Acest principiu isi gaseste reglementarea in articolul 8 al Conventie Europene a
Drepturilor Omului conform caruia orice persoana are dreptul la respectarea vieii sale private i de familie, a domiciliului su i a corespondenei sale.Textul european i are originea n articolul 12 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, potrivit caruia nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare n viaa sa particular, n familia sa, n domiciliul su ori n corespondena sa, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaiei sale; orice persoana are dreptul la protecia legii mpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri. O formulare aproape identic este dat proteciei dreptului la via privat prevzut de art 17 al Pactului international privitor la drepturile civile si politice.Desigur reglementari in acesta materie intalnim si in legislatia nationala a se vedea legea 677/2001 cu modificarile si completarile ulterioare Protecia dreptului la viata private si familiala este totusi mai eficienta in sistemul Conventiei europene, deoarece pe de o parte tratatul international defineste, chiar daca o face in termini relative generali ingerintele legitime ale autoritatilor publice in exercitiul acestul drept, pe de alta parte Conventia instituie un mecanism efficient de control al apilicarii dispozitiilor sale asigurat de Curtea Europeana si de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei. Notiunea de viata privata in sensul art. 8 al Conventiei, astfel cum acest text este interpretat de instant de contencios European, cuprinde dreptul personei la viata private, intima, personala, dreptul acesteia la viata private sociala si dreptul persoanei la un mediu inconjuratori sanatos. Inainte de a face precizari despre aceste componente, se impun anumite precizari.In primul rand notiunea de viata private in sensul Conventiei, este autonoma si variabila atat in raport cu persoana care apare ca titular, cat si in timp.Astfel intinderea dreptului la respectarea vietii private este mai redusa in masura in care individul pune in contact viata sa private cu viata publica.De nenumarate ori Curtea Europeana a subliniat ca viata private a oamenilor politici se imbina cu viata lor publica, astfel ca, sub acest aspect, ei se pot afla in centrul atentiei si sub controlul opiniei publice.In al doilea rand, garantia conferita de art. 8 vietii private a unei personae poate fi invocate in limitele in care ea doreste sa pastreze secretul acesteia; din moment ce o persoana, prin propria ei activitat, isi face publica viata privata, protectia inscrisa in textul Conventiei inceteaza sa mai functioneze.Dupa cum a decis fosta Comisie, are a se plange de faptul ca o lege, luata in sine, incalca dreptul la respectarea viatii private acea persoana care poate sa demonstreze ca lege in cauza ii afecteaza aceasta viata de o maniera directa si permanenta, in masura in care ea insasi nu a facut-o publica.In al 3lea rand, aceeasi actiune din partea autoritatilor statale poate constitui o atingere a dreptului la viata privata a mai multor titulari.Astfel perchezitionarea unui cabinet de avocatura in cadrul unei urmariri penale constituie o ingerinta in viata privata profesionala a avocatului; confiscarea unor documente ce apartin unui client al acestuia, ca urmare a aceleiasi perchezitii, constituie o atingere a vietii private a clientului avocatului perchzitionat (Comisia EDH, 29 martie 1993, nr.15882/1989, Botka c/Autriche, DR nr 74., p.48).In sfarsit jurisprudenta instantelor nationale si europene pune in lumina faptul ca notiunea de viata privata este dreptul la imagine, starea civila a persoanei, identitatea, sanatatea, religia, integritatea sa fizica si morala, viata sentimentala etc., dar si aspecte moderne legate de perceptii noi in viata sociala-privitoare la avort, homosexualitate, transsexualitate, precum si anumite dezvoltari ale mojloacelor de comunicare:interceptari telefonice sau ale corespondentei electronice, utilizarea bazelor de date personale informatizate etc.