Service.

Program de studiu individual 264

Asistent de franare
Constructie si functionare

Din statisticile privind accidentele , reiese ca numai in 1999 ,493.527 de accidente au fost produse din cauza conducatorilor auto .Multe accidente cauzate de neatentie , de folosirea incorecta a strazilor ,de viteza neadaptata la conditiile de drum sau de distanta insuficienta ar fi putut fi evitate printr-o mai buna functionare a franelor.

Ce inseamna aceasta ? Cercetarile au aratat ca multi conducatori auto nu au actionat suficient franele in situatii de necesitate . Aceasta inseamna ca efectul maxim posibil de franare nu a fost atins , deoarece soferul nu a actionat suficient pedala de frana .

Din aceasta cauza a fost proiectat asistentul de franare , pentru a sprijini soferul in situatii de franare critice .

S264_042

Nou

Atentie Indiciu

Programul de studiu individual reprezinta constructia si functia dezvoltarilor noi. Continuturile nu sunt actualizate.

Indicatiile actuale privind verificarea , reglarea si repararea se gasesc in literatura corespunzatoare a serviciului clienti

Cuprins
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Asistent de franare hidraulic . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Constructie, comparatie si functionare. . . . . . . . . 8 Elemente constructive electrice. . . . . . . . . . . . . . 14 Plan functionare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Asistent de franare mecanic . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Constructie si functionare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

Service . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Verificati-va cunostintele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

ungeprfter Entwurfstand
3

Introducere
La inceputul
dezvoltarii automobilului , frana a jucat un rol mai degraba subordonat , deoarece coeficientii de frecare din lantul de antrenare erau atat de mari , incat un autovehicul putea fi franat suficient , chiar fara actionarea pedalei de frana . Performantele si vitezele tot mai ridicate , precum si o aglomerare a traficului in continua crestere , au dus in anii '20 la deliberari privind modul in care ar putea fi creata o "compensare" la performantele de antrenare si conducere prin sisteme de franare potrivite. Insa pentru prima data odata cu progresele electronicii si microelectronicii au fost dezvoltate sisteme care puteau reactiona suficient de repede in situatii de urgenta. Parintele sistemelor electronice de franare este ABS-ul, care de la introducerea sa in serie in 1978 a fost dezvoltat in mod continuu si a fost completat cu functii suplimentare. Aceste functii intervin in mod activ in procesul de conducere pentru a spori stabilitatea. In prezent ,dezvoltarile suplimentare constau in sisteme de ajutare a soferului , cum ar fi asistentul de franare. Asistentul de franare ajuta soferul la franare ,in situatii de urgenta , sa obtina spatii de franare cat mai reduse, pastrandu-se totusi capacitatea de viraj.
sisteme active de reglare a antipatinarii rotii ABS ASR EDS EBV MSR ESP Frane mecanice

Sisteme de ajutare a soferului asistentul de franare si sistemele viitoare

S264_009

Ce face asistentul de franare?

Pentru a raspunse la aceasta intrebare , sa consideram mai intai o manevra de franare fara asist. de franare. Un conducator auto este luat prin surprindere de faptul ca autovehiculul din fata sa franeaza brusc. Dupa momentul de panica , acesta recunoaste situatia si actioneaza frana . Deoarece acesta ,probabil , nu s-a aflat foarte des in situatii critice si din aceasta cauza nu are idee cat de tare trebuie apasata pedala de frana , el nu actioneaza pedala de frana cu toata puterea.Din aceasta cauza nu se exercita presiunea de franare maxim posibila in sistem si astfel se pierde distanta de franare optima. Autovehiculul nu se opreste in timp util. .

S264_005

S264_006

Pentru comparare , consideram acum un autovehicul in aceiasi situatie , insa cu asistent de franare. Ca si mai devreme , frana nu este actionata cu suficienta putere . Asistentul de franare recunoaste dupa viteza si dupa forta cu care a fost actionata pedala de frana ca s-a ivit o situatie de urgenta . Prin intrarea in functiune a asistentului de franare , creste apasarea franei , pana la introducerea reglarii ABS , pentru a se inlatura o blocare a rotilor. Asa poate fi utilizat efectul maxim de franare ce poate fi atins si astfel distanta de franare se reduce considerabil.
S264_008

Introducere

In functie de producatorul sistemelor de reglare a antipatinarii rotii , scopul dezvoltarii unui asistent de franare a fost atins pe mai multe cai . In prezent se deosebesc doua tipuri diferite :

- asistentul de franare hidraulic - asistentul de franare mecanic

La asistentul de franare hidraulic , dupa cum a fost proiectat de firma Bosch , pompa de recirculare a hidraulicii ABS/ESP serveste la cresterea presiunii. De aici provine notiunea de asistent de franare hidraulic. In legatura cu aceasta se vorbeste si despre o crestere activa a presiunii . Avantajul constructiv consta in faptul ca nu trebuiesc instalate componente suplimentare in sistem.

La VOLKSWAGEN , asistentul de franare hidraulic este introdus in prezent la Polo (modelul din 2002) la Passat W8 si la D1.

S264_075

S264_076

La asistentul de franare mecanic al firmei Continental-Teves , cresterea presiunii si recunoasterea unei situatii de urgenta se realizeaza prin comp. mec. in amplificatorul fortei de franare . Asistentul de franare mecanic este montat la modelele actuale de Golf si Bora .

Ambele sisteme se folosesc de componentele sistemului , pentru a realiza functia asistentului de franare. Din aceasta cauza , functia asistentului de franare exista in prezent numai in legatucu functia ESP. In acest program de studiu individual , o sa se explice diferenta intre asistentul de franare hidraulic si cel mecanic.

S264_077

S264_078

Asistent de franare hidraulic

Constructie, ...
Elementul constructiv central al asistentului de franare produs de firma Bosch este unitatea hidraulica cu calculatorul de ABS integrat si pompa de recirculare. Senzorul pt. presiunea de franare din unitatea hidraulica, senzorul de turatie si intrerupatorul pentru lampa frana livreaza semnale asistentului de franare, cu care acesta recunoaste o situatie de necesitate. Cresterea presiunii la cilindrii de franare ai rotilor g se face prin comanda supapelor stabilite din unit. hidraulica si pompei de recirculare pt. ASR/ESP.
h f

c b

e d

S264_001 a - Amplificator forta franare b - Senzor presiune frana c - Intrerupator lampa frana d - Unitate hidraulica e - Pompa-recirculare f - Calculator g - Cilindru-frana-roata h - Senzor turatie

... comparatie, ...

Masina fara asistent de franare ajunge in domeniul de reglare ABS mai tarziu decat masina cu asistent de franare si are din aceasta cauza un spatiu de franare mai lung.

Presiune franare (p) in bar

Domeniul de reglare ABS

S264_011

Zeit (t) in s

Masina cu asistent franare Masina fara asistent franare

.
8

... si functionare
Functionarea asistentului de franare poate fi impartita in doua faze:

p [bar]

Faza 1

Faza 2

-Faza 1 - Inceperea interventiei asistentului de franare -Faza 2 - Sfarsitul interventiei asistentului de franare Daca sunt indeplinite conditiile de declansare, asistentul de franare mareste presiunea de franare. Datorita acestei cresteri active a presiunii se atinge foarte repede domeniul de reglaj ABS.

S264_012

t [s]

Presiune franare-asistent franare Presiune apasare pedala frana de catre sofer

Asistentul de franare ridica presiunea de franare pana la inceperea reglajului ABS.

Supapa de comutare N225 din unitatea hidraulica se deschide iar supapa de comutare de mare presiune N227 se inchide. Astfel, presiunea ce se creeaza la actionarea pompei de recirculare este trimisa imediat la cilindrii de franare de la roti.
b c

Cilindru franare roata a = Acumulator presiune S264_016 b = Supapa comutare N225 c = Supapa comutare de mare presiune N227 d = Pompa recirculare

.
9

Asistent de franare hidraulic

Faza 1

p [bar]

Asistentul de franare are functia de a ridica cat se poate de repede presiunea de franare la o valoare maxima. Functia ABS, ce trebuie sa impiedice blocarea rotilor, limiteaza aceasta crestere de presiune atunci cand este atinsa granita de blocare. Asta inseamna: daca a inceput o data interventia ABS, presiunea de franare nu mai este marita mai departe de asist. de franare.

Faza 1

Interventia ABS

S264_013

t [s]

Presiune franare la cilindru frana roata Presiunea exercitata pe pedala de frana de sofer

La interventia ABS, supapa de comutare N225 se inchide iar supapa de comutare de mare presiune N227 se deschide. Debitul trimiis de pompa de recirculare mentine presiunea de franare sub pragul de blocare.

S264_017 a = Acumulator presiune b = Supapa de comutare N225 c = Supapa de comutare de mare presiune N227 d = Pompa recirculare

.
10

p [bar]

Faza 2

Faza 2

S264_014

t [s]

Presiune franare la cilindru frana roata Presiunea exercitata pe pedala de frana de sofer

Daca soferul reduce forta de apasare pe pedala de frana, atunci nu mai sunt indeplinite conditiile de declansare. Asistentul de franare se "opreste", deoarece a fost depasita situatia de necesitate si trece in faza 2. Aici este adaptata presiunea de franare din cilindrul rotii la forta de apasare a pedalei. Trecerea din faza 1 in faza 2 nu este brusca, ci se face intr-un mod confortabil. Asistentul de franare limiteaza astfel "participarea" sa la presiunea totala de franare in favoarea fortei de apasare a pedalei de frana. Daca aceasta participare atinge in cele din urma valoarea "0", se ajunge din nou la o functionare standard a franei. .

Rezervor compensare lichid de frana

Si in atunci cand nu se atinge anumita viteza limita, asistentul de franare opreste interventia sa in franare. In ambele cazuri se limiteaza presiunea de franare prin comandarea supapelor respective din blocul hidraulic. Lichidul de frana poate sa se scurga catre acumulatorul de presiune si va fi pompat inapoi in rezervorul de compensare de catre pompa de recirculare. .

Presiunea de franare va scade.

S264_018

a = Acumulator presiune

.
11

Asistent de franare hidraulic

Conditiile de declansare, Prin indeplinirea anumitor conditii este recunoscuta o franare limita si astfel se declanseaza interventia asistentului de franare. Pentru acesta el are nevoie de urmatoarele conditii: 1. Semnalul de la intrerupatorul lampa frana, ceea ce inseamna apasarea franei 2. Semnalul de la senzorul de turatie, cat de repede se deplaseaza masina 3. Semnalul de la senzorul de presiune de franare, cat de repede si cu ce forta a apsat soferul pedala de frana Viteza si forta de apasare sunt determinate cu ajutorul gradientului de crestere a presiunii in pompa centrala de frana. Aceasta inseamna ca unitatea de comanda recunoasteprin intermediul senzorului de presiune din unitatea hidraulica modificarea presiunii momentane din pompa centrala de frana intr-o anumita perioada de timp. Acesta este gradientul de cresere a presiunii.

Unitate hidraulica cu calculator ABS

Interventia reglarii

Intrerupator lampa frana p [bar] 1 Senzor presiune franare t [s] x in s y in bar z in km/h [km/h] Valoare reala Senzor turatie
S264_020

Valoare dorita

.
12

p [bar]

Hotarator pentru interventia asistentului de franare este panta curbelor de presiune

Pragul de cuplare pentru asistentul de franare este o valoare definita. El depinde de viteza de deplasare a masinii. Daca forta la pedala depaseste, inrt-un interval de timp, aceasta valoare definitaasistentul de franare incepe interventia in franare. Daca modificarea presiunii se situeaza sub valoarea pragului, asistentul de franare intrerupe interventia. Aceasta inseamna ca, daca presiunea de apasare la pedala ajunge intr-o perioda de timp t1la o valoare definita, atunci conditiile de conectare sunt indeplinite si asistentul de franare intervine. Daca presiunea la pedala se obtine intr-o perioada mai lunga t2 atunci curba are o panta mai mica si astfel nu sunt indeplinite conditiile de conectare, functia asistent de franare ramanand oprita. Nu are loc interventia atunci cand: - pedala de frana nu este actionata sau cand este apasata prea usor, - modificarea presiunii ramane sub valoarea pragului, - viteza de deplasare a masinii este prea mica sau - soferul apasa indeajuns de tare pedala de frana

S264_021 t1

t2

t [s]

p [bar]

S264_010 Presiunea de franare la interventia ABS Forta de apasare la pedala

t [s]

Un sofer dibaci creaza, prin apasarea pedalei de frana si cu ajutorul amplificatorului de franare, destula presiune. Blocarea rotilor este impiedicata de ABS.

.
13

Asistent de franare hidraulic

Elementele electrice constructive
Intrerupatorul frana F Este montat la blocul pedalier si recunoaste apasarea pedalei de frana. - Mod de functionare Acesta este un intrerupator clasic, mecanic cu 2 pozitii de comutare. - Utilizarea semnalului Intrerupatorul livreaza 2 semnale: Pedala frana apasata. Pedala frana neapasata. Semnalul de la intrerupatorul de frana este utilizat pentru diferitele sisteme de franare, la managementul motorului si la aprinderea lampilor de frana. - Defectarea intrerupatorului Fara acest semnal de la intrerupatorul de frana functionarea asistentului de franare nu mai este posibila. Functia ESP intra in regim de avarie. - Diagnoza proprie In cazul functionarii defectuoase a intrerupatorului, aceasta este recunoscuta de diagnoza proprie si defectul inmagazinat in memoria de defecte. In cazul inlocuirii intrerupatorului, trebuie efectuat un reglaj de baza a pozitiei acestuia (indicatiile respective le gasiti in documentatia de reparatie).
Semnal: frana neapasata

S264_025

S264_028

Semnal: frana apasata

S264_029

14

Senzorul presiune de franare G201 La sistemele de franare cu ESP este insurubat direct in unitatea hidraulica si determina presiunea momentana din sistemul de franare.

S264_024

- Mod de functionare Miezul senzorului este un element piezoelectric. El reactioneaza la o modificare de presiune prin modificarea distribuirii sarcinilor in interiorul elementului piezoelectric, ce determina la randul ei o modificare masurabila de tensiune. Aceasta modificare de tensiune a senzorului va fi receptionata si valorificata de catre calculator.
S264_054

gleichmige Ladungsverteilung

- Utilizareaa semnalului Asa cum s-a descris, pe baza acestui semnal, raportat la un interval de timp, se determina gradientul de presiune cu ajutorul caruia se definesc conditiile de cuplare a sistemului de franare. - Defectarea senzorului Fara acest semnal al senzorului de presiune franare nu este disponibila functia asistent de franare si ESP. - Diagnoza proprie Functionarea defectuoasa a senzorului este "receptionata" de diagnoza proprie si este inmagazinata in memoria de defecte a calculatorului.

U [V]

S264_026

ungleichmige Ladungsverteilung

S264_027

.
15

U [V]

Asistentul de franare hidraulic

Senzorii de turatie G44 - G47 Acestia sunt senzori inductivi care determina cu un rotor ca roata de semnal, viteza actuala a rotii , la fiecare butuc al rotii. G Mod de functionare Senzorul consta intr-un miez de fier moale cu magneti permanenti si o bobina.Campul magnetic generat de magnetii permanenti in jurul miezului de fier este influentat de roata de semnal Modificarile campului magnetic induc in bobina senzoriala o tensiune masurabila. Cu cat se deplaseaza mai repede roata de semnal fata de bobina, cu atat mai ridicata este tensiunea senzoriala. G Folosirea semnalului In functie de marimea frecventei, calculatorul ABS determina turatia rotii. Semnalul de turatie al rotilor este folosit de sisteme diferite ale autovehiculului. G Caderea sistemului Asistentul de franare nu poate construi valoarea marita dependenta de viteza , fara semnalul senzorilor de turatie. Asistentul de franare este deconectat
a

S264_023

b c
U [V]

d
S264_022

a - Magnet permanent b - Miez de fier moale c - Bobina d - Rotor

16

Sistemul senzorial activ al rotii Exista si un alt tip de senzori de turatie care se numesc senzori activi si sunt din ce in ce mai intrebuintati la determinarea turatiilor. Denumirea "activ" se refera la o alimentare (necesara) cu tensiune a senzorilor , care nu este necesara la distribuitorii inductivi.
S264_073

Tensiune de intretinere Tensiune de rezonanta

Electronica senzorului

G Mod de functionare Miezul senzorului este un Hall-IC . Daca aceasta placuta semiconductoare este parcursa de un curent electric, se creaza o tensiune Hall. Daca se modifica campul magnetic al senzorului , se va modifica in acelasi fel si tensiunea Hall, pentru ca se modifica si rezistenta in Hall-IC . In functie de dezvoltarea senzorului se poate folosi ca element opus senzorului o roata de semnal conductoare magnetic sau o roata de semnal cu element de citire magnetic. Indiferent care din cele 2 roti de semnal depaseste senzorul, se modifica campul magnetic si astfel si tensiunea Hall. G Folosirea semnalului Dupa succesiunea modificarilor de tensiune, calculatorul recunoaste turatia. Cu senzorii activi pot fi determinate si viteze foarte mici .

Hall-IC
S264_074

magnetische Lesespur

17

Asistent de franare hidraulic

Pompa recirculare pentru ABS In functionarea ABS pompa de recirculare preia o cantitate de lichid de frana aflat sub presiunea creata de apasarea pedalei si de actiunea amplificatorului fortei de franare. - Mod de functionare Este o pompa hidraulica in 2 trepte, ce este cuplata/decuplata de catre calculatorul ABS. Doua trepte inseamna in acest caz ca la fiecare cursa a pistonului sa se realizeze o admisie si o comprimare. La o pompa hidraulica cu o singura treapta se realizeaza cele 2 cicluri la o cursa dubla. Constructiv modul de lucru in 2 trepte este obtinut prin realizarea unei camere de lucru in fata si in spatele pistonului. Daca pistonul se misca stanga, camera din fata se goleste iar in camera din spate are loc admisia de lichid de frana. Daca pistonul se misca la dreapta lichidul de frana din camera din spate este presat inspre canalul de admisie. Prin intermediul presiunii initiale din canalul de admisie, se produce un debit de alimentare aproximativ egal. In acest fel se realizeaza o crestere rapida de presiune. Pompa suplimentara pentru crearea presiunii initiale nu mai este necesara. - Defectarea pompei de recirculare In cazul nefunctionarii pompei de recirculare nu mai pot fi disponibile anumite functii ale sistemului de franare, de ex. ABS. Totodata la defectarea pompei nu este disponibil nici asistentul de franare.

S264_053

Partea sub presiune Camera din spate

Piston

S264_070 Partea de admisie

Camera din fata

Presiune de admisie Presiune initiala Presiune de alimentare S264_071

.
18

Plan functionare
A+ D a b S S S G44 G45 G46 G47 G201

J106

N99

N101 N100

N133

N135 N136

N225

N227 N228

J105

V39

N102

N134

N226

S264_078

A+ D F G44 G45 G46 G47 G201 J104 J105 J106 N99 N100 N101 N102 N133 N134 N135 N136

Baterie Contact pornire Intrerupator frana Senzor turatie roata dreapta spate Senzor turatie roata dreapta fata Senzor turatie roata stanga spate Senzor turatie roata stanga spate Senzor presiune franare Calculator pentru ABS Releu pompa recirculare - ABS Releu supape magnetice - ABS Supapa admisie ABS dreapta fata Supapa evacuare ABS dreapta fata Supapa admisie ABS stanga fata Supapa evacuare ABS stanga fata Supapa admisie ABS stanga spate Supapa admisie ABS dreapta spate Supapa evacuare ABS dreapta fata Supapa evacuare ABS stanga spate

N225 Supapa comuare -1- reglare dinamica a deplasarii N226 Supapa comuare -2- reglare dinamica a deplasarii N227 Supapa presiune inalta -1reglare dinamica a deplasarii N228 Supapa presiune inalta -2reglare dinamica a deplasarii S V39 a b Siguranta Pompa recirculare pentru ABS CAN high CA N lo w

.
19

Asistentul de franare mecanic

Constructie...
Nucleul asistentului de franare mecanic de la Continental-TEVES este un grup de comutare in amplificatorul fortei de franare.

grupul de comutare mecanic in amplificatorul fortei de franare

S264_030

20

camera cu vacum

camera de amplificare

Amplificatorul fortei de franare poseda o camera de amplificare si una cu vacum. Fara actionarea franei se obtine in ambele camere o subpresiune , prin furtunul de absorbite .Amplificatorul fortei de franare intra in functiune atunci cand la actionarea franei camera de amplificare este lovita cu presiunea atmosferica. Astfel rezulta o diferenta de presiune intre camera cu vacum si cea de amplificare , astfel incat, presiunea atmosferica exterioara sprijina miscarea de franare .

S264_031

Grupul de comutare mecanic consta intr-un tub blocare cu arc , un piston cu ventil precum si o colivie a rulmentului cu bile si bucsa rulmentului.
grup de comutare in carcasa de comanda

carcasa amplificatorului fortei de franare

bucsa de blocare cu arc

limitator de cursa mecanic

S264_032

bara cu piston pt. cilindrul principal in tandem

bucsa rulmentului
saiba de transmisie

colivia rulmentului cu bile

saiba de reactie
carcasa de comanda

bara de presiune cu piston cu ventil

21

Asistentul de franare mecanic

...si functionare
Prin cresterea presiunii in sistemul de franare ,soferul simte o contrapresiune in pedala de frana . Principiul asistentului de franare mecanic consta in devierea fortei in carcasa de comanda .
Desfasurarea fortei fara asistent de franare

S264_033

contraforta din sistemul de franare

forta pedalei

Desfasurarea fortei cu asistent de franare

Acest lucru se intampla la blocarea grupului de comutare. Cand pedala de frana este actionata cu o anumita forta si o anumita viteza , intra in functiune asistentul de franare .

S264_034

In acest caz pistonul cu ventil se deplaseaza si bilele sunt impinse spre interior in coliviei rulmentului.Astfel bucsa de blocare se poate misca pana la limitatorul sau de cursa. Grupul de comutare este blocat. Deoarece desfasurarea mecanica este greu de reprezentat pe baza sectiunii detaliate , pasii individuali vor fi lamuriti in cele ce urmeaza cu ajutorul unui desen vizibil simplificat .

bucsa rulmentului

piston cu ventil

limitatorul de cursa

colivia rulmentului bucsa de blocare cu arc S264_038

grup de comutare in functia franarii de urgenta

22

In detaliu Desenele urmatoare , vizibi simplificate , trebuie sa arate cum se misca componentelor individuale intre ele .

Grupa constructiva (c)

Grupa constructiva (b)

Grupa constructiva a

Componente saiba de presiune, piston cu ventil, bucsa rulmentului, saiba de transmisie

Culoare

bucsa de blocare , limitatorul de cursa mecanic colivia rulmentului , bile, carcasa de comanda

S264_055

Saiba de reactie

Grupa constructiva(a) Carcasa

Daca pedala de frana este actionata prea lent ,functia asistentului de franare nu se deconecteaza. Aceasta inseamna ca soferul simte toata contrapresiunea din sistemul de franare in pedala de frana , ca si contraforta, pe care trebuie sa o invinga ,pentru a frana mai puternic.
S264_056

contraforta mare in pedala

Daca pedala de frana este actionata foarte repede, se deconecteaza functia asistentului de franare.Cea mai mare parte a contrafortei este deviata prin blocarea grupelor constructive catre carcasa .Soferul trebuie sa invinga numai o forta foarte redusa , pentru a frana mai puternic.
S264_059

contraforta redusa in pedala

23

Asistentul de franare mecanic

Montarea asistentului de franare

Pentru deconectarea asistentului de franare mecanic trebuiesc considerate doua marimi. Pe de o parte viteza de actionare a pedalei de frana si pe de alta parte forta de actionare a pedalei de frana In grafic este reprezentat pragul de deconectare. In domeniul verde, deasupra pragului de deconectare, asistentul de franare este activ.

Exemplu: 1 Viteza de actionare redusa la forta de actionare ridicata 2 Viteza de actionare ridicata la forta de actionare redusa

forta de actionare a pedalei de frana in [N]

1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 50 100 150 200 250 viteza de actionare a pedalei de frana in [mm/s]
S264_082 asistent de franare inactiv

1
asistent de franare activ

24

Daca se depaseste pragul de deconectare, grupa constructiva verde apasa puternic in saiba de reactie. Grupa constructiva rosu deschis nu poate sa urmeze foarte repede aceasta miscare initiala rapida din cauza inertiei sale ridicate.

saiba de reactie

S264_065

Prin aceasta deplasare a grupei constructive verzi vizavi de cea rosu deschis bilele se pot rostogoli in adanciturile gruppei verzi.

bile

S264_066

Pentru prima data se poate misca acum bucsa de blocare peste bile si asa poate deconecta grupul de conectare. Bilele nu se mai pot intoarce acum la starea lor initiala , din cauza pozitiei noi a bucsei de blocare . In aceasta pozitie , contrafortele sunt deviate de la sistemul de franare catre carcasa , dupa cum s-a descris deja.
bucsa de blocare S264_067

25

Asistentul de franare mecanic

Limitarea asistentului de franare

Daca soferul ia piciorul de pe pedala de frana, amandoua grupele constructive(rosie si verde ) se misca inapoi impreuna, pana cand limitatorul de cursa ajunge la carcasa.

S264_062

limitator de cursa
carcasa

Deoarece intreaga mecanica se misca in continuare inapoi in amplificatorul fortei de franare , se deplaseaza acum partea rosu deschis peste partea rosu inchis. Astfel bucsa de blocare elibereaza iarasi bilele .

S264_063

bucsa de blocare elibereaza bilele

Acestea sunt impinse in pozitia de iesire , in ultima parte a miscarii de la grupa constructiva verde . Functia franei de urgenta este deconectata.

S264_064

grupa constructiva verde este iar in pozitia de iesire

26

Service
Verificarea functiei
Pedala de frana trebuie apasata atunci cand motorul este pornit, astfel incat sa se garanteze sprijinirea totala a vacumului. Asistentul de franare mecanic se activeaza atunci cand pedala de frana este calcata deasupra pragului de deconectare. La deconectarea asistentului de franare mecanic se aude un zgomot metalic in amplificatorul fortei de franare. La slabirea potrivita a pedalei se poate observa o contraforta redusa considerabil.

forta de actionare a pedalei de frana in [N]

1000 900

700 600 500 400 300 200 100 0 50 100 asistent de franare inactiv

asistent de franare activ

pragul de deconectare

150

200

250

viteza de actionare a pedalei de frana in [mm/s] S264_083

ungeprfter Entwurfstand
27

800

Verificati-va cunostintele
1. La ce foloseste functia asistent de franare? a Impiedica blocarea rotilor la o franare de urgenta. b "Sprijina" soferul in situatii limita de franare. c Indica soferului cat de tare trebuie sa franeze. d atinge efectul de franare maxim posibil la pastrarea posibilitatii de virare.

2. La ce masini este folosit deocamdata asistentul hidraulic de franare? a Golf b Polo MJ 2002 c Passat W8 d Lupo 3L

3. Semnalele caror senzori sunt folosite pentru evaluarea conditiilor de activare a acestei functii? a Senzor pentru presiunea de franare b Senzor pentru turatia motorului c Senzori de turatie de la roti d Senzorul de presiune pentru ABS e Intrerupatorul de frana

.
28

4. Denumiti componentele din desen

a= b= c= c d=

5. Pe ce se bazeaza efctul asistentului de franare mecanic? a Presiunea conductei de absorbtie actioneaza opus fortei de franare astfel incat soferul nu simte nici o contraforta in pedala de frana . b Contraforta de la cresterea presiunii in sistemul de franare este deviata catre carcasa de comanda ..

6. Ce conditii trebuiesc indeplinite pentru ca asistentul de franare mecanic sa devina activ? a La o viteza de actionare redusa , forta de actionare trebuie sa fie suficient de mare . b La o forta de actionare redusa , viteza de actionare trebuie sa fie suficient de mare . c Conditia de conectare depinde exclusiv de drumul parcurs de pedala.

29

Solutii: 1. b, d 2. b, c 3. a, c, e 4. a = Memoria presiunii b = Ventilul de conectare N225 c = Ventilul de conectare pentru presiuni ridicate N227 d = Pompa de recirculare 5. b 6. a,b

30

Notite

31

264

Nur fr den internen Gebrauch VOLKSWAGEN AG, Wolfsburg Alle Rechte sowie technische nderungen vorbehalten 140.2810.83.00 Technischer Stand 09/01

; Dieses Papier wurde aus chlorfrei

gebleichtem Zellstoff hergestellt.