Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
SECTIA DE SILVICULTURA

PROIECT LA AMELIORAREA
TERENURILOR DEGRADATE

PROFESOR INDRUMATOR:
PROF.DR.ING. GANCZ ELENA

STUDENT PALAGHIU GEORGE


GRUPA 1401 S
ANUL IV
2009

MEMORIU PROIECT
CAPITOLUL I

1.Date generale.
1.1. Denumirea investitiei
Ameliorarea terenurilor degradate din perimetrul Valea Dragului.
1.2. Amplasament.
Perimetrul se afla in partea de nord-vest a Judetului Valcea ,pe raza comuneleor
Malaia si Voineasa ,din cadrul Ocolului Silvic Voineasa, in cuprinsul bazinului
hidrografic Valea Dragului, afluent stang al raului Oltului , aval de Barajul
Bradisoara.
1.3. Ordonatorul principal de credite.
REGIA NATIONALA A PADURILOR prin MINISTERUL AGRICULTURII
SI DEZVOLTARII DURABILE
1.4. Beneficiarul.
Directia Silvica Valcea
1.5. Proiectantul
PALAGHIU GEORGE
Grupa 1401 S
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara
Facultatea de Agricultura
Sectia Silvicultura

Capitolul II

Obiectivele proiectului.

II. Obiectivele proiectului.


-redarea in circuitul economic al terenurilor degradate.
-cresterea bonitatii.
-imbunatatirea conditiilor de mediu.
-asigurarea de hrana pentru vanat.
-refacerea peisajului local.
2.1.Suprafata si situatia juridica a terenului.
Suprafata perimetrului este de 235,2 ha .Teren proprietate publica de stat
administrat de Regia Nationala a Padurilor - Directia Silvica Valcea Ocolul
Silvic Voineasa.Terenul a fost in administrarea Domeniilor Statului si a fost trecut
in administrarea Regiei Nationale a Padurilor prin hotarare de Guvern.
3. Cadrul natural
Suprafata ce formeaza obiectul prezentului studiu este situata in Carpatii
Meridionali, ocupand in intregime Muntii Latoritei si versantul sudic al Muntilor
Lotrului, versantul estic al Muntilor Parang si o parte din versantul Nordic al
Muntilor Capatanii. Padurile actualului studiu se intind din etajul montanpremontan de fagete pana in etajul subalpin, predominant fiind etajul montan de
molidisuri.
3.1. Conditii geologice
Din punct de vedere geologic,suprafata O. S. Voineasa este situat pe straturi
de varsta mezozoica ce apartin orogenului carpatic si este alcatuit din cristalin
mezometamorfic si cristalin epimetamorfic.
Cistalinul mezometamorfic este reprezentat de cristalinul

Lotrului ce ocupa ce mai mare suprafata in care predomina micasisturile intercalate


pe paragnaise si amfibolite. Cristalinul epimetamorfic este reprezentat de
cristalinul Parangului fiind format din roci precum cuartite, amfibolite, sisturi
cristaline.
Prezenta straturilor de argila si marne in alternanta cu srtaturi de roco mai dure a
influentat configuratia terenului. Versantii se caracterizeaza printr-o eroziune
slaba datorita pluvio-denudarii si eroziunii fluvio-torentiale.
Rocile din cuprinsul O.S Voineasa se pot grupa in 2 categorii roci compacte si roci
afanate.Rocile tari se prezinta sub forma de fragmente grosiere de roca tare,
amestecate cu material mai fin din aceeasi roca . Rocile afanate sunt reprezentate
de nisipuri, marne nisipoase si argiloase.
3.2.Relieful.
Suprafata ce formeaza obiectul prezentului studiu este situata in Carpatii
Meridionali, ocupand in intregime Muntii Latoritei si versantul sudic al Muntilor
Lotrului, versantul estic al Muntilor Parang si o parte din versantul Nordic al
Muntilor Capatanii. Unitatea de relief este versantul cu configuratia ondulata si
framantata. Expozitia generala este data de cursu apei si este vestica. Panta
terenului este un caracter fizico-geografic, cu rol determinant ecologic pentru sol
si vegetatie, aducand modificari importante in scurgerile de suprafata.
Repartitia pe categorii de inclinare: -4% inclinare < de 16 grade;
- 60% inclinare intre 16-30 grade;
- 27% inclinare intre 31-40 grade
- 9% inclinarare > 40 grade
Expozitia este determinate de directia de scurgere a principalelor ape care
strabat padurile ocolului silvic Voineasa: Raul Lotru si Valea Latoritei.Astfel
expozitia generala esta vestica pentru toate unitatile de productie.
- 28% expozitie insorita
- 46% expozitie partial insorita
- 26% expozitie umbrita

3.3. Clima
Dupa Monografia geografica a Romaniei regiunea se incadreaza in urmatoarele
nitati de clima:
- sectorul de clima continental moderata, reprezentata prin tinutul climei
de dealuri cu paduri (II Bp) cu altitudini sub 800m;
- sectorul de clima de munte (IV), cu doua subdiviziuni: >clima de munti mijlocii
(IV-C)ce cuprinde majoritatea terenurilor;
> clima de munti inalti
(IV-D), clima de pajisti alpine nefavorabiala dezvoltarii padurilor.
Clima de munti mijlocii (IV-C) ce cuprinde majoritatea terenurilor adica
terenurile cu altitudine intre 800-1900m se caracterizeaza printr-o amplitudine a
temperaturii medii anuale intre 18-20oC cu tma mai mari de 0oC, precipitatii medii
anuale intre 930 si 1200mm.
Clasificarea Koppen incadreaza teritoriul acestiu ocol in regiunea climatica
D.f.c.k, parte din amonte a suprafetei studiate si D.f.k parte din aval a suprafetei
studiate.
Tabelul 3.3.1.
Nr Specificari
crt
1 Temperatura
aerului ( )

2
3
4

Date meteorologice
I

II

III

IV V

VI VII VIII IX

Medii lunare si
4,3 9,3 12, 14,
anuale -cota 1100 4,9 4,6 0,9
6
7
o
Amplitudinea
19,4 C
temperaturii
Medii anuale
Temperatura
34,5o C -august
medie
maxima
absoluta
Temperatura
-25,8 oC -februarie
medie
minima

14,2 10,8 6,0

XI

1,1

XII

Med
ia
anu
ala
-1,9 4,3

absoluta
Temperatura
Temperatura medie pe durata sezonului de vegetatie 11,5 oC
medie
pe -primavara 2,2 oC
anotimpuri
si -vara 11,7 oC
sezon de vegetatie -toamna oC 5 oC
-iarna -4,8

11 Precipitatii
atmosferice medii
lunare, anuale,pe
anotimpuri
si
sezon de vegetatie

14 Evapotranspiratia
potentiala
medii lunare si
anuale
15 Indicele
de
ariditate
de
Martonne- medie
anuala

52, 53, 54, 76, 112, 141, 118, 101, 64 69 44,5 55,2 945
6
7
1
6
6
8
8
6
,0 ,5
,0
iarna-55,8 mm
vara-102,6mm
primavara-86,7 mm
toamna -72,3 mmm
Pe sezon de vegetatie -57%
0
0
0 32 72
94
107 96
66 37 6
0
510

Anual I.a.=P/T+10=71.0 anual


Primavara 28,4
Vara 18,9
Toamna 19,3
In sezonul de vegetatie 56,3

Regimul termic .
Temperatura aerului prezinta importante variatii lunare si anuale.Oscilatiile
termice au caracter pronuntat mai ales intre punctele cele mai joase ale reliefului si
cele mai inalte. Pe ansamblul ocolului media anuala a temperaturii este cuprinsa
intre 4,3 oC in zonele joase la 3,4 oC in zonele inalte cu vegetatie forestiera. In
zonele foarte inalte 1700-1800m, temperature medie anuala poate ajunge pana la
1.7oC .
Temperaturile medii lunare cele mai ridicate corespund lunilor iulie august
si sunt in jur de 11,2- 14,4,iar cele mai scazute se inregistreaza in lunile ianuariefebruarie in jur de -4.9 oC -7.3 oC.

Temperaturile maxime pot fi letale puietilor de fag si molid si pot produce


de asemenea parlirea scoartei la exemplarele matureTemperaturile minime produc
gelivuri si inima rosie,fenomene intalnite la unele exmplare de fag din ocol.
Lungimea sezonului de vegetatie (perioada din an cu temperature medii de
peste 10 oC) este de 3-5luni, astfel se poate spune ca perioada de vegetatie este
normala, iar regimul termic este favorabil speciilor principale(MO,BR,FA) , zona
respectiva intrand in arealul de raspandire al acestor specii.
Zonalitatea altitudinala a temperaturii determina si o zonalitate a vegetatiei
forestiere.Astfel in zonele mai joase si cu temperaturi mai ridicate intalnim
gorunul,mai in amonte vegeteaza fagul,iar in zonele inalte unde temperature este
mai scazuta vegeteaza bine bradul si molidul.
Regimul pluviometric.
In partea din aval media anuala a precipitatiilor este de circa 945 mm,
maxima inreg. in luna iunie-141,8mm, iar cea minima in noiembrie 44,5mm, in
timp ce in partea din amonte media anuala a precipitatiilor este de 1100mm,
maxima inregistrandu-se in luna iunie 145,0mm, iar ce aminima in luna ianuarie
74,0mm. Pe durata perioadei de vegetatie ,cantitatea de precipitatii insumeaza 57%
din totalul anual.
Cantitatea totala de precipitatii ca si regimul lor de distributie favorizeaza
dezvoltarea vegetatiei forestiere, cu atat mai mult cu cat, 57% din ele cad in
sezonul de vegetatie.Corelatia deplina intre regimul termic si cel pluviometric in
sezonul de vegetatie (temperaturi mari si ploi multe) este de natura sa favorizeze
dezvoltarea unor specii iubitoare de umiditate,cat si de o anumita caldura,asa cum
sunt fagul,bradul si molidul.In regiune cad adesea(in special vara) ploi cu caracter
torential,sub forma de averse insotite de puternice descarcari electrice.Aceste ploi
maresc debitul vailor si paraielor producand pagube insemnate.
In anii cand seceta este excesiva se produc pagube la plantatii prin uscarea
puietilor in special pe versantii insoriti cu sol scheletic.
Regimul eolian.
In raza Ocolului Silvic Voineasa cele mai frcvente vanturi sunt cele din
directiile NV, NE si SE. Frecveanta si intensitatea celor din NV este mai mare
putand devenii periculoase pentru vegetatia forestieramai ales in zona molidului.

Implicatiile locale ale orografiei terenului produc devierea si canalizarea curentilor


de aer pe anumite directii, de regula pe vaile si culoarele mai adanci.
Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt cresc de la 1,6- 3,2 m/s in aval la
4,0-4,7 in amonte .
Datorita diferentelor locale de temperature si presiune de apar intre zonele inalte
depresiune iau nastere miscari ale aerului local, cunoscute sub numele de brize,
care bat seara din amonte in aval si dimineata din aval in amonte.
La organizarea taierilor rase la molid se va tine seama de directia vanturilor
periculoase prin asezarea spatiala a parchetelor incepand din partea adapostita si
inaintand impotriva vantului.

3.4. Localizarea bazinului hidrografic


Bazinul hidrografic este situat in bazinetul Valea Dragului, afluent de stanga al
raului Olt, in aval de Barajul Bradisoara.
Regimul hidrologic din zona este dezechilibrat ,cu caracter torential si apele de
scurgere submineaza sistematic versantii adiacenti retelei respective.
3.5 Tipuri de sol
Clasificare solurilor s-a facut dupa Sistemul roman de clasificare a
solurilor elaborat de ICPA in anul 1980. Au fost identificate 6 tipuri de sol cu 10
subtipuri care apartin din 3 clase de sol: cambisol, spodosoluri, si soluri
neevoluate.
Cele mai raspandite tipuri de sol sunt cele brune feriiluviale-48% si cele
brune acide -34%
Solul brun eumezobazic (ocupa 8% din suprafata) succesiunea de orizonturi pe
profil: Ao-Bv-C, prezinta textura nediferentiata pe profil, de la mijlocie grosiera la
fina, reactia solului este slab moderata cu pH =5,8-6,5 cu grad de saturatie in
baze >55%. Subtipuri intalnite in cadrul OS. Voineasa: tipic, caracterizat mai sus,
si litic
Solul brun eumezobazic litic: sol cu un continut de humus de 1,4-6,7% pe

grosimea de 5-10 cm,mezobazic la eubazic cu un grad de saturatie in baze V=7283% foarte bine la foarte slab aprovizionat in azot total(0,04-0,34 g%),nisipo-lutos
de bonitate inferioara.
Soluri brune acide ocupa aprox 34% , se intalnesc sub argorete de fag, amestecuri
de gag cu molid si molid. Subtipurile din cadrul ocolului: tipic si litic
Soluri brune feriiluviale ocupa 48% din suprafata si sunt raspandite in partea din
amonte a Ocolului. sunt soluri cu textura nisipo-lutoasa ,continutul de humus
depaseste 5,6%, au reactie foarte puternica acida si oligobazice, gardul de saturatie
in baze mai mic de 30%. Subtipurile intalnite: litic si tipic
Podsolurile in suprafata de 1%, litosolul ocupa 8% iar solurile aluviale 1%.
3.6. Conditiile fitogeografice
Vegetatie montana, pajisti montane secundare pe locul padurilor de molid, sunt
tipice gruparile cu Festuca rubra, Nardes stricta, Calamagrostis arundiaceae(l) Roth
si alte ierburi.
Trasaturile generale ale climei regiunii sunt puternic modificate de conditiile
fito-geografice locale si in special de relief.Sub influenta reliefului ,pe fondul
climatului zonal (al microclimatului)se realizeaza o compartimentare,o
diversificare a climei,se diferentiaza anumite tipuri de clima si apare o zonalitate
climatica verticala.Pe acest fundal al zonalitatii latitudinale si altitudinala,formele
de relief,orientarea versantilor,pozitia acestora in cadrul unitatilor de protectie
,imprima modificari locale ,uneori esentiale in caracteristicile timpului si
climei,determinand climate locale sau topoclimate specifice.
3.8.Cartarea stationala
Pentru fundamentarea stiintifica a solutiilor tehnice de ameliorare a terenurilor
degradate se recurge intr-o prima etapa la cercetarea generala,de ansamblu,a
perimetrelor ,dupa care se trece la cartarea acestora.Cercetarea generala se refera la
studiul geografic(cap. 3.1. ,3.2. ,3.3. ,3.4.) la procesele de degradare si la lucrarile
executate in trecut.
Cercetarea generala este urmata de o cercetare de amanunt,pe portiuni mai
restranse,relative omogene.Cartarea se refera la identificarea suprafetelor relative

omogene ,apoi separarea lor prin delimitarea pe teren spe planul de situatie ,apoi
unitatile vor fi descrise,caracterizate,iar apoi se trece la clasificarea(tipizarea)
acestor unitati.Scopul cartarii este acela de raionare ameliorativa a terenurilor din
perimetru,care ne va permite o abordare sistematica a problemelor care se cer
rezolvate si diferentierea lor pe unitati relativ similare.Se recomanda utilizarea
metodei de cartare stationala elaborate in 1988 de Catedra de Amelioratii Silvice a
Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere din Brasov,pe baza analizei
critice a metodelor si schemelor de cartare elaborate anterior si prin cercetari de
teren.Este o metoda de cartare stationala deoarece opereaza cu criterii de ordin
stational(relief,clima,sol) si este unitara pentru ca se refera la toate tipurile de
terenuri degradate,aceleasi criterii si aceleasi unitati taxonomice.
*Criterii
1.Forma de teren degradat(generate de un anumit proces de eroziune);
2.Pozitia geografica si arealul fito-climatic in care se incadreaza;
3.Caracterizarea definitorie,distinctiva,a terenului;
4.Solul si principala sa caracteristica;
* Unitati taxonomice ale metodei
1. Clasa de statiuni;
2.Seria stationala;
3.Subclasa de statiuni;
4.Grupa de statiuni;
5. Tipul stational;
6.Unitatea stationala(unitatea concreta,pe care o identificam si o cartam pe teren)
1.Clasa de statiuni(de terenuri degradate)-totalitatea terenurilor cu aceeasi forma de
degradare.Exista 10 clase de statiuni; notate I- X (functie de criteriul 1)
I. Terenuri erodate ;
II. Terenuri stancoase(aflorimente in proportie de 10- 90 %);

III.Rapi si taluzuri diverse;


IV. Depozite diverse;
V.Terenuri fugitive (alunecatoare si curgatoare);
VI. Terenuri
VII. Terenuri saraturate;
VIII.Terenuri mlastinoase;
IX. Terenuri turboase;
X. Terenuri degradate antropic;
2. Seria stationala- grupeaza terenurile de aceeasi zona fitoclimatica(are acelasi
areal fito-climatic criteriul 2).Exista 4 serii stationale notate C,D,

C - este arealul climatului de campie si al vegetatiei xerice,cu paduri de stejar


mezofil,submezofil si termofil(mezofil-stejar pedunculat;submezofil-cer si
garnita;termofil-stejar brumariu si stejar pufos);
D este arealul climatului de dealuri si al stejarilor mezofili(stejar pedunculat si
gorun) si submezofili(cer si garnita);
- este arealul climatului premontan si de munti josi(fag si amestecuri de fag cu
rasinoase);

este arealul climatului de munti inalti si al padurilor de molid si vegetatie


subalpine;

, SA;

3. Subclasa de statiuni grupeaza terenurile in functie de criteriul 3 si avem 2


subclase in fiecare clasa,notate cu 1 si 2(cele notate cu 1 au de regula conditii mai
bune).

4.Grupa stationala - grupeaza terenurile functie de criteriul 4 (caracteristica


principala a solului ;textura,umiditatea).Exista doua grupe notate cu a si b.
5.Tipul stational grupeaza terenurile cu acelasi specific ecologic si potential
productiv aproximativ egal.
6. Unitatea stationala este portiunea de teren omogen al specificului ecologic si al
capacitatii de productie.Pe teren intalnim unitati stationale , pe care le grupam in
grupe ,subgrupe,clase.
Modul de lucru
-se identifica portiunea de teren omogena ;
- se delimiteaza,se descrie si se caracterizeaza perimetrul (in raport cu criteriile
1-4);
Se clasifica:
- fiecare unitate stationala se caracterizeaza printr-o formula stationala;
- toate unitatile stationale cu aceeasi formula sunt reunite intr-un tip
stational,care constituie unitatea operativa;
Pentru fiecare tip se stabilesc solutii de impadurire,lucrari de amenajare.Acolo
unde este necesar se diferentiaza si subtipuri stationale.

3.8.1. Metoda de cartare adoptata


1.Scopul cartarilor sau metoda de cartare adoptata;
2.Criteriile de cartare luate in considerare;
3.Unitatile taxonomice folosite pentru grupa,subgrupa;
4.Se precizeaza care sunt clasele de statiuni din perimetru;

3.8.2. Stabilirea,descrierea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru


In perimetrul de ameliorat se stabileste numarul de unitati stationale identificate si
delimitate.Modul de delimitare pe plan s-a facut printr-o linie punctata si notarea
de la 1-7.

Modul de notare simbolica al formelor de degradare:


-E1 -eroziune moderata -apar ca efect terenuri moderat erodate;
-E2 eroziune puternica- apar ca efect terenuri puternic erodate;
-

-eroziune excesiva apar ca efect terenuri excesiv erodate;

-Stc- eroziune de gradul 3 apar ca efect terenuri stancoase;


-R eroziune in adancime - apar ca efect rapi;
-Al alunecari;

3.8.2.1.Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru

Tabelul 3.8.2.1.
Unitatea
Stationala
Nr.
Crt.
1

Sup.
(ha)
49,7

Felul
degradarii Arealul
si forma
Fitoclimatic
de teren
degradat
-teren

(munti

Elemente de descriere
altitudine,expozitie,panta
sol,substrat
vegetatie
josi 925 m, N-V, 38%.
Brun acid /roca

Caracter Observa
izarea
tii
stational
a
(formul
a)
I

excesiv
erodat

19,8

31,7

41,6

42,8

35,4

14,2

cu amestecuri
de
FA
si
rasinoase)
Altitudine
pina la 1500m.
E1-teren
(munti josi
moderat
cu amestecuri
erodat
de
FA
si
rasinoase).Altit
udine
pina la 1500m.
STC-teren
(munti josi
excesiv
cu amestecuri
erodat
de
FA
si
rasinoase)
Altitudine
pina la 1500m.
-teren
(munti josi
mediu
cu amestecuri
erodat
de
FA
si
rasinoase)
Altitudine
pina la 1500m.
-teren
(munti josi
excesiv
cu amestecuri
erodat
de
FA
si
rasinoase)
Altitudine
Pina la 1500m.
Al

(munti josi
alunecari cu amestecuri
de
FA
si
rasinoase)
Altitudine
Pina la 1500m
R-teren
(munti josi
excesiv
cu amestecuri
erodat
de
FA
si

979 m, S-E, 26%.


brun eumezobazic litic

987m, N-V, 35 %
Brun acid /roca
Saraca

II

1043 m, N-E, 26%.


Brun eumezobazic litic

1200 m, S-E, 32%.


Erodisol tipic /roca
Saraca

900m, N-E, 30%


Brun feriiluvial tipic
Saraca

V 1b

893 m, N-V,31%
Erodisol tipic/roca
teren nud

III

20%
aflorime
nte

rasinoase)
Altitudine
Pina la 1500m.
Tot
al

235,
2

3.8.3. Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru


Se face referire la modul de grupare pe tipuri(se grupeaza in acelasi tip unitatile
stationale cu acelasi specific si acelasi potential productiv) au aceeasi
formula.Modul de notare al tipurilor stationale ( ,

).Se face referire la

conditiile de lucru si se mentioneaza conditiile extreme(unde este dificil de


intervenit,unde sunt rapi,terenuri stancoase,cele foarte puternic erodate,scurgeri
noroioase,nisipuri mobile)

3.8.3.1. Caracterizarea unitatilor stationale


Tabelul 3.8.3.1.
Tipul
stational
Simbo S
l
(ha)

Varietati
stationale
Componente
Nr. S
(ha)
1
49,7
5
42,8

Formula Caracterizarea stationala


stationala

2
4

2b

Terenuri erodate din arealul

2b

terenuri excesiv erodate , erodisol

19,8
41,6

1a

Terenuri erodate din arealul

1a

terenuri puternic erodate si soluri cu


textura mijlocie

31,7

II

2a

Terenuri erodate din arealul

cu

cu

cu

terenuri excesiv erodate si soluri cu


textura mijlociu profunda

35,4

1b

Terenuri erodate din arealul

cu

terenuri excesiv erodate


T5

14,2

III

2b

Terenuri erodate din arealul

cu

terenuri excesiv erodate si soluri cu


textura mijlocie
Total

235,2

Perimetrul de ameliorat se incadreaza in

(arealul climatului premontan de munti

josi cu amestecuri de FA si rasinoase, altitudine pana la 1500 m),avand o suprafata


totala de 235,2 ha, din care cu eroziune excesiva 92,5 ha cu formula stationala I
2b,cu eroziune puternica 61,4ha ,cu formula I

1a; III

2b (14,2 ha), V

1b(35,4ha)
3.8.4.Probleme ce se cer rezolvate in cadrul perimetrului de ameliorare
In perimetrul de ameliorare Valea Dragului sunt prezente terenuri moderat erodate,
puternic si excesiv erodate,terenuri stancoase, alunecari de teren precum si
rapi,terenuri rezultate in urma proceselor de eroziune de suprafata si in
adancime.Procesele de degradare din cuprinsul perimetrului au fost favorizate de
prezenta pantelor mari,cat si de expozitia generala sudica a perimetrului.In urma
degradarii,solul initial prezent in perimetru brune acide, brune feriiluviale a fost
erodate solurile brune acide, solurile brune feriiluviale au fost erodate si solurile
brun eumezobazic litic puternic erodat ,aparand si erodisoluri cu textura mijlocie si
litosol cu textura grea.
Obiective urmarite in actiunea de ameliorare:
1. Stoparea proceselor de degradare;
2. Ameliorarea starii terenurilor;
3. Estetizarea terenurilor;

4. Punerea in valoare(valorificarea)terenurilor;
In perimetrul de ameliorare cu eroziune se urmareste a se rezolva urmatoarele
probleme:
-consolidarea versantilor, a rapelor si taluzurilor
-consolidarea obarsiei albiilor de scurgere
-stabilizarea terenurilor fugitive
-eliminarea apelor de baltire
-inlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie
-corectarea solurilor acide(pH<5,5)
-ameliorarea generala a conditiilor de mediu(sol, aer,microclima,peisaj) prin
impadurire
-asigurarea linistii in perimetru

Capitolul 4

4.Solutia tehnica
4.1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative

In perimetrul de ameliorare se impune necesitatea adoptarii unui complex de


masuri si lucrari ameliorative,impusa de principiul ameliorarii integrale si durabile
si de multitudinea obiectivelor si diversitatea problemelor ce se cer rezolvate .
Detalierea verigilor complexului ameliorativ :
1.Terasele simple si terasele sprijinite ,asigura consolidarea versantilor erodati, a
rapilor si a taluzurilor.

2.Garnisajele,asigura consolidarea obarsiei albiilor de scurgere, consolidarea


patului albiei.
3.Nivelarea si refacerea sprijinului lateral,asigura stabilizarea terenurilor fugitive.
4.Lucrarile de desecare,asigura eliminarea apelor de baltire.
5.Fertilizarea cu pamant vegetal sau ingrasaminte organice,eventual ingrasaminte
chimice,asigura inlaturarea insuficientei solului sau a carentelor de nutritive.In
cadrul acestei verigi solutia ecologica este de a utiliza pamant vegetal (10
/groapa).
6.Amendarea ,asigura corectarea aciditatii solurilor,cu pH<5,5.
7.Lucrarile de impadurire,asigura ameliorarea
mediu(sol,aer,microclima,peisaj).

generala a conditiilor de

8.Restrictii in cuprinsul perimetului de ameliorat cum ar fi paza si


imprejmuire,asigura linistea din perimetru si limiteaza accesul in cuprinsul
acestuia.
Prin corelarea verigilor din complexul adoptat,se rezolva multitudinea de
probleme care sunt in cuprinsul perimetrului de ameliorat.Se impune atat restrictii
in cuprinsul perimetrului de ameliorat cat si adiacente acestuia,prin impunerea unor
reguli de exploatare,paza,instalarea de panouri de avertizare etc.
Lucrarile din cuprinsul complexului ameliorative sunt interventii tehnice care se
refera exclusive la perimetru,unde se urmareste refacerea si valorificarea
terenurilor.Acestea se grupeaza pe categorii:
A. Lucrari fito-ameliorative(impaduriri+gard viu pentru imprejmuire).
B. Lucrari de ameliorare a solului(fertilizare,amendare).
C. Lucrari de amenajare a terenurilor(terase,garnisaje si nivelari).
D. Lucrari de imprejmuire.
4.2. Localizarea si volumul lucrarilor ameliorative propuse

Este necesar a se stabili cu grija amplasamentul cat si extensiunea


lucrarilor,deoarece aceasta este impusa de realizarea unui complex ameliorativ cat
mai eficient,armonios si la un pret cat mai mic.
4.2.1. Volumul si localizarea lucrarilor ameliorative
Tabelul
4.2.1.1.
Nr Denumirea
crt lucrarilor
1 Impaduriri

U.
M.
Ha

Canti Localizarea lucrarilor


tati
455,4 s1,s2,s4,s5,s6-50% din 80% din

Ha

65,6

Fertilizare

50% din

,50% din

Obs.
,

,50% din 80% din

50% din 96% din


3

Amendamen
tare
Terase
simple
Terase
Sprijinite
Garnisaje

Ha

42,6

50% din

Ha

41,2

80% din

Ha

35,3

81% din,62% din


50% din 20% din

Nivelare
Refacere
sprijin lateral
9 Desecare
10 Imprejmuire

Ha
M

1420
0
-

Nu

4
5
6
7
8

Ha
M

,50% din
,61% din
, 75% din

Nu
Nu

,s6
Detalii privind modul de calcul al suprafetelor pentru fiecare categorie de lucrare
in parte:
-pentru calculul suprafetei de impadurit s-a considerat suprafata efectiva a
perimetrului din care s-au scazut 50% din 80% suprafata ocupata cu terenuri
stancoase,restul suprafetei pana la 100% reprezentand 20% din suprafata cu
terenuri stancoase este ocupata cu aflorimente.

-pentru calculul suprafetei unde se aplica fertilizarea terenului, suprafata efectiva


este de 50% din suma suprafetelor cu eroziune excesiva(

),rapi si taluzuri ,si 0,5

din Stc(corelat cu suprafata de aflorimente din terenurile stancoase).


-pentru amendare suprafata efectiva reprezinta 50% din suma suprafetelor cu
eroziune puternica (

).

-pentru terase simple suprafata efectiva s-a calculat la terenurile cu eroziune


moderata(

),in proportie de 50-100% in conditii de panta i=20-60%.

-pentru terase sprijinite suprafata efectiva s-a calculat la terenurile din

in

procent de 50-100% in functie de panta i>20%,si pentru terenurile din R in procent


de 75%.
-pentru garnisaje suprafata efectiva unde urmeaza a se executa reprezinta 50% din
suprafata intrandului.
-pentru imprejmuire suprafata efectiva este lungimea de pa plan cos(s-a operat
cu lungimea de pe plan1,1.
4.3.Detalierea solutiei tehnice
4.3.1. Detalii tehnice si tehnologice privind lucrarile de impadurire
A. Suprafata care se impadureste si rolul culturilor care se creeaza
Suprafata efectiva care se impadureste este de 455,4 ha,iar culturile care se creeaza
au un rol mixt de protectie a solului si a apelor,de productie si estetic.Produsele
preliminare care urmeaza a se recolta din suprafata perimetrului de ameliorare
sunt:lemn,fructe de padure,rasina,flori pentru miere.
B. Specii,formule,scheme si tehnica de impadurire
In alegerea speciilor se tine seama pe de o parte de conditiile stationale,iar pe de
alta parte de cerintele ecologice ale speciilor si rolul culturilor care se creeaza.In
general nu se folosesc specii zonale,ci specii putin pretentioase,modeste,care se
adapteaza usor(pin silvestru,pin negru,larice,salcam acestea nu suporta

calcarele,stancariile,terenul batatorit,textura grea ,excesul de apa ,excesul de


sare),anin negru,anin alb,paltin de munte,mojdrean,salcioara.Dintre arbusti se
folosesc in general catina alba(chiar in amestecuri),lemn cainesc(folosit in general
la garduri vii).
Speciile alese sunt Mo,La,Pi,Fr,Ct.In general se merge pe culturi de amestec,dar cu
cat conditiile sunt mai grele,cu atat in formulele de impadurire creste proportia de
arbusti si/sau desimea culturilor.In situatii extreme se apeleaza la culturi de 100%
din arbusti (pe taluzele de ravena in functie de etajul fito-climatic).
Formulele de impadurire sunt urmatoarele:
75Mo25La
50Pi25Fr25Pd
100 La
100 Ct
Formulele de impadurire s-au ales din Norma 1,partea II terenuri degradate,in
functie de etajul fitoclimatic si de forma si intensitatea degradarii.
Modul de asociere al speciilor a fost ales in functie de temperamentul speciilor si
de etajul fitoclimatic,si s-a ales trei moduri de asociere al speciilor(in benzi
late,randuri alterne de rasinoase cu foioase si intim).
Schema de plantare este de 21m (5 000 de puieti/ha) si 11 m(10 000 de
puieti/ha).
Procedeul de impadurire este prin plantare folosindu-se puieti normali cu radacina
nuda,crescuti in pepeniere,sau crescuti natural recoltati din semintisuri,sau crescuti
in recipiente folositi in general pentru plantare in suprafetele cu eroziune excesiva
si cu stancarii.
Tehnica de plantare este in gropi normale de 303030.Dupa plantare se
procedeaza la receptia lucrarilor,urmand intretinerile si complectarile.Procentul de
complectare cat si natura si numarul lucrarilor de intretinere,se stabilesc cu ocazia
controalelor anuale(efectuate in toamna fiecarui an ).Procentele de complectare
depind de pozitia geografica a perimetrului,de conditiile de lucru si de speciile din

perimetru.Intretinerile sunt lucrari absolute necesare pentru a asigura dezvoltarea


normal a puietilor,si dureaza pana la realizarea reusitei definitive a plantatiei(2-3
ani,pana la 6-7 ani in conditii extreme sau in zone cu deficit puternic de
precipitatii).
Detalii tehnice privind impadurirea,pe tipuri de statiuni
Tabelul
4.3.1.1.

Tipuri stationale Formula de


Impadurire
Simbol
S
(ha)
Formula
stationala
G.S. 4
61,4 75Mo25La
I 1a

G.S. 5
I

2b

92,5 50Pi25Fr25P
d

G.S. 6
II 2a

31,7 100 La

G.S. 24
III 2b

14,2 100 Ct

Mod de
asociere

Schema
de
plantare

Procedeul de
Impadurire
Ameliorarea solului

Nr.
de Amenajarea terenului
puieti/ha
Benzi late
21
Plantare in gropi normale
Impaduriri + gard viu ptr.
Imprejmuire +restrictii de
5 000
expl. si circulatie+paza
Terase simple
Randuri
21
Plantare in gropi normale
alterne de Pi
Impaduriri+gard
viu
cu foioase
imprejmuire+amendare+
5 000
Fertilizare+ restrictii de expl.
si circulatie+paza
Terase sprijinite
Intim
21
Plantare in gropi normale
Impaduriri+fertilizare+
restrictii
de
expl.
si
5 000
circulatie+paza
Intim

11
10 000

Plantare in gropi normale


Impaduriri+fertilizare+gard
viu ptr. Imprejmuire+ restrictii
de expl. si circulatie+paza
Terase sprijinite + garnisaje

G.S. 49
V 1b

35,5 75%Mo
25%Fr

Buchte

21

Plantare in gropi normale


Impaduriri+fertilizare+gard
viu ptr. Imprejmuire+ restrictii
de expl. si circulatie+paza
Terase sprijinite + garnisaje

5 000

In cadrul lucrarilor de intretinere se impune necesitatea acestora pentru a asigura


puietilor conditii de dezvoltare si crestere,in vederea ameliorarii suprafetei
degradate intr-un timp cat mai scurt aceasta desfasurandu-se pe perioada cuprinsa
intre 2-4 ani,acestea regasindu-se in Norma 1 fiind strans legate de tipurile de
statiune.
In cadrul lucrarilor de complectari de asemenea se impune necesitatea acestora
,procentele preliminare fiind cuprinse intre 20-30% pe an,acestea regasindu-se in
norma 1,fiind legate de tipurile stationale.
Lucrari de complectare si de intretinere pe tipuri stationale
Tabelul
4.3.1.2.
Tipuri stationale
Simbol
Formula
stationala
G.S. 4
I

61,4

75Mo25La

Volumul
Lucrari de intretinere
complectarilor
Durata
Numar
Esalonare
preliminate
(ani)
-%+ + +

20

2+1+1

30

2+2+1+1

30

2+2+1

1a

G.S. 5
I

S
(ha)

Formula de
impadurire

92,5
50Pi25Fr25Pd

2b

G.S. 6

31,7

100 La

..

II

2a

G.S. 24
III

14,2

30

2+1

75%Mo25%Fr 20

2+2+1+1

2b

G.S. 49
V

100 Ct

1b

Total

35,4
235,2

4.3.2. Lucrari de ameliorare a solului


4.3.2.1.Lucrari de fertilizare
Suprafata efectiva care se fertilizeaza este de 65,6 ha, iar desimea culturilor pe
suprafetele respective este de 21m pe suprafetele din E3, si Stc(36,3 ha),iar pe
cele din R desimea culturilor este de 11m(10,6 ha).
Pentru fertilizare se va folosi pamant vegetal,care se va procura de la decopertari
unde se construiesc drumuri sau de la excavari in locul unde urmeaza a se construi
obiective industriale.
Lucrarile de fertilizare au rolul de a inlatura insuficienta si carentele solului in
substante nutritive si corectarea continutului de substante active in cazul folosirii
de ingrasaminte organice sau chimice.
Doza de administrare in cazul pamantului vegetal este de 10

/groapa,iar in

cazul ingrasamintelor chimice aceasta se calculeaza in functie de reactia solului si


de tipul de ingrasamant.
Tehnologia de lucru la fertilizare cu pamant vegetal este de administrare odata cu
plantarea.Cantitatea calculata pentru o groapa este suficienta pentru a aduce un
aport in plus la prinderea puietilor,crestere si dezvoltare ulterioara.

4.3.2.2.Lucrari de amendamentare

Lucrarile de amendamentare se propun pe 42,6 ha si sunt pe suprafatele cu


eroziune excesiva ( E3),pentru a corecta pH-ul solului.Pentru amendamentare se
foloseste Ca

in functie de textura solului (usoara-mijlocie-grea).Pentru

ridicarea pH-ului cu o unitate se foloseste urmatoarea doza:


-5 7,5 t

Ca

/ha

- 1 1,5 kg

Ca

/vatra

In cazul de fata doza care se foloseste este de 1,250kg Ca

/vatra(6. 250 kg/ha)

pentru sol cu textura mijlocie.


4.3.3. Detalierea lucrarilor de consolidare a terenurilor
4.3.3.1. Terasele simple
Suprafata pe care se executa terase simple este de 41,2 ha. acestea fiind
intrerupte.Reprezinta amenajari in trepte ,care se fac pe terenurile afectate de
eroziune relativ stabile.Lucrarile se dispun dupa curbele de nivel sub forma unor
siruri intrerupte,cu distanta de 1,5-3m.
Terasele simple au rolul de a fragmenta scurgerea,de a retine apele pluviale si
materialele care se rostogolesc din amonte si sa sustina puietii.Puietii se introduc
pe terase sau intre terase in functie de schema de plantare.Terasele simple prezinta
o platforma executata in semidebleu si doua taluzuri:
-cel din amonte inclinat la 6
-cel din aval inclinat la
Platforma terasei este de 0,51m.In situatia cand terasele se dispun in siruri
intrerupte ,ele sunt formate din tronsoane de 3-8m lungime,despartite de distante
de 1-3m.
Pentru terase simple tehnologia de lucru este urmatoarea:

1.Fixarea si materializarea traseelor


2.Executarea platformei si a taluzelor
3. Mobilizarea solului,spargerea bulgarilor de pamant si adunarea pietrelor
4.Finisarea lucrarilor
Calculul lungimii teraselor simple intrerupte:
=

unde:

= distanta dintre randurile de terase

= distanta dintre mijloacele a doua tronsoane alaturate

-l = lungimea unui tronson


=

7=3.500

3. 500 m/ha 42,2 ha=147. 700 m


4.3.3.2. Terasele sprijinite de gardulete
Reprezinta amenajari in trepte,executate pe terenuri relative instabile .Lucrarile se
dispun sub forma de siruri intrerupte,,la distanta de 2-4(5) m intre siruri.De obicei
acestea se executa sub forma de siruri intrerupte,ce constau in tronsoane de 57m,lungime cu distanta intre tronsoane de 3-4 m.Deoarece acestea se arcuiesc la
capete se mai numesc in solzi.
Terasele sprijinite de gardulete constau dintr-o platforma de 0,5m latime,sprijinita
din aval de un gardulet din pari de nuiele si au rolul de a sprijini puietii pe o
perioada de 3-5 ani de la instalare.Parii au lungimea de 1m si se bat in pamant pe o
lungime de 50-60 cm. ,si se dispun la 0,5 m unul de altul pe rand.Pe acesti pari se
realizeaza impletitura de nuiele.Inaltimea impletiturii este de 20-40 cm. Nuielele
folosite la impletitura pot fi de alun,salcie sau chiar de rasinoase.

Tehnologia de lucru:
1. Fixarea si materializarea traseelor
2. Executarea unei terase cu lungimea de 40 cm., in lungul careia se realizeaza
garduletul
3. Baterea parilor,realizarea impletiturii si legarea lor din loc in loc a
nuielelor,pentru a se solidariza
4. Realizarea terasei ,taluzarea si umplerea cu pamant a golurilor si a piciorului
garduletului

Calculul lungimii teraselor sprijinite de gardulete:


-pentru terase in solzi
=

unde:

= distanta dintre randurile de terase

= distanta dintre mijloacele a doua tronsoane alaturate

-l = lungimea unui tronson


Notatiile sunt aceleasi ca la terasele simple
=

7=3. 500

3 .500 m/ha 35,3 ha=123.550 m


Calculul numarului de pari:
=

=7. 500 pari/ha

35,3 ha7. 500 pari/ha=264. 750 pari


Pentru estimarea volumului de nuiele necesare,se calculeaza suprafata impletiturii
si apoi se aplica un factor de trecere la metri steri,
(0,06125 m.steri/

).

123.550 m0.40 m=49. 420


49.420

0,06125 m.steri/

=2. 965 metri steri

4.3.3.4. Garnisaje
Lungimea sectorului de albie pe care se executa garnisaje este de 300m,si suprafata
consolidata este de 14.200

.Tipul de lucrari de garnisje care se executa este de

tipul 1(saltea de craci de 30 cm. ,pe ravenele cu situatii moderate)


Rolul lucrarilor este acela de a consolida sectorul terminal al albiei,de protejare a
patului albiei si de reducere a vitezei de scurgere.
Tehnologia de executie
1.Se sapa un mic prag pe care se sprijina nuielele
2.Se aseaza nuielele
3.Se fixeaza cu pari,batuti in pamant 80 cm.
4.Parii se solidarizeaza cu longrine
Materialele necesare pentru executarea garnisajelor sunt:nuiele,pari,longrine,cuie.
Elementele constructive si dimensionale ale garnisajelor(schita lucrarii)

4.3.4.Detalierea lucrarilor de imprejmuire


Lungimea efectiva a conturului de imprejmuit(lungimea efectiva de pe
plan1,1) este de 193,21,1=212,52
212,5250=10 .626 m
Pentru lucrarea de imprejmuire se foloseste gard de sarma ghimpata cu 5
randuri,fara intarituri,dublat de un gard viu in interior.
Elementele constructive ale gardului de sarma ghimpata
-inaltimea parilor=2,5 m
-parii se bat 0,5 m in pamant
-distanta intre pari = 2m
-la fiecare al 10-lea par se pune un contrafort
10.626m 2 = 5. 313 + 531 (la al 10-lea par se pune un contrafort)=5 .844 pari
Detalii privind gardul viu
-latime =1m
-numar de randuri=3
-compozitie =10Ct
-dispozitiv de lucru=0,250,25m0,25m
Calculul necesarului de puieti pentru plantarea gardului viu
N=

(1+

in mii bucati

N= ((10.626x3)/0,25) (1+30/100)

N=165.756 bucati=165,8 mii bucati


L= lungimea gardului viu
m= numarul de randuri
d= distanta intre randuri
=procentul de complectare

5. Necesarul de puieti pentru plantat perimetrul de ameliorat


Tabelul
5.1.
For
mu
la
de
imp
a
duri
re
75
Mo
25L
a
50P
i
25F
a
25P
d
100
La

S
Necesarul de puieti mii bucati
(ha) Anul I de plantare
Anul II
Complectari
Specii
Specii
M L Pi F
o a
a
-

Anul IV
complectari
Specii

Total
Specii

Tot
al

P
d

C M L Pi F
t o a
a

P
d

C M L Pi F
t o a
a

P
d

C M L Pi F
t o a
a

P
d

C M L Pi F
t o a
a

P
d

C
t

219
,0

4, 2, 2, 8 4 4

4, 2, 2, 8 4 4

61,4 1
3
6,
9
92,5 -

4 5,
6
-

4 2 2 8, 4, 4,
3 1 1

31,7 -

2
0

3, 0

Anul III
complectari
Specii

1 4, 3, 6
7

4, 2, 2, 9 5 4

1 4, 3, 5
7
-

3, 0

1
6
4,
3
--

5 4,
7

6 3 3 2, 1, 1,
8 4 3

125
,5

2
6

26,
0

100
Ct

14,2 -

-- -

3
6

75
Mo
25F
r
Tot
al

35,5 -

3 7,
4

1 0,
8
1 1,
2

235, 1 6 4 2 2 7 1 7, 4, 2, 2, 2
2
3 5, 8, 4, 4, 3, 3, 6 9 5 4 2
6, 6 3 1 1 4 7
9

1 7, 4, 2, 2, 3, 5 8 4 4
7

4, 2, 2, 8 4 4

4
6,
8
-- 4
8,
6

46,
8
48,
6

1 8 6 3 3 9 465
6 0, 2, 1, 1, 5, ,9
4, 7 8 4 3 4
3

6.Lista cantitatilor de lucrari


Tabelul 6.1.

Categoria
de lucrari
A.
Lucrari de
Impadurire

B.
Lucrari de
Ameliorare
C.
Lucrari de
consolidare
D.
Lucrari de
imprejmuire

Codul
lucrarilor

Denumirea lucrarii

U.M.

Cantitati

Instalarea culturilor forestiere

mii
buc.
mii
buc.

372,4

ha
ha
ha
ha
ha
Ha

293,3
127,3
86,9
59,8
19,3
950
42,6

Terase simple
Terase sprijinite de gardulete

M
M

147700
123.500

Gard de sarma
Gard viu

M
mii
buc.

10626
165,8

Complectarea culturilor forestiere


Intretinerea culturilor forestiere
din care :
Total
Anul I
Anul II
Anul III
Anul IV
Fertilizarea cu pamant vegetal
Amendamentare soluri acide

93,5

Calculul suprafetelor de intretinut


Tabelul
6.1.2.
Formula de
impadurire
75Mo25La

Suprafete de intretinut
Anul I
Anul II
122.8
61,4

Anul III
61,4

50Pi25Fa25Pd 92,5

92,5

46,2

46,2

100La

31,7

31,7

31,7

15,8

100Ct

14,2

7,2

3,6

75Mo25Fr

35,5

35,5

35,5

17,7

17,7

Total

235,2

Suprafata
(ha)
61,4

Calculul cantitatii de pamant vegetal


nS

= doza pe puiet

n =nr. de puieti/ha
S= suprafata efectiva pe care se va face fertilizarea
10x5000x65,6=3.280.000dm=3280m,
Calculul cantitatii de ingrasamant organic
nS
= doza pe puiet /kg

Anul IV
-

n ; S - idem ca la calculul cantitatii de pamant vegetal

Calculul cantitatii de amendamente

- pentru intreaga suprafata (doza/ha suprafata)


- pentru vatra ( doza pe vatra nr. puieti/ha suprafata)
1,250 kg/vatra 5 .000 puieti /ha 42,6 ha =255,6 tone
( ) Calculul lungimii totale de terase simple
Lungimea/ha suprafata cu terase
5. 000 41,2 ha = 206 .000 m
Calculul lungimii pentru terase sprijinite
Lungimea/ha suprafata cu terase
3. 500 35,3 = 123. 500 m
(

) = comform capitol 4.3.4.

) = comform capitol 4.3.4.

Piese desenate
1. Schita de amplasare in zona (plan sau harta)
2. Planul stational a perimetrului de ameliorare