DREPT_2_DAF_2

Dreptul afacerilor

TRUE/FALSE

1. Dreptul afacerilor este un drept autonom

2. Dreptul afacerilor nu se refera la un domeniu concret, particular, ci la toata activitatea si

viata economica

3. Dreptul afacerilor sintetizeaza reguli aplicabile altor ramuri de drept

4. Dreptul afacerilor nu este un drept national

5. Dreptul afacerilor este „un drept” si nu „economie”

6. Dreptul afacerilor nu este un drept extrem de mobil

7. Codul comercial constituie un izvor subsidiar al dreptului afacerilor, iar codul civil
constituie izvorul principalul.

8. Termenul juridic de „fapt de comert” nu este propriu numai Codului Comercial Roman.

9. Legislatia franceza si italiana utilizeaza termenul de „act” de comert

10. Legea considera ca fapte de comert cumpararile si vanzarile de parti sau de actiuni ale
societatilor comerciale

11. Sunt fapte de comert cumpararea de produse sau de marfuri facute pentru uzul sau
consumatia cumparatorului, ori a familiei sale.

12. Trasatura comuna a celor 20 de „faptelor de comert” enumerate de art. 3 din Codul
Comercial este intermedierea, (interpunerea in schimb), la care se poate adauga caracterul
speculativ.

13. Doctrina clasica face distinctie intre faptele de comert obiective clasificandu-le dupa
natura lor si dupa forma lor.

1
14. Alte clasificari doctrinare clasifica faptele de comert in fapte de comert unilaterale si fapte
de comert mixte .

15. Codul comercial cuprinde dispozitii care sa reglementeze regimul juridic al fondului de
comert.

16. Notiunea de „fond de comert” se delimiteaza de notiunea de „magazin”.

17. Firma este un element de individualizare a comerciantului in sfera activitatii comerciale.

18. Firma poate fi instrainata separat de fondul de comert la care este intrebuintata.

19. Pastrarea firmei precedente este permisa societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau
societatii cu raspundere limitata, fara cerinta mentionarii raportului de succesiune.

20. „Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi
gen.”.

21. Emblema este reglementata de acelasi capitol 4 ca si in cazul firmei, fiind definita tot de
Codul Comercial.

22. Clientela reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit
la acelasi comerciant, adica la fondul de comert al acestuia, pentru procurarea unor marfuri
si servicii.

23. Vadul comercial este un element distinct al fondului de comert

24. Vadul comercial isi confirma existenta numai impreuna cu clientela.

25. Vadul comercial nu poate fi transmis separat, ci numai impreuna cu clientela.

26. Brevetul reprezinta alaturi de firma, emblema si marca de fabrica sau de comert, un drept,
un bun incorporabil al fondului de comert.

27. Brevetele se impart in doua categorii: principale si secundare.

2
28. Marcile (de fabrica sau de comert) sunt semne, desene, denumiri distinctive folosite de
catre fabricant, (agent economic) pentru a comercializa produsele, lucrarile ,serviciile lor.

29. Dreptul asupra unei marci este de natura patrimoniala

30. Marca leaga producatorul de distribuitor.

31. Fondul de comert poate cuprinde anumite drepturi de autor, rezultate din creatia stiintifica,
literara si artistica.

32. Subiectul dreptului de autor este persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.

33. Fondul de comert, ca orice bun, nu poate face obiectul unui contract de garantie reala
imobiliara.

34. Contractul de garantie se incheie in forma autentica sau prin inscris sub semnatura privata
si trebuie semnat de catre creditor.

35. Contractul de garantie reala nu este titlu executoriu.

36. Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita,
si societatile comerciale.

37. Auxiliarii de comert sunt comercianti alaturi de persoana fizica autorizata, comerciantul
agent permanent, asociatia familiala.

38. Persoanele care exercita profesii liberale in mod traditional au calitatea de comerciant.

39. Prin exercitarea profesiei, persoanele care exercita profesii liberale nu urmaresc obtinerea
de profit, percep onorarii.

40. Regiile autonome nu au calitatea de comerciant, deoarece regiile autonome se organizeaza

si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale.

41. Fuziunea se face prin absorbirea unei societati de catre o alta societate sau prin contopirea
a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua.

3
42. Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 2 ani de la data dizolvarii. Pentru motive
temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 1 ani.

43. Lichidarea libereaza pe asociati si impiedica deschiderea procedurii de faliment a

societatii.

44. Numarul membrilor unui grup de interes economic nu poate fi mai mare de 30.

45. Grupul de interes economic nu poate avea drept scop obtinerea de profituri pentru sine.

46. Grupul de interes economic este reglementat in legislatia noastra in forma nationala si
europeana

47. Grupul de interes economic dobandeste personalitate juridica de la data inmatricularii sale
in registrul comertului.

48. Inmatricularea se efectueaza in termen de 48 de ore de la data pronuntarii incheierii

judecatorului-delegat prin care se autorizeaza inmatricularea grupului.

49. Inmatricularea prezuma calitatea de comerciant a grupului de interes economic.

50. Grupul de interes economic poate accepta membri noi, cu votul majoritar al membrilor sai.

51. Din profitul grupului de interes economic se pot aloca sume de bani pentru constituirea de
fonduri de rezerva.

52. Sumele distribuite membrilor unui grup de interes economic din profitul acestuia
constituie dividende, care sunt supuse impozitarii, in conditiile legii.

53. Pentru aprobarea situatiei financiare si pentru deciziile referitoare la raspunderea

administratorilor unui grup de interes economic este necesar votul unanim al membrilor.

54. Dizolvarea grupului de interes economic are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

55. Dizolvarea grupului de interes economic se realizeaza prin declararea falimentului .

4
56. Lichidatorii grupurilor de interes economic pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

57. Lichidatorii grupurilor de interes economic au raspundere diferita de cea a

administratorilor.

58. Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaza in
conformitate cu prevederile comunitare in materie.

59. Veniturile anuale ale sucursalei unui grup european de interes economic se impoziteaza in
conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind codul fiscal.

60. In functie de conditiile de functionare, teritoriile unde se pot inregistra firme off-shore se
impart in cinci grupe.

61. Bahamas si Gibraltar sunt jurisdictii off shore sau „paradisuri fiscale”care nu percep taxe.
(Ex: taxa pe venit, TVA, taxa pe salarii, taxa pe dividende, taxe municipale, taxe de
drumuri, taxe imobiliare).

62. Conceptul de "trust" este un concept atasat exclusiv jurisdictiilor franceze.

63. Paradisul fiscal este un teritoriu cu o fiscalitate privilegiata.

64. Cipru este o insula situata in estul Marii Mediterane la intersectia a trei continente: Europa,
Asia si America.

65. Astazi Ciprul este statul cel mai estic al Uniunii Europene si reprezinta o punte catre
Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Estul Europei.

66. Insulele Virgine Britanice formeaza un grup de insule situate in Marea Caraibilor.

67. Republica Seychelles se bazeaza pe sistemul juridic englez si francez.

68. Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare, care reglementeaza regimul juridic al societatilor comerciale, defineste
societatea comerciala.

5
69. Din momentul constituirii in conditiile prevazute de lege, societatea comerciala
dobandeste personalitate juridica.

70. Codul Comercial reglementeaza dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale.

71. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

72. Termenul “transnational” si “multinational” nu sunt sinonime, fiind utilizate alternativ in

literatura de specialitate si in documente internationale cum ar fi rapoartele ONU privind
starea economiei mondiale.

73. Societatilor transnationale li se aplica dreptul national al statului in care isi desfasoara
activitatea.

74. Pedeapsa amenzii este o pedeapsa principala.

75. Persoanei juridice ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la cauzele care inlatura
caracterul penal al faptei. .

76. Pedeapsa amenzii consta in suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o
plateasca.

77. Pedeapsa amenzii este o pedeapsa accesorie.

78. Pedeapsa accesorie este aplicabila atat persoanei fizice cat si persoanei juridice.

79. Suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice este o masura
preventiva.

80. Liechtenstein desi din 2001 a desfiintat conturile anonime, si solicită identificarea
titularilor de cont si a imputenicitilor respectivi, totusi garanteaza pastrarea secretului
bancar.

81. În topul clasamentelor centrelor offshore, Liechtenstein ocupa locul 2, dupa Jersey (cu 70
miliarde dolari) si inaintea Principatului Monaco ( 45 miliarde dolari).

6
82. Din 1863, Monaco a beneficiat de o derogare din partea Frantei prin care se permiteau
oficial jocurile de noroc din cazinouri, în timp ce acestea erau interzise în Franta si Italia
pana in 1933.

83. Tratatul privind taxele, semnat de Olanda cu SUA si cu Marea Britanie, a conferit o
anumita suprematie Antilelor Olandeze asupra celorlalte state in privinta secretului
financiar.

84. Tratatul privind Antilele Olandeze (The Netherlands Antilles) prevede ca toate corporatiile
din acest paradis fiscal care au investitii în SUA sunt fie scutite de impozite, fie achita
impozite mai mari decat cele impuse pe profiturile castigate de companiile altor tari.

85. În Antilele Olandeze, secretul bancar este respectat existând o legislaŃie specifică în
materie.

86. Panama este cel mai important paradis fiscal din zona latino-americană, care dezvoltă o
veritabilă industrie de servicii financiare.

87. În ElveŃia evaziunea fiscală este sancŃionată de dreptul administrativ şi nu de cel penal.

88. Regatul Unit al Marii Britanii situat pe coasta vestică a Europei, format din Anglia, ScoŃia,
łara Galilor şi Irlanda de Nord, este o monarhie cu o populaŃie de aproximativ 58 milioane
de locuitori din care 8 milioane trăiesc în Londra care utilizează sistemul de drept
„common law”.

89. Marele Ducat al Luxemburgului a devenit în ultimii 30 ani o piaŃă financiară de prim rang,
deşi în 1963 avea doar 6 bănci, iar în 2003 - 806 bănci.

90. Luxemburg a atras fluxul de capital din statele vecine (Germania şi FranŃa) care aveau o
legislaŃiei fiscală restrictivă, având un sistem de impozitare care a contribuit la
expansiunea amplă a sectorului financiar privat, sistem caracterizat prin discreŃia totală
asupra trazacŃiilor financiare desfăşurate în băncile luxemburgheze.

91. Republica Singapore este situată în sud-estul Asiei în Peninsula Malayesiană, membră
independentă a commonwealth-ului britanic din 1965, cu o populaŃie de aproximativ
3,000,000 locuitori din care 75% sunt chinezi iar 25% sunt malaynezi, indieni sau alte
naŃionalităŃi.

7
 92. Datorită legislaŃiei adoptate de către Parlamentul bulgar înaintea datei aderării la Uniunea
Europeană privind reducerea impozitului pe profit de la 15% la 10%, Bulgaria a devenit
„paradisul fiscal al Uniunii Europene”, cu impozitul este cel mai mic din UE, la acelaşi
nivel cu cel din Cipru.

93. Fenomenul corupŃiei include multiple definiŃii, delicte din sfera economico-financiară şi
bancară, asociate de multe ori cu criminalitatea „cartelelor” şi a „gulerelor albe”.

94. PiaŃa de capital reprezinta o piaŃa specializata unde se întâlnesc şi se regleaza în

mod liber cererea şi oferta de active financiare pe termen mediu şi lung.

95. PiaŃa primară este un mijloc de distribuire a titlurilor de către utilizatorii de fonduri
şi de plasament în titluri, din partea deŃinătorilor de fonduri.

96. FuncŃionarea efectiva a pieŃei secundare nu se realizeaza prin intermediul pieŃelor

de negocieri sau organizate.

97. PieŃelor interdealeri nu le sunt specifice tranzacŃiile care se realizeaza prin

negocieri directe între vânzator şi cumparator.

98. La bursa, preŃul acŃiunilor societaŃilor tranzacŃionate creşte şi scade în funcŃie de

forŃele pieŃei, în general.

99. Bursa de valori reprezintă o instituŃie publică cu personalitate juridică,

înfiinŃată în temeiul legii şi destinată încheierii de tranzacŃii cu valori mobiliare.

100. Conform normelor legale, Bursa de valori este organizată de către Banca
NaŃională a României ca o societate cu răspundere limitată.

101. Bursa de valori împarte cu titlul de dividend beneficiile realizate.

102. Principiul accesibilităŃii presupune faptul că bursa trebuie să asigure un

tratament egal tuturor societăŃilor membre, respectiv societăŃilor emitente.

103. Etica pieŃei nu implică angajamentul bursei de a da asigurări că piaŃa valorilor

mobiliare funcŃionează într-un mod care sporeşte încrederea utilizatorilor,
autorităŃilor şi publicului larg.

8
104. Nu pot participa la fondarea unei burse de mărfuri autorităŃile administraŃiei
publice centrale şi locale.

105. Bursele de marfuri pot detine participari unice la un operator de piata.

106. Difuzarea de informatii de catre bursa de marfuri nu are ca scop

informarea producatorilor, procesatorilor, comerciantilor si consumatorilor de marfuri,
servicii sau lucrari.

107. Consiliul de administraŃie al bursei de mărfuri are posibilitatea legală de a hotărî

ca terŃe persoane juridice să devină membri afiliaŃi ai bursei de mărfuri.

108. Legea dă posibilitatea persoanelor care deŃin calitatea de membru acŃionar al bursei
de mărfuri sau de membru afiliat al acesteia ca, în nume şi pe cont propriu, să negocieze
şi să încheie tranzacŃii pe piaŃa la disponibil.

109. Vanzarea cu gramada nu este valabila daca marfurile nu au fost cantarite, numarate sau
masurate.

110. In cazul vanzarii cu plata in rate riscurile se transfera la cumparator din momentul predarii.

111. Obiectul contractului de vanzare-cumparare nu il constituie prestatiile partilor.

112. Obligatiile vanzatorului in cazul contractului de vanzare-cumparare privesc pretul.

113. Contractul de mandat comercial este un mandat fara reprezentare.

114. In cazul contractului de mandat comercial mandatarul trebuie sa aiba calitatea de

comerciant.

115. Cauza contractului de mandat comercial, pentru mandant o constituie remuneratia

mandatului.

116. Obiectul contractului de mandat comercial il constituie tratarea de afaceri pe seama si pe

socoteala mandantului.

9
117. In cazul in care comisionarul a vandut la un pret mai mic decat cel hotarat sau, in lipsa
unui astfel de pret, mai mic decat cel curent, el trebuie sa suporte diferenta, putand fi
exonerat de raspundere doar daca vanzarea la pretul hotarat nu se putea face si ca, vanzand
astfel, comitentul a fost scutit de paguba.

118. Comisionarul este raspunzator si comitentul poate sa-i ceara daune-interese in situatia in
care, fara sa aiba autorizatia comitentului, face plati in avans, vinde sau face alte operatiuni
pe credit.

119. Comisionarul trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

120. Obligatia comitentului fata de comisionar este de a plati comisionul, aceasta obligatie
existand din momentul incheierii afacerii cu tertii.

121. Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision.

122. In cazul contractului de consignatie vânzarea se face de către consignatar in nume propriu.

123. Obiectul contractului de consignatie il constituie tratarea de afaceri comerciale, pe seama

consignatarului dar in numele consignantului.

124. La contractul de consignatie cauza o constituie pentru consignatar incasarea pretului, iar
pentru consignant plata remuneratiei cuvenite.

125. Contractul de report este un act juridic complex constand intr-o dubla vanzare.

126. Contractul de report este o fapta de comert conexa.

127. Contractul de report se foloseşte atunci când deŃinătorul unor titluri care are nevoie de
numerar.

128. Reportatorul este persoana detinatoare de titluri de credit care circula in comert.

129. Factoringul este contractul încheiat între o parte, denumită aderent, furnizoare de mărfuri
sau prestatoare de servicii, şi o societate bancară sau o instituŃie financiară specializată,
denumită factor, prin care aceasta din urmă asigură finanŃarea, urmărirea creanŃelor şi
prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedează factorului, cu titlu de vânzare,
creanŃele născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terŃi.

10
130. Factorul urmăreşte să-şi încaseze preŃul facturilor înainte de termenul de scandenŃă, iar
factorul urmăreşte să obŃină un beneficiu, de regulă un anumit procent din facturile pe care
le decontează în avans.

131. Obiectul contractului de leasing îl constituie bunurile imobile sau bunurile mobile de
folosinŃă îndelungată, aflate în circuitul civil, cu excepŃia înregistrărilor pe bandă audio şi
video, a pieselor de teatru, a manuscriselor, brevetelor şi a drepturilor de autor.

132. Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane
fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană
denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumite beneficiar, dreptul de a exploata o
afacere, un produs sau un serviciu.

133. În doctrină a mai fost definit ca licenŃierea drepturilor de proprietate industrială sau
intelectuală, relative la mărci, embleme sau know-how, combinate sau nu cu restricŃii
asupra livrărilor sau cumpărărilor de produse.

134. Francizorul este persoana care pune la dispoziŃia beneficiarului un nume comercial şi o
marcă, precum şi un know-how sau o asistenŃă comercială asigurând astfel, exploatarea
afacerii comerciale respective.

135. Contractul de licenŃã este convenŃia între douã persoane prin care una, numita titular, se
angajeaza sa-i cedeze celeilalte, numita beneficiar, dreptul de a folosi brevete de inventie,
procedee tehnice, documentatii tehnice, scheme operatorii de productie, metode de
exploatare a masinilor, metode de tratare a produselor, marci de fabrica, marci de comert si
marci de serviciu, contra unui pret, in conditii si pe perioade determinate.

136. LicenŃiatul are obligaŃia de a asigura o bunã exploatare a invenŃiei precum şi de a garanta
existenŃa dreptului acordat.

137. LicenŃiatorul este obligat sã foloseascã invenŃia în condiŃiile stabilite în contract şi sã

plãteascã preŃul.

138. Contractul de licenŃã este contractul prin care o parte, titular al unui brevet, numitã
licenŃiator, transmite dreptul de folosinŃã al unei invenŃii sau inovaŃii unei alte pãrŃi, numitã
licenŃiat.

139. ,,Potrivit prevederilor Codului Comercial Român, prin contractul de închiriere se înŃelege
contractul de navlu.,,

11
140. ,, Contractul de navlosire este un contract numit, expres reglementat de prevederile
Codului Comercial român,,

12
DREPT_2_DAF_2
Dreptul afacerilor

MULTIPLE CHOICE

1. Dreptul afacerilor:
a. este definit in legislatie si doctrina intr-o definitie unanim recunoscuta
b. este considerat un drept economic
c. este identificat cu dreptul comercial

2. Raporturile dreptului afacerilor cu dreptul privat presupun:

a. raporturi cu dreptul fiscal,
b. raporturi cu dreptul administrativ,
c. raporturi cu dreptul civil

3. Raporturile dreptului afacerilor cu stiintele economice poate fi analizat din doua

perspective:
a. perspectiva macroeconomica si juridica
b. perspectiva microeconomica si civila
c. perspectiva macroeconomica si microeconomica

4. Caracteristicile fondului de comert:

a. bun unitar distinct de elementele care il compun, bun mobil, bun mobil incorporal
b. bun unitar distinct de elementele care il compun, bun imobil, bun mobil
incorporal
c. bun unitar distinct de elementele care il compun, bun mobil, bun imobil
incorporal

5. Conditii de fond in utilizare marcii sunt:

a. publicitatea marcii
b. noutatea marcii
c. specialitatea marcii

6. Marca leaga:
a. consumatorul de distribuitor
b. producatorul de distribuitor
c. producatorul de consumator

1
 7. Protectia internationala a marcilor se realizeaza prin trei sisteme:

a. 1. sistemul inregistrarii si protectiei international

2. sistemul de la Paris
3. sistemul inregistrarii si protectiei nationale

a. 1. sistemul inregistrarii si protectiei nationale

2. sistemul de la Madrid
3. sistemul marcii comunitare
b. 1. sistemul inregistrarii si protectiei nationale
2. sistemul marcii comunitare
3. sistemul marcii internationale

8. Obiectul garantiei reale poate fi:

a. un bun imobil individualizat sau determinat generic,
b. un bun mobil individualizat sau determinat generic
c. o universalitate de bunuri imobile.

9. Continutul contractului de garantie reala:

a. nu orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, poate fi parte in
contractul de garantie a unei obligatii pentru o tranzactie
b. contractul de garantie reala poate sa nu contina descrierea bunului afectat
garantiei
c. contractul de garantie reala poate indica sau nu suma maxima a obligatiei
garantate.

10. Comerciantul persoana fizica poate fi:

a. persoana fizica autorizata,
b. auxiliarii de comert
c. comis-voiajorul

11. Pot desfasura activitati economice, in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale,
persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a. au implinit varsta de 14 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea
pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent,
b. au calificarea - pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala,
necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita
autorizatia;
c. au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru
savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale

12. Persoanele fizice si asociatiile familiale pot fi autorizate sa desfasoare:

a. activitati stiintifice in toate domeniile,
b. activitatile economice, meseriile si ocupatiile, cu exceptia celor reglementate prin
legi speciale
c. activitatile economice, meseriile si ocupatiile,

2
13. Lichidarea grupului de interes economic trebuie terminata:
a. in cel mult 1 ani de la data dizolvarii.
b. in cel mult 2 ani de la data dizolvarii.
c. in cel mult 3 ani de la data dizolvarii.

14. Administratorii unui grup de interes economic sunt solidar raspunzatori fata de societate
pentru:
a. existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
b. indeplinirea selectiva a hotararilor adunarilor generale;
c. adoptarea oricarei hotarari in numele adunarii generale a membrilor grupului

15. Grupul de interes economic se dizolva:

a. 1.prin intrarea in faliment,
2.prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv incetarea
personalitatii juridice, in conditiile legii, a unuia dintre membri,
3. cand, numarul membrilor s-a redus la unul singur
b. 1.prin intrarea in faliment
2.cand, numarul membrilor s-a redus la unul singur
c. 1.prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul, respectiv incetarea
personalitatii juridice, in conditiile legii, a unuia dintre membri,
2.cand, numarul membrilor s-a redus la unul singur

16. Principalele caracteristici ale paradisului fiscal:

a. -impozite reduse,
- secretul operatiunilor desfasurate pe teritoriul si sub jurisdictia statului respectiv,
b. - impozite reduse,
- secretul operatiunilor desfasurate pe teritoriul si sub jurisdictia statului respectiv,
- activitatea bancara cu regim juridic distinct intre cetatenii nationali si cetatenii
straini, incurajeaza activitatile bancare externe,
c. - impozite reduse,
- activitatea bancara cu regim juridic distinct intre cetatenii nationali si cetatenii
straini, incurajeaza activitatile bancare externe,

17. Formele fenomenului de coruptie cu implicatii in „criminalitatea gulerelor albe” sunt:

a. 1. coruptie profesionala-
2. coruptia economica
3. criminalitatea economico-financiara
4. criminalitate de afaceri
5. coruptia politica
b. 1. coruptie profesionala-
2. coruptia economica
3. coruptia politica
c. 1. coruptia economica
2. criminalitatea economico-financiara
3. criminalitate de afaceri
4. coruptia politica

3
18. Prin ce se particularizează contractul de vânzare-cumpărare comercială faŃă de contractul de
vânzare-cumpărare civilă:
a. comercialitate;
b. comutativitate;
c. translativitate.

19. Care sunt caracterele juridice ale contractului de comision:

a. bilateral (sinalagmatic), consensual, oneros;
b. aleatoriu, gratuit, comutativ;
c. bilateral, oneros, comutativ şi translativ.

20. Care sunt caracterele juridice ale contractului de consignaŃie:

a. bilateral, oneros, consensual;
b. aleatoriu, gratuit, consensual;
c. bilateral, oneros, translativ de proprietate.

21. Care este forma cerută pentru contractul de consignaŃie:

a. forma scrisă cerută numai ad validitatem;
b. forma scrisă cerută numai ad probationem;
c. forma scrisă cerută numai ad validitatem şi ad probationem.

22. Pedeapsa principala aplicata persoanei juridice este

a. dizolvarea persoanei juridice
b. amenda
c. afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare

23. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice sunt

a. suspendarea activitatii persoanei juridice
b. degradarea militara
c. detentiunea pe viata

24. Executarea pedepselor complimentare incepe:

a. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
b. in timpul excutarii pedepsei principale
c. in timpul arestarii preventive

25. Dizolvarea persoanei juridice poate fi aplicata numai atunci cand:

a. persoana juridica a savarsit fapta cu intentie directa calificata prin scop
b. persoana juridica a savarsit fapta cu praeterintentie
c. persoana juridica a savarsit fapta din culpa cu prevedere

26. Raspunderea penala a persoanelor juridice:

a. exclude raspunderea penala a persoanelor fizice
b. nu exclude raspunderea penala a persoanelor fizice
c. excude raspunderea penala a persoanelor fizice autorizate

4
27. Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se face pe cheltuiala:
a. statului
b. persoanei juridice condamnate
c. partii vatamate si statului

28. Recidiva postcondamnatorie exista atunci cand:

a. persoana juridica savarseste o infractiune din culpa, dupa ramanerea definitiva a
unei hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii
b. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru
infractiunea anterioara este considerata ca fiind executata
c. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru
infractiunea anterioara nu a fost executata

29. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o perioada de la 3 luni la 3 ani nu
poate fi aplicata:
a. persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei
b. societatilor comerciale cu raspundere limitata
c. societatilor comerciale pe actiuni

30. Difuzarea hotararii de condamnare se face prin presa scrisa, iar numarul aparitiilor nu
poate fi mai mare de:
a. 10
b. 3
c. 15

31. Dizolvarea persoanei juridice poate fi aplicata numai atunci cand

a. persoana juridica a savarsit fapta cu intentie directa calificata prin scop
b. persoana juridica a savarsit fapta cu intentie indirecta
c. persoana juridica a savarsit fapta din culpa cu prevedere

32. Dizolvarea activitatii persoanei juridice poate fi aplicata:

a. patronatelor
b. societatilor cu raspundere limitata
c. organizatiilor religioase

33. Raspunderea penala a persoanelor juridice

a. exclude raspunderea penala a persoanelor fizice
b. nu exclude raspunderea penala a persoanelor fizice
c. exclude raspunderea penala a persoanelor fizice autorizate

5
34. Exista recidiva postexecutorie cand:
a. persoana juridica savarseste o infractiune cu intentie, dupa ramanerea definitiva a
unei hotararii de condamnare pentru o infractiune savarsita din culpa
b. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru
infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca fiind executata
c. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie, iar amenda pentru
infractiunea anterioara nu a fost executata

35. Fondatorul raspunderii penale a persoanei juridice este:

a. Ciprian Rus
b. Vintila Dongoroz
c. Constantin Mitrache

36. Afisarea hotararii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se face pe cheltuiala:
a. statului
b. persoanei juridice condamnate
c. partii vatamate si statului
d. partii vatamate si persoanei juridice condamnate

37. Contractele de transfer de tehnologie sunt:

a. contractul de franciza, licenta, know-how, consulting engineering
b. contractul de asigurare, licenta, know-how, leasing
c. contractul de licenta, know-how, cont curent

38. Activitatea de asigurare se grupeaza in:

a. asigurari de viata; asigurari speciale
b. asigurari generale, asigurari de bunuri
c. asigurari de viata; asigurari generale

39. Directiva Consiliului 94/33/CE/ 1994 referitoare la protectia tinerilor in munca stabileste
varsta adolescentilor pentru tinerii:
a. intre 15 si 18 ani care nu mai face obiectul scolarizarii obligatorii
b. intre 14 si 18 ani
c. intre 15 si 21 ani care face obiectul scolarizarii obligatorii

40. Politicile de piata muncii din Romania includ domeniile:

a. legislatia muncii, politicile «active», politicile «pasive»
b. politici «interactive», legislatie privind asigurarile sociale, legislatia muncii
c. legislatia muncii, politicile «active», legislatie privind asigurarile sociale

6
41. Obiectivele strategiei de ocupare ale Romaniei au fost stabilite pe baza celor trei mari
obiective strategice interdependente ale Strategiei Europene de Ocupare revizuite:
a. ocupare deplina,
incluziune sociala
calitatea muncii
b. calitatea muncii,
productivitatea muncii,
coeziune sociala,
c. ocupare deplina,
calitatea si productivitatea muncii,
coeziune si incluziune sociala.ocupare deplina,

42. Bursele de marfuri:

a. Se infiinteaza ca societati cu raspundere limitata
b. bursele de marfuri sunt organisme cu drept de autoreglementare
c. bursa de marfuri nu are dreptul sa reglementeze propriile activitati in legatura cu
pietele pe care le administreaza

43. C.N.V.M. este compusa din sapte membri,

a. Un presedinte, trei vicepresedinti si trei comisari
b. Un presedinte, doi vicepresedinti , trei comisari si o secretara
c. Un presedinte, doi vicepresedinti si patru comisari

44. Constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala,
dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte:
a. conditionarea vanzarii unor marfuri de cumpararea altor marfuri;
b. vanzarea ambulanta a oricaror marfuri in alte locuri decat cele autorizate de
Parlament;
c. declararea de catre agentii economici la organele fiscale, inainte de aplicare, a
adaosurilor comerciale si a celor de comision;

45. In indeplinirea atributiilor sale Consiliul Concurentei se va consulta cu:

a. comisiile de specialitate ale Parlamentului
b. consilierii Primului Ministru al Romaniei
c. organele administratiei publice centrale sau locale, solicitand informatii si
asistenta din partea acestora.

46. Plenul Consiliului Concurentei este un organ colegial si este format din sapte membri:
a. Un presedinte, doi vicepresedinti si patru consilieri de concurenta.
b. Un presedinte, trei vicepresedinti si trei consilieri de concurenta
c. un presedinte, doi vicepresedinti si trei consilieri de concurenta si un consilier
pentru relatia cu Uniunea Europeana

7
47. Principiile fiscalitatii conform prevederilor Codului Fiscal sunt:
A) neutralitatea masurilor fiscale, certitudinea impunerii,
B) echitatea fiscala, neutralitatea masurilor fiscale,eficienta impunerii prin asigurarea
stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
C) neutralitatea masurilor fiscale, certitudinea impunerii, echitatea fiscala, neutralitatea
masurilor fiscale, eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a
prevederilor Codului fiscal,
a. A,
b. B+C
c. C

48. Dreptul afacerilor contine:

A) elementele de drept privat,
B)elemente de drept public respectiv de drept fiscal, drept al muncii, protectia
consumatorului,
C) elemente de economie politica,
a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. elemente de management (privind organizarea si gestiunea intreprinderii, etc.),

49. Faptele de comert pot fi clasificate in doctrina clasica astfel:

A) fapte de comert obiective cuprind actele juridice si operatiunile determinate de lege si
producatoare de efecte juridice, in temeiul legii, independent de calitatea autorului
B)fapte de comert subiective cuprind actele juridice si operatiunile savarsite de un
comerciant.
C) faptele de comert obiective
a. A+C
b. A+B
c. B+C

50. Cunoasterea caracterului fondului de comert este importanta:

A) pentru comerciant- pentru a-si asigura protectia bunurilor pe care le utilizeaza in
activitatea comerciala, de afaceri.
B) pentru consumatori
C) pentru protejarea intereselor creditorilor comerciantului.
a. A+B
b. B+C
c. A+C

51. Trasaturile definitorii ale sucursalei sunt:

A) absenta personalitatii juridice
B) autonomia de gestiune
C) nu dispun de clientela proprie
a. A+B
b. B+C
c. A+C

8
52. Caracteristicile firmei sunt:
A) firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente, nici o firma nu va putea
cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.
B) firmele vor fi scrise in limba romana si o limba de circulatie internationala
C) dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei se dobandeste prin inscrierea acestora in
registrul comertului.
a. A+B
b. A+C
c. B+C

53. Caracterele firmei sunt:

A) atribut de identificare a comerciantului
B) firma poate fi:
- individuala- pentru comerciantul persoana fizica
- sociala- pentru societatile comerciale
- originara (constitutiva)
- derivata (dobandita de la adevaratul titular)
C) firma poate fi copiata, cu instiintarea proprietarului initial
a. A+B
b. B+C
c. A+C

54. Apararea firmei se poate realiza prin urmatoarele actiuni:

A) Actiunea in contrafacerea sau uzurparea firmei
B) Actiunea in concurenta neloiala
C) Actiunea in daune (despagubiri) materiale si morale
a. B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+C
d. Actiunea in fata Curtii de la Haga

55. Distintia intre firma si emblema:

A) firma este un elemente obligatoriu pentru individualizarea
comerciantului, iar emblema are caracter facultativ,
B) emblema nu se poate transmite separat de fondul de comert, firma da.
C) emblema se poate transmite separat de fondul de comert, firma nu
a. A+B
b. A+C
c. C+D
d. firma este facultativa, emblema este obligatorie

9
56. Inregistrarea marcii confera titularului sau:
A) un drept exclusiv asupra marcii,
B) drept de folosire sau exploatare a marcii,
C) dreptul de a-si comercializa produsele
a. A+B+D
b. B+C+D
c. A+C+D
d. dreptul de a interzice folosirea aceluiasi semn de catre alti comercianti

57. Societatea se dizolva prin:

A) - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
B) - imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
C) - declararea nulitatii societatii;
a. A+B+D+E
b. A+B+C+D+E
c. A+C+E
d. - hotararea adunarii generale;
e. - falimentul societatii;

58. Formele fuziunii unei societati comerciale sunt:

A) Fuziunea prin asimilare
B) Fuziunea prin contopire
C) Fuziunea prin absorbtie
a. A+B+C
b. A+B
c. B+C

59. Sediul grupului de interes economic trebuie stabilit:

A) fie la locul in care se afla administratia centrala a grupului;
B) fie la locul in care se afla administratia centrala a unuia dintre membrii grupului
C) la locul in care se afla o sucursala a grupului de interes economic
a. A+C
b. A+B
c. B+C

10
60. Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme:
A) -societate in nume colectiv;
- societate in comandita simpla;
B) -societate in nume colectiv;
- societate in comandita simpla;
- grupul de interes economic;
- societate in comandita pe actiuni si
- societate cu raspundere limitata.
C) - societate pe actiuni;
- societate in comandita pe actiuni si
- societate cu raspundere limitata.
a. A+C
b. B+C
c. A+B

61. Societatea comerciala se dizolva prin:

A) - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
- imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau
realizarea acestuia;
- declararea nulitatii societatii;
B) -hotararea adunarii generale;
- hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, care impiedica functionarea societatii;
- falimentul societatii;
- alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
C) - trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
- imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau
realizarea acestuia;
- declararea nulitatii societatii;
a. A+B
b. B+C
c. A

62. Suspendarea activitatii persoanei juridice nu poate fi aplicata:

A) partidelor politice
B) societatilor comerciale pe actiuni
C) organizatiilor religioase
a. A+C
b. A+B
c. B+C

11
63. Pedepsele complementare sunt:
A) afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare
B) amenda
C) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la 1 an la 3
ani
a. A+B
b. A+C
c. B+C

64. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei nu-si gaseste aplicare in privinta:
A) persoanelor fizice
B) persoanelor juridice
C) societatilor comerciale pe actiuni
a. A+C
b. A+B
c. B+C

65. Raspund penal:

A) statul si persoanele fizice
B) persoanele juridice si persoanele fizice
C) persoanele fizice si autoritatile publice
a. A+B
b. B
c. B+C

66. Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice sunt:

A) dizolvarea si suspendarea activitatii persoanei juridice
B) amenda si interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice
C) suspendarea activitatii persoanei juridice si inchiderea unor puncte de lucru ale
persoanei juridice
a. A+B
b. A+B+C
c. A+C

67. Persoanei juridice ii sunt aplicabile dispozitiile referitoare la

A) concursul de infractiuni
B) excesul justificat
C) iresponsabilitatea
a. A+C+D
b. A+D
c. A+B+C+D
d. recidiva

12
68. Bursele se impart in:
A) burse de marfuri (comert)
B) burse de valori
C) burse de devize
a. A+B+C
b. A+B
c. A+C

69. Licitatiile se deosebesc fata de burse deoarece:

A) marfurile sau mostrele se gasesc la locul unde se desfasoara licitatia,
B) se vand si se cumpara hartii de valoare si valutele,
C) programul de functionare a licitatiei nu este continuu.
a. A+C
b. A+B+C
c. A+B

70. Agentii comerciali care lucreaza pe baza contractului de agency sunt:

A) brokerii
B) factorii postali
C) factorii
a. A+C
b. A+B
c. B+C

71. Contracte de finantare sunt:

A) Contractul de factoring;
B) Contractul de leasing
C) Contractul de cont curent
a. A+C
b. A+B
c. A+B+C

72. Modificarea contractului de asigurare poate fi ceruta de catre:

A) asigurat,
B) prin lege,
C) asigurator,
a. A+C
b. B+C
c. A+B

13
73. Reglementări comunitare în domeniul muncii şi securităŃii sociale privind egalitatea
sexelor:
A)principiul plăŃii egale pentru muncă egală;
plata egală pentru munca de valoare egală;
B) principiul egalităŃii de tratament între bărbaŃi şi femei;
principiul tratamentului egal în materia securităŃii sociale
C) principiul plăŃii egale pentru muncă egală;
plata egală pentru munca de valoare egală;
principiul egalităŃii de tratament între copii şi adulŃi;
principiul tratamentului egal în materia securităŃii sociale
a. B+C
b. A+B
c. A+B+C

74. Strategia Uniunii Europene în domeniul ocupării forŃei de muncă are la bază patru piloni,
şi anume:
A) I. îmbunătăŃirea capacităŃii de angajare;
II. dezvoltarea spiritului anteprenorial şi crearea de locuri de muncă;
B) I.promovarea capacităŃii de adaptare a întreprinderilor mici şi mijlocii
II. asigurarea egalităŃii între tineri şi vârstnici
C) I. promovarea capacităŃii de adaptare a întreprinderilor şi a angajaŃilor acestora;
II. asigurarea egalităŃii de şanse între femei şi bărbaŃi.

a.
a. A+B
b.
b. B+C
c.
c. A+C

75. Liniile directoare integrate pentru creştere economică şi locuri de muncă prevăzute de
Noua Agendă Socială - Strategia de la Lisabona (2005) sunt:
A) Liniile directoare macroeconomice
B) Liniile directoare microeconomice
C) Linii directoare pentru ocuparea forŃei de muncă
a. A+B
b. A+B+C
c. B+C

76. Codul comercial prevede ca fapte de comert:

a. Cambiile si ordinele in producte sau marfuri
b. Cambiile si ordinele in producte sau marfuri
c. Stabilirea locului platii
d. Prezentarea mijloacelor si operatiunilor bancare
e. Modalitati de recuperare a lucrului vandut

14
77. Operatiunile de banca si schimb sunt:
a. Elemente ale contractului de vanzare cumparare
b. Operatiuni facute exclusiv de persoane fizice
c. Reguli specifice dreptului fiscal
d. Fapte de comert

78. Caracterul enumerarii faptelor de comert:

a. Este unul economic
b. Este unul moral
c. Este unul etic
d. Este unul illicit

79. Definitia faptelor de comert facuta de art. 3 Cod Comercial este:

a. Limitative
b. Stricta
c. Enuntiativa
d. Supusa unor reguli speciale

80. Dintre teoriile privind definirea faptelor de comert intalnim:

a. Teoria criteriilor discutabile
b. Teoria beneficiilor
c. Teoria circulatiei
d. Teoria actului de comert

81. Codul comercial clasifica faptele de comert in:

a. Fapte de comert realizabile
b. Fapte de comert determinate
c. Fapte de comert determinante
d. Fapte de comert subiective

82. Faptele de comert obiective se clasifica in:

a. operatiuni principale
b. operatiuni conexe
c. operatiuni de transfer
d. operatiuni de oferta

83. Vanzarea, cumpararea comerciala constituie:

a. operatiune bancara
b. operatiune specifica liber profesionistilor
c. operatiune de interpunere in schimb sau circulatie
d. operatiune exclusiva organelor fiscale.

15
84. Vanzarea,cumpararea comerciala nu poate avea ca obiect:
a. materialele de constructie
b. Un autoturism
c. Un apartament
d. produse de origine animala

85. Una din caracteristicile inteprinderii este:

a. scopul activitatii sa fie o vanzare- cumparare
b. scopul activitatii este producerea de bunuri si servicii destinate schimbului
c. scopul activitatii este producerea de bunuri si servicii destinate schimbului in
vederea obtinerii unui castig
d. scopul activitatii este producerea de bunuri si servicii destinate schimbului in
vederea realizarii profesionale

86. Din categoria inteprinderilor fac parte:

a. inteprinderile de asigurari
b. inteprinderile de realizare a activitatii liber profesioniste
c. inteprinderile de brockeraj
d. inteprinderile de organizare a factorilor de productie

87. Obiectul inteprinderilor de constructii este:

a. construirea de edificii
b. mijlocirea de a face
c. organizarea factorilor de productie
d. prestarea de servicii

88. Dintre faptele de comert conexe amintim:

a. contractul de comision
b. contractul de vanzare cumparare
c. contractul de societate
d. contractul de asociatie familiala

89. Daca un act este comercial pentru vanzator atunci:

a. pentru celelalte parti cocontractante este aplicabila legea comerciala
b. pentru celelalte parti cocontractante este aplicabila legea civila
c. pentru celelalte parti cocontractante este aplicabila legea penala
d. pentru celelalte parti cocontractante este aplicabila legea raspunderii materiale

90. In functie de cauza lor titlurile comerciale pot fi:

a. Titluri la ordin
b. Titluri abstracte
c. Titluri la purtator
d. Cecul

16
91. Obligatiunile sunt inscrisuri emise:
a. De o persoana fizica in schimbul realizarii drepturilor
b. De o societate comerciala in schimbul sumelor de bani remise
c. De o societate comerciala in schimbul sumelor de bani imprumutate
d. De o societate comerciala in schimbul sumelor de bani rezultate din dobanzi

92. Dintre principalele titluri comerciale de valoare amintim:

a. Cambia
b. Actiunile
c. Conosamentul nominativ
d. Titlurile cauzale

93. Obligatiile cambiale sunt :

a. solidare
b. cauzale
c. independente
d. fiscale

94. Titlul cambial poate fi contestat:

a. Numai prin procedura inscrierii in fals
b. Numai prin procedura institutiei rezilierii
c. Numai prin procedura contestarii beneficiarului
d. Numai prin procedura art. 7 din Codul comercial

95. Obligatiile cambiale pot fi conditionate:

a. De catre tragator
b. De catre bancherul creditorului
c. De catre primitor
d. Sunt neconditionate

96. Subiectul cambiei este:

a. Trasul
b. Vanzatorul
c. Tertul poprit
d. Intermediantul

97. Conditia de fond a cambiei este:

a. Consimtamantul si cauza
b. Indicarea scadentei
c. Denumirea cambiei
d. Indicarea locului de emisiune

17
 98. Conditie de fond a cambiei este:
a. Obiectul concret
b. Consimtamantul valabil
c. Indicarea datei de emisie
d. Eficacitatea cambiei

99. Giruri impropii pot fi:

a. Girurile pentru incasare
b. Girurile pentru incasare
c. Girurile cumulative
d. Girurile neconditionate
e. Girurile alternative

100. Ca mijloace de valorificare a drepturilor cambiale in cazul refuzului de plata a cambiei

avem:
a. Rezolutiunea
b. Rezilierea
c. Regresul
d. Raspundere delictuala

101. Pe piaŃa de capital se întâlnesc:

a. cererea şi oferta de active financiare
b. cererea şi oferta de aporturi la societăŃile comerciale
c. cererea şi oferta de bunuri mobile

102. PiaŃa de capital reprezintă:

a. o piaŃă a care reglează diferendele economice şi sociale dintre participanŃi
b. o piaŃă unde tranzacŃionarea este limitată la anumite plafoane minime şi maxime
c. o piaŃa pe care se tranzacŃioneaza în mod liber valori mobiliare

103. PiaŃa primară reprezintă:

a. piaŃa pe care emisiunile de vaori mobiliare au mai fost negociate
b. piaŃa pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data
c. o piaŃă rudimentară, unde se negociază preŃul mai multor mărfuri;

104. FuncŃionarea efectivă a pieŃelor secundare se realizează prin intermediul:

a. pieŃelor de mărfuri
b. pieŃelor de negocieri sau organizate
c. pieŃelor neorganizate

105. Cererea şi oferta de titluri de pe piaŃa secundară sunt:

a. derivate
b. deviate
c. secundare

18
106. Pe piaŃa extrabursieră tranzacŃiile se realizeaza în :
a. oficiile societaŃilor financiare
b. direcŃiile economice subordonate administraŃiei de stat
c. compartimentele de specialitate ale consiliilor judeŃene

107. La bursa, negocierea şi executarea contractelor se efectueaza de catre :

a. Un personal nespecializat
b. Un personal specializat
c. oricine este interesat

108. Bursa de valori reprezintă :

a. o instituŃie publică cu personalitate juridică, înfiinŃată în temeiul legii şi destinată
încheierii de tranzacŃii cu valori mobiliare
b. o instituŃie publică fără personalitate juridică, înfiinŃată în temeiul legii şi
destinată încheierii de tranzacŃii cu valori mobiliare
c. o instituŃie privată, fără personalitate juridică, înfiinŃată în temeiul legii şi
destinată încheierii de tranzacŃii cu valori mobiliare

109. Obiectul bursei de valori îl reprezintă negocierea de:

a. doar valori mobiliare
b. valori mobiliare, valute selective, produse bursiere derivate
c. doar produse bursiere derivate

110. Unul din scopurile bursei de valori, îl reprezintă:

a. facilitarea acumulării fondurilor necesare activităŃii economice
b. activitatea de publicitate în avantajul unor societăŃi puternice
c. crearea oportunităŃilor necesare atragerii investiŃiilor străine

111. Unul din scopurile bursei de valori, îl reprezintă:

a. activitatea de publicitate în avantajul unor societăŃi puternice
b. dirijarea fluxurilor fondurilor acumulate spre ramurile rentabile ale economiei
c. crearea oportunităŃilor necesare atragerii investiŃiilor străine

112. Fondatorii bursei de mărfuri pot fi:

a. numai persoane fizice cărora legea nu le interzice
b. numai persoane juridice cărora legea nu le interzice
c. persoane fizice şi persoane juridice cărora legea nu le interzice

19
113. În funcŃie de momentul în care se realizeaza tranzacŃia, piaŃa de capital a fost
clasificată în doctrina de specialitate astfel:
A piaŃa primara;
B) piaŃa secundara;
C) piaŃa derivată
D) piaŃa accesorie;
a. A+B
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. C+D

114. Bursa îndeplineşte următoarele roluri :

A) acumularea de capital pentru întreprinderi ;
B) redistribuirea veniturilor ;
C) mobilizarea economiilor private pentru investiŃii;
D) îmbunataŃirea modului de conducere a companiilor ;
a. A+B
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. C+D

115. Care din următoarele reprezintă principii care coordonează activitatea unei burse de valori?
A) principiul accesibilităŃii;
B) principiul informării;
C) etica pieŃei;
D) principiul rolului activ;
a. A+B
b. A+B+C+D
c. A+B+C
d. C+D

116. Obiectul bursei de valori îl reprezintă negocierea de:

A) valori mobiliare;
B) valute selective;
C) valute preferentiale;
D) produse bursiere derivate;
a. A+B+C+D
b. A+C
c. B+C
d. A+B+D

20
117. Sunt condiŃii ce trebuie îndeplinite de societăŃile solicitante spre a fi admise pentru cotare:
A) cel puŃin 75% din fiecare clasă de acŃiuni trebuie să fie deŃinută de public alcătuit
din persoane neasociate cu directorii sau cu acŃionarii majoritari;
B) societatea să nu fi publicat bilanŃurile şi conturile de profit şi pierdere pe ultimii
cinci ani premergatori cererii pentru cotare;
C) titlurile trebuie să fie liber transferabile, adică degrevate de orice garanŃie reală
sau poprire legală ;
D)valoarea probabilă de piaŃă a titlurilor pentru care se doreşte cotarea trebuie să fie
egală sau superioară valorii impuse de lege;
a. A+B+C+D
b. C+D
c. A+C+D
d. B+C

118. Sunt condiŃii ce trebuiesc îndeplinite pentru înfiinŃarea bursei de mărfuri:

A) să emită numai acŃiuni nominative;
B) acŃionarii să fie numai persoane juridice;
C) capitalul social să fie integral subscris şi vărsat în numerar la momentul înfiinŃării;
D) actul constitutiv să nu permită niciunui membru al consiliului de administraŃie al
Bursei de mărfuri să deŃină participări, de orice fel ar fi acestea, într-o altă bursă de
mărfuri;
a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. C+D

119. Fondatori ai bursei de mărfuri pot fi:

A) numai persoane fizice cărora legea nu le interzice;
B) persoane fizice şi persoane juridice cărora legea nu le interzice;
C) numai persoane juridice cărora legea nu le interzice;
D) autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale, băncile şi instituŃiile de credit;
a. A+B+C+D
b. B+D
c. B
d. D

120. Fac parte din obiectul bursei de mărfuri:

A) vanzari si achizitii de marfuri si/sau produse pe o piata mixta;
B) vanzari si achizitii de creante comerciale pe piata creantelor;
C) vanzari si achizitii de marfuri, servicii sau lucrari pe piata licitatiilor;
D) vanzari ale fondului de comert;
a. B+C+D
b. A+D
c. A+B+C+D
d. A+B+C

21
121. Are posibilitatea legală de a hotărî ca terŃe persoane juridice să devină membri afiliaŃi
ai bursei de mărfuri, cu condiŃia ca aceştia să îndeplinească cerinŃele impuse de
regulamentele acestei burse:
A)Comisia de cenzori a bursei;
B) Consiliul de administratie al bursei;
C) Adunarea Generala a Actionarilor;
D)Comitetul Director al bursei;
a. A+C+D
b. B
c. A+B+C+D
d. C+D

122. Reprezintă funcŃii ale bursei de mărfuri:

A) organizarea licitaŃiilor de bursă;
B) elaborarea pachetului de contracte-tip pentru operaŃiunile de vânzare-cumpărare;
C) elaborarea strategiei anuale de dezvoltare;
D) organizarea planului de dezvoltare durabilă ;
a. A+C+D
b. A+B
c. A+B+D
d. C+D

123. Consiliul ConcurenŃei adoptă instrucŃiuni, în special cele care privesc:

A) * notificările de concentrări economice;
* solicitările de dispense şi prorogarea de dispense;
* calcularea cifrei de afaceri şi a plafoanelor valorice prevăzute de lege;
B) * notificările privind evoluŃiile bursei de mărfuri;
* solicitările de dispense şi prorogarea de dispense;
* calcularea cifrei de afaceri şi a plafoanelor valorice prevăzute de lege;
C) * definirea pieŃei relevante în scopul stabilirii părŃii substanŃiale de piaŃă;
* plata taxelor şi a tarifelor stabilite prin prezenta lege şi prin regulamente.
a. B+C
b. A+C
c. A

22
124. Consiliul ConcurenŃei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect
în domeniul politicii concurenŃiale, la cererea:
A) * PreşedinŃiei României;
* organizaŃiilor pentru protecŃia consumatorilor;
* instanŃelor judecătoreşti şi parchetelor.
B) * comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaŃilor;
* organelor administraŃiei publice centrale şi locale;
* organizaŃiilor profesionale, patronale şi sindicale interesate, incluzând
printre acestea şi Camera de ComerŃ şi Industrie a României;
C) * oricărei persoane interesate
* Oficiului pentru ProtecŃia Consumatorului
a. B+C
b. A+C
c. A+B

125. Schema de ajutor se aplică pentru agenŃii economici care îndeplinesc una
dintre următoarele condiŃii:
A) *realizează investiŃii cu o valoare care depăşeşte echivalentul în lei a un milion de euro;
B) *realizează investiŃii cu o valoare care depăşeşte echivalentul în lei a două milioane
de euro;
* crează cel puŃin 100 de noi locuri de muncă, ca urmare a realizării investiŃiei iniŃiale
C)* creează cel puŃin 50 de noi locuri de muncă, ca urmare a realizării investiŃiei iniŃiale,
într-o zonă în care rata şomajului este mai mare decât media naŃională calculată pe
ultimele 12 luni.
a. A+C
b. B
c. A+B

126. AgenŃii economici nu pot beneficia de următoarele tipuri de ajutor de ajutor de stat:
A) • Ajutoare în favoarea activităŃilor legate de export, şi anume
ajutoarele legate direct de cantităŃile exportate, de stabilirea şi operarea
unei reŃele de distribuŃie sau pentru alte cheltuieli de export;
• Ajutor care favorizează utilizarea produselor naŃionale în
detrimentul produselor de import;
B) • Ajutor care favorizează utilizarea produselor naŃionale în
detrimentul produselor de import;
• Ajutor pentru întreprinderile mici şi mijlocii;
• Ajutor pentru cooperare.
C) • Ajutor pentru întreprinderile mici nou create;
• Ajutor pentru operare.
a. A+B
b. B+C
c. A+C

23
127. Strategia naŃională de luptă antifraudă pentru protecŃia intereselor financiare ale
Uniunii Europene în România conform HG nr. 793/2005 privind aprobarea
Strategiei naŃionale de luptă antifraudă pentru protecŃia intereselor financiare ale
Uniunii Europene în România, modificată prin HG nr. 1211/2006 stabileşte
următorul conŃinut:
A) delimitează frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene de corupŃie.
B) se referă strict la frauda împotriva intereselor financiare ale României şi ale
Uniunii Europene,
C) se referă strict la frauda împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene,
a. B
b. A+C
c. A+B

128. ObligaŃiile operatorilor economici reglementate de OG nr. 21/1992, privind

protecŃia consumatorilor, republicată, sunt:
A) ObligaŃii ale producătorilor
B) ObligaŃii ale distribuitori
C) ObligaŃii ale prestatorii de servicii
a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+C+D
d. ObligaŃii ale consumatorilor

129. Organele administraŃiei publice care asigură protecŃia consumatorului

conform reglementărilor în vigoare sunt:
A) Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor,
B) AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor,
C) Consiliul ConcurenŃei,
a. B+C+D
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. Organisme consultative.

130. În categoria jurisdicŃiilor off shore de tip International Business Companies

(IBC) intră:
a. Anquilla, Belize, British Virgin Islands, Seychelles
b. Anquilla, Insulele Cayman, Belize, British Virgin Islands, Cipru
c. Anquilla, Belize, British Virgin Islands, Madeira, Olanda, Panama, Seychelles

24
131. Avantajele înfiinŃării companiilor offshore sunt:
a. anonimat şi confidenŃialitate; taxe reduse cu o mai bună planificare internaŃionala
a taxelor; lipsa controalelor valutare; operează într-un sistem bancar bine
organizat şi dezvoltat; regulamente lejere; posibilitatea diversificării obiectului de
activitate fără nici o restricŃie; ascunderea provenienŃei mărfurilor prin prelucrarea
în zonele libere adiacente altor centre financiare offshore;
b. anonimat şi confidenŃialitate; taxe reduse cu o mai bună planificare internaŃionala
a taxelor; lipsa controalelor valutare; operează într-un sistem economic şi politic
stabil; operează într-un sistem bancar bine organizat şi dezvoltat; posibilitatea
diversificării obiectului de activitate fără nici o restricŃie;
c. anonimat şi confidenŃialitate; suportă taxe reduse; regulamente lejere; posibilitatea
de expansiune mult mai bună; ascunderea provenienŃei mărfurilor prin prelucrarea
în zonele libere adiacente altor centre financiare offshore;

132. JurisdicŃiile fiscale existente pe plan mondial se împart în două categorii:

a. 1. cu un nivel mare al taxelor
2. nu percep nici o taxă
b. 1. cu un nivel ridicat al taxelor (taxa pe venit, TVA, taxa pe salarii, taxa pe
dividende, taxe municipale, taxe de drumuri, taxe imobiliare etc.) şi
2. care nu percep taxe deloc sau acestea sunt foarte mici.
c. 1. cu un nivel mare al taxelor
2. cu nivel mic al taxelor

133. ObligaŃiile principale ale managerului (trustee) sunt:

a. 1. să îndeplinească obiectivele pentru care a fost creat trustul;
2. să acŃioneze cu bună credinŃă (ca un mandatar) şi prudenŃă/diligenŃă (judecata
in abstracto) în interesul personal;
b. 1. să îndeplinească obiectivele pentru care a fost creat trustul
2. să acŃioneze în interesul beneficiarului pentru care a fost creat trustul
c. 1. să îndeplinească obiectivele pentru care a fost creat trustul;
2. să acŃioneze cu bună credinŃă (ca un mandatar) şi prudenŃă/diligenŃă (judecata
in abstracto) pentru a realiza scopul în care a fost creat trustul; şi,
să acŃioneze în interesul beneficiarului pentru care a fost creat trustul.

134. Criminalitatea gulerelor albe a fost dezvoltată de Sutherland în trei planuri:

a. 1. cu privire la infracŃiune;
2. cu privire la infractor;
3. cu privire la atitudinea societăŃii faŃă de criminalitate în afaceri.
b. 1. cu privire la societatea care incriminează infracŃiunea;
2. cu privire la infractor;
3. cu privire la atitudinea societăŃii faŃă de criminalitate în afaceri.
c. 1. cu privire la infracŃiune;
2. cu privire la infractorii recidivişti;
3. cu privire la atitudinea societăŃii faŃă de criminalitate în afaceri

25
135. Prin ce se particularizează contractul de vânzare-cumpărare comercială faŃă de contractul
de vânzare-cumpărare civilă:
a. comercialitate;
b. comutativitate;
c. translativitate.

136. Aderentul are urmãtoarele obligaŃii:

a. sã transmitã creanŃele sale factorului;
b. sã notifice debitorilor transmiterea creanŃelor cãtre factor;
c. sã menŃioneza pe facturi cã plata se va face (obligatoriu) cãtre factor;
d. sã garanteze existenŃa creanŃei la data la care o cesioneazã;
e. în cursul executãrii obligaŃiilor sale contractuale este obligat sã colaboreze cu
factorul şi sã plãteascã acestuia remuneraŃia cuvenitã.

a A+B+D+E
b A+C+D+E
c A+D+E
d A+B+C+D+E

26