SUBSTANTIVUL Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc. 1.

Felul substantivelor Dupa inteles (natura denumirii): Dupa alcatuire (forma): -compuse (masa, scolar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad) -simple (casa, Iasi, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alaturare: i-lumina) Atentie! !."ubstantivele simple pot fi primare (carte, perna etc.) sau derivate cu sufixe (bunatate, #eam#iu, indoiala etc.) $."ubstantivele compuse sunt formate din doua sau mai multe cuvinte cu sens unitar %."e scriu cu cratima substantivele compuse dintr-un substantiv in & si unul in ' (floarea-soarelui) din doua substantive le#ate prin prepo itie (cal-de-mare), dintr-un substantiv si un ad(ectiv (ar#int-viu), dintr-un substantiv si un verb (#ura-casca) )."e scriu intr-un cuvant substantivele compuse in care componentele nu-si mai pastrea a individualitatea morfolo#ica (bunavointa) '-D (bunavointei, nu bunei vointe) *."ubstantivele proprii de scriu cu ma(uscula, indiferent de locul pe care il ocupa in propo itie sau fra a. 2.Genul substantivelor In limba romana substantivul are trei #enuri: masculin, feminin, neutru Genul masculin pentru fiinte de sex barbatesc sau lucruri care, prin obisnuinta sunt socotite masculine(om, cal, pom) Genul feminin pentru fiinte de sex femeiesc sau lucruri considerate, prin traditie, feminine (pisica, floare, carte) Genul neutru, in #eneral, nume de lucruri (cer, stilou, nume) +"ubstantive epicene- acele nume de animale, pasari sau insecte care au o sin#ura forma pentru masculin si feminin (#andac, tantar, fluture, elefant etc.) +"ubstantive mobile- nume de fiinte care au o forma pentru masculin (copil, profesor) si alta pentru feminin (copila, profesoara) +Motiunea- procesul cu a(utorul caruia se formea a substantivele feminine din cele masculine si,sau invers (elev,eleva, rata,ratoi etc.). -ele mai frecvente sufixe motionale sunt: feminine (-a, -ita, -easca, -ca, -oaica, -toare), masculine (-oi, -an) . Numarul substantivelor "ubstantivele din limba romana pre inta forme de sin#ular (elev, scoala) si de plural (elevi, scoli) Masculin "in#ular Plural .eminin "in#ular
1

&eutru Plural "in#ular Plural

pom codru, leu munte tata marfa - desinenta ero /

pomi codri,lei munti tati marfuri

clasa banca parte manta studiu

clase banci parti mantale studii

parc orase lucru, tablou vreme

parcuri orase lucruri, tablouri vremuri

cadru, curcubeu cadre, curcubeie

Alternante vocalice la radicalul substantivului in trecerea de la sin#ular la plural: a,a (rana,rani) a,e (masa,mese) a,e (bat,bete) a,i (cuvant,cuvinte) o,oa ( covor,covoare) oa,o (comoara,comori) Alternante consonantice! d, (lada,la i) t,t (baiat,baieti) s,s (urs,ursi) #,# (dun#a,dun#i) c,c (fiica,fiice) l,0 (cal,cai) str,str ( astru,astri) Substantive "efective "e numar:

/ /

-cu forme numai la sin#ular (nume de materii,insusiri,stari sau ape,munti,persoane,locuri) comune (#rau,var) si proprii ("iret 1raian) -cu aceeasi forma si la si#ular si la plural (pui, tei, unc2i, invatatoare, nume) -cu forme numai la plural (unele nume de materii, nume de locuri, munti) comune (icre, calti) proprii (Iasi, 3alcani) / / Substantive cu forme multi#le "e sin$ular (oapete,oaspe4 pantece,pantec) sau "e #lural cu acelasi inteles (boli,boale4 coli,coale) cu inteles diferit (coarne,corni,cornuri) Substantive colective (a caror forma de sin#ular are inteles de plural): -substantive simple(primare): 2oarda, 2er#2elie, stol, turma, trib etc. -substantive derivate: alunis, frun is, taranime, ste(aris etc. %Atentie! .orma de plural a unor nume de materie (alamuri, dulceturi, matasuri etc) defective, in mod normal, de acest numar, are sensul4 unui plural colectiv, indicand soiuri, sortimente sau bucati din materia respective &eclinarea substantivului &eclinarea substantivelor nearticulate sau articulate ne'otarat

&eclinarea substantivelor articulate 'otarat

&eclinarea substantivelor #ro#rii (nume "e #ersoane)

&eclinarea substantivelor #ro#rii nume $eo$rafice com#use a)doua substantive in acelasi ca : &-Ac 1ar#u-5iu4 '-D 1ar#u-5iului b)doua substantive, al doilea in #enitiv: &-Ac Vatra Dornei4 '-D Vetrei Dornei c)doua propo itii le#ate prin prepo itie: &-Ac -urtea de Ar#es4 '-D -urtii de Ar#es d)un substantiv si un ad(ectiv: &-Ac Valea 6un#a4'-D Vaii 6un#i *.+a,urile substantivului Nominativ (cine7 ce7) -subiect:6ui i se cuvine aceasta cinste. -nume predicativ (intotdeauna in relatie cu un verb copulativ):8adu este un co#il bun. -apo itie(atribut apo itional):8aul .ures a iesit din matca. 9bs.:xemplele se pot construi usor daca se folosesc adverbele : adica, anume, c2iar, tocmai. Mi2ai ;adica< nepotul meu a implinit un an. Acu,ativ -atribut substantival prepo itional (care7 ce fel de7) Apa "e la munte este rece (care apa7) 9bs.&u face #reseala sa pui intrebarea: de unde7 -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ,iar substantivul e insotit de prepo itie).lorile sunt #entru mama -complement direct (pe cine7 ce7) Il intreb #e .i'ai.. -complement indirect (prepo itii= cine7 ce7)Vorbim "es#re ca,uri. -complement de a#ent (de cine7 de catre cine7)Intrebarea a fost pusa "e Alina.
3

9bs.>rmea a dupa un verb la diate a pasiva sau dupa un participiu -complement circumstantial de loc (unde7 cu sau fara prepo itii,incotro7)Vine "e la #a"ure. -complement circumstantial de timp(cand7 cu sau fara prepo itii,cat timp7)A lipsit de acasa o sa#tamana. -complement circumstantial de mod(cum7 cat7)-opii vin in $ru#uri.Alear#a ca vantul.(complement circumstantial comparativ) -complement circumstantial de cau a:-odrul clocoti "e ,$omot -complement circumstantial de scop:A plecat in oras #entru cum#araturi. Genitiv -atribut substantival #enitival(al,a,ai,ale cui7)Interventia cole$ei a fost salutara. -nume predicativ(urmea a dupa un verb copulativ si este insotit de articol #enitival:al,a,ai,ale)Pamantul este al taranilor. 9bs."ubstantivele in #enitiv pot indeplini si alte functii sintactice saca sunt precedate de prepo itii sau locuri prepo itionale, forma articulata: asu#ra/contra/im#otriva/ina#oia/"easu#ra/ "e"esubtul/in susul/ in 0osul/in fun"ul/"in cau,a etc. -complement indirect:1oti s-au ridicat contra #ro#unerii lui. -complement circumstantial de loc:Vi itatorii se uitau in fun"ul #esterii -complement circumstantial de timp:A a(uns la #ara inaintea sosirii trenului -complement circumstantial de cau a:A intar iat "in cau,a vremii. -atribut substantial prepo itional:'radina "in fata casei era inundata de verdeata &ativ -complement indirect (cui7)1a"urii ii lipseste cantecul pasarilor. 9bs."ubstantivele in dativ pot indeplini si alte functii sintactice,daca sunt precedate de prepo itiile:$ratie/"atorita/multumita/#otrivit/ conform/contrar/ai"oma/asemenea -complement circumstantial de loc(dativ locativ):"tai locului copile? -complement circumstantial de mod:A raspuns conform aste#tarilor noastre -nume predicativ::l este ai"oma fratelui tau. -atribut substantival prepo itional(care7)Interventia conform #lanului a condus la reusita -atribut substantival (cui7)Preot "este#tarii noastre, 9ferirea de premii olim#icilor a fost televi ata (de obicei dupa infinitivul lun#) -complement indirect cu prepo itie:Am reusit "atorita Ioanei -complement circumstantial de cau a:A intar iat "atorita #loii Vocativ -nu are functie sintactica4 se desparte prin vir#ula de restul cuvintelor, indiferent de locul pe care-l ocupa in propo itie: Ioana/ vino afara? 123NU.4L4
4

parte de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv .eluri: personal, de politete, reflexiv, de intarire, posesiv, demonstrativ, ne2otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ 9bservatii: !.Pronumele personal, de politete si reflexiv nu devin niciodata ad(ective $.Pronumele de intarire, posesiv, demonstrativ, ne2otarat, intero#ativ, relativ si ne#ativ pot fi ad(ective %.Pronumele personal, de politete, reflexiv, de intarire si posesivau forme dupa persoana
1. 123NU.4L4 142S3NAL

!..orme neaccentuate se intalnesc doar in ca urile Ac. si D. $.Vocativ are numai persoana a II-a: tu? voi? %.'enitiv-numai persoana aIII-a: lui, ei, lor. ).Persoanele I si aII-a nu au forme dupa #en : eu, tu, noi, voi *.Pronumele dansa, dansul, dansii, dansele sunt pronume personale, nu de politete .unctii sintactice -subiect: -nume predicativ in: &: Tu a(un#i primul. &: .ratele meu este el. Ac: Intrebarea este #entru tine. ': -artea este a lui. -atribut pronominal in: &(apo itie): Invitatul,adica el, sa pofteasca in casa. ': "fatul lui doveseste intelepciune. -artea "in fata lui este a mea. D: -opilu-i statea linistit (dativ posesiv) -complement direct in: -complement indirect in: Ac: Te intreb si #e tine despre acest lucru. Ac: A vorbit cu mine. D: Lui i-am dat o carte. ': (cu prepo itie) &apasta a ca ut asu#ra ei. -complement circumstantial de loc in:Ac: Mer#e la voi. ': (cu prep. sau loc prep.) "-a ase at in fata lui.(ei, lor) D: (insotit de prep. sau loc. prep. cu forma nearticulata): In fata-mi se ase ase o persoana importanta. -complement circumstantial de mod in:Ac: A raspuns ca tine. -complement circumstantial de cau a: ': &-a venit "in #ricina lui. "ituatii in care pronumele personal nu are functii sintactice: -in V (tu? voi?) -dativul etic: Vor sa mi-l omoare -cand are valoare neutra: A luat-o la fu#a
5

Da-i inainte fara #ri(a? 2. 123NU.4L4 &4 13LIT4T4 -are numai forme pentru persoanele aII-a si aIII-a pers. aII-a: &-Ac: dumneata, dumneavoastra '-D: dumitale pers. aIII-a: &-Ac-'-D: dumnealui, dumneaei, dumnealor 9bservatii: -alte pronume de politete: Domnia ta (sa, lui, voastra), Maria ta(sa, lui, voastra),Inaltimea ta (sa, lui, voastra) :xcelenta ta (sa, lui, voastra).-folosite mai rar in vorbirea contemporana -forme afective : mata, mataluta, matalica, talica, matale -functii sintactice: aceleasi cu ale pronumelui personal( exceptii atr. pron. in D. si compl. circum. de loc in D) . 123NU.4L4 24FL45IV 9bservatii: -are forme proprii numai pentru pers. aIII-a, ca urile D si Ac D: sie, siesi,isi, si Ac: (pe) sine, se -pentru persoana I si aII-a imprumuta formele de la pronumele personale: D: imi, iti-, ne, va (imi amintesc@) Ac: ma, te-, ne-, va (ma #andesc@) -formele de mai sus devin reflexive numai daca au aceeasi persoana cu verbul: te #andesti pers .unctii sintactice: -complement direct: -complement indirect: -atribut pronominal: Ac: Te privesti in o#linda. D: Iti cumperi o carte. Ac: 8ar vorbea "es#re sine Ac: 6auda de sine @@ D: (dativ posesiv) Si-a certat copiii (copiii-si) .i-am aran(at cartile (cartile) 9bservatii: -and nu are functie sintactica, pronumele reflexiv se anali ea a impreuna cu verbul, fiind marca diate ei reflexive .orma accentuata de Ac., insotita de art. 2ot. se substantivi ea a ("i-a soptit in sinea lui) *.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL &4 INTA2I24 .orme: -masculin, sin#ular: (eu) insumi fiu (m.s#)-vocala u- insumi (m.s#.) (tu) insuti
6

ma framant pers I I

II

II

(el) insusi -feminin, sin#ular: (eu) insami (tu) insati (ea) insasi -masculin, plural: (noi) insine (voi) insiva (ei) insisi -feminin, plural: (noi) insene fiice (f.pl)-vocala e-insene (f.pl.) (voi) inseva (ele) insesi, insele 9bservatii: !."e #reseste mai ales la folosirea vocalelor u,a,i,e aflate in fata formelor: -mi, -ti, -si, -ne, -va, -le $.Pronumele de intarire se foloseste rar in limba actuala. De cele mai multe ori, ele insotesc un pronume sau un substantiv devenind a"0ective "e intarire/ de aceea functia sintactica este de atribut a"0ectival. %.Atentie la acord: Dan, Maria si :lena, ei insisi@ (masculinul are prioritate) :u, tu si el noi insine@(persoana I are prioritate asupra celorlalte, iar persoana aII-a asupra persoanei aIII-a) ).Insusi poate fi inlocuit de adverbul c'iar sau de alte sinonime (sin#ur, propriu,personal,in persoana) 7.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL N4GATIV .orme: &-Ac: nimeni, nimenea '-D: nimanui nimic, nimica --a ad(ective se intalnesc formele: nici o, nici un, nici unui, nici unei, nici unor. -Aceleasi functii sintactice ca si celelalte pronume 9bservatii: !. Aceste pronume trebuie folosite in propo itii ne#ative. $.In exemplul:&-a stiut nici unul, nici altul- cuvantul subliniat este con0unctie, deci nu intra in alcatuirea unui pronume ne#ativ. 8.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL 13S4SIV -Are forme dupa persoana si dupa numarul obiectelor posedate: ex. al meu, al tau, al sau ai nostri, ai vostri a mea, a ta, a sa ale noastre, ale voastre &-Ac:nici unul,nici una, nici unii, nici unele '-D:nici unuia, nici uneia, nici unora fii (m.pl)-vocala i-insisi (m.pl.) fiica (f.s#.)-vocala a-insami (f.s#.)

.ormele se obtin cu a(utorul atricolului posesiv #enitival: al, a, ai, ale 9bservatie: Pronumele lui/ ei/ lor sunt #ersonale, nu posesive
7

.unctii sintactice: -subiect: -nume predicativ: &: Ai mei au a(uns acasa. &: -aietul acesta este al meu. Ac: .lorile sunt #entru ai mei. -atribut pronominal Ac: 8ar am va ut o privire ca a ta. ': "fatul alor mei mi-a fost de folos. -complement direct: Ac: I-am va ut #e ai vostri. D: 6e povestesc alor mei. ': 1oti s-au ridicat im#otriva alor tai. -complement de a#ent:Ac: A fost c2emat "e ai sai. -compl. circum. de loc:Ac: Vin de la ai mei. -atribut ad(ectival: &: -artea ta este aici. Ac: 6ocuieste pe strada mea. D: -aietului tau ii lipseste o foaie. ': Dorinta mamei mele e sfanta V: o, copilul meu, fii mereu intelept? 9bservatie:Pentru a afla ca ul ad(ectivului posesiv nu se pun intrebarile al,a,ai,ale cui7 ci se stabileste ca ul substantivului cu care s-a acordat ad(ectivul, care preia #enul, numarul si ca ul substantivului determinat. 9.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL &4.3NST2ATIV .orme:-de apropiere: acesta,aceasta,acestia,acestea,asta,asta,aista,aiasta, etc. -de diferentiere: celalalt, cealalta, ceilalti,celelalte,etc. -de departare: acela, aceea (f.s#.),aceia (m.pl.) acelea, aia, ala, etc. -de identitate: acelasi, aceeasi, aceiasi, aceleasi .unctii sintactice: acelesi ca si la celelalte pronume, iar ca ad(ectiv una sin#ura: atribut ad(ectival 9bservatii: !.AAcelaB are si o forma mai redusa AcelB, care poate aparea numai in pre enta unui determinant obli#atoriu (cel de acolo, cei pre enti) $.Alte forme populare:asta,ista,aista,cesta,ala,alalalt,aia,isalalt. %..ormele de feminin aceasta/ asta/aceea intra si in componenta locutiunilor adverbiale (pentru asta, pe lan#a asta, cu toate acestea) :. 123NU.4L4 SI A&64+TIVUL N4;3TA2AT .orme: a)simple: unul, una, unii, unele atat, atata, atatia, atatea mult, putin, cutare b)compuse (elemente de compunere: -va, -ori, -fie, -oare, -orisi, -vre, etc.)cineva, careva, ceva, catva, fiecine, oarecine, orisicine, altcineva, vreunul, etc. 9bservatii:
8

-complement indirect:Ac: "e #andea la ai sai.

altul, alta, altii, altele tot, toata, toti,toate

!.Pronumele ne2otarate in componenta carora intra cuvantul AcineB nu devin niciodata ad(ective. $.>rmatoarele pronume ne2otarate isi modifica forma atunci cand devin ad(ective: unul-un una-o vreuna-vreo altul-alt alta-alta vreunul-vreun

%..unctii sintactice ale pronumelor ne2otarate:subiect,nume predicativ,atribut,complement, iar a ad(ectivelor ne2otarate: atribut ad(ectival. <.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL INT423GATIV tine locul unui cuvant asteptat ca raspuns la intrebare .orme: &:cine7 cati7 cate7 Ac:(pe) cine7 D:cui7 ': (al,a,ai,ale) cui7 .unctii sintactice: -subiect: -nume predicativ &:+ine vine7 (An"rei vine.) &:+are este sora ta7 ("ora mea este aceasta.) Ac:1entru cine sunt cartile7 (-artile sunt #entru &an.) ':Ai cui sunt acesti copii7 (Acesti copii sunt ai vecinei.) -atribut pronominal: ':Ai cui bani lipseau7 (6ipseau banii .ariei.) -complement direct: Ac:1e cine ai c2emat7 (Am c2emat-o #e sora ta.) -complement indirect:Ac:&es#re cine vorbeai7 (Vorbeam "es#re bunica.) D: +ui i-ai povestit7(Ioanei i-am povestit.) -compl.de a#ent: Ac:&e cine ai fost a(utata7(Am fost a(utata "e cole$i.) -compl. circum. de loc:Ac:La cine ai fost7 (Am fost la vecini) &-Ac: care7 '-D:caruia7 careia7 carora7 &-Ac: ce7 '-D:nu are forme &-Ac:cat7cata7 '-D: cator7

9bservatii: !.Pronumele intero#ativ cine= nu devine ad(ectiv. $.1oate ad(ectivele intero#ative au aceeasi functie sintactica de atribut ad(ectival. &:+are carte -ti lipseste7 Ac:Despre ce intamplare povestesti7 D:+arui copil i te adrese i7 ':8aspunsul carui cole# ti-a placut7 %.Pronumele intero#ativ -: este invariabil

). Pronumle au functia sintactica,ca ul, numarul si #enul de la substantivul pe care il inlocuieste 1>.123NU.4L4 SI A&64+TIVUL 24LATIV .orme: a) simple: &:cine &-Ac: care7 &-Ac: ce7 &-Ac:cat7cata7cati7 cate7

Ac:(pe) cine D:cui b)compuse &-Ac: D-': m.s#.

'-D:caruia7 careia7 f.s#. cel ce celui ce

'-D:nu are forme ': (al,a,ai,ale) cui m.pl. ceea ce celei ce cei ce f.pl.

'-D: cator7 carora7 cele ce

celor ce

.unctii sintactice:aceleasi cu ale pronumelui intero#ativ, doar ca exemplele trebuiesc introduse in fra e, in asa fel, incat pronumele sa devina relativ (el lea#a o propo itie secundara de re#enta ei). .unctia poate fi aflata prin inlocuirea substantivelor pe care le substituie :x: -subiect: -nume predicativ: "tiu , cine vine. Am aflat, care este sora mea.

-atribut pronominal: Ma interesea a, ai cui bani lipseau. 9bs. !.In anumite situatii pronumele relative pot deveni ec2ivalente ca sens cu pronumele ne2otarate ("-a dus care pe unde a apucat) $.Pronumele relative pot intra in componenta unor locutiuni, expresii pronominale si adverbiale (care mai de care, care pe care, cine stie, cine stie cand, din ce in ce, cate si mai cate)

A&64+TIVUL Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in #en, numar si ca cu substantivul determinat 9bservatii: Ad(ectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (#reu, mic, usor, luminos) -materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos) -elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc) -referirea la posesor sau la ori#ine (casa olteneasca)
10

1.+lasificarea a"0ectivelor a) dupa forma: -variabile-cu $ terminatii- la s#. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun,buna) -cu o terminatie-la s#. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa,baiat mare) -invariabile-provenite din adverbe (#ata, asa, astfel) -provenite din imprumuturi vec2i (ditai, sadea) -provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro) b)dupa ori#ine: -propriu- ise(verde, bun, inalt) -pronominale -posesive (caietul meu,tau,sau) -demonstrative (fata aceasta,aceea) -intero#ative ( care fata7) -ne2otarate(unii baieti, unele fete) -relative( ce fata ) -ne#ative(nici un om) -de intarire (fata insesi) 9bservatii: Ad(ectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala 4 c) din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru -derivate cu a(utorul sufixelor (timpuriu, tineresc) -determinative (provenite din alte parti de vorbire) - pronominale -posesive (cartea mea,ta,sa) -demonstrative (cartea aceasta,aceea) -intero#ative ( care mama7) -ne2otarate(unii baieti, unele fete) -relative( ce carte ) -ne#ative(nici o fapta) -de intarire (el insusi) -numerale (trei elevi) -participale (pa#ina scrisa) -#erun iale (masca ra anda) -adverbiale (barbat bine) d) dupa numarul formelor flexionare reali ate in declinare: -cu ) forme flexionare (in functie de #en, numar si ca ) -propriu- ise (bun, simplu) -participiale (iubit) -#erun iale (suferind) -cu % forme flexionare -cele terminate in consoanele - si ' (lun#, adanc) -derivate cu sufixele -198, -:"-, -I> (satesc,cenusiu)
11

-cu $ forme flexionare

-terminate in : (dulce)

-terminate in consoana palatala (vec2i, dibaci) -terminate in difton# (balai, rotofei) -invariabile (maro, eficace, motrice) 9bservatii: !.De re#ula se asa a dupa substantive (sunt postpuse) $.Din punct de vedere sintactic, ad(ectivul poate avea urmatoarele functii: -atribut(ad(ectival)- baiat bun, floare frumoasa -nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte -diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut #alben %.Din punct de vedere stilistic, ad(ectivele sunt epitete )."ufixe ad(ectivale frecvente: -esc/ -tor/-ean/-iu/-aret/-nic/-os *.In cate#oria ad(ective calificative intra si locutiunile ad(ectivale(cu scaun la cap,de #eniu) C.Ad(ectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depin and si articularea sa 2. Fle?iunea a"0ectivului In functie de flexiune, ad(ectivele sut variabile si invariabile4cele variabile se modifica dupa #en,numar si ca , prin desinente, insotite sau nu de alternante fonetice Desinente de #en(la sin#ular): Masculin,&eutru.eminin-u -u - --a -e -a -esimplu-a,albastru-a auriu-e,cenusie-e buna,frumos-frumoasa amarui-e,vec2i-e 9bservatii: !.Ad(ectivele terminate in : (mare, dulce) nu pre inta diferente de #en la sin#ular (om mare-casa mare) $.Ad(ectivele terminate la masculin in -> vocalic sau semivocalic(#reu, rosu, rau) au femininul in -:A (#rea, rea) si in -I: (rosie) %.Alternantele vocalice frecvente la opo itia de #en -:,:A (intre#,intrea#a)

-9,9A (prost,proasta) -I: ,IA (biet,biata) -:,A (desert,desarta) Desinente de numar: 9bservatii: !.>nele ad(ective au forma unica pentru ambele numere: -fie numai la feminin- cele terminate in -198 (fata,fete silitoare) -fie numai la masculin (pantof,pantofi vec2i) -fie la ambele #enuri (copil,copii balai fata,fete balaie) Alternante vocalice: ea,e (oltean,olteni) oa,o (moale,moi) ea,e (#eman,#emeni) a,i (tanar,tineri), a,e (teapan,tepeni) %. Alternante consonantice: s,s (sfios,sfiosi) t,t (lat,lati) d, (crud,cru i) c,c(sarac,saraci) st,st (trist,tristi) #,# (lun#,lun#i)
12

Modificari dupa ca uri: 9bservatii:Ad(ectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul !.-and ad(ectivul sta dupa substantiv el nu se articulea a $.-and ad(ectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea %.>nele ad(ective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu ad(ectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum ad(. AbietB.Pe de alta parte ad(ectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv (pomul laudat) ).>nele ad(ective isi sc2imba sensul in functie de topica (are o parte bunaopusa lui rea,9 buna parte nu au-o parte dintr-un intre#) *.Ad(ectivele invariabile au o sin#ura forma pentru toate #enurile,numerele si ca urile. Din aceasta cate#orie fac parte ad(ectivele nume de culori (be(, crem),ad(ectivele terminate in --: (eficace) ad(ectivele cuvinte vec2i in limba (sadea, #ata,ditamai) . Gra"ele "e com#aratie "unt forme pe care le ia ad(ectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale4nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale Gra"ul #o,itiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)-cer senin/ nor ne$ru Gra"ul com#arativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de e#alitate sau ine#alitate) -"e su#erioritate (mai scum#) -"e e$alitate (la fel "e scum#) -"e inferioritate (mai #utin scum#)

Gra"ul su#erlativ -relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai sca ut #rad, prin comparatie cu alt obiect) -"e su#erioritate (cel mai scum#) -"e inferioritate (cel mai #utin scum#) -absolut (arata #radul cel mai inalt sau mai sca ut #rad,fara a compara obiectul) foarte scum# &u uita? !.-omparativul se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului prin adau#area unor adverbe si prepo itii -comparativ de superioritate: mai bun "ecat -comparativ de inferoritate: tot asa "e@ tot atat "e@la fel de bun ca si -comparativ de e#alitate: mai #utin bun "ecat
13

$.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepo itionale (fata de,in comparatie,in raport cu) %.>neori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta) ).-omparativul de e#alitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca #2eata) *."uperlativul se formea a de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adau#area lui -:6, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepo itiile "intre/ "in/ "e (cel mai bun dintre ei, din clasa, de acolo) C."uperlativul absolut se formea a de la #radul po itiv al ad(ectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun) D.Ad(ectivul poate sa-si sc2imbe valoarea #ramatica: 9mul lenes lear#a mult -ad(ectiv 6enesul mai mult alear#a -substantiv

.i0loace afective "e formare a su#erlativului absolut -adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,#ro av,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul) -adverbe,ad(ective substantive si locutiuni ce exprima notiuni de a#reabile, intensificand ne#ativ sau po itiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bo#at, atat amar de vreme) -repetitia ad(ectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca) -constructii exclamative (-at de mare e?) -procedee lexicale,prin derivarea ad(ectivului la #rad po itiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (ar2i-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim) -procedee fonetice prin lun#irea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca?)

A"0ective fara $ra"e "e com#aratie -ad(ectivele care la ori#ine sunt vec2i comparative sau superlative (inferior, superior, ma(or, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem) -ad(ectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea, complet, desavarsit, deplin,intre#,mort,unic,ultim,oral) -ad(ective din domeniul stiintei (adipoasa,2idrofila,acvatic,ener#etica) .unctii sintactice: -atribut ad(ectival (se intalneste in toate cele * ca uri): Mama "ra$a, iarta-ma? -nume predicativ: .lorile sunt uscate. -complement indirect: Din rosie s-a facut #albena -complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic. -complement circumstantial de cau a: De lenes ce era ,nici mancarea n-o #usta.

14

NU.42ALUL Partea de vorbire flexibila care exprima un numar, o determinare numerica a obiectelor, ordinea sau distributia lor prin numarare. -lasificarea numeralului: a)car"inal! -#ro#riu-,ise- exprima un numar abstract sau un numar de obiecte. Pot fi simple (unu, doi)sau compuse (unspre ece) -colective! exprima insotirea,ideea de #rup (amandoi, tustrei) -multi#licative: atata de cate ori creste o cantitate sau se mareste o actiune (indoit,intreit) -"istributive:exprima reparti area si #ruparea numerica a obiectelor (cate unul) -a"verbiale (de repetitie):indica de cate ori se indeplineste o actiune (o data, de doua ori) -fractionare:o ecime, miime b)or"inal:exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-o insiruire (intaiul, primul, secundul)
15

1.Numeralul car"inal #ro#riu-,is Poate fi: -simplu (numerele de la unu la ece=suta, mie, milion, miliard, trilion, bilion) -compus: mod de formare-de la unspre ece la nouaspre ece, unitatea se lea#a de ece cu a(utorul prep. "P8: -de la doua eci la noua eci, unitatea se lea#a direct de pluralul A ,eciA (patru eci) iar ecile se lea#a de unitati cu a(utorul con(unctiei "I (patru eci si doi) -de la o suta in sus numeralul care exprima numarul sutelor, al miilor se asa a inaintea unitatilor imediat inferioare Atentie? !."e scriu intr-un cuvant numeralele compuse de la unspre ece la nouaspre ece si cele care exprima numarul ecilor (trei eci) toate celelalte sciindu-se separat (trei sute patru eci si trei) $.Pronuntari #resite:paispe, cinspe, cin eci %.&umeralul cardinal (ca si celelalte tipuri de numerale)poate aparea sin#ur in comunicare, ca in care are valoare substantivala(si functii sintactice corespun atoare acestuia), poate, insoti substantivul, cand are valoare ad(ectivala, sau poate insoti verbul, cand are valoare adverbiala si functia de complement circumstantial ).&umeralele unu si "oi varia a in functie de #en *.De la doi, raporturile de la '-D se exprima astfel: la ' cu prep A sau cu a(utorul articolului demonstrativ -:64 la D se foloseste prepo itia 6A sau articolul demonstrativ -:6 (caitele a doi elevi,celor doua fete4s-au impartit carti la trei eci de copii,celor trei eci de copii) C.&umeralele ece, suta, mie, milion, miliard au flexiune asemanatoare cu a substantivelor, dupa numar si ca si pot fi articulate.9monimia dintre numeral si pronume ne2otarate sau ad(ective pronominale ne2otarate sau articole se re olva in context. &umeralele se identifica cu intrebarile -A1I7 , -A1:7 D.Prin articulare, numeralul devine substantiv (a luat un ece la matematica) E.&umeralele unu si doi intra in componenta unor locutiuni si expresii cu valoare ad(ectivala sau adverbiala (tot unul si unul, de unul sin#ur, nici una, nici douua, cu una, cu doua) 2.Numeralul colectiv Mod de formare-de la trei la opt, numeralele colective se formea a cu -1>" (provenit din toti) sau cu -A1:("I) (catesipatru, catesitrei) ultimele forme fiind folosite in limba(ul popular sau familiar 9bservatii: !..orma amandoi, care exprima o colectivitate alcatuita din doua unitati, are flexiune de #en si ca (amandoi,amandoua,amandurora) $.-and sta inaintea unui substantiv, aman"urora isi pierde A-ul final de la 'D(caietele amanduror copii) %.Aman"oi are ca sinonim forma ambii,cu forme distincte pentru #en si '-D (ambele,ambilor,ambelor) ).Toti/ toate = numeral cardinal au sens de numeral colectiv (1oti sase au plecat) *.1ot sens de numeral colectiv are si substantivele #erec'e si "u,ina

16

C..olosit sin#ur, numeralul colectiv are valoare substantivala, iar cand insoteste un substantiv are valoare ad(ectivala si functie de atribut .Numeralul multi#licativ Mod de formare: se formea a de la numeralul cardinal prin derivarea cu prefixul I&- si sufixul -I1 (intreit,in ecit) 9bservatii: !. -and insoteste un substantiv (cu care se acorda in #en, numar si ca )are valoare ad(ectivala si functie de atribut4lan#a un verb, are valoare adverbiala si functie de complement circumstantial, iar prin articulare se substantivi ea a $.In"oit si intreit au sinonime neolo#ice pe "ublu si tri#lu. *.Numeralul "istributiv Mod de formare:din adverbul -A1: = numeralul cardinal (cate doi, cate trei) &u uita? !.&umeralele formate cu unu si "oi au forme distincte de #en(cate unul,cate una)si la '-D(cate unuia,cate uneia) $."i numeralul distributiv poate avea valoare substantivala, ad(ectivala sau adverbiala, cu functii sintactice corespun atoare

7.Numeralul a"verbial Mod de formare: din prepo itia D:=numeral cardinal=98I, cu exceptia primului termen al seriei, Ao "ataA, format din numeralul cardinal cu valoare ad(ectivala 9 si substantivul DA1A 9bservatii: !.Ideea de repetare a actiunii se poate reda si printr-o constructie numerala sinonima formata din numeralul ordinal = substantivul 9A8A (a venit a doua oara) $.&umeralele "e "oua ori si "e trei ori au ca sinonime neolo#ice bis si tert. 8.Numeralul or"inal Mod de formare: de la doi in sus numeralul ordinal se formea a din numeralul cardinal insotit de secventele al@lea, la masculin si a@a la feminin 9bservatii: !."eria numeralului ordinal incepe cu intai(ul), care are flexiune de #en, numar si ca si poate fi articulat cand apare sin#ur sau in fata substantivului pe care il determina. "inonimul #rim are un comportament morfolo#ic si sintactic identic (primul,prima4primului,primei) $.1oata seria numeralului ordinal are forme deosebite de #en %..ormele de '-D se exprima prin cel de=numeral ordinal, marca de ca fiind preluata de cel (-elui de-al doilea) ).&umeralel al doilea si al treilea au sinonime neolo#ice pe secund si tert *.Dintai este o forma a numeralului ordinal in care prepo itia "e s-a contopit cu numeralul I&1AI
17

C.In limba contemporana vorbitorii au tendinta de a inlocui numeralul ordinal prin cel cardinal (trimestrul doi, al doilea). "e recomanda folosirea doar in ca ul numerelor mari D.Ad(ectivele primar si ultim, ca si locutiunea ad(ectivala cel (cea) "in urma, au valoare de numeral ordinal Functii sintactice! -subiect: A raspuns al treilea din catalo#. -nume predicativ: Voi sunteti "oi. -atribut ad(ectival: Maine vor veni trei invitati. -atribut exprimat prin numeral cu valoare substantivala: Interventia a "oi dintre ei a fost salutara. -complement direct: 6-a c2emat pe al doilea. -complement indirect: Vorbeam "es#re "oi dintre ei. -complement de a#ent: A fost a(utat "e trei dintre cole#i. -complement circumstantial de mod: A fost rasplatit insutit.

1A2TI V32BI24 N4FL45IBIL4

A&V42BUL Partea de vorbire neflexibila care arata caracteristica unui actiuni, a unei insusiri sau a unei stari, indicand impre(urarea in care are loc actiunea.Poate determina un verb, un adverb, un ad(ectiv, o inter(ectie cu valoare verbal 1.+lasificarea a"verbului a)dupa inteles:-adverbe de loc (acolo, afara,aproape,departe) -adverbe de timp (asta i, atunci, curand) -adverbe de mod (asa, bine, anevoie,de#eaba) -adverbe de afirmatie (da, bineinteles, fireste) -adverbe de ne#atie (nu, ba, nici, dimpotriva) b)dupa forma: -adverbe simple (lesne, aici, aproape) -adverbe compuse (asta-vara, oriunde, oarecum) c)dupa ori#ine:-adverbe primare (cam, foarte, aici, apoi, bine) -adverbe provenite din alte parti de vorbire: -prin derivare cu sufixe (realmente, pieptis, taras, frateste) -din ad(ective-participii (tare, clar) -din substantive ( iua, noaptea, vara) -din pronume relativ-intero#ative (cand,unde,cum)
18

-din alte promune-ne2otarat, demonstrativ, ne#ativ (candva, undeva, nicicand) 9bs.: :xista si alte adverbe corelative corespun atoare intr-o re#enta pre entei in subordonata a unui adverb relative. 2.Gra"ele "e com#aratie Pentru ca adverbul nu se declina si nu se con(u#a, dar in sc2imb are #rade de comparatie, se spune despre el ca se afla la #ranita dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile 'radele de comparatie ale adverbului sunt aceleasi ca la ad(ective: -'radul po itiv: bine -'radul comparativ -de superioritate: mai bine -de e#alitate: la fel de bine -de inferioritate: mai putin bine -'radul superlativ -relativ -de superioritate: cel mai bine -de inferioritate: cel mai putin bine -absolut : foarte bine Nu uita! !.&u toate adverbele au #rade de comparatie, iar unele au doar #radul po itiv si #radul comparativ (incolo,inainte) $.6a formarea superlativului relativ al adverbului cel este invariabil, pa cand la ad(ectiv se acorda cu re#entul sau %.Adverbele mai, putin, foarte, prea, tare a(uta la formarea #radelor de comparative .Locutiuni a"verbiale 'rupuri de cuvinte cu sens unitar si cu rol de adverb -6ocutiunile adverbiale sunt: de loc, de mod si de timp -In structura lor pot intra substantive, ad(ective (participii), numerale, adverbe precedate de prepo itii (in fata, peste tot, din loc in loc, din vreme ce, pe insrate, cu de-a sila, de asta seara) -Pot fi formate prin repetarea unor adverbe (ora de ora, din an in an, asa si asa) *.Functii sintactice --ea mai frecventa functie sintactica a adverbului si locutiunii adverbiale este cea de complement circumstantial de loc, de mod, de timp -Adverbul (locutiunea adverbiala) mai poate indeplini functia de atribut adverbial(Am desc2is fereastra de (os) ->nele adverbe (locutiuni adverbiale) pot fi predicate, de ele depin and propo itii subordonate subiective, in ca ul in care adverbele sunt urmate de elementele de relatie ca, sa, ca sa, daca, de (bine, adevarat, fireste, si#ur, ne#resit, posibil, pesemne, probabil, fara indoiala, de buna seama, poate, cu si#uranta) 9bservatii: !.Adverbele c'iar/ "oar/ mai/ nici/ nu/ numai/ macar nu au functie sintactica, intrand in componenta partilor de propo itie pe care le insotesc

19

$.Adverbele (locutiunile adverbiale) pot fi si numite predicative, cand intra in componenta unui predicat nominal (Asa sunt toti parintii) 7.3rto$rafia a"verbelor si a locutiunilor a"verbiale a)"e scriu intr-un cuvant (adverbele compuse cu fu iune desavarsita) -prepo itie = adverb (deasupra, de#eaba, deplin) -ad(ectiv=substantiv (bunaoara, deseori) -adverb= fie-,oare-,ori-,va- antepus sau postpus (fiecum, oricum, candva, cumva) -ad(ectiv pronominal = adverb (alaltaieri) -adverb = adverb (nicicand, nicicum, niciodata) -adverb= con(unctie (asadar) b)"e scriu cu cratima: -ad(ectivul asta = substantiv (asta-vara, asta-seara, asta-noapte) -prepo itia "u#a = substantiv (dupa-amia a, dupa-masa) -prepo itia intru@"intru = adverb (dintr-adins, intr-adancime) -prepo itie compusa "e-a din locutiunile adverbiale (de-a busilea, de-a berbeleacul, de-a valma) -locutiunile adverbiale formate din : -doua substantive (calea-valea) -un substantiv= un adverb (caine-caineste) -doua verbe (treaca-mear#a) -doua adverbe (incet-incet) c) "e scriu in cuvinte separate locutiunile adverbiale alcatuite din cuvinte care-si pastrea a intelesul si pot exista independent in vorbire (de obicei, de (ur impre(ur, la maximum, la o parte, in afara, intre timp, in van, pe ne#andite) 12413BITIA Partea de vorbire neflexibila care lea#a atributele si complementele de cuvintele pe care le determina 1.+lasificarea #re#o,itiilor a)dupa forma-simple (a, contra, cu, spre, sub, din, de) -compuse (despre, de la, de pe la, inspre, de sub, de pe lan#a) b)dupa ori#ine -prepo itii propriu- ise (de, din, la, pe, lan#a) -provenite din -substantive (#ratie, multumita) -participii (datorita) -adverbe (impotriva, deasupra) c)dupa re#imul ca ual: -prepo itii care cer ca ul acu ativ: cu, din, de, despre, dinspre, inspre, pentru, prin, sub etc. -prepo itii care cer ca ul #enitiv:asupra, contra, impotriva etc. (aici intra cate#oria prepo itiilor provenite din adverbe cu aspect articulat)
20

-prepo itii care cer ca ul dativ:#ratie, multumita, datorita, conform, potrivit, contrar,aidoma si asemenea (aici intra prepo itiile provenite din substantive, verbe la participiu sau adverbe) &u uita? Prepo itia si locutiunea prepo itionala nu au functie sintactica. :le se anali ea a impreuna cu atributele sau complementele pe care le lea#a de cuvantul determinat 2.Locutiunile #re#o,itionale 'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si cu rol de prepo itie :le sunt alcatuite din una sau doua prepo itii si o alta parte de vorbire a)un substantiv (in fata, in spatele, din cau a, in loc de) b)un adverb cu sau fara aspect articulat (in (osul, in afara de) c)ad(ectivul AtotA (cu tot cu) Nu uita? 6ocutiunile prepo itionale cer #enitivul sau acu ativul -acu ativul, cand ultimul termen este o prepo itie (alaturi de, afara de, conform cu, relativ la) -#enitivul, cand ultimul termen este un substantiv articulat sau un adverb cu aspect articulat (in fata, in urma, de-a latul) INT4264+TIA Partea de vorbire neflexibila care exprima, fara sa le denumeasca, stari sufletesti sau volitionale, ori reproduce (aproximativ) sunete si #omote din natura Inter(ectiile pot fi alcatuite din:-un sunet (o? a?) -mai multe sunete (ooo? a2?) -doua sau mai multe silabe (aoleu?) -un cuvant repetat (mac-mac?) -din mai multe cuvinte (trosc-pleosc?) Inter(ectiile pot reda: -stari sufletesti:-durere (au? vai?),teama (aoleu?),nemultumire (o2?),dispret (2alal?),de nade(de (vai?),ciuda (uf?),indoiala (2m?),mirare (aaa?),admiratie (a? o?),entu iastm (ura?) - #omote din natura sau din lumea incon(uratoare (trap? poc? fas? scart?) -sunete care insotesc acte fi iolo#ice umane (2apciu? 2ac?) -sunete emise de animale, pasari, insecte (2am? cucu? b Functii sintactice! -pot fi folosite cu valoare de predicat (inter(ectii predicative): Fai in casa? -subiect: De afara se au ea mereu: trosc! -complement direct: :i au eau: #oc! -nume predicativ: : vai de ei. -atribut: Indemnul mars! ii era cunoscut. +3N6UN+TIA Partea de vorbire neflexibila care lea#a, in fra a doua propo itii sau in propo itie, doua cuvinte cu aceeasi functie sintactica 1.+lasificarea con0unctiilor
21

?)

a)dupa forma-simple (si, iar, dar, ca, sa, daca) -compuse (caci, asadar, fiindca, ca sa) b)dupa functie:-coordonatoare-copulative (si, nici) -adversative (dar, iar, ci, ba, insa) -dis(unctive (sau, ori,fie) -conclusive (deci, asadar, va sa ica) -subordonatoare-cau ale (caci, deoarece, fiindca) -de scop (sa, ca sa) -conditionale (daca, de) -concesive (desi) -de loc (unde) -consecutive (incat, ca, de) -de mod (precum, ca) &u uita? "i alte parti de vorbire pot avea valoare de con(unctie: -pronumele relativ (care, cine, ce) -adverbele relative (cand, cum, unde, cat, precum, incotro) -alte adverbe (asadar, doar) Atentie? Pentru a determina natura unui raport de coordonare sau de subordonare se foloseste procedeul corelativelor. In coordonare, procedeul consta in repetarea con(unctiei oriCori@sauCsau In subordonare, con(unctiei din propo itia subordonata ii corespunde in propo itia re#enta un adverb sau un cuvant cu valoare adverbiala (desi, totusi) 2.Locutiuni con0unctionale: 'rupuri de cuvinte cu inteles unitar si rol de con(unctie. In alcatuirea lor intra totdeauna o con(unctie sau o alta parte de vorbire cu valoare de con(unctie 6ocutiuni con(unctionale: -coordonatoare-copulative (cat si, precum si, ci si, nu numai) -adversative (numai ca, in sc2imb) -conclusive (prin urmare, de aceea) -subordonatoare-cau ale (din cau a ca, din pricina ca) -de scop (pentru ca sa, cu scopul sa) -conditionale (cu conditia sa, in ca ca) -concesive (macar ca, cu toate ca, c2iar daca, c2iar de) -de loc (de unde, pana unde) -consecutive (asa ca) -de mod (asa cum, ca si cum, ca si cand, fara ca sa) -de timp (pana ce, pana sa, in timp ce, ori de cate ori) 9bservatii: !.9 conunctie sau locutiune con(unctionala poate introduce mai multe tipiuri de subordonate, in functie de context (cu exceptia celor pre entate) $.:xista locutiuni con(unctionale care pot introduce numai anumite subordonate: de loc, de timp, de mod, concesive.
22

23