ELABORAREA METODIC N 8 TEMA: Punile dentare mixte M\A. Indicaii. Etapele clinico-tehnice de confecionare.

1. Indicaii la tratamentul edentaiilor pariale cu puni dentare M\A.

Puntile metalo-acrilice semifizionomice au indicatii limitate in restaurarea edentatiilor partiale atat pentru zona frontala cat si pentru zona laterala. Puntile metalo-acrilice fizionomice sunt indicate pentru zona frontala, cand dintii stalpi au o inaltime necesara pentru slefuirea lor la o adancime de 2,0 -2,5 mm.

Fig.1 Puntea M/A

2. Etapele clinico-tehnice la confecionare a punilor dentare M\A.

Clinic: prepararea cu slefuirea a 2 mm (suprafetele acoperite fizionomic), 0,5-0,6 mm (suprafetele neacoperite fizionomic); la colet pragul paralel festonului sau escavat, amprentare dubla, determinarea ocluziei centrice. Laborator: realizarea modelului cu bonturi mobilizabile, montarea in simulator, modelarea machetei, initial a dintilor stalpi apoi corpului de punte, in scopul mentinerii placajului suprafetele ce vor fi fetuite se modeleaza in forma de casete iar pentru o rentetie mecanica, trainica se creeaza puncte de rentetie (butoni, ciupercute, anse, solzi de peste, sfere), , ambalarea, turnarea, dezambalarea, sablarea

Clinic; proba in cavitatea bucala si determinarea culorii acrilatului Laborator: modelarea machetei din ceara pentru placaj, ambalarea placajului in chiuveta, schimbul machetei in placaj, lustruirea, prelucrarea chimica Clinic: proba definitiva si cimentarea

Fig.2 Sceheletul metalic pentru acrilat

Fig.3 Scheletul metalic pentru ceramica

N.B. Spre deosebire de ceramica, acrilatul se "leaga" de scheletul metalic doar cu ajutorul acestor retentii. Nu are nici un fel de legatura chimica cu metalul, fapt care duce uneori la desprinderea fatetelor acrilice.

3. Particularitile preparrii dinilor stlpi n puntea dentar M\A.

Prepararea bontului pentru puntea mixta metalo-acrilica (polimerica) este asemanatoare cu cea pentru puntea mixta metaloceramica. Forma finala a bontului pentru puntea mixta metalo-plastica (polimerica) prezinta urmatoarele caractere distinctive: slefuirea fetei vestibulare este mai accentuata (aproximativ 2 mm) in cazul placarii cu rasini acrilice conventional pragul cervical vestibular are o latime de 0,8-1,5 mm si este infundat subgingival 0,2-0,5 mm.

Fig.4 Dintii stilpi pentru puntea M/A

4. Materialele i tehnica amprentrii cmpului protetic la confecionarea punilor dentare MA

Amprenta elastic-elastica intr-un timp este de fapt o varianta a amprentei duble; materialul elastic fluid se aplica direct pe preparatiile dentare cu spatula sau cu ajutorul unei seringi speciale dupa care, fara a astepta priza materialului fluid, materialul chitos de amprentare se aplica peste preparatiile acoperite de materialul fluid, intr-o lingura standard, sau chiar individuala distantata. Aceasta modalitate de amprentare este considerata cea mai exacta, deoarece ambele mase elastice polimerizeaza in acelasi timp, incat modificarile volumetrice si distorsiunile devin neglijabile. Amprenta elastic-elastica de corectare. Apeleaza la o lingura standard, sau mai bine o lingura individuala distantata. Se amprenteaza intreaga arcada ce prezinta preparatiile dentare cu un material elastic de amprentare de consistenta chitoasa (de exemplu Optosil), obtinand asa-numita amprenta primara, care de fapt va fi port amprenta pentru materialul elastic fluid de amprentare din faza a doua (de exemplu Xantopren), ce are doar menirea de a corecta prin spalare prima amprenta. Lacasurile amprentei primare nu trebuie complet umplute cu material fluid de amprentare.

5. Tehnica modelrii machetei din cear a componentei metalice a punii dentare M\A. Varieti de elemente de retenie a acrilatului.

Pentru elementele de agregare se utilizeaza tehnicile pentru machetele coroanelor mixte metaloacrilice ( racirii gradate, picurarii, capa) cu formarea unei casete pe fata vestibulara cu elemente retentive. Macheta corpului de punte poate fi modelata redandu-se pentru inceput a aspectului morfofunctional si dimensiunii corespunzatoare suprafetelor orala, ocluzala si mucozala. Ulterior se realizeaza casete prin taierea in ceara. Caseta poate fi comparata cu o cavitate cu doua laturi: o latura oferita de suprafata mucozala si alta de suprafata ocluzala cu fundul spre suprafata orala la dintii laterali si frontali. Marginea cervicala a corpului de punte se micsoreaza cu 1,0-1,5 mm. Interiorul casetei se face retentiv sau prin aplicarea pe suprafetele ei a sferelor, butonilor, sau prin aplicarea barelor dispuse radiar in caseta.

6. Cerinele ctre componenta metalic a punii dentare M\A.

acopera in totalitate bontul dentar protejeaza, de obicei, limita cervicala a bontului; delimiteaza componenta fizionomica; asigura morfologia suprafetelor ocluzale, respectiv, a marginii incizale

are o grosime de 0,25-0,4 mm

Fig.5 Componenta metalica a puntii M/A

7. Metale i aliaje utilizate la confecionarea punilor dentare MA. Componena. nsuiri tehnologice.

Componenta metalica este confectionata din diferite aliaje metalice ( crom/nichel, crom/cobalt, mai demult se folosea si cuprul dar acum s-a renuntat ). Are o grosime mult mai mare decat scheletul metalic al coroanei ceramice si nu are nivelul de adaptare al acestuia, fiind mult mai distantata de dintii de sub ea. Practic, inveleste tot dintele, avand sculptata in partea din fata o "fereastra" in care va fi plasat acrilatul. Aliaje de crom- cobalt Aceste aliaje sunt superioare aliajelor inoxidabile de wipla. Sunt combinaii complexe, n compoziia crora intr multiple elemente: Crom- Cobalt, Nichel, Molibden, Sliciu, Carbon, Magneziu, Aluminiu.Procentul cel mai mare este reprezentat de crom 15-30% i de cobalt de la 1-64%. Pentru fiecare produs exist o anumit reet de fabricaie, inut secret.Cromul este un metal alb, mai dur dect fierul. Cu punct de topire 1876C i greutate specific 7,1 este sensibil la aciunea acidului clorhidric i sulfuric. n procent de peste 12 % confer alajelor pasivitatefa de aciunea oxigenului. Este coninut n aliaj n proporie de 1530%.Cobaltul este un metal cu aspect cromatic asemntor argintului, are duritate mai mare dect a fierului i a nichelului. n combinaii, confer aliajului duritatea ridicat i stabilitatea chimic protejndu-l fade aciunea acizilor sau a bazelor. Punctul de topire este de 1481C, greutate aspecific de 8,9 n aliaj n proporie de 1 pn la 64%. Caracteristici fizico- chimce Greutate specific mic Sunt inoxidabile Temperatura de topire de 1300-1500C, Sunt greu de prelucrat prin lefuire Vscozitate mic Cristalizeaz omogen cu o structur austentic Luciul foarte rezistent

Aliaje crom-nichel 70-72% fier gama nemagnetic, 18 % crom, 8% nichel, cargbon, mangan, molibden, siliciu, titan si tantal de culoare argintie cu punct de topire 1375-1420 duritate 160 kg/mm(la patrat) brinell

elasticitate buna vascozitate mare (curg greu in tipare) coeficient contractie 2,5% bine tolerat biologic, rezista la oxidare si coroziune este abraziv pentru dintii naturali

8. Tehnica i materialele utilizate la modelarea placajului punii dentare.

Componenta metalica se supune unei pregatiri speciale, care consta in aplicarea unui strat de lac izolator, pentru a preveni modificarea culori componentei fizionomice. Apoi macheta componentei fizionomice se va modela din ceara dupa care prin ambalare in chiuveta se va obtine tiparul, dupa care va urma prepararea si polimerizarea acrilatului. Dupa termopolimerizare, dezambalare, prelucrarea mecanica si lustruire lucrarea se va cementa pe bontul dintelui respectiv dupa metoda obisnuita. Aplicarea acrilatului dupa metoda moderna nu prevede acoperirea componentei metalice cu lac izolator, deoarece se aplica stratul bazal (de opac) care nu este transparent. Depunerea straturilor de dentina, smalt, incizal si de colet se face in corelatie cu nuantele coloristice ale dintilor naturali, iar coroana dupa polimerizare este obtinuta cu luciul corespunzator. Acrilatul se plaseaza in zonele special pregatite de pe scheletul metalic, care contin retentii metalice. Aceste zone nu trebuie sa fie niciodata pe partea ocluzala ( "de muscatura" ) a dintelui din cauza rezistentei scazute a acestui material. Acrilatul se polimerizeaza la laboratorul de tehnica dentara in aparate specifice, la temperaturi mult mai scazute decat ceramica. Aplicarea se face cu pensuli speciale, numarul de straturi fiind mai redus decat in cazul ceramicii sau a compozitului .

Fig.6 Retentiile metalice necesare prinderii acrilatului

Tehnica aplicarii acrilatului

Primul strat este un lac cu rol de opacificator pentru metalul de sub el. Urmeaza stratul principal care, de obicei, este si ultimul. Si aici se pot aplica nuante diferite in functie de zona dintelui dar efectul estetic este mult mai scazut. Luciul final se obtine prin lustruiri cu gume speciale.

Fig.7 Puntea metalica dupa aplicare acrilatului

9. Acrilatele utilizate ca material de placaj n punile dentare m/a.

FORM DE PREZENTARE Acrilate polimerizate industrial n forme finite: dini artificiali, faete acrilice, coroane provizorii prefabricate, proteze prefabricate (n tratamentul de urgen al edentaiilor totale bimaxilare). Acrilate polimerizabile n cabinet i laborator se prezint n sistem bicomponent: lichid (metacrilat demetil) i pulbere (polimetacrilat de metil) Denumiri comerciale: Sinma M, VilAcryl, Breforma (cu termo- sau autopolimerizare)