SECRETELE MAGIEI ALBE Alexandra Mosneaga Editura SCRIPTUM 2000 Bucuresti, !!!

Alexandra Mosneaga SECRETELE MAGIEI ALBE Editu"ra SCRIPTUM 2000, !!! Toatt# drc$turile asu$ra acestei editii sunt re%er&ate edi'rii( ISB) !*+,!!2**,2,-. Pnntad in Ro'ania B,dul Tudor /ladi'irescu, nr( + ( secloi 0( Bocure.li, R1MA)IA Teielon2 ++0(!+( 3# ++0(!*(4* 5ait# ++*(++(**

Cuvant inainte Credeti in Magie? Posibil. Deschizand si rasfoind aceasta carte inainte de a dori sa va apartina, va veti intreba, probabil, daca v-ar fi de folos, daca v-ar ajuta in vreun fel. Sigur ca da! nul dintre !otivele care !-a deter!inat sa scriu lucrarea pe care o aveti in fata a fost inta!plarea de a !i intalni, prin natura !eseriei pe care o practic, cu foarte !ulita lu!e care dorea sa invete lucrurii tainice, stiute nu!ai de anu!ite persoane, la care se apeleaza in cazuri dificile legate de e"istenta #ar!ica, si carora ,,invatatura$ secreta le-a fost trans!isa de stra!osi cu interdictia de a nu dezvalui.. %! gandit ca daca cineva doreste cu adevarat sa se ocupe de descifrarea unei ase!enea invatatori cu! este Magia %lba, dra!uindu-si ti!pul si efortul, atunci trebuie sa-& ajut sa o faca !ai eficient. Deschiderea capacitatilor oculte depinde foarte !ult de insusirile native, dar a! intalnit si oa!eni talentati care se interesau de Magie si nu puteau , doar pentru ca foloseau un !od de lucru care nu dadea roade, fara sa stie ca prin alta !etoda ar fi ajuns sa se bucure de rezultatele lucrarilor lor. 'a!enii au nevoie la inceput de incurajare, dar, in aceeasi !asura, si de sinceritate. D( C%)( ori a! incercat sa *c atrag atentia, chiai unor bune cunosf+nfe, asupra unora din defectele lor !arcante, au ripostat zicSnd cSnuarfi adevarat. *n schi!b, dacS le vorbea! de calitifi, erau incantafi. Maestri+ care spun adevarul unui discipol si au curajul s-o faca fara frica de a-si picrde prietenti sunt niste Mtiati.

(u, cu putcrile !ele, fncerc sa iu!inez sufletele, ini!ile oa!enilor, s,-i -ndru!, prin viziunile pe care le tun vizavi de fiecare in parte, dar nu pot intotdeauna repara un suflet care este de!olat din interior. Mulfi dintre cei care vin la !ine - chiar pacienti !ai vechi -vor sa le dau sfaturi, sa le ridic inteligenta si virtutiie, sa-i insanatosesc, ba chiar unii vor sa-i t!bogatesc sau sa-i casatoresc. Sunt atat de co!ozi si ,,cocolositi$, inc.t se asteapta sS li se indeplineascS dorintele ca in povestea cu ,,Pestisorul de %ur$. nii nu vor sa /e influcntafj, cu toate ca sunt toata viafa, far0 sa-1i dea sca!a, de astre, de plante, de oa!eni. *n fine, pufini sunt cei care *upt2 pentru fiecare secunda din viata si care doresc indru!ari pentru a-si usura e"istenta si a 1i-o face !ai s!plinita. Mcnirca !ca este sS vS influcntcz in bine, de aceea ati si venit la un !aestru, dar libertatea de a alege va apartine, far3 reprosuri! ' persoana care se intalneste in viatS cu diverse greutati si constientizeaza acest lucru poatc sS indeparteze foarte usor ohstacolele citind aceasla culegere de folclor terapeutic si incercSnd sS punS in practica sfaturile si procedeele prezcntate. 4a urez succes!
%5(6%7D/% M'S7(%8%

Maestru de c"trasenzorial, bioterapie si psihoenergochi!rgie dc clasa international9, :ucuresti, &;;;

CAPIT1LUL I

((Magia nu este o stiinta( Ea este 'ult 'ai i'$ortanta( CSnd nu exista stiinta( 1'ul su$ra&ie=uia Tn lu'ea ostilS nu'ai cu a.utorul Magiei( )ici stiinta, nici religia nu au $utut in;ringe aceast0 ostilitate, nu'ai Magia a $utut6, scric doctorul in stiin=e ;i%ico,'ate'atice A(5( Ste:lo&, astro;i%ician din >ie&( Materialul strans de,a lungul anilor si care cu$rinde '&ata,tura trans'isS din generate Tn generatie, de la 'aestru catre ucenic, ne $er'ite s2 ;or'ulS' conclu%ia care de;'este ce este Magia2 Magia este un siste' de actiune asu$ra Lu'ii $rin $uterea &ointei, tn sco$ul accelerarii sau incetinirii e&olutiei accsteia# estc conlucrarea cu entitatea su$erioarS, co'uniunca cu aceasta =religia reuneste cele dou0 notiuni?( Una din celc 'ai reale si 'ai e;iciente cai de sal&are a o'enirii trece $e langS Magia Al8a( ( C1)CEPTIA MAGIEI ALBE @ESPRE LUME 1$inii a$ro$iale de in&aAtaAtura Magiei Al8e au a&ut re$re%entantii '&2talurilor antice si ai &ec7ilor scoli e%oterice2 ade$tii lui Boroastru, 'ani7eistii, su;uu conte'$orani cu I8n @AAra8C, initial< si egi$teni si asirieni( @u$S cu' glasuieste in&atatura stra&ec7e, la ince$uturi, Inteligen;a @i&ina A8soluta, care re$re%intS Ade&arul si In;initul, s,a a;lat intr,o stare de autocu$nndcre ce nu $oate ;i ex$ri'ata( Tot ce cunostea si $erce$ea acest Mare A8solut se reducea la ;or'ula2 ,,Eii exist(6 Pro8a8il &a ra'ane $entru ;oarte 'ultii &re'e o enig'a in ce ;el a a$arut ne&oia Ratiunii @i&ine de autocunoastere, de autocon,te'$lare intr,o esenta concrete, intr,o oarecare 1glindS @i&ina( Si odatS a$aruta, aceasta a general Crea.ia(

TE1RIA MAGIEI,

,Intreaga Create este o unica Magie Mare6, asa este scris In culegerea stra&ec7e de texte denu'ita Cartea ti8etana a 'ortilor( lar Rad.a 9oga s$une2 ,,Magia este actiune(6 lata care este o$inia sa&antilor so&ietici, in s$eta a doctorului In $si7ologie E(/( Su87ots:i, $ro;esor la Uni&ersitatea din Mosco&a2 ,,Prin Magie tre7uie sa intelege' un siste' de a intra in contact cu s$iritul lucrurilor <.i de a diri.a aceste lucruri $rintr,o intelegere cu s$iritul lor, ni'ic altce&a(6

A8solutul s,a adancit ast;el in sine, a ince$ut sa sc studie%e, di;eren=iind ne'arginirea sa intr,o 'ulti'e de lu'i, ;iecare cu li'itele sale( S,a nSscut Trei'ea Ratiunii @i&ine( @in Unic, din Ade&ar, care alcDtuiesc In;initul, a a$arut Tatal @u'ne%eu Tatal este Princi$iul Creator sau Luinina, care 'tru$ea%d in cadrul lu'ilor li'itate, ;inite, ;or'ele s;inte ale Unicului( Mai dc$arte, din acest Unic, din Ade&ar, care re$re%intS In;initul, a a$a9ut Ma'a( Beita Ma'a Lu'inii este Princi$iul Cunoasterii, sau Intunericul, care cunoaste si include ;or'ele di&ine ale Unicului, Tn;a$tuite de @u'ne%eu Tatal( In cadrul lu'ilor 5initului, Lu'ina re$re%intS 5or'ele @i&ine, ;ntunericul le a8soar8e, sti'uland Lu'ina si cree%e noi ;or'e, tot 'ai $er;ectionate, de raani;estare a @i&inului( Lu'ina este o intru$are a @i&inului( tntunericul este $erce, $erea@i&init+tii( tntre cei doi $oli , Lu'inos si Intunecat , exista Ti'$ul, S$atiul si Tntreaga 'ultitudine de ;or'e reali%ate de Creator( El S$atiul si Ti'$ul extragSndu,le din In;init si $o$ulan,du,le cu 5or'e( Beita Ma'+ a8soar8e S$atiul si Ti'$ul si le scu,;unda din nou in In;init, T'$reunaA cu ;or'ele ce le $o$ulea%S, $entru ca acestea, 'ai $er;ectionate, sa6 ;ie ulterior create din nou de Lu'inS( Ast;el are loc circuitul )asterii si Mortii, care re$re%int+ Maretul Eoe al In;initului ' cunoasterea de sine a acestuia, adici cunoasterea de sine a Ade&arului( In Lu'ile Uni&ersului, la li'ita insesi%a8iia dintre In;init si 5init, unde Ade&arul naste continua Lu'inS, iar Lu'ina cu$rinde Ade&Srul, &ietuieste Agni,Esenta( Agni este una din intru$arile lui @u'ne%eu TatSl, 'ani;estare a Marelui Ade&+r, a A8solutului( Agni constituie un ;oe indescri$ti8il, ' care se a;l0 intreaga &iat0 a Uni&ersului, n2scut0 si nenDscutS, &i%i8iia si in&i%i8ili(

Uneori, din Agni sar ScSntei( Aceste Scantei sunt re;lectate $rintr,o g7irlanda de lu'i 'tre Lu'ina si tntuneric( Co'$lexul ;or'at dintr,o Scanleie si re;lectanle ei este 1'ul( Tinta Scanteii este sS atingS In;initul si s+ se conto$easc+ cu sursa din care a a$arut( in ;ata Scanteii se a;la6 nu'eroase cSi, $e care, $aFind, S$iritul se conto$este cu A8solutul( 1 as;el de cale este si Magia Al8S( @eci ce este MagiaG In A8solut nu exists Magie, deoarece A8solutul este doar Ade&arul A8solut In;init( @e aceea In;initul este &esnic &iu si in $er'anenta de%&oltare( Magia a$are acolo unde exista li'ite( In lu'ile li'itate de S$atiu si Ti'$ nu se $ot 'ani;esta toate ;or'ele di&erse ale In;initului( Aici a$ar Legi concrete stride, care re$re%inU re;lectari ale Esen.ei @i&ine( Magia nu este decat cunoasterea acestor Legi, $rice$erea de a le a$lica si uneori c7iar de a le crea( @e ;a$t, once actiune a oricarei ;iinte in cadrul lu'ilor ;inite constituic Magie, deoarece, con;or' legii :ar'ice, ;iecare actiune sc7i'8a lu'ea( Cu alte cu&inte, Magia este un co'$lex de $rocedee care 'odi;ied lu'ea( Pri'ul Mag a ;ost @u'ne%eu Tatai, ci'd a creat Lu'ea( Creatorul este S$iritul In;init, Magia este Creatia Sa in;'ita( Atat ti'$ cat exists li'ite, exista si Magie( Ast;el, cunoasterea Magiei este cunoasterea Legilor Uni&ersului si a structurii acestuia( Magia se i'$arte in2 H Magia Al80 , cand 1'ul isi $une cunostintele in slu.8a ;Aor'elor de 'ani;estare a @i&inului in Lu'e, a

cunoasterii Tainelor @i&ine, aducand $rinos @i&inului, Ego,ului s0u, $entru 1' neexistind ni'ic 'ai i'$ortant decat cunoastere de sine si cunoasterea @o'nului S0u# I Magia )eagrS , cand 1'ul isi $une toate cunostintele si ca$acitatile in slu.8a Ego,ului si $lacerilor cor$ului ;i%ic( Magia )eagrS are ca re%ultat ;inal $ieirea Magului su8 a$asarea Pede$sei @i&ine# I Magia Gri , in care sunt sacri;icate $asari, ani'ale, $lante, $entru re;acerea &italititii $ersoanelor 8olna&e, ;ar+ anu'ite ritualuri 'agice# H Magia Rosie , de;ineste g7icitul in cSrti(ca;ea, darul in 8o8i, .ocurile de noroc(

Uni&ers existii o 'uliituuinc de Lu'i ale Marginitului, reunite in ni&eluri( Aceste ni&eluri so $rc%inta ast;el2 LUMI)A ,, TATAL ( Lu'e , Cau%al,su$erin;or'ational K(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( Lu'ea ar7ieti$urilor 2( Lu'ea in;or'atiilor su8tile KKKKKKKKKKKKKKK Bod7i, in;erioara +( Lu'ea in;or'atiilor $ri'areKKKKKKKKKKKKK(((((( Mentala 4( Lu'ea energiei su8tileKKKKKKKKKKKKKKKKKAstrala

;n&atJtura Magiei Al8e ne s$une cS exists sute de $rocedee $entru a reali%a ce&a anu'e in Uni&ers( @ar in Teoria Su$erioarS a Magiei sunt incluse nu'ai $rocedeele cele 'ai e;iciente si 'ai $uternice care re;lects Legile su$erioare ale Uni&ersului , @re$, tatea si <ndurarea @i&ina(

0( Lu'ea energiei $ri'areKKKKKKKKKKKKKKKK /itala -( Lu'ea su8stantei su8tileKKKKKKKKKKKKKKK Metaeter *( Lu'ea su8stantei $ri'are =8rute? KKKKKKKKKKKK5i%ica I)TU)ER CUL L MAMA Lu'ea Intreaga este inclusa in Ade&ar , A8solutul

2( STRUCTURA CPEATIEI U)I/ERSULUI Con;or' traditiei, intre Polul Lu'inii si Polul Inlunericului, in

Transcendent In;init care se sta$aneste $e sine( La ni&elul Lu'inii si Cau%alului, A8solutul incetea%a sS 'ai ;ie Transcen, dental( El intr0 in interactiune cu Lu'ea =Uni&ersul? su8 ;or'a cunoasterii $er;ecte a acesteia din ur'0( )i&elurile in;erioare re;lects aceasta cunoastere intr,un 'od din ce in ce 'ai distor, sionat, $ana cand, la ni&elul eel 'ai de .os, Intunericul &a ing7iMi aceste re;lcctari( +( STRUCTURA 1MULUI 1'ul este co'$us din dou entitati $rinci$ale , Eu si Ego( Eu este ScSnteia care s,a des$rins din A8solut la Intru$area Agni( Ego este re;lectarea insciatoare a Eu,lui Su$erior, care exista intr,o si'8io%a a * cor$uri =;i%ic, 'etaeteric, &ital, astral, 'ental, 8od7ic si cau%al?( Sensul e&olutiei 1'ului consta in ani7i,larea Ego,lui interior( Cu alte cu&inte, in 1' exista o constiinta li'itata si un su8constient ne;i'itat( Acestea tre8uie ;ie s+ se conto$eascS intr,o Constiinta de Sine Ade&arata, ;ie sN existe intr,o Ieg0tur+ si ar'onie neintreru$ta =;ig( ?(

E &olutia unei ;un;e $e Calea Al8a consta in e$ui%area cor$ului ;i%ic Gi renuntarea la acesta du$a cunoasterea lu'ii su8stantei( A$oi se $etrece acelaFi lucru la ni&elul 'etaeterului, a$oi la ni&elurile su$erioare, $ana cand Scanteia e &oluatS, care s,a c2 it si a a.uns la stadiul de ;lacarS, este eli8erata si se conto$este cu Agni, cu Ade&arul,)e'arginire( Calea Al8+ tre8uie sa cree%e neincetat, gcnerand 'ani;estari ale In;initului in cadrul Lu'ilor 5inite( @e cele 'ai 'ulte on nu este $osi8il s0 se $arcurgS Tn intcr&alul unei singure &ie=i a cor$ului 'etaetenc sau ;i%ic toate eta$ele de e&olu=ie, s+ se desco $ere toate $osi8ilitStile si sS se de$aseasc0 toate o8stacolele( @e aceea( intru$arile in di;erite lu'i se re$elS $eriodic( S;a9,situl $oate ;i re$rc%entat doar de conto$irea cu Ade&Srul A8solut( Ex$licarea 'odului de des;asurare a si'8olului u'an re$re%entat de litera ga''a este data de su8ca$itolul 3 =,,Coordonato'l6?(Constientul si Inconstientul se re;lectD unul $e ceiaialt, iar $unctul lor de contact este asa,nu'itul Coordonator( Sensul e&olutiei 1'ului este cu$rins de des;asurarea literei ga''a, ast;el 'eat s0 se o8tin+ o 7i$er8oia( Ade&aratul Eu al 1'ului =Scanteia? se gaseste in ni&elurile si 2 ale Lu'inii =Cau%al , Bod7i?( El este ;ncon.urat de sa$tc Tn&elisuri( In 'od ne'i.locit, Scanteia

insSsi este $rinsS de *2 de ar7eti$uri, cu$rinse in cor$ul su8til in;or'ational, a;lat In inte,riorul cor$ului in;or'ational $ri'ar( La randul sau, acesta din ur'S, astralul, este cu$rins in &ital, &italul in 'etaeter, iar 'e,taetenil Tn su8stanDa $ri'ara Re;lectarea si o $arte din Eu,ul real este ade&aratul Ego =sau Constiinta?,careexista incor$urile in;erioare, $oate s0 sede$la, se%e $rin acestea, ceea ce are loc in ti'$ut so'nului( Cu cat Ego,ul a.unge 'ai sus, 'ai a$roa$e de Scanteie, cu atat &isele siint 'ai intense si creierul 'aterial retine in 'e'orie $lanuri tot 'ai 'a:e( 4( E/1LUTIA, ETICA /IETA SI SATA)A Lu'ea e&oluea%a continuu( Intunericul ca$tea% ;ortele Creatiei @i&ine, Lu'ina le $roduce( Oi Lu'ina si Intunericul actionea%+ in de$lin acord cu Etica &ietii( ,E4ici o ;iinDS din Uni&ers nu tre8uie sa $roduct o durere 'orals sau ;i%ic0 altor ;iinte din Uni&ers( Alt'interi ea se o$reste din calea sa si $ri'eOte o lo&iturS :ar'ica(6 Lo&itura :ar'ic0 $oate ;i atat de $ute'icS, incSt $oate distruge toate cor$urile 1'ului $anS la cor$ul 8od7ic inciusi&( Magii nu incalc2 legile Eticii &ieMti( ((Intunericul si Lu'ina coo$erea%S in S;ere;e Su$erioare6 =B( Roeric7, Uni&ersal de ;oe, $artea a Ill,a, Riga, !+2?( Lu'ina Creatoare creea%S toate ni&elurile 5or'ei @i&ine( Intunericul controlea%iS acest $roces si inlr+ in actiune nu'ai cu res$ectarea Legilor Eticii Su$erioare, care co'$un unul din ;unda'entele 1riginilor Su$erioare( Intunericul exisia a$roa$e la toate ni&elurile realitStii si le cunoaste $e toate( @ar in acest 'are .oe al Ade&arului, Lu'inii si ;ntunericului, a carui esenta esteMani;estarea si Autocunoasterea

A8solutului In;init, se inter;erea%a &arte.uri TnselStoarc( Un ast;el de &Srte. inselator este si Magia )eagra a Satanei( Acest ;eno'cn neccsita o anali%i a$arte( IncS din ti'$urile strS&ec7i, in cor$urile $a'antenilor nou,nascuti s,au intru$at Scantei $er;ecte si Atot$uternice( @ar ele nu si,au $utut 'ani;esta $er;ectiunea, caci canalele ener,gcAtice ale oa'enilor si eentrii coordonatori din crcier nu crau su;icient e&oluate, erau $line de i'$uritSti si necesitau un i'$uls s$re e&olutie( Consiliul ;ngerilor Siste'ului Solar i,au $ro$us Ar7ang7elului Lucio;or s2 co8oare $e P+'ant si s0 cree%e un $rogra' uni&ersal de de%&oltare sociaI0 si 'entala a 1'ului( Lucio;or s,a intru$at in $a'antean si a $us in circulatie siste'ul Ego,ului( Siste'ul acesta consta in ;a$tul ca 1'ul nu &ede uneori lu'i su$erioare, ci identi;ied S$iritul s2u In;init si toate ;or'ele ade&aratului Eu nu'ai cu cor$ul ;i%ic si constiinta sa( @e aceea, siste'ul Ego,ului ince$e sS se lu$te cu lu'ea incon.ur0toare $entru 8unurile ;i%ice ale cor$ului o'enesc, u%aAnd de toate re%er&ele sale $entru a atinge acest sco$( 5iecare 1' a ca$ital un Eu $ro$riu, e&oluat( Au a$arut concurenta si e&olutia, care au inSltat 1'ul $e cul'i ne8iinuite in nu'ai cate&a %eci de ani, in loc de o e&olut.e de sute si 'ii de ani( Ego,ul a intrat in contradictie cu :ar'a si Etica( Au ince$ut sii se $roduct lo&iturile :ar'ice( Axul $lanetei a ince$ut sN se 8alanse%e( /+%and c+ sisternul s0u de Ego ince$e s2 i'$iedice de%&oltarea ci&ili%atiei u'ane, Lucio;or a 7otarSt s0 concentre%e asu$ra sa toate Ego,urile Fi s+ le distrugS( Ast;el, Ego,urile a sute si 'ii de $a'anteni s,au concentrat in Lucio;or, dar

$uterea acestuia s,a do&edit insu;icientaA $entru a ncutrali%a o asl;el de ;or.2( Ego,urile au ;or'al un siste' care ,a ca$turat $e Ar7an,g7el( Siste'ul acesla a ca6$2tat nu'ele ,,Salana6 sau ,,Magie )eagrS6( Ca$tur+ndu,l $e Lucio;or, ele i,au inc7is accesul catre Lu'ile Su$erioare( @in aceasta6 cau%S, Ar7ang7elului i s, au sc7i'8at conce$tiile, siste'ul de no.iuni Oi raodul de ac;iune( El s,a trans;or'at in Luci;er .i a de&enit generatorul energetic al Ego,si ste'ului( Magia )eagra reuneste toti oa'enii a;lati su8 $uterea Ego, siste'ului( Ea Ti i'$inge s+ sD&arseasca ;a$te contrare eticii, i'$otri&a oa'enilor, naturii, $lanetei si Cos'osului si cu ;orte reunite T'$iedicaA reali%arca :ar'ei cu&enite $entru aceste delicte( @ar Ego,siste'ul nu este &esnic( Magia )eagra6 nu &a $utea s2 se i'$otri&easca $rea 'ultS &re'e Legilor :ar'ei, care iGi au radacinile in In;init( 1datS si odatiS intensitatea lo&iturilor :ar'ice &a de$Ssi $uterea $rotectiei o;erite de Magia )eagrS( Atunci se &a $etrece ce&a care a'inteste de A$ocali$s( Ego,ul &a $ieri, iar $entru cei ra'asi &a ince$e o e$oc+ de ;ericire si e&olu.ie( Re$re%entan=ii Magiei )egre ;ac, de ;a$t, un 'are ser&iciu o'enirii2 o8ligand =ari si $o$oare Tntregi la su;erin;e Oi c7inuri, ei ;a&ori%ea%S ur'atoarele2 a? In su;erin=ele lor, oa'enii se inalta6 s$iritual, trSind in cursul unei singure &ieti cate&a %eci de existente de $e alte $lanete cu e&olutie inceti7itS# 8? Cu cat $a'antenii au de su$ortat 'ai 'ulte e;ecte negati&e ale Ego,siste'ului, cu atat de&ine 'ai 8unS si rnai lu'inoasS :ar'a $lanetei, Secolele de su;crintD aduc 'ai a$roa$e Raiul $e P+'Snt, un Rai care nu exista $e nici Una din $lanetele Cos'osului(

aceea, intregul Ego,siste' &a ;i distrus 'ai de&re'e sau 'ai tar%iu, iar Luraea &a in;lori( S;arsitul Ego,siste'ului $oate ;i grS8it ins+ $rin 'etodele Magiei Al8e(
@C

0( STIPIILE, SPIRITELE STIPIIL1R SI CAMPUL PSI In su8ca$itolul 2 , ,,Stru de8a BQd ae U;i;e s0 aa6 F3a dd $8aQa $aQQ ce 3A da dl$Qa a d eQdQdad Q6 RiaC ra diQdd aQd l QtQ ct$$a eQi Qad aQa 'aQ , 0( E a aBe$S a d7d @d Qd$a T $$7d de8aata d FQ <d ra( A8aU aa s0(3da;eQatd Ad77?A6 RdQ Qe de Qa d 8Qra 8i7a 2 = aada aa $ 806RQaBn$eQ 6 3AQQ0< 3natd=0= A 2FF= <, AdaQtd?

F 5Qea ed edTQ$Qce c7e$7a J= Elera7a 0 == < 9d c8QQa7 ! ara8 QQ Ii =di dlaQa a T 4F < 7Qii a 8Q R'aQQd < @( 7Q aaF

Ra7 @oQ ad a aQ n Qa 8a$e Qd Q7A S6i 0adQe$a8aQF 0$$QaQ$d I 7da7aQ F c A $d QF 7; Qa d V Qt in cPQd 0 A a$QQa 6@t 8d7Qa?RQ ;latdd d 8 8QQa s QAl an $aQQe ldQale, 0An RcaQ Qaa Aa< ea e Rn aP a i8 ati77a AQ $Qda d aaa$Q a 8d da8? QJQi 7d 8aQRel r A7iQd8r Qe = E8a e7Q $aQ7 cS $rad 0 dd r?a d7 RdaQAF dei ra a ddd 0derQa Qada da 08d didF Aae8Qda $$Pa Tra <0 , 0 dd <8a a aa sd QF d8Q'daI 0 0V7V$ale RA7QaleQ PSP d An7d 8caQta $Qa APi$e, RSA,A8adla$F 8e aQadorF 0Qa $iQ cQQad ;Qat< d Q77 S QQa2 Q;Qda $ Q8 8Qd d cQ7ale Qe 7dgQ T aF 0 F 0RPCERIR 0A Ri8QdQa cAd8Q Q$d.a8ta$e a aaQ QQ7Qd7ale T0

@e a ae eQe d QQ Qddd daQ F VC ae RRAT BU F AC@STE @RRRRF PMR A ARAA d RALER ATLEPAI @A AALR A@@AF RR AP ARcea$a V67 e $d78da< Q$'ida SQQa?8a QQ d de V7 Laa QQaQ$a d ar$e d$d Q QQP a tdcQa d=

28 QdQal Q7 Ala;aQc ad AQe Q P 2 Q di$e Q Qd Q<e a8ea F Qd a a aQa e= 0 Qd RQd a VadF QeQe a QF at= aaQe =8a$a tie 8ie8c a8QQT 2a8e'atQ aF Qa ri a. 2 QQ Qe $7eQ =aQQd aa Qier( da al 6 W Ra a$aQia QQ8d RQ<J R< RaQa atQa aQQa La Qa$;R F 2BPRE A 2@TRP ARBR @I) 2AELA 2 2P@PRAA 2ALA 2@ia Ac&=12 2 Q 8$re RQeRQ$ ? C8eaa<12 Qa8P d 2QA 2BQara0 2 2Qal78a BQQ 2RadaQ 8Q$ ( Qe8QQS @8 F 2QdiI, EQdQe 2$e8 EdQ$aa a?122 dd$8a BeQQB QQ d acdQcda 8aQaa< 2 <J ERARA W 2PA)RRA AP R5RA 2RCARA 2 2< 2ca7 aFa Aa a$BdaQ E'el e c8 Qu7e Q 8 aQQQ$Q rQaQa Q o PQa7d<= P dada$e6 2RQ 8$eQdQ Q= 2QSdtQa Ra$Q7l a8d 0 rQQQ7 Qu7<, QaQ 8iQ0 Q Q$Qa cQ Qdad$dd P aQ aQa 2? 8iQ QQ Q< Q7 eda$dQ i rQ ,$ida salQQB?( AQ7ada $a QeQ$$Q da d$d 7d'Q 125 QQaB aa deose8it2 se cu&ineQs2 acordS' energiei $si7ice( Toate ;or'ele de energie $si7icS si toate cele'alte st&ucturi ase,'anatoare ,Qunde si cS'$uri din Uni&ers , sunt ;or'ate dintr,o singuraA surs0( Uni&ersul Agni,Esenta e'ite ra%e =ni&elurile ,2?, acestea se traos;or's in Scan&ei =ni&elurile +,4,0?, alcatuind ;or'e geo'e, trice si'$le =ni&elurile 0,-?, care ;or'ea%S granulatii =ni&elurile 0,-,*? nu'ite si 5oc7at , 5oc7ate'( @in 5oc7ate' se nasc ;or'e aXe ;lScSrii interioare, $ri'are Oi inc7ise, care se sting si dau $u=in0 cSldur+( Acestea sunt sti7iile ;ocului0din care se co'$un sala'andrele( Energia $si7ica este 5oc7at si &i8ratiileQgeYerate de acesta sunt &aria;ii aleN;orDelor Uni&ersului(ZEnergia $si7icS, $rin inter, 'ediul 5oc7atului si al legSturii acestuic cu ;i'ensiunile su$e, rioarZ, unindu'se cu acestea, ;or'ea%S siste'ul CS'$ului PSI al Uni&ersului sau CS'$ul PSI,A8solut, cu a.utorul caruie orice

entitate din Uni&ers $oate $atrunde in canalul de legaturan -( PER1GLI5ICA Con;or' celor $re%entateFla su8ca$ilolele ,+( Lu'ea se co'$une a$arent din 4 nuclee2 A@E/ARUL, ABS1LUTUL TATAL, LUMI)A MAMA, t)TU)ERICUL MI)CIU)A, REALItATEA, CREATIA-Aceste nuclee =$uncte?, $roiectSndu,se in di'ensiunea noastrg, auQas$ectul a $atru $uncte dinQs$atiul tridi'ensional( Ele $ot ;i unite $rintr,o cruce, un cere sau un $atrat( @in cruce, cure si $Jrat, care constituie si'8olurile Cos'osului, se ;or'ea%S toate si'8olurile si 7ierogli;ele2 [ As$iraXia s$re Ade&+r# \ As$iratia s$re Minciuna6(

SPRE A@E/ AR PE)tAGRAMA 5ig(62

As$ira=ia s$re Ade&ar ] Crucea Cos'icS ne dau As$iratia Cos'ica s$re Ade&ar sau Pentagra'S(

Toate se'nele Magiei s^nt co'$use si se desci;rea%SQ$rin aceasta<sc7e'a( *( MAGiA SUPeRI1ARA SI In5ERI1ARA Asa cu' s,a 'ai arStat,Q1'ul se co'$une tin cor$uri reale .i o Scanteie In;inite( La crestini, ScSnteia @i&inl este S$iritul =@u7ul?, iar cor$ul ;i%ic se nu'este Tru$Qsau S:inis =la &ec7ii egi$teniFse nu'ea crisalidS?( CeleXalte cor$uri dintre lu'ea ;i%icS si QeQe +Ldi77Qa ] 2F +da7adaQ a Qa +VQ dd 13AQ8a7a dai BaQQda CQa$ ddQ a8 $Qe<=Q6 Qada Qa QQnQ=a< a<Q ra QQ 0 Ra;S R rae +;8an7d Q raa +$aaQn$ Q e$dQ Q QQ$aQ at au + Podud d6 @ 8adul aQ $QQada C8aQd7e +Qd QS ?

8= @ doa$_ adQaQQQQ a 8QdQa, Ac$ddd= AQeQa 8 1 dliaQ 4alQQF a7F dI @ ;aQF aada 4Qe d Pddd aeQ$Q = AQ8aa QaI 4@< AQd dade MQaQe AtQ Q7e $Q< au, 7 a8d6tida Rt$T8 a A$a Q$alVQ rad P e A R$Qad a, A al RaQa$<, d$$T n QaQde a RF Qa Q Qade Are dQQ= EQ a Q de8Q l Q7Qa $6 Qa7 i8d Lad a car ltQ, ( Be QQa Qaa $Q (14A8 QrQQ $<Q Qe $dada 77 Qc Vd aeQ adQ<cd8e $ Qd 4a Q7 .e Q 8e daQe a$dd Qad a; Q Ca e8 car ( 4adaa Q ae 8< da < Qd eQAa carQdd $e duQata <F R8Q diraQ a<F 4Qile8tAd 8ata de BQaQtaQ sa=146F RQaadCQF A8de did 8dd Q da Q8dadd Bi lQe7cQ, 4BaQd a QaQ 4 a da a i;a, Bd7 da 7=a QaQ Le Qd A aa7a RalQ8e < BQd RQa `n8 VQ ad aana e de Qa a dd $at Q 8id7d 4;;aQte di a8 d, QB Qa aQQa Q$a ca $d caQ7dQ a< Q8aQ$Qd QQ 8t8<d 8ta

addQ ad aa 7B @Q=<0ai,15Pent8t 8Q adda8Q$d 0AR <Q 8eQea a ia Qn$ad Q? ATE AA 0 R 0RIR@ 0 0A)@F 0

*rt;al= Qe Qddi d7 ;=Q a8aade acta 7aaF QQ a $a Q8 a$8A aa F aa7ieQ a7 a8Qer= r $$Q $eQ an8Qedaa QuQ Ca8tQnddQ aadV$ ,,Q adQe inQQQ aQ Ra$Q n a7= lta Aaa$a adQ 7 Q8Qad ca Qra eaa aQ QdaF *$aQ0 a ddaQ 17 RBER@E * *@RAL @eQ Q7QdQ Q$6 $$7 *co8QenQ$areQ a VQ$ l acQ$aa $dda dQ8 B$QQadF da7 Pd in P $au A 8cdQal Q 5Q8a a d e8ta $a ad A;Qi aQ Q BQa aQe <2 @a$a e$Q 6a Fd a ;aed$a iddd iaQ LQdeQL d ca a a77QdV i t< RQaQQ aQa Q A a8daQ A aAQ ai sQQ =
1.

3cn;d8Q Raa ai QuQeQ le adQaQaa a aQda eQ$eraQd lt Fe 3aal T Q te 3 A Q a ataQ Qada 8?, cQ7Qea ac$Q 8ada aa aadQQa6 ;a ac a &iQa 6 3RQe dQQ Q F dia edaQ Q$a8 aQ ca$ Q da , $$8ada din d R a dceQ Q Q Qe $ed Q $$QQQJ RQtd Qe a $aQQ a QQtr< Q add dd d Q QQ addeQ= QQd c$Q Qe Qe8dQd ra < Ra de$a$Qa an 7Q e aQa Q 3

$Q$ aa e Qara !8Q 87dTl a AnQQ8a d7? 0F A( Ad Qdd ctd QdQ $d ce8 ;nQda 8ea da$e QddQeataQ , !QaaQ 8a Qa QandQ BQQat a A8Q 77 da a a QaQ a Qe 8QgQQtl a !a $Qrce$e in;inituX?# +(QInc7ide' oc7ii si ne re$re%enta' ;oarte cXVr una din ur'0, toarele i'aaini2 a? 1 $aAdure dc toa'nS Vurie, ;run%e0aurii, $a'ant aco$erit $arca6 cu aur( Totul este cu;undat ' ra%ele<Soarulai de aur#-8? o ;loare cl8astra $eQ;ondul ccrului a%uriu# c? 1 ;loare al8a, alungM $e &erticals, $e ;ondal serului al8astru# d? Crestele '%a$e%ite ale unor 'un=i, in&Juite intr,o<ceata 0rans$arentS#-e? 1 cruce al8S, inclinat+,0intr,un 7alou al8, de o stralucire or8itoare, $e ;oodul al8astrului in;in't al cerului( 4(Q)e $li'8a'Q$rin aceaste $+dure, $luti' in acest cer al8astru^ $lans' in .urul cul'ilor 'untoase =in nici un ca% nu a&e' &oCe s+ ne controlS' cor$ul $e durata acestor<'iscari?( PronuntSb cu&inte neintelese, aesticulS', ;ace' to& ;elul de $roceduri 'agice( Cand sco$ul cau%al, &a ;i atins, Constiin=a re&ine de la sine( 8od7ic Pentru ca $rin Creator<sa6 se 'ani;este cu ade&arat ;orMele In;'itului in toatS 'aretia lu:, se 8od7ic, reco'anda6Qs0 ince$e' $rintr,o rugDciune adresalS raental ta=+ ui,$ronunt+nd cu&antul AUM Oi ;or'ulaQ=iocantatia? AUM SUM /E)ITE E)S1;( 'ental L astral astral, Ast;el, cu a%utorul &i8ra;iilor acustice, ne V.uta' in o$rirea ,,dialogului interior6 si $unurea cor$ului su8 controlul $ianurilor su$erioare ale ebisten=ei( anterioare cor$ul 'eYtal si asaQ'ai de$arte, $an0 la eta$a ,

3c C11R@1)AT1RULM@escriind $unctul Coordona&orului0sau al contastului su8constientului In;init sau ConstiintaQ5inita, tre8uieQaa cdauga' ca acestVFare cSte&a ni&eluri Oi este o ;igura 'ult 'ai co'$lexD<decdt un si'$lu 3 =o$t?(-Rri'a eta$a6 V acestei cSi consta in conto$irea cor$uluC 'etaeteeic si a celui 'aterial 'tr,un singur tot( A douaQeta$a6este conto$irea cor$uril]rQ'etaeturic, ;i%ic si &italnfA8ordao a tr'ia eta$a $rin adaugarea la cor$urile din etata a doua si<a cor$ului astral( A.unge' laQeta$a aQ$atsa adauga od la cele anteriare0cor$ului0'ental si asa 'ai de$arte $ana la etata a sa$teaQ' care In;initul a8soa%8e li'itele( Cu alte cu&intel un coordonator real este re;lectal la ;ai8inarea dintre 5%nit si In;init de sase ;alsi coordonatori2 Al saselea ;als coordonator KK(( Al cincilea ;als coordonalor KKKKK Al $atrulea ;als coordinatorKKKKKKKKKKKK Al treilea ;als coordonator KKKK Al doilea ;als coordonator KKKKK( $ri'ul ;als coordinatorKKKKK( Acesti coordonatori e 'lSturati $e rind, des;Ssurand ;igura ase'anStoare unui lan= si traris;or'and,o $e eta$e ;titr,

un cere( @es;asurarea se realigea%S $rin ur'aAtoarele $roccdee2 a? Cu a.utonil energiei 1'ului in&atator# 8? Cu a.utorul In&ataAtorilor din $lante# c? Cu a.utorul Agni,9oga si Agni,Magiei# d? Prin su$raincarcarea Coordonatorului# e? Prin alte $rocedee 'ai $utin cunoscute( @in &ec7i'e au existat carti s$eciale, alcStuite ;ie de alc7i,'istii Antic7itatii, ;ie de re$re%entan;ii unor ci&ili%atii su$erioare( Aceste carti au ;ost trans'ise din generatic in generatie( Ele a&eau ;or'a unor &olu'e groase, cu 'ii de $agini, legate in $iele( Una dintre aceste carti se nu'ea Magie AI8+ si era a8solut al80, i'aculatS( )u'ai cei iniliati stiau c+ la lu'ina ra%elor Soarelui sau la ;lacSra unei lu'anSri a$Sreau $e ;ilele al8e litere si si'8oluri de cuioare al7astra( 1 altS carte era nu'ita Magie )eagra si era in totalitate de cuioare neagra( Initiatii o 'c+ %eau deasu$ra lu'anarilor si $uteau citi ast;el literele al8icioase sau ca;enii( Citirea unui nu'+r 'are de ast;el de carti i7carca in;or'a, =ional si energetic In 'od cxcesi& un ;als coordonator sau c7iar cS.i&a, ;Scandu,i s+ ex$lode%e( Ex$lo%ia unui coordonator reuneste un cor$ su$erior, con,stiinta, organele de si't, $erce$tiile si conce$tiile acestuia cu un cor$ in;erior( @ac+ un o' reuseste, atingand li'ita $osi8ilitatilor sale, s+ citeascS, s+,si insuseasca si s+ constienti%e%e intreaga cantitate de in;or'atie =care are un sens ex$licit si alte sase sensuri ascunse?, el reali%ea%a ex$lo%ia si'ultanS a tuturor coordonatorilor( Pentru ca o initiere atat de $ro;undS s0 nu ai82 ur'ari, eel care ;ace o ase'enea tentati&S tre8uie s0 ai80 aESturi un In&0tStor care, in 'o'entul ex$lo%iei, sS, conecte%e $e Ucenic la In;init, InlaAturand toate atacurile entitStilor din alte lu'i( Ast;el, Ucenicul , 8a c7iar si cate&a lu'i , se &or a;la su8 a'e,nintarea unor ne$iaceri destul de i'$ortante( @e ;a$t, Agni,9oga ne s;Stuieste s0 des;ace' coordonatorii tre$tat, ;oarte lent, re;lec,t+nd In ;iecare searS inainte de culcare asu$ra ;ortelor su$erioare( Se'nul ocrotirii 5igura 4 ne $re%inta se'nul ocrotirii Creatiei de cStre Creator, a Magiei de cStre @u'ne%eu, se'nul legSturii Creatorului cu Creatia(

@iscul este de cuioare gal8enS, ;ondul este al8astru,a%uriu, $asarea

este Cercul Ade&a9ului( Lu'ina, Cos'osul si Intunericul ;ac

Sensul codilicat $rin acesle se'ne este o $asare al8S care %8oara6 in 'allul cerului a%uriu, deasu$ra 'arii al8astre(

!( SE)SUL CERCULUI SI 51L1SIREA ACESTUIA Cercul este In;lnitul care a creat 5initul( Este unitatea si contradictia aceslora, legDtura dintre Ucenic si in&estor( @e ase'enea, cercul esle re$re%entarca si'8olica6 a legii :ar'Ece( Lu'ea este a$arent ;or'ats din douS cercuri concentrice( Cercul 'ic2 din Lu'inil se nasc ;or'ele cau%ale( Ele stint re;leclate de cele 8od7ice, 'entale, astrale, &itale, 'etaeterice si ;i%ice( Ccle ;i%ice sunt a8sor8ite a$oi de Intuneric( Procesul acestei a8sor8tii se re;lects din lu'ea ;i%icaA $rin ;or'ele astrale, a$oi $rin cele 'entale si asa 'ai de$arte, $ana6 la ;or'ele cau%ale( Tot acest circuit in;erior de su8stante, energii si in;or'atii co'$une Lu'ile 5inite( )u'eroase ;eno'ene au de'onstrat cii acest cere se roteste in sensul in&ers acelor de ceasornic( Cercul 'are2 se roteste in sensul acelor de ceasornic( Acesta

$arte din A8solut( Toate acestea se unesc intre ele $rintr,un cere e%oteric( Toc'ai de aceea, atat in 8isericile crestine, cSt si in cele necrestine, s;intirea, 8ote%ul, 'aslul se si&arsesc in acest ;el( Con;or' ritualului 8isericii ortodoxe, $e cercul exterior se de$lasea%S $reotul cu a.utoarele sale, iar $e eel interior rudele $ersoanei asu$ra careia se sa&Srses(te ritualul( tn centrul cercului se a;l+ eel su$us acestui ritual( Ritualul se'ni;icS ;a$tul c0 &iata acestei $ersoane si a nea'ului sa6u, care se des;SsoarS in lu'ea li'itelor, a 5initului, este $us0 su8 $rotecXia In;'itului( In condiliile unei intelegeri corecte a acestui ritual, el $oate ;i sa/arsit de orice colecti& de oa'eni a&and caracteristici energetice o'ogene asu$ra oricarei $ersoane( Tre8uie sS s$une' c+ desenele 'agice si talis'anele nu re$re%intS In 'od inutil ;or'a celor dou+ cercuri, ci di'$otri&S( @in acelasi 'oti&,&indecatorii c7ine%i.a$one%i si ti8etani executS ur'aAtoarele $ase2 , 'ana drea$tS descrie la $artea in;erioara cercuri largi

in sensul acelor de ceasornic# , 'ana stangS descrie la $artea su$erioarS 'ici cercuri in sens contrar acelor de ceasornic( Prin aceste $ase se reali%ea%S trans'iterea energiei cos'ice de la &indecStor la 8olna&(

$adure, la lu'ina soarelui sau in a$a unui i%&or, $ersoana din ;otogra;ie acu'ulea%S energie &itala6# 8? dac0 o ;igurina6 re$re%entand o $ersoanS se gSseste ' conditii ne$rielnice, $ersoana se i'8olnaA&este( Legea + , Puterea gandtttui Garidul asu$ra unui o8iect are o legiturS si'$atic;i cu o8iec,tul res$ecti&( Ast;el, dacN un sa&ant desco$erS ce&a nou, ele'ent du$ii ele'ent i se de%&a.uie intregul ;enoraen( GSndul nostru la o situatie anu'e a$ro$ie situa;ia de noi( Exe'$lu2 @acS un tri8 se gandeste la &ictoria asu$ra unui tri8 in&ecinat, gandul se &a concreti%e $rintr,o &ictorie reaia( Pe aceste trei legi este construiU intreaga Magie( Exists insa niste ;eno'ene esentiale care distorsionea%ii adesea ac.iuriea legilor 'agice( ;n $ri'ul rand este legea :ar'icS, su8 ;or'a inter&entiei di;eritelor ;orte ale naturii si ale altor creaturi, care se su$ra$un unelc $este altele( In al doilea rand este Legea Inter&entiei @i&ine( Multe $o$oare antice nu recunosteau i'$artirea Uni&ersului in sa$te $arti distincte, ci nu'ai Gn trei lu'i( Planurile ;i%ic si 'etactcric ;Sceau $arte din ceea ce nu'eau ,4,u'ea Cor$urilor Pri'are6 =crisalide si s:inii?( Planurile &ital, astral si 'ental erau incluse in notiunca de (Astral6, $e care ;l &o' denu'i ,,Giganticul Astral Eclectic6 =GAE?( Toate lu'ile su$erioare 'entalului erau reunite in notiunea ,,Lu'e s$irituala6( Po$oarele antice au dcs;Ssurat o 'uncS uriasS studiind si clasi;icSnd 'ani;estarile lu'ii

0( LEGILE ACTIU)IL1R MAGIEI Toate ac$unile 'agice se 8a%ea%S $e o legaAturaA si'$aticS( 1 este nu'itiS si'$alicS atunci cand, in ur'a actiunii asu$ra unei $arti a unei crea=ii se $roduce un e;ect asu$ra altei $arti( , Legea 8iosiste'icti 1'ul are legDturi si'$atice cu orice $arte a structurii sale( Exe'$le2 a? dacS se ard ;ire din $arul unei $ersoane, acesteia ii creste te'$erature# 8? dacS se arunc+ in a$0 ung7iile tSiate ale unui co$il, acestuia i se ;ace ;rig# c? o 'a'S si'te totdeauna starea in care se a;li co$ilol sau si in&ers( Legea 2 , Legea 8o'eo$atted 1'ul are o legatura si'$aticaI cu i'aginea, si'8olul si nu'ele s0u( Exe'$le2 a? dacS ;otogra;ia unui o' este ase%atS $e iar8a6, intr,o

GAE in lu'ea cor$urilor $ri'are( Clasi;icarea lor este ur'atoarea2 ( Cusca Astrala , 'tre$atrunderea lu'ilor, in ur'a careia sunt distorsionate ti'$ul si s$atiul si o8ser&atorul &ede GAE# 2( 5lacDra Astrala , descarcarea si'ultana a encrgiei GAE acu'ulata din 'etale( A$are su8 ;or'a unei ;lacilri ce se inalta $e neastc$tatc, sc ridica la 'alti'i destul dc 'an ' at'os;era si se stinge ra$id( Indica acu'ulari 'ari de 'etaie si ca&itaDi su8terane# +( Lu'ina Astrala , descarcarea de lungsA durata a energiei GAE su8 ;or'a unor ra%e lurninoase, ;oarte stralucitoare si cu culori deose8ite# 4( /ocea AstralD , energiile GAE iau ;or'a unor unde acustice care a.uta la co'unicarea in;or'atiei $rocedeelor GAE# 0( Sunetul Astral , e'isia de energie ex$lo%i&a la treccrea o8iectelor din GAE in lu'ea ;i%icS si in&ers( Se $roduc analog socului sonic care are loc la dc$asirea 8arierei sonice de catre un a&ion# -( I'aginea Astrala , i'aginea data de energia GAE si accesi8iia unui o8ser&ator din Uni&ersul ;i%ic, Caracteristic este ;a$tul c+ aceastS i'agine a$are noa$tea, iar $rin ea se $ot &edea stelele $e cer# *( Concentrarea Astral,Energetica , 'etalele sunt ca$a8ile s0 concentre%e si s0 reali%e%e descarcari de energie GAE# 3( Condensarea Astral,Energetic0 \ $icaturilc care co'$un sus$ensii ;oarte ;ine se de$un $e ;or'ele astrale, ;+candu,le accesi8ile o8ser&atiilor( Pe acest ;eno'en este 8a%at0 Mantica MagicSa !( 5i8ra AstralS , este ;inil care uneste di;eritele $iirti ale cor, $ului si $lanuri ale unui o' unele de altele( tsi are originea in s$liniS(

@es$re tntuneric /or8ind dcs$re Ade&ar, La'ina si tntuneric nu $ute' F+ nu a8ordii' te'a Ade&arului si )eade&ilrului( Ade&Srul, con;onn traditiilor Magiei Al8e, este In;initul, @u'ne%eu A8solut( tntreaga Creatie a A8solutului este li'itata6, deci nu include Ade&arul($rin ur'are este ;alsa6( Cu alte cu&inte, Croatia este o ilu%ie =MaCa?, dacS o $ri&i' din $unctul de &edere al In;initului( In;initul @u'ne%eu A8solut este &iaMa ;i;ra li'ite( @aca6 ' $lanul ;i%ic al &ietii aceasta constituie un singur ;lux energetic li'itat de ti'$, s$atiu si intensitate, in $lanul A8solut exists o in;'itate de ast;el de ;luxuri, care nu sunt li'itate nici ca intensitate, nici ca durata6 si se re%ol&S si'ultan 'tr,un nu'Sr in;init de directii( )e &o' $une intre8area2 unde exists $osi8ilitatea unei &ieti ;2ra li'iteG Anali%a logicS si intuitia ne conduc la ur'atoarea conclu%ie2 Tn tntunericul A8solut( AdicS, ;n acelasi ;ntuneric Cos'ic, <ntuneric,Ma'+ $e ;ondul cSruia str2 ucesc noa$tea stelele( @in Intuneric se naste Lu'ina, dar aceasta este de acu' li'itataA in ti'$, s$atiu si intensitate( Lu'ina $oart+ cu sine si generea%S s$a.iul si ti'$ul lu'ilor ;i%ice si energetice( Prin ur'are, Intunericul este nu nu'ai $erce$tia @i&inului, dar si raani;estarea APri'ar2 a @i&inului, iar Lu'ina este 'ani;estarea sa secundarS( @e aceea, $o$oarele antice e;ectuau $er'anent ur'aAtorul exercitiu $entru a,si de%&olta ca$acitate s$iritului2 isi i'aginau ;ntunericul Fi /ia;a( Acest exercitiu ='editatia asu$ra Intune,ricului? era inlesnit de 'antre( @intre cele 'ai

cunoscute sunt 'antra ti8etanS ,,AUM MA)I PA@ME PUUM6, 'antra indiana ,,1M /I@EAM6 si cunoscuta 'antrS ,,GA9ATR96( Intunericul $e care ;l &ede' noa$tea $e Pa'ant nu este de;el ade&aDatul tntuneric, ci doar o Tntunecare, o Tnserare( <n aceasta calitate el este, de ase'enea, li'itat si Tnseiator, de aceea ser&este ca 0cas unor ;iinte $ri'iti&e, ;iintelor care au TncSlcat etica cos'ic0 si di;eritelor 'ani;estari satanice =egociclice?, 'antra ti8etanS ,,AUM MA)I PA@ME PUUM6, 'antra indiana ,,1M /I@EAM6 si cunoscuta 'antrS ,,GA9ATR96( Intunericul $e care ;l &ede' noa$tea $e Pa'ant nu este de;el ade&aDatul tntuneric, ci doar o Tntunecare, o Tnserare( <n aceasta calitate el este, de ase'enea, li'itat si Tnseiator, de aceea ser&este ca 0cas unor ;iinte $ri'iti&e, ;iintelor care au TncSlcat etica cos'ic0 si di;eritelor 'ani;estari satanice =egociclice?(

CAPIT1LUL II

traditia unei ra'uri stiinti;ice de notorielate cu' este Magia( Mantica se i'$arte ast;el2 ( Mantica Astrologica , a lost o8tinuta $e cale e'$irica( Ti'$ de secole s,au co'$arat enunturi de ti$u<2 ,,@aca o anu'ita6 stea are 'ulte coordonate, iar o anu'ita $laneta se gases, te intr,un $unct anu'e, asu$ra PS'antului se re&arsS un ;lux de energic care deter'ina ur'iitoarele c&eni'cnte2 c$idc'ii, cala'itati naturale, rccolte sla8e, recolte 8une, as$iratii inalte etc(6 In Mantica Astrologies este indical sN se includa c7iro'antia s(i teoria signaturilor, deoarece liniile $al'ei s(i ale cor$ului sunt su$use unei clare in;luente $lanetare, $e care o re;lecta ;oarte in tens( 2( Mantica MagicS , este un ansa'8lu de $rocedee si teorii cu a.utorul carora se $ot &edea alte s$atii in care se re;lecta $artial &iitorul, trecutul si $re%entul lu'ii noastre( +( Mantica Psi7ologica , Anticii dadeau o 'are atentie $si7o,logiei( Ei ail desco$erit c0 in $si7icul u'an exists *2 de structuri =ca un ;el de litere ale unui al;a8et $si7ologic?, din care se con,struiesc toate $o&es(tile, 'iturile Oi &isele( ( BABELE MA)TICP MAGICE Pentni a ana7%a Ba%ele Magiei Fi Manticii, &o' recurge la ;ilo%o;ie( Con;or' traditiilor Magiei, incercarea de autoanali%i a condus In;initul la o stare neo'ogena, au a$arut Lu'ile 5inite Fi s,a constituitUni&ersul Actual( Ast;el, s,a ;or'at ur'atoarea sc7e'a2 @u'ne%eu, A8solut, In;init, Ade&ar( Ele s,au re;lectat in Lu'ile 5inite s(i au deter,ruinat Minciuna =deoarece 5initul nu $oate cu$rinde nes;arDitul

TE1RIA MA)TICII

@in &ec7i'e, Mantica era denu'irca stiintei care de%&aluie e&eni'entele &iitoare si legile de raani;eslare a acestora, du$a6

Ade&arului?( @in Ade&ar s,au des$rins 'ici $or=iuni, la ;el de ade&arate si in;inite =la ;el cu' un $lan in;init se di&ide intr,o 'ulti'e In;'iti de dre$te In;inite?( Aceste $arti, li$site de cunoaDterea de sine, a.ung in MinciunS si de&in Intuneric =Intunericul este si'8olul s$iritului li$sit de cunoasterea de sine?( Tra&ersand Lu'ea Min,ciunii, aceste $articule sunt su$use su;erintelor, cunoasterii, creatiei si se trans;or'a in Lu'ina =Lu'ina este si'8olul s$iritului care cunoaste?, du$a care aceste $articule ale Ade&Srului se inalta deasu$ra Lu'inii Oi se conto$esc cu sursa din care $ro&in( SECRETELE MAGIEI ALBE secolul hh, de aceste cercetari s,a ocu$at >(G( 9oung, care a dedus ex$eri'ental aceleasi *2 de structuri $ri'are, $e care le,a nu'it ,,ar7eti$uri6( 5iecare ,,ar7eti$6 are o inter$retare raagic0, ;ilo%o;icS, $racticS =din &iata de %i cu %i?( Aceleasi ,,ar7eti$uri6 sunt re$roduse in siste'ul de si'8oluri Le )or'and, $e cartile de .oe, In Tarot, R7une si Tigra' de ti$ul 9,T%in( @eoarece $ri'ul si al treilea ti$ de 'antici se re;era la $si7o, logie, nu ne &o' ocu$a de ele, cu atat 'ai 'ult cu cat $e aceastS terna6 exista nu'eroase lucra/i si $u8lica.ii( )e &o' ocu$a de do, 'eniul eel 'ai interesant Fi 'ai $utin studiat al Manticii ,Mantica MagicS( Ast;el, Lu'ea Minciunii este o anu'ita6 irn8inare a Lu'inii cu ;ntunericul( Acest $ostulal esle ;olosit de 9,T%in( Lu'ea se ex$ri'S $rintr,o sc7e'a6 =&e%i ,,Teoria Magiei6?( Unind 4 $uncte o8tine' ;iguri care si'8oli%ea%a6 Lu'ea2 $Jratul, crucea, cercul( @in $arMi ale acestora se co'$un toate al;a8etele,

si'8olurile, re$re%entJrile 'agice Fi 7ierogli;ele( Un exe'$lu $oate ;i Geo'antia , g7icitul in %atul de ca;ea, $e 8a%a ;igurilor a$arute( Acesle ;iguri se desci;rea%ii de g7icitori ex$eri'enta;i con;or' unui la8el se'ni;icati&, care este sur$rins ' toate cartile de Geo'antie( 5or'ele co'$lete de ManticS $resu$un &i%uali%area Lu'ilor su$erioare din Uni&ers( @u$0 cu' re%ulta din sc7e'ele$re%entate anterior, Lu'ile noastre 5inite, li'itate, sunt dis$use ast;el2 Ade&Jul Lu'ina =S$iritul care cunoaste? Lu'ile de Minciunh sau ReaEitStile ;ntunericul =S$iritul care nu cunoaste? Ade&arul S$iritul $Strunde in ;ntuneric, iE insu;le;este, il ridicS la ni&elul realita;ii, iar aici, $rin cunoastere, create 0 su;erintS, trece Tn Lu'ina( Lu'ile de MinciunaA sau realilltile sunt dis$use ast;el2 I( Lu'EnS, @u'ne%eu, Ade&ar 2( *( Realitatea )u'elui lui @u'ne%eu =cau%al?# +( -( Realitatea )i&elului @u'ne%eirii =8od7ic?# 4(0( Realitatea Gandului, a In;or'atiei ='ental?# 0(4( Realitatea i'aginilor, a e'otiilor =astral?# -( +( Realitatea energiei, a &ietii =&ital?# *(2( Realitatea 'ateriei ;ine ='etaeter?# 3( ( Realitatea 'ateriei $ri'are, ;i%ice ='ateriale?# !( Intunericul

SECRETELE MAGIEI ALBE Sursele antice nu cunoFteau ast;el de distinctii su8tile si $recise, de aceea, toate cele * ni&eluri ale realitaAtii $urtau denu, 'irea de ,,Lu'ea S$irituals6( Un 'antic tre8uia sa &ad0 toate aceste ,,Lu'i S$irituale6, s+ &adS di;eritele ni&eluri ale lor, care re;lectD trecutul, $re%entul si &iitorul datorita unor staii s$eciale ale s$aiiului,ti'$ului, iar uneori c7iar ca ur'are a a8sentei acestuia in toate Lu'ile su$ra'entale( Retinand toate i'aginile &2%ute care de%&Sluie &iitorul, 'anticul a&ea 'aterialul necesar intoc'irii $re&estirilor, asa cu' an $rocedat )ostrada'us, e&ang7elistul loan Oi alMii( Cu' $oate ;i &aluta realitatea altor lu'iG Pentru aceasta exists douS $rocedee $rinci$ale2 ( lesirea in Astral , aducerea constiintei $ro$rii in $lanuri su$erioare, ca si ;olosirea centrului 'antic =a c7a:rei? Tricut7a# 2( Cliseul Astral , de%&iiluirea realitaAtii astrale o8ser&arilor din lu'ea noastrS( ;n &ederea a$liciSrii $ri'ului $rocedeu, exista un intreg siste' de $ractici, $entru care se reco'anda studierea Pat7a 9oga sau a siste'ului S7aolin, scoala de Magic a lui Castaneda Oi alte siste'e 'editati&e( 5ar+ a studia toate aceste as$ecte co'$lexe, &o' descrie dou0 $rocedee clasice de utili%are a centrului Tricut7a, cu de%&aiuirea 'odurilor de reali%are a cliFcului(

$arte din co'$lexul 'agic al c7a:relor ;rontale, care sunt reunite Di coordonate de centrul Ad.na din 'i.locul ;runtii( Prin aceasta c7a:rS ,,&ede'6 in ti'$ul so'nului Lurnile Su$erioare( Acest centra $are a ;i unul din cei 'ai $uternici rece$tor< astrali ai organis'ului, ca$a8ii s+ &ada si sa6 si'ta realitatea Lu'ilor Su$erioare( Exist+ doua6 $rocedee stra/ec7i de lucru cu c7a:ra Tricut7a2 a? Intrarea intr,un canal tie leg;aura Stand in $o%itia culcat, la ori%ontalaA, cu ca$ul orientat s$re est sail s$re nord si cu oc7ii inc7isi, ince$e' sa ne re$e, 0' in gand ur'0toarea Cra%a62 ,,Eu sunt ;orta6, $anii Ea a$ari;ia unei &i8ratii in cor$( A$oi &o' re$eta2 ,,Eu sunt Ca'$ul PSI,A8solut6, $Sn+ la a$ari;ia i'aginii unui cer instelat $e care se a;la 7ierogli;e lu'inoase( @u$a6 aceasta, nu'i' s$iritul M$ronunl2' nu'ele? cu care dori' sa intrSrn in contact =1', ;nger( @e'on etc(?( El &a a$area in ;a.a noastrg si &a r;is$unde la orice intre8ari des$re &iitor, ariitandu,ne c7iar i'agini ale acestui &iitor( 8? At1renerea c8a:rei Tticat8a ? )e i'aginS' $ro$ria noastrS $ersoanS( Pri&i' $ro$ria i'agine dre$t in oc7i( A$oi $ronunta' Intre8area2 ,,Ce ne astea$ta6 oare in %iua res$ecti&eG6 1c7ii i'aginii dis$ar, in locul lor a$ar di;erite i'agini =&i%iuni? si &o' &edea ce se &a IntS'$la cu noi la data 'en;.onata6( @aca6 &i%iunea este clarS, insea'naA c+ suntera ca$a8ili s+ $re&ede' $ro$riul nostru &iitor, ca si $e eel al ;a'iliei =$arintilor si rudelor?( Insea'nS

2( 51L1SIREA CE)TRULUI TRICUTPA C7a:ra 'anticS Tricut7a se a;l0 la $artea su$erioar0 a oc7ilor Gi este a'$lasata 'tre cele doui or8ite, la Tn0 ti'ea nasului( Ea ;ace

c+ c7a:ra noastra6 Tricut7a este de%&oltata( 2? )e i'agingj ilgura $ro$riei noastre 'arae( 1 $ri&i' dre$t in oc7i( A$oi ii $une' intre8area $ri&ind un loc si o datS anu'e =de exe'$lu, Bucuresti, Eulie !!!?( 1c7ii dis$ar, iar in locul lor i7ce$ s+ se derule%e i'agini ale Bucurestiului, cele 'ai i'$ortante e&eni'ente din oras( @acS i'aginile sunt clare, c7iar dac2 nu sunt ;ritr,o des;Ssurare logicS, insea'n+ c+ suntera ca$a8ili s0 $re&ede' soarta ;arilor si oraselor, deci a&e' c7a:ra Tricut7a destul de de%&oltata6( +? Pe &iitor, in Luraile Su$erioare, e&oluate, &o' &edea descendenti =;ii si ;iice? astrali( /o' crea inclusi& iraaginea unui ast;el de descendant astral( II $ri&i' in oc7i si,i $une' intre8area2 ,,Cu' &a ;i Pa'Sntul Tn anul 2000 d( Cr(G6 1c7ii ince$ si lu'ine%e, a$oi dis$ar, dar in locul lor se &or derula i'agini $anora'ice ale $lanetei, starea 8ioca'$urilor acesteia etc( @aca &i%iunea este clar2, a&e' c7a:ra Tricut7a $er;ect de%&oltata si sunte' ca$a8ili si $re&ede' soarta $lanetelor si a siste'elor $lanetare( Acti&itatea c7a:rei Tricut7a se i'8unatSteste dacS aDe%g' $e cealU $al'a 'ainii dre$te( @aca6 c7a:ra Tricut7a nu este su;icient de%&oltata, se a$lic0 'etoda 9oga(

a$roa$e de noi realitatea Lu'ilor Su$erioare, ridicand totodatS consti'ta noastrS s$re aceasta $rin ridicarea ni&elului energetic( Pot ;i considerate oglin%i $er;ecte ur'Stoarele2 a? s;ere din cristale de $ietre $retioase# 8? cristalul si di&ersele sale ;or'e# k c? a$asi ceara to$ita6 turnata in a$..D l# d? car8uncle# e? s;erele 'etalice 8ine sle;uite# ;? sticla, 8ariul si alia.ele acestuia( @ar ade&iratele oglin%i nu sunt co'$use dintr,un singur 'aterial oarecare, ci constituie un a'estec de 'ai 'ulte su8stante =;ocul, ;u'ul si su8stanDele &olatile?( 1glin%i reco'andate 1 &a%a de cristaE Gn care se toarna a$a( Su8 &a%a6 ase%a' o cruce, iar in drea$ta &a%ei o Eu'anare a$rinsaA, ast;em incSt ;lacara sJ se re;lecte ;a a$a din &a%0( Pri&ind in a$+, c7e'S' $rinlr,un e;ort de &oin;a &iitorul, tinlnd 'ana drea$tS $e cea;S( Este reco'anda8iE sS lucra' 'tr,o ca'era intunecoa(saA( AEte oglin%i $ot ;i2 iin $a7arcu a$a, un glo8 de cristal, o8iecte din car8une( Regulile de ;olosire sunt aceleaDi ca si ;n ca%ul &a%ei de cristal cu a$a( +(2( Ecrane Ecranele 'anlice au la 8a%l o $ro$rietate interesanlS a su8stan;elor2 $articulele in;irae de su8slanta se de$un $e i'aginile energetice ale Lu'ilor Su$erioare ;+cSndu,me

+( 51L1SIREA APARATEL1R MAGICE

!

+( ( 1glin%i
s

;i(

1glin%ile au $ro$rietatea de a acu'ula o cantitate 'are de energii astrale, care a.uta centrul Tricut7a s2 &i%uali%e%e lu'ea in&i%i8ila6 si sa6 'ateriali%e%e aceste i'agini( 1glinda aduce 'ai

&i%i8ile( Aceasla6 $ro$rielate se nu'este condensarea exirasu8stan.ei aurei =CEA?( @atoritS acestei $ro$rieta=i $ute' &edea i'aginea &iilorului( Eto$at Prinlr,un e;ort de &oin=+, in&ocarea 'agica sau un aEt $rocedeu sunt c7e'ate in Astral i'agini ale &iitorului $e care dorira s+,I cunoasle'( Eta$aall,a Reaii%a' un ecran sau ase%a' o oglindaA, ast;el GncSt sN de&inS &i%i8ile i'aginiEe din Astral( Ecranele sunt ;or'ate din ;u', ceaM+, nor, $articule o8;iniite $rin arderea su8stantelor de ;u'igare, &a$ori de a$a6 sau de di;eriti co'$usi c7i'ici =Magia clasica reco'andS un a'estec de &a$ori de a'oniac si acid clor7i, dric?( @e$unandu,se $e i'agini, ecraneEe le ;ac &i%i8ile, reali%and ta8louri ;n relie; aEe e&eni'eatelor &iiioare( $entru a ;olosi corect ecranul tre8uie si cunoaste' 'ctodele de actiune asu$ra Astralului, dec< sii studie' 8ine Magia si sa dis$une' de o &ointa $ute'ican $recu' si de o energie cores$un, %atoare in central Ad.na =in 'i.locul ;runtii?( Po$oarele antice c7e'au adesea du7urile, iar $entru a &i%uali%a 'esa.ele acestora ;oloseau di;erite ecrane2 tS'aie( 'osc si alte 'irodenii( Con;or' credinDelor c7ine%e exist+ ,,ca'ere s$eciale de g7icit6( 1 ast;el de ca'era este rotunda, cu $erelii aco$eriti de oglin%i, $la;onul al8 sau al8astru =care este 'ai $uternic?, iar in 'i.loc se a;la un glo8 de cristal si un s;esnic cu 2 u'anari( Ca'era se u'$le cu ;u' de 'irodenii, iar clar&a%+torul, $ri&ind $rin acest ;il', &ede i'agini ale &iitorului( In Grecia antica, ;a$l con;ir'at de i%&oare istorice, existau di&erse $esteri naturale in

care ;unctionau oracole( P7itia, ca si celelalte $reotese ale oracolelor, s$re deose8ire de 'anticii tradi.ionali, ;oloseau &enin de sar$e, &a$ori de sul; si alte su8stante toxice cu e;ect narcotic(

4( MA)TRELE REC1MA)@ATE @E @I5ERITE SC1LI Pentru acti&ated darului di&ina.iei# GPE,>A,1M 1M,SPRI,@EL,LA1M 1M,SPRI,@E,LA,1M Pentru a eli8era creierul de i'agini t; gAndur; striUne sau r;a&oitoare, inainte de ince$erea ;edin;ei2 1MPRI BU@@PA,LA9A

1M G1R 1M 1M A@1)AI, SA/A15, IEP1/A , ;a6 in asa ;el incat sI nu 'ai a' ni'ic decat $uritale, ade&Sr si ;orta6, AUM( 5LACARA, EU SI CU TI)E SU)TEM U)A , @ESCPI@E /IIT1RUL CU PUTEREA CEL1R SAPTE TU)ETE( ;))UMELE CELUI@E SUS, AUM, 1E 51RAM =adrcsare cStre MAMA, de existenta energiei cSreia in c7a:ra ini'ii de$inde intuitia?( A,)IM,AP,1M ='antra6 a de%&olt0rii $si7ologice care s$o,reste gradul de saturare cu energie a $si7icului u'an, este ;oarte utila6 in @i&inatia cu a.utorul Tarotului, R7unelor sau 9, T%in?(

1M LAM =a$el la energia sti7iei,(PS'ant6 si $Strunderea in canalul du7urilor aceslei sti7ii si a ingerilor care o ocrotcsc?( 1M,SPRI,@E,LA,1M este o 'antra6 analoaga6 cu 1E 51RAM( Pentru a distruge gandurtie Fi i'aginile rele se reco'andd2 1M PRI =ucide entitaAtile dus'Dnoase?( BU@@PA,LA9A =inlSturS in;or'atiile inutile?( 1M /I@EAM =;a&ori%ea%S legStura dintre ;or'ele in;erioare si su$erioare ale gandirii, constiintei si su8constientului sau constiintei su$erioare?( 9AT,PA,AP,PU,/1,1M =&oia @o'nului este $uterea su$re'a6?( BU@@PA,AMITPABPA,BU@@PA,AMMTAIUSA =rugaciune cDtre Budd7a, cerandu,i a.ulor?( ALAUM,RAUM,1M =;or'ula care stinge con;lictele?( A ALAUM,PGERIUM,LAR1,MITE)A1,A>ATI RET,R1, MAII =deter'ine egregorul religiilor si in&Staturilor 'agice ale ci&ili%atiiior strS&ec7i din A'erica de Sud?( 1M ALLA, 1M ILLI, AUM ALAUM =contactul $rin A@E)A Gi L1TUS cu energiile e'ise din centrul galaxiei# Peter'ina, de ase'enea, &indecari si cicatri%Slri ale siste'ului cardio&ascular?( /AGRAA),>1RIST1),M1)EST1) =reali%ea%a $uri;i, carea a$ei Oi ti con;era6 ;or.a s;anti TERMI1)?( Mantrele care c8ea'a energia.oculut2 1M SPRI AG)I )AMAP LUME A 51CULUI, @ESCPI@E,TE PR ) 51RTA LUI

E)S15 SPRI RAM @EAIA RAM @EAIA @EAIA RAM 1M SPRI SURIA AG)I @EAIA RAM 1MRAM Mantrele de conto$ire cu Ade&arul 1M TAT SAT 1M A U M , B P U P , B P U / A P , S/AP,EMAPA, @EA)ATAA)A,SAT AM,TAT,SA/ITUR, /ARE)IAM,BPARG1,@E/ASIAM,@PIMAPI, @PII1,I1)AP, PRASP1@PAIAT,AUM,AP1@EII1, TIRAS1M,PITAM, BRAPMA,AUM,TAT,SAT 1M /I@EAM Pentru alte scogart2 >AST1)AI LAPI1 ASTERIUM MAEST1 , intensi;i, carea energiei $si7ice( CPA)@RAM BRAMBACPA)@RA CPA)@RAM ,in &ederea unei con;runtan ;i%ice si $si7ice cu un ri&al( >1R5T 1UM , dcter'inS lu$ta ;orlelor Lu'inii si ale Intunericului, $uri;icarea( IAP,PA, APU,/ A ,R 1 , &oia @o'nului , Legea @re$tatii( I,PAUM,PAA , c7eraare, contact cu du7urile &Sntului si ;ulgerelor( 1M G1R 1M 1M A@1)AI, SA/A15, IEP1/A , ;a6 in asa ;el incat sI nu 'ai a' ni'ic decat $uritale, ade&Sr si ;orta6, AUM( 5LACARA, EU SI CU TI)E SU)TEM U)A , @ESCPI@E /IIT1RUL CU PUTEREA CEL1R SAPTE

TU)ETE( ;))UMELE CELUI@E SUS, AUM, 1E 51RAM =adrcsare cStre MAMA, de existenta energiei cSreia in c7a:ra ini'ii de$inde intuitia?( A,)IM,AP,1M ='antra6 a de%&olt0rii $si7ologice care s$o, reste gradul de saturare cu energie a $si7icului u'an, este ;oarte utila6 in @i&inatia cu a.utorul Tarotului, R7unelor sau 9,T%in?( 1M LAM =a$el la energia sti7iei,(PS'ant6 si $Strunderea in canalul du7urilor aceslei sti7ii si a ingerilor care o ocrotcsc?( 1M,SPRI,@E,LA,1M este o 'antra6 analoaga6 cu 1E 51RAM( Pentru a distruge gandurtie Fi i'aginile rele se reco'andd2 1M PRI =ucide entitaAtile dus'Dnoase?( BU@@PA,LA9A =inlSturS in;or'atiile inutile?( 1M /I@EAM =;a&ori%ea%S legStura dintre ;or'ele in;erioare si su$erioare ale gandirii, constiintei si su8constientului sau constiintei su$erioare?( 9AT,PA,AP,PU,/1,1M =&oia @o'nului este $uterea su$re'a6?( BU@@PA,AMITPABPA,BU@@PA,AMMTAIUSA =rugaciune cDtre Budd7a, cerandu,i a.ulor?( A ALAUM,RAUM,1M =;or'ula care stinge con;lictele?( ALAUM,PGERIUM,LAR1,MITE)A1,A>ATI RET,R1, MAII =deter'ine egregorul religiilor si in&Staturilor 'agice ale ci&ili%atiiior strS&ec7i din A'erica de Sud?( 1M ALLA, 1M ILLI, AUM ALAUM =contactul $rin A@E)A Gi L1TUS cu energiile e'ise din centrul galaxiei# Peter'ina, de ase'enea, &indecari si cicatri%Slri ale siste'ului cardio&ascular?( /AGRAA),>1RIST1),M1)EST1) =reali%ea%a $uri;i, carea

a$ei Oi ti con;era6 ;or.a s;anti TERMI1)?( Mantrele care c8ea'a energia.oculut2 1M SPRI AG)I )AMAP LUME A 51CULUI, @ESCPI@E,TE PR ) 51RTA LUI E)S15 SPRI RAM @EAIA RAM @EAIA @EAIA RAM 1M SPRI SURIA AG)I @EAIA RAM 1MRAM Mantrele de conto$ire cu Ade&arul 1M TAT SAT 1M A U M , B P U P , B P U / A P , S/AP,EMAPA, @EA)ATAA)A,SAT AM,TAT,SA/ITUR, /ARE)IAM,BPARG1,@E/ASIAM,@PIMAPI, @PII1,I1)AP, PRASP1@PAIAT,AUM,AP1@EII1, TIRAS1M,PITAM, BRAPMA,AUM,TAT,SAT 1M /I@EAM Pentru alte sco$uri2 >AST1)AI LAPI1 ASTERIUM MAEST1 , intensi;i, carea energiei $si7ice( CPA)@RAM BRAMBACPA)@RA CPA)@RAM ,in &ederea unei con;runtan ;i%ice si $si7ice cu un ri&al( ( >1R5T 1UM , dcter'inS lu$ta ;orlelor Lu'inii si ale Intunericului, $uri;icarea( IAP,PA, APU,/ A ,R 1 , &oia @o'nului , Legea @re$tatii( I,PAUM,PAA , c7eraare, contact cu du7urile &antului si ;ulgerelor( 1M,SPRI,GURU,)AMASTE,1M , contaclul cu

Marele ;n&atator( GA,EL,LPA,MA) , a$el al ade$t.lor lui Boroaslru de c7e'are a ,,energie. titanice6( 1M,SPRI,>ALI,)AMAP , deter'ina6 distrugerea a tot ce este r0u si inutim acu'ulal in intelectul u'an( PAMA),ILA>,IRPS,1M , deter'ina6 $uri;icarea orga, nis'ului, deran.a'cntul, de ase'enea c7ca'S ;ortele 'Sniei ceresti care distrug ra6ul =este in&ersarea 'antrei $recedente?( 1M, SPRI,)AMAP,SPI/AIA , ide'( Mantrele sunt ;citarite $rin $ronun;area unui cu&;int de 'ul.u'ire , 51RAM , la s;arsitid 'antrei( A,)IM,APA1M , $entru raantica $si7ologicS(

ur'aAtoarea sc7e'22 a? Procedeul de $uri;icare $ro$rie# 8? Procedeui de c7e'are a &iitorului# c? Procedeul de ;ixare a i'aginii# d? Siste'ul de inter$relare a i'aginilor( Alcatuind ast;el o sut+, cate&a sute sau o 'ie de ti$uri de @i&inatie, le $ute' a$lita in $ractica# $rinci$alul este s+ a&e' 6ncredere in intuitia $ro$rie si sS cunoaste' te'einic 8a%ele teore,ticealeManticii(

-( EhEMPLE @E ACTIU)I MA)TICE /o' $re%enta cDte&a exe'$le din 'anuscrisele &ec7i si credintele $o$ulare, dar 'ai intai &ora a'inti incS un $rocedeu de ;ixare a i'aginilor astrale( Ani'alele $oseda &edere In Astral, &i%uali%ea%S &iitorul si se co'$orts con;or' acestor i'agini( Ast;el se ex$lica 'etodele $o$ulare de g7icit cu a.utorul $asarilor, al ani'alelor do'estice, al insectelor si al altor ani'ate( G7icitul ';locdra G7icitul in ;lacSra unei lu'Snari sau a unei IS'$i s,a 8ucurat de ase'enea de succes( @aca o lu'anare arde cu o ;lacara constanta si linistitS, se'ni;ica o &iala6 liniDtita, ti7nita, ;Dra agitatie deose8ita( 1 ;laca9S 'ai intensS se'ni;icS o &iata 'ai 8una, iar o ;lacSri ;oarte $utern:a, cu trosnete si $al$Siri , o &iata &esela, tu'ultuoasa si cu nu'eroase a&enluri( 1 ;lacarS de culoare roste insea'na

0( @EB/ALUIREA CLIFEULUI Aceasta se reali%ea%S $e dou0 ca6i2 ? Prin ac;tunea cu&antului ,;olosind 'antra cea 'ai $uternicS2 @AABA,MAAT1M sau AUM,AP , $ot ;i ';rSnte aEte 'antre ;olosite in 9oga( S? Prin ac;iunea &oinlei , ;olosindMagia dasica a &oin;ei =exists si o Magie ira$otri&a &ointci?, aceasta ;iind descrisS tn deoEiu de nu'erosi autori =se reco'andS Magia $racticS de A( Mar:, $u8licata6 la San:t Peters8urg ;n cSte&a edi;ii , 3!3, !00, !0*?( Ast;el, studiind Teoria Manticii, ;iecare $oate s+,si aleagS $rocedeu; de @i&inatie,Astrologie, Psi7ologie sau Magie du$l

neca%, una de culoare gal8ena , 8ucurie, ;iacara de culoare aurie 'sea'na o &iaDa ;oarte 8una( @ac+ luniiinarea arde scotand ;u', aceasta 'sea'na nenorocire( La ;el se g7iceste si cu a.utorul liun$ii( Lu'Snarile s$eciale tre8uie s+ ;ie din ceara de al8ine din cea 'ai curata, iar ;itilul din in de cea 'ai 8unacalitate( @e cele 'ai 'ulte ori acest ;el de g7icit cste $ractical de ;ete in A.unul Anului )ou sau ' A.unul sar8atorii S;antului Andrei Ast;el de g7icit era ;oarte ras$andit in Ro'ania si in $artea de sud a Rusiei( 5etele g7iceau seara tar%iu, du$a ce se i'8aiau, se $ie$lanau si se $riraeneau( Lu'anarea era con;ectionatS in tain0 de cea care dorea s+,si g7iceascS( )u se intre8uintau s;esnice de 'etal, ci un su$ort ne;olosit din le'n de nuc sau 'esteacSn( G8icitul at a.utorul;u'ului Aceasta ;or'a6 de g7icit existi inc+ din &ec7i'e( Cel ce tre8uia si g7iceascii tinea $ost, a$oi se s$Sla si se i'8rSca in 7aine curate de sar8Stoare( A$oi se ase%a in ;ata altarului $e care $unea 'irodenii si le a$rindea cu a.utorul unui a'nar( @acS ;u'ul re%ultat era de culoare al8astri, aceasta inse'na 8unastare, daca era negru si dens se'ni;ica tristete( @ac+ ;u'ul era al8icios, se'ni;ica o sur$ri%il( @ad ;u'ul se in&ol8ura, inse'na 8ucurie, iar daca su&i.a era sutCire inse'na o 'talnire $lScu;S( @aca ;u'ul se asterne, aceasta Tnsea'nS o &este tristaI sau o 8oaia a$ro$iata( Cel 'ai ;a&ora8il se'n este considerat ;u'ul in inele, iar cind aceste inele sunt 'an, este se'n ca6 eel care g7iceste &a ;ace nunta in curand( G8icitul cu tt;utorul unei site

Aceasta6 'etoda este ;olosita si asta%i de indieni( 1 sit0 nu $rea 'are se aga.a cu o s;oricicS, a$oi sunt c7e'ate s$iritele( G7icitul are loc seara, la a$usul soarelui, du$S ;a%a de Lun+ nou0( @acS sita sus$endatS de s;oricica $endulea%S, $ersoana des$re care se g7iceste este &ino&ata sau se $regSteste s+ si&Sr,seasc+ o ;a$tS rea( @ac+ sita se roteste, eel in cau%d &a cSlca stra'8, in curand sa&arsind ;a$te rele( @ac0 sita ra'ane ne'iscatS, $er, , 7anuita este ne&ino&ata( @ae+ s;oricica se ru$e dintr,o data, Cd care g7iceste este $andit de o 'are nenorocire ' curand( G8icitul cu a.utorul ;ocului Grecii indrSgeau ;oarte 'ult g7icitul cu a.utorul ;ocului( Ei aruncau in ;oe rasing trans;or'ata in $ul8ere( @ac+ rasina se a$rindea i'ediat, era se'n de succes, daca ince$ea intSi sS ;u'ege si a8ia a$oi se a$rindea, era se'n r+u( @ac+ rasina ardea cu ;lac+ra uni;or'a si $urJ, inse'na o reusita, era se'n 8un( 1 ;lacSra inegaia O i rosiaticS era se'n de insucces( @acS ;lacarile se ridicau ca niste sulite de ;oe, era se'n de &ictorie asu$ra dus'a,nului( @aca li'8ile de ;lacari erau ;rag'entate si inegale, era se'n c0 a;acerile nu &or 'erge $rea 8ine( 5lacara ca o cu$ola $re&estea o &ictorie i'$ortanta in lu$ta( 1 ;lacara g(i'tata era se'n de Tntalnire gra8nica cu ina'icul sau tratati&e ne$iacute cu niste $ersoane $rea $utin si'$atice( 1 ;lac+ra ser$uitoare inse'na ca ;e'eia iu8ita te inOala( @aca ;ocul trosnea, te $uteai as(te$ta la o ceartS, dac+ Ouiera, $ri'eai o8ser&atii de la o $ersoana i'$or,

tanta( 1 ;lacara $al$aitoare inse'na &esti i'8ucuratoare, o 'ostenire sau un $re'iu( @eci g7icitul cu a.utorul ;ocului era ;olosit in ;oarte 'ulte ;eluri si $entru toate ca%urile i&ite in &iata( Acest ;el de g7icit era $ractical de oa'eni de toate &atstele( Cele 'ai ;a&ora8ile 'o'ente erau di'ineata si orele $ran%ului, lunile cele 'ai $otri&ite , ianuarie si iunie, iar %ilele cele 'ai $rielnice , 'arti si .oi( G8icitul in ceara to$ita Se ia cea 'Mcurata cearS de al8ine si se to$eDte$e;oc sau, eel 'ai 8ine, $e car8uni( Ceara to$ita se toa'a intr,un &as $lin cu a$0 rece sau cu %a$ada $roas$ata, a;Jiata( Cand ceara s,a racit, se asa%a cu gri.a $e o ta&+ sau ;ar;urie si a$oi se exa'inea%a u'8ra $e care ;igurina de cearii o ;ace $e $eretele &asului in care stS( Uneori, ;igurile o8tinute din ceara sunt ;oarte interesante Aceasta6 'etoda este ;oarte $o$ularD in Polonia, Bosnia, Munte,negru, ca Oi in U:raina si in Rusia( Cel 'ai adesea, g7icitul In ceara to$itN se $racticS in A.unul Anului )oo si al altor sar8atori( In acelasi 'od, se ;olosesc la g7icil cositorul si $lu'8ul( 5igurinele o8tinute sunt c7iar 'ai interesante( Este 'ai 8ine sS se toarne $lu'8ul sau cositorul =o$ii in %l$ada( Pro8le'a este c2 to$itul $lu'8ului sau al cositorului durea%a 'ai 'ull, dar re%ultatele 'erita e;ortul( G8icttul in %atul de cV;ea

Este 'eloda cea 'ai ras$anditS de g7icit, ;olositS in toate tarile de $e glo8, 'ai $utin in Rosia( G7icitul ' %atul de ca;ea este cu $redilectie $ractical in Ro'ania, Anglia, Ger'ania, Marile din A;rica etc( Procedeol nu este ;oarte co'$licat( Batul ra'as du$a6 ce s,a 8aut ca;eaua se lasS s+ se decante%e ti'$ de ,2 ore =cu cat st2 raai 'olt, cu atat 'ai 8ine?( A$oi in &asul cu %at se toa'a un $a7ar cu a$a, se a'esteca si con.inutul se &arsa $e o ;ar;urie curata si 8ine stearsa( A$a din ;ar;urie se scurge si %atul se i'$rastie $e toatS su$ra;a.a ei( A$oi se Ias0 ;ar;uria cu %at sa6 se usuce( Prin uscare ;tice$ s+ a$arS di&erse ;iguri2 cruciulite, linii, ;lori, ;run%e,$asari, ani'ale, ;iguri o'ane etc( Cu a.otorul acestor coniururi se g7icesle &iitorul sau des;asurarea unor e&eni'ente din $resent( @acS desenele sunt neclare, se toarnS din nou $uiin+ a$a in ;ar;urie si se re$eta6 $rocedeul de 'ai sus( Metoda $oate ;i ;olosit+ tot li'$ul anului, atat %iua cat si noa$tea, in orice 'o'ent( @e cele 'ai 'ulte ori, se'nele o8=inute sunt ;oarte 8ine conturate si distincte(

Liniile 'ai 'ari sau 'ai 'ici, 'ai sla8 conturate insea'na success 8unastare, &iata linistita, sti'a celor din .ur( @Aca nu 'ai sunt 'u linii dar sunt ;oarte 8ine re$re%entate acestea insea'na o &iata indestulata, ;ara gri.a %ilei de 'aine( @ac+ in 'i.locul ;ar;uriei se &ede o linie 'ai lungS, ea &estcste o calatorie( @aca $e aceasta linie se conturea%S di;erite ;iguri care o intersectea%S, calStoria nu ;i &a$e de$lin reusitS( @ac+ linia $re%inta niste $uncte sau 'o&ilite de %at, calgtoria se &a ;ace $este 7otare sau la 'are distanMN, $rintr,o %onS 'untoas0 sau la 'are( @acS $rintre ;igurileconturate $e ;ar;urie a$ar 'ai 'ultecani,

aceasta insea'naA$ri'irea in corand a unor su'e de 8ania sau altor &alori( @acii aceste canisunt ;oarte rare, este se'n sigur a;acerile cS ince$ s+ 'eargS $rost( Un cere cu $atru $uncte ;oarte &i%i8ile insea'n4 , $entru ;e'eie o, cJ &a naste ' curand, iar $ent' un 8ar8at , ;inali%area unei cau%e la tri8unal sau a unei a;aceri( @aca un cere inclu%and cele $atru $uncte este insotit si de o linie ser$uiti,co$ilul care se &a naste &a a&ea 'ultaI 'inte( @acS linia ser$uitaA ;or'ea%a un doilea al cerein .urul celui dintai, este se'n sigur ci acest co$il a&ea &a un talent deose8it 'tr,un do'eniu oarecare( @acS a$are o coroniDa, aceasta insea'na ca o $ersoana de este &a%a 8ine&oitoare ;a.a de eel careg7iceste(Patra=elele sau ro'8urile egale insea'nS succes la ;e'ei( @ac+ acesteasunt Stra'8e,cine&a $one sau &a $une $iedici in iu8ire( Un triung7i su8 ;or'a unoi Girag de 'Srgele arata ca &a,;i atins sco$ul or'arit, dar nu $rea corand( @aca $e ;ar;urie a$are o coroana cu o cruce, insea'na tnoartea cui&a a$ro$iat, iar un cere cu cruce insea'na o casatorie, LAiiia iii Duiaiitii 1 cruce cu 8ra=e egale se'ni;icS o 'oarte linistM si iiide$Srtata in ti'$( Patru sau 'ai 'ulte cruciulite insea'nS 8oaia i sau o 'are neaorocire( Trei cruciulite insea'na succes in acti&itate si in societate( iar dou+ cruciulite , inde$linirea dorintelor( Cu cSt a$ar 'ai 'ulte $iStrate, cu atat &or ;i 'ai 'ulte insuc, cese, ne$l+ceri, ccrturi, 8ar;e etc( @aca a$ar contururi o&ale, in nu'ar c0t 'ai 'are, insea'nS succes de$lin in actiunile &iitoare(

Un triung7i insea'naA o ;unctie a&anta.oasa si onora8ila, iar 'ai 'ulte triung7iuri ;oarte a$ro$iatc unele de allele sunt un se'n sigur de 8ogSlie( @e o8icei, triung7iurile se'ni;icS tot,deauna ce&a 8un, dar un triung7i ;oarte alungit insea'na ceartacu ne&asta sau cu cine&a ;oarte a$ro$iat( @aca un dre$tung7i esle incon.urat de cruciulite, insea'na tradare din $artea $ersoanei cu care se g7iceste( @aca dre$tun,g7iul este taiat de o linie, tradarea &a ;i de.ucatS la li'$( @acS intr,un dre$tung7i se arata un arc, ^ insea'nii o 8un0 &iat+ con.ugaia( Cand se desenea%a clar conturul unei clSdiri, iar Iang+ aceasta un cere, insea'na cu'$Etrarea sau construirea in curand a unei case sau $oate ;i se'n de 'ostenire a unei case( @ac+ in a$ro$ierea acestei case se o8ser&S litera 9 sau 1, casa se a;lS la oras( @aca $e langS ea se %areste conturul unei $lante sau a unei =lori, accasta insea'na c+ res$ecti&a casa se a;<+ la tarS sau intr,o localitate 'ai 'ica( @ac2 conturul casei este Tncon.urat de un cere, casa &a aduce $osesorului nu'ai ne$iaceri( @acS este incon.urata de un se'icerc, atunci $osesoru< &a ;i ;ericit( @ac+ %ari' o $asare, ne astea$ta 8unastarea in curand( @acS $asarea este in %8or sau se %8ate, insea'na ne$lSceri( 1 $asare care cantsA este un se'n 8un( Contururile 'ai 'ultor $esti insea'naA un 8al in curand( @ac+ se &ede o 8roasca6, o so$arlS, un sar$e sau orice ;el de re$tiia, aceasta $re&esteste ne$lSceri, trSdare in dragoste, de%a,'0giri,cearta, dece$tie, %&onuri, &or8e rele, 8Me etc( 1 8roscutS sau un soricel insea'nS saracie, iar $isica , 8ar;S si tradare sau ne$Uceri $ro&ocate de o ;e'eie( 1 ISditS in $atru colturi insea'nS scrisoare( @aca +dita

este luncuiata, este o telegra'a, daca este ;oarte ingustA, $re&esteste ce&a ne$<+cut sau stirea 'orDii cui&a a$ro$iat( 1 roata 'sea'na o ne$lScere sau o nenorocire care lo&este din inta'$lare, $e neaste$tate( 1 trasurl se'ni;icS o caiStorie la 'ica distanF( @acS are si cai in7a'ati , c+ 3toria este ne$l0cut0 si nu se ;ace din &ointa $ro$rie =de$lasare la inc7isoare etc(?( 1 sSgeata insea'na &este neaste$tata des$re cine&a a$ro$iat( @ac0 a$are o ini'a, este se'n de dragoste in curand( Coa'ele insea'na lu$ta cu un dus'an( 1 $usca6 se'ni;ica o &Snatoare cu ur'ari ne$lScute, iar un $u'nal , rSni si t0ieturi( @ac+ &ede' in %at o ;ereastr2, aceasta $re&esteste un ;urt( Trarn8ita insea'ni &este de de$arte( 1 ulcicS este se'n de castig, un 8orcau este un se'n 8un( @aca a$are in %a. o 'asi, este se'n de in&itaDie la un $ran% sau la un 8al( Coasa se'ni;ica 'oartea unor co$ii, gre8la , o sc7i'8are sur&enitS ' &iata( Plugul este se'n de recolta 8uni si de rod 8ogat, iar lo$ata $re&esteste 8oga.ie( @aca &ede' in %a. un cos sau un ciur =sit0?, este se'n de $agu8a( CAPIT1LUL III AG)I,MAGIA Anexa la teoria Agni,/oga

Se nii'este Magie actiunea Creatorului asu$ra Creatiei, cSnd acesta de%&aEuie o nouS i$osta%d a nu'elu. s+u, ,,CeI ce 8ine,&oieste6, adicS orice actiune asu$ra luniii din $artea A8solutuEui sau a Scanteii Sale , 1'ul( /o' nu'i Magie Al8S ac;iunea asu$ra lu'ii a&Snd ca sco$ acceleratia e&olu;iei sale( Agni,Magia esle ac;iunea &oluntarC a Creatorului si a 1'ului asu$ra energiei ;ocului tuturor lu'ilor =asa,nu'itul Agni Uni&ersal?, a&and ca sco$ acce:rarea e&olutiei in Uni&ers si trans;or'area )aturii si a 1'ului in &ederea &ie..i in cadrul sti7iei de ;oe si cucerirea acesteia( Agni,Magia este o culegere de a$lica;ii $ractice la teoria Agni,9oga( Ele'entele ei au ;ost Encluse de,a Eungul secolelor in cele 'ai di&erse teorii si siste'e2 %oroaslris', Magie Al8S, 8udd7is', creslinis', scoala c7ine%S S7aolin, Rad.a 9oga, sa'ais'ul $o$oarelor si8eriene si 'anic7eis'ul( Aceasta esle $ri'a tentati&e de a strange laolalta6 in acelasi siste' retetele raagice ;olosite la c7e'area ;ocuiui, stD$aoirea acestuia si ;olosirea Eui in siluatiile i&ite de,a lungul &ietii( /o' exa'ina clte&a exercitii de Agni,9oga care $er'it Aintrarea in contact cu ;ocul, in general cu asa, nu'iiul 5oc7at( Acesta se ( CU/I)TELE 51CULUI @in Antic7itate ne $ar&in di;erite nu'e $urtate de 5oe, nu'e care, denu'esc si, 'truc7i$ea%2 in esenta lui( Aceste nu'e sunt2 A1UM, UR, AG)I, MICPAEL, A))AEL, 1URIIL, RAM( /o' exa'ina in detaliu $e

;iecare dintre acestea( A1UM si &ariantele sale si'$li;icate , 1, 1M, UM, AM, A1, 1UM, AUM , $roduc &i8ratii ale s$atiului, datorit;i carora sunt drenate canalele de legaturS ale 1'ului cu lu'ea 5ocuiui, asl;el incSt 1'ul s+ $oalS ;i $regStit $entru a $erce$c 5ocul( Cand canalele au ;ost drenate, cu&antul A1UM slu.este dre$t a$el cStre lu'ea 5ocuiui( Unii Cog7ini reco'anda s+ se $ronun;e 'ai intai nu'ele 1, a$oi 1M, drenandu,se ast;el canalele de legatuni, Cand ele au ;ost drenate, se reco'andi ;olosirea nu'elui co'$l$et A1UM( PronunMarea in continuare a nu'elui A1UM $oate su8stitui conte'$larea se'nelor lu'ii 5ocuiui( )u'ele UR c7ea'S din s$a=iu radia.ia straturilor inalte ale 5ocuiui( La $ronuntarea acestui nurae, s$atiul incon.urStor ince$e s+ lu'ine%e, straiucind in s$ectrul culorilor 5ocuiui( Scolile S7aolin ne in&ata sS colecta' din s$atiu 5ocul acesta, adunSndu, in coccis sau, $ur si si'$lu, siS, culege' su8 ;or'a energiei CI, care circu> ;arS intreru$ere $rin organis' si $rin Cos'os( AG)I c7ea'S 5ocul Su$erior =Su$re'? al S$iritului, cSci A8solutul 'susi este AG)I U)I/ERSAL intr,una din i$osta%ele sale( MICPAEL, A))AEL, 1URIIL sunt ingerii intruc7i$ati $rin 5oe( Ca ;or'e, acestia se 'ani;ests in li'itele aceluiasi AG)I U)I/ERSAL( MICPAEL =,,Cel ase'enea @o'nului6? .. ocroteste $e crestini si $e 'usul'ani, A))AEL =,,Au%i,'i @oa'ne6? ii ocroteste $e cei ce $racticS Magia Al8a , iar 1URIIL este ocrolitonil crestinilor ortodocsi $ra&osla&nici( RAM $roduce re;luxul energiei 5ocului de la eel ce ;l

$ronuntS s$re eel ce asculta si s$re intreaga nature6( @e accea, $enlru a nu se 'icsora intensitatea 5ocului $ro$riu, se $ronun.a A1U) =c7e'area 5ocului?, A1UM, A1U), RAM =redarea 5ocului c7e'at ca6tre toate cele din .ur? si, din nou, A1UM, A1UM, A1UM,RAM( Exists si alte ;or'e2 1M RAM, 1M AG)I RAM, A1UM UR RAM, ;olosite in di&erse curente si credinte( Incanla;ia si rugaciunea uni&ersalD a 8udd7istilor , AUM MA)I PA@ME PUUM , ii c7ea'a, de ase'enea, $e AG)I U)I/ERSAL( Po$oarele nordice ale Eurasiei intre8uintea%a6 ur'atoarea ;or'ula6 de c7e'are a 5ocului2 ,;lacSiJ, ar%i raai tare, ;lacara, eu cu tine sunle' una, MA)I, PA@ME, PUUM# 5lacani, conto,$este,te cu res$iratia 'ea, a.utaA,'aA, 5lacarS, MA)I, PA@ME, PUUM# @u,'a, 5lacaia, $e calea ta, MA)I, PA@ME, PUUM(6 Exists si un alt $rocedeu $o$ular( In ti'$ul %ilei, $ri&ind lu'ina Soarelui, sau i7tr,o 8iserica6, conte'$lSnd ;lacara uoei iu'anari, se re$ela62 ,,S$irit al 5ocului, tu si cu 'ine sunte' una, $a6lrunde in ;rinla 'ea, tu so6 ;ii eu, a.utaA,'aA( AMI), AUM(6 Exista6 inc+ o ;or'u?0 din &ec7ea Magie al822 ,,Prin $uterea lui E)S15 =In;inituI?, Lu'e a 5ocului, de%&;;luie,te, A1UM6 =&arianta sla&S?# ,,1M, E)S15 MAGISTERIUM /E)I TE AGUI6 =&arianta latina?( Crestinii $ra&osla&nici au ur'aAtoarea rugaciune2 ,,1, Preas;anta Maria< Puri;icS,ne $rin ;ocul ini'ii tale iu8itoare, A'in<6 Induis'ul si 8udd7is'ul reco'anda urraatoarele ;or'ule2 1M SRI AG)I RAM# ERI RAM @EAIA RAM @EAIA RAM# 1M SRI SURIA AG)I @EAIA RAM(

;or'ulele enu'erate deter'inS un a;lux al tuturor ncctrelor si ni&elurilor 5ocului ' s$aliu si in ;iinta 1'ului(

energiile date de Soare( Suria 9oga cu$rinde $este 2 000 de $rocedee de identi;icare cu 5ocul Soarelui( +( I)TARIREA GA)@ULUI 58cul intSres te gandul, caci glndul are aceeasi natura6 cu 5ocul( +( ( Cu' sa tri'ite' 8inele Stand 'tr,o 8isericS sau in ;ata unui nig =;oe 'are?, tri'ite' gSndurile de 8ine direct in ;oe( In acest ;el se trans'it $ersoanelor 8olna&e &ise linistitoare si 8ene;ice, $recu' si 'esa.e tele$atice cStre $rieteni( +(2( Cu' sa anula' ener&area la ni&elul creierului )e i'agina' Soarele la a$us, a&and o culoare $ur$urie stralucitoare, iar de .ur,i'$re.ur o li&adS in&er%itS de o rarS ;ru'usete( Pur$ura de ;oe a Soarelui arde tot ce este $otri&nic si cal'ea%S =Magia Al8a, Fcoala S7aolin?( est

2( 51CUL S1ARELUI Cea 'ai $uternicaA 'ani;estare a lui Agni Uni&ersal este Soarele( El este o ;iinta &ie( In Soare este Tntru$at Ar7ang7elul Metatron( In alte doctrine si religii el $oartS alte nu'e2 Mit7ra, Mitrandir( Pe 8a%a energiilor Metatronului sunt constituite toate lu'ile( Energia 5ocului $oate ;i culeasS din s$a;iu si c7e'ata $rin di;erite ;or'ule, dar $oate ;i atrasS si de la Soare( Exerci;ittl =Rod.a 9oga? @is,de,di'ineatS ne ase%S' cu ;ata s$re Soare si intinde' s$re el 'ainile cu $al'ele in sus( )e i'agina' c+ Soarele arde in $al'ele noastre( A$oi intoarce' $al'ele s$re noi Fi le a$ro$ie', a$oi le co8ora' usor de,a lungul cor$ului(

Exercitiul 2 =Magia At8d? )e aGe%a' in $icioare, cu 'ainile intinse Oi cu $al'ele orientate ' sus =stS' in ;or'a literei T?( )e i'agiru0' c+ energia se ridic0 din cele douS $al'e si se incruciseaGD deasu$ra ca$ului nostru( )e i'aginS' c+ Soarele se a;<0 in $unctul unde se intersectea%+ cele dou+ ;ascicule de energie( Ast;el, si'ti' cu' +(+( Cu' sa c7e'a' ;ortele Cos'osului $entru $uri;icarea s$atiului energia solarS $atrunde $rin aceste canale in $al'e, iar $rin )e i'aginS' un triung7i strSIucitor de ;oe, $e un ;ond 'a6ini ,in central ini'ii si a$oi 'ai sus( al8astru,desc7is, a%uriu( Prin aceasta c7e'a' ;ortele Magiei In acest 'od o8tine' ;ai'osul Triung7i al Magiei Al8e( Al8e intre care si Agni,Magia, ca $arte co'$onentD a acesteia( Pentru cunoasterea ;ocului din s$atiu si rece$tarea lui se $ot s$une strS&ec7ile rugaciuni adresate Soarelui sau ne $ute' ex$une 'ai des la Soare, $entru a ne 8ron%a, adica s+ ;i' in contact $er'anent cu

+(0( Cu' sa a'$li;ica' 8inele, actionand cu a.utorul 5ocului asu$ra so'nului Gi &iselor Ador'ind, ne i'agina' o ;lac+r0 incandescenta, ;lacara rilor dintr,o 8iserica, Soarele r+s+rind( Atunci se &a reali%a co'unicarea cu Agni $e ti'$ul so'nului =in &is?( +(4( Cu' sa inlatura' ;ocul in;ectat =i'$ur? k +(-( Cu' sa intari' creierul cu a.utorul 5ocului Rad.a 9oga ne reco'anda sa6 $ri&i' ;lacara unei lu'anari =$entru i7ce$ut, ;n li'$ul %ilei? si s+ 'cerca' sa o re$roducej d.n 'e'orie, $Sna cSnd 'e'oria si realitatea de&in idenlice( Re%ultate2 se irn8unataYteste &ederea, se intareste 'e'oria si &ointa, se drenea%a6 canalele Agni si se cunoaste Maretia 5ocului, se ;ace legatura cu i'aginile su8constientului des$re lu'ea 5ocului( Toata aceasta 'etoda $oate ;i co'$letata $rin ;or'ulele $re%entale la su8ca$itolul =,,Cu&intele ;oculuip 4( EhERCIT II /S $ro$une' trei $rocedee $rin care $ute' stS$ani 5ocul din S$atiu, dar tre8uie s0 a&erti%a' cS aceasta acli&itate este $osi8iia nu'ai su8 egida uneia sau alleia dintre disci$line( Se rcco'anda ca aceasta acti&itate sa6 ;ie desSsurata6 indi&idual doar de catre $racticantii siste'elor S7aolin, Psi7oenergelic si ai Magiei Al8e, dar nu'ai du$a trei luni de antrena'ente intense de ca$lare si ;olosire aenergiei( Aceste excrcitii au ;oarte 'ulte nuante, cunoscute doar de s$ecialist<, tn $re%enta lucrare sunt ex$use nu'ai $rinci$iile de 8a%+ ale sta$anirii 5ocului din S$atiu(

5ocul $oate ;i $ur si i'$ur, in;ectat( Radia;ia solarS si cea cos'icii sunt naturale, sunt $ure( Cristos e'itea in $er'anentS energie in s$ectrul radioacti&, la ;el si Budd7a( 1 ast;el de energie cu' este radiatia $oate exista ' organis'ul oa'enilor si $oate ;i ;olosit+ $er'anent( @ar exista si energie denaturata, i'$ura, i'$regnate cu r+u, care tre8uie inlSturata( Cu' s+ curSta' terenul de radia;ia Sa $ri&i' ;ig( -( Pentru a o reali%a sunt necesari cinci%eci si sa$te de oa'eni( in centrul cercului trasat $e .os se asa%a o $ira'ida de $lu'8 cu TnSlti'ea de +! '', turnata s$ecial in acest sco$( 1$ts$re%ece $ersoane ;or'ea%S un cere, stand in $icioare, uraar langa u'ar, cu ;ao s$re centrul cercului( Ceilalti ;or'ea%i un triung7i circu'scris cercului, oriental cu &ar;ul s$re est( 5iecare latura a triung7Mui este ;or'ats din cate treis$re%ece oa'eni( A$oi, to.i $artici$an=ii tre8uie sS,si i'agine%e cu' toate ra%ele daunStoare se ridicS si dis$ar $entru totdeauna to s$atiu, intr,un inter&al de 2 sau ++ de 'inute(

4( ( 5ulgerul aFe%a=i cu $al'ele orientate In sus( Coloana este drea$tS( In coccis se concentrea%a energia UR sau CI, su8 ;or'a unui $unct de ;oe( Ex$irS'( @u$+ ex$iratie, ;n $la'ani a$are o ;ortS instincti&a care cere sN ins$irS'( Printr,un e;ort de &ointa tri'itera aceas=0 ;orta6 in coccis de,a lungul coloanei in sus( Cand D ; rta a.unge in 'i.locul ca$ului ins$ira'( Re$eta' exercitiul de kA or. $e %i( @u$a un an &o' reali%a o energeticD ;oarte inalti2 &o' dor'i 'ai $utin, 'ainile &or a&ea un $otential energetic ;oarte 'are =S7aolin?( 4(2( Polirul Graal StS' aGe%aD cu coloana drea$ta si 'ainile des;Scute( In ;ata $ie$tului &ede' sus$endat un $otir al8astru =asocial si legat in c7i$ 'agic cu $otirul de ;oe al ini'ii din organis'ul u'an?( @in Cos'os cade energia 5ocului, daruita de acesta su8 ;or'a a trei $icaturi de sange rosu( Pri'ind aceste $icaturi de sange, $otirul ince$e s+ $luteascS $rin s$ariu in sensul acelor de ceaso'ic, i'8i8andu,se de tarie si de ;orta a %8orului din s$a=iul incon, .urator =;ie direct, ;ie su8 ;or'a unor entitati $si7ologice?( A$oi, $otirul ra'Sne sus$endat din nou in ;aMa $ie$tului nostru( @ar in $otir nu 'ai sunt cele trei $icaturi de sange, ci o $ul8ere al8a, straiucitoare( Aceasta ia ;oe de la lu'anarile 8ise, ricesti si arde trans;or'Jidu,se in 'iliarde de scSntei, din care ra'ane una singurii, cea 'ai straiucitoare( Ase%a' 'Ona drea$ta la ni&elul ini'ii, cu $al'a $e $artea drea$ta a $ie$tului( Scanteia se i'$arte In trei co'$onente( Pri'a

dintre ele ince$e s+ ardS la noi in ini'a, a doua In Agni =$e ;runte?, iar a treia in $al'a 'ainii dre$te( Toate cele trei scantei nou a$arute ;or'ea%a triungMul Magiei Al8e, care arde cu strSlucirea 'axi'a in toate ti'$urile( 4(+( 5loarea de 5oe In coccis se a$rinde o scanteie de ;oe( Ea se ridic0 $e coloana $ana la centru =a treia &erte8ra?, unde arde su8 ;or'a unei s;ere de 'ari'ea unei &isine( Men.inandu,Fi li.a de ;oe, scJnteia urcS 'ai de$arte, a.unee In centrul ini'ii, a$oi urea6 in continuare $ana6 la aE treilea centru =Agni?, unde se desc7ide su8 ;or'a $otinilu. unei ;lori( in acest $otir, 5ocul ince$e sS &inS din Cos'os( Mai 'tli 5ocul intra in $ri'ul centru( @in acesta se ;or'ea%a6 raAdaAcinile 5ocuEui care se ra'i;icS $anS la tal$i( A$oi, se u'$le cu ;oe 'tregul organis'( @u$a6 aceea, cu$rinde &olu'e lot 'ai 'ari, u'$le succesi& ca'era, casa, cartierul, orasul( Eli'ina' 5ocul din organis'ul noslru( Pulsatia 5ocului i7cetea%+( Ear din $otiruE ;lorii $orneste o axa6 de ;oe ;n sus( Prin ea este si'lilS Pacea /esnicii a 5ocului, se $roduce co'unicarea energeticD cu Agni Uni&ersal =acti&ilatea, 'unca?( Ac.iona'( @eci sunte' ;n legSlura6 cu energiile Lu'ii 5ocului( A$oi alrage' o $arte din ;irul de ;oe de la coccis cDtre $ri'ul centru( 1 $arte a ;iruliii dintre centrele si 2, in al doilea centru, iar a ;irului dintre centrele 2 si + , ' al treilea centra( Ast;el, in $ri'ul centru se rctrag rMDciniEe, in al doilea ;run%ele, iar in al treilea, $etalele Rorii de 5oe( Pri'a s;er+ dc ;oe =in;crioara. o cedd', cu 'ul;u'iri, ina$oind,o s$a;iului din ;a.a noastrS( Ina$oie' a$oi si a

doua s;ciJ dre$t ;nainte, iar $e cea de,a treia o tri'ite' &ertical in sus( Toate aceste exerci;ii $er'it slDi$anirea 5oc7at =5oc7ate'? 0 iesirea in s$atiu $entru co'unicarea cu Lu'ea 5ocului Fi 'ateria $ri'arS =LucidicS?( In ti'$ul exercitiilor, 5oc7ate' se $oate 'ani;ests a$arand in $u$ile su8 ;or'a unor scSntei care .oacS( s( C1)CLUBP Materia Lucidic+ $urtStoare de Lu'En+ re$re%intaA o cale $entru S$irit si n conduce cu usurintD ca6tre s;erele inalte( Ea exista in Cos'os =ni&elul aslral,'eiital? si nu $2trunde $e Pa'ant(

Pri'a s;er+ dc ;oe =in;crioara. o cedd', cu 'ul;u'iri, ina$oind,o s$a;iului din ;a.a noastrS( Ina$oie' a$oi si a doua s;ciJ dre$t ;nainte, iar $e cea de,a treia o tri'ite' &ertical in sus( Toate aceste exerci;ii $er'it slDi$anirea 5oc7at =5oc7ate'? 0 iesirea in s$atiu $entru co'unicarea cu Lu'ea 5ocului Fi 'ateria $ri'arS =LucidicS?( In ti'$ul exercitiilor, 5oc7ate' se $oate 'ani;ests a$arand in $u$ile su8 ;or'a unor scSntei care .oacS(

Men.inandu,Fi li.a de ;oe, scJnteia urcS 'ai de$arte, a.unee In centrul ini'ii, a$oi urea6 in continuare $ana6 la aE treilea centru =Agni?, unde se desc7ide su8 ;or'a $otinilu. unei ;lori( in acest $otir, 5ocul ince$e sS &inS din Cos'os( Mai 'tli 5ocul intra in $ri'ul centru( @in acesta se ;or'ea%a6 raAdaAcinile 5ocuEui care se ra'i;icS $anS la tal$i( A$oi, se u'$le cu ;oe 'tregul organis'( @u$a6 aceea, cu$rinde &olu'e lot 'ai 'ari, u'$le succesi& ca'era, casa, cartierul, orasul( Eli'ina' 5ocul din organis'ul noslru( Pulsatia 5ocului i7cetea%+( Ear din $otiruE ;lorii $orneste o axa6 de ;oe ;n sus( Prin ea este si'lilS Pacea /esnicii a 5ocului, se $roduce co'unicarea energeticD cu Agni Uni&ersal =acti&ilatea, 'unca?( Ac.iona'( @eci sunte' ;n legSlura6 cu energiile Lu'ii 5ocului( A$oi alrage' o $arte din ;irul de ;oe de la coccis cDtre $ri'ul centru( 1 $arte a ;iruliii dintre centrele si 2, in al doilea centru, iar a ;irului dintre centrele 2 si + , ' al treilea centra( Ast;el, in $ri'ul centru se rctrag rMDciniEe, in al doilea ;run%ele, iar in al treilea, $etalele Rorii de 5oe(

se reali%ea%S contactul cu aceasta 'aterie, 1'ul se Sc7iin80 si e&oluea%S incredi8il de re$ede, de&enind o ;iinDa cos'icD( Materia Lucidici a a$arut din 'ateria $ri'arS re&arsata in Cos'os la ni&elul &ital,'etaeteric( 5oc7at sau 5oc7ate' re$re%inta granulatia 'ateriei $ri'are, ;ncarcata cu energii su$erioare( Ea $oate ;i co8orata $e Pa'Snt si sesi%at0 de &0%( Cu a.utorul 5oc7ate',ului se in;a$tuiesc toate 'inunile religioase, tainele Magiei Al8e si ;or=ele Agni,9oga( A&e' s$eranta c+ aceste exercitii &or ;i de a.utor intr,o $ri'S eta$a la cunoasterea ratiunilor su$erioare si a$ro$ierea e$ocii 5ocului =de exe'$lu, anul 200 ?( @u$a exercitiile si rug+ciunile adresate 5ocului, i'aginSnd s;erele Agni care se extind tot 'ai 'ult $e PS'Snt Oi in cer, $ute' lic7ida cala'itatite si starea ne$rielnicS a ti'$ului( S;erele de ;oe, cercurile nascute din Scanteie au ;orta lui Adonai si distrug raul( 5olositi Scanteile si 5ocul in nu'ele 8inelui<

;eno'enelor 'agice, de la Pitagora $ana6 in %ilele noastre( @ac0 Platon ex$lica a'eliorarea in 8olile de 'i'a , o8.i,nutS $rin 'angaierea unei $isici de c2tre 8olna& , $rin trans'i,terea unei $ar;i din ;orta &italS a $isicii cStre o'ul 8olna&, ' $re%ent ;i%ica cain$ului ex$lica6 acest e;ect $rintr,o ac.iune electro'agnetics2 'angaAind 8lana $isicii, o'ul $roduce electron< li8eri( Cara$ul electro'agnetic o',$isicS se a'$li;ies si se trans,;or'aA intr,o antenaI electro'agnetics, care rece$;ionea%aI din s$atiu energii si radiatii ca$a8ile s+ a'eliore%e ;unctionarea ini'ii( Tree secole( Unii ex$licit ;eno'enele descrise ca e;ect al ;or=ei &itaEe, altii $rin 'agnetis'# o a treia categoric aratS c+ este un e;ect al inter&en=iei eterului, o a $atra ex$?ic+ totul ca un e;ect al ca'$urilor, o a cincea gru$a de oa'eni crede c2 totul este o 'inune, o aEta $une totul $e sea'a 'isterelor religiei, esenta ;eno'enului insa nu se sc7i'8a din aceste cau%e, el ra'anand 'ereu acelasi( Procedeul dc a'eliorare a 8olilor de ini'U cu a.utorul $isicii, descris 'ai sus, a ;ost considerat 8a su$ersiitie, 8a o $rostie, 8a cc&a ce nu $utea ;i ex$licat de stiintD( @ar ti'$ul trecea si se gSseau 'ereu ex$licatii, iar 'etoda era ;olosita ( A$oi inter&enea o decadere a ci&ili%atici res$ecti&e si cuceririle acesteia erau declarate din nou si'$le su$erstitii( Erau din nou $use su8 se'nul intre8arii e;ectcle descan, tecelor si ;o'iulelor &er8ale =se uita cJ orice cu&ant este o unda6 acustic+ care $roduce &i8ratii ale ato'ilor, 'oleculelor si ca'$uriior ce ne incon.oaril?, ale gesturilor si altor $rocedee 'agice( 1 nouS ci&ili%atie e&olua, a.ungaiid la Magie, si din nou,

CAPIT1LUL I/

MAGIA ALBA

Teoria Magiei Al8e o;er;l 8a%ele conce$;iei Magiei clasice, $recu' si $o%itiile ;ilo%o;iei, 'islicii si ;i%icii ' a8ordarea

du$S deciderea acesteia, Magia era considerate su$erstitioasS( Tini$ de &eacuri, Magia a te%auri%at cele 'ai si'$le $rocedee $rin care se $oate actiona in 'od intens asu$ra Uni&ersului cu a.utorul energiilor, &i8ratiilor, undelor acustice si ;or'elor geo'etrice =$ira'ida?, $recu' si in;or'atii des$re o8iectele care a'$li;ied 8ioca'$ul, ;or=a gandului si &oin.a( Ea a adunat retete de di;erite leacuri si 'etode de &indecare cu a.utorul $lantelor si a $si7otera$iei( @in Magie s,a nSscut 'edicina, alc7i'ia si celelalte 'ari stiinte( Consider c0 a sosit 'o'entul s+, i ;ie redat Magiei 8unul siu renu'e( Magia tre8uie sS slu,.eascS 8inelui, $ros$eritStii oa'enilor si statelor, ;ortelor e&o,lutiei Cos'osului( Anu'ite ritualuri ale Magiei Al8e le &eti gSsi in continuarea lucrarii# ele &or ;i ;olositoare oricui in &iata de %i cu %i2 la alinarea durerii, a starilor ne$<0cute, la anularea e;ectului 'eridianelor roagnetice ne;a&ora8ile, c7iar si la distrugerea gandacilor de 8ucStarie( @e ase'enea, sunt enu'erate retete reco'andate de religiile ciasice =religia este 'agia canoni%atS?, de di;erite siste'e ale Magiei, $recu' si re.ete culese cu a.utorul unor $ara$si7ologi de si al unor re$re%entanti ai 'edicinei $o$ulare( )ada.duiesc cJ $re%enla lucrare des$re Magie &a ;i doar ince$utul unui studiu serios asu$ra acesteia si &a ;i de a.utor cititorilor in &iata lor %i<nic+( S$er s+ conlinuu seria articolelor si studiilor asu$ra di;eritelor ra'uri ale Magiei, s$re ;olosul si 8ucuria cititorilor(

gica6, energetics sau ;i%icaI , cu un ri&al, tre8uie s+ $ronunta' de cate&a ori ;onnula ='antra?2 >AST1)AI LAPIASTERTUM,MA)T1( @u$a o alta traditie, ;or'ula ar ;i2 CPA)@RAM, BRAM,BACPA)@RA CPAI@RAM BE)@RAM( In $rirrtul ca%, ;or'ula este din tradi;ia cultelor sincretice sa'ano,Ia'aiste, iar in eel de al doilea din Magia i

2.

ATE)UAREA RAULUI PE)TRU U) TIMP

t)TARIREA I)AI)TEA U)EIC1)5RU)TARI Pentru a ne intari 'aintea unei con;runtari , 'oraia, $si7olo,

Maruntele entitSli rele sunt aliuigate $entru un inter&al de sa$te 'inute =eel 'ult? cu ur'atoarea 'antra2 >1R5T, 1UM( Prin $ronuntarea de 'ai 'ulte ori a acesteia este $osi8ila ani7i,larea rJilui din inca$erea res$ecti&a( di&erse in;or'a=ii istorice, $ute' s+ 'SIta' la cer o rug+ciune $entru ele =$entru sal&area lor? sau $ute' s+ le a.utS' indican,du,le Calea s$re Lu'inS( Iat+ cu' $ot ;i c7e'ate acestea2 1 oglindS rotunda se trece $rin a$a 8ioenergetica( Pe su$ra;ata ei se 'arc7ea%a6 trei $uncte =cu aceeasi a$a?, ast;el 'eat s+ ;or'e%e un triung7i cu &Sr;ul in sus( In .urul oglin%ii si a celui care c7ea'ii du7urile se trasea%+ un cere du8lu =doua cercuri concentrice? cu creta s;intitS( In cele $atru colturi ale inca$erii se a$rind cSte $atru lu'anari( tntregul ritual tre8uie s0 se $etreac+ intr,o noa$te cu Lunil $lin+( @u$a 'ie%ul no$#ii 'isca' oglinda ast;el incat si o8Dine' i'aginea re;lectata a Lunii in interiorul triung7iului ;or'at $e oglindS( Pri&ind in oglinda, eel care c7ea'S du7ul s$une2 @in $adurea,ntunecata

Fi din 'laFtin+ iesit Cu tantari Fi ;u' negrit 1, tu, @u7((( =nu'ele du7ului? IeFit de,acolo Acu', ai( ai &enit< A'in( =Se re$eta de trei ori(? oarecare( @acS du7ul este c7etnat in a;ara casei se &a trasa cu cret4 s;int;ta desenul din ;igura 0 =$ag( 24?( @u7ul i si &a ;ace si';ita $re%enta $rin &oce sau $rintr,un sunet( +( CPEMAREA U)UI @UP @ECABUT Se considera du7uri deca%ute cele ale tSl7arilor si cri'i, nalilor( Pentru ce sunt c7e'ate acesteaG @eoarece $ot ;u'i%a 4( S5ATURI PE)TRU ME@IUMURI F PRACTICA)TP SPIRITISMULUI In ti'$ul sedin.elor de s$iritis', in .urul $ersoanelor care c8ea'S s$iritele se strang sute de entitati dus'anoase, ilu&oitoare si insclatoare( Cu' sa6 ne asigurS' i'$otri&a $ericolului $e care il $re%int; acestea, $entru a nu de&eni $osedatiG Cu' s+ le o8liga' sa ne s$unii doar adc&arulG Pentru aceasta se recurge la a.utorul ;igurilor 'agice( Un $cndul ;or'at dintr,un ac cu a.S &a indica, du$+ &oinla du7ului c7e'at, di;erite litere, ci;re sau ra6s$unsurile ,,@A6 sau 6 Pentru ca acela care c7ea'+ s$iritele s2 ;ie in siguranta, &a e;ectua toate o$eratiunile ;n interiorul unui cere trasat cu crctS s;intita( 5or'ula =desclntecul? care ne asiguraI c+ s$iritul c7e'at ne s$une ade&arul este2

@u7ule, in nu'ele $uterii lui A@1)AI, Pune,ti 'ana drea$ta$e Cartea /ie;ii Si.urS cS i'i &ei s$une doar adc&Srul, A , k lar de nu, s^E ar%i &esnic in ;ocul eel nestins( Cu&SntuI 'eu este ;er' In nu'ele i' EL)SIB1R, PA5TSAI@C, ;n &ecii &ecilor, A'in(

S, EG1)IREA E)TITAEIL1R @USMA)1ASE Acestea sunt i%gonite $ronuntand ;or'ula din siste'ele 'agice ale $o$oarelor cauca%iene2 9AT,PA,APU, /AIRI1 =/oia @o'nului este Lcgea @re$t2Mii?( Acest descantcc $uri;icS gSndurile, intareste dorinta de 8ine si a'$li;ied ur0rile, i%goneste du7urile rele Oi s;inteGte si a$arS cercul 'agic( Aceasta ;or'ula $rote.ea%S atat i'$otri&a ;ortelor distructi&e din a;ara, clt si a ;ortelor rSului care se ascund ' adancul s$iri,tului u'an(

- (51RMULA

PE)TRU A I)TRA I)

REB1)A)TA SI C1MU)IU)E CU SPIRITELE CAREA @IRUEABA STAREA /REMII

5or'ula sau 'antra ;olosita6 in acest sco$ este2 I,PAU, PAA( Aceasta ;or'ula este deose8it de e;icienta 'ai ales in ca%ul s$iritelor ;ulgerului =5l8oran? si &antului =oaat?( Se reco'andS ca in ti'$ul utili%arii acestui descSntec sa se ;oloseascS un rit' de res$iratie deose8it , ins$ira=ie *

secunde, o secunda $au%+, ex$iratie * secunde( Totul se re$et0 de 2 ori( Acest rit' este ;a&ora8il in general, ;iind ;olosit Tnaintea oricarei actiuni 'agice( 5or'ula se $ronunta stand ' $icioare, cu ;ata s$re nord, cu 'ainile cu;undate intr,un &as cu a$S si $al'ele cu degetele rasilrate in ;or'a de e&antai, ast;el incat degetele 'ari si arStatoarele celor doua 'aini s2 &in+ in contact( I'aginea du7ului $oate ;i de$lasata, $roiectand,o din ecranul ;rontal Agni la distanta de +0 de c' inaintea noastra( Acu' rostiti,&a ;onnulele adresandu,&a acestei $roiectii( In ca%ul ;or'ulei2 I,PAU,PAA, $ronuntarea este identici cu scrierea 7ierogli;elor Oi conte'$larea lor ulterioar2 ='editatia?(

k degetul 'ic , incarcarea cu energie ;i%ica( @e aceea, la 'asa.ul degetelor aratatoare se ;ntSreste &oin;a, iar la 'asa.ul degetelor 'an , logica, gindirea 'ate'aticS( @ac2 ac.ionaDa $rin 'asa. asu$ra inelarelor se 'tareDte Ieg0tura cu tn&atatorul =acesta este @u'ne%eu, Uni&ersul, su8con.tientul, Cos'osum, Guru, )atura, Para8ra7'anum, Marea Pustietate etc(?,Masa.ul inelarelor se reco'andS sA ;ie i'8ioat cu rostirea 'antrei2 1M SRI GURU )AMASTE 1M(

!( /ISE I) CUL1RI, /ISE I)51RMATI/E SI 51ARTE BI)E C1)TURATE Se ;oloseste ;or'ula2 PE CA PE)TAGRAMA SA MA APERE CU PUTERILE TETRAGRAMEI# CU PUTERILE LUI E)S15(1UM( 3( MESAEUL MAGIC ;nainle tie a adornii, ne inlinde' $e s$ate cu ca$ul s$re rit# $rintr,un e;orl de &ointS ;ace' s0 creascS in ini'S un lotus al8( Petalele acestuia se desc7id si cu$rind Soarele in $otirul lor( Pri&ind acest Soare incon.urat de $etale, ne lasJn cu$rinDi de $ace Fi ne cu;unda' in 'asa Soarelui, In acest ;el reuDi' sa c7e'ani uneori c7iar si &i%iuni $re&esti, toare care se re;erS la soarta lu'ii(

1RIREA PUTERU PE)TAGRAMEI PR1TECT1ARE

La ;iecare 'anS o'ul are cate cinci degete( 5ieca/ei rase =$e Snt exists $atru rase u'ane , rosie, al8a, gal8enS 0 neagra? ti cores$unde o structura6 $ro$rie a ter'inatiilor ner&oase Fi energetice, o ase%are s$eci;icD a $unclelor de acu$unctura si a 0( MA)TRA CU CARE SE CPEAMA GA9A,LPAMA canalelor de trans'ilere a energiei, Pentru rasa al8a se'ni;icatia GaCa,L7a'a este nu'ele dat in %oroastris' PRA)EI, degetelor 'Sinii este ur'aAtoarea2 ;ortei AUM, energiei titanice( Mantra se $ronunta ast;el2 GA, k degetul 'are , logicsA# EL,LPA,MA)( Uneori, se adaug+ la ince$ut sau la s;arsit si k degetul arStator , &oint+# 1M, $entru a'$li;icarea 'antrei( k degetul 'i.lociu , soarta, destin, :ar'a# k degetul inelar , legStura cu In&aAtatorul# ( MA)TRA LUI CRIST1S

Cristos le trans'itea 8olna&ilor energia sa si &indeca $rin ur'Storul $rocedeu2 ducea $al'ele la gura6 ca in ti'$ul unei rugaciuni si cantacu &oce $uternica si sonora6 cu&antui SPU( A$oi, ase%a 'Sinile $e 8olna&( @e la >ris7na si Budd7a se cunosc, de ase'enea, niantre energetice ;oarte $ute'ice, care a.uta in concentrare , MUUM, 1M1P1M(

1, Pustietate Su$re'aA, In nu'eie negrPituIui A1UM( @u$a ce se $ronunta6 de trei ori acest descSntec, in i'aginatie Ire8u.e sS a$ar0 c+ 'or'intele se dcsc7id si din eme ies u'8re( @aca6 strS'osii ne dau energia lor, ca$ul tre8uie s2 &i8re%e usor, a8ia sesi%al( +( APEL CATRE 51RTA STRAM1SIL1R

2( I)/1CAREA 51RTEI STRAM1SIL1R =ARB1RELUIGE)EAL1GIC? Se $ronuntS in 'ie%ul %ilei, stSnd ' ;aDa 'or'Sntului unui stra'os, ur'atorul descantec2 MaicP gtie de aa, Tre%eDte,'i str+'oFii Pe care 'i i,ai luat( Fi tu, Pustietate Su$re'S, tna$oia%aA,'i(((((((((( @+,'i $u>rea cea Al8a, CS tu $o$A orice,

Se ;ixea%a In Agni i'aginea 8ine conturata6 a cerului inslelal( Exa'inandu,l cu &ederea interioaraA =cu oc7ii 'in;ii?, ne straAdui' s0 ne i'agina' s$a$ul ne'Srginit si ne'Jsurat, acolo node li'$ul de&ine unic, inclu%Snd toate e$ocile( @acN in 'od intuiti& reusi' sa6 $erce$e' in totalilate In;inituI s$a;iului si al ti'$ului, su$ra$une' aceasta i'agine $este $roiec,=ia cerului 'stelat( S$aliul &a de&eni 'ai 'tunecat, stelele 'ai straiucitoare si &o' si'.i gigantica $ro;un%i'e ;SrS li'ite, ce&a 7i$e'e'arginit, in care se conto$esc In;inituI Cos'osuEui, ti'$ul si s$a;iul neli'itat, si'etriile, di'ensiunile, 'icrocos'osul si 'acrocosroosul( Toate acestea nu $ot ;i ex$ri'ale $rin cu&inte( Adresandu, ne acestei ne'arginite i'ensilS;i, rosti'2 1, Pustietate Su$re'S, Care diri.e%i nernurirea Fi legile, ;na$oia%P,'i $uterea strS'osilor'ei, @S,'i Puterea ta ;Sr+ de s;Srsit Fi =+rS di 'argini, A1UM =de trei ori?(

@in aceastS Pustietate Su$re'a6 Y 7i$erne'arginirea , se $oate intra in contact cu @ao, Para8ra7'an, Enso; =@u'ne%eu?( 4( C1)TACTUL CU STIPIILE

Continuand s0 re$eta' dorinta ' gand, roti' i'aginea sagetii de o$t ori in .urul centrului cercului al8astru, in sensul acelor de ceasornic, a$oi o readuce' in $o%iiia initials(

Pentru a intra in contact cu sti7iile, ;or'ulele s$eci;ice insotite de 'antra 1M se $ronuntS de cate douSs$re%ece ori =1M -( TREBIREA 51 RTEL1 R C1 SM ICE @ I) A PA LAM , $entru Pa'Snt, 1M /AM , $entru A$+?( A$oi se $ro, Se s$une deasu$ra unui $a7ar cu a$an I'aginile ;olosite nuntS ;or'ula2 in descSntec tre8uie sa le &i%uali%S' in i'aginatie in acela#i @u7 al((((( ti'$( Eu si cu tine suntetn un tot( @oa'nc< @S,'i ;orta TA< 5+,'i au%itS ruga( 5ie aceasta in nu'eie Celui de sus( A1UM( 5ie ca A$a aceasta sS ;ie s;in;itS @u$S reali%area contactului si conto$irea cu sti7ia, se $oate Cu )u'ele Tale Lu'inoase( actiona in nu'eie acesteia( @aca6 reuDi' si ne conto$i' cu un 5ie )u'ele Tau, uragan, il $ute' a8ate ast;el de la teritoriile $o$ulate( A@1)AI, EL, E)S15, EL1PIM si ECPI)AP , 0( REALIBAREA U)EI@1RI)TE MARU)TE Cu' Te,au ntunit $o$oarele $ustiului asirian , A@IBU@@PA, PARABRAPMA), @AC, @ac0 tre8uie s+ ne intllni' cu un $rieten, s0 cu'$aiS' sau sS Cu' Te,au nu'it $o$oarele Asici, gisi' un o8iect util, si ;ace' s0 &inS 'ai re$ede un &e7icul, @u'ne%eu TatSl, @u'nc%eu 5iul Oi S;aotu< @u8 $rocedS' ast;el2 $ronuntaA' in gSnd dorinta $e care o a&e' si ne Cu' Te cunosc creFtinii( iraagina' $e un ecran de culoare &iolet un se'n de culoare al8astrD , o sSgeatS indre$tatSin sus, in interiorul unui cere =;ig( *?( 1, @oa'ne @u'ne%eule, Creator a< Lu'ilor, Cel 'ai$resus de inc7i$uire( Care eFti cu;undat ;a ;or;ele Lu'inii k, Fi i'$rastii slrDlucirea ade&arului< 5aca,se 8inele din &oia Ta< (, k A$a, a8soar8e ;orta 'iilor de Lu'i Si$uteriie 'iliardelor de stele< ;ig( * A$a, aduna in tine ;or;ele du7urilor Fi nectarul Milei Su$re'e<

1, A$a, a8soar8e aro'a grSdinilor Raiului Si A'8riuiui ne'uririi date de Ma7at'ele Lo'ioii< 5ie ca Magia Al8a s+ te dJruiasca Cu nc'arginila,i ;ortaA( /arte.uri de ;oe, @ati,'i CunoaOtere Fi Unire Cu Binele Fi Lu'A'al ;n nu'eic @o'nului, In nu'elc TatSlui, al 5iuEui Fi al S;antuEui @un< @a, @oa'ne ;nu'eleD, da,'i, @oa'ne, Miia TA< In nu'ele Tau, in nu'ele Lu'inii( A1/M, AMI), A1UM( *( PR1CE@EE @E A PR1GRAMA ;)TAL)IREA CU U) SPIRIT Se alege nu'ele s$iritului, se sta8ileDte 'oraentul uitSlnirii cu el $entru o ora concrete, cu Fa$te %ile inainte( Ti'$ de Ga$t- %ile inainte de culcare, se re$etS2 La data de(((((((((( la ora((((((( =eel 'ai 8ine noa$tea, in ti'$ul so'nului?, in 'ine se &a 'ani;esta ;orta du7ului((((((( $rin $uterea lui E)S15 A1UM( In cea de,a sa$tea %i, la 'o'entul sta8ilit, ;orDa s$iritului res$ecti& se &a 'ani;esta cu ade&Srat(

%8urand $rintre stele( @u$S dou2,trei %ile ne a$are dintr,o data in constiinta i'aginea cerului instelat si reMeta ;or'ulatS inscrisa6 $c el( A' reali%at o Ilu'inare( SISTEMUL MAGIEI ,,CE)TRUL CICL1)ULUI6 @i&ersi s$ecialists , $si7ologi, 'edici, 'agi, Cog7ini , din anii A00 s,au ocu$at ;ti A'erica de studierea ;eno'enelor tainice si a Lu'ilorsu$erioare( Ei i,au c7estionat $e cei care $ractical< 'edita;ia, $ersoane su$use 7i$no%ei si consu'atori de narcotice( Ca ur'are, s,a nascul siste'ul 'istic denu'it ,,Centrul Ciclonului6( Inte'eietonil acestui siste' a ;ost Eo7n LillC, ;n $re%enl, el are un nu'a9 ;oarte 'are de ade$ti si disci$oli( @in acest siste' 'istic a re%ultat un siste' de 'agie( Acesta se reali%ea%+ ast;el2 +, -, 3 sau 2 oa'eni se asa%+ in cere, cu ;ata s$re interiorul cercului, rS'anand ast;el $OnS cSnd si't cu totii cu' se ;o'iea%a6 un circuit de 8iocurenti( Cel 'ai $uternic din $unct de &edere energetic se &a ase%a cu s$atele oriental exact cStre nord( Parti,ci$antii stau turceste, cercul ;iind 'arcat cu un ;ir de at0 al8S( @u$+ ce au sesi%at ;luxul, loti il ;ac sa circule in sensul acelor de ceaso'ic, trecand 'trIo usoarD stare de 'editate( @u$+ a$roxi'ati& douS%eci de 'inute &ederea 'ce$e s0 $ercea$S o coloanS sla8 lu'iniscentS, care se ridicS la cer $o'ind din central cercului( @u$0 alte doua6geci de 'inute, in interiorul cercului ince$ s2 se 'iste di;erile u'8re( )u este ni'ic de s$eriat, deoarece $rotectia este ;oarte solidJ( @u$N IncS douS%eci de 'inute se $oate declansa iesirea ;n astral, $ot a$Srea 'ira.e si c7iar o aurorS $olara6( @u$+ trei sedin;e de acest ;el &o' constata care sunt

3( CPEMAREA @I) SPATIU A HRETETEL1R MAGIEI ALBE6 Inainte de a ador'i ne i'aginS' in ;ata oc7ilor cerum $lin de stele( 5or'ulS' 'tre8area su8 ;or'a unei s;ere al8e $e care o a%&Srli' cu $utere inainte si &ede' cu' de&ine tot 'ai 'icS,

legile ;onnarii 'ira.elor, &o' in&a6ta s0 &or8i' cu entitatile care $o$ulea%Ei aceste 'ira.e $rin ratiunea, ini'a si ca$acitatea noastrS su;leteascS( In tira$ul celei de,a sa$tea sedinte ni se &or de%&ilui ;iguri 'ai co'$lexe si noi $rocedee de c7e'are a ;ortelor cos'ice( A$oi &o' $utea 'erge 'ai de$arte( ASPIRATIA CATRE ALB Pentru a a.unge cu constiinta cat 'ai re$ede c+tre s;erele al8e sau $entru a c7e'a un a.utor de $ro$ortii 'tr,un $unct concret din s$atiu, ne i'agina' $e un ;ond a%uriu conturul unui triung7i al8 cu &lr;ul in sus, din care $leacS un ;ulger al8 oriental in sus ( APEL LA MAGIA ALBA )e i'agina' un t;iung7i al8 stralucitor =;ig( 3?, sus$endat $e cerul al8astru( Acest a$el $si7oenergetic tre%este in organis'ul u'an ;or.ele Magiei Al8e( @ac0 il ;olosi' inainte de culcare o8tine' o nor'ali%are a so'nului( @acS se'nul este i'aginat si'ultan de ciDi&a oa'eni, du$a %ece 'inute ei s unt ca$a8ili sN $una in 'iscare s$a.iul, $an< la o ex$lo%ie a energiei al8e su8 ;or'a unei aurore( La i'aginarea acestui seran a$ar succesi& ur'aAtoarele si'$torae2 untreraural gatului(o tensiunein Agni(de%ec7ili8ru, tensiune in coloana &erte8ralS, a'eteala6( 1 data cu acest ulti' si'$tora se decIansea%S aurora( Cu a.utorul ;ortelor al8e $e care le c7e'a' ast;el $ute' in;luenta orice e&eni'ent, cu' ar ;i2 &indecarea, alungarea ti'$ului ne;a&ora8il, eli'inarea nenorocirilor( C7e'area Magiei Al8e cu a.utorul triung7iului al8 $e ;ondul

5ig(B

cerului al8astru se reco'anda6 si se rea;i%e%e din $o%itia se%iind, ;arS a 'crucisa 'ainile sau $icioarele, tinand $al'ele orientate in sus si oc7ii inc7isi(

2( I)LATURAREA 2( ( Metoda egi$teana )e i'agina' c0 din $lexul solar i%&oraDte un ;ascicul al8 straEucitor( in interionil acestui ;ascicul sunt sus$endate, ;ata in ;aD, doua $ira'ide trans$arente( In interiorul ;iecareia dintre aceste $ira'ide se a;l0 alte sa$te $ira'ide 'ai 'ici, in&i%i8ile, ase%ate du$a $rinci$iul $a$usilor Matrios:a, una in alta( In $iraraida exterioara este inclus &olu'ul ca'erei tn care se iniatura , 4ucratura6( Pe ti'$ul no$tii, $ersoana in cau%A se culc+ cu ca$ul s$re t( @i'ineata se &a tre%i eli8erata de e;ectele ,,lucraturii6( 2(2( Metoda sla&a ;nainte de a ador'i ne i'agina' o Matrios:a trans$arentD, care tine in 'Sna drea$ta un ;ulger rosu, or8itor, cu &ar;ul in sus( ;n interiorut ei $lasa' $ro$ria noastra $ersoanS, incon.urata de alte sa$te $a$usi Matrios:a trans$arente, din cristal, ;iecare a&and ' 'an+, de ase'enea, cate un ;ulger( 2(+( Alta 'etoda sla&a

Lu+' ata rosie si, desirand,o de $e 'osor, ne in;Ssura' $icioarele, a8do'enul, trunc7iul, 'ainile, ca$ul cu o cantitate cSt 'ai 'are de aD( A$oi o des;asura' cu gri.a, ;+ra s0 o ru$e' si o in;asura' toata $e o 8ucata de 7artie( La 'ic%ul no$tii 'erge' la ci'itir, nu'ara' al sa$tclea, al nouaiea sau al dois$re%ecelea 'or'ant si ingro$+' acolo g7e'ul de ata rosie, $ronuntand cu&intele lui Isus Cristos2 Mor;gi cu 'ortii, &iii cu &iii, in nu'ele TatNlui, A'in( A$oi ne intoarce' cu s$atele s$re 'or'ant si $leca' din ci'itir ;SrS s+ ne uita' Tna$oi, orice s,ar inta'$la in s$atele nostru( A.unsi acasa, nu &o' iesi a;ariS decat du$a soarelui(( 2(4( Metoda Agni,Magiei Inainte de a ador'i re$eta' 'antrele2 Eu sunt SURIA, sau Eu sunt AG)I, sau Eu sunt @EAIA RAM, sau Eu sunt 5ocul, sau Eu sunt SURI AG)I @EAIA RAM( I'ediat du$a aceasta &o' $ronunta2 Tre8uie arFi &irusii( Tre8uie arse 8olile( Tre8uie arse EucrSturile6, Tre8uie arsS grUsi'ea din organis', Tre8uie arse toate gandurile rele( Re$etS' acest descantec $Jna6 si'.i' o tensiune $ute'icS tn Agni( 1 altS 'etoda6 a Agni,Magiei consta in re$re%entarea unui

;oe ;oarte ;ier8inle, incins la al8, care arde in interiorul $ersoanei ce ur'ea%aA s2 sca$e de EucraAturaA6( 1 a treia 'etodS este e;ectuarea exercitiilor2 ,,5ulgerul6 =S7aolin?, ,,Poti'l Graal6 =Magia Al8S? Oi ,,5<oarea de 5oe6( 2(0( Metoda Magiei A$e< La 'ie%ul no$tii 'erge' in $unctul in care o a$N 'ica6 se &arsa 'tr,o a$i 'ai 'are( )e s$aIS' de trei ori $e ;ata cu a$a , aruncind de ;iecare dat+ a$a ra'asa tn cJisul $al'elor s$re 'i.locul a$ei celei 'an, cu cu&intele2 la cu tine EucrStura6 Fi &or8ele rele, a$M curatS( )e 'toarce' cu s$atele la rau si arunci' $este u';irul stSng a$a din cSusul 'ainii dre$te, s$unand2 Cu' %8oarS a$a $este u'arul sting, Asa sN %8oare cu ea $este u'arul slang Toata EucrStura6 si &or8ele rele( In nu'elc TatSlui, A'in< A$oi ne 'c7inS' de trei ori si, ;Srii sS ne uit+' ina$oi, ne intoarce' acasS( )u ieDi' din cas+ decat du$+ rasaritul soarelui( 2(Alungarea gandacilor Prinde' un gandac Il $une' intr,o cutie de c7i8rituri il duce' la 'ie%ul no$tii la o rascruce de $atru dru'uri din care unul duce la ci'itir,(Arunca' cutiuta cu 'ana drea$ta rostind ur'atoarele cu&inte2 Piei, necuratule Si $iiara cu tine tot nea'ul tau, In nu'ele tuturor tainicelor nu'e ale Tatalui Cele de nes$us( A'in, AUM<

2(*( Contact in &is cu su;letul unui decedat La rSsaiit de soare ru$c' trei ciorc7ini de caAtinaA neagr02 unui in nu'ele Tatilui, al doilea Tn nu'ele 5iului si al treileain nu'ele S;antului @un( Se taie de $e un 'or'ant trei ;irisoare de iar8S( Se ;ace o ;ierturaA, cu cele trei ;ire de iar8S si cStina culeas0 si se 8ea inainte de culcare, %icand2 @u7ule, a cSrui $arte Fi energie Sc a;lS in aceastS ;ierturS< @u7 a< lui((((( =se $ronuntii nu'ele $ersoanei decedate?( Asa cu' o $arte din tine Ph;runde in tru$ul 'eu, 5ie ca tot asa Tu sa $2=run%i in 'intea 'ea( Sa,'i $o&estesti de iu'ea celor 'orti Fi sS te intorci acolo In nu'ele TatSlui si$7n $uterea Sa(A'in< In &is, &o' &edea du7ul c7eraat care ne &a $o&esti des$re &iata sa de dincolo( In locul nu'elui Enso; se $oate ;olosi si nu'ele Se:ina7( In acest ca%, $entj un e;ect 'ai $uternic, &o' $une su8 $erna o 8uca.icil de 7artie $e care a' desenat cu ce'ealS al8astrS se'nul )( 2(3( Biruinta asu$ra $ro$riei 8oli StSnd cu ;ata s$re rSsarit $ri&i' ;oarte concentra=i, cu oc7ii rnin;ii, in interiorul $ro$riului organis', $an+ cand &ede' ;oarte 8ine conturata $ro$ria noastra6 8oala( @ac2 $ri&i' indelung, 8oala ne a$are su8 ;or'a unei ;iguri ;oarte

ne$lilcute, de culoare neagra( Pri&i' aceasta ;iguni neagra $anS +( CURA;AREA CASEI @E 51R;ELE RAUL/I cSnd se al8este, a$oi de&ine trans$arentD si se e&a$orS, $ier%andu, se in s$atiu( +( Metoda egi$teana I'ediat ce reali%a' aceasta $ute' 'erge la culcare, iar di,'ineata Se asa%i intr,o cutie 'etalicS =de la o conser&S? - ace ne tre%i' sanStosi( La o concentrate corecta &indecarea nu durea%a de cusut &ec7i, se toarna la$te $este ele si se $une la ;iert( Se 'ai 'ult de trei ore( Pentru a intra corect in starea de concentrare ;ier8e $an+ se e&a$orS la$tele, se car8oni%ea%a si ince$e s2 &o' ;olosi 'antra 8udd7istS care aduce cu sine ;orDa lui Budd7a2 ;u'ege( CNnd nu a 'ai ra'as din la$te decat ;uningine, se ia )ARPIA @IAR)IAT1S BU@@PA TPARIRUPA cutia cu ace, se scoate din cas+ si, 'ainte de a$usul soarelui, se aruncS intr,o a$a curgStoare sau intr,o 8altS(

2(!( Alungarea unei 8oli tri'ise din a;ara Printr,un e;ort de &ointa6 c7e'ii' su;letul $ersoanei 'oarte sau i'aginea celei &ii care se ;ace &ino&ata6 de $roducerea 8olii( Cere' iertare a$oi ;ata de eel c7e'at $entru r+ul $e care i ,a' ;Scut si care I,a deter'inat s+ ne tri'ita 8oala2 S, in nu'ele @o'nului( <n ti'$ul acestei $roceduri $oale a$Srea starea de &o'S, ;n,sotita de ;risoane Gi a'eteli $uternice, guturai, $ute'ice lacri'ari si trans$ira;ii a8undente( tn ;inal,nes$SlS' su8 dus cu 'ulta $ronun.Snd2 /AGRAA), >1RIST1)( SERMI1),

;uningine, se ia cutia cu ace, se scoate din cas+ si, Inainte de a$usul soarelui, se aruncS intr,1 a$0 curgStoare sau ;ntr,o 8alta(+(2 Metoda Indiana La a'ia%. se $une $e ;oe o tingire cu sare( @ac2 'tr,un inter&al de douS%eci de 'inute sarea de&ine cenusie sau raaronie, exists ;annece( @ac+ sarea se ;nnegreste re$ede sau ince$e s+ se aud+ $rin earnerD tot ;elul de &oci, geraete si ex$lo%ii, 'sea'nS cS exista ;ar'ece ;oarte $ute'ice si sarea tre8uie incinsS $anSi se car8oni%ea%aA in intregi'e( In acest ca% &o' continua sS arde' %ilnic sare, $anS cand ex$lo%iile incetea%S( Care este ex$licatiaG Sarea este saturati cu 'ultS energie interioara, cristalele ei ser&ind dre$t antene care rece$tionea%a ener,gia cos'icD( Cand desco'$une' sarea $rin calcinare, cristalele

CURA.AREA CASEI @E 51RTELE RAULUI ,, I , , +( Metoda egi$teanS

Se aOa%0 'tr,o cutie 'etalicS =de la o conser&S? - ace de cusut &ec7i, se toa'S la$te $este e;e si se $une la ;iert( Se ;ier8e $NnN se e&a$orS la$tele, se car8oni%ea%a6 si ince$e sa6 ;u'ege( CSnd nu a 'ai r0raas din la$te decDt

eli8erea%a aceasta energie, care ince$e sS arda energiile d+unatoare ale raului(

+(+ Metoda crestina Se a;u'a casa cu ta'aie, se stro$este cu a$S s;intita, se $une deasu$ra uFii de la intrare crengute de $elin sau $elin negru +(4( Metoda Magiei Al8e Metoda consta in desc7iderea s$atiului( S$a=iul con.ine o 'ulti'e de raeridianc ale energiei al8e si energiei ;ocului( Pentru a le extrage, tre8uie ca trei oa'eni sS se ase%e su8 ;or'a de triung7i cu &ar;ul s$re rasarit si, ;in2ndu, se de 'Sini, s+ dea ca$ul $e s$ate si s+ $ri&easciS cerul( Ei tsi i'aginea%S cerul al8astru, iar $e ;ondul acestuia un toroid de culoare al8a =ca &ariante, cerul $oate ;i &iolet, &erde, al8astru,intens sau cenusiu, iar toroidul ,&iolet, &erde, rosu sau oran.?( Ast;el, cei trei se concentrea%S si isi conectea%S la 'eridian cor$urile lor energetice su$erioare( I'ediat ceAi'aginea toroidului $e cer este ;oarte 8ine conturata in 'intea celor trei $artici$ant<, s,a inc7eiat ;a%a de c;iutare a 'eridianului( 5aga ur'atoare este desc7iderea s$atiului( Cei trei is< i'aginea%a c0 ru$ toroidul in trei $arDi( A$oi astea$ta $an0 cand resi't toti trei o clatinare( Atunci des;ac i'ediat 'ainile si se i'$rastie( In $unctul de des;acere a s$atiului ince$e sS $atrunda energia al8a, atSt de $uternicS incat $oate $ar.oli iar8a de $e locul res$ecti&( Energia

aceasta distruge Eucraturile6 si 8leste'ele, curDta locuin;ele, a'$li;ied 8ioca'$ul, $oate atrage din Cos'os ;luxuri $uternice de alte energii, intareste canalele de legltturi tele$atice( @acS in ti'$ul unei $li'8ari &re' sa gasira ce&a =o 8uruiana6 de leac, o 'oned+ sau alt o8iect 'arunt?, ne i'agina' acelasi se'n de culoare al8a $e ;ond a%uriu =sau in&ers?( E;ectul $oate ;i a'$li;icat $rin 'antra A1UM(

0( ATE)UAREA I)5LUE)TEI BILEI @E + F A ALT1R BILE )E5ASTE )e i'agina' 'scris0 data ne;asta ca $e un

>g( 0 ecran, o incer,cui' in i'agina;ie, du$a care o taie' cu un h =;ig( 0?( -( A@UCEREA ACASA A U)EI PERS1A)E @acS si'Di' c+ un co$il, o ruda sau c7iar un

ani'al do'estic este a'enintat de un $ericol, a$rinde' o lu'anare, desc7ide' gea'ul s(i, $ri&ind ;lacSra lu'anarii, $ronuntS' c+tre exterior2 5u'ul sc dace in sus, lar co$ilul 'eu =sau altcine&a? &ine acasN, Prin $uterea 5ocului, A1UM(

*( TRA)SMITEREA C1RECTA A GA)@URIL1R CATRE 1 ALT A PERS1A)A )e i'agin+' c7i$ul $ersoanei careia &re' sa, i trans'ite' gSndurile noastre( AlSturi de ea ne i'agina' o stea cu sa$te colturi $e un ;ond a%uriu, in interiorul careia este un triung7i al8 cu &ar;ul in sus =;ig( ?( @e ;ndatS ce steaua si triung7iul de&in

8ine conturate si strSlucitoare, canalul de legaturS este gata si $ute' ex$edia g;indul(

3( ALU)GAREA RAULUI Proceda' la ;el ca in ca%ul ci;rei +, nu'ai c+ in locul unui nu'ar ne i'agina' c7i$ul $ersoanei care ne doreGte r0ul( Pentru ca o'ul r+u si dis$arS 'ai re$ede, $ute' su$ra$une $este i'aginea lui 'entals un cere 'tretaiat cu un h( @aca dori' insS sS atrage' In $rea.'a noastrS un o' 8un, ne i'aginS' c7i$ul acestuia $e un ;ond a%uriu, iar deasu$ra lui se'nul din ;igura !, de culoare al8a(

5ig(

!( ALU)GAREA 5E)1ME)ULUI P1LTERGEISTII

Ter'enul (($oltergeist6 se'ni;icS ,,de%lantuirea s$iritelor6( 5eno'ennul se 'ani;ests $rin ciocSnituri in 'o8ile, trosnituri, 8u8uituri $e ti'$ de noa$te, &oci tainice, ;eno'ene de lu'ino,%itate( @u$a cu' s,a constatat, entitStile care, $roduc se i'$art in $atru categorii2 I( Cor$ul astral al unui &ra.itor =&ra.itoare?# II( SinucigaOii si su;letele celor 'orti# in( @racii# I/( S$iritele casei( Pute' deli'ita si o a cincea categoric , du7uri din ;olclorul Sla&( AceastS categoric se alungS aga.and de $la;on, cu a.utorul unui ;ir de ata al8astru, un cio8 de oalS circular =gatul unui &as de lut? care sS nu ai8a crS$aturi trans&ersale( Categoriile I si II de du7uri $roducStoare de $oltergeist se alungS $rin ur'0toarele 'etode2 a( Rugaciunea ,,Piei, salanS6# 8( Ritualul crestin de s;in.ire a casei# c( Ase%area deasu$ra usii de la intrare a Pentagra'ei Crestine# d( Exercitiul de ru$ere a s$atiului# e( In;igerea unor ace in usa, in $o%itie ori%ontali, cu &lr;ul s$re exterior, sau su8 $rag, in $o%i.ie &erticals, cu &Sr;ul in sus( se'ni;icS cei nou0 Ar7ang7eli ai Uni&ersului( 1 'are i'$ortant in acest se'n o au cele trei litere T( Se'nul in ;or'i de coroanS era a8ordat de

re$re%entantii din &ec7i'e ai Magiei Al8e, inainte de a c7eraa in a.utor di&ersele ;orte( Un alt talis'an este o ;asie al80, care se leagS In .urul ;runtii( Pe aceasta ;asie este scris cu litere de aur IAPTERAGRAMMA,T1)( @acS se $oartS aceastD ;asie si in ti'$ul so'nului, sunt alungate ;or.ele r0ului, so'nul este nor'ali%at(

0( MET1@A @E A 5I i)/I)GAT1R @acS a' intrat intr,o con;runtare ;i%icS, 'oralii sau $si7ica cu un o' r0u, Tnainte de a, in;runta ;ace' asu$ra lui se'nul Pentagra'ei =steaua cu cinci col.uri?, cu $al'a 'ainii dre$te intinsa inainte, cu degetele intinse Oi stranse unul langS celSlalt( Mana $leaca de langa6 $icio'l dre$t in sus( ( TREBIREA 51RTEI SI A PURITAl I)TE)TPL1R MAGIEIALBE i)TR,1 PERS1A)A /o' $urta in $er'anentaI agS;at de gat un $erga'ent al8, $e care a' desenat cu cernealS al8astra6 se'nul din ;igura 4 =$ag( 0+?( In ti'$ul so'nului, $erga'entul se &a ase%a su8 $e'ii cu &ar;ul se'nului s$re rSsSrit sau se &a ata'a deasu$ra ca$ului, cu &ar;ul in sus( Acest se'n nor'ali%ea%S si so'nul( Triung7iul in;erior si'8oli%ea%S $e @u'ne%eu TatSl, @u'neg,eu 5iul si S;antul @u7( Cu&Sntul AT1) si'8oli%ea%2 $uterile Soarelui# litera M si'8oli%ea%+ Metatronul, Mic7ael, Mit7ra, Maria, Maia, Mand.udi si alte entitSti s;inte( Cele nouS ra%e ale coroanei 2( C1)TR1LUL PR1PRPL1R GA)@URI Gandurile noastre au ne&oie adesea sS ;ie controlate si $uri;icate( tn acest sco$ dis$une' de cSte&a exercitii( Unul dintre ele se nu'este ,,Pietricelele 'ulticolore6 si se reali%ea%S ast;el2 'erge' $e 'alul unui rau Oi culege' o grF'adaI de

$ietricele al8e Oi negre =8rune?( )e ase%S' $e 'alul raului Oi $ri&i' a$a( @ac2 $rin 'inte ne trece un gand r0u, $une' deo$arte o $ietricicaA neagrS( @ac0 gandul ce ne,a &enit este 8un, $une' deo$arte o $ietricicS al80( @u$S o onl nu'0r0' $ietricelele( Acest exerci.iu ne a.uta sS ordonS' gSndurile si sS( reali%a' o in'ulMire a celor 8une in de;a&oarea celor rele( Un alt exercitiu este construirea asa, nu'itei ,,7ar$e a s$i,ritului6( ,,Par$a6 se reali%ea%S din 'ai 'ulte 8ile colorate ='ar,gele?, sus$endate cu at+ colorata, 8ila si ata ;iind de aceeasi culoare( Culorile sunt ase%ate in ordinea s$ectrului( @ac+ resi'Di' in su;let tea'S, ur+, ;urie, gSnduri rele, ince$e sa se 'iste ;irul T1S(U, de care este sus$endatS 8ila rosie( @orinDa de $utere si $lScerile tru$ului ;ac s+ se 'iste ;i'l cu 8ila $ortocalie( Gandurile $ri&ind societatea in general ;ac s0 $endule%e 8ila gal8ena( @ac0 ne gandi' la naturS, la Cos'os si la energie, ac=iunea se re;lecta asu$ra 8ilei si ;irului de culoare &erde( Gandurile la du'ne%eu si Magie A<8a actionea%a 8ila de culoare a%urie( Mcdita.iile ;ilo%o,;ice, rugSciunea, concentrarea ;ac sa6 se 'iste 8ilele de culoare al8astru,desc7is =a%uriu?, al8astru,indigo si &iolet( Tre8uie s2 ne strSdui' sS gandi' ast;el 'eat sS se 'is(te nu'ai 8ilele colorate de la &erde la &iolet( Cu a.utorul acestei ,,7ar$e a s$iritului6 se deter'inS 7arurile astrale( @acS incS$erea sau s$a;iul in care a' adus o ast;el de ,,7ar$a6 sunt i'$regnate de tea'0, &a $endula $uternic 8ila rosie(

5olosind ,Eiar$a6 se $ot deter'ina cu 'are $reci%ie locurile ;a&o,ra8iie sau ne;a&ora8ile $entru o anu'itS $ersoanS sau acti&itate( AceastS ,,7ar$a6 ne indicN Fi s$ectrul &i8ratiilor sonore( @e exe'$lu, la $ronun=area cu gtas tare a cu&intelor A1UM, AUM, 1M ince$ sS oscile%e, datoritS &i8ra=iilor, toate 8ilele de la &erde la &iolet(

+( ATRAGEREA 51RTEL1R MAGICE Pentru a atrage ;or;ele 'agice, 8udd7istii dre$t,credinciosi ;olosesc di;erite ;or'ule si descantece, nu'ite 'antre( Cele 'ai $ute'ice 'antre cunoscute in Ti8et sunt2 PARE 1M MA)I PA@ME PUUM , rugaciune uni&ersalD care c7ea'0 ;ortele lui Budd7a, ca$a8ile s0 $uri;ice gandul si s2 goneascS o8oseala( 5or'ula2 1M SRI >ALI )AMAP deter'inS distrugerea rSului din .urul 8ioca'$ului si din interiorul 1'ului( @ac+ aceastS ;or'ula se citeste de trei%eci si trei de ori deasu$ra unui $a7ar cu a$0 si a$oi 8e' aceastS a$0, organis'ul u'an este ;oarte $ute'ic cura.at de di&ersele re%iduuri( In acest ca% $ute' a&ea reactii ;oarte $ute'ice, &iolente2 &o'0, Msoane, enterocolitS, desc7iderea 0 drenarea canalelor din ;icat si 8ilS, in care se de$un re%iduurile( Aceasta drenare durea%+ dou+s$re%ece ore( Procedeul acesta nu este reco'andat $ersoanelor 8olna&e, 'ai ales celor care au a&ut

un in;arct sau un accident &ascular( 1M =SRI? )AMAP SPI/AIA , c7ea'0 ;ortele Magiei Al8e, ;ortele al8e care re$re%inta Mania @o'nului si distrug raul din interiorul celui care $ronunta ;or'ula( 1M SRI GURU )AMASTE 1M , ;ace $osi8il un a$art de ;orte dins$re Guru, care este si'ultan Boddisat&a, Cos'osul, Suconstientul sau @u'ne%eu( Este necesarS 'ultS $rudenD, deoarece are o ;or.a ;oarte 'are( 1M SRI AG)I )AMAP SRI RAM @EAIA RAM @EAIA @EAIA RAM 1M SRI GURIA AG)I @EAIA RAM , c7ea'a i'ensele $uteri ale 5ocului( )ARPIA GIARMIAT1SP BU@@PA TPARIRUPA ,c7ea'a $uterile lui Budd7a( 1M )AMAP )ATARA @EAIA 1M A)AI@TAIA )AGARA@EIA )AMAP# 1M SRI GA)ETAIA )AMAP# 1M SRI MAPA G1)1PATIE )AMAP , c7ea'S $uterile lui Boddisat&a( Cu 'antra 1M SRI este c7e'ata $uterea lui Enso; insusi# 'antrele 1M ILLA sau 1M ALLA, ALLA sau ILLA se adre,sea%0 s$iritelor Galaxiei .i deter'ina un a;lux de energie catre ini'a si &indecarea di;eritelor cardio$atii( @ac0 este necesar sa ;ace' a$el la i'ensele ;or=e din s$a.iul incon.uritor, se reco'andS s+ se $ronunte 'antra ti'$ de trei 'inute cu &oce tare, a$oi ti'$ de trei 'inute in gand si s2 se re$ete aceastS 'treagi $rocedura ti'$ de 'ini'u' trei%eci si trei de 'inute( 1M BU@@PA AMTTABPA BU@@PA AMITAIUSA ,este o ;or'ula care atrage $uterile

lui Budd7a, o rugaciune c+tre Budd7a( Ca antrena'entI al &ocii =glasului? 'agice se reco'and0 PARE >RISP)A, PARE >RISP)A# >RISP)A, >RISP)A, PARE, PARE# PARE RAMA, PARE RAMA# RAMA, RAMA, PARE, PARE( 4( PRE/E)IREA U)EI CALAT1RII )EREUSITE Inainte de a $orni la dru', ne i'agina' de di'incat0 un se'n al8astru $e ;ond a%uriu =;ig( 2?( @acS $orni' intr,o cala ,torie de 'ai 'ulte %ile, ne &o' i'agina se'nul ti'$ de cate&a 'inute in ;iecare di'ineata, $e toata durata cSiatoriei(

@acii ce< $osedat se a;ia langii noi, ne i'aginS' c+ sunte' in&i%i8ili si c0 doar oc7ii nostri $ot &edea in s$atiul li8er( )ici o actiune a celui $osedat nu tre8uie sS ne scoata din ;ire, tn acest ;el atrage' asu$ra 8olna&ului ;or=ele al8e su$erioare alaturi de ;orta $ro$riului nostru su;let( Bolna&ul &a ince$e s0 strige, FJ rEScneasca, s2 in.ure a$oi il $ot a$uca si con&ulsiile( Card acestea s,au ter'inal, cri%a a incetat si 8olna&ul nu 'ai este $osedat, a ;ost eli8erat( In ur'a acestui trata'ent, $acientul $oate $re%enta goluri de 'e'orie( Metoda se nu'este ,,'arturie ne$Srtinitoare6 si cu a.utorul ei $oate ;i 'iaturata at'os;era ne$rielnicS dintr, un colecti&, $ot ;i iniaturate sursele raului si ale ne'ultu'irii si iritarii celor din .ur( -( I)LATURAREA I)5ECTARII RA@I1ACTI/E @I) TERE) Pentru aceastS o$eratic sunt necesare ur'atoarele2 k cinci%eci si sa$te de $ersoane ca$a8ile de 'editaUe Fi con,centrare# k o $ira'idS de $lu'8 cu inalti'ea de 3 '' =din alte surse , +! ''?( La 'ie%ul %ilei, cele cinci%eci si sa$te de $ersoane ;o'iea%aA ur'atorul se'n 'agic =&e%i ;ig( -, $ag( 0+?2 o$ts$re%ece dintre ei se asa%+ Tn cere, stand u'Sr la u'ar =in $icioare?, cu ;ata s$re centrul cercului( In $unctul din centrul cercului se asa%N $e $a'ant $ira'ida de $lu'8, orientals du$a $unctele cardinale( Ceilal;i $artici$anti se asa%+ du$a laturile unui triung7i, cSte treis$re%ece $ersoane $e ;iecare laturS, cu s$atele s$re cere(

5ig( 2

0( /I)@ECAREA P1SE@ATTL1R

Triung7iul cir,cu'scrie cercul si este oriental cu &ar;ul s$re rasarit( 5ix la 'ie%ul %ilei, toti $artici$ants care ;or'ea%a cercul 'agic ince$ s+, si i'agine%e c+ ra%ele radioacti&e se ridic0 In s$atiu su8 ;or'a unor $uncte si arcuri strJlucitoare si se to$esc ;SiJ ur'a( Concentrarea si re$re%entarea aceslei &i%iuni tre8uie s+ dure%e 'ini'u' 2 de 'inute =&arianta o$ti'a este de ++ de 'inute?( In ur'atoarele trei %ile radiat.a tre8uie sa scada su8stantial(

Un al $atrulea $rocedeu inlocuieste lingura $rintr,un $a7ar c @e cu' o8ser&a' Ba%a, $ronun=+' nu'ele oricarui s$irit din Uni&ers( Acesta $oate ;i un inger, 7eru&i', s$iritul cui&a deccdat, al unui o' in &iatS, s$iritul unui locuitor al acestei $lancte, un Egregor sau c7iar un erou, un $ersona. dintr,o carte( S$iritul &a &eni si, du$a un scurt dialog, &a $leca ina$oi( Cu cat &o' acu'ula 'ai 'ulta ;orDa in $ri'a ;a%+, cu atat contactul &a dura 'ai 'ult( Canalul $oate ti inc7is la dorinta dacS 'ultu'i.i du7ului si rostiti2 Canalul sa se inc7ida, ies din starea in care 'a a;lu(

*( tMBU)ATATIREA U)UI B1L)A/ Se ;or'ea%a dou+ cercuri concentrice dintr,un nu'ar cat 'ai 'are de $artici$anti( Ei stau cu ;ata cStre centrul cercurilor( Cercul interior se ;or'ea%a din trei, cinci, sa$te, o$t, nouN, uns$re%ece, douls$re%ece ='ai rar sase si %ece? $ersoane( Cercul exterior este ;or'at din cinci, sa$te, o$t, noua, uns$re%ece, douas$re%ece =;oarte rar sase si %ece? $ersoane( Mai intai cercul interior se roteste in sens in&ers acelor de ceasornic, a$oi cercul exterior in sensulacelorde ceaso'ic=la;elcain;ig(0,$ag(24?( Un alt $rocedeu strS&ec7i este ca toti $artici$ant<< sa6 se ga6n,deasca ti'$ de cate&a 'inute si'ultan la &indecarea 8olna&ului( Un al treilea $rocedeu consta in concentrarea tuturor $artici,$antilor $entru a,si re$re%enta toti odatS ce&a al8, 'inunat, $aradisiac, $ri&ind in acest ti'$ lingura 'etalica din care i se dau 8olna&ului 'edica'ente si a$a6(

Al cincilea $rocedeu de &indecare $re&ede ca 8olna&ul s+ 8ea In ;iecare di'ineata6 a$a dintr,un $a7ar $e care ,a' tinut toatS noa$tea la ca$ul $atului nostru, incarcandu, cu energie( Bolna&ului i se $oate trans'ite energie $rin e;ectuarea de $ase2 in $artea de .os a cor$ului, 'ana drea$ta6 se 'isc3 contrar acelor de ceasornic, iar in $artea su$erioara6, deasu$ra ca$ului 8olna&ului , 'ana stSnga6 se de$lasea%a6 contrar acelor de ceasornic ( Un alt $rocedeu const+ in introducerea intr,o retorts a $lantelor %odiacale ale 8olna&ului(

3 CREAREA CA)ALULUI @E LEGATURA @acS dori' s+ c7e'S' un du7, dar nu &re' sS ne de$lasS' cStre acesta in astral, $ute' crea un canal de legatura cu du7ul( Pentru aceasta, ne culcS' in $at, $e s$ate, cu ca$ul s$re nord sau rasiirit( Inc7ide' oc7ii si $ronuntS' In gand2 Eu sunt Puterea $Sna6 cand si'ti' &i8ratii in cor$( A$oi re$etil' in gSnd de 'ai 'ulte on ;ra%a2 Eu sunt cJ'$ul PSI, ABS1LUT, $an0 cand ;n ;ata oc7ilor ne a$are cerul instelat( Pe cerul acesta $lin de stele a$are, $lutind, un se'n al8 , este Ba%a sau se'nul 'agic $ro$riu s$iritului nostru( !( MET1@A @E IESIRE I) ASTRAL !( ( Scoala c7ine%a Gasi' doua s;ere =8ile? de ;onta( Ase%a' alaruri de noi un $rieten care ince$e sa i%8eascS cele doua6 s;ere una de alta, la ;iecare trei, cinci, sa$te, nou2, uns$re%ece secunde( ;nc7ide' oc7ii, alungS' din 'inte orice gand si ne i'aginS' cS sunte' 8u8uitul $rodus de aceste s;ere( Cand acest %go'ot se &a intensi;ica atat de 'ult incat &a $area ca un ;el de tunet, un tunet i'ens care u'$le 'tregul Uni&ers, ne a;laA' in astral( !(2, Procedeul general

)e culca' $e s$ate, cu ca$ul s$re rasarit sau nord si inc7ide' oc7ii( Mainilc si $icioarele sunt des;2cute( Ins$irand aerul, ne i'aginS' c0 ;luxul de energie $atrunde $rin calcaiul stang si circula $e $artea stanga a cor$ului $atrun%and in

lotus co8orand $e $artea drea$ta a cor$ului si $arasind cor$ul $r0in cSlcaiul dre$t, se i'$rSstie in s$atiu( @u$a un li'$, si'ti' o greutate in cor$, a$oi su;letul de&ine usor( /ede' cu' ne legiina' $e &alurile oceanului( @easu$ra oceanului &ede' cerul al8astru sau instelat( I'ediat ce a' &0%ul ce'l, sunte' in astral( @ac2 $e cerul &i%ut in astral a$are se'nul Magiei Al8e, su8 ;or'a unui triung7i al8, otCine' o ;orF gigantica, ce $oate urai si 'un;ii din loc( !+( Procedeul $ericulos Acest $rocedeu este reco'andat nu'ai in ca%urile de extre'a urgentS si, c7iar si atunci, de eel 'ult doui ori in decursul &ie.ii( Res$irS' accelerat si $ro;und $anS ni se TntunecS &ederea( Atunci, du$+ ce a' ex$irat, o$ri' res$iratia( A$asa' =sau ruga' $e cine&a si a$ese? cu $utere $e $lexul solar sau $lexul ini'ii( Bataile ini'ii se o$resc( @acS nu reince$e sN 8atS in trei 'inute, este necesarS o inter&entie urgenta cu 'asa.ul ini'ii si res$iraDie arti;icialD( !(4( Procedeul Pat7a 9oga n )e u'$le' $ie$tul cu aer( St+' in $icioare, cu genunc7ii usor ;lexati( Inc7ide' oc7ii( )e i'agina' cS de la ceaS cStre ;runte se de$lasea%g un ;lux de energie( SiA'ultan, un alt ;lux de energie se de$lasea%i de la u'iSnil dre$t in .os( Cand ;luxurile de energie se si't distinct, ince$e' s0 res$ira' $ro;und si accelerat, ;ar+ a sc+$a de su8 control cele douJ ;luxuri de energie( @e indatS ce in ;ata oc7ilor ne a$ar culori ale curcu8eului, de o straiucire ireaia, sunte' in astral( 20( S5I)TIREA CRETEI Adesea e neccsar s+ desena' di&erse se'ne si ;iguri 'agice( Pentru ca acestea s+ ai8a $utere, tre8uie sa ;ie ;2cute cu creta s;intita( Creta se &a stro$i cu a$a de i%&or, a$oi se ia in 'ana drea$ta, se ridica deasu$ra ca$uEui si se $ronuntS de trei ori2 1, Addonai, Sa&ao;, Ic7o&a< 5a a;it;el ca sS nu a' ni'ic, decSt curatenie, ade&1r si $utere( Aroin(

Este asa,nu'itul ,,descantec al ade&arului6( Acest descSntec se s$une 'aintea oricarei di&inatii(

2 ( /IBUALIBAREA 51RMEL1R CE APAR I) 1GLI)BI )e ase%a' in ;ata ogl'%ii( PC 'asa, in ;aDa oglin%ii, se a;<0 doua lu'ana9i si un &as cu a$S =cu$a, $a7ar?( RidicS' 'ana drea$ta deasu$ra ce;ei si o 'entine' ridicata in aer( Pri&i' a$a din &as ;ie direct, ;ie in i'aginea ei din oglinda( @u$+ $atru,cinci 'inute &o' &edea in a$a i'agini( Un alt $rocedeu consta in 'entinerea 'ainii dre$te deasu$ra ce;ei, $e intuneric, si se $ri&este in oglinda a;latS in 'Sna stanga sau ase%ata .os( Pule' ;olosi si descantecul2 1glindU lu'inoasS, oglin.oara 'ea, AiatP,'i si s$une,'i ade&Jrul ;nlreg( @ac+ In ca'erS $atrunde $utinS turning datorita lunii sau ;elinarelor de $e stradiS, $ute' constata un e;ect ;oarte interesant2 &ede' cu' i'aginii noastre din oglinda Ti dis$are 'ai intai $ielea ca$ului, a$oi &asele de sangc si, in ;inal, c7iar cranial( @acS in tot acest ti'$ reusi' s0 nu cli$i', &o' &edea a$arand in oglinda un alt ca$, care nu sea'anS cu al noslru si re$re%inta in;atiFarea $e care a' a&ut,o in &iata anterioara6( tn curSnd dis$are si acesta si a$are un altul( @ar atat de 'ult nu $oate re%ista ni'eni ;0r0 sa cli$easca6( Prin antrena'ente cu durata de cate dou+ ore, des;aYsurate in ;iecare noa$te, $ute' ca$ita Tntr,o singurS Iun2 ca$acitatea de a &edea in oglinda di&erse i'agini, ;ata a.utorul 'ainii dre$te la cea;a6 si ;aia $erioade de aste$tare( I'aginile o;erite de oglindii re$re%inta6 realitatea din 'etaeter, &ital, astral si ni&elul 'ental in;erior( @ac+ $ri&i' insS cu aten.ie dre$t in $u$ilele oc7ilor noOtri re;lectati in oglindS $ute' a.unge ra$id in realitatea astraia( 22( CUM CPEMAM MAGIA MARII Re$eta' in gand sau cu glas tare2 Prin $uterea lui AGPLA, Arata,te, Magie Al8a a MSrii, $ani cand in ;aD oc7ilor a$are Se'nul Magiei Al8e a Marii2 intinderea 1ceanului, sus$endat intr,un s$aDiu &iolet, iar in 'i.locul adancurilor sale &a straluci Soarele, d+nd a$ei o trans$a,renta aurie( CSnd aceastS &i%iune se &a inti$ari 8ine

in ;ata oc7iu,lui nostru interior, &o' intra in dialog tele$atic cu Magia Al8J a MSrii( Pronuntand nu'ele AGPLA $ute' c7e'a asu$ra noastr;i si energiile 8inelui( @acS la orele di'ine$i re$etS' in liniste, cu oc7ii 'c7isi, ne a$are acest se'n( @e indat0 ce &o' &edea cu cla,ritate se'nul, $ute' intra in legSturS cu AGPLA $rin constient sau $ute' s0 ii adresa' o 'gaciune, care &a ;i 'de$linitaA ;oarte re$ede(

2+( STABILIREA C1)TACTULUI CU S5ERA i)GERIL1R Trasa' cu creta6 s;in.iti un cere 'agic $e .os( Bern o 80uturS 'agicil2 trei linguri de ca;ea di%ol&atS intr,un $a7ar cu a$+, deasu$ra cSruia a ;ost s$usS o rugSciune ;oarte $uternica si s,a $ronuntat TETRAGRAMMAT1)( @u$S ce a' 8aut $re$aratul, lasa' sS treacS exact trei%eci si trei de 'inute si intra' in cercul 'agic, tnce$e' s+ ne roti' Tn sensul acelor de ceasornic, $ronunt(and 1 sau 1M, $an+ cand incetS' sS ne 'ai si'tirn tru$ul( Si'ti'un &uietinca$,in ;ata oc7ilor ne a$are triung7iul cu oc7iul 'agic( Trecand $rin triung7i si 'ainland c0tre oc7i, &ede' ingerii si ;or'ele a8stracte ale Magiei Al8e( Uneori ii $ute' ruga $e cei ce asist0 stand in a;ara cercului 'agic sa6 cante o rugSciune crestineascS( La inc7eierea acestei sedin.e se constata, de o8icei, o sen%a;ie de greaDa si dureri $uternice de ca$( Pentru a le $reinta'$ina, &a tre8ui s+ nu 'Unca' ni'ic cu eel $uDin trei ore inainte de a 8ea ca;eaua, iar la inc7eierea sedinDei &o' 8ea un ceai de 'ent+(

24( PR1CE@EE @E @ISTRUGERE A @RACIL1R k @acS &ede' in &is un drac, $rintr,un e;ort de &oin=0 $rocedS' ast;el2 ne a$ro$ie' de el, tl a$uca' cu coarne, i le ru$e' si i le in;ige' cu $utere dre$t in ca$ =Iraditia 8udd7ista6?# k @aca &ede' un drac in &is sau in stare de &eg7e, il rastur,na' cu co$itele in sus si, ;n;ige' cu coarnele in $i'Snt =Magia $o$ularD sla&a?# k @acS &ede' un drac, ne i'agina' i'ediat c0 in el se ';ige o lea$S din le'n de artar si 'ce$e' s+ s$une' ,,Tatal nostru6 =Iraditia 'agicS?# k Im a$uca' $e drac de coada6 si il a%&arli' cu 'ana drea$ta6 de$arte de noi, i'aginandu,ne c+ se i%8este de un %id si se turteste =$rocedeu $o$ular?# k Printr,un e;ort de &ointa il 'icsora' $e drac, il a$ucS' cu 'ana drea$ta si il arunca6' cu $utere $este u'arul stang

=Magia Al8S?# k )e ;ace' cruce, ;ace' si asu$ra dracului se'nul crucii =$ute' ;ace si se'nul $entagra'ei?, iar a$oi s$une' ,,Tata nostru6, ,,Cre%ul6 si ,,Rugaciunea c0tre S;Snta 5ecioar+ Maria6(

20( CPEMAREA @UPURIL1R ST;;lllL1R Asa cu' a' 'ai aratat ;n $aginile consacrate Magiei Al8e teoretice, exists sa$te ni&eluri ale RealitStii, iar la ;iecare dintre ele actionea%+ cate sa$te sti7ii( In total sunt $atru%eci si noua de sti7ii( In ;iecare dintre acestea a$ar entitSti distincte Oi $ri'iti&e ,o anu'ita $roiectie a du7urilor =s$irite;or?( In lu'ea noastra 'ateriaia actioneagiS sa$ie sti7ii2 PS'Sntul, A$a, Aerul, 5ocul, 5luidul Magnetic, Energia $si7icS si a Lu'inii stelare( @u7urile sti7iilor sunt c7e'ate cu a.utorul unui descantec luat din Coran, care a ;ost tradus in nu'eroase li'8i euro$ene Oi este ;olosit adesea de cei ce $ractica 'agia2 B8arati in li8ertate, /S ascunde;i su8 $J'ant, /N r2suceFte &arte.ul 5oculuiG @o'nul nostru( Creator 0 StM$Sn Al tuturor du7urilor, Singur stS$1nitor, /S$oruncesc eii In nu'ele S0u eel de nes$us, A$Sreti =nu'ele du7urilor?, /S$oruncesc, tn nu'ele @o'nului si al tngerilor =nu'ele ingerilor?( Cu&antuE 'eu, ro8ul lui @u'ne%eu((( Este ter', este $ute'ic( A'in( Se s$une de trei ori la rand(

2-( MA)TRELE ST;;lllL1R

Pentru a s$ori energia se reco'anda sa $ronunta' 'antrele sti7iilor( Pentru sti7iile Pa'Sntului =s$ectrul de ;or;e ale P+,'antului? a&e' LAM =1M LAM, A1UM LAM?, $entru sti7iile a$ei =s$ectrul ;ortelor a$ei? , /AM =1M /AM, A1UM /AM?( A treia &ariants , LAM si /AM , este ;oarte 8ene;ica si $ractic ino;ensi&a( Pronuntand 'antrele sti7iilor intra' in contact cu s$ectrul de ;orte al sti7iei res$ecti&e( Re$etarea ti'$ inde,lungat a 'antrelor deter'inS co'uniunea 1'ului cu sti7ia, care este ;olosita atSt de Coga, cat si de 'agie( Re%ultate si'ilare o8ti,nea si Cristos, cand 'ergea $e a$a si $lutea in aer( Pentru sti7ia aerului =s$ectrul ;ortelor aerului?, 'antra este PAM =1M PAM, A1UM PAM?( Aerul este o sti7ie $ericuloas+, nesigura( Sa res$iri aceastS sti7ie si s+ realire%i co'uniunea cu ea insea'na a 'erge $e 'arginea $rS$astiei2 in orice cli$a cor$ul astral $oate $ri'i o lo&itura $ute'ica(Pentru sti7iile 5ocului =s$eclnil ;ortelor 5ocului? 'antra este RAM =1M RAM, A1UM RAM?( Se reco'anda sS ne ocu$a' de sti7ia 5ocului nu'ai su8 indru'area onui 'entor si ;oarte li'itat in 'od inde$endent( @eOi RAM se $oate ;olosi In sco$uri 'agice $entru trans'iterea si $ri'irea de energie, nu se ad'it tolusi co'uniunea excesi&S cu 5ocul si trecerea in rc&istS a energiei acestuia( Co'uniunea cu 5ocul este $osi8ilaI nu'ai $rin ini'aA, cSci ea stie 'Sstira si are un siste' de siguran.0(

2*( I)CPI@EREA MERI@IA)ULUI A' studiat anterior $rocedeul de desc7idere sau des;acere a 'eridianului =s$atiului? de energie an8J( In $racticS 's+, se inta'$laA ca din 'eridianul desc7is s+ se eli8ere%e 'ai 'ulti; energie decSt este necesar si atunci tre8uie inc7is( Pentru iric7iderea 'eridianuiui se ;oloseste $rocedeul colecti& sau ritualul colecti& al Magiei Al8e( El este executat de trei $ersoane( Acestea se asa%a in triung7i, ;iecare ;or'and cate o laturS cu &ar;ul triung7iului s$re est( Tinandu,se de 'Sini si cu ca$ul dat $e s$ate, cei trei rS'Jn in aceastS $o%itie $lna6 cand $rin cor$ul lor ince$e s2 treacS o &i8ratie usoar2( Atunci ei se con,centrea%+, se adancesc 'ental in $ro$ria ;iin;2 $ang cand &Sd distinct cerul $e care a$are toroidul des;acut( Printr,un e;ort de &oin=2, ei unesc $a/tile toroidului 'tr,un Tntreg si astea$tD s+ se linisteascS &i8ratiile $e care le si't in cor$( A$oi cei trei des;ac 'ainile( Ast;el, au loc succesi& trei ;a%e2 sen%atie , circuit in s;ere in;erioare , circuit in s;ere su$erioare( Prin inc7iderea 'eridianului =s$a.iului? $ute' o$ri si da 'a$oi once contact energetic $re'atur cu Cos'osul in once $unct de $c P4'+nt( In unele ca%uri aceastS tnc7idere ne sca$0 de $oltergeist6 =atunci cand cau%ele acestui ;eno'en sunt anu'ite 'ani;estari Cos'ice, ceea ce este ;oarte rar?(

23( /I)@ECAREA U)EI B1LI @E PIELE Reteta 8udd7istS si Ia'aist2 $e care o $re%entil' aici se ;oloseste 'ai ales $ent' $soria%is( @e $e $ielea 8olna&ului se $rele&ea%S cate&a co.iDe de $e rSni( Acestea se ard la ;<ac0ra $SnS se o8tine o cenusS ;oarte ;inS( Scru'ul acesta se $une intr,o Iingurit+ si se adaugS $u.in0 a$a( @easu$ra linguri.ei se $ronuntil de cate&a ori ;or'ulele2 PARE 1M MA)I PA@ME PUUM si BU@@PA AMITABPA BU@@PA AMITAIUSA( A$oi se duce linguri.a la ;runte, se Tnc7id oc7ii si este i'aginat 8olna&ul stSnd in lu'ina strSlucitoare a Soarelui, cu $ielea curatS, ;ac0 co.i( A$oi continutul linguritei este dat 8olna&ului care tre8uie s0,l 8ea( Intreaga $rocedure se re$etS ti'$ de trei, cinci, sa$te sau nou2 %ile, in ;uncDie de durata 8olii, de la a$ari.ie $ln+ la ince$e,rea trata'entului(

2!( PIER1GLI5ICA @E PR1TECTIE Pe un cere 'agic, $e un talis'an sau o ;Ssie $rotectoare se reco'anda s+ se re$re%inte 7ierogli;e care c7ea'S Puterea Al8+( /oga @o'nului este Puterea( Aceasta este ;or'ula $e care o cunoaste si o cant0 cocosul = AT,PAAP,PU/1?( Pentagra'a $oate ;i ;olosita, dar eel care o ;oloseste tre8uie s2 si'tS c+ este curat si 8un( @acS $entagra'a este utili%atS de un o' rSu i se &a 'toarce tot r+ul $e care ,a in;S$tuit in Tntreaga sa si il &a lo&i( Cand se &a ;olosi si se ;olosesc ;or'ulele care se'ni;icS ,,/oia @o'nului este Legea @re$tStii6 si ,,/oia @o'nului este MareMia si Puterea6, se utili%ea%aA un cere 'agic si'$li;icat(

+0( C1)CE)TRAREA GA)@ULU< <n $lan 'ental, gandul este o ;orDS ;oarte 'are, ca$a8ilS sa distruga si s2 alcStuiascS 'egalu'i( Pute' stS$ani aceastS ;or=S concentrandu,ne $rintr,un e;ort de &oin=2 asu$ra unui sco$ ;inal, a A$oi lansaro acest gand 8ine de;init in s$atiu, 'ateriali%andu, ( Gandul tre8uie ex$ediat in $unctul central al desenului $re%entat in ;igura +, su8 ;or'a unei ra%e in&i%i8ile(

+ ( CURATAREA I) CAPERII @E @I5ERITE E)TITATI MARU)TE Trasa' o ax+ de la $odea $ana6 la $la;on, care sa6 uneascS centrele geo'etrice ale acestora( )e i'agina' c+ in incS$ere exists o ;ar;urie care stS $e 'uc7ie $aralel cu $eretii( Printr,un e;ort de &ointS 'ce$e' s+ roti' aceastS ;ar;urie in .urul axei inca$erii cu &ite%+ ;oarte 'are, in sensul acelor de ceasornic( 5ar;uria se trans;or's intr,un uragan( Tot ce este ra6u a$artine sli7iilor si dis$are $entru totdeauna( 1$eratia se &a e;ectua 'ai ales in ti'$ul %ilei,

se'ni;icS ,,/oia @o'nului este Legea @re$tStii6 si ,,/oia @o'nului este MareMia si Puterea6, se utili%ea%aA un cere 'agic si'$li;icat( se incara cu energie 8ene;ica si ca$ata $ro$rietati &indecatoare(

+2(

Rasuci' 'ana drea$tS de sa$te ori in .urul ca$ului, strange' $u'nul, a$oi il des;ace' si scutura' $al'a de ceea ce ,,a' strSns6 din .urul ca$ului( tn ur'aToarele 0 'inute nu ne &a &eni nici un gand rau(

+2( MET1MET1@A @E /I)@ECARE A B1LIL1R >ARMICE

+4( CURATAREA E)ERGETIC<< )EGATI/E Bolna&ul este ase%at in $at, cu ca$ul s$re r0s0rit( Patul este tras de la $erete de la ca$ si $erete A /ECI)IL1R se asa%a6 un scaun, $e care se $une un &as cu a$a6 de i%&or( @u$0 sa$te %ile, a$a din &as se &arsa6 $e )e i'aginS' c2 $aI'ant, iar &asul aco$erit cu o $an%iS este ascuns $entru alte sa$te %ile 'tr,un loc intunccos( @u$a6 ter'i,narea o$eratiilor de &indccare, $atul se asa%N din nou la locul lui, iar &asul ;olosit se &ecinul nostru este a#e%al intr,un lotus, co'$let an'c0 la gunoi( )u tre8uie s0 uitS' ca, dac0 o'ul este 8olna&, 8oala este extrasD din cor$ul s0u si de%8ra6cat( S'ulgand cu drea$ta $etalele a8sor8ita6 de a$S( @ac2 insEl o'ul este sanatos si dre$t,credincios, a$a a;lataI la ca$Stul $atului se 'ana lotusului, il o8ligS' s+ se incarcS cu energie 8ene;ici si ca$ita $ro$rietSU &indecStoare( aco$ere din nou cu alte $etale al8e( Acest $rocedeu asigura ++(CURATAREAGA)@URIL1R PRI) MAAGIA GESTURIL1R $uri;icarea energetica a Rasuci' 'ana drea$tS de sa$te on in .urul ca$ului, strSnge' $un'ul, a$oi S des;ace' si $ersoanei &i%ate ti'$ de scutura' $al'a de ceea ce ,,a' strSns6 din .urul ca$ului( In ur'atoarele 0 'inute nu ne &a &eni circa o sa$ta'ana nici un gSnd rSu(

R+suciCURATAREA GA)@URIL1R PRI) MAGIA GESTURIL1R

+0( @ U EU L E) ERG ETIC )e ase%a' in cadS( Cu 'ana drea$t+ desc7ide' deasu$ra ca$ulu. un ro8inet i'aginar si $ri&i' cu' se re&arsS de sus in .os un con de ra%e al8, al8Sstrui( )e i'agina' cu' tot ce c negru se scurge in $a'ant( ;n acest ti'$ ne si'ti' cu$rinsi de ;risoane, ni se ;ace ,,$ielea de gains6, ne si'ti' Iresarind us(or, du$+ care ne cu;unda' in cada cu ca$ cu tol =sau da' d''ul la dus(? si a$oi iesi' i'ediat din a$+( )e %&Snta' ;arS s2 ne sterge' cu $roso$ul( Meloda se ;oloseste $entru a sca$a de gandurile rele si $roasta dis$o%i.ie( A$a din 8aie =dusul? tre8uie sii ai8F te'$e,ratura de 3,24qC, deci 8ine $ri'M de coi$( +-( PR1TECTIA U)UIC1PIL SUB TREIA)I ;MP1TRI/A RAULUI Cand co$ilul doar'e il aco$eri' cu ca$ cu tot cu un cearsa; al8, nou( 5ace' deasu$ra lui sa$te $ase eli$soidale in sensul acelor de ceasornic cu 'Sna drea$tS, $ronuntand ;onnula LAUM ASTERIUM REM sau A1UM ALAUM MISTERIUM RA1(

+*( @ESCA)TEC PE)TRU 1PRIREA I)CAIERARIL1R Se $ronun=+ cu &oce tare, $uternica, ALAUM RAUM 1M( EGREG1RI Ratiunea u'an0 nu $oate $erce$e $er;ect In;initul, din cau%a lunitelor sale( @e aceea, ea creea%S 'odele ale In;initului si intrS ' contact cu acesta $rin 'odelul creat( Aceste 'odele sunt create Gi a$oi, cu ti'$ul, distruse( 5iecare religie este un egregor, ;iecare ra'urS a stiinDei , un egregor( Au un egregor $ro$riu tarile =egregor rus, engle%, Indian etc(?, orasele =du7ul oraDului?, $Sdurile =du7ul $Sdurii?, ca'$iile =du7ul ca'$ului?, casele =s$iritul casei?( Magia Al8N este un egregor, 8udd7is'ul , un egregor, Beus este un egregor( Aceasta este de;ini.ia clasicS, teo;anica, a egregorului( <ntr,un anu'e sens este un &olu', o ca$acitate su;lcteascS =$si7ica?( Acest cu&ant este MAGIA MA9A SI A I)CASIL1R /ec7ii 'aCa si incasii au dus la $er;ec=iune Magia Creatiei, care 's+, din $0cate,nu aa.uns $anDla noi( Se cunoaste doarc2, ase'enea ro8otilor alcatui=i din di;erite su8stante =raateriale? exists ((ro8oti6 co'$usi din energii ale &italului si astralului# acestia sunt ca$a8ili sN inde$lineascS &ointa oa'enilor( In $re%ent se cunosc doi ase'enea ro8oti , @agott si >in:( Pri'al diri.ea%S &antul, celalalt $rocesele su8terane( @agott $oatc alunga si $loaia( 5or'ula cu care se a$elea%S este, con;or' 'agiei clasice2 1M MAGISTERIUM /E)ITE @AG1TT(

>in: este un gno' =$itic? care &ietuieste ,,$e intinderile cele de su8 $a'Snt6 si este eel ce diriguieste ;or=ele sti7iilor su8$0,'antene( Se reco'and2 s+ nu ;ie c7e'at, deoarece $uterile sale, $rea $ri'iti&e, il $ot ni'ici $e o'( @agott a ;ost creat de 'aCa, iar >in: de incasi( Pute' a.unge la 'agia &ec7ilor 'aCa si la egregorul lor 'agic $rin 'antra2 ALAUM TIGERIUM LAR1 MITE)A1 A>ATI RET R1MAL

adesea ;olosit $entni a denu'i s$iritul uni&ersal al ani'alelor =egrcgorul $isicilor, al cainilor?, du7urile =s$iritele? sti7iilor i'$ortante si re;lectanle astrale ale o8iectelor 'ateriale( Toale ani'alele au un s$irit uni&ersal2 in toti cainii este intru$at S$iritul Uni&ersal al cainilor, in toate $isicile , S$iritul Uni&ersal al $isicilor( @e aceea ani'alele unei s$ecii si't conco'itent, $e Intreg Pa'antul, $ericolele existente( @e ase'enea, toate $lantele au un s$irit uni&ersal, toate ;irele de grSu au un unic S$irit Uni&ersal al graului, toate $lantele de 7a'ei , un unic S$irit Uni&ersal al 7a'eiului etc( Reco'anda' s+ nu se ;oloseascS ter'enul ,,egregor6 cu acest sens, ci sS se denu'eascS ;iecare s$ecie cu nu'ele sau, $entni a nu ne crea singuri $ro8le'e, in 'od inutil(

ASTRALUL Multe siste'e antice nu recunosc structure cu cele sa$te realitSti, caracteristica $entni Magia Al8a Su$erioarS, teoso;ie si teo;anie( Aceste siste'e I'$art lu'ea In doar trei ni&eluri2 lu'ile 'aterialD si 'etaetericS sunt inclose in lu'ea ;i%ica# /italul si Astralul ;or'ea%S lu'ea su;letului, iar Mentalul si ni&elurile su$erioare constituie Lu'ea S$iritului( /ec7ea >a88ala si Magia clasic0 inclinS s0 denu'easca6 $rin astral nu lu'ea e'otiilor si $asiunilor ini'ii, ci un 'treg co'$lex de lu'i, de la 'etaeter la 'ental( /o' exa'ina ni&elurile acestui gigantic Astral $entru a a;la ce ;eno'ene su$ranaturale $ot ;i o8ser&ate ;n $lanul ;i%ic si cu' se ex$licit acestea, Aici este $re%entatS teoria ;unda'entals a Magiei Al8e( 1rice retetS se 8a%ea%a $e aceasta6 teorie Oi se deduce din ea( Teoria se co'$une din %ece &ar;uri( Aceast3 ci;rEl, %ece, se'ni;icS Magia Al8+( Ea are sensul de @u'ne%eu ca 5ortS, caruia ii sunt u$use nou0 ;or;e =Ar7ang7elii?( Ci;ra %ece si du'ne%eiescul Tetragrarn'aton ne a$ar+ de rau si c7earnS Magia Al8a( In continuare este $re%entat =;ig( 4? se'nul Tetragra'raaton care are codi;icate In el Metratron, Mic7ael, Annael si egregorul Magiei Al8e(

g( 4 ALCPIMIA Alc7i'ia, cea 'ai &ec7e dintre stiinte, este ecoul cunoasterii trans;erurilor nucleare, $ierita In catastro;S( Pri'a carte de alc7i'ie a ;ost scrisS de 5alsul @e'ocrit( A$oi au a$+'t cartile 5alsului Platon si 5alsului Pitagora in care, dincolo de 'iscarea coloratS a dragonilor si leilor, se strS&ede taina du'ne%eirii care se nase Oi 'oare &esnic( Trans;or'area $e care a su;erit, o @u'ne%eirea =Beul? era re$elata acu' la scarS 'icS, acolo unde se rotesc, $recu' $lanetele, i$osta%e ale 'ateriei si ratiunii( 1'ul a ;ost o8ligat s0 treaca $rin 'oarte si intuneric, ca s0 renasca iar, $eotru lu'ina( @i&ersele actiuni asu$ra su8stantei au $utut naste c7iar 'onstri 8iologici( Iar tinta alc7i'iei este $iatra ;ilo%o;aia, su8stanta uni&ersalD care trans;or'D raetalele in aur, &indecS 8olile si a'eliorea%i caracterul o'ului( lata cu' arata reteta c7i'istului ;rancc% Eean Ba$tiste, cem care a desci;rat retetele alc7i'istilor2 ,,Pentru a o8tine elixirul intele$tilor, se ia 'ercur =argint &iu? ;ilo%o;al si se cSleste $ana se trans;or'a 'tr,un leu &erde( A$oi se cSleste raai de$arte, 'ai $uternic, si se trans;or'a intr,un leu rosu( Se incSl%este in continuare, $ana6 la ;ier8ere, dar nu se ;ier8e =<?, tinSnd acest leu rosu $e 8aie de nisi$ cu alcool acru de struguri# se e&a$ora lic7idul si 'ercurul se &a trans;or'a intr,o su8stanta $recu' cad'iul, care $oate ;i taiata cu cutitul( Se asa%a su8stanta aceasta intr,o retorts unsa la interior cu lut si se distilea%+ ;a9a gra8a( Se culeg se$arat lic7idele rocii al8e care re%ulta( Se o8tin o ;leg'a insi$ida, s$irt si niste $icaturi rosii( A8urii :i'erieni &or aco$eri retorta cu giulgiul lor si inauntru &o' gNsi ade&aratul dragon, c+ci el isi 'Snancil singur coada<6 Alc7i'istilor le a$artin re'arca8ile desco$eriri( lata ce scria Paracelsus2, EEi'eni nu,'i &a $utea de'onstra ca 'ineralele sunt ;ara6 &iaF( C+ci sarurile, $iritele si Vuintesentele si $ietrele sunt in%estrate cu &iata, la ;el ca riSdacinile s. ier8urile si roadele(6 Paracelsus a ;icut o desco$erire re'arca8iia2 c+ si;llisul se &indecS cu &a$ori de 'ercur( El nu cunostea

nici 'edicina, nici c7i'ie 'oderna, dar, cu toate acestea, trata 8oala, s$ri.inindu,se $e astro;ogie( Mercurul este 'etalul lui Mercur( El $o'ea de la ,,o$o%itia6 dintre /enus si Mercur si, $rin ur'are, o$o%i=ia 'tre 8oala $e ;ond de dragoste si e'anatia e'isarului %eilor ='etalul 'ercur?( @e'onstrand consisten.a alc7i'iei &o' $re%enta un citat din Bergier =un sa&ant ;rance%?2 ,,@is$une' de nu'eroase do&e%i care de'onstrea%a c+ alc7i'istii erau ca$a8ili s+ $roduci aur si exists c7iar 'edalii 8Stute din aurul alc7i'istilor( Poate c+ ar tre8ui s+ se dea 'ai 'ultS atentie celor relatate de alc7i'isti des$re asa, nu'itele 'etale secundare( Ast;el, unii dintre ei au incercat sa trans;or'e in aur nu cositorul o8isnuit, ci un rcositor cu lu'inS &erdeH( @aca $resu$une' c+ acest rcositor cu lu'ina &erdeH este taliul, care sea'Sna ;oarte 'ult la as$ect cu cositorul, iar $us $e ;oe dS o lu'ina =;lacara? &erde, &o' detine secretul aceslei trans;or'ari( Caci este su;icient ca taliul s+ $iarda doar o singurS $articuia al;a $entru a se trans;or'a in aur(Atat des$re alc7i'ie( La s;arsitul ca$itolului &a $re%enta' ta8elele :a88alislice de cores$ondente, care aratS cu' sunt in;luentate insusirile o'ului de catre $lanete, 'etale, $ietre $retioase,$lante si ani'ale(

MAGIA MI)ERALEL1R Mineralele, 'etalele, rocile, in calitatea lor de cor$uri 'ate,dale, care sunt antene cos'ice, au o &iata, o nastere si o 'oarte, dis$un de $ro$rietC 'agice( Con;or' >a88alei, ele cores$und $lanetelor si se in;luen.ea%a intre cle, asa cu' re%ulta din ta8elul ( Pentru a largi ori%ontul cititorului $re%enta', in ta8elul 2, culorile si aro'ele $lanetare( S+ descrie' deci $ro$rietatile $ietrelor $retioase( @la'antul( Con;erD &irtute, 8ar8Stie, aduce 8iruin=a( @ar el nu $ro'ite $rea 'ari succese celui ce, ca$0t0 $e 8ani, iar a;lal in $osesia unui cri'inal sau tal7ar atrage asu$ra acestuia ;ortele 'ale;ice( Sc considers ca dia'antul alungS inten.iile rele, dar nu se $oate o$une lucrarilor dia&olesti( @ia'antul cu a$e =nuante? &er%ui este a$aratonim $redilect al 'aternitaDi( lalul =$iatra de culoare rosie? a$ara de soarele or8itor al $ustiului( Batranii o ;olosesc in durerile de 'i.loc( )u se reco,'andS celor artSgosi( Sa;irul este o $iatrS de o rarS no8lete( Este $iatra 'isticS a lui Eu$iter, $iatra tinerelor cSlugSriDe( Ea con;erS concentrare si $uritate su;leteasca in ti'$ul rugaciunilor, intareste credinta, loialitatea, intele$ciunea, a$SrS de $er;idie si tea'a, linisteste $atirnile( @orind s0,l atragD $e 8Sr8atul iu8it, ;e'eile ii d0deau $e &re'uri si 8ea din $ocale incSrcate cu $uterile sa;irului( 1 deose8itS $utere are sa;irul stelat, $iatrS cu straluciri in ;or'a de stea in sase colturi( Raxele sale argintii si'8oli%ea%S ideea de s$ini, iar in religie , credinta, s$eranta, dragostea( Ru8inut era a$reciat in 1rient 'ai 'ult decat dia'antul( A&and $ro$rietatea 'agicS de a Tntoarce su;letele cStre sco$uri 'arete, el $ro'ite

$ute'icilor lu'ii acesteia &ictorii si ;a$te '+rete( Celor si'$li le aduce iu8ire si ;ericire, iar $rin sc7i'8area culorii a&erti%ea%S des$re $ericole( Ru8inul rosu,intens, cu a$e li'$e%i, o;era $rotectie i'$otri&a du7urilor in;erioare si &rD.ilor relc, intareste ini'a, alungS tristeDea si dorul, readuce $uterea $ierduta(1'ul r0u insail trans;or'D intr,un de'on ;ioros( Piacttttul =%irconiul cristalin? isi $ierde strSluc:ea inaintea ;urtunii, a$a9S de 'elancolie( Este $urtat de descantatori $entru a,i ;eri de du7urile rele( El are o $utere 'agicS, originile sale ;iind legate de continentul dis$arut al Le'uriei( Aceasta $iatra de culoare rosu,inc7is este considerate ins0 ,,talis'anul curte%a,nelor6 si are ;ai'a $roasta de a i'$iedica a$ari;ia sarcinii( Alexandritul isi sc7i'8a culoarea si 'truc7i$ea%a caracterul 8inar al circulatiei sanguine a o'ului( Reglea%a 7e'ato$oie%a si ;ortiiica6 &asele de sange( S'araldul con;ers &eselie si 8ucurie( Este $iatra &erde a /e,nerei, nu'ita si ,,talis'anul lui Isis6, si este res$onsa8ilS de atrac,=iile inconstiente ale o'ului( Se considers c0 acest 'ineral nu a atins incl $uterea 'axi'S si c+ e&olutia sa continue( AceastS $iatrS ocroteste 'arinarii si 'a'ele( Ea era ;olosita de oracole in g7icitul &iitorului, iar uitucii $urtau $e &re'uri un s'arald la gat( Montat in aur, a$ariS de de'oni si alung0 inso'niile, ;ar'ecele de dragoste si orice 'oli'e( S'araldul aduce &iatS Iung0 Oi alungi ino7ondria( Pe cei nascuti in se$te'8rie ii a$arS de $rietenii 'incinosi si ;alsi( @aca s'araldul nu $oate 8irui de;ectele $osesorului sau, el se s$arge si,si $ierde $ro$rietStile 'agice( To$a%ulauriu este denu'il ,,$iatr+ a ilu'inarii6( Este ;olosit ca 'i.loc de $re&enire si alungare a ne8uniei, inso'niilor si deoc7iului( Celor nascuti in noie'8rie le aduce iu8ire si ;idelitate, cclor nascuti in 'ai , ;ante%ie de8ordanta si ;urii ne.usti;icate( Talis'anul $re;erat al iu8itorilor de dulciuri( Peru%eaua =turcoa%ul? arc $ro$rietati exce$tionale( Potoleste &ra.8a si ccrturile, ;uria ne.usti;icataA( 1a'enilor 8uni la su;let le aduce 8elsug in casii, iar $entru cei r+i de&ine un dus'an nei'$acat( Piatra tanSra6 are o nuanta al8,al8astruie, cea 'aturiS ,al8astru,desc7is $ana6 la al8astru, iar cea &ec7e , nuante al8as,tre,&er%ui( Ea se'nalea%ii $ri'e.dia i'inenta, ira8Dtranind &ii%and cu oc7ii =isi sc7i'8S culoarea? sau $ier%Sndu,si strSluctrea inainlea unei nenorociri( @acS este $urtatS de un 8olna& incura8il, ;ar0 s$erantS, $eru%eaua 'oare de;initi&( Pe'atitul este inc7is la culoare, cu re;lexe 'etalice, iar du$S sle;uire ca$ata6 culoarea sangelui de $oru'8el( Este &estit ca talis'an al $racticantilor 'agiei negre, al &rS.ilorilor( Cu el se trasea%a cercurile 'agice la c7e'arca du7urilor, $recu' si se'nele :a88alistice( Pe'atitul &indeca a8cesele( A'a%onitul, $iatra &er%uie cu inclu%iuni, $oate reda oa'e,nilor as$iratiile tineretii, este $rielnic $ielii si &indeciS slS8iciunile si o8oseala ner&oasi( )u'it si la8rador, ;orta sa ne este ascunsS, cSci aceastS $iatra este nasculS de lu'ea 7i$er8oreenilor( A'$li;ied tendinta s$re &i%iuni =&edenii? si s$re

legSturi cu lu'ea su$ranaturaia( Piatra soarelui =a&enturinul , &arietate de cuart?( Scanteierile sale aurii si'8oli%ea%i 8ucuria, &eselia, sDnStatea s$iritului, li'$c%i'ea'inDii( Piatra gunit =adularul sau ;ilinitul?( StrSlucirea sa rece si 'ata $roduce &isare, uOurinMa si tandretc( /indeca 8olilc dc rinic7i( 5orta 'agics este data de Luna nouS, c0nd ca$SlS o str0 ucire ca de g7eatil, 1$alul iradia%a in toate culorile curcu8eului( Au indri%neala s+,l $oarte doar cei nSscuti in octo'7rie( @in &ec7i'e se crcde c0 atrage ini'ile s$re r0u, tre%este sus$iciuni rSutacioase, starneste certuri, intunecaA 'inlea, da tea'a de intuneric si s$ai'e de tot ;elul( Pertele au doar in;luente negati&e( In 'lna oa'enilor ra6i, $erlele se intunecaA( Le $utera $urta nu'ai in sirag( Coralul este $rielnic tuturor Oi nu este indicat doar $entru g7icitori( /indec0 ner&ii, ulceratiile de tot ;elul, a$arS de deoc7i( Cu a.utorul coralului se reca$StS 'e'oria =&indeca a'ne%iile?( Gagatul =.aisul? este ase'Sniitor car8unelui =de ;a$t, o &a,rietate de antracit?# se sle;uieste usor( Are $uterile lu'ii strS&ec7i( AlinS des$a9tirile si durerea su;leteascaA, d2 uitarea in iu8ire( /indeca guta si con&ulsiile =s$as'ele?( Cuartul.u'itriu este $iatra clar&a%atorilor( Starnes( te ;ante%ia( Morionul =cristalul sau cuartul negru? este talis'anul necro,'an=ilor si s$iritologilor, inlesneste contactul constiin.ei cu lu'i: su$erioare( A'etistul =cuartul &iolet? ;ereste de alcoolis', il ;ace $e o' 'ai 8un, 'ai 'ilos, alungS gSndurile rele, aduce &ise ;ru'oase si ;ericitc =;aste?, dJ un tonus 8un si incura.ea%S( A'etistul a.utS la nete%irea ridurilor si scoaterea $istruilor( 1c7iui de $isicA =corindonul? $rote.ea%S E'$otri&a neca%u,rilor in dragoste# oc7iul de tigru , i'$otri&a $er;idiei si &icleniei oa'enilor# oc7iul de soi' , este de a.utor in lu$ta drea$ta cu dus'anul( Carneoiul atrage ini'ile ad'iratorilor unei ;e'ei, a$+r0 de i%8ucnirile de ;urie( Peliotro$ul este o $iatrS se'i$retioasEl de culoare &erde,in,c7is, cu $icuri roOii( Este talis'anul 'ilitarilor( Agatut negru con;erD $uteri asu$ra ;ortelor in;e'ului, a$ari de $ericole, con;erS 8Sr8atilor ;ar'ecul iu8trii, ascute au%ul( Sardonixul con;ers $rotec;ie i'$otri&a neca%urilor in dragoste, a$0r2 de urS, de 'inciunS si necredint+( Celor nSscuti Tn august le $re&esteOte clsStorie ;ericit0 si &iat+ lungS( Eas;ntl( Eas$urile cu a$e reci desco$erS cele ne&S%ute oc7ilor si ridic+ &0 u< &iitorului( Eas$ul rosu reduce 7e'oragiile, iar eel cu nuante itttunecate a$2r0 de otra&S si urU( Este o $ia;ra ;oarte 8ene;ica( ;n descrierea 'ineralelor a' a'intit de 7i$cr8oreeni( In toate %onele P0'antului exist2 credinte si legende des$re orase de&enite ne&S%ute, intrate

su8 $arnSnt sau ridicate la ceruri( Ele exists $2n0 asta%i, desi au de&enit 'istice, ca du7urile( )u'ele lor sunt2 S7a'8ala, Te8u, /ar;ul 1'ul, $estera lui Ba'olxis, $alatul $ro,rocului 2xcroastru etc( ;ntre acestea se a;ta si lu'ea 7i$er8o,reenilor( Retrele $retioase ='ineralele? in;luentca%S soarta oa'enilor, in ;unctie de lunile anului( Un anu'it nu'+r de %ile =o luiiS? $iatra are $uteri 'axi'e, in restul ti'$ului $uterea Ti scade( Exists doua6 siste'e2 antic si actual, ;n $rinci$al, si unul si celSlalt se a$ro$ie de ade&ar =ta8elul +?, /o' arSta si cores$ondenta 'etalelor si a $ietrelor $retioase du$+ se'nele %odiacului =ta8elul 4?, ca si cea a $lantelor si culorilor =ta8elul 0?( In ;iancee de i'8inarea culorilor, $lantelor, 'etalelor se ;or'ea%a6 trSs;iturile o'ului( Mulle as$ecte din naturS sunt su$use acestor de$endente =ta8elele - si *? si, $rin studierea lor, $utera desco$eri legi cutre'uraAtoare ale naturii( Planela Metalul Piatra $retioasa Scare Luna Mercur Marte Eu$iter Saturn /enus Aur Argint Mercur 5ier Co si lor Plu'8 Ara'a Granat rosu,a$rins @ia'ant Carneol Ru7in Sa;ir 18sidian S'arald Mirosul Par;u'ul 7eliotro$ului Stan.enelul lenu$arul Par;u' de &er8ina lar8a neagra =$elin?

Ta8elul 2 Planeta Culoarea Scare Luna Mercur Marie Eu$iter Auriu Argintiu Curcu8eu /erde Rosu

Saturn /enus Ta8elul + Luna lanuarie 5e8ruari e Martie A$ril ie Mai lunie iulie August S e$ic ' 8rie 1cto'8 rie )oie'8 rie @ece'8 rie Ta8elul 4

A%uriu )egru

Menta 5loare de 'ac

Siste'ul antic Granat, Piacint Piacinl, A'etist A'etist, Eas$ Eas$, Sa;ir Agat( S'arald, Sa;ir S'arald, Agat 1nix, S'arald, Ru8in Sa'eol, Sardonit Sa;ir Beril =ac&a'arin? To$a%, Beril Ru8in, Peru %ea

Siste'ul 'odern Granat, Alexandrit A'etist Ac&a'arin @ia'ant, Bircon S'arald, )e;ril Perl a, Agat ((Steaua de ru8in6 Piatra lunii Sa;ir 1c7i de $isic+ To$a% Bircon auriu

Se'nel e %odiacal e Ber8ec Taur Ge'eni Rac Leu 5ecioar S Balanta Scor$io n Sagetat or Ca$rico rn /arsato r Pesti

Metalul

Pietrele $retioase din siste'ul stra&ec7i Sardonit, A'etist Agat(Ca'eol To$a%, Beril S'arald, Calcedonie Ru8in, Eas$ S'arald, Sa;ir @ia'ant, Beril To$a%, A'etist Piacint, Granat 1nix(CrCso$ras Sa;ir, 18sidian Alexandrit, Ac&a'arin

5ier Cu$ru Mercur Argint Aur Mercur Cu$ru 5ier Cositor Plu'8 Plu'8 Cositor

Bodie Ber8ec Taur Ge'eni Rac Leu 5ccioara Balanta Scor$io s a g e ta to r Ca$ricor /Srsato Pcsti

Culoare Rosu Rosu,$ortocaliu Portocaliu C7i7li'8ariu Gal8cn,&cr%ui /erde,gal8ui /erde, s'ara Id /crde,al8astrui Al8aslru Indigo /iolcl Rosu,%'euriu

Planta G7eraniu' )al7a de gradina, 1r7idee Lotus 5loarea soarelui G7iocel Aloe Cactus Trestle Pel in negru Pelin Mac

T a 8 e lu l -

Plane ta Scare Luna Merc ur /enus Mane Eu$ite Satu' Planeta Soare Soare luna

Ani' al Leu Pisica Mai' uta Taur Lu$ Elda Ta$ Si't

Pasa re /ult ur Le8a Pa$a gal Poru Coco s P+un Lilia c

Locuitor al a$e lor Li $an Cra8 Pesti %8uratori 5oca /ul$e de 'are @cl;in MoluseS Calitate credinta S$erantS

Co$ac Ste.ar )uc M aslin M irt En e$ en i M esteac Pin @e;ect 'andri e In&idie Bgarce nie /olu$t ate 5urie LSco'

Constiint a /edere

Mercur /enus Martc Eu$iter

/or8ire Gust Si't tactil Miros

Bine;acere A8stinenta 5orta Si't al

dre$tatii Saturn Au% ;ntele$ciune

ic Lene

CAPIT1LUL /

@ESCA)TECE PR1CE@EE @E /I)@ECARE Ce este Magia &ec7e

In Rusia 'edie&aia &rS.itoria era ;oarte larg ( /ra.itori sau &raci existau, $ractic, in ;iecare sat, @i;erenta dintre ei era ca, de cele 'ai 'ulte ori, &ra.itorii a&eau o in;atisare res$in, gatoare, oc7i rai, recurgeau ;rec&ent la a.utorul necuratului si $uteau ;ace atiit 8ine =uneori?, cat si rau( /racii insa se adresau s;intilor crestini, ;oloseau rugSciuni, de cele 'ai 'ulte ori &indecau cu a.utorul ier8urilorde leac, dadeau s;aturi 8une( Oi unii si ceilalti ;iceau acDiunea ;ierturii de 8uruieni 'ai $uternicg $rin descantece, de $arca introduceau Tn leacuri in;or'aDii su$li'en, tare sau le tncarcau cu energie =le $relucrau? cu a.utorul 'ainilor, oc7ilor sau crucii( Uneori, leacurile erau ase%ate $entru un ti'$ in ;ata unei icoane, ceea ce le intarea, de ase'enea, e;ectul( S;era acti&itatii lor era ;oarte di&ersS( /ra.itorul era c7e'at $entru leacuri, $entru a des;ace cind i s,a ;acut de r0u cui&a, de catre un alt &ra.itor, sau $entru a ;ace altuia de r+u2 era solicitat si ,,lege6 $e cine&a =s0 ;ac+ $e ceiaialt si se Tndr+gosteasca de solicitant?, s+ strice casa cui&a( Ei alungau $loaia, ;urtuna, t'8unStateau rela=iile cu

se;ii, a.utau oa'enii sa desco$ere co'ori etc( /racii erau solicitaDi, de cele 'ai 'ulte ori, s+ lecuiascS $e cine&a 8olna&, uneori sa $re%ica soarta, &re'ea, s+ a;le cine,i 7olul si unde,s lucrurile ;urate, sa a;le i%&oare de a$0 la sa$area unei ;antani etc( Ei 'ai erau c7e'ati sa scoata necuratul dintr,o casa sau dintr,un o', s0,l sca$e de deoc7i sau ,,;Sc0tura6 rea, sa linisteasca du7ul casei, daca acesla ince$ca s+ ;acS rele =s+ sar+ la 8ataie, sa arunce cu o8iccte, sS $ro&oace incendii?, sa aduca 8ar8atul acasS =sau ne&asta? du$a o cearta etc( Si unii si ceilalti sustineau cii stiu de existenta du7urilor $Sdurii, 'lastinilor, ca'$urilor, ale caselor, de oa'cni $resc7i'8a.i in ani'ate =strigoi?, de %o'8i( Se considerD cS acesli %o'8i erau, de cele 'ai 'ulte on, ceea ce re%ulta dintr,un &ra.itor, dac+ inainte de a 'uri nu a gasit cui s+ trans'ita $uterile sale# reintors $rintre cei &ii, acesta se a;la in cSutarea cui&a caruia s+,i trans;ere neagra lui $utere( Exists $arerea ci descantecele nu se $ot trans'ite altora, sau nu'ai celor 'ai tineri decat 'agul res$ecti&( @e unde aceastS su$erstitieG in $ri'ul rand, $entru a nu $roli;era $rea 'ulti uce,nici, care se $ot trans;or'a cu ti'$ul in concurentiDIn al doilea rand, un descantec s$us 'acar o data cu 'ultS si'tire 0 credits lasa in lu'e o ur'a sau un cliseu# cu cat este 'ai des ;olosit, cu atat actionea%S 'ai $ute'ic, adic+ ur'a lui se adanceste( @ar si reci$roc2 cu cat un descantec este 'ai des ;olosit ;Sra si't+'inte si credintS in el, cu atat de&ine 'ai sla8( @eoatece 8Stranii 'agi isi $regateau arareori ucenici, ei se straduiau din toate $uterile ca descantecele sa nu cadS in 'ai'le unor nec7e'ati( in trata'entul 8a%at $e ;or'ule &er8ale este de niare a.utor siste'ul de i'agini si sen%atii ;olosit( 18ser&andu,i $e 8;itrSnii &r3.itori sau &raci in ti'$ ce,si excrcita $uterea, se constata c2 acestia nu ;olosesc ase'enea siste'e# de unde le &ine atunci $uterea care duce la re%ultatele ui'itoare $e care le o8tinG Siste'ele de i'agini si sen%atii sunt indis$ensa8ilc $entru a deter'ina starea necesara a energiei Oi $si7icului &indecatorului, $e cand 'agicienii ex$eri'entati iOi $ot co'anda aceasti stare instantancu, ;arS $regatiri $relirninare( Analog, un o' ne$regatit, $entru a $roduce in $al'S se &a strSdui s+,si i'agine%e soarele, a$a ;ier8inte sau altce&a si'ilar, $e cand unul $regatit in acest do'eniu isi aduce $ur si si'$lu 'Sna in starea de caidurS( Un 'agician ince$ator ;oloseste cu 'ult ;olos i'aginile si sen%atiile En acti&itatea sa, $roducand e;ectul dorit cu a.utorul lor( @ar cu' $oate ;i recunoscutG ;n ti'$ul exa'inSrii 8olna&ului tre8uie sa ur'ariti nu nu'ai $acientul, dar si $ro$riul ;or interior( Este $osi8il s2 si'titi in interiorul du'nea&oastrS di;erite stari ,'e'orati,le( CSnd &eti constata re%ultate de'ne de conse'nat, str+duiti,&a s+ 'e'orati care a ;ost starea care le,a insotit in ti'$( Este co'$licat, dar tre8uie retinutS aceastS stare in care s,a otCi,nut e;ectul de &indecare( la ulti'a instanti, lucrul cu descantece si incantatii sau rugaciuni este 'ani$ularea $ro$riei stari de energie si a $ro$riului

$si7ic, care ia nastere din ur'Stoarele co'$onente2 dorintS, credinta, si'8oluri, rit', contactul cu 8olna&ul, i'aginea si senti'entele( As dori s+ atrag aten;ia asu$ra ;a$tului ca in &ec7ea Magie se dadea 'are i'$ortant $rice$erii de a,; in.elege $e ora, de a, si'=i, de a, co'$Sti'i# atunci &indecarea ince$ea incN inainte de a$licarea trata'entului( A'intiti,&a c+, daca aiaturi de du'nea&oastra exists un ora cSruia sunteti gata sS,i desc7ideli tot su;letul, care si'titi c0 &S intelege, cS &+ $ri'este in su;letul lui, &S este 'ult raai usor, atat 'oral cSt si ;i%ic( @e aceca, dac+ a=i decis in 'od serios si ;er' sS de&eniti &.ndecStor, in&0tati sa6,i 'telegeti $e ceilalti, nu s+,i .udeca;i si si,i conda'nati(

/RAEIT1RII Tea'a su$erstitioas0 ;ata de &ra6.itori se 8a%ea%a $e con&in,gerea $o$ulara c+ ei to=i se a;ia in cele 'ai stranse rela.ii cu necuratul, ca dracii nu nu'ai c+ le inde$linesc toate ordinele, dar ii si $lictisesc, cerindu,le 'ereu ce&a de ;Scut( /ra.itorii $ot ;i din naGtere sau cu aia lor, dar nu cste nici o di;erenta intre aceste doua categorii, dear cS cei din urtna sunt greu de recunoscut in 'ulti'e si nu e :sne sa ne ;cri' de ei( /ra.itorul din nastere are, in credinta $o$ularI, o genealogie $ro$rie2 o ;atI 'are naste o ;ata, aceastala randul ei naste tot o ;ata, iar 8aiatul nascut de cea de,a oeia ;c&ine o data cu &arsta &ra.itor, iar ;ata care se &a naste &a ;i &raitoare( Pe langS cele dou+ categorii de 7agDexista, desi ;oarte rar, &ra.itori ;lMl &oia lor( Inainte de a nuri, ;iecare &ra.itor se straduieste s+,si trans;ere cui&a ;orta( $acrea sa &ra.itoreascI, c+ci alt;el se &a c7inui 'ult si nic. (($aDul nu,l $ri'este6( @e aceea oa'enii cu ex$erienta si cunosci,.n de ast;el de lucruri e&ita cu 'are gri.S sa ia ce&a din ni;iinUe lui, c7iar si rudele cele 'ai a$ro$iate se =in la distantI c7iar dacD &a cere de 8Dut, i se &a da &asul cu a$+ ast;el ;oc;it sa,l $oatS nj jSur,Se $o&esteste c+ un &ra.itor a c7e'at o ;ata si i,a %is2,Er( J<6 5ata /YI dat sea'a ce &rea si i,a rSs$uns2 ,,@a,i cui ti,a dat6 /ra.itorul a ge'ut, a scra,snit din dinti, s,a '&inetit tot( oc7iii s,au inrosit( In cli$a aceea a &enit sB, &ada o ne$oata# en i,a sH Gi ei2 ,,T'e, ca a'in,tire<6 )e$oata, in ne&ino&atia ei, i,a lrt 'ana , &ra.itoru? a 7o7otit 7ucuros si a Tnce$ut si,si tragl su@etul( /ra.itorii ;ar+ &oia lor $ot ;i sal&ati $rin cain<+, $reotu< le cte.te, $entru ei se rostesc rugaciuni la 'anastiri, dar $entru cei de&eniti &r;t.itoriDu &oia lor nu exista sc0$are( Pentru a de'asca /ra.itorii, in oj %one se ;Dosesc trei re'edii2 lu'anarea de la 5lorii, le'ne derlo$ tre'ur+tor si o nuia de scorus( @acS se a$rinde lu'anarea $re$tita cu stiintS( &ra.ilorii si &r;t.itoarele &or a$area cu $icioarele ti sus#

dac+ in Eoia Mare se ;ace ;ocul cu le'ne de $lo$ tre'uDlCT,i'ediat D &ra.itorii &or sosi sa cearS cenusa( )uielusa de scons a.uta la recunoasterea acestor rau&oitori la slu.8a din di'ine4a Pastelui# ei stau cu s$atele la iconostas( Acesta este coitiderat $retutindeni ca 'i.locul eel 'ai sigur de recunoastere, ii;era nu'ai 'o'entul considers eel 'ai $otri&it =unii(consi;cra c+ e 'ai 8ine ca recunoasterea sS ai8a loc la slu.8a de $ran% din %iua de Pasti Cel care o ;ace ;iind i'8racat cu totul nou si curat?( /ra.itorii se 'ai $ot cunoaste si in alt ;el( Se %ice ca e 8ine s0 se ia in 'ana $ri'ul ou al unei gainuse tinere si, in ti'$ul slu.8ei din di'incata $ri'ei %ile de Pasti, $ersoana res$ecti&a sa stea intr,un loc al 8isericii de unde se &ad toti cei a;lati aco7r atunci se disting c7iar si coa'ele de $e ca$ul &ra.itorilor( Mai sunt si alte 'ctode de recunoastere, 'ull 'ai stranii# intre acestea exista si ur'atorul $rocedcu2 se asa%ii un cutit cu taisul in sus si se s$une o rugSciune de du'inicS =In&ierea @o',nului? de la coada la ca$# atunci &ra.itorul ince$e ori sa urle, ori sa in.ure urat( Alt 'od de desco$erire a &ra.itorilor este eel cu a.utorul la'aiei care a stat $atru%eci de %ile $e 'asa din ;ata altarului( @aca se $isea%a aceasta ta'aie si $ul8erea se introduce a$oi in &in sau 8ere si se da unui o' sus$ect sa o 8ea, acesta &a ince$e sa u'8le din colt in colt, ;ara s+ ni'ereasca uFa( @aca &ra.itorului ast;el desco$erit i se &a da sa 8ea %oaie, c7iar si laturi de la s$aiatul ru;elor, el le &a 8ea ;ara re%er&e si,si &a $ierde a$oi toata $uterea( Toata aceasta $reocu$are $entru a gasi 'i.loace de co'8atere a &ra.itorilor decurge ne'i.locit din credin;a de nestra'utat a $o$orului in ,,;+catur26 sau ,,Iucratura6( In aceasta consta toata acti&itatea &ra.itorilor, $rin ea se ex$lica in;luenta lor in 'ediul satesc, a$arenta cinste de care se 8ucura si $lecSciunile ce li se ;ac la ;iccare 'talnire, $recu' si trataXia cu 8autura de ;iecare data( E;ectul ne;ast al ((;acaturii6 , in orice 'od s,ar 'ani;esta ea2 sc7i%o;renie, e$ile$sie, ;urie, c7iar si ,,deliriu' tre'ens6 , se otCine datorita ,,deoc7iului6, descantecelor, $rin ,,tri'itere6 sau ,,aducere6 de o8iecte etc( Se dcscanta $ainea, sarea, a$a si altele, se tri'ite ,,;0catura6 $e o $aia de &ant si lucrurile descantate sunt aduse si lasate in calea celor &i%ati2 cine le &a ridica, se &a imbolnavi; o femeie a giisit un ou descantat la fantana, 1-a ridicat si a nce!ut s" strige cu mare
glas; alta femeie a gasit !e drum o in care erau o camas", un br"u, o cruciulita si niste i; de cum a ridicat legaturica, n-a mai !utut manca, s-a mtristat, nu i-a mai fost drag5 viata; cum a dus legaturica la loc, de unde o luase, si a lisat-o in drum, imediat a dat semne de vindecare. #rocedeele la care se recurge in flcaturi sunt foarte diverse. #entru un vra$itor cu !uteri man este suficient s3 arunce doar o !rivire rea !entru a-1 face !e om s3 boleasca. #entru altul cu !uteri mai mici este necesar un !raf descantat !e care-1 va trimite !e dircc%ia vantului s!re eel vi&at; daca un singur firicel de !raf a$unge la victima, treaba este f3cuta. 'ste suficient s3 !asesti !este un obiect descantat de un vra$itor !utemic sau sa( te ase&i in locul !c care 1-a vri$it acesta si boala se va !rinde. )ate un vra$itor fl loveste doar usor !e umar !e eel vi&at si acesta se imbolnaveste. *ra$itonil care a facut vra$a nu mai are !utere s3 o Mature. rcbuie cautat un altul, c+iar si mai !uternic, !entru a o desface, si invers, daca un vra$itor a a!ucat s, asigure !e cineva im!otriva oricaror vr"$i, un altul nu mai are nimic de -2cut, caci nu-1 mai !oate atinge. .cesta se remarca mai ales la nunti, unde se concen-trea&a cea mai mare !arte a activitatii vra$itorilor.

#entm a-i fcri !e miri de ,,faciituri(, vra$itorii sunt c+emali, de obicei, cu res!ect la nunti, mtam!inati inc5 de la intrare de ga&da cu o !lecaciune adanc" si cu un !"+arel de vodc". .l doilea !a+arel il va cere c+iar vra$itonil si a!oi va ince!e cu tragerc de inima sa faca vra$ile binefacatoare, !entru a !reveni orice !osibilitate de facaturi rele; ia din mainilc ga&dei !ainea si sarea care i-au fost oferite, ru!e !ainea in bucatele, le !resara cu multa sare si le arunc5 in toate !antile../u!2 ce scui!a de trei ori s!re rasarit, el intr3in casa, controlea&" toate ung+erele, sufl" si scui!a asu!ra lor, a!oi mtr-unul arunca boabe de secar", in altul o iarba !e care a adus-o, iar in celelalte doul !une cenusa0 boabele de secar" sunt im!otriva facaturii rele, buruiana adus5 - !entru s"natatea mirilor. .!oi verifica cu atentie dusumelelc, dac" nu s-a aruncat vreo !ulbere galben" - un cunoscut si !rime$dios mi$loc

*ra$itorii !ot fi din nastere sau cu voia lor, dar nu este nici o diferent" intre aceste doua categorii, doar c" cei din urm3 sunt greu de recunoscut in mul%iine si nu e lesne sa ne ferim de ei. *ra$itorul din nastere are, in credinta !o!ulara, o genealogie !ro!rie0 o fata mare naste o fata, aceasta la randul ei naste tot o fata, iar b2iatul n3scut de cea de-a treia devine o data cu varsta vra$itor, iar fata care se va naste va fi vra$itoare. #e langa cele dou3 categorii de ba&a e1ists, desi foarte rar, vr3$itori f3ra voia lor. 2nainte de a muri, fiecare vr"$itor se straduieste s3-si transfere cuiva forta, !uterea sa vr"$itoreasca, c"ci altfel se va c+inui mult si nic$ ,,!amantul nu-1 !rimeste(. /e aceea oamenii cu e1!erienta si cunoscatori de astfel de lucruri evit" cu mare gri$a sa ia ceva din mainile lui, c+iar si rudele cele mai a!ro!iate se tin la distanta; c+iar daca va cere de baut, i se va da vasul cu a!a astfel incat sa-1 !oata lua singur. "e !ovesteste ca un vra$itor a c+emat o fata si i-a &is0 ,,2a, tine3( 4ata si-a dat seama ce vrea si i-a r"s!uns0 ,,/a-i cui ti-a dat3( *ra$itorul a gemut, a scr"snit din din-i, s-a invinetit tot, oc+ii i s-au inrosit. 2n cli!a aceea a venit s"-1 vada o ne!oata; el i-a &is si ei0 ,, ine, ca amin-tire3( 5e!oata, in nevinovatia ei, i-a luat mana - vr3$itorul a +o+otit bucuros si a ince!ut s3-si trag3 sufletul. *ra$itorii fara voia lor !ot fi salvati !rin cainta, !reotul le citeste, !entm ei se rostesc rug3ciuni la m3nastiri, dar !entru cei deveniti vra$itori cu voia lor nu e1ists sca!are. #entru a demasca vra$itorii, in unele &one se folosesc trei remedii0 lumanarea de la 4lorii, lemne de !lo! tremurator si o nuia de scorus. /ac3 se a!rinde lumanarea !regatita cu stiinta. vra$itorii si vr"$itoarele vor a!3rea cu !icioarele in sus; dac" in 6oia Mare se face focul cu lemne de !lo! tremurator, imediat toti vra$itorii vor sosi sa cear" cenusil. 5uielusa de scorus a$uta la recunoasterea acestor rauvoitori la slu$ba din dimineata #astelui; ei stau cu s!atele 2a iconostas. .cesta este considerat !retutindeni ca mi$locul cel mai sigur de recunoastere, difera numai momentul considerat cel mai !otrivit -uaii- considers c" e mai bine ca de a face r3u; se uita( si in soba, daca nu s-a !us acolo niscaiva buruiana1 de la care vine o du+oare rea, ce ameteste lumea si da dureri man de ca!, ba c+iar ii face !e cate unii sa vomite -au fust ca&uri in care oas!etii veniti de de!arte au !lecat de la mints din aceasta1 cau&", ba c+iar s-a intam!lat s3 se amlne nunta7. .!oi vra$itorul iese in curte si ocoleste de trei ori caii care vor fi in+amati la tr"sura mirilor. *erifica +arnasamentul, sa nu fie vreun mar%cine sau altceva te!os. 2n casa( arunci" asu!ra mirilor boabc de secara, ii !une s3 treac" !este un co$oc negru ntins la !icioarele lor, reducand la &ero efectul oricaror ..fac"turi( cu care un r"uvoitor ar dori s5 intervina. 2nsotindu-i !e miri s!re biseric", la fiecare r"scruce si la fiecare !oarta( -considerate dre!t cele mai !ericuloase locuri7 el so!teste descantece. 2%a mtoarcere le s!une tinerilor c"satoriti s3 mearg" !e un alt drum. 8a mas2 ridic" !rimul !a+arul m cinstea mirilor si urm"toarele, si se imbata !rimul,du!5careestedus acasa9 lael. ntofi. oate aceste m"suri le ia !etitoarea, dar vra$itorul are un mi$loc mai tare dec"t toate - o !astaie de ma&are cu noua( boabe. /e cele mai multe ori vra$itorii sunt oameni in varsta, cu !lete lungi si c"ninte, cu baibi &barlite, cu ung+ii lungi. 2n ma$oritatea ca&urilor ei sunt oameni f"n. neam, totdeauna neinsurati, dar care au tiitoare, acestea fiind atrase de astfel de oameni !utemici :i temu-i. ;asa unui vra$itor cste mic5, cu o singura fereastra, stramba, si se afl3 la marginea satului, iar usa este mereu &avorata. *ra$itorii dorm &iua, iar noa!tea ies cu niste ciomege lungi care au un carlig de tier la ca!at. *ara si iarna se imbracii in acela%i co$oc de oaie legal cu un brau. .s!ectul lor este

sever s$ $m!rcsionant, !rin aceasta ei dorind s" meotin" im!resia de !utere e1ce!tional% asu!ra tuturor. *ra$itorii sunt tacuti, se abtin de la discufii cu oamenii, se tin deo!arte si nu se im!rietenesc cu nimeni; umbia mereu incruntati si moroc3nosi, s!eriindu-i !e toti cu !rivirile aruncate !e sub s!rancenele ca de lu!. 5ici !e tiitoarele lor nu le iubesc si le sc+imb" des. 8a biserica< ei nu merg a!roa!e niciodata, doar de gura lumii dau !e acolo la cele mai mari saibatori. oate acestea, !e de-o !arte, ii sub$uga( !e cei tr3itori in locuri mai !utin umblate, mai retrasc, iar !e de alta( !arte, dau vra$itorilor multa incredere in fortele lor. *=.;22-/'";.5 . >=2 >rice om care a acumulat anumite cunostinte se bucur3 de stima celorlalti. 4iecare vraci, ins3, ca!at" un res!ect deosebit al consatcnilor deoarece, !rin cunostintele !e care le-a dobandit, el usurea&a suferin$ele si ii lecuieste !e cei bolnavi. 5u avem nici un temei s5 includem aceasta categoric de oameni, care se ocu!a cu tama<duirea diverselor boli, in rindul celor care au de-a face cu necuratul. 8a tar3, oamenii continua( s3 !una in aceeasi oala !e vraci si vra$itori, alimentand ideea !reconce!uta c3 tot ce este neobisnuit este su!ranatural, iar su!ranaturalul trebuie s5 includ" amestecul necuratului. *racii msisi, !rin felul lor de a a!lica tratamentele ?i !rin ambianta !e care o cer, din convingerea ca in alte im!re$urari leacurile nu sunt eficiente, creea&3 cadrul !entru aceste su!erstitii si credintc gresite m ceea ce-i !riveste. 'i !rocedea&a astfel fiind convinsi ca descfintecul are !rinci!alul efect si nu leacurile administrate, acestea fund doar calmante si a$utatoare la vindecare. /e aceea vracn se mai numesc si descantatori. /escantecele se invat" fie direct din gura dascaiilor, fie din inscrisurile r"s!andite in mediul stiutorilor de carte de la tar5 sub forma unor culegeri des!re buruieni de leac si alte leacuri traditionale. .cestea se s!un a!roa!e in soa!ta, !entru a nu fi au&ite de un neini-iat -altfel, nu au nici o insemn5tate7 si !entru a ramane !ro!rietatea e1clusive( a celui ce le s!une. /escantecele sunt i+sofite de diverse miscan ale mainilor si bu&elor, !entru a retine forta cuvintelor sau, cum se s!une, a ,,sigila incuietoarea(. *racii e1ecuta toate acestea, desi sunt manati doar de inten-ii bune, s!re deosebire de vra$itori, din care mulfi !radic" vra$itoria numai a!arent convinsi, datorit" avanta$elor !e care le obtin. #rinci!ala deosebire dintre vra$itori si vracii-vindec"tori este fa!tul c" !rimii se ascund de oameni si caul" s2 mv22uie ndeletnicirea lor intr-o tain" de ne!"truns, iar ceilalti lucrea&" in v"&ul lumii, nu ince! nici o o!eratiune de vindecare far@ a se ruga si a-si face cruce; in cea mai mare !arte, descantecele lor de vindecare constau in rugaciuni adresate lui /umne&eu si sfintilor vindec"tori. ' adev"rat ca si vindec"torii isi s!un forraulele in soa!ta, in sc+imb actionea&" si se roaga9 in va&ul lumii0 "e scoal" robul lui /umne&eu dis-de-ditnineaA3, se inc+ing Bi se s!ala cu a!a !roas!at" !e faB, C se sterge cu un Dtergar curat; -t se duce din cas" la usa, de la uB3 la !oaita, , de la !oaita s!re soare-rasare, , unde este +ramul bisericii 2ntr"rii Maicii /omnului, E, vine mai a!roa!e, face o !lec"ciune !rea-!lecat", Bi-o roagM sa-i dea vedere usoar",

in tot locul si in orice moment. t *r"$itorul actionea&" adesea la ins!iratie, isi !ermite s3 iovente&e noi mi$loace si metode, doar s5 !ar3 cat mai de s!aim si mai neobi%nuite. 'l astea!ta si caut" momentele !rielnice !entru a a!area cat mai im!uni"tor si mai infricosator, cu !5rul valvoi si barba &barlita. 8a nunti si s"rb"tori a!are nec+emat si cat mai !e neaste!tate, de !arc" ar iesi din !5mant. *raciul-vindec"tor si desc"nt%tor ins3 merge !e un drum dre!t, nu se abate, vorbeste ca din carte, vindeca du!a !rece!tele cu!rinse in manualele sale de !lante si formulc de leac, sau asa cum a mv5tat de la !arintii si dasc"2ii s5i. *r5$itorul !oate fi gasit !rin ung+ere intunecoase, carciumi etc., iar cand este nevoie de a$utorul lui se las" mult rugat, !retinde dre!t !lata bani multi si amenin$a; vindecatorul, in sc+imb, are mereu un cuvant bun, o rugaciune, lucrea&a totdeauna cu invo-carea lui /umne&eu si a "fmtei ;ruci -inainte de a descanta a!a, in ea se cufund" o cruce, dandu-i astfel o mare !utere7. *raciul nu are lac"t !e us3; oricine este bine venit inauntru; casa lui este curat3, miroase a cur%tenie si a buruieni de leac !arfumate. *iata lui este mereu in v"&ul lumii, doar inainte de a trece la vindecarea unui bolnav el se retrage !utin s!re a-si s!une rug"ciunile si !entru a !re!ara leacul de care va avea nevoie. #lata !e care o cere este simbolica, el multumindu-se de cele mai multe ori cu cateva ou3 !roas!ete sau nu ia nici un fel de !lat", refu&" orice, &icand ca 2ucrea&5 de dragul lui /umne&eu si nu !oate !rimi nimic in sc+imb. /ar nu este nici o rus$ne sa-1 !latesti !e vraci, el !une in vindecare multe cunostinte si de!une mult efort, c3ci la el nu se vine cu ca&uri sim!le, ci numai cu boli grave. 2nainte de a a!ela la el, bolnavul a fost ase&at !e cu!tor ca s3 se inc"l&easc", a fost invelit cu tot ce s-a gasit mai calduros si imblinit in casa, 1-au dus la baia de abur si 1-au imbaiat indelung, i s-au f"cut frectii cu sare, intr-un cuv"nt au facut toti ce le-a stat in !uteri, dar v5?,and ca e ceva mult mai serios, au venit la vraci. /eci acesta va -rebui, cu 124 .8'F.5/=. M>?5'.). "';=' '8' M.)2'2 .8G' 125

!rice!erea lui, s5 g"seasca( !ricina bolii, cine si de unde a adus-o in tru!ul si in sufletul !acientului, >ricare ar fi cau&a bolii, vraciul este convins ca( aceasta este o flint" vie. ;u ea se !oate vorbi, ne !utem adresa bolii cu ruga(-minti, cu-ordine de a !ar"si tru!ul bolnav, f"r" a mai vorbi de ca&urile in care in cate o femeie intril diavolul si, cand trece o !rocesiune religioas" sau un !reot, f3r3 a-i vedea ins", femeia ince!e s3 strige -de fa!t, strigfi necuratul cu vocea ei7, aruncand cuvinle urate si in$ura<tiiri groa&nice. 3n anumite ca&uri, bolile sunt c+iar !ersonificate. .stfel, cea mai r"s!3ndit5 dintre boli -frigurile - este considerate a fi una din cele 12 fiice ale regelui 2rod. *raciul stie s3 stabileasc" dac" bolnavul este c+inuil doar de una din aceste boli, de dou" sau mai multe dintre ele, care este cea mai slab" si, dcci, cu care sa( mcea!" lu!ta. 8a r"ndul sau, bolnavul se straduieste s3-i arate vraciului din ce cau&" s-a imboln"vit - daca( frigurile 1-au !rins !e cand c@ra gunoiul in cam!, cand statea !e !"mantul gol sau !e iarba umeda(. /ac" bolnavul acu&a dureri !uternice in &ona salelor, care ii taie res!iratia, vraciul stie c3 e o durere de mi$loc -lumbago sau disco!atie, dureri in &ona lombara7. .tunci il asa&" !e bolnav cu burta !c !ragul casei, ia un toc"tor sau un to!or si, cu !artea neascufita1, loveste usor !e s!inarea acestuia, &icand0 .His ;e toe eu aid? oe durerea de DaIe. ai cat tai fi !e veci s, dis!ari3 Hrra /iversitatea ine!ui&abil" a !rocedeelor si metodelor folosite de vraci !entru vindecarea diferitelor boli formea&" arsenalul medicinei !o!ulare, care nu se reduce doar la mtrebuintarea buruienilor de leac. 4elul in care vindeca vracii re!re&int" un domeniu de cercetare care revine medicilor s!ecialisti.

rebuie s3 mai mentionam cite ceva !rivind !o&itia !e care o ocu!a( vracii si vindec"toarele in mediul rural, ca oameni b"nuiti doar c-ar avea unele afaceri cu necuratul, nu c" si-ar fi vMdut sufletul acestuia. /esi e1!erienta vietii !orunceste c" nimeni nu trebuie s5 fie invinov"$it fa%05 dove&i, !ractica demonstrea&3 contrarul. .stfel, s"tenii nu sunt deloc &garciti in a-i sus!ecta !e vraci. /e e1em!lu, !e tim! de noa!te ei nu au voie s3 a!rinda focul in casa lor sau sii-1 lase s% ard" tim! mai indelungat decfit ceilalti locuitori, !entru ca vecinii s3 nu creada c@ !reg"tesc vreo fiertur3, la care necuratul le da( o mana( de a$utor. /ar, desi e1isten$a lor se derulea&" in aceasta( !o&i$ie de b"nui%i, vracii se bucura( de mult" consideratie si res!ect in mediul s"tesc. .ceasta se e1!lic" !rin fa!tul c3 !rovin din randul oamenilor in varsta(, burlaci si fete b"tr"ne sau v"duve care nu au !e nimeni si care nu s-au cilugarit doar !entru ca( au dorit si devina vindeca(tori. 4a!tul c3 se simt totusi in !ermanent" b"nuiti ii face !e vraci s" aib3 un aer de severitate, s3 fie foarte orgoliosi si siguri de ei. oti sunt, de regul", oameni iste%i si, realmente, stau cu mult deasu!ra celorlal$i din !unctul de vedere al inteligentei si cunostin$elor. 2n continuare, v5 ofer o culegere de desc"ntece si re-ete din folclorul tera!eutic. 2m!otriva durerilor de ca! #rivind c"tre lun", se s!un urma<toarele voibe0 u, luna(, luna noua, ;are esti atat de vec+e 3 ;and !e tine te-o manca un &meu, #e mine m-o lua durerea de ca!; "e merge trei dimineti la rand, dis-de-dimineata, la un mormant, se fac trei !lec"ciuni, se ia intre degete un !ic de !iimant de !e mormant si, frecaEnd cu !"mantul accla locul dureros -ca!ul7, se !une !,mantul ina!oi !e mormant, &icand0 >ne este inmormantat in acest loc, fie b"rbat, fie femeie, asa cum sta el aid fara nici o durere, tot asa si eu, robul lui /umne&eu..., sa nu cunosc ce-i durerea. 8a a!usul soarelui, bolnavul, intorcandu-se cu fa-a s!re a!us, s!une urmatoarele cuvinte0 "oarelc se ascunde du!" raunti, iar durerea mea de ca! se duce in munfi3 /oamne, /umne&eul nostm, 2suse ;ristoase, mi-am !lecat ca!ul !e crucea ., , $ < 9 9 ,,.%-..1-%.9 (.<9 -H -<2 !e care ai fost rJstignit :i ma tog tie, care ai biruit fortele raului, cele va&ute Bi cele neva&ute, ai infrant !e cei !acatosi, GvK6oLmi biruie si nfr"nge, /oamne, si durerea mea cea mare M.-@., t si, asa cum u eBti vindecarca % de toate boliie !e intreg !"mantuN, f" ca boala cea grea s2 nu-mi mai intunece viata si ca!ul sanu ma mai doara, de-acum si!urerea $$<-d vecii vecilor, .min. im!otriva durerii de dintl M" voi scula eu, robul lui /umne&eu, dis-de-dimincaf3, ma voi inc+ina si ma voi duce s!re cimitir, voi intra fa "fanta Giserica si m" voi inc+ina la toate sfintele icoane. .!oi voi iesi din biserica, ma voi duce in cimitir,

ma voi o!ri la mormant si-l voi intreba !e eel care &ace acolo de ou-1 dor dinfu. Bi asa cum !e el nimic nu-i mai doare tot asa si !e robul lui /umne&eu... s3 nu-1 mai doara nici dinfii, nici gingiile, nici nimic. 2n nume+ at@lui si al 4iului si a3 "f"otulut /ob, .min. /M, /oamne, cuviotelor mele !utere in usurarea si vindecarea durerilor si a tot raului, .min. < /oamne, 6suse ;ristoase, 4iu a3 lui /umne&eu, miluieste-1 !e robul t"u..., mb!acatos, si sca!"-l de durerile de dinti. Bi asa cum !e un mort nu-1 !ot durea dinfii, tot asa s" nu-1 doara nicicand nici!e robul eel !acatos al lui /umne&eu..., H <H.H2 si nici gingiile sa nu i se umfle si nicicand nu-l su!ers. bid. 2ar vorbele mele sa fie c+eia H$to care ferec" durerea si raul, .min. "e re!eta de 21 de ori deasu!ra unui !a+ar cu a!i, Kc"nd cmce cu un cu-it, si a!oi se bea a!a cl%tind ;i gura. /inlii soarecilor sunt considera%i cei mai tari. /e aceea, cand se sc+imb" dintii de la!te ai co!iilor, eel in cau&" arunc" dintele c3&ut du!5 sob@ -sau !este cas"7 si s!une0 M" voi scuia eu, robul lui /umne&eu...,% m3 voi inc+ina si ma voi ruga, a!oi m, voi duce din cas" !e usa si din curte !e !oarta. Ma voi duce in strada si voi !rivi la 8una noua. O luna cea noua s-au nascut doi frati - Pavel si .vel. .sa cum !e ei nu-i dor dinfii, tot asa nici !e mine, robul lui /umne&eu..,, s" nu ma doara. "e descant" o crengut;3 de brad0 #e mare, !e ocean, !e insula Guiaa, C>Gn,>Q se afta o sf"nt" si a!ostoleasc" biserica, tobisericaaceeaseaGF i s il Maica /onOului #recuratf si cuviosu3 .nti!, <H -H lecuitoml durerilor de dinti. -0H i 'l se roag" !entru lecuirea durerilor % robului lui /umne&eu... RS<@ .sa cum !e sfinfii slu$itori ai /omnului nu-i dor, -, iB totasa nici !e robul lui /umne&eu... i+-a B3 nu-l mai doara dintii, BoricelC ia-roi dintele de fier, da-mi unul de 2n numele at"iui Bi at 4iului si al "f"ntu2ui /un, .min. 6n credin%a c3 astfel dintii cei noi vor create san5to?i :i !uter-nici, fJr" nici un fel de dureri.

/ac" soarecii rod o bucati de !aine, se considers ca in locul din care au ros se afl" un leac sigur im!otriva durerilor de din,. "e taie buc5tica res!ectiv" de !aine si se man"ncii, iar durerea va dis!area. rei sen la r"nd se descents afar5, la 8un" nou30 8un" nou" cu coame de aur, fost-ai !e cealalt" lume? .m fost. Morfi ai v"&ut? .m va&ut. #e ei 6i dor dintii? 5u-i dor. /a, /oamne, s" nu ma doara nici !e mine, robul lui /umne&eu..., niciodat". .!oi se s!une ,, at6Q nostru(. *indecatoarea iese afar" noa!tea si, v"&and 8una nou", s!uoe de trei ori0 de aur, !e tine nu te dor dinfii, nici !e robul lui /umne&eu..., sa nu-l doara. Mama atinge u:or co!ilul !este obra& in !artea cu dintele bolnav si s!une0 ;o!ilul meu !2"nge de la !alm", ,T nil de la durerea de dinti. #e dintele bolnav se asa&" un betigas, care a fost mai intai descantat astfel0 4aluima, luluima, .dalaima. "e unge dintele bolnav cu un amestec de usturoi !isat si +rte, du!@ ce s-a s!us desc"ntecul0 .ng+el, .vgul, .min. im!otriva durerii de dinti, a furnicaturilor ;i +erniei /oamne /umne&eule, 2sase ;ristoase, fie-fi mila de mine, !"c@tosul, .min -se descanta( !e sare7. 2n numeie atalui, .min3 *oi, &orilor, ogoifi fi!otolifi durcrile, lecuifi-mi tnie, robul lui /umne&eu..., +ernia, durerea tie dinfi si toate fumic"turile, H Bi $ung+iurile din oase, si once alt" boal", acum si !ururea si-n vecii vecilor, .min. "itu, 8un"noua(, descanta-mi si-mi !otoleste durerea de +ernie, si fumica<turile, si durerile de dinti, si $ung+iurile, acum si !ururea Bi-n vecii vecilor, !"n" la cea de-a doua !ogor"re a lui /umne&eu !e !"m"nt, .min. tm!otrfva albetif la oc+i -glaucom7 /oamne 2suse ;ristoase, ai mK3 de noi, fiu al lui /umne&eu<. .min. ea "iantul )+eorg+e!e tin !od de fier si in anna lui erau tie3 cairn0 <anal cenusiu, altv3 alb si al treilea negru. ;ainele eel cenusiu si eel alb si eel negru an mancat albeata de!e oc+iul robului lui /umne&eu..., crcstin bote&at. "e s!une de trei ori si se scui!". .$utorul meu vine de la /umne&eu, care a facut ccrul Bi !arn"ntu2. Mcrgea "fantul lurie intr-o caruf" cu cai murgi si cu !atru rotI; fi caruta a gonit !e cam!ie

si rotile au luat-o care-ncotro si s-au tm!r"stiat. .sa B3 se im!r"stie, s, se risi!easc" si albeata de !e oc+iul lui..., robul lui /umne&eu. /in oc+ii lui curge lacrima, de !e oc+ii lui se duce albeafa. .!oi se s!une de trei ori ,, at32 nostru(. Merge "fantul )+eorg+e !e un cal murg, cu saua de aur, cu biciul tot din aur. 2n urma lui alergau trei caini0 unul alb, altul rosu, altui negru. /in oc+iul bolnav al lui... cainele alb albeafa scotea, eel rosu sangele inlatura, eel negru vederea la loc !unea. Kei, c"inii mei, luafi albeafa de!e oc+ii frumusei3 im!otrtva urciorului "e ume&este arat%torul cu saliva si se unge cu el oc+iuN bolnav, re!et"nd de trei ori0 Ginccuvantea&", /oamne3 "oarele se duce s!re a!us, &iua c"tre scare, urciorul merge s!re vindecarc, imediat du!a inserare. 4oarte larg ras!andit" este metoda de vindecare a urciorului attftfindu-i ,,ciuciu(. 4"cand geslul, se s!une0 Jrciorule, in ciuciu, cum!3r3-fi dulciuri, cum!Mra<-fi un cutitas, s3 te tat, s" nu te la?i. #rocedeul se !oate a!lica c+iar de bolnav sau de o alta !ersoana(, > alta metodi consta in a !une !e urcior o ciatit" fieibinte sau un mie& de !aine cu sare. /u!5 ce s-a a!licat !e oc+i, !iinea amestecata cu sare se arunca( la caini. .lte !rocedee0 H se unge oc+iul bolnav cu a!a de &a+ar; H se leaga degetul inelar si mi$lociu de la mana o!usa( oc+iului bolnav cu ata neagr5; H intr-o farfurie se !une a!a curat" 51 se !riveste oglinda de a!" !an" ince! s3 2"criine&e oc+ii . "e arunca in foe de trei ori cite noua boabe de or& ?i se s!une astfel0 cum aid boabele acestea, tot aBa s"-l arda focul ?i !e urciorJn alt leac este trecerea de trei ori, in lung si-n lat, cu o veri-e+eta!este oc+iu3 bolnav. ;el mai in varst" din cas3 se leaga la doua degete de la mana o!osa oc+iului bolnav - mi$lociul si inelarul - cu aA3, in forma de o!t, Bise fac trei noduri. 2m!otriva durerilor de urec+i "e atinge co!ilul bolnav cu urec+ea de crucea casei Bi se descanta !e ulei de floarea soarelui astfel0 8a crucea din ste$ar coltu-i cio!lit. .sa cum cnicea de ste$ar nu are dureri, tot asa nici roboN lui /umne&eu... nu va avea dureri de urec+i nici &iua, nici noa!tea, nid dimineata, nici seara, nici!e loc nou, nici vec+i, nici la 8una( noua. 2n vecii vecilor, .min. .!oi se toama c"teva !ic@uri de ulei desc"ntat in urec+ea bolnava. "!ecialistii !rice!uti reusesc sa vindece sur&enia ?i s3 scoat" ceara din urec+i. "!aland urec+ile cu a!a, !un in ele bucUle de camfor, invelite in vata sau tifon, im!reuna cu fnm&uliAe de rau%cata. .!oi fac din +artie cerata un tubule$, !e care-1 introduc cu un ca!at in urec+e, iar ceiaialt ca!at se a!rinde. .ceasta o!era$ie este considerata cea mai eficient" im!otriva sur&eniei. .8'F.5/=. M>"5'.). 134 135 "';=' '8' M.)2'2 .8G'

oata ceara care a infundat urec+ile, c+iar daca a fost acumulata in ani, este ,,arsa(< sau scoasa( !e +artie. .ti. HU 3C im!otriva sur&eniei "e taie o bucat" de trestie lunga1 de a!ro1imativ 15 cm, se cur"ta mie&ul cu un betisor, se introduce a!oi in interior vata, fara a o indesa, 2"sand libere ca!etele !e o distanta de 2;5 cm; se !icura !e vata din interior cinci !icaturi de ulei de eucali!t si ulei de !in, a!oi se astu!5 cele doui" orificii cu do!uri. "e desface do!ul.se in+alea&a !e gura aroma din interior si, cand se um!le gura cu va!orii aroma%i, se inc+ide la loc si, umfland o+ra$ii, se im!inge aenil in urec+i. ubul este !urtat asu!ra bolnavului. "e fac ma1imum 4-V as!iratii la o re!ri&a, de eel mult 4 ori intr-o or". .celasi tratament este foarte bun si in ca&urile de bronsita. im!otriva amlgdalitei, greutatii la ing+itit, faringitei, esofagitei "-a dus la culcare robul lui /umne&eu..., si s-a nigat BI s-a inc+inat. 2n marca cea mare, in ocean, se af33 o stanca, 8atir; 2"ng" stanca aceea este trontil Maicii /omnului; 2"ng" tronul acesta se afl@ un co!ac cu varful uscat; fa co!actil acela st" o !asare - ciocul ei e din fieI-, g+earele de otel; ea ciuguleste boala cca rea - ang+ina si amigdalita.

durerea din gat, si n-o lasa sa sca!e, in veci de veci, .min. /escantand astfel, se freac" locul dureros cu trei fuse - mai int"i cu fiecare fus in !arte, a!oi cu toate trei odataW /u!" aceea, cu fusele se face gestui de alungare a bolii in sobi, &icand vorbele0 /e e?ti uda, de esti uscat", treci in sob" de te usuca de tot3 /ac3 bolnavul nu este de fat", acest desc"ntec se s!une deasu!ra unui vas cu a!, !este care s-a facut de trei ori cruce cu degetul mi$lociu, a!oi se dB bolnavului a!a din vas s5 o bea si se ung cu ea !artile dureroase, &icand0 Glagosloveste, /oamne, sca!", /oamne, !e robu3 tau... de neca& si de nevoie, si de omul rttu, si de dusman; miluieste, a!ara Bi !3&eBte !e robuIriu... si in cam! desc+is, si in !"dure, si du-i r"ul !e un !om uscat, sM nu-2 mai fncerce de-acum in vecii vecilor, .min. "e iau o!t fuse si se asa&% toate in sir si deasu!ra fiecarui fus se citeste descantecul !recedent; se tree de trei ori toate fusele !rin maini si se atinge cu bu&a fusului gatul celui bolnav, a!oi cu cealalt" !arte a fusului se face cruce asu!ra g"tului lui, iar la sfa%sit se face o cruce asu!ra locului res!ectiv cu degetul rai$lociu si se loveste usor gatul cu acelasi deget. fn ca&ul durerii in gat-, vindec"toarea se intoarce s!re !"dure si s!une urm%toarele0 "te$arule, ia tu durerea de gat at, iS-$ . si galcile de la robul lui /umne&eu...3 /ac" nu le iei, ele te vor m"nca cu crengi si r".d".cini cu tot3 Kas 0ti gift aOaaG utC .!oi a!as" cu degetul mi$lociu amigdalele bolnave :i s!une de trei ori0 Ma !rimul, nici al doiiea, niti al treilea. -tot asa !an3 la al nouiilea7. *indec"toarea ia un !ai din m"tur", sub form" de furca(, cu care atinge de trei ori gatul bolnav, de !arc3 1-ar inte!a, s!unand0 *oi descanta eu, roaba lui /umne&eu..., boala cea rea, adus" de undeva. .i venil de bunavoie, !leaca, boala rea, totde bunavoie; denu vei !leca asa,

te voi alunga cu curmeu de tei, cu curele grele, si te-oi aiunca sub tufiB, ca B2 nu mai c+inui cu dureri !e robul lui /umne&eu..., .min.9 *-u "e re!et" descantecul de trei ori. Jrma(torul descantec se rosteste im!ungand cu degetui vltitor gatul bolnav0 S t@>i 2n lerusalim, !e raul lordan, se aft@ un c+i!aios. 2n el sade tin vultur, vulturul d@rama cu g+earele $i ciuguleste cu ciocul galcile robuiui lui /umne&eu... 8e-a cra!at Bi le-a O"ncat. 2n numele at"lui, si al 4iului, Bi a3 "f"ntului /u+, .min. -de trei ori7. #e mare, !e ocean, se afla o stanca alba; s-a lovit de st@nca cea alba o broasc" rea, care ducea cu ea boala cea grea a lui... Groasca a!icrit fi o data cu ea s-a dus si boala cea rea, .min. ,-f>tf" 0ai3 2m!otriva sufocarii -greutate in res!iratie, congestia bron+iilor Bi !lamanilor, s!asme, co%mar, batai de 2nima7 "ufocare adus" de vant, de deoc+i, de vorbe rele si f"catori3 *a descant si va trimit de!aite, !e !ustie, !e cam!ie, !e balt", sa-l lasati!e robul lui /umne&eu... in !ace. .min, /oamne, milostive3 .$uta-mi, Maica /omnului, s3 alung sufocarea si b"t"ile de inim" si toate relcle3 #lecati, !e robul lui /umne&eu... in !ace-l lasati3 /uceti-v" de aid de!arts, ma!oi s9f nu mai veniti, !e robul lui /umne&eu m !ace-l lasati. .min. ;"nd co!ilul este ragusit du!5 o bron%iti !utemic5 sau tuse convulsiv", babele-vindec"toare o !un !e mama co!ilului s3 stea cu soarele-n s!ate si s" risuceasc" c"lcaiul st"ng. .!oi iau de sub calc"iul ei !amant, cu care ii fac free&e co!ilului. % 6t ab7 s <(< l f-;iC im!otriva uscaturii sr H -o boala asemanatoare cu oftica7 la co!ii HH tu0 >9 2ntr-o oal" nou3 de !amant se !une rufaria scoas" de !e co!ilul bolnav si se fierbe. ;o!ilul bolnav se s!al" cu !utin" a!" deasu!ra acestei oale de !am"nt. .!oi vindec"toarea duce oala la rau. 2n urma ei vine mama co!ilului, c"lc2nd c+iar !e urmele vindecatoarei, !entru ca boala sa nu mai g"seasca drumul

tna!oi. "cuturand un co!ac de !e marginea a!ei, vindec"toarea s!une0 ;um scutur eu co!acu3, aBa ti-a scuturat boaIa co!ilului. .!oi ii !orunceste mamei s" arunce oala in a!a si s5 alerge acasa far" s" se uite ina!oi. ;find se s!ali co!ilul, se s!une urmatorul descantec0 ., -X $63K

"e re!et2 descantecul de trei ori, sufland !e fata, mainile si !icioarele co!ilului bolnav. #e 8un3 !lin3 se scoate co!ilul bolnav afar" si se s!une descantecul0 8un" noiia(, luna tan,rB, ia buclucul de !e el, f"-1 sa creasc" sJnitos fi fmmuBel. 2n fiecare vineri, trei s"!tamani la r"nd, se unge co!ilul bolnav cu o alifie care se !re!ar" astfel0 se iau c"teva seminte de cane!", c3leva caline si untur" -osan&"7. "e !isea&" boabele de cane!", c"linele, a!oi se amesteca cu untura si se face un unguent. "e unge co!ilul cu el, &icand0 /oamne, a$ut,3 "" creBti !recum firul de c"ne!", s, fiirumen cum e cal<ma mBie, sM fii gras :i s,n3tos, ft s"-ti s!oreasc" san"taten, ca s2"nina !e !urcel.

HOuQ bofc ", usc"tur"3 'u fDi s!un Bi te rog s"-1 IaDi fit !ace !e robul lui /umne&eu... s3 nu-i mai c+inuieBti si s3 nu-l mai( usuci /u-te de aid de!arte, !e a!e ad"oci in !"duri uscate, !este nouK t"ri Bi nouM man $i lasa-l!e co!i3aBul acesta fn !ace, B@ tr@iasc" Bi s" crcasc", s"a"tos ft frumos. .min. 2m!otriva colitei, diareei, enterocolitef *oi, durerilor de a!", de v"nt, trimise, aduse de g"nd, aid nu aveti ce sta, nu avefi ce lucra. "e mai !ot ad"uga vorbele0 Mergefi la foe, la fum, de!arte, in cam!ie, in !ustie, acolo +aladuiti.

Jn alt !rocedeu0 se !une intr-o cana mai mare a!a, in care se arunt" caiti a!rinsi; se asa&a1 cana !e burta bolnavului si la inc+eierea desc"ntecului se s!al" tot cor!ul acestuia cu a!a1 din cana(; desc"ntecul se s!une deasu!ra unui !a+ar cu a!a nefnce!uta, care se d" a!oi bolnavului s3 o bea0 /esigur, sunt multe variante de descfintec, de!inde de vcOi sau vindec"toarea care le s!une. <H tm!otriva s!asmelor -durerilor de burta7 /ac5 m s!asmele si durerile de burta sau in balon"ri nu a$ut" nici un !a+arel de vodca( cu ardei, nici stalul ,,!e cu!tor(, la Maica /onmului #reacurat", vino-mi in a$utor. .$uta-mi s" birui, s, o!aresc dvrerile cele de !e mine, robul 3ui /umne&eu..., a$ut"-m", ocroteBte-ma de durerile si r"ul trimisc de b"rbat sau femeie, de ftacau sau fat, de a!a, de v"nt sau de ce-o fi3 *ac+em, dureri din oase, din burt", sau !e unde vefi mai fi, iesiti, oasele nu le mai c+inoifi, sangele nu mi-1 mai beti, !lecafi in !ustie, !e cam!ie, !e balta, unde nimeni nu v" cat".

, se recurge la o vindec"toare. .ceasta ia o c@ldare, o intoarce cu fundul in sus, !e fundul g"lefii r"stumate !une a!2, !resara sarc in cruce, !une gaJeata !e !ragul casei, in !artea tn care nu se desc+ide usa, face in aer cnici cu un cutit si s!une in soa!ta(0 oAi sfinfii veaifi-mi intr-a$utor3 *en$<fi sa-l a$utafi !e robul lui /umne&eu...<, inc+inat, bote&at, im!otriva durerilotde burt", a s!asmelor Bi a balonarilor. ;" e de la a!a, ca e de la v"at, ca e adusa, ca e trimis", cu gandul sau cu vorba, duca-se !e !ustie, !este noua mart Bi noua -"ri, !este!aduri si cam!ii. /u!a terminarea descantecului, vindecatoarea ii d3 s5 bea bolnavului a!a de !e fundul galetii, in care s-a di&olvat :i sarea !res3rat3. .ceeasi o!eratic se e1ecut" si astfel0 Golnavul se culca( !e s!ate. *indec"toarea ii !une !e buria un vas cu a!a, !e vas se !un crucis dou5 linguri, un fus si un cutit. .!oi ea cu!rinde un $omoiog de c"lti !e care-1 !une intr-o can3, iar cana o r"stoam" cu gura in $os in vasul cu a!3. >!eratia se re!eta de cinci ori. .!oi vindecatoarea arunc" in a!3 c"teva boabe de mei si buc"tele de sare, amesteca totul cu o Kngur3, ia cu acea 2ingur3 din a!a aflata tn vas si stro!este cu ea cutitul, fusul si cealalt" lingur"; a!oi d5 bolnavului s" bea din aceeasi a!a. ;and se r3stoarna cana cu cil-ii a!rinsi, se s!une de fiecare data urma<toarea formula0 /ureri de burta aduse de vant si de a!a, si gandite si g+icite3 #lecati in !ustie ?i fa noroaie, unde nu calc"!icior de otn % si nici de vietate. mt % .id nu va( e locul, Y aid nu va e norocul, nici sange s" nu beti, nici oase sanu munciti, nici inima s" nu-i c+inuiti. "e cileste de trei ori cate nou" in baia de abur, si tol de alatea ori bolnavul este frnbaiat si batut cu mi"turica de mesteacan. .!oi m@urica se arunc" in cam!, s!re soare-a!une. fm!otriva +erniei trei ori "e s!une descfintecul de trei ori si la fiecare s!us se scui!" de 3<97, Gunica lui "olomon fl s!ai", 9 3 cur"t"!e robul lui /umne&eu... si-1 desc"nt", +emie s3 nu mai aiba, nici la oase, nici la burta, H < H - ,9n met &iua, nici noa!tea, ( nici sears, nici dimineata. Z9 H #lecati, +emii, duceti-v3, sanu mai veniti, sa( nu-1 mai gasiti, sa nu-l mai c+inuiti. ;"deti in !ustie, unde nimeni nu v, Btie, !eo!iatra cenufie. .min. Gunica lui "olomon fl s!ai", 9 3 cur"t"!e robul lui /umne&eu... si-1 desc"nt", +emie s3 nu mai aiba, nici la oase, nici la burta, H < H - ,9n met &iua, nici noa!tea, ( nici sears, nici dimineata. Z9 H #lecati, +emii, duceti-v3, sanu mai veniti, sa( nu-1 mai gasiti, sa nu-l mai c+inuiti. ;"deti in !ustie, unde nimeni nu v, Btie, !eo!iatra cenufie. .min. /ureri de burta aduse de vant si de a!a, si gandite si g+icite3 #lecati in !ustie ?i fa noroaie, unde nu calc"!icior de otn % si nici de vietate. mt

% .id nu va( e locul, Y aid nu va e norocul, nici sange s" nu beti, nici oase sanu munciti, nici inima s" nu-i c+inuiti. "e cileste de trei ori cate nou" in baia de abur, si tol de alatea ori bolnavul este frnbaiat si batut cu mi"turica de mesteacan. .!oi m@urica se arunc" in cam!, s!re soare-a!une. fm!otriva +erniei trei ori "e s!une descfintecul de trei ori si la fiecare s!us se scui!" de 3<97, Gunica lui "olomon fl s!ai", 9 3 cur"t"!e robul lui /umne&eu... si-1 desc"nt", +emie s3 nu mai aiba, nici la oase, nici la burta, H < H - ,9n met &iua, nici noa!tea, ( nici sears, nici dimineata. Z9 H #lecati, +emii, duceti-v3, sanu mai veniti, sa( nu-1 mai gasiti, sa nu-l mai c+inuiti. ;"deti in !ustie, unde nimeni nu v, Btie, !eo!iatra cenufie. .min. 143 2m!otriva icterului -galbinare7 scobeste mi$locul umii morcov, se um!le golul cu urin" si morcovul in +orn, &icand0 satreacagalbinarea i re!ede decat s-o usca morcovul asta. "e folosesc diferite obiecte de culoare galbeni - morcov, galbenusetc.0 [orilor, &orilor, 2ua-i galbinarea robului lui /umne&eu... de dimineat" ?i de sear", de &i si noa!te, de mia&a&i 51 de mia&anoa!te, luati-le Bi ducefi-le de!arte. Merges "fantul 6une cu fete tinere, Merges c"iare!e magaruBi. Mergea sa scoata raol fi$ung+iul /in inima Bi fical, din came si oase, "ale scoata, sale-alunge, 9 <; 8a noi s" nu mai !oat" a$unge. *oi$ung+iuriiele, 5u mai c+inuifi oaseie mele3 'u va &ic fi va descant ?i v@ arunc la !amant, ruY9ti \ U ?< v" tai cu cu!ful, % ;u cut$tul, ascutitu8 ;+em "f"ntul /u+ sa-mi a$ute n toate fa!tele bune. /oamae, ;reatorul tuturor celor va&ute si neva&ute,

a$uta-ne sa sav"rfim un lucru bun, o fa!t" f+tmoasa, s"i&bavim de boala !e eel in suferinf". /oamne, a$uta-ma, Rais .mod ffr U at si voi, to!< sffnfii !arintii, *eniti-mi fntr-a$utor; u, "fmte 5icolae, facatorule de moMfctab .$uta-1 !e robul lui /umne&eu... "3 sca!e de boala de care-l desdint.@n@ib n descant sa-i iasa boala de galbinan .dusa de vant, adusa de a!a, rimisa de g,nd sau de vorba rea, ]n mie& de noa!te fi-n mie& de &i, "eara si dimineafa.

/ata de fiacau sau de fata, % /e barbat sau femeie mantata, S, -$b i .id nu ai ce sta, Mci tru!uN de ce-imanca. #leaca in !ustie, de!arte, Jnde nimeni s5 vinM nu !oafc, Jnde fi!enie nu se vede, )las de om nu se aude, #asare nu trece in &bor, 5id de fiar"nu calca!icior. HC. at, Hat <Ml<. 2m!otriva bolilor uterului -de!lasarea uterului, du!a o nastere grea sau du!a efort fi&ic mare, la o nastere dificila sau avort, dereglari de ciclu sau greutate in etiminarea !lacentei7 u, boal" rea, aid /-a<t ce cauta. g';=' '8' M.)2'2 .8G' 145 nuaideeesta3 .colo unde te-ai nascut, de unde ai venit, MI acolo s3 te dud, de!arte in &are, .mia. 3 ^, /u-te, boal"grea, acolo unde nu te-oi mai vedea, du-te de unde ai venit, !leac", mie raul sa-mi treaca. Maica /omnului "3 ma aiba in !a&a, !e mine, roaba lui /umne&eu..., .min. /u-te, du-tc de aid, boala rea; nu eu te-am c+emat, singurFai venit, dar acum te c+em sa te dud, sa !led, sa fugi. Maica /omnului te c+eama, sa!led de!arte, ca s" ma vindec de toate. .min. -, % .sa&a-telalocult"u, intr" f i nu mai iesi. 8ocul tau nu e aid, tred,intrala6ocultau, -., . ....... , sa nu-mi mat laci mie rau. -se s!une descantecul ase&"nd uteml la loc7 .$uta-ma, Maica a /omnului, sa !un la loc maruntaiele femeii acesteia, ale roabei lui /umne&eu... 5u eu vreau, u, Maica /omnului, vrei s3 o a$ufi!e roaba lui /umne&eu, sMf nu mai sufere, ; it sM nu mai boleasca. BW; Bi a$uta-ma, Maic" a /omnului, , X ...,5 % s"-i aim durerile Bi relele, -X 9 gD% @ s" nu mai sufere fi s" fie mai san"toas" ca !ana acum, .,, %$% , !ururea si-n vecii vecilor, .min. ,<-i ;iPr,.< H<6aM3 i 4ac"ndcruci si masand tn cruce abdomenulbolnavei, vindearea Msniin!. rf!O"nfOii<cfltoarea s!une descanlecul0 ..or,

@.- in !e a!a, !e mare,

tDf sfinfii !5rinti, toate sfintele s"rb"tori, a$uta%ma s$ sIati fn s!ri$inul bolnavei .$ut&-ma, /oamne, a$utati-m", sfinti !aring, .niift ?. .i-1$b s, o vindec !e roaba lui /umne&eu..., inmoti = acum Bi !ururea, .min. H9 9?"e !une in sanul lau&ei un bilefel, !e care se sL cuvinte0 ilG X at< /oamne, to!eBte rYul din r"dMcin" , ,si sca!-o !e roaba _u$ /umne&eu... .min.. 9 f r. a 96 2n ca&ul unei na%teri grele <8 %C; /oamne, binecuvantea&a-ne. :i /ontnul /umne&eu 62 ca!,t@ !e fiul s"u, 2sus ;ristos. "';=' '8' M.)2'2 .8G' 147 4emcia ce naste si nu mai !oate nastc, a$ut-o, /oamne. .tunci /umne&eu ii s!une lui 2sus ;ristos, iarlsus ii s!une lui loan Gogoslov0 /u-te, loane, si-i s!une la urec+ea drea!t"0 2n numele /omnului se naste, , .$u, de /omnul esle c+emat, ieBi, co!ile, vino la ;ristos, - H ;ristos te c+eama sa vii !e lume. 2n numele at"lui, a3 4iului Bi al "f"ntu2ui /ub, .min. 2m!otriva durerilor de s!ate sau de mi$loc ;el care are dureri de mi$loc sau de s!ate se culc3 !e $os, cu burta !e !rag, cu fata s!re e1terior. *raciul -sau eel mai tanar sau eel mai batran membni al familiei7 !une !e s!atele bolnavului o matur" -2cgiitura7 de nuiele, cu nuielele s!re e1teriorul casei si loveste usor !este ele cu to!orul, de trei ori, a!oi bolnavul il mtreab" !e vraci0 ;e lai? ai durerea de mi$loc -de s!ate7. aie cu n,de$de, sK nu mai a!ara !e veci. "e re!et5 de trei ori asa, a!oi vraciul arunci to!orul si legatura -m"tura7 de nuiele in tindi si scui!" in urma lor de trei ori. /urere, iesi afar", du-te in co!iteic calului, .!oi se cl"teBte cutitul in a!a, din care se da bolnavului sa bea Bi se s!al" cu a!a locul dureros. iia in 3P 11\ 2m!otriva reumatlsnnM%ab mi, .mb ma-i %Kal 8a tratarea acestei boli, uneori vindecFtocnl se adresea&a1 celor decedati, de e1em!lu0 ,, +o i-Da o"a @UU H Gsir "LirfC si *oi, cei morti, donaiti, nu vM tre&iti; i ,; maini, !icioare, nu va dor, ca!ul va este usor, . . dati-mi si mie niste ierburi sfinte de leac, JI% de relelc astca sa m" sca!; i".r_n. ca robul lui /umne&eu eel bote&at... sa nu mai stie nici de dureri de oase, nici de dureri de ca!. 8a a6te descantece se mce!e cu rugamintea robului lui /um-ne&eu, adresat" Maicii /omnului0 #reasfanta 5"scatoare a lui /umne&eu, a$uta-ma, distruge u boala ce ma distruge, nu<stuie u r"ul ce ma mistuie3 *indec3toarca va musca uBor mana sau !icioru6 bolnav de rcumatism, &icand in soa!t"0 5u tru!ul t"u il muse, ci boala, no tru!ul tau il voi roade, ci boala ce te roade. a .!oi unnea&, cuvinlele0

.<Ml "';=' '8' M.)2'2 .8G' 151 e c+em sa iesi afara din tm!ul robului lui /umne&eu..., creBtin bote&at. *oi, dinfi, nu muscati !e nimeni, muscati numai boala, scoateti-o din tru!ul robului lui /umne&eu...3 Bi asa cum nisi!ul nu se ia cu furca Bi nu ramane !rins de ea, tot asa si boala cea rea sa nu se ia de..., si s" nu raman" in tru!ul lui..., crestin bote&at si mc+<mat. rf .su!ra bolnavului se face semnul crucii. ;el mai bun leac este considerat rosu3 cu din%K ?i se s!une c" eel mai bine ar da re&ultat dac3 il !ractic5 !rimul nascut dintr-o familie, sau me&inul, sau un co!il nelegitim. tn tim! ce ,$oade( mana sau !iciorul bolnav, acesta va s!une0 5utum" ro&i !e mine, ci eu !e tine, sau0 'u am dinfi de ftiuc", te rod sa te scot din tru!ul lui... u, boai" rea, aid n-ai de ce mai sta. "e ia o ceasc" , se !un in ea cinci boabe de griu, a!oi cinci fire de!ostav rosu si, cu fata la icoan", se s!un vorbele0 #reasfanta 5"scatoare de /umne&eu, iata de ce ma rog la ine si ce ruga am0 sca!a-l!e... dedurere.de$ung+im oase, de dureri in vine si-n inc+cieturi. "finteste cu mana fa cea sfanta cele cinci boabe de gr"u de !e ca!ul 2ui, an .i%ttib ,3`; s, se rostogoleasc" si durerea .uaun si $ung+iurile din oasele iui. "i cu firele leaga tu, #reacurato, relele si 2c tercet sa( nu mai !oat" a$unge la robul lui /umne&eu..., RM s" nu-2 mai doar", sa nu-1 mai c+inuie, s" nu-2 mai$ung+ie. .min durerilorsi bolii. ;u firele desc"ntate se leag" inc+eieturile m"inilor si !icioa-relor, se fac cate !atru noduri si se inc+ing de cinci ori. - > alta metodg este desclntarea cu a$utorul unui ou, care se rostogoleste in $urul ca!ului bolnavului, &icand0 H .lunisata ose,0 5% ne rugam /omnului, <.` 9$ 2 /umne&eului nostru, 2sus ;ristos, 4iul lui /umne&eu, care a fnviat din morfi. .cum descant !e robul lui /umne&eu..., sa-i !araseasc" durerile, $ung+iurile ?i boala. @ u e?ti boala, eu sunt lu! -mu%c"ndu-l u?or !e boloa%. .sa-cum un co!ac taiat tl nu !oate r"mane !e dot, - .,. . %"--.,<dM ?; nu mai !oate fi verde, tot asa nici boala robului 2ui /umne&eu... ,-u@$ o a a2 nu va ramane si nu va inffori, -H ofoi vttaoL tab ci va dis!area siEn !ace u va lisa. /oamne, at fn gri$a si de suflet si de tru!. "8;=4 4.84 M.)2'2 .8G' 153 nr boala este cu $ung+iuri in oase, cu dureri si bube0 "a( nu mai arda, sa nu mai @igB, sa nu mai$ung+ie si sa nu mai rasuceasca. > voi strange, o voi lega, o voi suci si rasuci, s-o o!ri. Mergea Malca /omnului !e un !odet de aur, cu un lant tot din aur. *oi, dois!re&ece fngeri, voi, evang+elisti si voi. !astratori ai lui ;ristos, lovifi cu sabia voastra de foe boala cea rea,

sa nu mai$ung+ie, oasele s, nu se mai tanguie, !icioarele sa nu mai doara. /e trei&eci de ori ciite trei tai Bi arunc, &ic si sca!. .min. 2m!otriva lu1atiei, scrantiturii -brat sau !icior ieBit din inc+eietura7 Mergea scr"ntitura !rin !oiana-nflorit", unde fete frumoase culegeau flori colorate. 4etele au!rins-o fi i-au s!us0 se&i aid, s" nu mai dai nici dureri, nici fierbinfeli, mana -!iciorul7 s2 treaca, scrantitura s3 se dreaga. /oamne, a$uta-1 !e robul tau... "crantitura, nu fi rea, nu fi +aina; vinele nu-mi trage, oasele nu%mi fr"nge. 4ugi cu durerea, fugi cu fierbinfeaia, du-te de!arte, !rin !"duri uscate, @nt !riii locuri neumblate. 0 v *. /e la !rima ora /omnului ma voi ruga fi Maicii /omnului ma voi mc+ina. .$ut"-l, /oamne, !e robul tau... sa sca!e de scrantitur", mana -!iciorvl7, s" nu-1 mai doar". .sa cum un co!ac uscat nu da lastari, tot asa !iciorvl -mana7 robului lui /umne&eu... sanu-ideadureri. "crantitura s"-i treaca, !iciorvl -mana7 sif-i treac". .sa cum un co!ac uscat nu !oate sta !e radaciaa sa, tot afa nici scrantitura in oase sa nu stea. /e oriunde ai veni, du-te, du-te !e !ustii. tnnumeie at"lui, a64iului, al "f"ntului /un, .min. C. .n -; %,i Jndeva, in largul m"rii, e o stanca alba. .coio sta "fantui 5icolae, descanta de scr"ntitur"0 ;um !iatra nu are suflet, asa si inc+eietura s" nu aib" darcri. "finte 5icolae, s"ri in a$utor, fi !rima, fi a doua, si a treia oar". .min. "';=' '8' M.)2'2 .8G' 2"9 2m!otrlva eri&i!elulut -fn forma grava7 u, eri&i!el, boal"rea, trimis" de gand rau, adus" de vorba rea, din v"nt, din a!", de barbat sau de femeie, de baiat sau fata, de !o!a sau tigan, de bogat sau sarac, frumos sau urat, dre!tsau cocoBat; te c+em si te descant s" iesi, sM te dud. s,!leci, s, fugi, sM a$ungi in ra!e adanci, in !ustie, nimeni s3 nu te mai Btie, s3 nu te mai gaseasca, niciodat" s" nu-l mai lovesti !e robul lui /umne&eu... /esc"ntand, se afum" bolnavul cu film de ma&5re sau cu fumul !rodus de fama arsa r3mas" de la co&onacii de #asti. 8ocul bolnav se unge cu un amestec din untdelemn si camfor. ,. .. .J6 >9 iiifcl Mi

2m!otriva c@rcellor /oamne, 2suse ;ristoase, a$uta-1 !e robul lui /umne&eu..., binecuv.ntea&"-l si-1 sca!" de rele3 #e marea cea de aur!luteste o corabie de aur, !e corabie st" "fantu3 5icolae; el il a$ut"!e robul lui /umne&eu... si-l sca!a de c"rcei; !e marea cea de aur este o stanca alba; !e stanca cea alba sta o fata frumoas". 'a are un cosor ascu-it, cu d laic si alung" de!arte, s" nu mai vada, sa nu mai aud" robul lui /umne&eu... de carcelul eel r,u. lara "f"ntul 5icolae desc+ide adancurile marii celei man, desfereca !ortile de ficr cele fan fi se ascunde acolo, du!a ele, durerile de cared cele rele. 2m!otriva !anaritiului '1ista oameni s!eciali&ati in alungarea !anaritiului. #roce-deul folosit este urmatorul0 intr-o oala sau alt vas se !une nisi! !e fund, se toarnii a!a( fierbinte, a!oi vraciul descanta vasul cu nisi! si a!a. Golnavul introduce mana sau !iciorul cu !anaritiu 2n a!a si se aco!era cu o +ain". #uroiul care iese din !anariliu se im!ra$tie !e a!3 si nisi! sub form5 de fire si fulgi, !e care vraciul le arata( bolnavului ca s3 se conving" de raul !e care il avusese. "e aco!er" rana cu o leg"tur" de !aie de secara, se toania deasu!ra cenusa incinsa -in a!a fiarta7, si descantecul se citeste de trei ori cate noua, du!a cum urmea&"0 fn numele at"lut, al 4iului si a6 "f"ntului /u+. iesi, r"u+, !e!aiul de secara din robul lui /umne&eu..., sau !e cenuBa sau !e a!a clocotita. 'u te torn afar", te descant, te alung de!artc, unde nimeni nu trece, nimeni nu se vede, si du-te de aid de!arts, !e la not, oameni bote&ati, nu te mai abate. "e mai descants ulei mcal&it sau unt !us la to!it cfind face s!uma, cu cuvintele0 "';=' '8' M.)2'2 .8G' 157 'ste o mare, mare-ocean, acolo se af6" un !od de aur, !e !od st" un om de aur, care face sagefi de aur ?i trage cu ele afara din robul loi /umae&eu... tot riul, !anarifiul Bi !uroiul, Bi durerea de &i Bi cea de noa!te, Bi din maini :i din !icioare. /a /oamne. robului lui /umne&eu... sanitate Bi sca!a-1 de relele toate, .min. 2at2 inc, un leac foarte sigur0 se face o coc@ dintr-o lingur" de &a+ar, Jna de ulei, un galbenu? de ou si f"in" si se leag"; se de&leag" !este 12 ore. 8a fel se !rocedea&a si in ,,bube dulci( sau ,,bube rele(. 8eac im!otriva unei asc+ii sau a unui g+lm!e n< 8ocul in care s-a infi!t g+im!ele se unge cu catran sau se !une o com!res" cu catran. #este 15-2\ de minute durerile tree si g+ira!ele -asc+ia7 iese singur, astfel meat !oate fi a!ucat si tras afara. Jn alt leac contra g+im!ilor si a%c+iilor intrate in !iele il constituie frun&ele de loboda sau !%tlagin", ;ateva frun&e !roas!ete se strivesc si se !un ca o com!res3 !e locul in care se afia asc+ia. "e sc+imba aceasta com!resa de doua ori !e &i. 'a face sa iasa nu numai g+im!ii sau asc+iile, dar c+iar si granulele de nisi! sau alte cor!uri straine. )asind locul in care s-a infi!t un g+im!e, se s!une urm5-toarea rug3ciune0 nu /oamne, lecuieste aceastM durere, asa cum "finlii ;osma $I /amian au vindecat cinci r"ai deodat".

.!oi se s!une numele celui vatamat si0 J%* ML ;ristos s-a n"scut, a murit si a fn viat. % %< C i$ #e urni" se ia o caanasa1 baabateasc" cura-3, care a fost s!32at" cu lesie, se taie din ea o bucat" lung" de un deget Bi la fel de lati, care se !une !esle locul fnte!aturii, a!oi se Weaga cu o fasie din aceeasi c3mas3. "e sufl" de trei on !este locul r"nit si se s!une rugaciunea de mai sus. Golnavul trebuie s5 !osteasc5 noua( &ile, in memoria c+inurilor lui ;ristos !e )olgota. fm!otriva infectiilor Bi furunculelor local0 "e ia smantan5 intr-o can5 Bi se so!leste deasu!ra ei desc"n=obullui /umne&eu... s-a sculat, s-a rugat Bi s-a foc+inat, a iesit din cas"!e us@, din ograd" !e !oart" si s-a dus de!arts, in cMm!. .colo in c3m! e un munte !lesuv. #e ace3 munte iarba nu create si floriie nu-nfloresc; totaBa si robului lui /umne&eu... s8 nu i se faca funiocule, -ob0 ,1, i nici bube, nici alte necur"tenii. "e cor"f" de ele robul lui /umne&eu..., in numele at"2ui si a3 4iului si al "f@itului /un, .min. ,t .!oi se ung locurile bolnave cu smantana descantat". "e desenea&% cu degetul mi$lociu al mainii dre!te conturul unui nod din tocul usii sau al ferestrei, &ic"nd0 r ;um s-a uscat nodul, asa s3 se usuce b"tatura; cum din deget nu iese foe, tot asa furunculul sa nu aiba inim" deloc. "e incercuieste furunculul de trei ori cu o buca%icfi de c"rbune< sau cu degetul inelar si se a!asa9 !utemic, &icand0 .sa cum !iatra nu rodeste, nici furunculul "fsta nu s!orefte, nici nu se roseate, nici ca! nu face. #iei, !iei3 .!oi se arunca buc%ica de c"rbune !este umar Bi se s!un vorbele0 /u-te, bub", de unde-ai venit3 im!otriva negilor "e taie in dou" un mar !roas!at si san5tos. > $unuttate de mar se m3nancft, iar cu cealalta9 $um5tate se freac" bine -cu t"ietura7 negii si a!oi se ingroa!fi 2n !amant. ;and $uma(tatea de mar mgro!ata va !utre&i, negii vor !ieri. "e mai foloseste ca leac carnea de vita. "e freac" negii cu o bucata de came de vit,, care se 6ngroa!a sub !rag. ;and carnea "-o usca, negi$ vor c,dea. "e fierbe fn ma&are o bucata dc sl@nina. ;u ea se ung negii, a!oi se d5 sl@iina la caini, si o m3n"nce. 5egii vor !ieri. "au0 lunea diminea-a se numar" negii s.i daca( sunt o!t se &ice0 .ti fost o!t, ati ramas sa!te, ati fost sa!te, ati ramas sase s.a.m.d., a fost unul, n-a mai ramas nici unul. 8a fiecare num3r2-toare se leag" un nod !e o ata de burabac sau in, care se !une sub o !iatr3; cand ata va !utre&i, negii vor cadea. 2m!otriva !ecinginilor "';=' '8' M.)2'2 .8G' 1V1 Goala !utreda, boala umeda, din !"dure, din c"m!ie, data de mundf, data de umblat, data de adastat,, dintr-o vorbarea, dintr-o !rivire rea,

boala adusa, boala transmisa, sf$- . boal" s!usa, de vant adusa3 .id nu are ce cauta, nu are ce vedea, nuaredecesa stea, sangele saEl bea; duc"-se in lumea larga, in a!a cea adanca, sa vanturenisi!ul, s"cearnaa!a, <2 !e robul lui /umne&eu... sa-2 lase fn !ace, sub !a&a lui /umne&eu. .min. 5ici carbuncle, nic$ !iatra nu fnmugOesc, nu inver&esc; <HMG 2<M l -of asa, !e tru!ul robului lui /umne&eu... sa nu inmugureasca, sa nu infloreascM nici fumncule, nici bolesnife, aid !ecingine, nici alte mancarimi si rele. .stfel se descant" o buca-ic5 de carbune, cu care se dese-nea&3 de trei ori conturul furunculului sau al !artii de !iele !rinse de !ecingine, a!oi se im!ungc cu !utere c+iar in mi$locul ei s.i se arunc5 buc5-ica de carbune de!arte, in strad", &icand0 /in vant a venit, in vant sa se duca, aid sit nu se mai intoarca3 2m!otriva bubelor dulci [are luminoas", fata frumoasa, vino-mi O a$utor, sa-1 vindec de bube dulci !e robul lui /umne&eu..., boala adusa de voibe, de gand, de a!a, de vant, cea mai rea, cea mai v"o"t", cea mai galbena, de&i,denoa!te, %% de amia&a si de mie& de noa!te. ,lGQ3bR . *oi, bube dulci, iesiti, !lecatf, !e robul lui /umne&eu... tn !ace-3 2"safi, $estD din ca!ul, din oc+ii, din !ielea lui, !lecafi de!arte, !este m"ri, !este tari, !este!"duri si cam!ii, ducefi-vM de!arte, !este a!e, fa !ustii, in mlastin", in locuri neumblate; 9+9t9 asa cum cad stelele de!e cer, tot asa s" cad" si bubele dulci de !e robu3 6ui /umne&eu... "e desc"nta1 de trei ori uleiul cu care se ung 6ocurile bolnave, /ac3 bolnavul este nascut in tim!ul !ostului, se ia ulei, iar daca( este n"scut m &i de dulce, se va folosi unt. fn numele at"2ui si al 4iului si al "faatului /u+ 9 il descant !e robul 6ui /umne&eu... s2-l sca!e de bubele cele tele, "3 nu-l mai c+inuiasc", s" nu-1 mai !er!eleasc", camea s" nu-i mai !utre&easc", s"ias"din oase, din vine, din inc+eieturi, din m"ini, din !icioare si din inima 6ui, si fn veci de veci s" nu mai fie. .min3 .8'F.5/=. M>g5'.). 2 "';=' '8' M.)2'2 .8G' 1V3 o

"e s!une de trei ori, in trei dimine-i la r"tid0 b -llfli"37b ai tern #e mare, !e ocean, !einsuiaGuian, se afla o !iatr" de !atro&eci de st"n$eni. im9. ab #e!iatra aceea stB o fat"; 9< <ro ea sofl" tare si sutt" bubele dulci de !e maim, 999 % de !e !icioare, de !e fat", de!e ca!, le duce de!arte, de unde nu s-or mai intoarce. .min. M 2m!otriva eru!tiei cu basici, aftei, acneei -mai ales !e barbie7 4ocule, focusorule3 Jsuc" b"sicKe, lecuieste boala, o!reste usturimile, ia mancarimile. Maica /omnului s3 ne a$utc cu ruga, vorba si bun"tatea ei far@ margini. 4ocule, focule fierbinte, tu, care frigi, ia-ti ud"tura, iasa-mi mie uscMtura; in ceasul "sta, in momentul asta. "e s!une !e stomacul gol; locul bolnav se a!asa( cu un du!" ce s-a 13cut cu el o cruce in dre!tul obra$ilor. <- rece o bab, neagr", !e un drum fntunecat. Gaba-i neagra, broboada-i neagra, roc+iaEi neagr". Gaba nu ia un ste$ar, nu ia un mesteac"n, nu ia un brad, doar b"sicile le ia. .fto, leneso3 2n gura n-ai ce c"uta, limba n-ai de ce o ustura. /u-te la gunoi, dis!ari si nu mai veni3 'u &ic cuvant dre!t ?i afta o scot dre!t. /oamne, blagosioveste3 .$uta-ma, /oamne,

si a$ufa-l !c rvbul lui /umne&eu... s3 sca!e 6e afla, s" i-o descant, s" i-o aiung. . fa cum se duce fumu$!e cos, aBa s" sc ducB afta din gura lui. Merges !rin !"dure o bab" neagra, cu basma neagr", cu camafa neagra, co fusta neagr". Merge ea sa laie o!adure neagra, s" ard@ carbuni negri, s" te sca!e de afi6t. <2 2m!otriva r@fei tn tim!ul to!irii &a!e&ilor Bi a6 de&g+etului, du!a ce tree sloiurile, se taie o felie de !"ine, se !resara<!e ea mult" sare si se aruncl m a!5, s!unand0 #aine si sare, !lutiti ncotro vedefi, ducefi-v3 unde vrefi; vou" va ure& cale buna, mie o s"natate buna sa-mi ramana3 "e s!une descantecul urmator de trei ori0 2n largul c"m!iei e o baie, fa baia aceea sta( o femeie curat", !roas!al s!aiat". 'a alung" si s!al" raia si bubele de!e!ie+a mea, de!e fata mea, de!e m@inile mele. de !e !icioarcle mcle. H =obuilui /umne&eu... nu va mai avea niciran", nici mancarime, nici ro?eaB aduse de vant, de a!a, de vorbe rele, ntmic. .toio. Golnavul se de&brac" la !iele, se t"v"leste lotr-un lan de ova&, a!oi ru!e un m"nunc+i de s!ice, le ume&este in a!3 de i&vor, se sterge bine cu s!icele acelea !e tot tru!ul, a!oi le !une la uscat !e un co!ac sau !e un gard. ;o!ilul bolnav se unge cu sraantan" si se s!une asa0< la numele at"lui, ai 4iului, al "fantvlui /u+. *ine o fata frumoasa, cu o leg"tur" de crengi uscate, sa stinga r"ia cea rea care arde !ielea ta. .sa cum creagile astea au frun&ele uscate, tot aBa sa se usuce si raia si s3 dis!ara. .Ba cum cad frun&ele uscate, asa sa cad" si co$ile si sa!iara m"ncarimile. 2m!otriva infectiilor sub !iele Bi monturilor /ac" sub !iele se formea&a1 o bobi$" de grasime int"rili sau un os mic crescut in !lus -monturi7, trebuie s2 se urm%reasc" raomentul cand tree doi oaraeni c"6are !e acela%i cal ;i atunci se s!une0 *oi sunteti doi, 2uafiEl cu voi si !e al treilea. /escantecul se s!une si cand bobiAa de grasime nu este infec-tat", 51 atunci cand este infectata.

"au0 c5nd mortul este dus la groa!i", se ia o !ietriciai de $os, se atinge de 2rei on osciorul crescut sau monturile de la maini sau !icioare si !iatra se anuica( c3lre mort si se &ice0 ;am nu se mai intoarce mortal din drum, asa s" nu v" intoarcefi nici voi la mine. "';=' '8' M.)2'2 .8G' 1V7 33IH fm!otriva batalurilor ioLs . 6odl #e ba<ta<tura< se !un stafide -fitr" s"mburi7, eve ec5 1C oil 6od vindec5 locul bolnav. ie si v 2m!otriva arsuKlor M3 voi scula eu, roaba lui /umne&eu..., 9Y m2 voi ruga, ma voifnc+ina, 9%%< 0< m5 voI dace din cas"!c uB3, din curte !e !oarta, m-oi duce fa c"m! desc+is si-o$!rivi s!re soare-rasare. <t X 9 a f < 9<3i 2n cam! e un ran de foe. f , .... , , , fo rauI ce; de foe e an bolovan mare, nu arae, nu m%e, nu se to!este, nu se roseste. r << < a ftCsr foe, fi- va "e sufl3 a!oi !e locul bo6nav -ars sau o!arit7. H.is Jn alt desc"ntec0 "e scui!" de trei ori !e locul arsurii si se s!une0 In numele at"lui, al 4iului si al "f"ntu6ui /u+. 8amina fine!"na-n asfintit, &orile !an-la lumina &ilei, iar arsura !ana la vorbele mete. ;um le-am rostit, cum s-a ostoit. 2n vecii vecilor, .min. "e scui!" !e locul ars si se s!un urm"toarele cuvinte0 2n numele at"lui, al 4iului si al "fantului /u+. *ine o fata frumoasa. 2n mana are o matur" uda. ;u matura stinge arsura, stinge focal, nu las" nici o flacara, nici o sc"nteie. .min. 2m!otriva unei rani care a co!t H4 Merg la arie si &ic mancarimii, !ednginii si rMnilor cu !uroi sa iasa, s@fuga,s@ seduca, aid s"nuse mai mtoarc", la mine oicic"nd sa nu a$unga. Bi maica /omnului te ia cu +arul sail eel sfant, !i te duce de aid, si te arunc" de!arts, !e !ustie, !entru vecie, !este noua man si noua tari, aid s" nu mai vii nidcand. .min3 2m!otriva ranilor sangerande -taietura cu to!orul, cu cutitul, sail alta rana sangeranda7

at 8acatul se afla in racla Maicii /omnului, la IemsaIioD fnvelitfn trei coli tinlfrifcmvelit in trei coli ti!"rite; n tin mucenicii lui ;ristos si fsus, care se roaga!entru noi. #lecafi, voi, forte ale necuratului3 M" voi scula eu, robul lui /umne&eu.,., voi iesi !e usY si voi !omi s!re soare-r"sare; acolo e o catedral". la ea se afl, un 2ron de aur. #e tron st3 Maica /omnului #reacurata. M" voi incbina si ma voi ruga la ea aBa0 /a-mi, Maic" #reacuratK, un ac de aur si un fir de m"tase, s@ cos rana si s"-nt"resc locul ranit. .sa cum rata nu da la!te si din !iatr" nu curge s"nge, tot aBa si robul -roaba7 lu. s" nu mai sangere&e. a fenam o u%a+n' 'u, robul lui /umne&eu, am a!" in gurfD, *? tin in cer e a!" si in mare e a!". ;b % ,5. . 2nt"reste, /oamne, cu!uterea a, -. cu vorbele ale si cu lac"teie ale. .min. fW emU /oamne, 2suse ;ristoase, 4iul lui /amne&eu,f%Wt mKuicfte-ne !e noi.< MM voi scu6a eu, robul lui /umne&eu... a3 ma voi fac+ina si la /ooOul meu ma1 voi ruga, din cas" voi iefi!e usB, a3v "';=' 'P' M.)2'2 .8G' 1V9 din curte !e !oart", m3 voi intoarce cu fata s!re rifsKrit, cu s!ateie s!re a!us. Maica /omnului st2 si coase, cu fir de aur r"sucit in trei; acu-i din aur, firu-i din mJtase. ;oase-i robului -roabei7 lui /umne&eu rana, Maic" a /omnului, s, nu mai sMngere&e, s" nu mai &vacneasc$i, sb nu mai doar" nici !c luna noua, nici !e luna !lina, nici in mie& de &i, nici dimineafa, nici seara, nicicand. Bi acum si !ururea si-n vecii vecilor, .min. #e mare, !e ocean, !e insula Guian, sta( o stanc" fierbinte. #e stanca aceea sc aft, o casa. S, - t@f 2n cas, se af2" un $ilt. #e$ilful acela sta o fata frumoasa. 4ata nu-i o fata oarccare, e c+iar Maica /omnului #reasfantit. 'a coase si brodea&a cu ac de aur, cu fir de matase. .f", ru!e-te, sange, o!reste-te. "angele in rani B, se usuce, rana s, se vindece. "i acum .min, .min, .min. "e desclntl de trei on, trei &ile la rand0 #e marea cea mare-ocean e o insuIa(; !e insula aceea s-a ridicat

o biserica a !a!ei de la =oma; acolo o fata tine in mana , ,. tot felul de ace cu fire de m"tase; ea coase rana care sangerea&a, si s!une s"ngelui sa nu mai curga din rana, rana s" nu mai doara si totul B3 se vindece. "e citeste de trei ori deasu!ra ranii0 /e !este 99 de man si 99 de Aan vine o fata frumoas". 'a are un ac de aur cu fir de matase ` fi-i coase robuiui -roabei7 lui /umne&eu rana care sangerea&". ;oase ea rana ca s3 nu mai sangere&e, s" nu mai doara, sa nu &v"cneasc", % ( s, nu obrinteasca. tol u9 fn vecii vecilor, .min. <<<< . $ ui *indecatoarea -sau vraciul7 atinge cu m"na locul m care sc rana -care sangerea&"7 ;i s!une0 2n numele at"lui, al 4iuiui, al "f"ntului /ob, .min. #e marea cea mare-ocean, in insula Purgan st" un mesteacan alb, el creste cu crengile in $os, cu radacinile in sus. 3 $<t .colo Maica /omnuiui dea!"n" fir de m"tase, r"nile care sangerea&a le coase. HR . ta s-a ni!t, s"ngele din ran" s-a o!rit. 2n numele at"lui, al 4iuiui, al "f"ntului /un, .min. .!oi, vindec"toarea -vraciul7 sufi" de trei ori asu!ra r3nii si !une !e ea un ban Asau alt obiect7 de argint sau din aram5, ira!o-tnva umflaturii. "finte /oamne, esti !uternic si nemuritor, milostiveste-te de noi, /oamne. #este marea cea albastr" &boara un corb. 'l duce in cioc un ac. 2n aceunfir de matase, cu care coase rana sanger,nd3 a robuiui lui /umne&eu..., fi coase vinele, inc+eieturile, ranile si &garieturile. "i asa cum nu curge din rana a!", tot asa s, nu curga nici sangele. Ma voi culca cu rugaciune, ma voi scula cu-nc+inaciune. M" voi scula, ma voi inc+ina, in cam! voi!leca. 2n cam!ia cea mare e-un voinic calatc. 'l are-o sabie ascutita. Jnde sabia lui taie, s"nge nu curge. .sa s" nu curga nici din ranile robuiui lid /umne&eu..., acum si-n vecii vecilor, .min. "e s!une descantecul de trei ori. "e incon$oar" de -rei ori nma cu ar"tatonil, a!oi se s!une0 /e calci!iatra, sange nu curge; de calci!e-un fier, sange nu curge; de !,Befti!e nisi!, sange nu curge. o biserica a !a!ei de la =oma; livi n% acolo o fat" tine in man" -2if1 $iin tot felul de ace cu fire de matase; ea coase rana care sangerea&a, si s!une sangelui s3 nu mai curga din rana, rana sa nu mai doar" si totul sa se vindece. "e citeste de trei ori deasu!ra ranii0 /e !este 99 de mart si 99 de tari vine o fata frumoasa. 'a are un ac de aur cu fir de matase si-i coase robului -roabei7 lui /umne&eu rana care sangerea&a. ;oase ea rana ca sa nu mai s"ngere&e,

s" nu mai doara, s2 nu &v"cneasca, ( sanu obrinteasc". ( t - ii( f-l 2n vecii vecilor, .min. H-ia H ;ii < G1< 9W *indec@oarea -sau vraciul7 atinge cu mana radtl 2n ore0 afl5 rana -care sangerea&"7 si s!une0 11 2n numele atalui, al 4iului, a3 "fantului /un, #e tnarea cea mare-ocean, in insula Purgan st3 un mesteacan alb, el create cu crengile fn$os, cu radacinile in sus. .colo Maica /omnului dea!ana fir de m"tase, ranile care s"ngerea&a( le coase. .ta s-a ni!t, sangele din ran3s-a o!rit. 2n numele at"lui, al 4iului, al "f"ntului /u+, .min. "';=' '8' M.)2'2 .8G' 171 .!oi, vindec"toarca -vraciul7 sufla de trei ori asu!ra ranii si !une !e ea un ban -sau all obiect7 de argint sau din aram", ira!o-trivaumflaturii. "finte /oamne, esti !utemic si nemuritor, milostiveste-te de not, /oamne. #este marea cea albastr" &boara un corb. 'l duce in cioc un ac. 2naceunfirde matase, cu care coase rana sanger"nd" a robului lui /umne&eu..., fi coase vinele, inc+eieturite, ranJe si &garieturile. "i asa cum nu curge din ran" a!a, tot asa s" nu curg" nici sangele. Ma voi culca cu rugFciune, ma voi scula cu-nc+in"ciune. Ma voi scula, ma voi mc+ina, in cam! voi!leca. 2n cam!ia cea mare e-un voinic c"2are. 'l are-o sabie ascutita. Jnde sabia lui taie, sange nu curge. .sa s" nu curga nici din r"nile robului lui /umne&eu..., acum si-n vecii vecilor, .min. "e s!une descantecul de trei ori. "e incon$oara dc trei ori rana cu ariitatorul, a!oi se s!une0 /e calci!iatra, sange nu curge; de calci!e-un fier, sange nu curge; de !Bsesti !e nisi!, sange nu curge. "e s!une de trei ori0 is? .$uta, /oamne, fa!ta cea bun", si voi, sfinfi #etru si #aveI, ar+ang+el Mi+ail, toti ar+ang+elii lui ;ristos. s2-2 a$utafi !e robul lui /umne&eu...; !unefi-v" ca! la ca!, uniti-va, r"nilor, came cu came, os cu os, !icle cu !iele, van" cu vana; 2sus ;ristos a !ecetluit!e fiecare cu !ecetea sa; S !ecetluieste, /oamne, rana robului t3u..., in trei &ile, fn trei ore, s3 nu mai simt" nici durere, aid usturime, sange sa nu mai curga, rana s" se strang", .min. itrt "';=' '8' M.)2'2 .8G'

173 "e re!et5 de trei ori ?i se scui!a !e raid0 rece o muiere de !iatra!este un !od de!iatra. #e sub !od e un r"u de !iatr". .sa cum r"ui eel de !iatr" nu !oate curge, a?a sangeie robului lui /umne&eu.., din ran"nu va curge. *rc"!e munte o fata si duce o donitif de a!a. 4ata a obosit si s-a o!rit. .sa cum fata s-a o!rit, asa s" se o!reasca si sangeie din rana robului lui /umne&eu... .min. #e un munte malt e o fantan" de !iaticf cu a!3 de !iarra. ;and din cea fantan" a!a va curge, atunci s3 mai curg" sangeie de aid. ..Y u0 2m!otriva +emoragii'or na&ale, stomacale, genitale, rani desc+ise Mergea Maica #recista !e un !od via. #e !od se intalneste cu 2sus ;ristos, s"-i dea a$utor 2m!otriva deoc+iului de barbat, de femeie, de flacau, de fata, tm!otriva bolii aduse de v"nt, de a!a, de vorbe si gaud; tu n-ai ce c"uta aid, boala ea, locul tau nu este aid, !leac" si te du de!arte, oasele nu le munci, inima nuEmi c+inui, sangeie rosu nu-1 bea. /u-te !este man si fan, !e cam!iile !ustii, m fundul marilor, m fundul &arilor, de!arte de robui lui /umne&eu... . u ieBit !o!ii si diaconii la ="ut 2onian s" sfinteasc" a!a si s-au im!r"stiat. Bi a?a sa se im!r"stie si boala robului lui /umae&eu..., iar tu, /oamne, !rimeste-mi ruga, iar voi, ingeri si ar+ang+eli, a!aiati-m@ si s!ri$inifi-ma< in fafa lui /umne&eu si rugafi-v" !entru mine. .min. /oi frafi, 8uca si Marcu, s-au certat si s-au t"iat cu cufitele si cu to!oarele; dar nu a curs nici !ic de s"nge. .sa cum din !iatr" nu icse a!", tot asa si din mine, robul lui /umne&eu..., s, nu curga !ic"tur" de s"nge. .rrdn. Ii 2n numeie at"lui, al 4iului si al "fantului /u+, #e sfanta mare-ocean se aflB o insula(, Guian, #e insul" stau 33 de fete-fecioare. 'le au in mana cate un ac de aur si cos cu af" de matase, im!letit" in sase, lanile si!iagile care sangcrea&" ale robului lui /umne&eu...;

fi iau cu mana raul si durerile; -in in maini cate o cununF de aur; \ inmoaie in a!a s"rat" a marii, o !un !e rana robului lui /umne&eu.. Bi-i fnc+id ranile si toate durerile, in vccii vecilor, .min. ab -bd7 (. JG ; -m-un Merges Kie!e cal c"lare si-si t"ra !e$os ale lui !icioare; ;and !icioarele si-a saltat, sangele a stat. "i-a vetiit si Maica #recista, cu un ac de argint, cu un fir de matase, fm!letit in sase, rana a cusut, sangele a o!rit. Ma voi scula eu, roaba lui /umne&eu..., ma voi ruga, m" voiinc+ina Bi voi!leca, voi iesi din cas@!e usa(, din ograda !e !oait", in catn!ul eel fntins catre soare-r"sare. %< .colo, la soare-rasare, fDtW !este c@m!ul eel verde, itt marea cea ad@nca, to marea cea albastr", tfi .H;i e o !iatra albastrK, Bi!iatra aceea nu simte nici durere, nici$ungbi, nimic nEo doare, sangele nu-i curge. .sa da-mi, /oamne, simie, roaba ta, nici durere, nici$ung+i s3 nu ma doai", nici sangele s3 nu curg", de acum si!ururea si-n vecii vecilor, .min. 2n numele atalui, al 4iului si-al "fantului /u+3 Maica /omnului, cu crucea ta dataloare de viata mdrea!ta lumina "fintei ;mci catre robul lui /umne&eu... in locul -se numeste locul7 i&vorul de sange o!reste-i si rana t"m"duieste-i. .min. "e s!une acest descantec de trei ori n +emoragii mari si raici. #uterea descantecului este foarte mare, test:ndu-l si eu !e !arcursul !racticii vindecitoare. im!otriva +emoragiei !e nas /acil se !roduce o +emoragie na&a6", ea se o!reste astfel0 se ia un !ai curat, se inmoaie n sangele care curge din nas si se scriu !e fruntea bolnavului literele latine >2#J8J. 'fectul este garantat3 2m!otriva fKgurilor ?i frisoanelor 4rigurile sunt considerate 2n !o!or o boal" ce a!are sub c+i!ul unei frumoase reel ca g+eaAa sau al unei babe rele si ur"te ca o baba-cloanta(. ;a si multe alle boli, si aceasta iese de sub !anianl, mai ales !rima*ara, umb35 !este tot !rin lume !ana1 da !esie cineva care doarme -3r3 gri$i la soarele ciJduf de !rim"vara. /ac2 reuseste sa( se slrecoare !e nesimtite si Ba-W s"rute du!" orec+e !e eel adormit, boala nu se mai des!arte de el. fn lume sunt dou"s!re&ece astiel de friguri -frisoane7. /ar ele sunt !rea !utine !eniru intreaga omenire, de aceea trebuie sa umble mereu de la un bolnav la altul; iata de ce !e bolnavi ft a!uca( frigurile, a!oi ii lasa( si revin, mereu. 4olosindu-se de raga&ul dintre cri&ele de friguri, !utem sa sc5!2m de ele !rin viclenie. "e !ovesteste des!re un bolnav care a reusit sa !acaieasca( boala si sa( sca!e de ea. 8a ceasul c3nd trebuia s2-2 a!uce cri&a de friguri, el s-a !ref"cut mort, iar neamurilor le-a !oruncit s3-2 $eleasca( cat mai cu foe. Goala a cre&ut c2 este mort cu adevarat si 1-a !aris+ !entru totdeauna. > alta( credinta( s!une c5 sunt dou"s!rc&ece friguri, doua-s!re&ece surori cu ari!i, !e care necuratul le de&leaga( din cand in c"nd si le trimite in lume, !e ca!ul oamenilor. /ac3 una din surori sarul" in treac%t !e cineva, omul este a!ucat imediat de scutura-turile frigurilor. #arasind un bolnav !entru a scutura un altul, surorile dau cate un r5ga& fiecaruia. Jnii caut5 s5 !rofife de acest r"ga& si s5 sca!e, man$indu-si fata

cu funingine, sc+imbandu-si +ainele, !entru ca boala s5 nu-i recunoasc" la intoacere. /e asemenea, e1ists credin$a c3 daci" !a%asesti re!ede locul si te muti "';=' '8' M.)2'2 .8G' 177 in !arte, boala iti !ierde urma si sca!i. >n c" eBti de oboseal", ori c" esti de &g"lt"ial", on de vant, ori de furtun", ori de g"nd, ori de g+icit, ori c" eBti trimis", ori cM eBti ados", ori v"&ut", ori simtit", ;9((c" eBti la o or2, la o$urn[tate de or", ca efti &iua, ca esti noa!tca, ca esti la mie&ul no!tii. #ana nu te Btiam, nu stiu !e Oide erai, !e unde umblai, !e cine c+inuiai; cum te-am mtainit, cam te-am cunoscut, te-oi scoate din oasele mele, te-oi descants si te-oi alunga. fi-oi s!"i. fata cu a!a, ti-oi scoate oc+ii, te-oi alunga cu rug"ciuni, cu credinta mea cea crestineasc", cu crucea adev"rat", cu a ei!utere toata. /u-te de aid undc nici cainii nu latr", nici cocosii nu c,nt, Bi nici glas de crestin nu se aude, nici!icior de om nu se vede. .colo sB te duci, cu frigurile, cu scutur"tuiile, cu fierbintelile, cu dlirerite. *a descant !e voi, necurate friguri, tn numele /omnului atot!uternic, ai at"lui, al 4iului, a3 "fantului /u+, de!,rta-i-v3 de mine, robul -roaba7 lui /umne&eu... in loc !ustiu Bi f"ia a!a, unde nimeai n-a caveat niciodat", s" nu ma c+inuiti, !acatoaselor. .ceste vorbe se s!un de trei ori, a!oi se face cruce. #e marea cea mare, !e ocean, !einsula Guian, se afi, an ste$ar biftran. "ub ste$arul acela stM sf"ntul #intilie cu trei frati ?i vin acolo 12 surori ale lui 2rod. 8e s!une sfantol !arinte0 -6ade v-afi !omit aBa des!letite, de&m"tate Bi ne!ie!t"nate? "i i-au ras!uns cele 12 surori ale lui 2rod0 Mari, sfinte!arinte #intKie3 "untem trimise in lume de im!aratul 2rod, s" c+inuim tru!urile si s" &drobim oasele credinciosilor. .m s3 iau eu 12 vergele de fier si o sa vK!ede!sesc cu ele trei dimineti si trei sen, Bi o s" va trag de )ecare dat" cate 1\\\ de vergele.

"i-i ras!unser" cele 12 surori ale lui 2rod0 *ai. sfinte !@inte #intiiie3 "crie-fi numeie t@u, Bi casa in care numeie tMu se va !omeni, noi o vom ocoli, iar cine numeie ifi va !omeni, noi nu-l vom c+inui. .roin3 Ma voi scula eu, robul lui /uoine&eu..., m" voi ruga, m" voifnc+ina, voiiesi!e u!6f, $-. t= voi iesi !e !oarta<, si voi merge a%a, n, , e4ant !e calea s!re >ceanul eel a6bastru, iWv i nn @?. "i la malul celui >cean H C ? HH @@tW se afla un co!ac ramuros; in co!ac sunt ;osma si /amiao, 8uca Bi #aveN, W M" rog la voi, eu, robul lui /umne&eu..., si v3 rog!e voi, ;osma si /amian, 8uca Di #ave3, Ba-mi s!uneti, !entru ce ies din ocean femei des!letite, !entru ce umb38 ele !rin lume si alung" somnui Bi sug sangele, mananc" &ilele, c+inuie oamenii? .id nu va cste locul, nici norocul, nici rostul; - !lecati !e balta, in fundul lacului, !este a!e, mari si!"duri; acolo va este culcusul, cu !crne de !uf, cu !la!umi dc matase; acolo v" astea!t" bun"t"ti Bi cofeturi, la!te si miere; acolo veti sta si veti tr"i veseli si v" vets bucura, deacum in vecii vccilor. *orba mea e vorb", fereca boala robului lui /umne&eu..., .min. 2n fiecare &i se s!une aceast" rug"ciune, diminea-a la sculare :i seara la culcare, ase&at !e genunc+i0 #ieire fie, satana, cu &galt"ielile tale3 5u veiavea!artede robul lui /umne&eu... fi !omenesc !e cei !atru evang+etisti Matei, Marcu, 8uca si loan Gogoslav, si !e sfintii f"c"tori de minuni, ;osma si /amian, iar!e tine, satana, cu &galtaielile si frigurile tale, te con$ur fn numeie /omnului /umne&eul nostru si al fiului sau, 2sus ;ristos, s, !leci !entru totdeauna si sB-l !"r"sesti !e robul lui /umne&eu..., acorn si!ururea si-n vecii vecilor, .min3 *indec5toarea scoate bolnavul de friguri trei dimineti la rfind afar5din cas3,in &ori *oi, &orilorluminoase, sc"!afi-l !e robul 2ui /umne&eu... de boal", de scutur"tar" si de toate cele 12 surori ale 2ui 2rod. .!oi, vindecatoarea alunga in cruci: boala de !e fruntea, barbia, o+ra$ii bolnavului si scu$!a de flecaie data( !e $os, a!oi il s!aia cu a!a descantata. "au0 "e fac 12 turtile -coca f"cuta din "ina(, a!a :i sare7 care se due la o rascruce sau in !i"dure Bi se lasa acolo, !e !amant, legate intr-un stergar, si se s!une0 lat., voi, cele 12 surori, aveti aici!aine si sare B3 nu ma mai c+inuiti, sa( nu m" mai scuturafi, in !ace s" m"t 2"sati. .!oi se fac !alm !leca<ciuni, m cele !atru &firi, 51 se !ieac", a fi v"&ut de nimeni. "au0 "e ia in mana drea!ta1 o gra9ma$oadl de mei, se merge la rau si, cu s!atele la a!3. se s!une0 *oi, frigurilor, suntefi 77, !rimifi, luati-le !e toate. "i se arunc, meiul !este ca!, in a!3. "au0 "fanta rugaciune !entru /omnul oostni bus ;ristos, tm!aratul cerurilon H . f5cut /umne&eu cerul ?i !ifm"ntul, ?i toate cele de sub cer; curgea un rau de foe, in care an ;ost bote&afi #uterea 2ui /umne&eu, #etru si #a vel, Mi+ail .r+ang+eluN si 2sus ;ristos. 8"ng" +ramul lor s-a !rJsit satana. /ar .r+ang+elu3 Mi+ail i-a fr"nt ca!ui. >, Maic" #reacuratK, a!"r"-1 !e robul 2ui /umne&eu... cu v"lul t"u eel minunat si sca!3-l de c+in, Bi de$ung+i, si de frigurii care-I scutor",

fi de cele 12 bolesnite si cele 12 surori- friguri, care-1 &g"lt"ie !e din"untru, !e dinafar", in maruntaie, tn vine, in oasc, in creier, &iua, noa!tea, la !ran&, la mie&ul no!tii, dimineafa si seara. u, satan" tic"loas", 9H care m, scuturi si m" &galtai, !e mine, robul 2ui /umne&eu...; aid se afi" cei !atru evang+eliBti0 loan Gogoslav, 8uca, Marcu, Matei, fac"torii de minimi, sfintii cei 23ra de arginti ;osma, /amian, ;+iril, lona, #antelimon, lermolai, te vor lua !e tine, satanM tic"loas", -H i$ %e vor duce de la mine, robul lui /umne&eu..., C-,. a ae vor lua si te vor arunca in cu!torul de foe , i Bi m, vor a![ra !e mine cu numele /omnului totdeauna, acum Bi!umrea si fn vecii vecilor, .min3 lar tu, satan", &galtaie !e eel r"u, !e eel negru, !e eel cu !arvl rosu, !e eel cu !,rul albicios, dar d"-te la o !ane Bi las"-1 in !ace !e robul lui /omnc&eu., /aca nu-2 vei 2"sa in finistc si !ace si-l vei mai scutura, sI-I vei mai &g"lt"i!e robu6 lai /umne&eu..., te vor iua !e tine, satan", !rimii a!ostoii #etm Bi #avel, si Mi+aii .r+ang+elul, strasnicul voievod al !uterii ceresti, te vor fa+ata si te vor tarf, si te vor a&varli intr-un r"u de foe, si te vor lasa acolo. in rail3 eel de foe, !ans la sfarsitul veacului; .min, si in vecii vecilor, .min, in veci de veci, .min. #e o sfoar2 groasa( se fac nou" noduri; cu aceasta( sfoar" este ba(tut bolnavul, &icand0 1\\ de care tic, mieluleW "e desc"nta( o scoart" de tei de trei ori,far" s" tragem sufletul0 /e..., robul lui /umne&eu, s" te 2a?i, s" nu te mai legi tu, scuturatura, cu friguri cu tot, si s3 te dud in $os !e ran, cu a!a. .!oi sc.!une bucata de scoaita de tei descanlata sub grinda din tavan.!entru trei &ile; du!3 aceste trei &ile bolnavu7 trebuie s2 o arunce singur m a!a raului :i s2 re!ele si el de trei ori descantecul. "e mai !oate s!une ,,;re&u2(,a!oi descantecu6 urma<tor0 .-.. M" voi scula eu, robullui /umne&eu..., m" voi ruga, m" voiinc+ina, din cas" voi!leca. "';=' '8' M.)2'2 .8G' 183 ma voi duce din o$a< in uBa, din !oart" in !oarta, tot catre soare-rasare, m cam! descnis, la marea cea mare, !e insula luminoasa a /omnului. #e insula aceea se afla!iatra .latra, iar!e !iatra sta Maica #recista, Maica /omnului #reacurata, care roag" si roaga fara incetare !e /omnul 2sus ;ristos !entru not, !"c"tosii... te tog si ma rog tie, Maica #recist", cu lacrimi amare si cu mult"ravn"0 .!,ra-m, !e mine, robul lui /umne&eu..., alungM raul !este noua Bri si aoua man, in al trei&ecilea tar"m necalcat de om, de fiara neumblat, alung" si du de la mine...,

om cu frica lui /umne&eu, tot r,ul. ;+eia cu care-1 ferec o arunc m mare, iar gura mi-c si ea ferecat". tm!otriva flerblntelK sau ,Iocului( M" voi scula eu, robul lui /umne&eu..., m3 voi ruga si ma voi inc+ina si ma voi duce la marea cea albastr"; acolo e o !iatr" alba si fierbinte, !e !iatra aceea este tronul lui /umne&eu, iar acolo sts Maica /omnului; m mainile ei aIbe tine o leb"d" aIba( f $^ smuige lebedei o !ani albB; aBa cum Be des!rinde !ana cea alba. tot asa fugifi de la robul fui /umne&eu..., !lecafi, duceti-v, cat colo voi, fierbinteli Bi focuri de du!" na?tere, delalau&ie, !lecati de !e ca!ol, din oc+ii, din tru!ul ce3 c+inuit, 9.t i"sati-i in !ace inima, ficatul, !32manifate<<9 mainilc si !icioarele. On -/R7 vantai venit,!e vants"!ieci, s, te duci, fierbinteal" rea, cu foe si frisoane; %sL din a!3 ai venit, in a!" s"!2eci; W O din!"dure esti, in!,dure s@!leti, <@C acum si!untrea si-n vecii vecilor, .min, 2P ife 2n ca&ul frisoanelor date de r5cea25, al frigurilor, sen6dfia de frig este i&gonit" de vraci astfel0 9C -.. l-iOa O 14 a-im u, frig r"u, W9R nu sta in s!atele meu, W Oim da-te!e cociauri, % .Msn !rin !aduri :i !este dealitit. du ing+etul de aid, `H<< < < du-2 de!arte m cam!ie, %< metadata sa nu mai vie. idnfl av+teLml i. H H -< 2m!otriva s!aimei -s!erietura, teama, un fel de incremenire din s!erietura, !arali&ie de teama7 "!erietura !oate fi definite ca o agitafie nervoas", o s!aimi cand se isc2 furtuna, focul, daca omul cade 2n a!3 mare, dac3 "';=' '8' M.)2'2 .8G' 185 !rimeste o veste rea, daca vede o stafie; s!aima asta il aduce la o stare de somnolenta, dureri de ca!, frisoane, cri&e :i, uneori, boa33 sufleteasca -!si+ic"7. /intr-o s!aim", in om !oate !%trunde necuratul, se urci la ca!, il &galtaie la mi$loc, fi d5 lesinuri. >mul !oate s5-:i sara din minti si vorbeste ce nu trebuie. "e !oate ca necuratul s3 vin5 ca o umbra si sa s!erie omul. #entru vindecare de

s$erietura se ;olosesc di;erite descan,tece , unele $entru oa'eni 'ari, altele $entj co$ii( Cel 'ai si'$lu2 cand 8at clo$otele $entru un 'ort Fi este dus 'ortul la groa$S, tre8uie 'Sncata $rescurS cu a$S s;intitS si se rostesc &or8e.e2 Atunci s,o tre%i s$ai'a din 'ine, cNnd s,o scula 'ortul Ssta( A'in( =si se s$une nu'ele cclui decedat?( Se re$etS asa de trei ori( S$ai'a $oate ;i &arsata $e a$a( /indecatoarea $une intr,un &as $utina a$+# to$este In alt &as cear+ si o toa'S in &asul cu a$i, $e care, =ine deasu$ra ca$ului 8olna&ului# in acest ti'$ s$une ur'atoarele2 @oa'ne, a.uta,'a sa,I descSnt$e((( creFtin 8ote%at, sF,i alung s$ai'ele de orice ;el de langa el( Pentru a &indeca de s$ai'l un co$il, in ra'a usii se ;ace o gaura la inaiti'ea co$ilului res$ecti&, de $e ca$ul co$ilului sc taie cruciO cate&a ;incele de $ar, $recu' si ung7iile dc la 'Sini si de la $icioare, ;irele de $ar si ung7iile taiate se $un in gaura din ra'a usii si se astu$a a$oi gaura cu un ce$ din le'n de $lo$

tre'urator( Cand co$ilul creste 'ai sus de locul gSurii din ra'S, ii trece si s$ai'a( Se 'ai reco'anda sa6 se ia de la trei $erec7i de oa'eni casatoriti =la $rinta lor casatorie? cate o 8ucS=ic0 de co%onac si s+ i se dea sN 'anSnce celui descantat $e sto'acul gol# sau s+ se intoarcg $e co$ilul 8olna& de s$ai'a ca'aFuta cu ;ata la s$ate( In a'8ele ca%uri, s$ai'ele &or dis$+rea( t'$otri&a s$ai'ei, agitatiei, durerilorde 8urta Oi 8alonarilor Raul de la oa'eni 'ari si, 'ai ales, de la co$ii , agitate, dureri de 8urtS si 8alonari, s$ai'N etc( , se &indecS dacS &o' tSia cu to$orul la $ragul casei 2 8e=e =$aie de secar+? sau o '2tur0( Se raai $oate ;olosi si alt leac( /raciul c7eraat 'SsoarS cu o s;oarii, de lungi'ea co$ilului 8olna&, 'ainile intinse lateral si circu';erinta ca$ului# a$oi taie ung7iile de la 'aini si de la $icioare Oi un s'oc de $ar de $e ca$( /raciul indeasS toate acestea, i'$reuna cu ata cu care s,a 'asurat, intr,o gaurS $e care a ;acut,o in ra'a usii si o astu$S cu un ce$ de leran de $lo$ tre'urator( In tot acest ti'$, &raciul rosteste descantece ca 8oala s0 nu, 'ai c7inuie $e 8olna&, si nu,i 'ai atingS nici ,,$ielea cea al8+, nici oasele, nici oc7ii si nici 'c7eieturile6 si s0 ra'anS ,,acolo, in uFN, unde o astu$S ce$ul eel din le'n de $lo$(6 Se 'ai $oate rosti si ur'a6torul descantec2 Asa cu' tocul NFta astu$at din local uFii na se desc7ide, asa nici s$ai'a Fi raid nu &in( Eu U astu$ cu ce$ de $lo$ si cu gura U descant de tot( lar c'stita casS s+ ;ie 8ine, A'in( SECRETELE MAGIEI ALBE 3* ;n ca%ul En care nu se $oate ;ace o gaurS in tocul uOii, se iese a;arS si se co.este cu un cutit un $ic din coa.a unui co$ac, de o8icei 8rad, si se roagii 8radul sa $ri'eascS 8oala, care tre8uie indre$tata $rin rSdScina in $a'lnt( in alte ca%uri descSntecul se ;ace ast;el2 se $une intr,un &as a$0 nelnce$utS, care s,a luat cu cu&intele2 Bine &,a' gSsit, tu, a$+ li'$ede, C. ;u, $a'1nt $ute'ic# a' &enit sS cer a$a Fi s+ 'J rog de s2n+tate, a$oi se toa'il in &asul cu a$+ cearS to$itS 0 se s$un ur'S,toarele &or8e2 Re&ars+,te, s$ai'S rea, $e dru'uri, $e caiari, $e 8altS, in locuri nelocuite, de oa'eni neu'8late, de Rare oecJlcate, unde nici glas nu se aude, nici ti$enie nu se &cde, si sa nu te atingi de nici un su;let, sa nu 'ai c7inuiesti$e ni'eni, nici sii, tul8uri, nici sa,l s$e7i(

5ie @o'nul laudat( A'in, Un alt ;el de descantec2 $e tot cor$ul 8olna&ului se $li'8S =se rostogoleste? un ou crud de gaind si se s$un ui'0toare;e2 S$ai'a, s$erieturS rea, eu te rostogolesc cu oul, te s$Sl cu a$a, te arunc $e $ustie# aid nu ai ce cauta, nici $e cine s$eria, nici $e cine 'unci, nici $e cine c7inui( Se 'ai reco'anda s0 se ia de la trei $erec7i de oa'eni cas+torit. =la $ri'a lor cSsStorie? cate o 8uc+tica de co%onac si s2 i se dea sS 'Snance celui descantat $e sto'acul gol# sau sJ se Tntoarca $e co$ilul 8olna& de s$ai'aI ci'aDuta cu ;at2a la s$ate( In a'8ele ca%uri, s$ai'ele &or dis$Srea( I'$otri&a s$ai'ei, agitatiei, durerilor de 8urta F< 8alonarilor de la oa'eni 'an si, 'ai ales, de la co$ii , agitatie, dureri de 8urt+ 0 8alon+ri, s$airaS etc( , se &indeca dac+ &o' tJa cu to$orul la $ragul casei 2 8ete =$aie de secara ? sau o 'atura6( Se 'ai $oate ;olosi si alt leac( /raciul c7e'at 'ascara6 cu o s;oara, de lungi'ea co$ilului 8olna&, 'ainile 'tinse lateral Oi circu';erin.a ca$ului# a$oi taie ung7iile de la 'aini si de la $icioare si un s'oc de $ai de $e ca$( /raciul indeasS toatc acestea, T'$reunS cu aMa cu care s,a 'Ssurat, intr,o gaurS $e care a ;Scut,o in ra'a usii si o astu$+ cu un ce$ de le'n de $lo$ tre'uraAtor( In tot acest =i'$, &raciul rosteste descantece ca 8oala s0 nu, 'ai c7inuie $e 8olna&, s2 nu,i 'ai atingS nici ,,$ielea cea al8a, nici oasele, nici oc7ii si nici 'c7eieturile6 si s+ rS'an0 ,,acolo, in us0, unde o astu$S ce$ul eel din le'n de $lo$(6 Se 'ai $oate rosti si ur'atorul descSntec2 i Asa co' tocul 2sta astu$at din tocul usii nu se desc7ide, asa nici s$ai'a si rMul nu &ia( Eu ;l astu$ cu ce$ dc $lo$ si cu gura S descent de tVt( lar cinstita casS s+ ;ie 8ine, A'in, SECRETELE MAGIEI AI(BE 3* ;n ca%ul in care nu se $oate ;ace o gaur; in tocul usii, se iese a;ara si se co.este cu un cutit un $ic din coa.a unui co$ac, de o8icei 8rad, si se roagS 8radul s+ $ri'eascaA 8oala, care tre8uie .ndre$tata $rin radScina in $a'ant( in alte ca%uri descantecul se ;ace ast;el2 se $une Tntr,un &as a$+ neince$uta, care s,a luat cu cu&intele2 Bine &,a'gasit, tu, a$ali'$ede, si tu, $S'ant $ute'ic# a' &enit sa cer a$+ F sa 'a rog de sanatatct a$oi se toarna6 in &asul cu a$2 ceara6 to$ita si se s$un ur'a,toarele &or8e2 Re&arsNYte, s$ai'S rea, $e dru'uri, $e caiaii, $e 8altS, in locuri nelocuite, de oa'eni neu'8late, de ;iare necSlcate,

unde niciglas nu se aude, nici ;i$enie nu se &ede, si s0 nu te atingi de nici un su;let, sS nu 'ai c7inuieFti $e ni'eni, nici sN,l tul8uri, nici sF,l s$erii( D, D 5ie @o'nul lJudat( A'in, III( Un alt ;el de descintec2 $e tot cor$ul 8olna&ului se $li'8a =se rostogoleste? un ou crud de giiinii si se s$un ur'atoarele2 S$ai'S, s$erietura rea, eu te rostogolesc cu oui, te s$Jl cu a$a, te arunc $e $ustie# aid nu ai ce cMuta, nici $e cine s$eria, nici $e cine 'unci, nici $e cine c7inui( A$oi se s$arge oul si se $une al8usul intr,un $a7ar# se ur'Sresle ;igura ce s,a ;or'at in $a7ar , daca6 este un $reot sau un 'or'ant, atunci 8olna&ul nu se &a &indeca# uneori ;igura o8.inuU $oate a'inti o8iectul sau $ersoana care a $ro&ocat s$ai'a =s$erierura?( Pri&ind la desenul din $a7ar, se s$un ur'aAtoarele2 Tu aid sN nu 'ai stai, s$ai'a s0 nu 'ai dai, oascle sa nu 'uncesti, sSngele sa nu,l otrS&esti, sangele sa nu,l 'ai 8ei, ini'a sa n,o 'ai c7inui, tru$ul sa nu,l 'ai usuci, de la ro8ul lui @u'ne%eu((( sS te duci( t'$otri&a di;eritelor 8oli, ade&arate sau inc7i$uite =sug7it, deoc7i, ;acatura, s$erietura etc(? Se s$une dintr,o su;lare2 Sug7i;, sug7i;, unde,ai ;ostG La Pitesti( Ce,ai 'ancat; Ca'e de cal( Ce,ai ;acut cueaG AkAIIF rIc 8t;>c rn A' iasat,o( LasS,'S si $e 'ine( Se ia o cana cu a$+, se ;ace $este ea se'nul ctucii si se di si 8ea celui care sug7ite, in crucis, s$unJnd2 Sug7i;uie, sug7i;< @u,te la a$a, du,te unde,oi Cti, c7inuie $e altum, la 'ine nu 'ai &eni( ;n nu'ele Tatalui, ;i al 5iului, si al S;antului @u7, A'in( MS &oi scula eu, ro8ul lui @u'ne%eu(((, la @o'nul 'S &oi inc7ina, cu roua 'a &oi s$ala, la soare 'a &oi usca, si iar <a @o'nul @u'ne%eu si la Maica @o'nului,

Preacurata, 'a &oi ruga2 $e Cristos Tu m,ai nascut, in scutece l,ai 'lSsal, l,ai $a%it si l,ai crescut, de rele l,ai ;erit2 asa si $e 'ine, ro8ul lui @u'ne%eu(((, a$Jra,'a si 'J$a%este, aco$era,'a si 'a '&eleste cu scutec de 'atase, cu cordon rSsucit in sase, cu S;antuI @u7ul TSu a$ara,'S si 'a ;ereste de &ra.itorui eel rSu, de &rS.itoarea cea &rJ.'asa, de orice o' rau si$i%'aF, de sSnge rau, de gandul eel r;u, si 'a rog eu, ro8ul lui @u'ne%eu(((, la Prorocul Pie2 Tu, s;inte Proroc Pie, care 'ergi cu carul tau de ;oe tu si 8ine oc7esti, tintesti si lo&esti$e dus'an, si, uci%i, si,l ar%i cu ;ocul tau, ( ca sa nu,'i ;aca 'ie de rau, ro8ul lui @u'ne%eu(((, sa nu 'a $oata su$une la &ra.a sau la deoc7i, s2 'S ;eresti de sSngele eel rau si de gJndul eel rau Fi de &or8a cea rea si de deoc7i, de oc7iul $i%'as, ca sN nu,'i $oatS aduce nici un rSu, nici in tre%ie, nici in so'n, nici la 'as+, nici in casa( Fi 'a 'ai ag la S;antul gs$as, sal&atorul si$Jstorul# si Tu, S;inte )icolae, sal&ea%S,'it, raa6 a$SrP si 'S$S%este, si&oi,s;in;ilorIosi;siSa&aot, ;ScStorii de 'inuni, si Tu, $reacu&iosule Ti7on, si Tu, s;inte loan Bote%Stor, si loan,GurS de Aur, loan Pustnicul si toate ;ortete ceresti, $uneti,&S stra.S de tier langS 'ine, ro8ul lui @u'ne%eu,((, ca sS nu 'a $oatS ;er'eca, si &ra.i,si si saA nu,'i $oata ni'eni ;ace rSu nici cu oc7iul, nici cu &or8a, nici cu gandul, nici cu ;a$te, nici %iua, nici noa$tea, nici la 'asa, nici in casS, nici in &is si $e tre%ie, de acu' si in &ecii &ecilor, A'ia, A'in, A'ia, in &eciA'in( Rugaciune de leac contra deoc7iului Gi 7erniei ;a nu'ele TatSIui si al 5iului si al S;antului @un, cinstiti $1rinti Cos'a si @a'ian, cei ;ara de argintt, alaturati,&a la ;a$ta 'ea cea 8unS si la &or8ele 'ete cele 8une( @oa'ne @u'ne%cule, 4 ((EB lit<

Tntre lu'ea aceasta lu'inoasS si lo'ea cea care &a &eni, se a;la 1ceanul eel S;ant, si in el se a;la o insula al8a, $e care locuiesc un ;ar si o ;arina6, care dau s+ 'anance si sa 8ea toate 8uruienile la trei sute de lu$i negri .. trei sute de lu$i al8i( Fi 'ergeti &oi, cei trei sute de lu$i negri si trei sute de lu$i al8i, la ro8ul lui @u'ne%eu(((, asa cu' &a s$un =a'm si ;arina, luati,i de $e el deoc7iul de la ;icati si 'Sdu&S, de la ini'a si de la oase, de la toate &inele sS,i lua;i si s0,i alungati orice 7ernie si deoc7iul rJu, orice ganduri necurate ale oa'enilorrai( =Se rc$et+ de trei on(? Di sa, a$Srati de a$a si de ;oe, de $ietre si de gandui eel rSu( @S,i, @oa'ne, ro8ului tSu((( linistea $uiului, ;ocul ar'asaruiui, ;ru'use;ea unui cocos< Fi asa s+ rJ'ana in &ecii &ecilor, asa cu' $e $a'ant nu $ier ier8urile cele de leac< A'in( A iesit in %8or un cor8 negru cu g7eare de o;el din Marea cea )eagra# ciocul, oc7ii sunt rosii ca ;ocul# si alungS el de la((( toate gandurile si $ri&irile cele rele de tot ;elul( A %8urat un stol de $asari si au luat cu ele toate relele sile,au dus de$arte, s$re $Udurile uscate, $ans cand au $ierit si s,au risi$it( Si s,au dus de $e 'Sinile tale, de $e $icioarele tale, de $e u'erii tai, din oc7ii tai, de $e ca$ul tNu, din ini'a ta, din tot tru$ul( La 'alul 'arii e o tuNt de cSline, iar su8 tu;S sade o ;ata( A A /, 5ata nu stie nici s+ coasS,

nici sa neasa, nici s+ toarcS, dar $oate rFui s2,l 'toarcM kIIk si sa ,< tri'itS de la ro8ul lui Bu'nc%eu((( s$re $Udurile cele uscate, s$re desisuri neu'8late, de o' nec1lcate( Fi &oi, rele si necurate, de la oricare a;i G , ;ie 8Sr8at, ;ie ;e'eie, ;ie ;atS, ;ie ;lacau, ;ie c7iar co$il nestiutor , $lecati, dero8ui lui @u'ne%eu(,( &a inde$arta;i, duceti,&S in $Sdurile uscate, s$re desisuri neu'8late, de o' necMlcate, MS &oi scula eu, roa8a lui @u'ne%eu(((, 'a &oi s$Sla, ',oi ;nc7ina si oi iesi din odaie $e usN, din ogradS $e $oartM, si oi iesi$e ca'$, si,oi $o'i s$re rSsarit( Fi acolo, la rSsilrit, e o $iatrS al8i, $e care sade 8Strana Solonia( Eu ',oi$leca ;naintea ei si ',oi ;nc7ina si ;ru'os o &oi ruga2 Bunicu;P Solonia, ia 'ata de $e roa8a lui @u'ne%eu((( toate &or8ele rele, si deoc7iul, Fi rSutM;ile oa'enilor# ia,i si du de$arte toate relele, .ung7iurile si 8elelele, sS nu 'ai stie roa8a lui @u'ne%eu((( nici rele, nici .ung7iuri, nici deoc7i, nici ni'ic( @escSntece $e $ietre i'$otri&a relelor si deoc7iului Se iau $ri'ele trei $ietre gSsite , $riraa e de la @u'ne%eu, a dona adusiS de &ant, a treia de la oa'eni( Se Ias2 in a$a cele trei $ietre si se %ice2 Pri'a e de la @u'ne%eu, a doua de la &ant, a treia de la oa'eni( Care $iatrS &a s;arSi ;n a$a, de acolo &in relele( Se ia a$0 de $ietre, se arunc0 $este u'anil stang si se descants ast;el2 @u,te, rSule, deoc7iule, de unde,ai &enit< @escantec $entru D6acatura6 &oi scula eu, roa8a =ro8ul? lui @u'ne%eu( 'a &oi inc7ina si 'S &oi ruga( a$oi &oi$leea din casa$e us2, din ogradS $e $oarta( MM &oi duce $e ca'$, unde curge un rau(

Rau< e ncgru, $e el$lutesc un drac si,o drScoaicS, nu stau intr,o 8arca, nu &aslesc Tntr,o$arte, stau s$ate,n s$ate, nu s$un o &or8S, nu au aceiasi gand( Tot asa, ro8ul lui @u'ne%eu(I, si roa8a lui @u'ne%eu((( sa nu stea in aceeasi casS, 6 I T;c sa nu stea la aceeasi 'asa, $e aceeasi la &iF sS nu sada, ( ,D $rin aceeasi ;ereastrS sF nu &adM, aceeasi &or8S s+ nu rosteascS, aceiasi gand sN nu gandeascS( SECRETELE MAGIEI ALBE !0 a (ta;iC at gkH S;;B ;ll ;ig;i; og & al I'$otri&a P$sei de &igoare din ksi& Pentru a sc2$a de ((;aAcaAtura6 care, li$seste $e eel lo&it de $uterea lui de 8Sr8at, se ;olosesc urraDtoarele leacuri2 k Se arde dintele unui 8Sr8at raort de curand Oi se a;u'S 8olna&ul cu el# k ;ntr,un $ai =de grSu? se $une 'eicur a$oi se asa%S totul, su8 $atul celui caruia i s,a Scul de rau( Pentru des;acerea ,,leg+turii de sa'antS6 sau a 8leste'elor care ar ;i ;ost ;Scute $entru a,i $ieri sl'anta nea'ului, Tsi trece s+'+nta $rin &erig7etele de la cununie $e care tre8uie s0 le =in+ ne&asta lui , In ca%ul in care acesta a ;ost ;er'ecat de cine&a ca sS nu 'ai ,,$oala6A cu alt0 ;e'eie, nu'ai sotia cu cununie $oate ((de%lega6 $rin 'eloda de 'ai sus# a$oi sa'aiita a;lata ;ntr,u $a7ar cu a$0 se a'estec0 8ine si se toa'a in %ori la ;lori care in;loresc in rosu sau la un 8rad( . I'$otri&a i'$otentei, a li$sei de $utere MS &oi scula eu, ro8ul lui @u'ne%eu, 'a &oi ruga si 'a &oi inc7ina si de$aite in ca'$ &oi $leca, s$re soare ',oi de$aita( Asa cu' oasele nu sc 'doaie si nu se in'oaie, tot asa si eu, ro8ul lui @u'ne%eu, sS nu 'S ;n'oi si F+ nu 'a 'doi in ;ata 'uierii, sa ;ac ;a=+ si sS ;iu tare ca osul( /oi lua o ;unie si ',oi duce 7i ca'$,

oi $rinde un taur si l,oi lo&i cu ;unia $este coa'e( Fi asa cu' co'ul lui la ;unie nu se,ndoaie, tot asa nici $enisu< 'eu sa nu se Tndoaie si s+ nu se,n'oaie in ;ata 'uierilor si sS ;ie ca si cornul taurului de tare, acu' si in &ecii &ecilor( tn nu'ele TatSlui, al 5iului si al S;Sntului @u8, A'io( Pe s;Snta 'are,ocean se a;la o insula, $e insula aceea creste un ste.ar $utcrnic( rSdPcinile,i suntgroase si $uternice, sunt $ute'ice si re%istente, &ar;ul se inatCa sus ;n nori( Tul$ina &antul nu i,o indoaie, ;urtuna nu, do8oarS( Tot asa si eu, ro8ul lui @u'ne%eu(((, &reau sa,'i ;ie cele ** de &ine si &ana cea 'ai i'$ortantS, sS stea dre$t in ;a;a ;etelor si 'uierilor, sS nu se lase nici ;a ;a;a celor tinere, nid a celor 8Strane( Fi,i 'ai cer ste.arului celui $uternic s+,'i dea $uterea si re%istenta lui, sa nu 'a Endoaie si sa nu 'a do8oare nici$e 'ine, nici cele ** de &ine ale 'ele, nici /ana 'ea cea 'ai i'$ortantS, si,'i dea $utere si ;urie ;atS de nea'ul ;e'eiesc((( , ;k ;n &ar;ul celui ste.ar $uternic stao$asare&eselS,ancocos((( Asa cu' cocosul nu iartS nici o gJina ;o $oiatS, tot asa nici eu, ro8ul lui @u'ne%eu, t t( ( sSnu sca$ nici o ;atS sau ;e'eie, ASDt;,/ A 6 IAI lar$e eel ce,'i &a gandi Fi rSul i'i &a dori, lo&eFte,l, @oa'ne, $ede$seste,l sa nu ai8a el$otere, iar eu sa Gu &esel si $uternic, 'ai 'ult ca inainte, iar /Sna sS,'i ;ie tare $recu' co'ul, $iecu' ste.arul Fi sJ nu slJ8easca, de,acu' ;n &ecii &ecilor, Atnin, CSnd &oi iesi a;ara, eu, ro8ul lui @u'ne%eu(((, oi &edea stal$ii cei inal;i, din le'n de ste.ar( AFa cu' stau ei, dre$ti Fi $uternici, aFa sS,'i stea 'ie, ro8ul lui @u'ne%eu(((,

SECRETELE MAGIEI ALBE !* ** de &ine, ** de 'c7eieturi Fi /ana $rinci$als, Fi sa$at'nda lesne ' orice loc, in ;ata sau ;e'eie, ( $e toate $Sr;ile, ;n orice %i Fi la orice &re'e, $e lu'ina si $e intuneric, %iua Fi noa$tea, in %ori si$e ;nserat( ;n &ecii &ecilor, A'in( Se iese a;ara in %ori, trei %;le la rind, si se urinea%i $e stSl$ii ii, %icand2 Ridica,te si ;ii &eselS, tu, &ana ro8ului lui @u'ne%eu(((, de,acu' si$ururea, si,o &ecii &ecilor, A'in( Se s$une ast;em de trei ori la rind, in ;iecare din cele trci di'ine=i( IE Rugaciune $entru orice ne$utinte Sta$Jne Atot$uternic, &indeca su;letele si tru$urile, $e cei ce 'erits ridica,i sau $ede$seste,i du$S 'erit, &indecS,I$e ro8ul tau(((de ne$utin;ele lui# dSruieste,i 'ila si &indecarea, ;ereste,l de &ra.'as, intSreste,i du7ul si $uterile, ;S, sF sca$e de orice 8oli, sSAl lase si sS $iece de$arte( A$Jra,l de orice ooalS, sIM8iciune sau $Scat, de oricare ;aradeiege si iartS,i greselile cu &oie sau ;arF de &oie( 5ie,ti'ila, @oa'ne, de crea;ia =a, $enlru care a su;erit si s,a .ert;it @o'nul nostru Isus Cristos, , ; 8inecu&Sntat ;ie tn &ecii &ecilor( A'io ;'$otri&a caderii ,t(( ,D ,=8oala nou,nascutilor, s$as'e, leFin, accese, cri%e, e$ile$sie, s$as'o;ilie? #YrH CSderea este o notiune co'$lexD( Aici sunt incluse2 8oala nou,nasculilor, s$as'o;ilia, s$as'ele unor gru$e de 'uFc7i sau ale 'trcgului cor$, cu $ierderea cunostintei si $astrarea ca$acit2tii sen%oriale, lesinuri si cri%e ce nu se re$etS, e$ile$sia, caderea ,,al8+, ne'ortalS, care se re$el+ uneori $eriodic, la

;iecare al treilea $atrar al Eunii6 si ,,c0derea neagrS, de 'oarte6, care este $ri'a cri%+ inainte de deces( CSderea se Tnrudeste cu s$aiina si ,,ne8uneala6, in 'a6sura in care cau%a i'8olna/irii se considers a ;i du7ul ra6u, care a intrat in o'( Se ta'$onea%+ cu 'ie% de $aine $ie$tul, 'Dinile si $icioarele 8olna&ului# la raie%ul no$tii se duce acest 'ie% de $Sine, $us ;ntr,o cai$0 curatS, si se lasS la o rascruce, cu cu&intele2 Stints Bine;ScSto'le, $ritneste $Sinea si sarea, iar$e ro8ul lui @u'ne%eu((( .arta,l( Cand se ta'$onea%S 8olna&ul cu 'ie% de $aine, se s$une descSntecul2 SECRETELE MAGIEI ALBE !! Bic ;i descant 8oala cea adusa, inta'$lJtoare, rea Fi trecatoare, oriunde o intalnesc, sS $iece de $e ca$ul, de$ec7i$ul, din oasele si ca'ea, din ;icatii si$la'anii, din ini'a, din 'ainile, din $icioarele lui(((, dar s+ nu $iece singura, caci a' descantat,o cu &or8e $reacurate( at 8oi TatSl nostru((( Cand s,a nascut Cristos sg s,a 8ote%at$e raul Eordan, si a 8ote%at si a$a si $a'antul si $e tot $a'antul s,au E'$ras1at stro$ii aceiei a$e( Asa cu' nu $oate ni'eni s+ adune stro$ii aceia de a$a, si ni'eni nu $oate s2 s'ulga toate radPcinile din $a'ant, si nici s+ scoatS stelele de $e cer, ;i nici s+ roads $ietrele, nici sN atingii cerul cu li'8a, nici sa6 ing7itS $a'antul, tot asa ro8ul lui @u'ne%eu((( s+ nu ;ie &a%ut de 8oala cea rea( 5ac rugaciune catre @o'nul @u'nc%eul nostru si @u7ul S;ant, &ino,'i, @oa'ne, in a.utor,

si a.uta,'i, @oa'ne, sS descant si s+ alung din ro8ul lui @u'ne%eu((( toate rele7 , s$as'ele, Ee;inul, caderea, e$ile$sia, s$as'o;ilia(

de oricare ;arJdelege si iartA,i greselile cu &oie sail iarSde &ole( 5ie,ti 'ilil, @oa'ne, de creatia ta, $eatru care a su;erit si s,a .ert;it @o'nu< nostru Isus Cristos, 8inecu&antat ;ie ;n &ecii &ec i'$otri&a caderiii D,, ,a =8oala nou,nascutilor, s$as'e, lesin, (( s accese, cr;%e, e$ile$sie, s$as'o;ilie? CSderea es=e o no;iune co'$lexD( Aici sunt incluse2 8oala nou,nDscutilor, s$asroo;ilia, s$as'ele unor gra$e de 'uFc7i sau ale inlregului coi$, cu $ierderea cunostintei si $Sstrarea ca$acit+tii sen%oria.e, leDinuri si cri%e ce nu se re$etS, e$ile$sia, cSderea ,,al82, ne'ortal0, care se re$el2 uneori $eriodic, la ;iecare al treilea $Strar al lunii6 si ,,c0derea neagrS, de 'oarte6, care este $ri'a cri%S 'ainle de deces( CSderea se inrudesle cu s$ai'a si ,,ne8uneaEa6, in 'a6sura in care cau%a T'8olna&irii se considers< a ;i du7ul r2u, care a intrat ino'( Se ta'$onea%aA cu 'ie% de $aine $ie$tul, 'Sinile si $icioarele 8olna&ului# la 'ie%ul no$;ii se duce acesl 'ie% de $Sine, $us Tntr,o cSr$a curata, Oi se lasa6 la o rSscruce, cu cu&intele2 S;inte Bine;ScStonile, $ri'eFte $ainea si sarea, iar$e ro8ul lui @u'ne%eu((( iartS,i( Cand se ta'$onea%a 8olna&ul cu 'ie% de $aioe, se s$une descantecul2 Bic Ng descent 8oala cea adusa, inta'$latoare, rea si trecatoare, oriunde 0 'talnesc, sS $iece de$eca$ul, de $e c7i$ul, din oasele si carnea, din ;ica;ii si$la'anii, din ini'a, din 'ainPe, din $icioarele lui(((, ,,; dar sS nu $iece singurS, .i cad a' descantat,o cu &or8e $reacurate( 2? ,c k TatSl nostru((( i<i Cand s,a nascut Cristos si s,a 8ote%at$e raul lordan, si a 8ote%at si a$a si $a'antul si $e tot $S'antu<

s,au i'$rSstiat stro$ii acelei a$e( ( Asa cu' nu $oate ni'eni sS adune stro$ii aceia de a$a, si ni'eni nu $oate sS s'uIgS toate r+dNcinile din $a'ant, si nici s0 scoata6 stelele de $e cer, si aid s+ roadS $ietrele, nici sN atingS cerul cu li'8a, nici sS ;ng7itS $a'antul, o # tot asa ro8ul lui @u'ne%eu((( A.et s+ nu ;ie &a%ut de 8oala cea rea( 5ac rugaciune cStre @o'nul @u'ne%eub nostru si @u7ul S;ant, &ino,'i, @oa'ne, in a.utor, si a.utS,'i, @oa'ne, sa descant si sS alung din ro8ul lui @u'ne%eu((( toate rele7 , s$as'ele, lesinul, caderea, e$ile$sia, s$as'o;ilia,ilor, Arnin( ;i cele de ;oe, si cele de a$a, si cele de $JnSnt, si cele de &Snt( Fi sa se ducS ;iecare de node au &enit( Aid nu ai ce cauta, 8oala grea, c $leaca, du,te de la ro8ul lui @u'ne%eu((( c Se 'isoarS 8olna&ul de trei ori cu o atS2 $ri'a data se 'SsoarS din ca$ $an2 in $icioare, a doua oarS se 'lsoarS $ie$tul si ca$ul, iar a treia oar0, 'ainile( Ata se &a ingro$a in ci'itir, in al treilea, al Fa$telea sau al nouaiea 'or'ant, sau clnd &edeti c0 'ortul este dus la groa$S, ata &a ;i aruncata o data cu o 'anS de si ;lori $e sicriu( Stric si alung de $e ro8ul lui @u'ne%eu((( 2 8oli ale co$iilor nou,nSscu;i2 de la 8uric, de la ini'a, din 'Snintaie, din inc7eieturi, din &ine, din oasc, din 'Sini, din oc7i, din glas, din &or8a( Asa cu' 'ortul de la groa$N au se 'ai 'toarce, tot asa nici cele 2 8oli sa nu se 'ai 'toarca la ro8ul lui @u'ne%eu((( ' &ecii &ecilor( A'in( La 'ie%ul no$=ii se due doua &ase la 8aia de a8ur# un &as se $une su8 &atr0, iar din celSIalt &as se toarna a$a $e &atr+, %icand de trei ori descSntecul ur'ator2 Ar7ang7ele Mi7aile, &itea%ule ceresc, aGa cu' ai do8orat tu ;orts 'tunericului din cer si ai 8agat,o in $a'ant, asa sJ do8ori tu $uterea raului de $e ro8ul lui @u'ne%eu((( SECRETELE MAGIEI ALBE

20 Se asa%a 8otna&ul $e $ragul casei, se tncinge cu trei 8raie, se s$aia cu a$a, se s$arge deasu$ra ca$ului s+u o oal2 si se s$une asa2 @oa'ne, 'iEuieste $e ro8ul TSu(((# nu eu iti stau de a.utor, te a.uta Maica PreacuratS, Maica PrecistS, si a%i, si 'aine, si in &ecii &ecilor( A'in( ' i'$otri&a sla8iciunii =8oala co$ilariei? Te c7e' ;i te rog cu rugSciune @o'nul aostru @u'ne%eu< Aid nu ai de ce sI; stai, du,te $este 'an si =Sri, acolo ;i,este locul( @oa'ne, a.uta,'a $e 'ine, ro8ul lui @u'ne%eu, 8ote%at Fi inc7inat, sa, sca$ $e co$ilul acesta de 8oalS si slS8idune, adusa, s$usa, gandita, tri'isS, sS i,o scot din oc7i, din u'eri, din $ie$t, din ini'M, din $antece, din 'Sini, din $icioare, din oase, din sange, din toate 'c7eieturile( MS rog Di descent ca 8oala Fi sIS8idunea aid sa nu 'ai ;ie, sa iasS, sN $iece, sa se ducS de$arte, $este 'an si $ustie, acolo sS$iara, s+ nu 'ai &ie( MS &oi scula, eu, ro8ul lui @u'nc%eu(((, 'a &oi ruga, 'a &oi inc7ina si 'a &oi duce, ,( i ,t S ;acandu,'i cruce, din casa in casa, (<T n k un din tisa in usS, din $oarta in $oarta, $MnS cStre soare,rasare# acolo se s;la %orii di'inetii , Maria, ISsatul serii , Maria'na, 'Sicuta noastra, glia Pelag7ia, si 'area cea al8astrS, Elena( &I MS &oi dace la ele si ',oi $leca adanc in ;ata lor2 /oi, 'Sicu;elor Maria si Maria'na, &eniti si &,a$ro$iati de ro8ul lui @u'ne%eu, co$i<aFul acesta, Oi luaMiYi neastS'$arul si neso'nul din tru$usorul lui, de $e ca$sorul lui,

din oc7i si din s$rancene, din ;iecare oscior, din ;iecare &inisoarS, din toate cele sa$te%eci si sa$te de costisoare si de &inisoare, Fi duceti,le cat 'ai de$arte de aid, dincolo de 'un;ii cei inalti, dincoio de 'anic cele 'ari, de raurile cele re$e%i, dc lacurile cele adanci de ca'$ii si de $aduri< =Se re$etS de trei ori(? : a SECRETELE MAGIEI ALBE 20+ /indeca6toarea, i'8rDcSnd o 7ainS de,a,ndoaselea =cu ;ata in s$ate?, ia co$ilul 8olna& in 8rate =$e 8olna&ul adult il a$ucS de 'aini? si 'erge cu el $e ca'$, unde se 'toarce cu ;ata s$re rSsMt si re$eta de trei ori ur'atoarele cu&inte, ;acand de ;iecare data trei $asi ina$oi si scui$and $este u'arul slang2 In nu'ele TatSlui si al 5iului si al S;Sntului @u7, &oi, %orilor, %orilor,surorilor, lua;i,i $lansul si ti$etele, si cele de %i si cele de noa$te, luaMiYIe si $e cele scurte, si$ecelelungi( A$oi &indecDtoarea ;ace trei $lecJciuni adSnci s$re rSsSrit si s$une2 i3l, Borilor, %orilor, %orilor,surorilor< Co$ilul &ostru $lange ca,i e ;oa'e, $lange ca,i e sete, D dar al 'eu$lange ca;i esteso'n( la,i neso'nul, da,i so'nul tau, de acu' si ' &ecii &ecilor, A'in( Asa cu' 'u'a lui a $utut sa, nascS si sa, ingri.easca, j asa o$utea de $lans si neso'n sa, ;ereasca( A'in( La 0sarea serii, 'a'a =8unica? duce co$ilul care nu dor'i in 'aga%ie, acolo unde inno$tea%a gSinile, si s$une2 Gainuse $estnte, cenusii si negre, luati de $e co$il $lansul si neso'nul si toate relele, si dati,i so'nul &ostru( Co$ilul care nu $oate dor'i este dus, seara du$a6 a$usul soarelui si di'ineata inaintea %orilor, in cotetul unde dor'

gainile si este tinut deasu$ra lor, re$etandu,se de trei ori descantecul2

Cand 'a &oi duce la $adure, tn $Sdure e o Fer$oaicF, ea are un ;iu Y Mi7ail, eu a' un ;iu =o ;iicS?((( =se s$une nu'ele co$ilulu.?# noi &o';isurori, not /1I@ ;i cu'etre, nc &o' ;ace rude< Fer$oaicS, soro, ia,i co$ibului'eti((($mNnsul ;i nesooinul, ;i$e %iuS, si$e searS, Fi$e ooa$te< AGa se continue trei %ile la rand ,, di'inea;a Fi scara , Fi inso'nia co$ilului &a dis$Nrea( t'$otri&a delirului, ne8uniei, ;urlilor, ;ricP de a$a MS scog eu dis,de,dinunea;aA, 'F s$Si 8ine $e ;a=S, tnS due $e 'unteie eel inalt, 'F oil la %area inrositS, ;i,I &Sd$e Mogul eel 8ar8os, MoF 8ar8os cu,n cSine ;ioros# ;i %ic ea 'oFului2 Module, 8ar8osule, struneFte,ti caineie eel Soas, cN ',a 'uscat $e 'ine, r&8ul lui @u'ne%eu(((# scoate ;uriile din oasele 'ele( SECRETELE MAGIEI ALBE 200 din ca'ea 'ea, din ;ica;i, din &ine, din sangele 'en eel roFu Oi din 'intea 'ea cea rStadtS, sS nu 'S 'ai in.ung7ie oasele, sF nu 'i se 'ai tul8ure sSagele, ( sS nu se 'ai intunece oc7ii 'eg( Pe 'are, $e ocean, se a;ia o insulM, $e insula e un 'os carunt# stS 'osug, ru$e crengi, ;ace ;ocul si dS o 'ana de a.utor celor lo&iti de ;urii( Intre 'unti e un taur# ass cu' el nu iese dintie 'unti, asa nici ;uriile sa nu 'ai a.unga aid, a &eci de &eci( RSsucesc 8urg7iul ;ntr,un 8ustean uscat, alung ;uria din su;tet# o alung langM codnil eel &erde( Asa cu' le'nul uscat nu in&er%este, tot aGa ro8ul lui @u'ne%eu((( nu cunoaste de acu' ;uria( =Se descantS deasu$ra $ainii( )u este &oie s;i ;ie $uitatl $Sinea cea desclntata $este a$e(? Po'eneFte,i, @oa'ne, $e i'$aratii @a&id si Constantin, Credinta, S$eran;a, &ie;ilelor( Tu tii E'$aratii cei $ute'ici, &oinicii, $S'anturile si a$ele, ;ine, @oa'ne,n ;aru sirSul asta( @escent sS iasa din toate oaseie, din ini'a, din ca$ul s+u 8olna& ,sa iasa in toate %ilele( i,n sa'8Mta cea curatS# si rS'ai, tu, ;urie res, $e le'nul eel uscat, $e co$acul eel trSsnit, $e cosul eel dSra'at( Rege @a&ide,

sus;ine cerul, $a'antul, %area si Inna cea cu lu'ina, si sustine,'i si rugSciunea 'ea( @e la rJsarit de soare cStre a$us trece un 'os 8NtrNn , 'osuAi de,un cot, 8ar8a,i $Jn,la 8rau, $asu,i de sa$te co;;, si asta c c7iar 8oala ce a&ea , ;uria( Scoate,i rautetea din oase, din ca'e, din sangelc eel ;icr8inte( IAd; de nu le scoti, 'osule, te &a 8iciui S;( G7eorg7c, si te &a taia cu sa8ia, te &a i'$ungc cu sulita, si,ti &a risi$i lot sSngele( i' US, si cate&a a8racada8re , ;tise'ne ce se dau 8olna&ului sS le 'g7ita, scrise cu un $ix nou $e o ;oitS nou2 de $erga'ent2 s A T 1 R A R E P 1 T E ) E T 1 P E R A R 1 A I A A S

SECRETELE MAGIEI ALBE 20* Sator, Are$o, Tenet, 1$era, Rotas( A'idor, Lidon, >olaia, 5ialon, Studidon( Salaiu, Laraiu, Ealo:, Tion, Sotero, Pern, 1re$erat( Trei %ile la rand 8olna&ul &a ;i dus la 8aia de a8ur, incins 8ine si i se &a da si0 'ilnance o 8ucatS din $ainea descantata ast;el2 Blagoslo&cFte, @oa'ne< Merge Isus Cristos $e dru'ul eel 'are cu un A$ostol de,a< tJu( Ci Isuse Cristoase, k intoarce,te la ro8ub lui @u'ne%eu((( uM,te, si ;uriile din ini'a si,'intea Eoi alungS,le, si ro8ul lui @u'ne%eu((( sS ;ie sJnatos $e lu'e, A'in( Pe 'are, $e ocean, $e insula Buian,

sta o casa,$e casa o 8a8a, 8a8a ;ine un ac( la,;i, 8a8o, acul Fi &ino la ro8ul lui @u'ne%eu(((, scoate din el acul eel &eninos cu &enin de 'oarte< @escSnt ra'ie cele rele de $e 'aini, de $e $icioare, de la ca$, de la gSt, de la cea;S, din s$rancene si din 8ar8ie( 5ie ca &eci de &eci ele s+ $iece la cainii cei 8Strani, negri, suri, roscati, &Prgati, al8i, s0 se ducS si in &eci saY nu se intoardl( A'in( ( Pe'unteieAlian,$e'unteleA8raa', cand Maica @o'nului, Precista(, ,a nascut $e Cristos , @u'ne%euI nostru, nu era $e acolo nici &ra.itor, nici &rS.itoare, nici eretic, nici an 8Sr8at, nici o ;e'eic, nici &reun 8Siat sau &reo ;ata# ni'eni nu $oate s+ deoac7e Fi sS strice , nici calugSr, nici $o$S, nici diacon, nici dascal, nici gra'atic( 2o ckJ< PS%este,l, @oa'ne, cu$uterea crucii$e nascutul, ;nc7inatul, 8ote%atul, s$o&edital, i'$SrtaDitui, cununatul =daca este insurat?, ro8ul lui @u'ne%eu(( SECRETELE MAGIEI ALBE 20! MS scol eu, ro8ul lui @u'ne%eu,(( cu rugSciune, 'S inc7in, ies din casS$e us+, din carte $e $oartS, 'erg s$re soare,rSsare $anS la 'area cca 'are( ;n 'area cca 'are se a;la o $iatrS al8a, $e $iatrS este o 8isericS a$ostoIicS, la $oarta ei stS a$ostoM Petru cu c7eile de aur( Ma a$ro$ii eu, ro8ul lui @urnne%eu, 'a ittc7in s'erit si,i %ic2 PSritite Petrc a$ostate, desc7ide,'i, descuie,'i 8iserica, 8lagoslo&e;te FJ a$uc 'Jnerul cu drea$ta, sS desc7id usa, sS calc tnSuntru cu dre$tul, sN a.ung la tronul @o'nului @u'ne%eu,

sS 'a inc7in la c7i$ul Lui, sa 'a rog in ;a;a Lui( Blagoslo&estc, G7eorg7ecel /itea%,$e((( cu' l,ai =inluit ta$e 8alaur&l eel &enioos kAA < cus$ada ta cea ascutitS la $S'ant $e 'untele Sion, a%&a;lindu,l ' ;ocul eel ncstins al.udecatii @o'nului, a;a, s;inte G7eorg7e, &itea%ule, a.uta, , te rog, $e ro8ul tau((( sa aluuge ;or;ele raului si sa a%&arle ' ;ocul .udecatii in;ricosate a lui @u'ne%eu( I'$otri&a 8e;iei Se $une o OtiucS &ie intr,un &as cu &in si se lasS 2 %ile( Cu %ea'a aceea se lecuieste 8e;i&ul , i se d2 sS o 8ea si se s$une asa2 Asa cu' Ftiuca nu su;era &inul, tot asa sa nu,m 'ai su;ere nici ro8ul lui @u'ne%eu((( tn nu'ele Tatalui si al 5iului Gi al S;Sntuiui @un, A'in( Bautura si 8e;ie, $Srasiti,l$e ro8ul lui @u'ne%eu(((, $leca;i in negura $aduriior, unde nu a.unge nici o', nici &ita, nici $asarea,n %8or( ;n nu'ele TatSlui si al 5iului si al S;Sntului @u7, A'in =de trei ori?( BSuturS Ci 8etie, ieFiti si lua;i $e a$a, unde ni'eni nu 'erge, $Jrasi;i,l $e ro8ul lui @u'ne%eu(((, 'ergeti in 8ataia &antului, unde ni'eni nu a.unge( In nu'ele TatSlui si al 5iului sg al S;Sntului @u7, A'in =de trei ori?( Si ducS,se 8Sutura asta $este 'un;i si &ai, la oa'enii rai, si lasS,'S $e 'ine acu' si in &ecii &ecilor( In nu'ele TatSlui si al 5iului si am S;antului @u7, A'in =de trei ori?( lattu, 8elie grea, nu te 'ai roti in .urum lui(((, ci du,te la sta$anal tSu, in;ra6 in 8utoaiele de 7ere sau &in( Asa cu' nu se $oate trai ;a ;oe, tot asa sa se s$ul8ere E &or8ele rele si toate relele de$e o'ul acesta(G

Asa cu' se ter'ina &or8ele 'ele, asa sM iasS ;u'ul 8etiei din ro8ul lui @u'ne%Ptod >( k larS tu, 8elie, du,te de aid ,a( iG acolo undc te,ai nascut si acolo ra'ai( Pi# Tu, cerule, &e%i s,i au%i ce &reau en sF ;ac D # cu tru$ul ro8ului lui @u'ne%eu((( /oi, stele iu'inoase, co8orati aid, in $a7arul 'ea, iar in $a7ar a' a$a curata( lara tu, Iun+ iu'inoasS, co8oarS si in;ra6 in odaia 'ea# iar odaia 'ea nu are nici dusu'ea, nici aco$eris( Tu, soare strSlucitor rSsari iti ograda 'ea, iar in ograda6 la 'ine nu e nici ti$enie( /oi, stelelor, de%&Stati, $c((( dc 8autorS# si tu, iuna, de%&ttt+,I de 8auturS# si tu, soare, scar8este, $e((( de 8autura( A' %is< SECRETELE MAGIEI ALBE 2 Pentru ca acel care 8ea ;ara6 o$rire s0 adoar'a, iar cand se &a tre%i s0 nu 'ai 8ea, s0 ia cearS si se descSnta2 Bare, %are, ;ru'oasS %are, ;ru'oasaA craiasS# lunS Iu'inoasS, stele straiucitoare, iuati,i neso'nul, dati,i so'n cu &ise la 'ie% de noa$te( In 'ie% de noa$te &ino la((( ca o ;atJ ;ru'oasa, ca o 'a'S,crSiasS, si ia de $e 'ine si du cat 'ai de$arts ;or;a cea rea, Fi da,'i o 'anS de a.utor, si sF 'a a.ute Maica( @o'nului s+ Tncui rNul( ;ngerul si Ar7ang7elul lui(((, $Jstiea%a su;lctul, intareste ini'a# satana,dus'anS, IasM,l in $ace, au te 'ai lega de &iata lui( M+ 'c7in si ;b a$ar cu crucea cea s;antN, Fi cu crucea n c7e' Ingerul, cu crucea il a$ar de necuratul si il i%gonesc( In nu'ele TatSlui si al 5iului

si al S;Sntului@un, A'inA( Cunosc se'nele s;inte( @escantece $entru $o;ta de roancare Asa cu' 'S uit cu drag si $lScere la ;ata Gi 'ainile cui 'i,e drag, tot asa sa '2 uit si la 'Sncare si la 8MuturS( Se s$une de trei ori, a$oi se aruncS 'ancarea Fi a$a $este u'arul stSng, a;ara, in stradi(

Asa cu' e le'nul de tare, asa sS ;lu eu de tare si sanMtoasS si relele sN nu ',a.ungM( to'ir;t ,! @escantece cand nu se cunoaFte 8oala /ino, MaicS PrecistS, in a.utorul nostru, iar eu, cu &or8ele 'ele, &oi alunga 8oala cea grea ;SrS nu'e, s+ lase in $ace si sN nu 'ai c7inuie tru$ul si su;letul 8olna&uiui acesta, Fi sS $iece $este nouS 'art si noua tJri, de$arte in $ustie, unde nu,i ;i$enie si acolo sS ra'aie( @oa'ne,@u'ne%eule, a.ut+,ne< Luna e$ecer, sJ'anta e$ecS'$,,iar$ietrele $e ;undul 'arii( Tot asa Fi 8oala sS $iece du$S ele, s+ nu ne 'ai lo&easca, A'in( Rug.:iuiie din secolul al h/',:a ;'$otri&a di&erselor 8oli CeE ce ;ine la sine aceasta6 rugaciune, dS,i, @oantne, a.utor, %dro8este $e tot du;inanul Fi &ra.'asul, s+ nu se a$ro$ie relele de 'ine, ro8ul lui @u'ne%eu(((, a$arS ;i $+%eFte, @oa'ne, cu ;ugJciuaile iagerilor, ar7ang7elilor, ale oa'enilor( SECRETELE MAGIEI ALBE 2 + Cine &a tine la sine accastS 'gMciune, &a tAi a$arat in &ecii &eciior, s;arFitul %ilelor sale, ;ara de $ieiie( A'in( t'$otrl&a stricarii nuntllor =legatul cununiilor? M+ &oi scuga eu, ro8ul lui @u'ne%eu(((, 'a &oi s$ala, 'J &oi ruga, 'a6 &oi inc7ina(

si,oi $orni sil $un =arusi de tier, din adancul 'ariiA$anS,n taria cerului, A de la rasarit s$re a$us, de la 'ia%aAnoa$te $anS la 'ia%S%i( Fi &oi in;ra eu, cu tot alaiul 'eu, in ogradi, Oi &oi incuia de trei ori cate nouS$or;i, Fi le &oi ;ereca, si Ee &oi 7ic7ide cu de trei ori cate nouil c7ei, Ci &oi a%&Srli cu c7eile in 'are# ;i &a iesi din Marea Rosie un $este de ara'a, cu sol%i de aur, si &a ing7iti $estele toate c7eile k k .i se &a ascunde ina$oi in 'are( CC?iA(OiaOa cu' nu &a$utea ni'enis+gaseasca$esteleacela si sS descuie $ortile, nici$e 'ine, ro8ul lui @u'ne%eu((( cu tot alaiul 'eu si cu toti 'irii si nuntaFii, nu &a $u;ea sa ne atinga nici un rSu# acu' Fi$ururea si PI &ecr &eciior, A'in( Rugaciuni adresate clu7urilo; ;l ;iintelor su$ranaturale Cand se 'uti in casJ nou+ iar En cea &cc7e i,a 'ers ;oarte 8ine, sta$anul casei tre8uie sa $unS in 8eci, $entru du7ul casei, o $aine intreaga, sare si o cana6 cu la$te( @u$a ce a $regStil totul, in li'$ul no$tii el se &a duce in casa cea &ec7e din care s,a 'utat, T'8raAcat nu'ai intr,o cN'asl, 0 &a s$une ur'Stoarele &or8e2 ( , k MS inc7in, $Jrinte, ((((( i si te rog s+$o;iestc la noi, AA66A ,6Doato A( in casele ccle noi# acolo sunt $entru tine un locsor cald Fi o gustare 8una( @acS nu se &a $roceda asa, du7ul casei nu se &a 'uta I',$reunS cu ;a'ilia res$ecti&e si &a $lange in ;iecare noa$te ' casa &ec7e, $Siasita de locatari( La 'ularea in casa noua, $ri'a ;elie dc $aine ce se &a t+ia, cand ;a'ilia se &a ase%a $entru $riraa data s+ $ran%eascS la loc nou, se asa%2 in $a'anl, la coltul drc$t al casei, %icand2 /ino, du;i 8un, in casa cea noaa, sa stai, $giine 8unS sa 'i;nanci, $e stS$Sni sa6 ;i ascul;i( A Cand se 'ut+ &itele intr,un gra.d nou, se s$une un descSntec ca du7urile curnii sa le ocroteasci2 @u7uri 8une, asa cu' le iu8esc si le ocrotesc co$e &itisoarele 'ele, tot asa iu8iti,Se si ocrotiti,le ;i &oi, aid, la loc nou(

La ;el se $rocedea%S cand se cu'$arS si se aduc in gra.duri &ite =ani'ale? noi, %icand2 @u7uri 8une, a&e;i gri.Sde &itisoarele 'ele( SECRETELE MAGIEI ALBE 2 0 sN 'Snance si sS 8ea $e saturate, ni'ic s2 nu le ;acF r+u, &oi $a%iti,Ie si iu8i;i,Ie, asa cu' le $S%esc si le iu8esc ea( Rugaciuni adresate du7urilor curtilor, ale $adurilor In 'iercurea SS$ta'anii Pati'ilor, co$iii aleargS di'ineata .i seara in .urul curtii Oi al casei, cu talSngile de la gatul &itelor =c7iar si la 'arginea satului? si descantD cu cu&intele2 In .urul casei e,un cere de ;ier( Pan+,n %iui, sta$ana casei ocoleOte de trei ori, des$uiata, casa Oi curtea $e a;aril, %icand2 In .urul curtii 'ele e,un cere de Per, $rin el sa nu $StrundS nici ;iara, nici.i&inS, nici o' rSu, nici du7urirele< La al treilea ocol al curtii, ea se rostogoleste de trei ori $rin $oartii in curte, %icand2 Sa s$oreascS nea'ul ;i a&utui< In Eoia Mare se 'erge in $+dure, $entru a cere de la du7ul $iidurii un 'uDuroi de ;u'ici, ast;el ca a&utui si 8inele din gos$odarie sS s$oreasc2 $recu' ;urnicile( Musuroiul este cenit ast;el2 Rugaciunea S;antului loan,GurS de Aur, A s$usa la culcare ,<<U @u,te, satanS, de la casa aceasta, U+ de la usi, de la ;eresti, din toate cele$atru co;;uri si de la te'elia casei acesteia# aid sunt S;iotii Pet' si Pa &el si Maica @oronalui, aid nu ai ce cSuta tu, dia &ole# ro8ul lui @u'ne%eu((( se duce la culcare su8$a%a crudi celei s;inte si nici un ;el de rele nu o sS, atingS, nici %iua, nici noa$tea si ;n nici un ceas( In nu'ele Tatalui, al 5iului si al S;antului @uA, a.utaYae, @oa'ne, cu 'are 'ila sigri.a Ta, 'ilosti&eGte,tc de noi( A'in(

Se s$une de trei ori la rand( ciii# :ir ;a ;exsn Rugadune $entru inde$artarea necuratu;ui ;n nu'ele TatMlui, al 5iului si al S;antului @u7, A'in( Cted in @u'ne%eum nostru( In Isus Cristos si in cu &antul @o'nului, care 'a ocroteste# te'e,te, necuratule, lasa,'a, SECRETELE MAGIEI ALBE 2 * $leaca din $rea.'a 'ea, ro8ul =roa8a? lui @u'ne%eu(((# Cristos, care a a&ut$uterea sa in&ie are $uterea sS te alunge, necuratule, de la @o'nul @u'ne%eul oostru, TatSl nostru ceresc( 5ugi, dis$art, ;n nu'ele Tatalui, al 5iu;ui, al S;antului @u7, A'in( Se s$une de dou0 ori( I(A)@RU/(2 2 III +( >APTE) S(2 4( MACSI) @(2 0( RA1CRI1M2 -( R1ERECP B(2 *( SL1B1@EA)I) A Ec( 3( SMIR)1/A I(# !, S1TIRI1S CR1T1S# I1(ST1IA)1/S>I@(2 ll(TUP1LCPS(2 Bi8liogra;ie &(T?co;l n>,ES ( Andru / Lu'ea &S%utS ;i ne&S%utS, Editura Axis Mundi, Et7os,Bucuresti, !!+( 2 Andru / A UM , Sinte%a in &JtSturilor tainice ale Eu'$ei ;i Ariei, Ed( I/, Editura )ea 9or:, )ea 9or:, !!0( + >a$ten S Ba%ete Medita;iei, Editura Index( Sa'ara, !!2( 4 Macsin @ Se'nele cos'ice ale Binelui si RSului, Editura /ital, >rasnoiars;c, !!2( Raocri' Magia AM, Editura >;i&(>ie&, !! ( Roeric7 B Uni&ersal de ;oe, Riga, !+2( Slo8odeanu Psi7otera$ia , Sugestie ;i 7i$no%S, Editura Bdoro&ie, Mosco&a, !**( S'irno&a Tainele ci;relor, $ietrelor, se'neior , su$erxti;ii,

Editura Mosco&a, Mosco&a, !!2( Sotirios Crotos Uccnicul lui Usus Pristox, Edilura Ar7eii$, Stoiano&sc7i @ Rena.lerea s$irituals( BucureDti, !!4( T7uoc7 S 1caltistnuS ;i Magia, Edilura Astral, Mosco&a( !3 !3-( Cu$rins CI I/ St( Cu&Sntini;oducti&((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 0 CAPIT1LUL I , TE1RIA MAGIEI ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( * ( Conce$tia Magiei Al8e des$re lu'e((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3 2( Structura Creatiei Uni&ersului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 0 +( Structura 1'ului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4( E&olutia(etica&ietiisi Satana ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( + 0( Sti7iile, s$iritele sti7iilor si C+'$ul PSI((((((((((((((((((((((((((((((( -( Pierogli;ica(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3 *( Magia su$erioarii si in;erioarS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ! 3( Coordonato'l(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (2 Se'nul ocrotirii(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((l(((2+ !( Sensul cercu:ri si ;olosirea acestuia((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 24 0( Legile act.unilor Magiei(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 20 @es$re tntuneric((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 23 CAPIT1LUL II,TE1RIA MA)TICP(((((((((((((((((((((((((((((((((((((( +0 (Ba%eleManticii Magice((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( + 2( 5olosirea centrului Tricui7a(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ++ +( 5olosirea a$aratelor'agice((\((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+0 +( l(1glin%i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+0 +(2( Ecrane(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( +4( Mantrcle reco'andate de di;erite scoli((((((((((((((((((((((((((((((((( +* 0( @e%&aluirea cliseului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 40 -(Exe'$Iedeacliuni 'antice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4 G7icitul in 7acarS( ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4 Gniciiul cu a.ulorul ;u'ului ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 42 G7icitul cu a.utoruE unei site (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 42 G7icitul cu a.uloru< ;ocului (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4+ G7iciAtiil ' ceara to$ilS ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4+ G7icitui in %atul de ca;ea( (((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((((((( 44 CAPIT1LULIII,AG)I,MAGIA (((((((((( ((((((((((((((((((((((((((((((((((((43 ( Cu&i'e.e 5ocului (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4! 2( 5ocul Soarelui( (((((((((((((((( 0 04 ((( ((0((( (((((((((,(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((

4( Exercitii ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 6n 0( Conclu%ii((( ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (( CAPIT1LUL I/ , MAGIA ALBA (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 03 ( ;ntSrirea 'ainlea unei con;runlari ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 A 2( Atenuarea rauEui $entru un ti'$(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 +( C7e'area unui clu7 deca%ut( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 4( S;aturi $entru 'ediu'uri si $ractican;ii s$iritis'ului((((((((((( 0( I%gonirea enliUlilor dus'anoase ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -2 -( 5or'ula $entru a intra ;n re%onan;a6 si co'uniune cu s$iritele care diri.ea%i siarea &re'ii ((((((((((((((((((((((((((((((((( -+ *( S$orirea $uterii $enUgra'ci $rotectoare (((((((((((((((((((((((((((((( 3( Mesa.ul 'agic ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !( /ise in culori, &ie SECRETELE MAGIEI ALBE 22 -+ -4 conturale ((((((( -4 ((((((((((((((((((((((((((((((((( ( ise in culori, &ise in;or'ati&e Fi ;oarle 8ine 0( Mantra cu care se c7ea'S GaCa,L7a'a( ((((((((((((((((((((((((((((((( -0 ( Manlra lui Cristos (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 2( In&ocarea ;orDei strS'osilor =ar8orelui genealogic? (((((((((((((( -0 +( A$el cStre ;or;a stra'osilor (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( (-4( Contactul cu sti7iile ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -* 0( Reali%area unei dorinte 'arunie (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -* -( Tre%irea ;or=elor cos'ice din a$S (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -3 *( Procedee de a $rogra'a ;nialnirea cu un s$irit ((((((((((((((((((((( -! 3( C7e'area din s$atiu a ,DeX-lelor Magiei Al8e6 (((((((((((((((((((( -! S STEMUL MAGEEI ,,CE)TRUL CECL1)ULUI6(((((((((((((((((( *0 ASPIRATIA CATRE ALB (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( * ( A$el la Magia Al8a ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( * 2( Iniaturarea (Eucraiurii6(((((((((((,((((((,(((((((((,((,(((((((((,((((((((((((((( *2 2( ( Metodaegi$teanJ((( ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *2 22( Metoda sla&a (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *2 2(+( Alia 'etodS sla&a (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *+ 2(4( Metoda Agni,Magiei ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ,(*+ 20( Metoda Magiei A$ei (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*4 2(-( Alungarea gandacilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *0 2(*( Contact in &is cu su;letul unui decedat((((((((((((((((((((( *0 2(3( Biruinia asu$ra $ro$riei 8oli((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *2(!( Alungarea unei 8oli tri'ise din a;ar0(((((((((((((((((((((((( *+( Curatarea casei de ;ortele raului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( **

+( ( Metoda egi$leana(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ** +2( Metoda Indiana(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ** ++( Metoda crestina(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((*3 +(4( Metoda Magiei Al8e ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *3 4( GSsirea unui o8iect $ierdut(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *! 0( Atenuarea in;luentei %ilei de + si a altor %ile ne;aste((((((((((( *! -( Aducerea acasa a unei $ersoane (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 30 *( Trans'iterea corectS a gandurilor c0tre o altS $ersoana((((((( 30 3( Alungarea rSului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3 !( Alungarea ;eno'enului (($oltergeistII((((((((((((((((((((((((((((((((((((3 0( Metoda de a ;i in&ingator (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 32 ( Tre%irea ;or.ei si a $uritStii inten;iilor Magiei Al8e 'tr,o $ersoanS(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 32 2( Controiul $ro$riilor ganduri (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3+ +( Atragerea;ortelor'agice(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 34 4( Pre&enirea unei calaAtorii nereusite((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 30( /indecarca $osedatilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3-( tnlSturarea in;ectarii radioacti&e din teren (((((((((((((((((((((((((((( 3* *(<'8un0t0tireastariiunui 8olna&(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3* 3( Crearea canalului de Ieg+tur0(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 33 !( Metoda de icsire in astral((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3! !( l(Scoalac7ine%a(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3! !(2( Procedeul general(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3! !(+(Procedeul $ericulos((((((((((((((((((((((((((((((((((((2(((((((((((( !0 !(4( Procedeul Pat7a 9oga((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !0 20( S;in=irea cretei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ! 2 ( /i%uali%area ;or'elor ce a$arin oglin%i((((((((((((((((((((((((((((((( ! 22( Cu' c7e'a' Magia DADni(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !2 2+( Sta8ilirea conlactului cu s;era ingerilor((((((((((((((((((((((((((((((((( !+ 24( Procedee de distrugere a dracilor (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !+ 20( C7e'area du7urilor sti7iilor((((((((((((((((((((((((\((((((((((((((((((((((( !4 2-( Mantrele sti7iilor((((((((((((((((((((((((((((( ,. +0( Concentrarea gandului((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;;6 + (CurStareainca$crii de di;erite entitDn 'arunte((((((((((((((( NA +2( Metoda2 de &indecare a 8olilor :ar'ice((((((((((((((((((((((( Jn ++( CurStarea giinduriEor$rin 'agia gesturilor d/ +4( Cur0larea energeticii T,( SECRETELE MAGIEI ALBE 22+ ll(l,((, Diicigcucii negati&e a &ecinilor((((((((((((((((( n +0( @usul energetic((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( CT +-( Protec..a unui co$il su8 trei ani i'$otri&a rSului (((((((

Tt +*( @escantec $entru o$rirea ;ncSierarilor(((((((((((((((((((((((( #g A MAGIA MA9A F A I)CAAEL1R((((((((((((((((((((((((((((((((( E1REG1RI ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ASTRALUL(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ALCPIMIA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( MAGIA MI)ERALEL1R (((((((,, (((,(,,(((( CAPIT1LUL / , UESCA)TECE O PR1CE@EE @E /I)@ECARE (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( /RAEIT1RII( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( /RACII,@ESCA)TAT1RI ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;'$otri&a durerilor de ca$(((((( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I'$otri&a durerii de din=i ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;'$otri&a durerii de din.i, a ;urnicDturil (((((( !g ,,((( !3 ((((( !! (((((!! (((((!! , 00 ,( 00 , 00 , 0 ( 0 ( 02 0+ 00 , or 0 7erniei ((((((((((((((((( '$otri&a al8e;ii la oc7i ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( E'$olri&a urcio'lui ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;'$otri&a durerilor de urec7i (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( t'$otri&asur%eniei(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;'$olri&a a'igdaEitei, greutS;ii la ing7ilit, ;aringilei,eso;agitei ( &a su;ocarii( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( &a uscSturii la co$ii (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( &a colilei, diareei, enterocol.tei ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( s$as'eior ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 7erniei (((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((( (((((((((((((((((((((((((((((((((( icterului ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( ;'$otri&a ;'$otri&a ;'$otri&a ;'$otri&a ;'$otri&a 7erniei ( '$otri&a (((((((((( I'$otri&a 8olilor utenilui ( ;n ca%ul in ca%ui unei nasteri grele ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I'$otri&a durerilor de s$ate sau de rai.loc((((((((((((((((((((((((((((((((((((((

;'$otri&a.ung7iului((((((((((((((( c (((( '$otri&a reu'atis'ului ( ( (((((((((((((((((((((( (((((( (((((((((((((((((((((((((((((((((((( '$otri&a luxatiei, scrantiturii( (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I'$otri&a eri%i$e?uEui( ((((((((((((((( ((((((((((((((((((((((((((((((((( ((((((((((((((((( (((( ;'$otri&a carceilor ((((((((((((((((( I'$otri&a $anaritiului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 0Leac i'$otri&a unei asc7ii sau a unui g7i'$e(((((((((((((((((((((((((((((((( 0* I'$otri&a in;ec;iilor si ;urunculelor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 03 I'$otri&a negilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 0! I'$otri&a $ecinginilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 I'$otri&a 8u8elordulci((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( I'$otri&a eru$tieicu82sici,a;tei,acneei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -+ I'$otri&a raiei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -4 I'$otri&a in;ec=iilor su8 $iele si 'onturilor,(((((((((((((((((((((((((((((((((( -0 I'$otri&a 8Staturilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -I'$otri&a arsurilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -I'$otri&a unei rani care a co$t(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -* I'$otri&a ranilor sangerande (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -3 I'$otri&a 7e'oragiilor na%ale, sto'acale, genitale, rani desc7ise((( *+ I'$otri&a 7e'oragiei $e nas((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *0 I'$otri&a ;rigurilor si ;risoanelor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *0 I'$otri&a ;ier8intelii sau ,,;ocului6((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 3+ I'$otri&as$ai'ei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 34 I'$otri&a s$ai'ei, agitatiei, durerilor de 8una si 8alonarilor (((((((( 3t'$otri&a di;eritelor 8oli, ade&arate sau inc7i$uite(((((((((((((((((((((((( 33 RugSciune de leac contra deoc7iului si 7e'iei((((((((((((((((((((((((((((((( !0 @escantece $e $iete i'$otri&a relelor Oi deoc7iului((((((((((((((((((((((( !+ @escantec $entru ,,;acatura6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !+ I'$otri&a li$sei de &igoare din ,,;acatura6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !4 i'$otri&a i'$oten=ei, a li$sei de $utere(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !0 Rugaciune $eniru once ne$utinte(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !* i'$otri&a caderii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( !3 I'$otri&a sla8iciunii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 20 Leac $entru neso'nul co$ilului 'ic((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 202 t'$otri&a delirului, ne8uniei, ;uriilor, ;ricii de a$0(((((((((((((((((((((((( 204 t'$otri&a 8c$ei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 20! @escantece $entru $o;ta de 'ancare(((DD((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 @escantece cSnd nu se cunoaOte 8oala(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 2 Rugaciune din secoiul al h/III,lea i'$otri&a di&erselor 8oli(((((((( 2 2 I'$otri&a stricarii nun=ilor(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 +

Rug+ciuni adresate du7urilor si ;iintelor su$ranaturale((((((((((((((((((2 + Rugaciuni adresale du7urilor curtilor, ale $adurilor((((((((((((((((((((((( 2 0 Rugaciunca S;antului Ioan,Gur+ de Aur, s$usS la culcare ((((((((((((( 2 Rugaciune $entru inde$Srtarea necuratului((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2 Bi8liogra;ie(,((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((\(((2 3