Sunteți pe pagina 1din 33

MOTTO: Fiecare neglijenta, fiecare slabiciune, fiecare indoiala insemna lasitate, fiecare nelupta e necreare, e dezertare de la demnitatea umana.

Vasile Paravan

MOTIVATIE: Rolul essential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau sa recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele sale clipe prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut vointa sau cunostintele necesare. !sistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat bolnavul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil. V"R#"$"! %&$'&R()$ PR"$*"P"" F+$'!,&$-!.& !.& "$#R"/"R"" 0).$!V+.+"

ARGUMENT

.ucrarea de fata se refera la "$#R"/"R&! P!*"&$-+.+" *+ P"&.)$&FR"-!, iar scopul ingrijirilor este de a restabili independenta individului. ,i-am ales aceasta tema pentru proiectul de diploma deoarece m-a impresionat numarul mare de cazuri intalnite pe parcursul perioadei de practica desfasurata in cei trei ani de studiu si am vrut sa aflu mai multe despre aceasta afectiune care necesita o atentie si o ingrijire deosebita. Pe scurt, vreau sa va impartasesc cateva informatii1 pielonefrita este una dintre cele mai raspandite afectiuni renale si, din pacate, se afla pe locul doi intre bolile ce duc la insuficienta renala. (imptomele ei sunt ignorate de multi dintre noi, intrucat adeseori sunt putin suparatoare sau lipsesc cu desavarsire. (-a constatat ca un procent de 23-456 din cadavrele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita. *auza cea mai frecventa o reprezinta prezenta bacteriei &sc7eric7ia *oli care se dezvolta in intestinul gros si, respectiv, se gaseste in zona perianala. 'e aici se impune atentia colosala care trebuie acordata igienei personale. Rinic7ii joaca un rol esential in viata omului, fiind un filtru gigant in calea inamicului (orice invazie de to8ine, medicamente, alcool , de aceea, orice infectie urinara netratata la timp si corespunzator poate duce la insuficienta renala, pacientul necesitand toata viata de dializa. !sistenta medicala are rolul de a da sfaturi in prevenirea aparitiei primelor simptome si semne de boala, prezentarea la medic o data cu instalarea lor si de a da sfaturi privind stilul de viata pe care trebuie sa-l adopte.

INTRODUCERE

*a sa poata functiona normal, diferite cellule ale organismului cer sa fie plasate intr-un mediu lic7id, care sa fie lipsit de substante to8ice.%omeostaziile tind insa sa se modifice permanent din cauza aportului continu de apa, saruri si diferite alimente din mediul e8tern, cat si din cauza formarii permanente de apa,*)4, acizi, uree, acid uric si eliberarea de saruri rezultate din arderile c7imice care au loc permanent in celulele in activitate. &8ista o serie de aparate si sisteme in organismul uman care elimina permanent e8cesul diferitelor substante din mediul intern. Plamanii elimina *)4 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile, inutilizabile sau in e8ces, sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinic7i si, accesoriu, prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile, rinic7iul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electrolitica si reactia c7imica a lic7idelor organismului.

NOTIUNI DE ANATOMIE ALE APARATULUI RENAL !paratul urinar este alc9tuit din cei doi rinic7i :i din c9ile evacuatoare ale urinii1 calice, bazinele, uretere, vezica urinar9 :i uretra. Rinic7ii, organele secretoare ale urinii, au form9 de bob de fasole :i sunt situa;i de o parte :i de alta a coloanei lombare. Fiecare rinic7i, inconjurat de un strat celuloadipos :i invelit de o capsul9 fibroas9 ine8tensibil9, este situat in loja renal9. R"$"*%"" !u o margine e8tern9 conve89, o margine intern9 concav9 :i doi poli1 unul superior :i altul inferior. Pe partea concav9 se afl9 7ilul renal, alc9tuit din artera :i vena renal9, limfaticele nervii, jonc;iunea uretero-bazinetal9. Rinic7iul drept mai jos situat decat cel stang. .oja renal9 este limitat9 in sus de diafragm, in spate de ultimele dou9 coaste :i dedesubtul lor de mu:c7ii :i aponevrozele lombare, iar inainte, de viscerele abdominale. "n jos, loja renal9 este desc7is9. (ituarea lombo-abdominal9 a rinic7iului e8plic9 de ce durerile renale pot fi resim;ite lombar, abdominal sau pelvian. +nitatea anatomic9 :i fiziologic9 a rinic7iului este nefronul, alc9tuit din glomerul (polul vascular :i tubul urinifer (polul urinar . $um9rul nefronilor din cei doi rinic7i se evalueaz9 la 4 milioane. Vascularizatia renala este e8treme de bogata, rinic7ii primind 45-436 din debitul cardiac de repaus.!rtera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin 7il si apoi se imparte in ramuri interlobare ( intre piramide , din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care provin arterele aferente care se capilarizeaza din nou in jurul tubului respective( in medulara si se desc7id in venele interlobulare, apoi in venele arcuate.Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala care se desc7ide in vena cava inferioara. "nervatia renala provine din ple8ul situate in 7ilul organului, format in majoritate din fibre simpatico, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celuleor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare. #.),&R+.+. Primul element al nefronului - este alc9tuit dintr-un g7em de capilare care rezult9 din ramifica;iile unei arteriole aferente, provenit9 din artera renal9. *apilarele se reunesc apoi :i formeaz9 o arteriol9 eferent9, care se capilarizeaz9 din nou in jurul primei por;iuni a tubului urinifer. -+0+. +R"$"F&R !l doilea element al nefronului - se prezint9 sub forma unui canal lung de 35 mm, format din urm9toarele segmente1 capsula 0o<man, tubul contort pro8imal, ansa %enle, tubul contort distal :i tubii colectori. *apsula 0o<man are

forma unei cupe care inconjur9 glomerulul :i este alc9tuit din dou9 foi;e. *apsula 0o<man, impreun9 cu glomerulul pe care-l con;ine, poart9 numele de corpuscul ,alpig7i. 'in tubii contor;i distali, prin canalele colectoare :i canalele comune care se desc7id in papilele renale, urina format9 trece in calice :i de aici in bazinet. .eg9tura bazinetelor cu vezica urinar9 - organ dotat cu o musculatur9 puternic9 :i situat in pelvis, inapoia pubisului -este realizat9 prin ele dou9 uretere. -raiectul abdomino-pelvian al ureterelor e8plic9 posibilitatea compresiunii acestora de c9tre fibroame, c7isturi ovariene sau cancere rectosig-moidiene. +R&-R! Reprezinta canalul e8cretor al vezicii care are la femeie un traiect foarte scurt, spre deosebire de b9rbat, la care traiectul este lung :i traverseaz9 prostata, de unde posibilitatea compresiunii uretrale de c9tre un adenom sau cancer de prostat9 V&="*! +R"$!R! &ste un organ cavitar cu o musculature puternica in care se acumuleaza urina intre mictiuni. Vezica urinara are propietatea de a-si mari capacitatea in timpul umplerii, fara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii intravezicale. Prima senzatie de plenitudine vezicala este perceputa la un volum de 255-235 ml, la 235-455 ml este resimtita prima dorinta de mictionare, iar peste capacitatea fiziologica vezicala ( 455->55 ml apar contractii puternice, care determina senzatia necesitatii imprioase de a urina.

NOTIUNI DE FIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENAL

Rinic7iul este un organ de importan;9 vital9 :i are numeroase func;ii, dintre care func;ia principal9 const9 in formarea urinii. Prin aceasta se asigur9 epurarea (cur9;irea organismului se substan;e to8ice. Formarea urinii se datore:te unui mecanism comple8 de filtrare la nivelul glomerulilor :i de reabsorb;ie :i secre;ie la nivelul tubilor. Prin filtrarea glomerular9 se formeaz9 urina primitiv9 (235 2 urin9 primitiv9?4> de ore, din filtrarea a 2 355 2 plasm9 . +rina primitiv9 (filtratul glomerular are compozi;ia plasmei, dar f9r9 proteine, lipide :i elemente figurate. *on;ine ap9, glucoza, uree, acid uric :i to;i electroli;ii sangelui. "n faza urm9toare, la nivelul tubilor, care reabsorb cea mai mare parte a filtratului glomerular, se formeaz9 urina definitiv9. .a acest nivel se face o selectare1 tubii reabsorb total sau in mare cantitate substan;ele utile :i in cantitate mic9, pe cele to8ice. (ubstan;ele utile sunt substan;e cu prag, care sunt

eliminate prin urin9 numai cand concentra;ia lor sanguin9 a dep9:it limitele fiziologice (apa, glucoza, $a*l, bicarbona;ii etc. . (ubstan;ele to8ice sunt substan;e f9r9 prag, eliminarea lor urinar9 f9candu-se imediat ce apar in sange. !pa este reabsorbit9 in propor;ie de @@6, glucoza in intregime (cu condi;ia ca in sange s9 e8iste mai pu;in de 2,A5 g glucoza 6o B s9rurile :i in particular clorura de sodiu, in propor;ie variabil9 (@C - @@6 . (ubstan;ele to8ice nu sunt reabsorbite in propor;ie mult mai mic9 (DD6, uree E36 acid uric . "n afara procesului de reabsorb;ie, rinic7iul are :i propriet9;i secretorii, putand elimina :i c7iar secreta unele substan;e, ca amoniacul, cu rol foarte important in ec7ilibrul acido-bazic. Procesul de formare a urinii cuprinde trei procese fundamentale1 ultrafiltrarea plasmei la nivelul glomerular, reabsorbtia si secretia anumitor constitenti in tubi. 2.Ultrafiltrarea glomerulara este un process in urma caruia apro8imativ 2?3 din cantitatea de plasma care iriga rinic7ii trece prin membrana filtranta glomerulara, e8trem de subtire, in cavitatea capsulara. ,embrana filtranta prin proprietatile ei fizico-c7imice, permite trecerea selective doar a unor constituenti si bloc7eaza trecerea altora. +ltrafiltratul glomerular este rezultatul presiunii effective de filtrare, care se e8ercita la niveul capilarelor glomerulare. 4.Reabsorbtia tubulara este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel 7omeostazia lor plasmatica. Reabsorbtia (transportul diferitilor constituienti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. -ransportul active se relaizeaza contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin 7idroliza !-P. ,ecanismele de transport active au o capacitate limitata pe unitatea de timp si intervin in reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (024, * , fosfatilor anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai ultrafiltratului (sodium, potasiu, bicarbonat . D.Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie tranaportand anumite substante din capilarele peritubulare in lumenul tubului. !re rolul de a elimina atat substante straine organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange (FG, acid uric etc. .(e realizeaza active si pasiv. (ecretia active are sediul la nivelul tubilor pro8imal si distal si se realizeaza impotriva gradientelor electroc7imice, de aceea necesita un consum energetic ridicat (secretia de %G . Prin eliminarea %G, tubii detin rolul fundamental in mentinerea ec7ilibrului acido-bazic al organismului. (ecretia pasiva implica transportul unor constituienti in senul gradientelor de concentratie si de aceea nu necesita consum energetic direct. !cest mec7anism intervine in secretia potasiului , a bazelor si acizilor slabi. ,"*-"+$&! reprezinta desc7iderea sfincterului vezical :i golirea vezicii. ,ic;iunea este un act con:tient, desc7iderea :i inc7iderea sfincterului vezical putand fi comandate voluntar. Refle8ul mictiunii este declansat de distensia vezicala, impulsurile ajung pe fibrele aferente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al mictiunii, de unde se descarca impulsuri, care tot prin fibre ale nervilor pelvici produc contractia musculaturii vezicii si rela8area sfincterului

intern al colului vezical. *oncomitent are loc rela8area voluntara a sfincterului e8tern striat si urina incepe sa se evacueze din vezica. Procesul evacuarii este ajutat si de contractia musculaturii abdominale si a diafragmului care, crescand presiunea intraabdominala, comprima vezica. Refle8ul medular al mictiunii este controlat de numerosi centri nervosa supramedulari cu rol facilitator si in7ibitor. "n afar9 de func;ia e8cretore(formarea :i eliminarea urinii , rinic7iul are un rol predominant in men;inerea ec7ilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi :i cru;area bazelor, men;inand p%-ul la cea E,D3. Rinic7ii mai asigur9 constan;a presiunii osmotice a plasmei eliminand sau re;inand, dup9 caz, apa :i diferi;i electroli;i. (ecret9 unele substan;e ca renina, cu rol in men;inerea constant9 a tensiunii arteriale, elimin9 unele medicamente, substan;e to8ice etc. "n concluzie, rinic7ii indeplinesc la organism trei func;ii de baz91 func;ia de epura;ie sanguin9 func;ia de men;inere a ec7ilibrului osmotic func;ia de men;inere a ec7ilibrului acido-bazi. !lterarea acestor func;ii conduce la apari;ia sindromului de insuficien;9 renal9, urmat9 uneori de instalarea comei uremice. R&#.!R&! !*-"V"-!-"" R&$!.&1 Reglarea nervoasa se realizeaza prin fibre vegetative care se distribuie arteriolelor, glomerulului si tubilor.(istemul vegetative nu contribuie direct la controlul elaborarii urinii, cid oar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie renala.(timularea nervilor renali si a unor zone presoare din bulb, 7ipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea diurezei pana la anurie. (timularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea eliminarilor urinare de ioni de sodium prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului. Reglarea umorala considerata a detine rolul principal, se realizeaza de catre mai multi 7ormone. %ormonul antidiuretic ( !'% , secretat de nuclei 7ipotalamici si eliberat din neuro7ipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. (ub actiunea !'% creste reabsorbtia de apa in tubii colectori si distali, concomitant cu diminuarea volumui si cresterea concentratiei urinii. ,ineralcortizonii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de $aG si HG la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia $aG si e8cretia HG Parat7ormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, HG si retine *a4G si $aG %ormonii tiroidieni intensifica metabolismul cellular, in special pe cel protidic si, prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi effect avand si alterarea legarii apei si a sari in tesuturi. Rinic7iul in conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale compozitiei c7imice a urinii ajunsa in tubii distali, descarca o enzima( renina care actionand asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina ", care se transforma enzImatic in plasma si tesuturi in 8

angiotensina "", cel mai puternic vasoconstrictor natural si stimulator al secretiei de aldosteron.

NOIUNI DE SEMIOLOGIE !$!,$&=! $umero:i agen;i to8ici, infec;io:i sau alergici pot afecta rinic7iul, deteriorandu-i func;iile. "at9 de ce anamnez9 ocup9 un rol important in patologia renal9, eviden;iind diferi;i factori :i agen;i care pot favoriza sau produce leziuni renale. )boseala :i subali-menta;ia, frigul :i umiditatea favorizeaz9 adesea diferite boli renale. Jocul :i traumatismele cu zdrobiri de ;esuturi pot realiza c7iar grave leziuni renale, in special tubulare. +nele substan;e to8ice (plumbul, fosforul, mercurul sau medicamente (sulfamidele, penicilinele , prin mecanisme to8ice sau to8ico-alergice, pot ac;iona asupra intregului nefron, cu prec9dere asupra tubilor, realizand tubulonefroze grave. #raviditatea favorizeaz9 infec;ii urinare sau poate c7iar duce la apari;ia Knefropatiei de sarcin9K. 0olile altor aparate sau organe au deseori un r9sunet renal. 'e e8emplu, endocardita lent9, 7ipertensiunea arterial9 :i ateroscleroza intereseaz9 frecvent :i rinic7iul. !denomul de prostat9, stricturile uretrale, litiaza renouretral9 favorizeaz9 staza :i infec;ia renal9. 'ar cel mai insemnat rol in etiologia bolilor renale bilaterale il au infec;ia streptococic9 a c9ilor aeriene superioare :i infec;ia de focar. "at9 de ce diagnosticul :i tratamentul corect al anginelor :i amigdalitelor, al granuloamelor dentare, al reumatismului acut, al sinuzitelor etc., nu const9 numai in suprimarea unor suferin;e, ci :i in prevenirea unor boli grave :i adeseori irecuperabile (glomerulonefrita acut9 etc. . (",P-),& F+$*L")$!.& *ele mai frecvente simptome func;ionale pentru afectarea aparatului renal sunt1 durerea, tulbur9rile de mic;iune, tulbur9rile in emisiunea urinii, piuria :i 7ematuria. Durerea in regiunea lombar9, ap9rut9 spontan, cu sediul unilateral sau bilateral, reprezint9 deseori simptomul de debut al unei afec;iuni renale. Tulburri in emisiunea urinii: polaFiurie, disurie, nicturie, retan;ie de urin9 :i incontinen;9. Prin polakiurie se in;elege cre:terea frecven;ei mic;iunilor, iar prin disurie, dificultatea sau durerea la mic;iune. !ceste tulbur9ri apar de obicei impreun9. *istita este ins9 cea mai frecvent9 cauz9.

Nicturia desemneaz9 situa;ia in care bolnavul este obligat s9 se trezeasca noaptea pentru a urina. $ormal, in timpul somnului nu apare necesitatea de a urina. $icturia poate fi secundar9 afec;iunilor care provoac9 disuria, polaFiuria :i poliuria. Retenia de urin reprezinta imposibilitatea bolnavului de a-:i goli vezica . Poate fi complet9, in acest caz se produce distensia vezicii, care poate ajunge pan9 la ombilic, bomband in 7ipogastru (glob ve ical!" Reten;ia este incomplet9, cand bolnavul, de:i urineaz9, nu-:i poate goli complet con;inutul vezical, care se poate infecta rapid. #ncontinena de urin este emisia involuntar9 de urin9. !pare in special la copii. .a adul;i poate ap9rea in leziuni ale vezicii urinare, ale sistemului nervos central sau ale m9duvei spin9rii. Tulburrile diure ei sunt tulbur9ri ale volumului urinii.1 $%oliuria este cre:terea cantit9;ii de urin9 peste 4 2?4> de ore. 'eoarece CC6 din apa filtrat9 la nivelul glomerulului estereabsorbit9 de tubi, se in;elege c9 modificarea relativ slab9 a acestei reabsorb;ii provoac9 o cre:tere important9 a volumului urinii. (e intalne:te in st9ri fiziologice (absorb;ie e8agerat9 de lic7ide , in diabetul insipid sau za7arat, in insuficien;a cardiac9, in timpul regresiunii edemelor, cand mari cantit9;i de ap9 :i sodiu sunt eliminate, la sfar:itul unor boli febrile (pneumonie, febr9 tifoid9 etc. :i in bolile renale cronice, in stadiul de insuficien;9 renal9. "n insuficien;a renal9, poliuria este datorit9, probabil, unui mecanism compensator, care permite eliminarea substan;elor to8ice cu un volum mai mare de ap9 din cauza pierderii func;iei de concentrare a tubilor. $&liguria inseamn9 sc9derea cantit9;ii de urin9. !pare dup9 reducere ingestiei de ap9, transpira;ii abundente, febr9, pierderi mari de lic7ide prin diaree sau v9rs9turi. )liguria patologic9 apare fie prin sc9derea filtratului glomerular, in insuficien;a cardiac9, in colopsul vascular, in colici renale, glomerulonefrite acute sau cronice, scleroze renale, fie prin cre:terea reabsorb;iei tabulare1nefopatii tubulare (nefroza mercurial9 . $'nuria este suprimarea secre;iei urinare. $u trebuie confundat9 cu reten;ia de urin9, in care sondajul vezical permite e8tragerea urinii. !pare in general datorit9 acelora:i factori care produc oliguria, dar are o semnifica;ie mai grav9. (ematuria: termen care define:te prezen;a sangelui in urin9, care dobande:te o culoare ro:ie desc7is9 sau inc7is9. $umai 7ematouria macroscopic9 este un simptom func;ional urinar, deoarece e8ist9 :i 7ematurii decelabile numai prin metode de laborator (7ematurii microscopice . %iuria reprezinta prezen;a puroiului in urin9 - se traduce macroscopic printrun aspect tulbure al urinilor, dar nu poate fi afirmat9 decat prin e8amenul microscopic, care eviden;iaz9 prezen;a unor leucocite polinucleare mai mult sau mai pu;in alterate. Piuria este totdeauna datotit9 unei leziuni a aparatului urinar.

10

(&,$& F"="*& #nspecia general ofer9 importante date diagnostice. 'e e8emplu, pozi;ia.Kin coco: de pu:c9K (in decubit lateral de partea bolnav9 este luat9 de bolnavii cu colic9 nefritic9, pentru u:urarea durerii. Paloarea tegumentelor se intalne:te la bolnavii cu insuficien;9 renal9 cronic9 (uremie . 'ar semnul cel mai important este edemul, care traduce o 7iper7idratare e8tracelular9. &demul renal este alb, nedureros, moale (p9strand amprenta degetului la ap9sare , cu pielea lucioas9. 'ebuteaz9 la pleoape, fa;9 :i maleole, la inceput vizibil numai diminea;a, pentru ca in restul zile s9 nu se mai observe. "nforma;ii importante se ob;in prin palpare, prin aceast9 manevr9 putanduse aprecia ptoza renal9 (coborarea rinic7iului - mai frecvent dreptul - care poate ajunge cu polul inferior pan9 in fosa iliac9 , cre:terea volumului rinic7iului (cancer renal, rinic7i, poli-c7istic, 7idronefroz9 :i prezen;a punctelor dureroase. ) manevr9 pre;ioas9 este percutarea regiunilor lombare cu varful degetelor sau cu marginea cubital9 a mainii (semnul #iordano-Pasterna;Fi , care declan:eaz9 dureri vii in caz de litiaz9 renal9, pieloneftite, glomerulonefrita acut9. 'intre celelalte aparate :i sisteme, e8amenul aparatului cardiovascular este deosebit de pre;ios, pe de o parte datorit9 interes9rii rinic7iului in numeroase afec;iuni cardiovasculare (endocardit9 lent9, 7ipertensiune arterial9 , pe de alt9 parte datorit9 interes9rii cordului in unele boli renale (glomerulonefrite . +n e8amen indispensabil in bolile renale este tu:eul rectal. !cesta permite depistarea unui obstacol in micul bazin1 la b9rbat, prostataB la femeie o tumoare pelvian9B la ambele se8e, un calcul inclavat in partea terminal9 a unui ureter. CAUZELE GENERALE ALE BOLILOR APARATULUI RENAL Fiind legat prin vase de intregul organism, concentrand majoritatea substantelor to8ice, microbilor si virusurilor ce se elimina la nivelul sau, fiind un dublu control nervos si endocrine, primind numeroase influente indispensabile adapatarii functiei sale si venind in contast cu mediul e8tern prin caile urinare inferioare, aparatul urinar este supus la numeroase cause de imbolnavire. "nfectiile de diferite feluri reprezinta cele mai frecvente cause de imbolnavire.&le se pot localiza in rinic7i ( in tesutul dintre nefroni sau pot actiona de la distanta.)rice infectie prezenta in organism influenteaza defavorabil rinic7iul. !migdalitele, faringitele, sinuzitele, otitele, infectiile dentare si cutanate, scarlatina e8ercita in special efecte de la distanta, determinand boli inflamatoare ale glomerulilor, numite glomerulonefrite. "n septicemiile de orice natura, in infectiile digestive( colite, apendicite, colecistite , in furunculoza, supuratii pulomonare, otite, sinuzite, infectii ale aparatului genital, microbii ajung la rinic7i determinand infectii ale acestora numite pielonefrite.'eseori infectiile intereseaza numai caile urinare1 pielonefrite( infectii bazinetale , ureterite (infectii ureterale , cistite(infectii vezicale , uretrite (infectii uretreale .

11

-o8icele constituie o a doua cauza de imbolnavire a aparatului urinar. &le pot ecercita o actiune lemta, cronica sau, din contra, pot produce dintr-o data o into8icatie severa a rinic7iului, determinand in aceasta circumstanta o oprire brusca a functiei renale, numita insuficienta renala. !semenea tablouri se relaizeaza mai ales dupa into8icatiile cu metale grele ( aur, mercur aflate in compozitia unor medicamente sau atiseptice. ) alta cauza a imbolnavirii aparatului urinar este blocarea cailor urinare printr-un obstacol dinauntrul acestora sau o compresiune din afara.'intre obstacolele mai obisnuite trebuie mentionate piatra la rinic7i( litiaza renala . Proasta functionare a rinic7uiului si a cailor urinare poate fi conditionata si de tulburari ale altor aparate si sisteme. !stfel trebuie mentionate rolul tulburarilor cardio-vasculare, ale aparatului digestive, ale sistemului nervos si endocrine, ale coloanei sacrate(de la nivelul careia ies nervii care inerveaza vezica urinara . "n general, orice imbolnavire poate avea rasunet asupra aparatului renal.

PIELONEFRITA '&F"$"-"& Pielonefritele sunt inflama;ii acute sau cronice, care afecteaz9 ;esutul interstitial renal (spa; iul dintre nefroni . "mportan;a lor se datore:te frecven;ei mari :i in continu9 cre:tere a infec;iilor urinare si a gravit9;ii lor (45-A56 conduc la insuficien;9 renal9 cronic9, de D - > ori mai mult decat glomerulonefritele . &-")P!-).)#"& #ermenii cel mai frecvent intalni;i sunt colibacilul (C3 - @56 , %roteus mirabilis, %roteus vulgaris, enterococul, Hlebsiella, stafilococul, piocianicul, (almonella, levurile. .a bolnavii sonda;i domin9 )lebsiella :i %roteus" "n infec;iile uretrale gonococul, in timp ce piocianicul este intotdeauna un germen de suprainfec;ie. "n formele cronice se intalnesc asocieri microbiene, care agraveaz9 prognosticul. )bi:inui;ii factori favorizan;i sunt obstacolele de la nivelul c9ilor e8cretoare renale1 afec;iuni renale congenitale, tumorile pelviene la femei (fibrom, c7ist de ovar , tumorile prostatei la b9rba;i, 7idronefroza, cistita, litiaza urinar9, unele manevre urologice (sonda 9Mdemeure, cateterisme repetate etc. .a femei, principala cauz9 este cistitaB la b9rba;i,prostatita cronic9B la ambele se8e, litiaza urinar9. "n permanentizarea infec;iei, un rol important il de;in staza :i reflu8ul ureterovizical. !$!-),"& P!-).)#"*!

12

"n pielonefrita acut9 mucoasa c9ilor urinare este inflamat9, rinic7ii sunt mari :i congestiona;i, iar in spa;iile intersti;iale se g9sesc limfocite, polinucleare, edem :i microabcese. "n forma cronic9, rinic7ii sunt mici, atrofiei. .eziunile sunt ini;ial tubulare,ulterior cuprind tot nefronul :i sistemul s9u vascular.

PIELONEFRITA ACUTA '&F"$"-"& Pielonefrita acuta reprezint9 o inflama;ie acut9 a rinic7ilor :i a pelvisului renal. -!0.)+. *."$"* Debutul: Pielonefrita acuta este de obicei brusc la o persoan9 aparent s9n9toas9 cu febra D@->5 grade * Nnso;it9 de frisoane, lombalgii, polaFiurie,disurie :i alterarea st9rii generale. +neori debutul este mai lent. Pielonefrita acuta apare frecvent la persoane care prezint9 un factor predispozant cunoscut deja sau relevat cu ocazia e8amin9rii st9rii actuale1 litiaz9 renal9, adenom de prostat9. 'e asemenea, Pielonefrita acuta poate apare Nn rela;ie cu manevre instrumentale la nivelul tractului urinar. Perioada de stare. 0olnavul prezint9 dureri lombare de obicei bilaterale care uneori iau un caracter colicativ Nn cazurile prezen;ei unui factor obstructiv. (tarea febril9 persist9 la valori de DC- D@ grade * pe perioada de stare, diminuOnd o dat9 cu evolu;ia favorabil9 a procesului infec;ios. 0olnavul prezint9 uneori 7erpes labial, cefalee, tulbur9ri ale st9rii de cuno:tien;9, inapeten;9, gre;uri :i v9rs9turi. PolaFiuria, disuria, alguria sunt prezente. Examenul clinic Relev9 manevra #iordano pozitiv9, lojile renale sunt sensibile la palpare. Fenomenele pot fi mai intense pe o parte Nn cazul prezen;ei unui factor obstructiv unilateral. (e poate eviden;ia la unii bolnavi un rinic7i ptozat foarte sensibil la palpare. -!0.)+. 0").)#"* Examenul urinii1 ,acroscopic urinile sunt tulburi. ,icroscopic1 leucociturie, cilindrii leucocitari, 7ematurie. .eucocitele sunt mai numeroase decOt 7ematiile. Pn prezen;a unui factor uropatic (litiaz9,

13

tumor9, necroz9 papilar9 7ematuria este important9, putOnd fi c7iar macroscopic9. %roteinuria e prezent9, de obicei Nn jur de 5,3 g?4> 7 f9r9 a dep9:i 2 g?4> 7. &8amenul imunoelectroforetic al proteinelor din urin9 eviden;iaz9 o proteinurie de tip tubular. &8amenul uriunii relev9 prezen;a a numero:i germeni care la colora;ia gram sunt frecvent bacili gram negativi, mai rar coci. +rocultura se recolteaz9 Nnaintea instituirii tratamentului antibiotic. &a relev9 tipul de germeni respectiv num9rul acestora, de regul9 peste 255.555 germeni?ml. Examenul sngelui. %emocultura poate fi pozitiv9 Nn 25 -456 din cazuri. Permite izolarea germenului :i instituirea unui tratament adecvat. &ste util9 Nn principal cOnd pieloefrita acuta se Nnso;e:te de stare septic9. .eucocitoza de 25555- 23555 leucocite?mmc. Probele inflamatorii sunt pozitive1 V(% este crescut9 atingOnd valori de 255 mm?27, proteina * :i fibrinogenul sunt crescute. +reea sanguin9 :i creatinina seric9 prezint9 de obicei valori normale. +neori pot cre:te cOnd are loc o reducere a capacit9;ii func;ionale renale cu reducerea ratei de filtrare glomerular9. 'eoarece Nn cursul pielonefritei acute se evit9 efectuarea probei de concentra;ie, se vor determina densitatea :i osmolaritatea urinar9 din urina spontan9, care sunt sc9zute. Pn unele cazuri se poate instala insuficienta reanala acuta cu oligurie sau c7iar anurie. Examenele imagistice. &8amenul ecografic relev9 ambii rinic7i m9ri;i de volum, cu zon9 parenc7imatoas9 mai 7iporefelectogen9. Poate eviden;ia prezen;a unui factor obstructiv. +neori se observ9 una sau mai multe zone 7iporeflectogene ce ridic9 suspiciunea prezen;ei unuia sau mai multor microabcese renale. !lteori, evolu;ia spre un proces supurativ este relevat9 de eviden;ierea unor zone 7iporeflectogene cu con;inut neomogen. Radiografia renal9 simpl9 eviden;iaz9 umbrele renale m9rite de volum, uneori prezen;a unor calcific9ri Nn aria renal9 sau pe traiectul ureterelor ce pledeaz9 pentru un factor obstructiv. +rografia relev9 ambii rinic7i m9ri;i de volum, arborele caliceal spastic. +rografia poate eviden;ia uneori un factor obstructiv1 litiaz9, tumor9, malforma; ale c9ilor urinare1 stenoz9 de junc;iune pielo-ureteral9, uneori stenoze ureterale. . '"!#$)(-"* P)="-"V &ste sus;inut pe baza urm9toarelor semne clinico-biologice :i imagistice1 !pari;ia la un bolnav la care lipsesc de regul9 antecedentele de "-+, a durerilor lombare, polaFiurie, disurie, alterarea st9rii generale, febr9, frisoane &8amenul clinic 1 loji renale sensibile la palpare 'ate biologice1 leucociturie, proteinurie, uroculturi pozitive

14

&8amenul ecografic :i radiologic renal e util Nn eviden;ierea unui factor obstructive

'"!#$)(-"* '"F&R&$-"!(e face cu1 Q !fec;iuni febrile de vecin9tate1 $ apendicita acut9 $ colecistita acut9 $ pneumonia bazal9 $ pancreatita acut9 Q -uberculoza renal9 poate debuta uneori ca o pielonefrita acuta. (unt prezente antecedente bacilare, impregnarea bacilar9, leucociturie, uneori 7ematurie, uroculturile pe medii obi:nuite nu eviden;iaz9 germeni. &8amenul de urin9 pe frotiu colorat =ie7l-$ielsen poate eviden;ia bacilul Hoc7. &V).+-"! &ste Nn general favorabil9 sub tratament antibiotic, fenomenele clinicobiologice retrocedOnd Nn cOteva zile. Pn caz de persisten;9 a unui factor obstructiv evolu;ia poate fi prelungit9, uneori nefavorabil9, formOndu-se microabcese sau pionefroz9. *),P."*!-"" $ "nsuficienta renala acuta de regul9 reversibil9 $ $ecroza papilar9 ce evolueaz9 cu stare general9 alterat9, dureri lombare, leucociturie, 7ematurieB uneori se poate eviden;ia eliminarea sfacelului Nn urin9 $ (upura;ie renal91 abcese renale, microabcese, perinefrit9 . starea general9 se altereaz9 progresiv, febr9 cu caracter septic, durere lombar9 intens9. $ (epticemie Nnso;it9 de stare septic9, uneori c7iar :oc to8ico-septic. PR)#$)(-"* &ste Nn general favorabil sub tratament antibiotic. Pn cazuri complicate Nnso;ite de stare septic9, factor obstructiv sau pe teren imunodeprimat, pielonefrite acuta poate avea o evolu;ie nefavorabil9. -R!-!,&$"mediat ce s-a prelevat o proba pentru urocultura se incepe de obicei un tratament cu antibiotic active pe flora intestinala, in asteptarea rezultatului culturii bacteriologice.!ceasta masura este justificata de gravitatea simptomelor acuzate de pacient.'aca pacientul este purtatorul unei bacteriurii, antibioticul este ales pe baza ultimului germen izolat.'aca insa este vroba despre o prima infectie, este potrivit sa se inceapa un antibiotic active impotriva germenilor gram-negativi. -ramanetul ar trebui sa se prelungeasca E-25 zile. 'aca la finalul acestui ciclu urina este sterile, este prudent sa se efectueze controale periodice. 'aca se produce o reinfectare, cauzata de aceleasi microorganisme, tratamentul se va continua 4-D saptamani.

15

'aca nu sunt indepartate cauzele de predispozitie, boala poate recidiva c7iar de mai multe ori si de poate croniciza.

PIELONEFRITA CRONICA '&F"$"-"& Pielonefrita cronic9 reprezint9 un proces inflamator cronic al ;esutului renal tubulo-intersti;ial :i al pelvisului renal, ce poate afecta Nn fazele avansate :i glomerulii. -!0.)+. *."$"* Anamneza "n istoricul bolnavului pot fi eviden;iate episoade de infectii ale tractului urinar1 cistita, pielonefrita acuta, manevre urologice la nivelul tractului urinar, sondaje urinare. Pn unele cazuri, se pot eviden;ia factori favorizan;i1 factori obstructivi (litiaz9 renal9, tumori renale,stenoz9 de jonc;iune sau neobstructivi1 diabet za7arat, alt9 afec;iune renal9 (#$*, nefroangioscleroz9 . +n num9r important de bolnavi nu prezint9 istoric de boal9, ea fiind descoperit9 cu ocazia unui e8amen clinic determinat de constatarea unui e8amen de urin9 patologic, a unei 7ipertensiuni arteriale, a unui sindrom febril prelungit sau a unor simptome nespecifice1 astenie, sc9dere ponderal9. Semne generale 0olnavul prezint9 frecvent un sindrom subfebril cu febr9 uneori pan9 la D@->5 grade * Nn cursul puseelor de acutizare. !cestea se Nnso;esc de alterarea st9rii generale, sindrom astenic, sindrom dispeptic (diminuarea apetitului . (indromul anemic e frecvent, se manifest9 clinic prin paloare. Semne locale 'ureri lombare de la jena lombar9 la colici renale Nn special Nn cazul unui factor obstructiv. PolaFiuria, disuria :i oliguria sunt prezente Nn puseele de acutizare de pielonefrita cronica. Examenul clinic +na sau ambele loje renale sensibile la palpare. ,anevra #iordano pozitiv9 uni sau bilateral. +neori eviden;iaz9 un rinic7i m9rit de volum, Nn tensiune, sensibil la palpare, de obicei Nn rela;ie cu un factor obstructiv. %ipertensiunea arterial9 se NntOlne:te de obicei dup9 o evolu;ie de mai mul;i ani. &a se eviden;iaz9 la 2?D din bolnavi. Pn stadiul de "R*, pielonefrita cronica prezint9 frecvent %-!. 'e asemenea, %-! poate apare tranzitor sau se poate accentua Nn rela;ie cu puseele de acutizare ale pielonefritei cronice. %-! este de obicei benign9, dar uneori poate lua un caracter malign. &demele sunt absente Nn mod uzual Nn pielonefrita cronica. &8cep;ia de la aceast9 regul9 este reprezentat9 de pielonefrita cronica asociat bolii de reflu8

16

vezico-ureteral ce se poate Nnso;i de glomeruloscleroz9 segmental9 :i focal9. Pn aceast9 situa;ie, pielonefrita cronica se poate asocia cu sindrom nefrotic, proteinurie important9 :i edeme. Date de laborator Proteinele de inflama;ie sunt crescute1 fibrinogenul,proteina * reactiv9, alfa4 globulina. V(%-ul este :i el crescut. Pn puseul de acutizare se observ9 leucocitoz9. *reatinina seric9, ureea sanguin9 :i acidul uric pot cre:te Nn puseul sever de acutizare sau cOnd se instaleaz9 "R*. &8ist9 cazuri de pielonefrita cronica cu pierdere de sodium sau potasiu, cOnd se constat9 7iponatremie sau 7ipopotasemie. !ceste dezec7ilibre electrolitice se pot Nnso;i de pierdere de ap9 cu des7idratare. Examenul de urin .eucociturie1 leucocite peste 25 leucocite?mmc Nn urina proasp9t9 sau 25 leucocite?cOmp microscopic de putere mare (8 >5 B (edimentul !ddis1 peste A555 leucocite?minut, *ilindrurie ce traduce localizarea Nnalt9 a infectiilor ale tractului urinar. 0acteriurie peste 255.555 germeni ?ml. 'e men;ionat Nns9, c9 45-D56 din bolnavii cu pielonefrita cronica cu episoade de infectii ale tractului urinar simptomatice au un num9r mai mic de 255.555 germeni?mililitru. #ermenii pot prezenta anticorpi pe suprafa;a lor, eviden;ia;i prin te7nici de imunofluorescen;9. Examenul radiologic Radiografia renal9 simpl9 poate eviden;ia calculi radioopaci. +rografia poate eviden;ia inegalitate de m9rime :i secre;ie Nntre cei doi rinic7i, neregularitatea conturului renal, corticala mic:orat9, calice deformate Nn m9ciuc9 sau aplatizate. 'e asemenea, Nn unele situa;ii, urografia poate releva distensie bazinetal9 :i caliceal9, eventual un factor obstructiv. &cografia eviden;iaz9 rinic7i inegali ca m9rime, cu contur neregulat. &codensitatea zonei medulare e crescut9 :i neomogen9. +neori un rinic7i poate fi mult mic:orat Nn volum, dar spre deosebire de cel rinic7iul 7ipolazic congenital :i de rinic7iul cu stenoz9 de arter9 renal9 din 7ipertensiunea renovascular9 acesta are un contur neregulat. Pn fazele avansate cre:te net atOt ecodensitatea zonei parenc7imatoase cOt :i a zonei sinusale, rinic7iul fiind uneori greu de diferen;iat de ;esuturile din jur. &cografia este util9 Nn eviden;iarea unui eventual factor obstructiv. 'e asemeni poate eviden;ia dilat9ri caliceale :i bazinetale. '"!#$)(-"* P)="-"V (e face pe baza urm9toarelor criterii clinice, biologice :i paraclinice1 #storic de #TU1 Nn antecedente cistite repetate, episoade de pielonefrita acuta, manevre urologice la nivelul tractului urinar, sondaje urinare, infectii ale tractului urinar Nn cursul sarcinii. &8isten;a unui reflu8 vezico-ureteral care e prezent din copil9rie se consider9 c9 poate evolua spre pielonefrita cronica

17

frecvent Nnso;it9 de "R*. +n istoric de infectii ale tractului urinar de peste D luni pledeaz9 pentru cronicizarea ei - Semne generale 1 alterarea st9rii generale, sindrom febril - Semne locale1 dureri lombare, manevra #iordano pozitiv9, loji renale sensibile la palpare, polaFiurie, disurie - *+amenul urinii1 bacteriurie semnificativ9 de peste 255.555 germeni?ml, leucociturie peste A555?min, cilindrurie, proteinurie - %robele funcionale renale1 sc9derea capacit9;ii de concentrare a urinii, Nn fazele avansate sunt afectate filtrarea glomerular9 :i flu8ul plasmatic renal, eviden;iindu-se Nn principal sc9derea ratei de filtrare glomerular9 - *+amenul radiologic relev9 inegalitate de m9rime :i contur, inegalitate de secre;ie, calice deformate Nn .m9ciuc9. - #nvestigaiile urologice pot preciza e8isten;a unui factor obstructiv la nivelul tractului urinar sau absen;a lui '"!#$)(-"* '"F&R&$-"!2. Pielonefrita acut9 Nn care de obicei lipse:te un istoric de "-+ anterioare. 4. -uberculoza renal9 . tabloul clinic se poate caracteriza prin febr9, dureri lombare, polaFiurie, disurieB de asemenea, pot fi prezente perioade lungi de subfebrilit9;i :i semne de impregnare bacilar9. &V).+-"& -ratamentul antibiotic modern a modificat favorabil evolu;ia pielonefritei cronice. Pn general puseele de acutizare a pielonefritei cronice r9spund mai favorabil la tratament Nn absen;a unui factor obstructiv. Pielonefritele cronice neobstructive au o evolu;ie favorabil9, Nn timp ce pielonefritele cornice care asociaz9 un factor obstructiv ce nu poate fi rezolvat (persisten;a unei litiaze renale, a unui cateter de durat9, reflu8 vezico-ureteral necorectat eficient , sau pielonefrita cronica la un pacient imunodeprimat au un prognostic rezervat, putOnd progresa spre insuficien;9 renal9 ce necesit9 uneori tratament de substitu;ie a func;iei renale. Pn cursul evolu;iei unei pielonefrite cronice, apari;ia %-! este un factor agravant al bolii. Pn cazuri rare pielonefrita cronica se poate complica cu abces renal sau abces perirenal, situa;ii care se poate Nnso;i uneori de stare septic9. *),P."*!-"" .itiaza renal9 Nnso;e:te infectiile tractului urinar cu Proteus. Proteusul este o bacterie produc9toare de ureaz9. *onsecutiv se produce o alcalinizare urinii, motiv pentru care din punct de vedere terapeutic se impun m9suri de acidifiere a urinii. *alculii care rezult9 Nn cursul pielonefritei cronice cu Proteus sunt calculi fosfato-magnezieni. (T' se instaleaz9 Nn cursul unei pielonefrite cronice dup9 mai mul;i ani de evolu;ie. &viden;ierea unei %-! la debutul unei pielonefrite cronice Nn lipsa unor semne ecografice sau radiologice de afectare renal9 pune Nn discu;ie

18

diagnosticul de %-! secundar9 unei pielonefrite cronice, Nn acest caz fiind mult mai probabil9 o alt9 etiologie a %-!.

PR)#$)(-"* Pielonefrita cronica are un prognostic Nn general favorabil. Prognosticul este rezervat Nn caz de pielonefrita cronica uropatic9, factorul obstructiv impiedicOnd rezolu;ia infec;iei, pielonefrita cronica la pacien;ii imunodeprima;i, cu diabet za7arat, cateter de durat9 sau cu manevre urologice repetate. -R!-!,&$-ratamentul presupune tratarea corect9 a pielonefritei acute, asanarea focarelor de infec;ie si interven;ie c7irurgical9 pentru indep9rtarea obstacolelor care provoac9 staza urinar9. Regimul va fi complet, iar lic7idele administrate in cantitate mai mare decat in condi;ii normale. (e recomand9 un regim acidifiant (carne, ou9, f9inoase, branz9 , alternand cu unul alcalinizat (lapte, fructe, zarzavaturi, legume . -ratamentul simptomatic const9 in analgezice (!midopirin9, !ntipirin9 :i antispastice (Papaverin9 . -ratamentul etiologic antiinfec;ios cu antibiotice sau c7imioterapice este esen;ial. !ntibioticele se vor administra dup9 identificarea germenului (trei uroculturi consecutive, repetate pe parcursul tratamentului :i stabilirea sensibilit9;ii prin antibiogram9. (e prescriu antibiotice care se elimin9 in form9 activ9 prin urin9, e8cluzandu-se deci *loramfenicolul, $ovobiocina etc. (e va avea in vedere :i p%-ul1 la un p% acid sunt active penicilinele naturale :i semisintetice, &ritromicina este activ9 la un p% peste C. "n infec;ia urinar9 acut9 domin9 colibacilul, proteul, enterococul, rar stafilococul."n cea cronic9 - proteul, Hlebsiellele, piocianicul. *a m9suri generale se recomand9 consumul abundent :i frecvent de lic7ide, golirea complet9 a vezicii la fiecare mic;iune, igien9 perineal9 strict9. pentru femei, tratarea valvovaginitelor, a constipa;iei :i a factorilor favorizan;i (diabet etc. . "n formele grave se administreaz9 antibiotice majore1 !mpicilina, *efale8in9, #entamIcin, *olimIcin, Hanamicin9 sulfat. in formele mai pu;in grave1 sulfamide.

19

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITA Pacientii suferind de afectiuni uro-genitale, ca si toti pacientii, indifferent de afectiune, au nevoie sa simta ca sunt respectati, ca problemele lor sunt intelese.&i doresc sa li se raspunda intrebarilor, temerile lor sa fie potolite, durerile lor sa fie usurate. +nul din rolurile importante ale asistentei medicale este de a asigura pacientul, caci pacientii de acest timp au nevoie de mai mult sprijin si intelegere decat altii. PR)0.&,&.& P!*"&$-+.+" *+ P"&.)$&FR"-!1 !lterarea ritmului cardiac :i circulatorB !limenta;ie inadecvat9 cantitativ :i calitativB &liminare urinar9 insuficient9 calitativ :i cantitativB 'ificultatea de a se odi7niB !lterarea imaginii de sineB *omunicare insuficient9 la nivel afectivB 'ificultatea de a ac;iona conform propriilor credin;e :i valoriB $elini:te fa;9 de semnifica;ia propriei e8isten;eB 'ificultate Nn a Nndeplini activit9;i recreanteB .ipsa cuno:tiin;elor fa;9 de afec;iunea sa. )0"&*-"V&1 (a se se usureze durerea (a se atenueze tulburarile urinare Prevenirea recidivelor (uprimarea agentului pat7ogen (a se atenueze febra (a capete noi cunostinte despre boala "$-&RV&$-"".& !("(-&$-+.+" ,&'"*!.1 "ncalzirea perineului 0ai calde !ntispastice "ncurajarea pacientului sa bea cantitati mari de lic7ide pentru a favoriza circulatia sangvina renala si pentru antrenarea bacteriilor afara din caile urinare

20

"ncurajarea pacientului sa urineze frecvent(la 4-D ore ca sa goleasca complet vezica pentru a diminua bacteriuria cantitativa, a reduce staza urinara si a preveni reinfectia Recoltarea produselor pentru laborator &ducatia pacientului

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTEVENII AUTONOME, INTERVENII DELEGATE I TRATAMENT DE SPECIALITATE

P!R-"*"P!R&! !("(-&$-&" ,&'"*!.& .!

"$V&(-"#!L""

+na din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea :i e8aminarea clinic9 a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obliga;ie profesional9. !jutOnd medicul :i bolnavul, asistenta medicala creaz9 un climat favorabil pentru rela;ia medicRpacientRasistent9. Pentru aceasta, asistenta trebuie s9 ;in9 cont de urm9toarele sarcini1 s9 preg9teasc9 fizic :i psi7ic pacientulB s9 preg9teasc9 materialele :i instrumentele necesare e8amin9riiB -s9 asigure condi;iile de desf9:urare a e8amin9riiB -s9 preg9teasc9 documentele medicale (fi:9 de consulta;ii, foaia de observa;ie clinic9, rezultatele e8amin9rii B asigur9 ilumina;ia necesar9 e8amin9rii unor cavit9;i naturale a organismuluiB fere:te pacientul de traumatisme, curen;i de aerB asigur9 lini:tea necesar9 desf9:ur9rii e8amenuluiB preg9te:te produse biologice ale pacientului, pentru a le ar9ta medicului la vizit9. &8amin9rile de laborator efectuate produselor biologice :i patologice le trece Nn fi:ele de observa;ie. *ompleteaz9 simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, e8primOnd modific9rile ap9rute Nn morfologia, fiziologia :i bioc7imia organismului. !ceste elemente confirm9 sau infirm9 diagnosticul clinic, reflect9 evolu;ia bolii :i eficacitatea tratamentului, confirm9 vindecarea sau semnaleaz9 apari;ia unor complica;ii.

21

+tilitatea :i obiectivitatea e8amin9rilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaz9 :i de modul cum se efectueaz9 e8amenul de laborator. Recoltarea produselor este efectuat9 de asistenta medical9 care trebuie s9 respecte urm9toarele norme generale1 -orarul recolt9rilorB -efectueaz9 preg9tirea fizic9 :i psi7ic9 a pacientuluiB -preg9tirea instrumentarului :i a materialelor necesare pentru recoltareB -te7nica de recoltare propiu-zis9B -completarea buletinului de trimitere la laborotor :i etic7etarea produselor recoltateB -p9strarea :i transportul Nn condi;ii optime a produselor recoltate. &fectuarea preg9tirii psi7ice a bolnavului const9 Nn instruirea acestuia privind comportamentul s9u Nn timpul recolt9rii, colaborarea sa pentru reu:ita te7nicii. Pacientul este preg9tit psi7ic printr-un regim alimentar, repaus la pat, a:ezOndu-l Nntr-o anumit9 pozi;ie Nn func;ie de recoltarea ce se va efectua.

R&*).-!R&! (S$#&.+" Pentru recoltarea sOngelui se folosesc materiale :i instrumente Nn func;ie de scopul pentru care se fac acestea, dar :i de locul unde se va recolta sOngele. R*,&-T'R*' S.N/*-U# %*NTRU 0"S"(. !sistenta medical9 preg9te:te materialele necesare1 tavita renala ac dublu cu cauciuc 7older seringa de 4ml ac steril pentru metoda vacutainer, vacutest cu capac negru manusi comprese sterile acool sanitar garou recipient pentru colectarea deseurilor

22

&fectuarea preg9tirii psi7ice a bolnavului const9 Nn instruirea acestuia privind comportamentul s9u Nn timpul recolt9rii, colaborarea sa pentru reu:ita te7nicii. Pacientul este preg9tit psi7ic printr-un regim alimentar, repaus la pat, a:ezOndu-l Nntr-o anumit9 pozi;ie Nn func;ie de recoltarea ce se va efectua. &fectuarea procedurii1 asistenta medicala se spala pe maini, se dezinfecteaza si imbraca manusile monteaza acul dublu la 7older prin insurubare indeparteaza capacul de la ac aplica garoul dezinfecteaza zona de punctionat punctioneaza vena apilca tubul vacuette cu capac negru umple pana la semn recipentul cu sange retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool e8ercita o presiune de 4-D minte si agita tubul lent

R&*).-!R&! (S$#&.+" P&$-R+ %...#.GF...G". Recoltarea se face prin punc;ie venoasa strict 4ml de sOnge pe cristale &.'.-.!. (acid-etilen-diamino-tetraacetic 26 5,3ml. R&*).-!R&! (S$#&.+" Pentru1 -uree1 3-25ml sOnge pvB -creatin91 3-25ml sOnge pvB -aci uric1 3-25ml sOnge pvB -glicemie1 4ml sg?florur9 $a >mg pvB -fibrinogen1 5,3ml *itrat de $a D,C6G >,3ml sOnge pv. R&*).-!R&! *+ V!*+-!"$&R &prubete cu dop 1&0 (e recolteazT %.# GFG-. *on;ine autocoagulant (&.'.-.!. &prubete cu dop N*/RU (e recolteazT V.(.%. 23

*on;ine coagulant (citrat de $a D,C6 &prubete cu dop R&2U $u con;ine anticoagulant (e recolteazT analie de bio-c7imie (e81 uree, creatinina, acid uric &prubete cu dop 3-*U (e recolteazT Fibrinogene. *on;ine anticoagulant (citrat de $a D,C6 . &prubete cu dop /R# (e recolteazT #licemie. *on;ine anticoagulant (florura de $a .

R*,&-T'R*' UR#N## *+amen sumar de urina ,ateriale: +rinar, plosca, mu:ama, alezT, materiale pentru igiena organelor e8terne. (e pregTte:te pacientul psi7ic1 (e instrue:te privind folosirea bazinetuluiB sT urineze fTrT defeca;ie, sT verse imediat urina Nn vasul colector. (e pregTte:te pacientul fizic1 (e face toaleta organelor genitale e8terne. (e a:eazT plosca sub pacient. (e recolteazT prima urinT de diminea;T. 'upT recoltare urina se etic7eteazT :i se trimite la laborator (un e:antion de 255-235 ml .

Urocultura: (e recolteaza urina de dimineata in absenta unui tratament cu antibiotic. a prelevarea fara sondaj1 Prima cantitate de urina, apro8imativ 35 ml, se elimina la toaleta sau in basinet, apoi fara sa se intrerupa jetul urinar se recolteaza apro8imativ 3 ml urina intr-un recipient steril (e inc7ide imediat si se transporta la laborator b prin sonda a demeure1 !sistenta se spala pe maini cu apa si sapun "mbraca manusile 24

'ezinfecetaza locul de prelevare cu comprese sterile cu alcool Punctioneaza tubulatura pungii colectoare cu acul steril adaptat la seringa Prelevam cantitatea necesara de urina c prin sonda1 "ntroducem sonda in vezica si o mentinem pe durata evacuarii urinei .asam urina sa curga in basinet, apoi recoltam in recipientul special pentru urocultura "ndepartam sonda 'ezinfectam meatul urinar $e spalam pe mainei $otam procedura in foaia de observatie Reorganizam locul de munca -rimitem proba la laborator &valuam procedura1 proba san u fie contaminate cu scurgei vaginale

%roba 'DD#S$('13UR/*R Pune Nn eviden;T studiul cantitativ al elementelor figurate :i al cilindrilor. (e Nnva;T pacientul ca la ora stabilitT sT urineze :i urina se aruncT. 'upT trei ore Nn care pacientul nu mai consumT lic7ide, urineazT toatT cantitatea Nntr-un bazinet curat. -oatT urina se colecteazT Nntr-un recipient :i se trimite la laborator, dupT ce Nn prealabil s-a etic7etat.

Recoltarea urinii pentru urocultur4 +rocultura stabile:te prezen;a bacteriilor in urinT. (e recolteazT urina de diminea;T. (e pregTte:te pacientul psi7ic. (e informeazT pacientul asupra te7nicii. !cest e8amen este indicat a se face Nnaintea Nnceperii tratamentului cu antibiotice.

25

Prima cantitate de urina emisT 35ml se eliminT. !poi, fTrT sT Nntrerupem jetul urinar se recolteazT apro8imativ 3 ml de urinT Nntro eprubetT de unicT folosin;T, dupT care etic7etTm. (e transportT la laborator unde se NnsTmOn;eazT :i se pune la termostat.

R'D#&/R'5#' R*N'-6 S#1%-6 'efini;ie &8plorarea radiologicT fTrT substan;T de contrast, care poate eviden;ia controlul :i pozi;ia rinc7ilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci. ,ateriale necesare1 -cTrbuneB -ulei de ricinB -materiale necasare e8plorTrii clismei, evacuatoare. (e pregTte:te pacientul din punct de vedere psi7ic. (e anun;T :i se e8plicT necesitatea te7nicii. " se va e8plica te7nica :i regmul alimentar necesar pentru reu:ita acesteia. (e face pregTtirea alimentarT a pacientului. *u 4-D zile Nnaintea e8amenului va consuma un regim alimentar fTrT alimente ce con;in celulozT (adicT fTrT fructe, legume, zarzavaturi, paste fTinoase, pOine :i ape gazoase. "n ziua precedentT e8amenului regimul va fi 7idric1 supe, limonade, ceai, apT. "n seara precedentT e8amenului va consuma o canT cu ceai :i o felie de pOine prTjitT. "n diminea;a e8amenului nu mTnOncT :i nu consumT lic7ide. 'upT e8amen regimul alimentar este obi:nuit. PregTtirea medicamentoasT a pacientului1 *u 4-D zile Nnaintea e8amenului se administreazT cTrbune :i triferment de D ori pe zi cOte 4 tablete. "n diminea;a :i seara precedente e8amenului se administreazT 4 linguri de ulei de ricin :i se efectueazT clisma evacuatoare simplT. "naintea e8aminTrii pacientul N:i gole:te vezica urinarT :i se controleazT radioscopic dacT nu mai e8istT aer Nn intestin. 0olnavul este condus la serviciul de radiologie. &ste ajutat sT se dezbrace :i sT se a:eze Nn decubit dorsal pe masa radiologicT. 'upT efectuarea radioscopiei bolnavul este condus Nn salon :i instalat comod Nn pat. &8amenul se noteazT Nn Foaia de observa;ie.

26

UR&/R'5#' 'efini;ie &ste o metodT curentT de e8aminare morfofunc;ionalT a rinic7ilor :i a cTilor urinare, utilizOnd substan;e iodate 7idrosolubile, administrate intra-venos. ,ateriale necesare1 -toate materiale necesare radiografiei renale simpleB -substan;e de contrast1 )diston D5-A5-E36B -medicamente anti7istamiceB -medicamenta;ia de urgen;TB -seringi de 45B25B4 ml de unicT folosin;TB -ace de unicT folosin;T pentru intra-venoase :i intra-musculare. (e pregTtesc materialele. (e efectueazT pregTtirea psi7icT, alimentarT :i medicamentoasT descrisT la radiografia renalT simplT (Nn plus se reduce cantitatea de lic7ide de la regimul cunoscut . (e face testarea sensibilitT;ii organismului la substan;a de contrast. (e injecteazT un ml )diston intravenos prin omogenizare cu sOnge. (e comunicT pacientului sT nu se sperie la unele simptome ce pot sT aparT1 ame;eli, gre;uri sau dureri abdominale care dispar repede :i fTrT consecin;e. 'acT pacientul prezintT reac;ii 7iperalergice se Nntrerupe administrarea :i se anun;T medicul. 'acT toleran;a este bunT se administreazT intravenos substan;e de contrast1 -pentru adul;i1 -45 ml )diston E36 -43 ml )diston A56 -pentru copii - Nn func;ie de vOrstT -3-23 ml )diston A56 sau 356 .a C-25 minute de la efectuarea injec;iei se e8ecutT radiografii Nn serie, apro8imativ la D5BA5B@5B2C5 minute. 'upT e8amen pacientul este condus la salon. &8amenul se noteazT Nn Foaia de observa;ie.

27

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE TERAPEUTICE -ratamentul se administreazT de asistenta medicalT doar la indica;iile medicilor. "n general, tratamentul are drept scop NndepTrtarea infec;iei urinare :i apoi tratamentul simptomatic. -ratamentul etiologic antiinfec;ios constT Nn indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive :i testarea sensibilitT;ii prin antibiogramT. "n formele grave se administreazT antibiotice majore1 -!,P"*"."$U RactivT Nn infec;ii cu &sc7eric7ia, *olli, ProteusB RinactivT pentru Pseudomonas !eruginosa (Pioccianic HlebsiellaB Rnu este to8icT1 efecte secundare apar rar (grea;T vTrsTturi, diaree B Rreac;ii de 7ipersensibilitate (cazinofilie B Rse adminstreazT per os sau intra-muscular 355 mg R 2g de > ori?zi. -*&F!.&V"$ Ractiv Nn infec;iile cu &. *olli, Hlebsiella, Proteus, Pseudomonas, (tafilococB R reac;ii secundare (grea;T vTrsTturi, diaree B R dacT se depT:e:te doza de > g?zi se contraindicT Nn caz de ".R.B Rnu este nefroto8icT Nn doze miciB Rse administreazT intravenos 2g de ?zi -Nn formele mai pu;in grave se adminstreazT sulfamide.

-*"PR)F.)V!*"$! Ractiv in infectiile cu &.*olli -reactii secundare ( greata. Varsaturi, dureri abdominale -reactii de 7ipersensibilitate 28

-se administreaza 255 mg solutie perfuzabila de 4 ori?zi

-ratamentul simptomatic constT Nn administrarea de1 -analgezice1 -antispastice1 -pentru scTderea valorilor tensionale1 -acidifierea urinii se face cu clorurT de amoniu sau ,&-&$!,"$, contraindicate la bolnavii cu acidozT. $u se prescriu antibiotice :i sulfamide la persoanele alergice. -ratamentul dureazT 2-D luni, respectOndu-se regulat urocultura cu antibiograma.

EDUCAIE PENTRU SNTATE

Ingrijiri ! "r!#!nir! "ri$%r& 'obOndirea obi:nuin;elor corecte de eliminare. &vitarea in7ibTrii refle8ului de mic;iune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare staza urinara, care poate favoriza formarea calculilor. &vitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefroto8ic fTrT prescrip;ie medicalT. &fectuarea corectT a toaletei regiunii perineale pentru a evita pTtrunderea microorganismelor Nn tractul urinar. &vitarea aportului e8cesiv de sTruri minerale. (e vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agen;ii to8ici, afec;iunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizan;i Nn apari;ia :i volu;ia afec;iunilor renale. (e vor efectua e8erci;ii fizice pentru cre:terea tonusului musculaturii perineale :i abdominale, acestea favorizOnd contrac;iile vezicii urinare :i al sfincterului e8tern al uretrei.

29

Ingrijir!% ! "r!#!nir! '!()n %r& 'epistarea precoce a infec;iunilor renale :i dispensarizarea lor corectT. -ratamentul corect al acestor afec;iuni dupT dipT sfatul medicului. *olaborarrea asitentei si ec7ipei de ingrijire cu pacientul. &vitarea complica;iilor.

Ingrijiri ! "r!#!nir! *!r+i%r& Reintegrarea Nn societate a individului cu afec;iuni cronice.

REGULI DE IGIENA PENTRU BOLNAVII SUFERIND DE BOLI ALE APARATULUI RENAL

Principala obligatie care revine bolnavului este sa respecte intocmai prescriptiile medicale, sa pastreze legatura cu medical, sa se prezinte la controale periodice sau de indata ce apar modificari ale suferintei clinice, -oate masurile privind asanarea focarelor de infectie, tratarea infectiiloe intercurente, evitarea mediului to8ic, interzicerea medicamentelor to8ice renale, trebuie de asemenea puse in aplicare. Pastrarea unui transit intestinal normal este strict necesara in bolile aparatului renal. +tilizarea la8ativelor trebuie sa fie rationala, constipatia rezolvandu-se de preferinta prin dieta. "giena intima trebuie respectata .*a regula se va evita vecinatatea bolnavilor contagiosi sau pur si simplu raciti. (arcina este in principiu interzisa, eforturile fizice mari trebuie evitate, decizia unei interventii c7irurgicale trebuie luata de un c7irurg, in consult cu internistul. Vaccinarile se fac numai cu avizul medicului. -ot ca regula generala, bolnavul nu trebuie sa ia nici un medicament din initiative proprie.

30

-inand seama de aceste directive generale, bolnavii suferinzi de o boala a aparatului renal, c7iar si cronica, pot duce o viata indelungata active, utila societatii di familiei, fara simptome suparatoare.

CONCLUZII

"n concluzie calirea organismului prin sport, viata in aer liber, regimul alimentar, ec7ilibrat, vitaminizarea, consolidand rezistenta organismului la infectii, reduce frecventa infectiilor si implicit consecintele lor asupra aparatului renal. &vitarea suprasolicitarilor renale ( regimuri e8cesiv de incarcate proteic sau in sare, aportul redus de lic7ide face sa sporeasca rezistenta rinic7iului la diferite agresiuni. "nlaturarea sau tratarea focarelor infectioase (amigdalite, adenoidite, otite, apendicite, colecistite, infectii ale aparatului genital , tratamentul correct al bolilor de nutritie( guta, diabet , evitarea mediilor to8ice prin masuri adecvate de protectie a muncii, evitarea abuzului de medicamente si in special de antinevralgice, deseori folosite nejustificat, constituie tot atatea masuri capabile sa previna imbolnavirea aparatului renal. *a o masura utila trebuie mentionata controlul periodic al urinii, in special la bolnavii cu tuberculoza e8trarenala in antecedente, la intestitiali cronici sau dupa amigdalite acute. Fara a constitui o masura de prevenire propriu-zisa, acesr control inlesneste depistarea precoce a bolilor aparatului urinar si implicit asigura tratament eficace.

31

Fig.2 Rinic7i afectat de Pielonefrita cronica

32

33