INTRODUCERE IN CONTROL ACCES

Bine ati venit in lumea Control Accesului!!

In aceasta era a exploziei demografice si a cresterii infractionalitatii, controlul
accesului devine din ce in ce mai important. Pentru unii instalarea unei incuietori
electrice la o usa si, eventual, a unui cititor de cartele inseamna un sistem de control
acces.
Si intr-o oarecare masura chiar este.
In fapt un sistem de control acces inseamna mult mai mult si acest material succint
va introduce pas cu pas in spectaculoasa lume a securitatii high-tec.
Sa incepem prin a ne pune cateva intrebari simple
CE INSEAMNA CONTROLUL ACCESULUI
Controlul accesului este un proces de administrare a intrarilor si iesirilor in/din
anumite zone (cladiri precum si monitorizarea punctelor de alarmare.
Sa luam declaratia de mai sus si s-o analizam.
!.."proces de administrare (management al intrarilor si iesirilor in/din anumite zone
(cladiri"!
#cest lucru implica incuierea si descuierea usilor intr-un mod organizat, controlat (si
automatizat si urmarirea indivizilor care intra si ies din zona respectiva. $ zona
poate fi definita ca orice% fie un eta& de cladire, fie un birou, fie chiar o cladire
intreaga.
!"precum si monitorizarea punctelor de alarmare.!
#cest lucru inseamna supravegherea zonelor prin !puncte de alarmare!. In general,
un !punct de alarmare! poate fi orice obiect de detectie a unor evenimente -
deschiderea unei usi sau a unei ferestre, prezenta umana.
#ceste puncte de alarmare isi schimba starea in momentul in care apare o
modificare predefinita a mediului in care este montat. #stfel, un punct de alarmare
poate fi un simplu contact de usa sau un detector de deplasare sau un senzor de
vibratii. In cazul unei usi care ramane deschisa mai mult timp decat este prevazut, va
pute fi semnalizata o alarma.
'otusi pentru a intelege mai bine fenomenul ar fi bine sa explicam ce este un sistem
de control acces si monitorizare alarme.
1
CE ESTE UN SISTEM DE CONTROL ACCES
(n sistem este un grup de echipamente care lucreaza impreuna. )unctie de
destinatia sistemului acesta poate include% cartele, cititoare, controlere, echipamente
de detectie efractie, televiziune cu circuit inchis ('*CI, echipamente de alarmare la
incendiu, asta.
+ai &os puteti vedea o configuratie simpla de sistem de securitate C#SI-,(SC$
)igure ---. .xamplu de sistem de securitate
C#SI-,(SC$
/e fapt marea ma&oritate a sistemelor constau in cateva componente de baza.
)iecare articol prezentat pe scurt mai &os va face obiectul unei descrieri mai detaliate
in paginile urmatoare.
Cartele
Cartelele sau cardurile (termen mai nou introdus sunt elementele
individuale de identificare ale indivizilor. .le se gasesc intr-o mare
varietate de tehnologii si formate.
Cititoarele
Cititoarele citesc informatia de pe cartele si o transmit catre un echipament
de decizie% controlerul.
Ec!i"amentul "entru usi
.chipamentul pentru usi consta in elemetele fizice de incuiere-descuiere usi
actionate de controler. Cu alte cuvinte, e vorba de incuietorile electrice.
Intrari si iesiri #i$itale
Intrarile digitale sunt elementele la care se cupleaza sensorii de
monitorizare alarme. Iesirile digitale sunt elemente la care se cupleaza
echipamentele de avertizare.
Controlere
Controlere, numite adesea microcontrolere, !controleaza! accesul in zonele
de securitate analizand datele furnizate de cititoare sau senzori de
alarmare si luand decizii privind usile, sau alte actiuni pre-programate.
So%t&are
0u toate sistemele de control acces utilizeaza aplicatii soft1are pentru
adminsitrarea si operarea lor. 'otusi, aceste tipuri de sisteme au functiuni
limitate si sunt destinate in general aplicatiilor mici.
Ce urmea'a
#cum ca ati inteles bazele unui sisteme de securitate avansat, sa mai facem un pas,
si sa intram un pic in detalii despre cartele.
CARTELELE
( c!eile in control acces
Cartelele de acces sunt mici plachete de plastic (P*C care contin un numar codat.
Constructiv, exista multe tipuri de cartele, de diferite forme si marimi. 'otusi ceea ce
le da si numele este tehnologia de codare% cartele inteligente (Smart card,
proximitate, 2iegand, 3ariu-ferita, banda magnetica si cod de bare.
Cartele Inteli$ente )Smart Car#uri*
Smart cardurile reprezinta ultima tehnologie in materie de cartele. #cestea contin un
microprocesor ce poate gestiona o mare cantitate de informatie. $ singura cartela
inteligenta poate fi utilizata pentru cateva tipuri de aplicatii fara a avea vreo legatura
intre ele.
.vident, controlul accesului este una dintre ele.
+icrochip-ul este localizat pe exteriorul cartelei si de aceea este vizibil. /eoarece
senzorii cititorului trebuie sa atinga microchip-ul, cartelele inteligente trebuie
introduse in cititor (se numesc cititoare cu insertie.
Si totusi, tehnologia nu se opreste aici4 cartelele inteligente fara contact
reprezentand viitorul. Citirea acestor cartele se face prin aproprierea lor de cititor-
asemanator proximitatii.
)igura 5--. Smart Card
/in pacate, deocamdata cartelele inteligente sunt destul de scumpe" dar in acelasi
timp sunt si foarte sigure datorita tehnologiei speciale de criptare.
Cartelele #e "ro+imitate
Cartelele de proximitate contin o antena si un micro-chip (vezi fig 5-5. /e indata ce
aceste cartele au intrat in campul electromagnetic emis de cititor, energia primita de
la acesta se transforma in energie electrica necesara transmiterii codului, inapoi
catre cititor. /atorita acestei structuri tehnologice cartela poate fi numai prezentata
(aratata cititorului.
/istanta de la care acest tip de cartela poate fi citita depinde de cititor in primul rand.
)igura 5-5. Interiorul unei cartele de proximitate
.xista 5 tipuri de cartela de proximitate% ,ead $nl6 (doar citeste si +ulti-technolog6
(multi-tehnologie.
-. Cartele de proximitate ,ead $nl6
/upa cum ii spune si numele acest tip de cartela poate fi doar citita. Cartelele C#SI-
,(SC$ de tip Prox7ite si .ntr8e sunt de acest tip.
5. Cartele de proximitate +ulti-technolog6
#ceste cartele contin in afara tehnologiei de proximitate cel putin o alta tehnologie.
/e exemplu cartelele IS$-P,$97ite contin un chip de proximtate si o banda
magnetica.
Pe aceeasi cartela se poate imprima si un cod bare.
(n alt exemplu este cel al cartelei IS$-Prox7ite care include% proximitate, chip Smart
Card si banda magnetica. 3inenteles ca si pe acesta cartela se poate imprima un
cod de bare.
Cartelele multitehnologie sunt foarte utile in organizatiile care utilizeaza doua sau
mai multe tipuri de cititoare.
Cartelele de proximitate sunt printre cele mai sigure tipuri de cartele datorita faptului
ca sunt foarte greu de reprodus.
Cartele ,ie$an#
Cartelele 2iegand contin firisoare metalice inglobate in cartela si dispuse intr-un
anumit format (asemanator cu codul bare. Cand o cartela 2iegand este trecuta prin
fata unor campuri magnetice generate de bobina cititorului, fiecare firisor metalic
reactioneaza inducand in bobina cititorului pulsuri electromagnetice, interpretate ca -
sau :. .xista mai ulte formate de codare a cartelelor 2iegand (de la 5; biti pana la
<: biti.
)igura 5-=. Interiorul unei cartele 2iegand
/esi nu sunt atat de sigure precum cardurile de proximitate, cartelele 2iegand sunt
mult mai sigure decat alte tehnologii destul de raspandite (vezi banda magentica.
Cartelele 2iegand sunt destul de greu de multiplicat frudulos, deoarece codarea se
face specializat
Cartelele cu -an#a ma$netica
Cartelele cu banda magnetica numite si !magstripe! contin o banda magnetica
pentru inregistrari lipita in apropierea uneia din margini. *ezi figura 5-;
)igura5-;. Cartela cu banda magnetica
Cand este !trasa! prin fata capului magnetic, banda magnetica este citita in mod
asemanator celei de la casetofon.
#cest tip de cartela trebuie trasa complet prin fata capului magnetic astfel incat toata
informatia inscriptionata pe banda sa poata fi citita. /eoarece capul magnetic atinge
banda in timpul procesului de citire, uzura fizica intervine atat la nivel de cap, cat si
la nivel de cartela.
In mod uzual pe banda magnetica se gasesc trei piste care se folosesc pentru
informatii diverse. +a&oritatea sistemelor de control acces utilizeaza pista a doua a
benzii.
Companiile care emit cartele cu banda magnetica, utilizeaza aceasta tehnologie
datorita costurilor si usurintei de producere si emitere a acestui tip de suport
informatic. /in pacate, usurinta cu care se produc cartelele cu banda magnetica, a
facut ca acesta tehnologie sa devina si extrem de accesibila si infractorilor.
Cartelele cu co# -are
Cartelele cu cod de bare contin o serie de linii de diferite grosimi si amplasate la
diferite distante, astfel incat sa formeze un cod.
)igura 5->. Cartela cu cod de bare
Cartelele cu cod bare reprezinta suportul cel mai simplu si mai ieftin de produs. +ai
mult decat atat, avand in vedere ca barele codului sunt in marea ma&oritatea
cazurilor vizibile, ele pot fi reproduse extrem de usor.
Ce urmea'a
7a ce bun o cartela de acces, daca nu ai un cititor care s-o citeasca ? *ezi capitolul
= pentru a invata mai mult despre cititoare.
CITITOARE
( incuietorile in control acces.
Cititoarele sunt aparate care citesc in general cartele.
.le exista intr-o mare varietate de forme, marimi si caracteristici functionale - de
exemplu citioare cu tastatura, combinate cu posibilitati de citire a amprentei etc.
Cititoarele sunt in general clasificate dupa tipul de tehnologie utilizat in citirea
cartelelei, dar, in acelasi timp si functie de modul in care citesc - de exemplu%
prin atingere, prin tragere, prin insertie etc. Cititoarele prin atingere, presupun
atingerea lui de catre cardul de acces, in timp ce la cititoarele cu insertie cardul
trebuie introdus in cititor si retras rapid. Cititoarele care citesc prin tragere, presupun
trecerea cartelei cu viteza constanta prin fata unui cap magnetic aflat in cititor.
'otusi aceste diferente constructive sunt mai putin importante in aceasta faza a
discutiei, de aceea vom studia cititoarele din punct de vedere al tehnologiei de citire%
Smart Card, Proximitate, 2iegand, 3arium )errite (3a)e, 3anda magentica si Cod
3are.
Cititoare SmartCar#
Cititoarele SmartCard sunt in marea lor ma&oritate cititoare prin insertie. +icrochip-ul
de pe cartela inteligenta trebuie sa atinga senzorul cititoarului.
)igura =--. Cartela cu cititor Smart Card
/e&a exista pe piata cititoare SmartCard-uri fara contact. In acest caz, cartela trebuie
doar prezentata in apropierea cititoarului in acelasi mod in care este prezentata o
cartela de proximitate.
C#SI-,(SC$ ofera in gama cititoarelor de SmartCard-uri modele @5:/@5;. Singura
diferenta dintre cele doua modele este ca cititorul model @5; are inclusa si o
tastatura.
Cititoarele #e /ro+imitate
Cititoarele de proxmitate transmit pe o raza relativ scurta - in proximitatea lor - un
camp electromagnetic, numit ! camp de trezire!. Cand o cartela de proximitate este
introdusa in acest camp electromagnetic, energia acestuia alimenteaza microchip-ul
din cartela care va transmite inapoi cititorului codul existent in microchip. Cititorul
primeste si verifica datele primite de la cartela dupa care le transmite mai departe
catre controlerul care va lua decizia finala de acces.
)igura =-5. Cartela cu cititor de proximitate
C#SI-,(SC$ ofera o mare varietate de cititoare de proximitate% +odel A-:/A--,
+odel A<x, ABx4 +odel A;:/A>: si +odelele -:::/-:-5.
Cititoarele de proximitate +odel A-:/A-- utilizeaza cablul coaxial.
+odelul A<x este cel mai mic cititor de proximitate destinat instalarii pe pereti
(chiar si metalici
+odelul A;: este cel mai mic cititor de proximitate destinat instalarii pe ramele
usilor.
+odelul A>: este doar un pic mai mare decat modelul A;: si este destinat
instalarii pe geam.
+odelul ABx este un cititor de proximitate mai mare si este destinat montarii tot
pe pereti.
+odele -:::/-:-5 sunt asa numitele cititoare de proximitate hands/free si au
raza de citire mare de aproximativ >:-B; cm.
Cititoarele ,ie$an#
Cititoarele 2iegand emit campuri magnatice care interactioneaza cu cartela
2iegand, producand in final pulsuri de curent electric. Pulsurile sunt intr-o secventa
anume care creeaza codul - zero si unu.
)igura =-=. Cititorul 2iegand cu co cartela
C#SI-,(SC$ ofera modelul -:: care este un cititor cu tragere, modelele B:- si B:5
care sunt cititoare cu insertie.
Cititoarele "entru -an#a ma$netica

Cititoarele pentru banda banda magnetica se regasesc pe piata in doua forme mari
constructive% cititoare prin tragere (s1ipe sau cititoare insertie.
.le contin un cap magnetic care detecteaza un anumit cod inscriptionat pe banda.
)igura =-;. Cititorul cu banda magnetica
C#SI-,(SC$ ofera patru modele de cititoare pentru banda magnetica% <=:, <=;,
<<: si <<;. +odelele <=; si <<; sunt prevazute si cu tastatura.
Cititoarele "entru co#uri -are
(n cititor de coduri bare decodeaza !patern! -ul unei secvente de bare, descifrand
astfel codul inscriptionat.
)igura =->. Cititor de cod bare cu cartela
C#SI-,(SC$ ofera modelul ;;:.
Ce urmea'a
#cum ca am discutat despre carduri si cititoare, ce urmeaza ?
#cum avem nevoie sa deschidem si sa inchidem usi.
*ezi capitolul C.chipamente electromecaniceD.
EC0I/AMENTE /ENTRU USI
( #esc!i#erile si inc!i#erile usilor in accesul controlat.
.chipamentul de deschidere/inchidere usi consta in acele sisteme electromecanice
care mentin usile descuiate-deschise si/sau incuiate-inchise. Sunt multe tipuri de
astfel de echipamente dar cele mai utilizate sunt% deblocatoare electrice, incuietori
magnetoelectrice incuietori electrice, bare de panica, butoane de urgenta.
Selectia aparatelor care vor echipa o usa controlata electric se face dupa patru
criterii de baza%
'ipul de usa
/e exemplu% usa de aluminiu, usa de otel, usa de sticla, usa dubla etc. )iecare
tip de usa va reclama un tip anume de echipament destinat special. /e exemplu,
o usa de sticla va necesita un tip de incuietoare diferit fata de o usa de otel.
(nde este localizata usa.
/e exemplu, usile localizate in exterior vor necesita un tip de echipamente care
sa prote&eze mai bine Incuietori electro magnetice zona de securitate chiar si la
caderea tensiunii de alimentare.
Cat de sigura trebuie sa fie usa
/e exemplu, un bolt electromagnetic asigura o protectie mai mare unei usi decat
un deblocator electric pentru ca zavorul de siguranta este mai puternic.
.stetica usii
Probabil ca pentru usile pe care nu doriti sa se vada echipamentul, va trebui sa
alegeti unul care sa fie ingropat in rama usii cum ar fi, de exemplu,
deblocatoarele electrice
De-locatoarele electric )Stri1e*
(n deblocator electric, cunoscut sub denumirea comerciala de !electric striEe!, este
un echipament care, dupa cum ii spune si numele, deblocheaza zavorul usii in urma
unei comenzi electrice. /eblocatorul este instalat in general in rama usii in locul
placutei in care intra limba mobila a incuietorii (broastei.
Cand este aplicata tensiunea !buza! deblocatorului elibereaza zavorul ceea ce-i
permite usii sa pivoteze in mod normal deschizandu-se .
/eoarece deblocatorul are nevoie de alimentare pentru a actiona, se naste
intrebarea% Ce se intampla cand tensiunea de alimentare cade ?
.xista doua optiuni% !la cadere tensiune deblocheaza! si !la cadere tensiune,
blocheaza!. Cu alte cuvinte l,la caderea tensiunii asigura protectia omului - fail safe /
fail unlocE - sau la caderea tensiunii asigura protectia zonei de securitate - fail
secure / fail locE.
In primul caz, la caderea alimentarii usa se va descuia permitand iesirea
persoanelor. In cel de-al doilea caz, usa va ramane blocata in cazul piederii tensiunii
de alimentare.
)igura <--. /eblocator electric - door striEe
Incuietorile ma$netice
$ incuietoare magnetica, denumita de asemenea !maglocE! este de fapt un
electromagnet montat fie aplicat pe rama usii, fie ingropatin tocul acesteia. #rmatura
metalica, care este atrasa de electromagnet, este montata de regula pe usa.
Curentul electric creeaza o forta magnetica suficient de puternica pentru a tine cele
doua piese strans lipite, in consecinta, usa inchisa.
.vident, fiindca usile sunt diferite, sunt necesare si forte diferite de mentinere a usilor
incuiate. #stfel, din punct de vedere constructiv se pot intalni incuietori
magnetoelectrice cu forte dementinere care variaza intre 5;: si -;:: Fg.
'ensiunea de alimentare este necesara in aceste cazuri pentru a asigura forta de
inchidere si nu pentru a deschide usa. Pentru a descuia usa este suficient sa
intrerupem alimentare cu energie.
Prin urmare aceste incuietori sunt exclusiv de tip% )ail safe /)ail (nlocE sau !la
cadere deblocheaza!. /in aceste considerente, acest tip de incuietoare se utilizeaza
cu predilectie pe usile de iesire in caz de panica, in special pe usile de exterior.
)igura <-5. Incuietoare +agnetica
Incuietorile electrice
$ incuietoare electrica se monteaza direct in usa.
.xista = tipuri de baza de incuietori%
Cilindrice
#cestea sunt cele normale cu buton de deschidere.
+ortise
In acesta configuratie partea mecanica activa se afla intr-o cutie metalica.
/eadbolt
Putand fi atat de tip cilindric cat si mortise, acest tip de incuietoare nu are un arc
retractabil capabil sa readuca zavorul ca in cazurile precedente.
)igura <-=. Set de inchidere a usii
Bare #e /anica
$ bara de panica este o bara lunga - uzual cat usa G care atunci cand este presata-
apasata actioneaza in mod sigur asupra unui mecanism de descuiere a usii,
deblocand-o.
)igura <-<. 3ara de panica
Ce urmea'a
#cum vom aborda elementele care controleaza usile desi anunta si alarmele. #ceste
elemente sunt denumite generic - intrari logice si iesiri logice. *ezi capitolul ;
INTRARI SI IESIRI
( 2intrari si iesiri lo$ice 2 in controlul accesului.
Intrarile si iesirile sunt termeniii standard utilizati in industria de securitate pentru a
desemna elementele care permit monitorizarea si controlul echipamentelor
periferice.
Intrari
$ intrare, denumita mai tehnic intrare digitala (I/ sau intrare de alarma, este un
element fizic de sesizare care monitorizeaza, de exemplu, un contact magnetic si
sesizeaza schimbarile de stare ale acestuia.
Se regasesc trei tipuri principale de intrari digitale%
Senzorii de usa
#ceste contacte monitorizeaza starea usii (inchisa/deschisa.
.chipamente de solicitare iesire
)ie butoane fie senzori de prezenta, acestea sunt necesare pentru deblocarea
usii din inauntru.
/iverse
#ceste puncte de alarmare monitorizeaza diverse echipamente.
#ceste dispozitive semnalizeaza sistemului o conditie anormala de functionare,
generand o alarma. In aceste cazuri controlereul care primeste aceste informatii pe
intrarile digitale genereaza o reactie transpusa in practica prin intermediul activarii
unei !iesiri digitale!
)igura ;--. .xemple de Intrari digitale
Iesiri #i$itale
$ iesire, denumita si iesire digitala, este un element fizic care controleaza
echipamentele de usa sau anunta o alarma. /e exemplu, daca un contact de usa
sesizeaza faptul ca usa este mentinuta prea mult deschisa, atunci o !iesire digitala!
va activa o sonerie sau o sirena ce va alerta persoanele autorizate sa intervina.
Iesirile digitale pot fi utilizate pentru a aprinde luminile, pentru a activa aerul
conditionat sau alte elemente de control, fie ca reactie la un eveniment, fie pe baza
unui orar prestabilit.
)igura ;-5. .xamplu de iesire digitala
Ce urmea'a
In acest moment am acoperit cam toata partea de echipament a unui sistem integrat
de control acces-monitorizare alarme cu exceptia controlerului. #cest echipament
important controleaza toate echipamentele din sistem.
Controlerul este practic un calculator specializat.
In capitolul > vom dezvalui mai multe despre acest n the !cheie!
CONTROLERE
( %actorul #eci#ent in sistemele #e control acces.
(n cotroler poate fi cel mai bine descris printr-o asemanare cu un soare in mi&locul
!sistemului solar al echipamentelor!, sistem solar care la randul lui se afla intr-o
!galaxie!. 'oate echipamentele fizice precum cititoarele, punctele de intrari logice
(alarmele precum si cele de iesiri logice (echipamente active sunt legate-
graviteaza - in &urul unui controler, echipament care proceseaza toata informatia care
circula intre toate aceste echipamente.
#numite sisteme se descurca de minune doar cu aceste controlere fara a mai avea
nevoie de vreun soft1are. 'otusi, functionalitatea unui sistem de acest gen este
redusa. In acest moment, C#SI-,(SC$ nu ofera nici un sistem de acest gen.
Cel mai popular controler al C#SI-,(SC$ este +icro/;.
Constructia echipamentului se bazeza pe placi tip sertar ceea ce-i confera o mare
flexibilitate in configurare si o excelenta fiabilitate si capacitate de depanare on-line.
+icro/; vine cu 5 placi de baza% placa de alimentare/comunicatii si placa CP(
procesoare.
)igura >-- +ai &os se arata cum pot fi introduse placile in controler.
'oate placile despre care vom vorbi in acest capitol sunt placi specifice companiei
C#SI-,(SC$.
#lti fabricanti de controlere pot avea acelasi tip de placi dar sub alta denumire sau
pot avea circuitele configurate complet diferit.
/laca C/U
Placa procesoare (CP(-Central Processing (nit constituie !creierul! controlerului,
fiind cea care proceseaza informatia primita de la celelalte placi si le transmite
comenzile.
C#SI-,(SC$ furnizeza 5 tipuri de placi procesoare.
+icro/;-P9 functioneaza ca un controler !obisnuit! cu unica posibilitate de conectare
directa - prin cablu - cu calculatorul pe care ruleaza aplicatia soft1are de securitate.
Celalalt tip de placa procesoare este pentru controlerul de retea +icro/;-P90.
Placa procesoare contine de fapt baza de date in care sunt stocate numerele
cartelelor si alte date ale posesorului de cartela necesare pentru garantarea
accesului in zona de securitate.
/laca #e alimentare3comunicatii
Placa de alimentare/comunicatii controleaza distributia energiei electrice catre placile
din interiorul controlerului si in acelasi timp constituie!poarta principala! de
comunicatii cu calculatorul central si cu un alt micro-controler, daca este cazul.
#ceasta placa nu interpreteaza si nu utilizeaza informatia pe care o primeste ci o
retransmite mai departe catre placa procesoare. .a actioneaza ca o gara prin care
tranziteaza informatia intre placa CP( si calculator.
(n controler +icro/; poate fi conectat cu calculatorul direct, prin dial-up sau prin
retea (doar +icro/;-P90. Intre ele controlerele pot fi conectate doar direct.
Conexiunea directa se realizeaza prin intermediul unui cablu, conexiunea dial-up
presupune utilizarea unor modem-uri iar conexiunea prin retea utilizeaza o retea
de&a existenta sau una dedicata, in oricare dintre cazuri fiind vorba despre o retea
standard 7#0 (2#0.
/laca #e cititoare
Placa de cititoare controleaza cititoarele, in sensul in care distribuie, transmite si
receptioneaza informatia procesata de placa CP( catre si dinspre cititoare. In plus,
asigura si alimentarea pentru fiecare cititor in parte.
C#SI-,(SC$ ofera mai multe tipuri de placi de cititoare%
Placa 5,P este o placa de cititoare care suporta 5 cititoare (C#SI-,(SC$, HI/.
Placa 5S,P este similara cu 5,P, dar asigura circuite supravegheate pentru
legaturile la butonul de solicitare iesire si intrarea logica de alarmare
Placa <C,P este o interfata pentru < cititoare conectate prin intermediul cablului
coaxial .
Placa @,P controleaza @ cititoare complet supravegheate care folosesc
protocolul )/5).
Placa SH@,P controleaza @ cititoare Sensormatic (Soft1are House si unitatile
+,+.
Placa CF@,P controleaza @ echipamente S'I pentru a emula configuratia
cititoarelor furnizate de Card Fe6.
/laci #e intrari #i$itale )DI*
Placile 5: /I (/igital Input asigura sistemului intrari suplimentare de alarmare. In
acest caz echipamentele de alarmare suplimentare (ex% detectori de geam spart, de
miscare etc. se conecteaza direct la bornele placilor de intrari digitale. .xista 5: de
circuite de alarmare pe fiecare placa.
/lacile #e iesiri #i$itale )DO sau DOR*
Placile -> /$ (/igital $utput and -> /$, (/igital $utput 1ith rela6s asigura ->
iesiri digitale tip open collector sau pe relee cu contact
Ce urmea'a
Piesa finala a unui sistem de control acces este calculatorul. Pe acest calculator
ruleaza aplicatia soft1are specifica sistemului.
SO4T,ARE
( monitori'area si ra"ortarea in sistemele #e control acces
0eutilizata in cele mai multe sisteme simple de control acces, aplicatia soft1are
asigura mai multa flexibilitate si mai t, multe caracteristici sistemului de
securitate. 7a sistemele co compuse aparent numai din partea hard1are, se
pot emite cartele dar capacitate de monitorizare a intrarilor/iesirilor si
alarmelorprecum si posibilitatea de obtinere a rapoartelor privind activitatea
din sistem numai aplicatia soft1are o poate realiza.
In acest material vom trata urmatoarele caracterisitici%
.miterea cartelelor
+onitorizarea
,aportarea
Programarea orarelor
Emiterea cartelelor #e acces
.miterea cartelelor de acces va permite sa alocati unei persoane o cartela si sa
urmariti pe unde circula acea persoana in cladire (sau in cladiri.Puteti stoca in
aplicatia soft1are de pe server (host informatii despre persoana careia I-a fost
atribuita cartela. #stfel de informatie poate contine date despre % nume, adresa,
numar de telefon,si departament. (nele aplicatii va pot aplicatii va pot permite sa
capturati fotografia persoanelor si sa le stocati in baza de date. #cest procedeu se
numeste video-imaging.
)igura B--. .xamplu de ecran in care se pot emite cartele
.cranul din figura B-- este ecranul in care se pot emite cartele in cadrul unui sistem
Secure Perfect de la C#SI-,(SC$ .
Monitori'area
+onitorizarea permite operatorului sa vizualizeze in timp real activitatea din sistem
precum% tranzactiile cu cartele si activarea punctelor de alarmare din sistem.
)igura B-5. .xemplu de .cran de +onitorizare
.cranul din figura B.5 este ecranul de monitorizare a alarmelor din sistemul Secure
Perfect.
Ra"ortarea
,aportarea asigura posibilitate de a vedea o informatie specifica stocata in memoria
calculatorului central, aceasta informatie poate varia de la configuratia controlerelor
din sistem la tranzactiile care au aparut in saptamana trecuta de exemplu.
+ai &os este dat un exemplu de raport a mesa&elor de alarma definite in sistem.
)igura B-=. .xamplu de raport
/ro$ramarea orarelor
$rarele reprezinta o functiune puternica. Se poate selecta intervalul de timp in care o
persoana poate avea acces intr-o zona, momentul in care se lanseaza un raport sau
momentul in care o iesire digitala (de exemplu o lumina sa se activeze.
)igura B-<. exemplu de ecran de orare
.cranul din figure B-< este ecranul de orare al aplicatiei Secure Perfect de la C#SI-
,(SC$.
Alte caracteristici
Caracteristicile descrise mai sus sunt cele de baza care se regasesc in ma&oritatea
programelor soft1are.
'otusi, unele programe pot avea caracteristici speciale cum ar fi controluEl lifturilor,
controlul terminalelor la distanta sau suport pentru alte limbi.
(nele programe se pot chiar integra cu alte sisteme cum ar fi CC'*, detectie
incendiu si paging
Pentru maimulte informatii trebuiesc consultate manualele care sunt livrate odata cu
aplicatiile soft1are.
C#SI-,(SC$ ofera cinci tipuri de pachete soft1are%
.ntr6 Perfect
#plicatie /$S foarte potrivita pentru sistem de dimensiuni mici
Secure Perfect
#plicatie 2indo1s potrivita pentru sisteme de dimensiuni medii dar care
are facilitati de integrare cu alte sisteme
Picture Perfect
#plicatie (0I9 potrivita pentru sisteme de dimensiuni mari. Picture Perfect
se interfateaza cu o varietate de sisteme de CC'*, detectie incendiu,
inter-comunicatii si paging.
Secure #rea +anager (S#+
#plicatie 2indo1s ce reprezinta un terminal pentru un sistem Picture
Perfect.
Portrait Perfect
#plicatie 2indo1s pentru emitere cartele .
.miterea cartelelor presupune achizitia si stocarea purtatorilor de cartele.
Portrait Perfect lucreaza integrat cu sistemele Picture Perfect4 Portrait
Perfect captureaza imaginile, iar Picture Perfect controleaza accesul.
Ce urmea'a
In acest moment, au fost acoperite toate componentele de baza a unui sistem de
control acces. In acest moment poate va intrebati Cum lucreaza toate aceste
componente?
Capitolul urmator va atinge tocmai aceste probleme.
CUM 4UNCTIONEA5A TOTUL
( sistemul #e control acces
#cum cand stiti mai multe despre componentele individuale ale unui sistem de
control acces, vom da un exemplu depre cum lucreaza toate impreuna.
E+em"lu #e cartela
*om urmari o tranzactie ce-i va permite detinatorului de cartela sa patrunda in zona
respectiva (se va deschide usa, adica citirea unei cartele valide.
-. Iane Smith prezinta cartela sa de proximitate cititorului de la usa principala.
5. Cititorul preia numarul codat si il transmite placii cititorului aflata in controler.
=. #cest numar este trimis placii de baza CP( care verifica existenta sa in baza de
date.
<. #cest numar are acces la usa respectiva si in consecinta placa de baza trimite
mesa&ul C$FD catre placa cititorului.
;. +esa&ul C$FD este transmis in continuare cititorului, care intelege ca accesul a fost
permis si transmite acest lucru echipamentelor de pe usa pentru deschiderea
acesteia.
>. (sa se deschide si cititorul,prin intermediul unui 7./, ii semnaleaza lui Iane faptul
ca usa este deschisa.
Intregul proces descris dureaza mai putin de o secunda.
E+em"lu #e alarma
#cum, vom urmari declansarea unei alarme. In acest exemplu, un intrus va incerca
sa forteze deschiderea unei usi (#larma de usa fortata.
-. (sa din spate este deschisa dar acolo nu a avut loc nici o tranzactie valida de
cartela in exemplul de mai sus.
8
5. Controlerul care monitorizeaza acest contact (intrare sesizeaza ca usa a fost
fortata, pentru ca, acest controler nu a deschis usa.
=. Controlerul trimite un mesa& de alarma calculatorului si porneste sirena (care este
iesirea din acest exemplu care este conectata usa.
<. +esa&ul trimis calculatorului apare pe monitor, daca calculatorul este on line si
alerteaza operatorul.
Si acest proces dureaza mai putin de o secunda.