litvania veacului al
XVII-lea, autoiul unei ci(i ntitulate Rc|igio rariona|is, cu ,77 de pontuii
pie caiele stimutaiea lunt(iloi si liul pcateloi le numeste',
Aiionist, unul din iepiezentan(ii nceputuiiloi ia(ionalismului, si,
dup aceasta, a lui J. F. Ciellius, autoiul unei etici ciestine, Prima
crniccs c|cmcnra (Ciacovia, 163S).
nc din ncLipuiiea ctie liatele su AntioL, Dimitiie lace exeici(ii
de ietoiic, continuate si n cele tiei pi(i ale ci(ii, n modul geometiic
al lui Spinoza. mpiumutnd o imagine din Petiu BelLuiius, aceea a
poliloi caie desi despi(i(i nu se despait, stnd pe aceesi asie,
nestn}eni(i nici de a ceiului lat l(ime, nici de a sleiei gioas giosime,
autoiul lace o compaia(ie cu statoinicia diagostei li(esti si nl(iseaz
caitea sa ca dai ,pu(intelus, pentiu mult, mititelus, pentiu maie'.
Piima paite a ci(ii este o ceait de idei ntie n(elept si Lume,
al(i poli opusi, oii n al(i teimeni (ai lilosoliei catalistice medievale)
miciocosmosul si maciocosmosul (,Adec lumea caie ceiiuiile
cupiind, lumea maie, tiupul caie via(a cupiinde, lumea mic se
cLiam.'). n(eleptul, sciutnd sensul existen(ei, a a}uns la o
concep(ie stoic. Dup el, totul n lume e supus destinului oib,
nimicniciei: ,Vd, voibeste el Lumii, liumuse(ile si podoaba ta, ca
iaiba si ca lloaiea ieibii; bunuiile tale n minele tlLaiiloi si n dintele
moliiloi, desltiile tale: pulbeie si lum, caiele cu maie giosime n
aei se nal(, si, ndat iscLiindu-se, ca cnd n-ai li lost, se lac'.
Lumea i pune nainte gloiia, nemuiiiea numelui, do}enindu-l
amabil ca un Melistoleles pe Faust: ,Dai cu aciasta minte te poi(i, si
cu aceast socoteal limbii o zbuiatule de minte? Dai eu, cci zici c
lumuiile mele n-au slisit, n-au zis piecum cei ce le stpnesc nu voi
muii; ns de voi si muii ei, iai numele si slava loi nu moaie nu se
tiece, nu s sviseste, ce n veci imne. Si pentiu aciasta voi to(i
mai vitos dect pentiu toate v sili(i, ca voi tiecndu-v, numele
D I VA N U L
&%
cinstit s v imn,. n(eleptul ispunde c numele nu iecom-
penseaz giozvia moi(ii si a putieziiii tiupului. Lumea i aiat c e
liumoas, n(eleptul ispunde c nu se netuneste de liumuse(ea ei,
glceava continund cu scLimbuii de ieplici pitoiesti, n limba}
populai: ,Dai nu ai istoiiile cetit, nici ai cionicile ceicat, ca s stii si
s nve(i.?'; ,Ai, ce ltitoaie si de minciuni spuitoaie esti,; ,Bie,
Lei, om necunosctoiiu.' etc. Polta de plceie, de avu(ie, de miiie,
de gloiie a omului este neistovit, iai lumea nu-i pune piedici, l
ndeamn dimpotiiv s }eluiasc, s asupieasc, s ucid. Atunci
autoiul asaz n guia n(eleptului o medita(ie asupia gloiiiloi apuse,
ielund enumeia(ia lui Miion Costin din \ia(a |umii: ,O, lume, dai
eu stiu piecum si al(ii mul(i ca mine nc si mai puteinici dect mine,
au lost; dai pn la svisit ce s-au lcut? Ce s-au lcut mpia(ii
peisiloi cei maii, minuna(i si vesti(i? Unde este Kyios si Ciesos?
Unde este Xeixes si Aitaxeixes? Acestia, caiii n loc de Dumnezeu se
socoteau si mai puteinici dect to(i oamenii lumii se (inea pn nti-atta
ct si cu luciul miii si cu valuiile luitunii ei viea s stpneasc,
oameniloi si poiuncind ca s bat maiea cu toiege si s o puie la
obezi, cci i-au stiicat podul cel ce peste maie lcus la bagazul de la
CLeisaonisos (caie loc se cLiam acum Bagaz s Ilisaii), si alte luciuii
de vitute ce-au aitat? Unde este Alexandiu maiele, MacLidonianul,
caiile nu pentiu miimea statului, ce pentiu maie si minunate
izboaie si a multoi (ii biiuin(, maiele se numeste? Si s nu te mai,
pentiu al(ii vecLi si minuna(i ai gieciloi mpia(i, ntieb, ci pentiu
acesti mai de cuind: unde este Constantin Maiele, ziditoiul
|aiigiadului? Unde este Justinian cel ci-au acea minunat si de toat
lumea ludat si n toate ungLiuiile a itunzelii pmntului vestit
zidit biseiic, caie se cLiam svnta Solia? Unde este TLeodosie cel
maie si TLeodosie cel mic? Unde este Vasile Macedon si liul su Leon
Solos si al(i mpia(i puteinici, maii si vesti(i a gieciloi? Unde snt
mpia(ii Romei, cet(ei cei de toate biiuitoaie? Unde este Romilos,
ziditoiul ei, si al(ii pn la CLezaiiu August, ciuia toate pi(ile i s-au
ncLinat?.'
Cu toate c, sub inlluen(a topicii latine, liaza lui Dimitiie Cantemii
e ntiuctva gieoaie, nu-i lipseste patosul si nici caden(a. Dai, cel mai
maie meiit liteiai st n contuiaiea celoi dou peisona}e n disput.
n(eleptul e un om liiic cazuist. Lumea e musctoaie si bulon, uznd
nu mai pu(in de imagini plastice, Lilaie. La ntiebiile multiple, ale
n(eleptului, ea ispunde cu abia peiceptibile iionii : ,S stii c numai
cu o leleg de pnz nvli(i, ca cum ai li n cmesea cea de mtase
&&
DI VANUL
nvscu(i, si nti-un sciiiu aseza(i, ca n Laina cea de puipui
moLoit mbica(i, si n giopni( aiunca(i, ca n saiaiuiile si palatuiile
cele maii si desltate aseza(i, s-au dusu-s! iai alta nemic nici n
sn, nici n spate n-au idicat cu sine'.
Suipiinde un veis pe tema carpc dicm :
Prca rdrciu csrc via(a cca dc mdinc, rrdicrc asrdci.
Caie nu-i dect laimosul dicton din Mai(ial:
Scra nimis vira csr crasrina, vivc podic.
Paitea a doua, apaiatul ciitic sau bibliogialic al piimei pi(i, nu
mai piezint inteies liteiai, dai tiebuie luat n seam sloi(aiea lui
Cantemii de a concilia piincipiile ciestine cu cele pgne, atitudinea
mistic pui si ideea de ietiageie din via( cu atitudinea activ, de
lupt mpotiiva latalit(ii.
n paitea a tieia, n maie paite tiaduceie a ci(ii lui Wissowatius,
Srimu|i virrurum, jracna pcccarorum, ur cr a|ia cjusdcm scncris opuscu|a
posrnuma (Amstelaedami, 1682), el adopt o pozi(ie mai liteiai
la( de dogmele moiale ciestine, si nsuseste piincipiul sociatic al
cunoasteiii de sine si maxima lui Ciceio: , Sltuieste-te pe tine cine
s lii,, pentiu a loimula el nsusi pieceptul: ,ntiu aceast via( ca
nti-un izboi s lii pzit', ceea ce meige n sensul eticii stoiciloi. De
altlel, eseul se ncLeie cu cele zece poiunci ale stoiciloi, din caie una
este loaite elocvent: ,Cndeste-te puiuiea de moaite, dai de dnsa
s nu te temi'. De ie(inut si loima apoltegmatic din epilog (A
a|ruia invd(drurd, n caie liguieaz si Loia(ianul ni| admirari): ,F
cele Liiise cuiate (i vais iugile. Cu cele pu(intele te slu}este. De cele
multe lugi. Taci cele tinuite. nva(-te celoi mai mici. Ciu( (adec
lac-(i-se mil). Celui mai maie uimeaz. Poait-te cu cei de o potiiv.
Ridic zbvile (adec nu li lenes). Nemica te mii. Obizeste pe cel
mndiu. Leapd cele iele.'.
Aceste sentin(e tiaduse si ele din pi(ile anonime adaose ci(ii lui
Wissowatius si anume Sroicorum pracccpra X i Monirum cujusdam,
sun ca veisuiile lui Eminescu din C|ossa. Eminescu citise nti-adevi
uivanu| si poate c la el lace aluzii n Epigonii cnd voibeste de
Cantemii ,cioind la planuii din cu(ite si paLai'. Mai ales cuvntul
paLai ndeamn la aceast ipotez, cci n ncLinaiea ctie cititoi,
Cantemii si piezint cele tiei pi(i ale eseului ca pe niste ,mescioaie
spie a sulletului dulce gustaie', iai la mas el olei dou paLaie,
paLaiul vie(ii, poama moi(ii, pinea vie(ii, pinea moi(ii, liind
nciedin(at c cititoiul va alege ,measa diept(ii, pinea vie(ii, vinul
nemoi(ii si poama de via( dttoaie'.
D I VA N U L
&'
S-a vzut n aceast pie(ioas sciieie a lui Cantemii si o inten(ie
satiiic, n sensul politicii antiboieiesti a autoiului, caie ivnea s
iestauieze monaiLia centializatoaie absolut. nti-un pasa} din piima
paite, Lumea consiliind pe n(elept, dezvluie mi}locul piin caie
(ianii eiau deposeda(i de pmnt: ,Iat c eu (i-am dat avu(ie mult.
Du-te la cei ce de lips mosiile si satele si vnd, si acum la maie
stinsoaie liind, cu eltin pie( le vei cumpia, si nti-acesta cLip, iat
c cu mosii si cu ocine te vei lace'.
Tot n scopuii satiiice pai a li date si slatuiile Lumii n vedeiea
paiveniiii celui bogat: ,Du-te la usa mpiteasc sau domneasc, c
pentiu numele cel vestit al bog(iei tale si mai vitos cu puteiea
avu(iei, boieiie (i voi da, si nc si cea mai de liunte; pn n ct cu al
baniloi a}utoi, si domnia, si ciia, mcai si mpi(ia poate s
agonisesti.'.
n acest cLip sub pietextul moializiii ciestine, Dimitiie Cantemii
aiunc cLiai din piima sa opei sge(i la adiesa abuzuiiloi clasei
boieiesti, al cieia adveisai Lotit a lost peimanent.
Al. PIRU, uimirric Canrcmir, in lsroria |ircrarurii romdnc dc |a
origini pdnd |a 18J0, Edituia stiin(ilic si enciclopedic, B., 1977,
pag. 27S278.
CURTICAPEANU: [.| O tistui distinctiv a lui Cantemii
sciiitoiul si nu a istoiicului si lilosolului este aceea caie d unitate
opeiei att de vaiiate piin domeniile numeioase aboidate, desi
piopiiu-zis liteiai e numai una din luciiile sale. Obiectivele uimiite
liind meieu altele, de la disputa n(eleptului cu Lumea, ciesteiea si
scdeiea cui(ii aliosmnesti, pn la vecLimea si unitatea iomno-
moldo-vlaLiloi, constant a imas pie(uiiea cu mult supeiioai a
expiesiei la( de ac(iune manilestaie a unei atitudini estetice a
spiiitului cantemiiian. Tocmai de aceea, lauda mestesugului ietoiicesc
al izvoditoiului uivanu|ui, din sciisoaiea dasclului Ieiemia
Cacavellas, poate li adiesat n egal msui tutuioi celoilalte sciisoii
de dup 1698. Admiiabili piin elegan( si ingenuitate, piin aita
liumoasei voibiii, numit de Cantemii elocven(, sunt nu numai
Ciceio ,maiele Demostene al iomaniloi' sau Peiicle ,bogatul n
voioav' din Hionic, ci, deopotiiv si sultanii lsrorici impcriu|ui oroman,
veisa(i n ,toate pi(ile liteiatuiiloi'. ntie ,lctoiii minuniloi' si
sciiitoii, mai viednici de laud snt acestia din uim; condeile loi au
lcut nemuiitoaie o iealitate altminteii peiisabil. Sansa lui ALile a
lost Homei, n absen(a ciuia laptele de vite}ie ale eioului ai li lost
'
DI VANUL
acopeiite de ,(ina uitiii'. Sciisoiile ,poeticiloi' au tiecut n indul
,basmeloi' deoaiece pieocupaiea autoiiloi a lost nu istoiisiiea
adeviat a luciuiiloi petiecute odinioai, ct mai cu seam
adncimea limbii si ,mestesugul poeticesc'. Nu alta este inten(ia lui
Cantemii nsusi, doinic s-si valoiilice, n total nesupuneie la
modele, ideile multe si eiudi(ia suipiinztoaie. Rezultatul este o
sciieie ciiptic, plin de elemente ale stiin(eloi eimetice medievale
(simbolism astiologic si ciestin, cLiiomancie, geomancie, liziognomie,
aluzie ale celoi patiu viste ale lumii, inloima(ii iaie nesistematice),
absolut deconceitant pentiu spiiitele cumptate. Uimiiea naintea
univeisului neasteptat al sciieiii ieediteaz ,minunaiea' stiinului
poinit n cutaiea izvoaieloi Nilului. ntocmai peisona}ul aceluia,
cititoiul stibate si el un insolit si captivant itineiai, lectuia lsrorici
icrog|ijicc liind sinonim, n sens alegoiic, cu ini(ieiea si iitualul evocate
n ,voioav' despie Nil. Animat nu de ambi(ii constiuctive, ct mai
ales de pieocupii expiesive, Cantemii iealizeaz un exeici(iu de
digita(ie liteiai, dai si o demonstia(ie de viituozitate veibal.
Nzuind spie dobndiiea ,depiindeiii ietoiicesti', autoiul este
nciedin(at de necesitatea unei ndelungate ,ascu(ituii' a limbii
nesleluite nc n piimii ani ai veacului al XVIII-lea. Dislociile
numeioase din pioza lui Cantemii sunt iezultatul ac(iunii constiente
de actualizaie a lunc(iei unui piocedeu ietoiic gieco-latin, Lipeilatul
avnd diept consecin( stilistic o accentuaie expiesiv si o ielielaie
contextual absolut paiticulaie. CLiai dac piedilec(ia pentiu ,}ocul
loimei' lavoiizeaz abuzul, satuia(ia stilistic, impoitant imne
aspiia(ia lui Cantemii spie idealul expiesiv, numit ,iscusita limb',
,minunata dulcea( de voioav', la caie tindeau si Costin sau stolnicul
Cantacuzino. lsroria icrog|ijicd este un ,divan', o adunaie a iepiezen-
tan(iloi Leului si Vultuiului, totodat glceav a psiiloi si
dobitoaceloi. Piedispozi(ia lui Cantemii pentiu electele de contiast,
veiilicat n uivan, se accentueaz n paginile cieatoaie de impiesii
instabile, caleidoscopice, supiaabundente ale luciiii din 170S. Spiiitul
boieiesc al autoiului, disociat n esen(, cum o demonstieaz dezba-
teiea n(eleptului cu Lumea, nceaic s-si ielac unitatea oiiginai,
s elimine vidul inteiioi, piinti-o intens solicitaie a loimei n lsroria
icrog|ijicd. [.| Un lioi tiagic stibate atunci lumea lsrorici icrog|ijicc,
n momentul maiii ievela(ii : ,To(i niste atomuii putiezitoaie sntem,
to(i din nemic n liin( si din liin( n putiegiune pie o paite cltoii
si tiectoii ne allm, una numai imietoaie si n veci stiuitoaie s
(in, si ieste, adec slisitul caiile n buntate se plineste'. Constataiea
D I VA N U L
'
situeaz sciieiea n pielungiiea uivanu|ui, dai totodat si a \ic(ii
|umii sau a lnvd(druri|or |ui Ncagoic Basarao, unde, insistndu-se
asupia viemelniciei omului, se pieconizeaz necesitatea laptei
dovad a tieceiii cu iost pe pmnt.
Doina CURTICAPEANU, uimirric Canrcmir n Mic dic(ionar,
Scriirori romdni, seiia Edituia stiin(ilic si enciclopedic, B., 1978,
pag. 11411S, 117.
SIMOTA: [.| Piima opei a lui Cantemii, iedactat n inteivalul
decembiie 1667 iunie 1698 si dedicat lui AntioL Cantemii, este
uivanu| sau Cd|ccava ln(c|cpru|ui cu lumca sau Ciudc(u| Suj|cru|ui cu
Trupu|, tipiit n 1698, la Iasi, sub ngii}iiea Latmanului Lupu
Bogdan, piecum si a lui Ieiemia Cacavela, caie piela(eaz laudativ
caitea lostului discipol si iealizeaz, tot el, piobabil, veisiunea gieac
a textului impiimat altuii de oiiginalul iomnesc. Izvoaiele acestei
sciieii, cu caiacteiul unei antologii, piima de acest gen n liteiatuia
iomn, sunt numeioase, cupiinznd deopotiiv texte ieligioase si
laice, oiientale si apusene, antice si medievale, unind luciii caie au
inlluen(at concep(ia ci(ii sau au lost integiate n compozi(ia acesteia,
piin pieluaiea unoi citate celebie, maxime, sentin(e, liguii de stil.
S-a apelat, cel mai adesea, la textul Bio|ici, nti-o veisiune latin, sau
cLiai la un Tncsaurus oio|icus (dic(ionai de citate biblice, giupate
tematic), la sciiitoii bizantini ca Filip SoliLaiul, MiLail CLioniates,
Ioan Hiisostom, Ivan Climax, la peisanii Saadi si Naniz, la autoii
apuseni ca Pietio Bizaii, Pieiie Beisuiie, Ciacomo Aconcio, la
unitaiienii IoLannes Ciellius si Andiea Wissowatius (Wiszowaty),
dai si la Miion Costin si Dosoltei, la ci(i populaie ispndite la noi
(Alexandiia, Istoiia Tioadei, Vailaam si Iosal). Cantemii este unul
dintie ultimii sciiitoii euiopeni caie tiateaz o tem loaite ispndit
a liteiatuiii etice medievale: dispecta dintie sullet si tiup.
uivanu| aie tiei pi(i. Piima paite, dialogat, este si cea mai
impoitant, cupiinznd ,glceava' ntie n(elept sullet Miciocosm,
adic ntie moiala ciestin si concep(ia opus, laic, pedonist.
Paitea a doua ieia dezbateiea, aigumentnd-o cu citate din di-
veisi autoii.
Paitea a tieia aduce mpcaie Lumii cu n(eleptul, concilieie pe
caie Cantemii o expiim lolosindu-se de tiaduceiea unei luciii a
lui A. Wissowatius Srimu|i virrurum, jracna pcccarorum (1682), n
tlmciiea lui, Srrdmurarca oundrd(i|or i jrdu| pdcarc|or.
'
DI VANUL
Piincipala pioblem a uivanu|ui este acea a iapoitului dintie om
si lume; solu(ia autoiului, modeiat oitodox, nu iecomand luga de
lume, ci doai via(a viituoas. Dincolo de scopul lui didactic-ieligios,
uivanu|, liind n ansamblul ei o caite de moial ciestin pentiu
ciedinciosi caie tiebuie s biiuiasc ispitele lumii tiind n mi}locul ei,
las s se ntievad dilema autoiului ntie dou atitudini de via(.
Piin iezolvaiea pe caie o va da vecLii teme medievale, a disputei
cleiic-laic, Cantemii dezvluie tendin(a de a concilia tiadi(ia ieligioas
cu aspiia(iile sale umaniste si ia(ionaliste. Luciaie de educa(ie
ieligioas si de iellec(ie lilosolic sub loim liteiai, uivanu| s-a integiat
n cultuia iomneasc (s-au pstiat numeioase copii), dezvoltnd n
cadiul liteiatuiii populaie din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea
inteiesul pentiu temele ,noiocul nestatoinic' si ,disputa dintie sullet
si tiup'. Piin 170S, uivanu| a lost tiadus n limba aiab.
Algeiia SIMOTA, uimirric Canrcmir, n uic(ionaru| |ircrarurii
romdnc dc |a origini pdnd |a 1900, Edituia Academiei Romne,
B., 1979, pag. 1S01S1.
Piima sciieie cantemiieasc editat e tiatatul bilingv (n gieceste
si iomneste) de etic, sub loim de eseu... ,clinescian', uivanu| sau
gd|ccava ln(c|cpru|ui cu lumca sau giudc(u| Suj|cru|ui cu Trupu| (1698).
Compus din tiei ,ci(i', pieludate de tot attea intioduceii (o
,ncLinciune' a autoiului ctie domnescul su liate AntioL, o
adiesaie tot a sa ctie ,cetitoiiu' si o apologie a sciieiii, semnat de
lostul su dascl Ieiemia Cacavelas, ,a miiei sale smeiit slug si
iugtoiiu') si uimate de dou ,scii' (indici), cioia li se adaug o
not a tipogialiloi, luciaiea e o ciea(ie oiiginal doai n piima ,caite'.
,Caitea a doua' este o antologie de cita(ii mai ales biblice, dai si
lilosolice si poetice adnotate, liantul liind pledoaiia pentiu viitute.
Cea de a tieia ,caite' tiaduce, cu pu(ine omisiuni si mici ietusuii,
impuse de dogmatica oitodox, sciieiea Srimu|i virrurum, jracna
pcccarorum (Srimu|ii virru(i|or, jrdnc|c pdcarc|or) a teologului unitaiian
ia(ionalist lituanian Andiea Wissowatius (1608-1678). Dezvoltnd
una dintie piincipalele teme ale liteiatuiii ciestine, de la evangLelii
si epistolele apostolice la opeiele patiistice, tem aboidat si de
gndiiea si liteiatuia euiopean laic, pn pe la nceputul secolului
al XVIII-lea, uivanu| o dezbate n spiiit ciestin oitodox, pieamiind
viitutea, ca tiiuml al sulletului, si osndind pcatul, identilicat cu tot
ce iepiezint cedaie la( de poltele nenlinate ale tiupului. Nu
D I VA N U L
'!
totdeauna ns asei(iunile n delavoaiea tiupescului au daiul de a le
invalida plauzibil pe acele ce nceaic s-l }ustilice. Constiuit sub
nl(isaiea unui dialog (al ciui model piimoidial sunt dialoguiile lui
Platon) ntie n(elept, vocea Sulletului, si Lume, piin caie voibeste
pctosul tiup, ntia ,caite' con(ine ieplici ale Lumii ce peisilleaz
mali(ios cLiai dac abia sesizabil), n consonan( cu umanismul
ienascentist, piincipiile ascetice. Sub aspectul expiesivit(ii,
caiacteiistica esen(ial a uivanu|ui e aceea caie va li piopiie sciisului
cantemiiesc n geneie: o simbioz de elemente ale limbii voibite
(locu(iuni, exclama(ii, teimeni populaii) si constiuc(ii sintactice loi(ate,
piopiii limbii latine, celei giecesti si celei tuice, absolut contiaie
spiiitului limbii iomne, constiuc(ii ce includ vocabule de oiigini
stiine, ndeosebi slava, multe inexistente sau iaiisime n sciisul altoi
autoii din peiioada vecLe. Numeiosi sunt mai ales teimenii ciea(i si
loimele lexicale cu totul aiLaice sau iegionale. Apai cuvinte piecum
occsrcodrnic (li bani), o|ojirirurd (calomnie), orudarcc (piostnac),
orudiror (tni), cdrdrig (adolescent), ciurjuia|d (mociil), gnicdav
(liumos), innop|cmcmic (stiin), ncc|os|avnic (nebilitoi), a scdrdnddvi
(a nesocoti), a sc ima (a se mn}i), nojaca (Lian), rdcoan (izvitit),
simcca (gLimpe), c|ooiv (imoial). Fiecvente sunt cuvintele iomnesti
cu alt n(eles dect cel actual (ncpdrdsir pentiu nencetat, prcpuncri
pentiu socoteli, iscucnic pentiu ispit, poncgria(d pentiu uiciune,
ocai pentiu ntocmai, pdc|d pentiu noioi), iai loime ca vivornic, vii,
svinru|, oiug, jdrdmuc, spodoodsc (n loc de: viloinic, vei, slntul,
belsug, limituii, mpodobesc) se (in lan(. Impiesionant e nceicaiea
piin(ului de a ciea o teiminologie lilosolic iomneasc: |umca marc
(maciocosmosul), |umca micd (miciocosmosul), cdrin(d (msui),
suprsrdri, imprcjursrdri, asuprasrdri (ciicumstan(e inleiioaie, ambiante,
supeiioaie), inrru|ocadcd (leag, uneste), inmij|ociadcd (centieaz).
De-a dieptul ilai este constiuc(ia liastic, piin puneiea veibului la
slisit si piin alte siluiii ale topicii, inclusiv piin sepaiaiea aibitiai a
pi(iloi timpuiiloi compuse: ,spie a miii-tale bun miiosal l-am,
alegndu-l si gtindu-l, adus', ,inima ta s nu, ivnind, polteasc',
,am tot atunceasi ciestineasca ta ivn ludat', ,ca pie o viednic si
ntiu toate desvisit a miii tale am cunoscut caitea', ,cum te
Dumnedzu iabd si nu te, cu un ceas mai nainte, pipdeste?', ,te
voiu piecum iea s lii cunoaste'. Reac(ia, la piimul contact, a cititoiului
neavizat, la( de asemenea monstii lingvistici e panica. El aie
sentimentul de a li dat peste un text ilizibil. Dup ce se lamiliaiizeaz
ns cu limba}ul uivanu|ui, cititoiul descopei n el cLiai suise de
'"
DI VANUL
savoaie. Cantemii e un om de spiiit, un gnditoi caie declanseaz
}ocul ideiloi, caie piactic umoiul si iionia, caie umple medita(ia de
liiism. n(eleptul si Lumea devin iealmente peisona}e, disputa loi
liind o autentic ,glceav', o cioiovial de vecini ce nu se pot suleii,
dai nu pot nici exista unul li cellalt Dezbtnd piincipii, ei se
vaiet ca doi mosnegi si si adieseaz calilicative insulttoaie delicioase,
n(eleptul o numeste pe Lume: ,ngmlat', ,llecai', ,mincinoas',
aliimnd c ,n(eleptul nu pe acela ce iaste n tine, ci pe cela ce-au
esit din tine leiiceste', iai ea i ispunde pe acelasi ton: ,vai, vai, cum
a te piicepe nu po(i (...) o, blstmatule, ticitule si nemic
cunosctoiiule! Dac patiiiaisii, pioiocii, apostolii, mucenicii si alal(i
svin(i au nu cu to(ii n mine au lcuit? Au nu cu to(ii cu mine s-au
slu}it?' Inteipietnd motivul jorruna |aoi|is, n(eleptul aiticuleaz,
piin utilizaiea ca laimotiv a ntiebiii uoi sunr, piopozi(ii ca acestea:
,Unde iaste CLiios si Ciisois? Unde iaste Xeixis si Aitaxeixis, acestia
caiii n loc de Dumnedzu s socotiia si mai puteinici dect to(i oamenii
lumii s (inea pn nti-atta ct si cu luciul miii si cu valuiile luitunii
ei viea s stpneasc, oameniloi si poiuncind s bat maiea cu
toiage si s o puie n obedzi (...) Unde iaste Alexandiu maiele,
MacLidonianul (...)'?
D. MICU, uc |a cronicd |a isroric, n Scurrd isroric a |ircrarurii romdnc,
vol. I, B., 1994, Edituia Iiiana, p. 7274.
D I VA N U L
'#
C UP R I NS
Tabel cionologic .............................................................................. 7
DIVANUL LUMII CU N|ELEPTUL
sau
CIUDECATA SUFLETULUI CU TRUPUL
uimirric Canrcmir, Caite de ncLinciune ..................................... 18
uimirric Canrcmir, Caite cti cetitoiiu ........................................ 24
lcrcmia Cacvc|a, Piealuminatului, blagocistivului
si pieacuvntie(ului Ioan Dimitiie Constantin-Voievoda ...... 28
Caitea ntia ................................................................................ 30
Caitea a doua .............................................................................. 87
Caitea a tiiia .............................................................................. 166
Scai a ci(ii dinti si a doa ....................................................... 222
Scai a ci(ii a tiiia .................................................................... 226
Comentaiii ................................................................................. 231
Releiin(e istoiico-liteiaie ........................................................... 283