Elaborarea metodica Nr.

2
Tema : Biomaterialele. Capitolul materialelor nemetalice. Acrilate. Ceramica, compozitele. 1.Ce polimeri se utilizeaza in stomatologia ortopedica. -acrilate polimerizabile; -acrilate autopolimerizabile; -acrilate fotopolimerizabile; Se utilizeaza: -confenctionarea protezelor fixe, totale, mobilizate -acrilate elastice pentru captusirea bazei -acrilate pentru rebazare (captusirea si repararea protezelor acrile) -pentru confectionarea aparatelor ortodontice, ortopedice a protezelor maxilo-faciale. 2.Dezvaluiti procesul de polimerizare a polimerilor acrilici. Polimerul si monomerul, amestecati in proportiile indicate in prospectul acrilatului, alcatuiesc o masa, care prin polimerizare formeaza macromolecule. Macromoleculele unindu-se cu macromoleculele formeaza legaturi incrucisate. 1. n procesul polimerizarii nu are loc desprinderea sau eliminarea atomilor si a moleculelor, deci polimerul este reprezentat cu aceeasi f c!imica -" este in forma de praf. Praful are o granulatie de #,#$ - 1,1 microni. 3. Diferenta dintre copolimeri si polimeri %opolimerii - macromolecule alcatuite din mai multe tipuri de monomeri Polimeri - macromolecula alcatuita din mai multe tipuri de monomeri si are structura modificata datoraita factorilor externi si are structura modificata. 4. Dezvaluiti compozitia polimerilor acrilici. &in punct de 'edere c!imic, acrilatele in ma(oritatea cazurilor sunt reprezentate de monomeri si polimeri care deri'a din esterul acidului metacrilic. )cidul metacrilic impreuna cu acidul metilic formeaza metilmetacrirul, reprezentat de o singura molecula (monomolecula de acrilat), care este fasonat si comercializat in flacoane de sticla, intunecata, inc!ise ermetic. . !"emplificati pe scurt proprietatea lor. -sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei -sa posede elasticitatea corespunzatoare 'eziculei fibromucoasei sau a dintelui natural. -sa nu permita deformarea protezei. -sa fie rezistenta inalta la indoire si lo'ituri. -sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorii dintilor naturali -culorile sa fie stabile la actiunea factorilor extra si intra bucali -sa nu aiba actiuni asupra tesuturilor ca'itatii bucale -sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare -sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare -sa posede luciul corespunzator

#. Dezvaluiti polimerii auto, termo$ polimeriza%ili. n cazul acrilatelor termopolimerizabile reactia c!imica solicita un anumit regim termic )cest regim poate fi reprezentat de surse de caldura uscata, umedica (bai cu apa, 'apori), raze ultra'iolete, infrarosii n cazul acrilatelor autopolimerizabile procesul de polimerizare nu necesita un anumit regim termic realizindu-se in conditiile temperaturii mediului incon(urator , deoarece ele contin catalizator specific pentru reactia c!imica de polimerizare. &.!"plicati diferenta dintre acrilatele pastoase si in'ecta%ile )crilate fluide (in(ectate) -sunt utilizate la confectionarea protezelor mobilizabile, prin metoda de in(ectare -acrilate sunt de asemenea elaborate sub forma de pulbere si lic!id, care fiind amestecate formate de o pasta fluida. )crilate elastice -sunt folosite la confectionarea protezelor dentare cu straturi duble, in scopul unei repartizari a presiunilor masticatoare pe suprafata campului protetic. Sunt utilizate pentru protezele maxilofaciale, cit si a sinelor protectoare pentru boxeri. (. Ce reprezinta compozitele foto polimeriza%ile) *radia &irect +it &escriere %ompozit rasinic !ibrid cu micro-umplutura, fotopolimerizabil. , )dezi' foto-polimerizabil mono-component auto-demineralizant. ,. - refill. ndicatii Se pot realiza toate restaurarile in cabinet dificile din punct de 'edere estetic .estaurari directe ale ca'itatilor de clasa , / si /. .estaurari directe ale defectelor pana si a ca'itatilor radiculare. .estaurari directe ale fatetelor si 01nc!iderea diastemei. )deziunea compozitelor foto-polimerizabile si a compozitelor modificate cu acid (compomeri) la structura dentara. )deziunea cimenturilor duale si a compozitelor pentru refaceri de bonturi la structura dentara doar 01n cazul 01n care aceste materiale sunt foto-polimerizate. Poate fi utilizat ca adezi' auto-demineralizant sau cu demineralizare selecti'a a smaltului. 2fera integritate marginala excelenta indiferent de te!nica si de compozitul utilizat. *. Ceramica stomatologica, compozitia , clasificare. Product de origine minerala : -pentru confectionarea lucrarilor de portelan pur -pentru placa(ul sc!eletic metalic in di'erse lucrari 1. este prima 'arietate utilizata in te!nica dentara pentru

confectionarea coroanelor, a puntilor dentare precum si la confectionarea dintilor artificiali. -. pentru acoperirea componentelor metalice in scopul realizarii protezelor dentare fizionomice Portelanul - a fost prima data utilizat in 1334 la confectionarea unor proteze mobilizabile. 5a inceputul anilor 6#, sec 77, se folosesc masele ceramice sau portelanul care au in componenta $ substante de baza : -caolinul -foldspatul -cuartul. 8caolinul8- c!ineza - de la localitatea +aoling, de unde a fost extras %uloarea : alba, desc!is colorat 9emp de topire : 13##-1:## % 5a amestecul in apa formeaza o pasta care confera portelanului plasticitate. 8;eldspatul8- substanta de baza a portelanului 6#-:#<, din masa, asigura transparenta materialului. =ste silicat de di'erse origine : silicat de potasiu, silicat de calciu 9emperatura de topire - 11:#-1-## % %uartul - bioxid de siliciu, 9emperatura - 131# % n timpul arderii mareste 'iscozitatea , confera rezistenta necesara pentru ceramica. Procesul de ardere - fritare subst arsa - fritina
;ritina este racita, inlaturata de forme

-pentru redarea nuantelor coloristice : se introduc >oxidul de fier (rosie) >oxidul de nic!el (cenusie) >aurul (purpurie) >zincul (alba) >titanul (galben-maro) Masele ceramice : $ tipuri -2pacul - masa de baza aplicata pe - strat (suport rigid pentru celalalte straturi) >masc!eaza stratul de cement >reda unele nuante coloristice in special reg cer'icala) -&entina - stratul cel mai 'oluminos , determinind totodata culoarea lor, transparenta - mica >pentru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului sunt elaborate si max de dentina pentru colet, culoarea galben-inc!is sau cafeniu -desc!is -Smaltul - transluciditate mai mare >este aplicat mai mult in treimea incizala si pe supr. ocluzala, continuind pina la limita superioara a treimii cer'icale >pentru o transparenta mai buna sunt aplicate straturi in regiunea incizala a suprafetei orale. 1+. Ce metode sunt folosite pentru confectionarea unitatilor ceramice) 5a obtinerea ceramicii, componenti de baza sunt di'izati in portiuni de cate ?-1# mm care se macina in mari speciale. )cest amestec este putin umezit si introdus in forma de $-?@g si ars in cuptoare la temperatura de topire -#!. Procesul de ardere - fritare, iar substanta obtinuta frita, frita este racita

11. ,traturile de ceramica utilizate la ardere. n functie de temperatura de ardere masele utilizare din portelant sunt : -mase cu un punct de topire inalt (1$##-1$3# %) -mase cu un punct de topire mediu (1#A# - 1-6# %) -mase cu un punct de topire scazut (:3# - 1#:# %) 12. Descrieti diferenta dintre lipirea si coeziunea metalelor. 5ipire - - piese de metal se fixeaza una de alta prin intermediul altui metal. Sunt - grupuri de lipituri : moi si tari %oeziunea metalelor - forma de lipire a altui material prin intermediul formarii acizilor pe suprafata materialului. Se contribuie la realizarea unor legaturi izotermice cu materiale care protezele se fixeaza. 13. CAD-CA. =ste o zona de stomatologie pentru a produce diferite tipuri de restaurari dentare, inclusi' coroane, fatete, implanturi dentare, aparate ortodontice a inceput la mi(locul anilor 1A:# -coroane totale, fatete, puncti, mac!ete. 14. Cerintele medico$%iologice catre %iomateriale. -sa nu exercite o actiune toxica si c!imica asupra tesuturilor ca'itatii bucale -sa aiba o reactie neutra la actiunea solutiei si a componentelor substantei nutriti'e -sa nu posede agenti alergici - sa nu produca miros neplacut