Ateroscleroza coronariana

Varstnicii reprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga. Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului, iar imbatranirea umana se refera la procesul multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi pozitive, negative sau neutre. Geriatria este ramura medicinii care studiaza aspectele patologice ale proceselor de imbatranire, este medicina varstnicilor.

PRINCIPIILE MEDICINEI GERIATRICE

Imbatranirea umana este o tema in continua dezbatere, dar, din punct de vedere medical, mai important este studiul si tratarea afectiunilor si cauzelor care reduc posibilitatea persoanelor varstnice de a trai independent in colectivitate, rolul medicinei geriatrice fiind acela de a prelungi durata de viata activa, pentru a se ajunge la asa-numita longevitate activa. Exista cateva principii dupa care lucreaza medicina geriatrica: Indivizii se modifica odata cu inaintarea in varsta, eliminand astfel orice cliseu al imbatranirii;o scadere rapida in functionarea oricarui sistem sau organ se datoreaza intotdeauna unei afectiuni si nu a "procesului normal de imbatranire";procesul normal de imbatranire se poate atenua prin modificarea factorilor de risc (cresterea tensiunii arteriale, cresterea glicemiei, colesterolului, fumatul, stilul de viata sedentari etc.). Ritmul de imbatranire depinde de factorii genetici, factorii de mediu (ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) si de factorii patologici (boli degenerative, infectioase sau toxice);varstnicul sanatos nu este un paradox, in absenta vreunei afectiuni, imbatranirea nu determina simptome, impunand doar cateva restrictii ale activitatii zilnice. INDICATORII IMBATRANIRII Dupa varsta de 60 de ani parametrii functionali ai organismului se inscriu in valori diferite de cele ale adultului, valori care asigura starea de sanatate a organismului varstnicului. Exista o serie de indicatori morfo-functionali corespunzatori starii de sanatate a varstnicului, iar multi dintre acestia sunt inca in curs de cercetare. Printre indicatorii cei mai importanti ai imbatranirii sunt indicatorii:

aparatului cardio-vascular: se remarca o scadere a elasticitatii peretelui vascular, cu

ingreunarea circulatiei sanguine, calcifieri ale valvelor inimii si atrofieri ale muschilor inimii, modificari ce pot duce la aparitia hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace, cardiopatiei ischemice, tulburarilor de ritm cardiac.

Cardiopatia ischemic reprezinta un grup de afeciuni care au n comun o tulburare

miocardic condiionat de dezechilibrul dintre fluxul sangvin coronarian i necesitile muschiului cardiac. Ischemia = o lips a oxigenului mai mult sau mai puin accentuat datorat perfuziei inadecvate care rezult dintr-un dezechilibru ntre aportul i necesarul de oxigen. Una dintre cauze este arteroscleroza coronarian ce reprezinta o combinatie de modificari ale arterelor inimii, constand in acumularea in focar de lipide, polizaharide, de sange si constituientii acestuia, de tesut fibros si depozite de calciu insotite de modificari ale tunicii musculare.

Cauze
In esenta, ateroscleroza este rezultatul depunerii lipidelor in peretii vaselor, sub forma unor placi de aterom, care reduc lumenul vascular si micsoreaza aportul de sange la tesuturi. Arterele, vase de sange care transporta fluxul sanguin de la inima catre celelalte organe ale corpului, sunt captusite de un strat subtire de celule, numit endoteliu. Acesta mentine interiorul arterelor tonifiat si incapator, pentru o buna circulatie a sangelui. Ateroscleroza se declanseaza cand hipertensiunea arteriala, fumatul sau nivelul mare de colesterol din corp afecteaza structura endoteliului. In acest punct, incepe formarea placilor de aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule si alte reziduuri, care se ingroasa odata cu trecerea timpului si fac tot mai imposibila trecerea libera a sangelui. Alti factori care predispun la ateroscleroza sunt - administrarea de anticonceptionale - toleranta alterata la glucoza - obezitatea - sedentarismul

Simptome
Ateroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste mature sau inaintate. Odata ce ingustarea uneia sau mai multor artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe, determinand astfel formarea de cheaguri de sange. Simptomele aterosclerozei pot sa difere in functie de localizarea si dinamica placilor de aterom. - ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii anevrismale, ce predispun la disectia sau ruptura de aorta. - ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul intestinal sau la ischemie mezenterica. - ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prin infarct miocardic sau angina pectorala. - ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri ischemice sau la atac vascular cerebral. - ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza circulatie sanguina deficitara, urmata de dureri in timpul mersului, vindecare ingreunata a ranilor etc.

Diagnostic
Ateroscleroza poate fi suspectata printr-un examen fizic cu stetoscopul si prin palparea arterelor. Odata trezita suspiciunea bolii, specialistul efectueaza o electrocadiografie, ecocardiografie, ultrasonografie arteriala, angiografie sau o scanare cu radionuclid. Procedura de diagnostic se stabileste de catre medicul specialist. Angiografia coronariana este o metoda de diagnostic foarte precisa, insa este totodata cea mai invaziva procedura. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui cateter prevazut cu camera video intr-un vas de sange periferic si ghidarea instrumentelor pana la nivelul aparatului cardiac. Orice placa sau obstructie este vizibila prin acest examen in timpul caruia pacientul este treaz, dar sedat. Procedura poate sa dureze intre o jumatate de ora sau 2 ore, in functie de complexitatea fiecarui caz.

Tratament
Odata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai poate fi indepartata definitiv prin tratament. In schimb, administrarea medicamentatiei specifice si schimbarile sanatoase in regimul de viata pot opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea lor pana la un anumit nivel. Schimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care conduc in general la declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata in grasimi saturate, fumatul si sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn atacurile cardiace si atacurile cerebrale. Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si micsorarea hipertensiunii arteriale (mentinerea tensiunii arteriale sub 13590 mm Hg) pot opri si ele expansiunea aterosclerozei. Se impune, de asemenea, reducerea aportului alimentar de sare. De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului zaharat, care accelereaza de regula aterosclerozei, precum si adoptarea tratamentelor corespunzatoare acestor conditii medicale. Statinele, administrate pacientilor cu ateroscleroza, au un efect hipocolesterolemiant important, stabilizand totodata placile de aterom. Atiagregantele plachetare, administrate in doze zilnice mici, scad riscul producerii accidentelor vasculare majore. Tratamentele invazive pot fi si ele folosite pentru deblocarea arterelor afectate de placile de aterom. Acestea sunt cauterizarea cardiaca prin angiografia arterelor coronariene si operatia de bypass, ambele implicand riscuri majore de complicatii potential letale.