Capitolul I

Aspecte generale privind Curtea de Justitie Europeana

Uniunea Europeana, la fel ca si Comunitatile Europene pe baza carora a fost constituita, este guvernata de legi de drept. Insasi existenta ei este conditionata de recunoasterea de catre Statele Membre, de catre institutii si indivizi a caracterului obligatoriu a reglementarilor sale. Un sistem rezista numai daca regulile sale sunt supervizate de catre o autoritate independent. Mai mult decat atat, intr-o comunitate de state, regulile commune daca el ar fi supuse controlului efectuat de catre curtile nationale ar fi interpretate si aplicate diferit de la un stat la altul. plicarea uniforma a dreptului comunitar ar fi astfel periclitata!. stfel, instituind cele trei Comunitati europene si Uniunea Europeana, statele membre au convenit ca obiectivele acestora sa fie realizate prin institutiile comunitare, in limitele competentelor atribuite, fara a fi exclusa propria lor contributie in mod individual. "e aceea, examinarea actiunilor institutiilor comunitare, ca si ale statelor membre ori ale persoanelor, sub aceste aspect, a fost incredintata, in lipsa conturarii altor forme si metode care sa fie implicate in mod deosebit, aproape exclusive unor organe de #urisdictie cu o competenta speciala comunitara.

Mihaila Marian, Dan Stan, Carmen Suciu, DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR, Ed. Eftimie Mur u, Re!ita, "###, $. %&

Ca atare, a revenit Curtii de $ustitie indatorirea de a garanta ca, in interpretarea si aplicarea %ratatului, este respectata legea. cesta functie esentiala Curtea este c&emata sa o indeplineasca nu ca o #urisdictie internationala, ci in conditii identice celor ale #urisdictiilor statale. 'olul Curtii este de a oferi garantia #uridical necesara pentru a asigura faptul ca interpretarile si implementarea %ratatelor si ca legislatia Uniunii Europene este aceeasi pentru toti #ustitiabilii, in aceleasi conditii precum si ca, in general, toate activitatile Comunitatii sunt conform legii. Succesul dreptului comunitar in a se implica atat de profund in viata #uridical a Statelor Membre se datoreaza faptului ca a fost receptat, interpretat si aplicat de catre cetatenii, autoritatile administrative si curtile Statelor Membre ca un corp uniform de legi pe care indivizii se pot baza in cadrul curtilor lor nationale. Curtea poate fi c&emata sa &otarasca in actiuni inaintate de catre Statele Membre, de catre intitutiile Comunitatii si de catre indivizi sau companii. Ea asigura o interpretare nepartinitoare a dreptului comunitar pentru orice regiune a Comunitatii, prin cooperare stransa cu curtile si tribunalele nationale prin intermediul actiunilor preliminare(.

Capitolul II

Constituirea Curtii de Justitie

Curtea de $ustitie este institutia comunitara cu atributii #urisdictionale, prevazuta in toate din cele trei tratate constitutive ale Comunitatilor
"

'a!ile Ci(can, Emil Numa, INSTITUTII EUROPENE. NOTIUNI DE DREPT COMUNITAR, Ed. )rafnet, Oradea, "##*, $. +,

"

europene precum si in )rotocolul privind Statutul Curtii de $ustitie anexat %ratatelor de la 'oma*. "aca pentru celelalte institutii comunitare unificarea institutional s-a realizat pe parcursul constructive comunitare, Curtea de $ustitie a beneficiat de o reglementare comuna in cadrul tratatelor initiale, fiind prevazuta ca institutie unica de control #udiciar pentru cele trei comunitati, inca de la infiintarea acestora. stfel, prin Conventia relative la anumite institutii commune Comunitatilor Europene semnata la 'oma in (+ martie !,+- . odata cu semnarea celor doua tratate de instituire a CEE si CEE / s-a stabilit ca Curtea de $ustitie va fi institutie comunitara unica celor trei comunitati. stfel, conform dispozitiilor art. * din aceasta conventie, competentele pe care %ratatul CEE pe de o parte si %ratatul CEE pe de alta parte, le atribuie Curtii de $ustitie, sunt exercitate in conditiile prevazute de aceste tratate, de catre Curtea de $ustitie unica, compusa si desemnata conform art. !0+-!0- din %ratatul CE, precum si art. !*--!*, din %ratatul CEE . In art. 1 din %ratatul CE se mentioneaza ca asigurarea sarcinilor incredintate Comunitatii este asigurata de2 -un )arlament European -un Consiliu -o Comisie -o Curte de $ustitie -o Curte de Conturi 3iecare dintre aceste institutii actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin dispozitiile %ratatului. In exercitarea acestor atributii,
-

Statutul Curtii de .u!titie, a$r(/at $rin Pr(t(c(lul din 10 a$rilie 1&%0 a f(!t !ucce!i1 m(dificat $rin Deci2ia C(n!iliului nr. ,,3%&14 -1 decem/rie 1&,,, Deci2ia C(n!iliului nr. &-3-%# 4, iuni 1&&-, Deci2ia C(n!iliului nr. &*31*&4 1# martie 1&&*, Deci2ia C(n!iliului nr. &*3&&- 5 -1 decem/rie 1&&* !i Deci2ia C(n!iliului nr. &%3"#, din + iunie 1&&%. Prin Tratatul de la Ni!a din decem/rie "### a f(!t ad($tat un $r(t(c(l de ane6a cu$rin2and Statutul Curtii de .u!titie a Uniunii Eur($ene

institutiile

comunitare

conlucreaza

intre

ele

fiecare

respectand

competentele atribuite celorlalte. In vederea repartizarii competentelor intre institutiile comunitare sunt respectate anumite principii12 -principiul atribuirii de competente4 -principiul autonomiei institutionale4 -principiul ec&ilibrului institutional4 -principiul cooperarii loiale intre institutii. Conform dispozitiilor cuprinse in art. !01 din %ratatul CE, Curtea de $ustitie asigura respectful dreptului in intreprinderea si aplicarea dispozitiilor %ratatului. Curtea Europeana de $ustitie este cea mai inalta si inacelasi timp unica autoritate #udiciara in problem de drept comunitar. In general, rolul sau este acela de 5a se asigura ca interpretarea %ratatului este conform legii6 .art. ((7 CE/. ceasta descriere generala a responsabilitatilor cuprinde trei mari domenii2 sigura aplicarea dreptului comun, atat de catre institutiile comunitare in implementarea %ratatelor, cat si de catre Statele Membre si indivizi cu privire la obligatiile lor conform dreptului comunitar -

sigura interpretarea dreptului comunitar Elaboreaza in continuare dreptul comunitar+.

In indeplinirea acestor atributii, activitatea Curtii de $ustitie implica atat consultant #uridical, cat si administrarea #ustitiei in spatial comunitar.
*

'. Marcu, N. Diac(nu, DREPT COMUNITAR )ENERAL, Ed. Lumina Le6, 7ucure!ti, "##", $. 1#1 % Anual, Curtea (fera un numar limitat de /ur!e cu durata ma6ima de % luni, in $eri(adele 1 martie la -1 iulie !i 1 (ct(m/rie la ", fe/ruarie

Consultanta #uridical este acordata sub forma avizelor8opiniilor cu caracter obligatoriu asupra acordurilor pe care Uniunea Europeana doreste sa le inc&eie cu statele nemembre sau cu organizatiile international. 3unctia sa de instant #udiciara sau de organ de administrare a #ustitiei este insa mult mai importanta. In exercitarea acestei functii, ea are competente care in statele membre ar fi atribuite diferitelor categorii de instante, in functie de sistemul national. Curtea de $ustitie actioneaza ca o instanta constitutionala in care litigiile dintre institutiile comunitare sunt inaintate Curtii0 sau atunci cand trebuie revizuita legalitatea instrumentelor legislative4 apoi actioneaza ca si instant administrative cand revizuieste actele administrative ale Comisiei sau cele ale autoritatilor nationale care aplica legislatia comunitara4 ca si instant in problem de #urisdictia muncii sau tribunal al muncii cand solutioneaza cauze legate de libertatea de miscare, securitate sociala si egalitatea sanselor4 ca si instant fiscala, atunci cand solutioneaza problem cu privire la validitatea si interpretarea directivelor in domeniul impozitarii si a legii vamale4 ca si instant penala cand analizeaza deciziile Comisiei cu privire la impunerea amenzilor si, in sfarsit, ca instant civila in cazul revendicarilor pentru daune sau cand interpreteaza Conventia de la 9ruxelles referitoare la aplicarea sentintelor in probleme de natura civila si comerciala-. Curtea de $ustitie a functionat singura pana la ! septembrie !,:, cand Consiliul i-a atasat %ribunalul de )rima Instanta, in scopul de a spori protectia #uridical a intereselor individuale si de a permite Curtii de $ustitie

Mai mult, $r(iectul de C(n!titutie $re1ede ca (ricare !tat mem/ru, Parlamentul Eur($ean, C(n!iliul de Mini!trii !au C(mi!ia $(t !a ceara a1i2ul Curtii de .u!titie cu $ri1ire la c(m$ati/ilitatea unui 1iit(r acc(rd cu di!$(2itiile C(n!titutiei 0 Nic(leta Diac(nu, SISTEMUL .URISDICTIONAL AL UNIUNII EUROPENE, Ed. All/ec8, 7ucure!ti, "##*, $. 1"41-

sa isi concentreze activitatile asupra indatoririi sale de baza, aceea de a asigura interpretarea uniforma a dreptului comunitar. ;data cu adoptarea Constitutiei europene, institutia va suferi modificari, atat sub ascpect structural cat si ca distributie a componentelor. stfel art. (: al acesteia stabileste structura Curtii de #ustitie, respective aceea cuprinzand Curtea Europeana de $ustitie, %ribunalul de Mare Instanta si tribunale specializate. ceasta asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea Constitutiei.

Capitolul III

Organizarea Curtii de Justitie

Curtea de $ustitie este compusa din #udecatori, avocati generali si un grefier, asistat de doi ad#uncti, raportorii ad#uncti si referentii. $udecatoriii Curtii si avocatii generali sunt stabiliti, ca numar de catre tratate. cest numar poate fi marit de catre Consiliu printr-o decizie luata cu unanimitate de voturi, la solicitarea Curtii. $udecatorii, ca regula generala sunt in numar egal cu numarul statelor membre, dar pentru a se asigura imparitatea, in perioada in care statele membre erau in numar par, numarul #udecatorilor a fost crescut cu inca unul. Este foarte important ca numarul #udecatorilor sa fie impar, deoarece portivit art. !+ din Statutul Curtii, aceasta poate delibera si poate decide in mod legal numai daca este format dintr-un numar impar de #udecatori, astfel fiind evitate situatiile de voturi egale pro si contra unei solutii. In cazul in care prin absenta unui #udecator s-ar a#unge la un numar par de
+

voturi, potrivit art. (0 din Codul de procedura, #udecatorul cu cea mai mica vec&ime de specialitate nu va lua parte la deliberare:. )ana la ! mai (771 exista cate un #udecator pentru fiecare stat membru deci in total de !+ #udecatori. "upa extinderea de la ! mai (771 exista cate un #udecator pentru fiecare stat membru, deci in total sunt (+ de #udecatori. Curtea de $ustitie are : avocati generali. $udecatorii sunt numiti pe baza acordului reciproc al statelor membre pentru o perioada de 0 ani. "in * in * ani are loc o reimprospatare a corpului de #udecatori, fiind inlocuiti - sau : dintre ei . ceasta sc&imbare aduce de fiecare data un avant nou in activitatea Curtii prin membrii noi, dar in acelasi timp, #udecatorii care raman asigura contiunuitatea si ec&ilibrul in procesul #urisdictional. In mod teoretic insa se poate intampla ca o asemenea inlocuire a #udecatorilor sa nu aduca c&iar nici o sc&imbare in ceea ce priveste componenta corpului de #udecatori avand in vedere ca realegerea #udecatorilor este permisa. $udecatorii pot fi alesi de fiecare guvern din randul personalitatilor care ofera garantia unei independente si obiectivitati in luarea deciziilor si in statele lor de provenienta indeplinesc toate conditiile necesare pentru ocuparea celei mai inalte functii de #udecator ori sunt #uristi deo capacitatea exceptionala recunoscuta. <u este stabilita modalitatea, procedura interna de alegere a #udecatorului, acest lucru fiind rezolvat in mod specific in fiecare stat membru cu respectarea conditiilor. stfel nu este necesar ca persoana aleasa sa fi fost #udecator in tara sa de provenienta sau pot fi numiti c&iar si personae fara studii #uridice in
,

Octa1ian Man(lache, DREPT COMUNITAR. .USTITIA COMUNITARA, ed. a II a, Ed. All/ec8, 7ucure!ti, 1&&&, $. 1"

cazul in care in tarile lor de origine asemenea personae pot ocupa functia de #udecator la instant suprema. In acest sens putem vorbi c&iar despre o practica contradictories au traditie care s-a format in statele membre. "e exemplu #udecatorii italieni si spanioli provin dintre profesori universitari, francezii sunt de obicei fosti #udecatori nationali, in timp ce printer #udecatorii germane putem gasi atat profesori universitari, functionar= superiori, cat si politicieni. %otodata nu are importanta nici nationalitatea si nici cetatenia #udecatorului propus, acesta poate veni t&eoretic dintr-un alt stat membru sau c&iar dintr-un stat tert. In practica insa nu au fost exemple in acest sens. 3iecarui #udecator ii stau la dispozitie trei colaboratori personali sau refernti, care sunt alesi liber de #udecatorul in cauza. 'eferentii sunt anga#ati pe baza unui contract pentru 0 ani, deci pe durata mandatului #udecatorului. $udecatorul, referentii si secretarii formeaza o celula denumita cabinet,. $udecatorii Curtii de $ustitie pe timpul exercitarii mandatului beneficiaza de imunitate de #urisdictie fata de toate #urisdictiile nationale atat fata de cele penale cat si fata de cele civile. ceasta imunitate insa poate fi ridicata de )lenul Curtii in cazuri bineintemeiate. Ei beneficiaza de inamovibilitate pe durata mandatului, neputand fi eliberati din functie si nu pot fi decazuti din dreptul lor la pensie decat cu acordul unanim al %ot pe durata mandatului insa #udecatorii au si anumite obligatii cum ar fi 5rezidenta obligatorie in >uxemburg6 unde se afla sediul Curtii. lta obligatie formala ar fi depunerea #uramantului de catre #udecatori inainte de
&

plenului.

I(ana 'ada!an, INSTITUTIILE SI ECONOMIA UNIUNII EUROPENE4 NOTE DE CURS, Ed. Uni1er!itatii de 'e!t, Timi!(ara, "##+

inceperea activitatii in fata plenului, prin care se obliga sa-si indeplineasca functia in mod constiincios si fara partinire, sa pastreze secretul deliberarilor. "in punct de vedere material #udecatorii trebuie sa-si assume obligatia de a nu ocupa in timpul mandatului functii politice respective de a nu exercita alte activitati profesionale. $udecatorii aleg )resedintele Curtii din mi#locul lor pentru o perioada de * ani. reales. )otrivit art. : din Codul de procedura presedintele conduce activitatea #urisdictionala si administratia Curtii. In virtutea acestei functii presedintele conduce procedura orala sau dezbaterile, respective deliberarile plenului. El numeste de fiecare data #udecatorul raportor pentru fiecare caz in parte, fara ca el insusi sa exercite vreodata atributia de #udecator raportor.In sc&imb presedintele decide singur de fiecare data cand se solicita eliberarea unor ordonante presedintiale!7. )resedintele este competent pentru administrarea generala a Curtii si ii revine sarcina de a fixa termenele de #udecata. In componenta Curtii de $ustitie Europene intra pe langa #udecatori si : avocati generali. )atru dintre avocatii generali sunt numiti de 1 state membre 5mari6 adica ?ermania, 3ranta, nglia si Italia, urmand ca restul sa fie numiti prin rotatie de celelalte state mici. stfel din * in * ani are loc nu numai inlocuirea unei parti dintre #udecatori dar si a presedintelui, care la fel ca si restul #udecatorilor poate fi

1#

'i(rel Marcu, Mihai i(nita, DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR, ed. a III a, Ed. O1idiu! Uni1er!it9 Pre!!, C(n!tanta, "##+, $. %0

&

%oate conditiile numirii #udecatorilor sunt valabile si in cazul avocatilor generai care au un mandate de 0 ani. "in * in * ani are loc reimprospatarea randurilor acestora, #umatate dintre avocatii generali fiind inlocuiti. "easemena sunt premise realegerile. vocatul general are datoria sa prezinte in mod public, cu deplina impartialitate si independent, concluzii motivate asupra cauzelor aduse in fata Curtii de $ustitie, in scopul de a o asista in indeplinirea misiunii sale astfel cum este definite de art. ((7 din %ratatul CEE. stfel avocatii generali asista Curtea in activitatea sa de asigurare a respectarii dreptului in interpretarea si aplicarea dreptului comunitar. cestia au atributii asemanatoare cu ale unui procuror din dreptul nostrum intern2 asigurarea legalitatii, prote#area interesului public, strangerea de probe atat in favoarea cat si in defavoarea partilor bineintels cu pastrarea proportiilor!!. Institutia avocatului general a fost conceputa pe modelul asa numitului 5commisaire du gouvernement6 francez. cesta participa in procedurile de contencios administrativ in fata 5 Conseil de@Etat6 in mod obligatoriu si participa voluntar la procesele din fata instantelor administrative franceze ceasta institutie sub denumirea identica 5 dvocaat ?eneraal6 poate fi intalnita si in sistemul olandez, unde in fata 5Aoge 'aad6, instanra #udecatoreasca suprema in ;landa in fiecare process participa un avocet general cu functii identice ale avocatului general din fata Curtii de $ustitie. In fiecare an la 0 octombrie avocatii generali aleg dintre ei un prim avocet general care are ca atributie principala desemnarea avocatului general competent pentru fiecare cauza in parte.
11

:a/ian )9ula, CURTEA DE .USTITIE EUROPEANA4INSTANTA DE .UDECATA SUPRANATIONALA, Ed. R(!etti, "##", $. -,4*%

1#

vocatii generali dispun de aceeasi inzestrare te&nica si de personal ca si #udecatorii, fiecare avand cabinet cu * colaboratori personali si secretariat. ?refierul sef este numit de membrii Curtii de $ustitie pe o durata de 0 ani cu posibilitatea de realegere. cesta este ales din mai multi candidate. )ana in prezent nu au fost stabilite in mod clar care sunt conditiile care trebuie indeplinite de candidate la aceasta funcie, dar se presupune si practica confirma acest lucru, ca acestia ca trebui sa aiba studii #uridice superioare si cunostinte vaste in drept comunitar. In spri#inul sau Curtea numeste un grefie ad#unct. ?refierul sef exercita doua functii de natura diferita2pe de o parte are functii #urisdictionale sau de a#utor in infaptuirea actului #urisdictional, iar pe de alta parte este seful administratiei in sens restrains. 3unctiile sale #urisdictiionale sunt asemanatoare cu cele ale grefierilor sefi de la instantele noaste interne, cu deosebirea ca el participa la sedintele de #udecata. ?refierului sef ii revine sarcina realizarii, indeplinirii procedurii din punct de vedere et&nic, inclusive in ceea ce priveste adoptarea inc&eierilor, sentintelor si deciziilor. El inregistreaza actele procedural si tine evdenta actualizata a registrului Curtii in care sunt trecute toate actele care intra ca parti ale unui dosar, respective toate comunicarile care ies de la Curte. ?refierul sef verifica din punct de vedere formal regularitatea actului de sesizare si in caz de nerespectare a conditiilor cerute ia masuri. Se ocupa pe baza imputernicirii )resedintelui, de comunicarea tuturor actelor partilor, participantilor, institutiilor in cursul procedurii scriptice!(.
1"

I.P.:ili$e!cu, Au u!tin :uerea, DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR EUROPEAN, Ed. Actami, 7ucure!ti, 1&&*, $. ,-

11

)entru procedura orala elaboreaza liste cu termenele si redacteaza procesul-verbal in sedintele de #udecata publice. Se ocupa de elaborarea variantelor originale, oficiale ale sentintelor, deciziilor si inc&eierilor Curtii. "ovada de comunicare pe fiecare exemplar este semnata de grefierul sef. %otodata grefierul sef se ocupa de executarea inc&eierilor privind c&eltuielile de #udecata si ale celor date pe baza dreptului saracilor. "e asemenea este competent sa conduca ar&iva si raspunde pentru publicatiile oficiale ale Curtii. ?refierul sef mai este si seful administratiei Curtii, asigura executia bugetului si supraveg&eaza functionarea serviciilor. )rotocoalele aditionale mai reglementeaza o institutie aemanatoare auditoriatului din Consiliul de stat 9elgian sau francez, respective institutia raportorilor ad#uncti, care in practica nu a fost folosita pana in prezent. Ei au sarcina sa a#ute presedintele in procedura de urgenta sip e #udecatorii raportori in indeplinirea atributiilor lor. <u au dreptul sa participle la vot dar pot lua parte la deliberari in cauza pe care au avut-o in studio. In afara de acestia, #udecatorii Curtii si avocatii generali mai beneficiaza de asistenta unor referenti, care sunt persoane necuprinse in sistemul institutional, ci atasate acesteuia . cate trei pentru fiecare #udecator si avocet/ si de secretar . trei pentru fiecare/. 'eferentii sunt #uristi calificati care desfasoare activitate de informare si documentare, si pregatesc dosarele cauzelor. 'eferentii atasati sunt, de regula, doctori in drept, avand aceeasi nationalitate ca si #udecatorul sau avocatul general pe care il asista.
1"

Curtea dispune de un serviciu propriu de interpreti care asigura traducerile iin toate limbile oficiale ale Uniunii, c&iar daca limba franceza ramane predominant in timpul dezbaterilor si in redactarea &otararilor, acest serviciu formand serviciul administrative al Curtii.

Capitolul IV

Functionarea Curtii de Justitie

Curtea are sediul permanent la >uxemburg unde isi desfasoara totalitatea activitatilor sale. ctivitatile #udecatorilor Curtii se desfasoara conform regulilor generale de procedura #udiciara. Curtea functioneaza in mod permanent. "urata vacantelor #udecatoresti este fixate de Curte, tinand cont de necesitatile serviciului. In ceea ce priveste completele de #udecata potrivit art. ((! din %ratatul CE regula de baza este ca instanta #udeca in plen. Ca exceptie de la aceasta regula insa se prevede ca pot fi formate Camere de trei, cinci sau sapte #udecatori care sunt c&emate sa efectueze diferite activitati pregatitoare ale procesului sau care #udeca anumite cazuri special prevazute. Sentintele pronuntate de #udecatorii intruniti in complete, au aceeasi valoare #uridical, ca si &otararile adoptate in plen. Spre deosebire de celelalte instante cu vocatie international, care #udeca aproape intotdeauna in plen, Curtea de $ustitie a decis formarea completelor cu scopul de a accelera procedura, de a scurta durata proceselor, stiut fiind faptul ca, cu cat este mai mic corpul decisional in ceea ce priveste numarul de membrii, cu atat mai simplu si mai rapid se iau deciziile.
1-

)lenul este format din toti #udecatorii Curtii, insa cvorumul necesar pentru ca plenul sa poata adopta o sentinta valabila, este de - #udecatori. stfel s-a format in practica asa numitul 5mic plen6 format de obicei din sau , #udecatori in functie de importanta si dificultatea cazului al carui solutionare se cere."e obicei din reunirea a doua complete de * sau + #udecatori plus presedintele Curtii de formeaza micul plen. Completele de #udecate sunt formate din cate * sau + #udecatori. In total sunt 1 complete de * #udecatori si ( complete de + #udecatori.)resedintele Curtii nu face parte din aceste complete, iar ceilalti #udecatori pot fi in acelasi timp membrii in plen, in complet de * sau de + #udecatori. In fiecare an in 0 octombrie Curtea decide privind component completelor sale si alege presedintii de complete. >a intrarea cauzei insa sau la inregistrare inca nu se stie ce complet va fi desemnat pentru #udecarea cauzei. 'epartizarea la un anumit complet se &otaraste numai dupa inc&eierea procedurii scriptice cu audierea avocatului general sip e baza raportului provizoriu depus de #udecatorul reportor. <u exista complete de un anumit numar anume desemnata care sa #udece anumite cauze pe baza unor criteria generale asa cum este in dreptul nostrum pe baza legii organizarii #udecatoresti si nici complete specializate. Cauzele in care cererea de c&emare in #udecata a fost formulate de catre un stat membru sau de un organ comunitar se #udeca in plenul Curtii, repartizarea lor la complete fiind exclusa. Curtea in asemenea cazuri are numai posibilitatea de a decide repartizarea cauzei in functie de importanta si dificultate la plenul mic sau plenul mare. %otodata potrivit art. ,+ din C. procedura intr-un process pendinte in fata Curtii de $ustitie in care apar ca

1*

participant state membre sau organe comunitare, acestia pot solicita adoptarea unei &otarari de catre plenul Curtii!*. %oate celelalte cauze pot fi #udecate de orice complet. Insa potrivit art ,+ alin ( daca cauza prin dificultate sau complexitate sau datorita impre#urarilor, con#uncturii concrete reclama acest lucru Curtea poate dispune #udecarea ei in plen. Cauzele care vor reveni completelor de * sau + #udecatori, in general, provin din acele domenii in care exista o #urisprudenta constanta si in care se impune mai mult clarificarea unor stari de fapt, pronuntarea asupra unor probleme te&nice, si nu exista motivatia #udecarii lor in plen. Cauzele #udecate de complete pot fi trimise de acestia la plenul Curtii pentru a fi #udecate. %rimiterea cauzei in plen insa se poate intampla foarte rar si presupune in primul rand ca in cursul procesului sa se cristalizeze o problema de drept a carei rezolvare are o importanta deosebita pentru dezvoltarea dreptului comunitar si pentru aplicare ei viitoare. %ratatul de la <isa va aduce abolirea absolutismului )lenului, deoarece Curtea va #udeca reunite in camere.complete/ si in Camera mare formata din !! #udecatori. Camera mare va #udeca toate cauzele in care sunt implicate statele membre sau organe comunitare, la cererea acestora. )lenul va #udeca in cazuri limitate respective situatia in care #udecatorii a#ung la concluzia ca o anumita cauza are o importanta deosebita!1. Curtea poate decide in mod valabil numai cu un numar impar de #udecatori.

1-

Stelian Scaima!, UNIUNEA EUROPEANA, CONSTRUCTIE, INSTITUTII, DREPT, Ed. All/ec8, 7ucure!ti, "##%, $. 11( 1* C(!tel )alca, PROCEDURILE TRI7UNALELOR UNIUNII EUROPENE, Ed. LuminaLe6, 7ucure!ti, "##,

1%

"eciziile Curtii reunite sedinta plenara sunt valabile daca sunt prezenti noua #udecatori. "eciziile camerelor compuse din trei sau cinci #udecatori sunt valabile numai daca sunt luate de trei #udecatori. "eciziile camerelor compuse din sapte #udecatori sunt valabile numai daca sunt luate de cinci #udecatori. Curtea si camerele delibereaza in camera de consiliu. >a deliberare nu pot participa decat #udecatorii care au asistat la procedura orala si, eventual, raportorul ad#unct insarcinat cu studiul cauzei. In ceea ce priveste functionarea Curtii de $ustitie un rol important il au si avocatii generali. >a fiecare sedinta de #udecata participa un avocat general care dupa inc&eierea procedurii orale va depune concluzii finale. ceste concluzii sunt un fel de aprobare #uridical, aviz pe problemele de drept formulate de un #udecator solitar si se termina cu o propunere de solutie adresata completului de #udecata. vocatul general nu participa la deliberari si nu semneaza &otararea. Intr-o serie de proceduri avocatul general participa fara sa fie sesizata prezenta sa de public, acestea fiind cazurile cand procedura prescrie anterior adoptarii unei solutii procedural ascultarea avocatului general. semenea cazuri sunt de exemplu2 alegerea unei alte limbi ca limba procedural, dis#ungerea sau conexarea unor cauze, repetarea administrarii unor probe, redesc&iderea procedurii orale. In practica #udecatorii au mers si un pas mai departe mergand la ascultarea avocatului general si in cazurile in care acest lucru nu era prevazut expres. In timp ce #udecatorii lucreaza in colectiv avocatul general elaboreaza intotdeauna singur concluziile finale, care sunt o amestecatura, un conglomerate de avize #uridice, articole doctrinaire de specialitate si de &otarari #udecatoresti.
1+

BIBLIOGRAFIE
!. NICOLETA IACON!" Sistemul jurisdictional al Uniunii Europene, Ed. llbecB, 9ucuresti, (7714 (. #EBA#TIAN #CAI$A#" Uniunea Europeana- constructii, institutii, drept, Ed. llbecB, 9ucuresti, (77+4 *. VA#ILE CIOCAN" E$IL N!$A" Institutii Europene, Notiuni de drept comunitar, Ed. ?rafnet, ;radea, (7714
10

1. FABIAN G%!LA" Curtea de Justitie Europeana- instant de judecata supranationala, Ed. 'osetti, 9ucuresti, (77(4 +. VA#ILE $ARC!" $I&AI IONITA" Drept institutional comunitar, ed. a II a, Ed. ;vidius Universit= )ress, Constanta, (7704 0. IOANA VA A#AN" Institutiile si economia Uniunii Europene, Ed. Universitatii de Cest, %imisoara, (7704 -. OCTAVIAN $ANOLAC&E" Drept comunitar. Justitia comunitara, Ed. llbecB, 9ucuresti, !,,,4 :. $I&AILA $ARIAN" AN #TAN" CAR$EN #!CI!" Drept institutional comunitar, Ed. Eftimie Murgu, 'esita, (7774 ,. I'('FILI(E#C!" A!G!#TIN F!EREA" Drept institutional comunitar European, Ed. ctami, 9ucuresti, (7714 !7. CO#TEL GALCA" Procedurile Tribunalelor Uniunii Europene, Ed. >umina >ex, 9ucuresti, (77:.

1,