PROIECTAREA UNUI MIC SISTEM DE ALARMARE LA EFRACTIE

Inainte de a va concepe sistemul dumneavoastra de securitate, trebuie sa luati in considerare urmatoarele: 1. Estimati suprafata resedintei sau birourilor dumneavoastra (in metrii patrati). 2. Numarati deschiderile accesibile din intrea a !ona pe care doriti sa o prote"ati (usi, ferestre, luminatoare, porti, sparturi in ard, etc) #. $eterminati punctele normale de intrare in viitoarea !ona prote"ata (usi de intrare, usi de ara" si orice usa pe care intrati in mod normal in perimetru). %. &aceti un plan pe hartie si insemnati '()'E punctele posibile * in mod re!onabil + de patrundere. (inclusiv peste arduri, etc) ,. )le eti un loc ferit in care sa montati centrala antiefractie ( fie in pivinita, camari sau alt loc inaccesibil in mod normal). -. .istemul il veti putea concepe in sistem muti+treapta. )stfel, in ca!ul in care spar atorul trece printr+un mi"loc de protectie , sa+l intampine alt echipament . /. Incepeti prin a va prote"a intrarile comune si naturale * in principal porti si0sau usi de intrare. 1entru acestea puteti utili!a contactele ma entice. 2. 'otusi, nu e bine sa va incredeti intr+un sin ur mi"loc de protectie ( pe lan a faptul ca se poate defecta, el poate fi scos din u! in mod intentionat.) $ublati contactele ma netice cu detectoare de miscare, acolo unde stiti sau va asteptati sa aveti un trafic mai mare ( e3: holul care duce spre sufra erie sau dormitor) 4. 5rmatorul nivel de securitate va trebui sa aborde!e deschiderile accesibile cum ar fi usile si eamurile de la nivelul cel mai de "os. 16. $aca aveti !one usor de escaladat luati in considerare si !onele de la eta", inclusiv deschiderile din acoperis ( mai ales daca locuinta este alipita de alte case vecine ) 11. 5n nivel bun de securitate presupune o anuntare cat mai timpurie * chiar anticipata * a evenimentului de efractie. $e aceea, pentru !onele de la parter puteti monta detectoare de eam spart, astfel incat sa puteti fi anuntat inca din fa!a in care cineva ar incerca sa patrunda prin eam. 12. 7arierele cu infrarosu constituie cel mai simplu mi"loc de prote"are a ardurilor, curtilor si chiar a peretilor, impotriva escaladarii acestora catre deschiderile din casa. 1#. $upa ce v+ati amplasat echipamentele antiefractie, verificati inca o data daca acestea acopera !onele in vederea unei protectii fara puncte slabe

Componentele de baza ale unui sistme de secu itate antie! actie :

Panou de ala ma e Si ena

Tastatu i suplimenta e

Ci cuit de p otectie $zona% Linie tele!onica Contact ma#netic de usa Detecto de misca e

Contact ma#netic de #eam Tastatu a

Panoul de cont ol si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de securitate. )cest panou inteli ent determina starea detectoarelor, sen!orior si contactelor conectate la el. 8ai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc) 1anoul de control este preva!ut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu baterie de re!erva in ca!ul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau intentionat) 5nele panouri sunt preva!ute cu asa numitul comunicator * circuit care permite conectarea panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelor. Tastatu a" )cest echipament constituie interfata intre utili!ator is sistemul antiefractie. $e obicei tastaturile, preva!ute cu 9E$+uri sau afisa"e cu cristale lichide,

arata starea sistemului, indicand !ona aflata in alarma, istoricul alarmelor aparute, diverse eventuale conditii de defect in sistem. 'otodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de activare 0de!activare a sistemului de alarma ( armare0de!armare) si a pro ramarii sistemului. $e obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utili!ari ( e3: una doua tastaturi instala te la intrarea0intrarile in casa pentru o activare0de!activare a sistemului, atunci cand veniti0parsiti cladirea si una in dormitor pentru activarea sistemului atunci cand va culcati. Si ene&lampa st oboscopica" .unt echipamente periferice de iesire care sunt utili!ate in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma. Contacte ma#netice" )ceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se instalea!a la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat. :ontactele ma entice sunt formate din 2 componente: ma entul care se instalea!a pe partea mobila a eamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriu!is care se instalea!a in rama eamului sau usii. $in punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu monta" in ropata in rama sau cu monta" aparent ( la suprafata ramei) Detectoa e de misca e: Echipamente care constau intr+un sen!or de infrarosu ( in eneral) asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu a"utorul unor lentile speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentrea!a ra!ele soarelui). $etectorul seis!ea!a schimbarea de caldura din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in suprave herea unei intrari electrice din panoul de alarmare. .e enrea!a alarma. Detectoa ele de #eam spa t" .unt multe tehnolo ii utili!ate in sesi!area spar erii unui eam. 'otusi, una din cele mai populare sunt cele care aud spar erea eamului, spar ere care are o anumita ama de frecvente , specifice, sesi!ate de detector. Nu va faceti ri"i, detectoarele furni!ate de ;olf sesi!ea!a si spar erea eamurilor laminate si cele preva!ute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de eamuri utili!ate. 'a ie ele cu in! a osu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. )tunci cand bariera de radiatie este intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesi!ea!a panoul de alarmare. )cesta declansea!a sirena de alarmare. Dete minati (zonele) si (punctele de p otectie)* 1robabil ca ati sesi!at ca una din principalele caracteristici ale unui panou antiefractie se refera la numarul de !one acceptate. 1unctele de protectie sau echipamentele individuale repre!inta locurile punctuale pe care dorim sa le prote"am ( e3: usa de la intrare, eamul de la parter dinspre strada, usa de la pivnita, holul de la parter * prote"at printtr+un detector de deplasare, etc).

5nul sau mai multe puncte de protectie pot constituii o !ona de protectie. $e e3emplu, puteti avea # contacte ma entice la # eamuri ale dormitorului. )ceste puncte individuale de protectie pot fi rupate pe o sin ura !ona * numita dormitor. &i!ic, acest lucru se face prin conectarea contactelor ma entice, in paralel, pe acelasi circuit de protectie. 1unctele de intrare0iesire * usile de acces * se cuplea!a, de obicei, sin ure pe un sin ur circuit de protectie. 9a fel si detectoarele de miscare. 1ractic, numarul de !one acceptate de un panou de alarmare este dat de numarul de circuite de intrare ( sesi!are alarme) cu care este preva!ut. In schimb, numarul punctelor individuale de protectie poate fi mai mare decat numarul !onelor. )cum, cu un asa ba a" propriul sistem. eneros de informatii puteti sa incepeti sa va proiectati

Pasul +: Alegerea sistemului antiefractie $eterminati numarul de puncte individuale si apoi rupati+le, astfel incat sa aveti eficienta ma3ima. :u cat veti avea mai putine puncte individuale pe un circuit (!ona), cu atat mai precis va fi sistemul dumneavoastra in indicarea locului in alarma. 'otusi, nu e3 erati punand pe fiecare circuit cate un sin ur sen!or sau detector, daca nu e ca!ul. Nu va a"uta prea mult sa detectati cu preci!ie faptul ca cineva a intrat in dormitor prin eamul din stan a sau prin cel din dreapta. Important este ca cineva a intrat in dormitor. $ar, va a"uta sa stiti daca cineva a intrat la parter prin usa principala sau cea de la radina, din spate. $upa ce v+ati determinat !onele ale eti centrala care sa aiba cel putin acelasi numar de circuite de protectie cate !one v+ati definit. Este bine sa aveti, suplimentar, unul sau doua circuite de protectie fata de numarul !onelor definite. In plus, daca centrala permite si e3tinderea !onelor de protectie prin cuplarea radio a unor echipamente antiefractie * cu emitator * solutia ar putea fi mai buna.

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Tastatu aaara

Nu se stie cand veti avea nevoie de o e3tindere si poate ca nu veti putea tra e cabluri. )le eti un echipament bun, in eneral de marca. Nu va lasati furat de pret. )larmele false, atat de frecvente la echipamentele ieftine va vor da mai multa bataie de cap decat va inchipuiti. .uportul tehnic este la fel de important. &unctiile de ba!a ( ce trebuie sa faca sistemul) ale panoului ar trebui sa fie: )rmare0de!armare enerala * toate echipamentele. )tunci cand plecati de acasa )rmare0de!armare partiala * sistemul activea!a0de!activea!a doar echipamentele dintr+o anumita !ona (e3: camera, birou, eta", etc.) )rmare0de!armare perimetrala * asemanatore cu cea descrisa mai sus, functia permite armarea echipamentelor aflate doar pe perimetrul cladirii, asi urandu+ne protectia si atunci cand ne aflam in casa. )rmarea cu b<pass * functie ce permite armarea sistemului chiar daca una din !one (unul din puncte sau circuitul respectiv) este in stare de defect. )rmarea0de!armarea cu intar!iere * functie ce intar!ie armarea si0sau de!armarea sistemului pentru a permite utli!atorului sa accese!e tastatura montata chiar in !ona prote"ata =enerarea unor alarme de atac * prin apasarea unor taste speciale aflate pe tastatura &unctie de producator sau tipul constructiv, pot e3ista si alte functii care sa faca sistemul adaptabil anumitor locuri sau anumitor conditii de monta" si functionare. Pasul ,: )le erea tastaturii. 8area ma"oritate a sistemelor utili!ea!a tastaturi alfanumerice (afisea!a litere si numere pe un ecran 9:$).

)ltele pot afisa icoane rafice si chiar si harti. Este recomandabilsa aveti minimum o tastatura de acest en. $aca doriti mai multe, puteti ale e tastaturi cu 9E$+uri. )cestea din urma va indica !ona alarmata, poate chiar si tipul alarmei dar nu va pot da atatea indicatii ca cele furni!ate de tastaturile cu 9:$. In schimb sunt mai ieftine. 1ot fi utili!ate cu succes pentru sistemele cu mai putin de - !one prote"ate, cantitatea de informatii neffind foarte mare. Pasul -: :onectarea la linia telefonica. Este mai mult decat recomandabil sa va conectati panoul de alarmate la linia telefonica. 1e lan a faptul ca sistemul poate fi monitori!at de la distanta sau va poate trimite alarmele pe telefonul mobil, firma instalatoare va poate si dia nositca sistemul, in ca! de defect, si, de asmenea, vi+l poate pro rama cu costuri mai mici. :onectarea se face simplu, prin utili!area unui cablu banal cu o cupla de telefon standard ;>%, la un capat, iar la celalat cu capete libere, prinse in conectorii corespun!atori ai panoului de alarmare. Pasul ." Instalarea sirenei0sirenelor. 1uteti instala sirene atat pe interior cat si pe e3terior (printr+un cablu cu 2 fire). :ele de e3terior sunt ceva mai scumpe, re!ista la intemperii si chiar la acte de vandalism (unele fiind preva!ute si cu baterie interna de re!erva. .irena se activea!a cand cineva taie conductorii de le atura cu panoul de alarmare.) Pasul /" Instalarea contactelor ma entice si a detectorilor. $esi nu este o re ula clara, va su eram sa instalati contacte in ropate la usi si aparente la ramele ferestrelor ( montare simplificata pe rame mai subtiri). &unctie de nivelul de amenintare, va puteti ale e diferite tipuri de contacte ma entice. $etectoarele de deplasare se instalea!a, in eneral, la o inaltime cuprisa intre 1.2 + #m. )tentie, campul lor de actiune *standard * este un triun hi cu varful in detector ( el focali!ea!a ener ia). 5n hiul de varf al triun hiului varia!a, functie de tipul contrucitv , de la ,o la 26+126o. $e altfel, un hiul poate fi modificat prin schimbarea lentilelor de focali!are a ener iei. 1entru celelalte tipuri de detectoare ( de documentatie care le insoteste. eam spart, bariere) cititi cu atentie

$aca nu va descurcati apelati la ;olf. E mai simplu si de multe ori mai ieftin.