Sunteți pe pagina 1din 162

ZODIACUL, DE ANDRE BARBAULT

BERBECUL
In fiecare an, la 21 martie cand Soarele revine in primul semn al zodiacului, Berbecul intram intr-un nou an astronomic. Astrul trece prin punctul vernal, care este 0 0 al Berbecului (intrarea in zodie), loc in care ecliptica intalneste ecuatorul ceresc. l paraseste emisfera sudica si trece ecuatorul pentru a intra in cea nordica. Aceasta este semnificatia ec!inoctiului Berbecului care marc!eaza debutul primaverii, inau"urand anul pamantesc. #erioada de o luna in care Soarele traverseaza semnul $ de la 21 martie la 20 aprilie $ corespunde primei faze a primaverii. #entru noi, Berbecul inseamna, asadar, renasterea anului si inceputul unui nou ciclu. Acest moment deosebit este caracterizat, ca si zorile, de sporirea, de victoria caldurii si a luminii Soarelui. In momentul ec!inoctiului de primavara, zilele si noptile se ec!ilibreaza% pe masura ce Soarele avanseaza in Berbec, forta zilei se inalta cu o intensitate crescanda. Iata de ce, declara Ale&ander 'uperti, cantul Berbecului este un cant de e&altare solara, pentru ca in el si prin el Soarele $ e&altat in semnul Berbecului $ simte ca a casti"at batalia asupra noptii. Asistam la tasnirea fortelor brute ale vietii pamantesti. (u"urii plesnesc, vlastarele tinere ridica pamantul si strapun" tecile care le invelesc. Animalele se reproduc. )n san"e nou, in plin proces de o!i"enare si o&idare, anima fapturile emisferei noastre iar natura devine campul unei confla"ratii "enerale a tuturor fortelor vii in evolutie. Aceasta inflacarare produce un salt inainte al naturii, sub impulsul e&pansiv al focului ori"inar. Ii corespunde spontaneitatea, impulsul creator, elanul primar. *iinta care apartine acestui semn tasneste in inconstienta si nu e niciodata si"ura de ceea ce este ea de fapt% este inadaptabila fiindca instinctul sau vi"uros elibereaza forte noi ce nu pot fi clasificate inca. Aceste forte se pot asimila unui foc mistuitor, unui elan dezordonat, anar!ic, unui vulcan devastator% ele au o mare putere de e&pansiune, dar nu se stapanesc si isi pastreaza caracterul inconstient, neorientat, primitiv. In fata impulsului pur si brut al primului semn, se afla domeniul ec!ilibrat al Balantei ale carei talere pun pe picior de e"alitate motorul si frana, elanul si constran"erea. Aici totul se linisteste, totul se destinde% traim intr-o lume a semitonurilor, o lume delicata, politicoasa, rafinata, umanizata. Berbecul mai trebuie diferentiat si intr-un triun"!i al elementului *oc, la care participa impreuna cu +eul si Sa"etatorul. In timp ce semnul matur al +eului reprezinta focul stapanit, flacara domestica, forta i"ni"ena orientata si stapanita de puterile eului, iar semnul Sa"etatorului este un soi de esenta purificata si menita bucuriilor spirituale, focul Berbecului reprezinta forta animalica a focului care izbucneste in prima faza a manifestarii% este focul atat creator, cat si distru"ator, atat orb cat si sublim, rebel, !aotic, capabil, plecand de la un punct central, sa emita raze in toate directiile. Il "asim in descarcarea violenta, ful"uranta si de nestapanit a traznetului, ca si in e&tazul or"asmului. Semnul Berbecului este cu atat mai e&pansiv, in definirea unui caracter si a unei vietii, cu cat (arte si Soarele au o pozitie privile"iata la nastere. Jupiter , desc!ide si umanizeaza intotdeauna acest semn, diminuandu-i oarecum capacitatea de a fi mereu in tensiune, dar conferindu-i putere. In unele cazuri se dezvolta aspectul petrecaret si -ovial al caracterului coleric% in altele se afirma autoritatea naturala a caracterului, intru stapanirea unei forte, a unei superioritatii (Bra!ms, .escartes) Pluto = isi afirma aici toata violenta a"resiva, dar sub aspect anal, rece, ne"ru, infernal Saturn = are calitatea de a introverti proprietatile semnului, de a afirma tendintele Berbec nu in afara, ci in interiorul sau, sub aspectul unei investi"atii indraznete, al unei e&plorari 1

inedite, al unei autoanalize an"osante sau pur si simplu al unei creatii stapanite. .aca actiunea saturniana pedaleaza pe un mod disonant, ea in!iba virilitatea, paralizeaza elanurile, franeaza avantul% brutalitatea a"resiva a semnului dobandeste un caracter distru"ator sau autodistru"ator si poate lua o directie tra"ica. In unele cazuri se produce un bloca-, o refulare a elanului vital. Venus = simbolizeaza lumea sentimentelor si a aspiratiilor noastre amoroase% semnul Berbecului coloreaza aceste tendinte si le aduce focul pasiunii. .ar /enus slabeste, dezarmeaza, devirilizeaza si c!iar feminizeaza semnul. Uranus = prezinta afinitati evidente cu semnul datorita aspectului sau reformist, revolutionar, libertar si indraznet% intensifica valorile focului si afirma aspectul prometeic. In orice caz anunta o aventura. Neptun = confera aspiratiei aventuroase a semnului un caracter utopic, de tip donc!isotesc, o orientare ideolo"ica sau mistica, c!iar o dispozitie pentru evadare in senzational, in scandal Luna = reprezinta sufletul animalic, viata instinctiva, inconstienta, neelaborata% in aceasta zona psi!olo"ica tind deci sa se afirme valorile Berbecului. .e aici rezulta adesea pasiuni puternice, dependenta fata de viata simturilor. *eminitatea femeii tinde sa se virilizeze iar barbatul poate suferii influienta femeii virile. +atura impulsiva, instabila, nerealista, copilaroasa a semnului este sensibil accentuata. Ima"inatia e inflacarata. Berbecul poate sa nu fie trait decat in vis. Mercur = reprezinta zona constienta, rationala si intelectuala a vietii psi!olo"ice% in sfera aceasta se manifesta natura Berbecului Marte = personifica fortele noastre a"resive si se afirma aici in toata intensitatea sa. .upa atitudinea e&travertita sau introvertita a personalitatii, inclina spre actiune violenta, aventura e&terioara si nemasurata atunci cand nimic nu-l retine, sau spre aventura interioara mai mult sau mai putin autodistru"atoare.

Marile aventuri
#rin insasi pozitia sa pe prima pa"ina a caracterelor umane, tipul Berbecului este, dintre toate tipurile zodiacale, cel mai putin diferentiat, cel mai brut, cel mai simplu. Astrolo"ul 01rille 2ilc3o4s3i l-a e&plicat foarte bine. Il prezinta drept un suflet copilaros care nu cunoaste dedublarile si complicatiile sufletului adult% un suflet dintr-o bucata, care se daruieste total, reactioneaza total in prezenta oricarui fenomen e&terior si asculta total de orice impuls interior. +a el, ca la orice copil, de altfel, !otarul dintre dorinta si actiune va fi aproape ine&istent iar visul se va confunda adesea cu realitatea. /a fi incapabil de siretenie si de calcul. Actele sale vor fi caracterizate de sinceritate si spontaneitate. Sentimentul cel mai "eneros si capriciul cel mai naiv vor alcatui, pe acelasi plan, imperative absolute. 0a si copilul, nu va cunoaste alt trecut decat trecutul imediat. /a trai orientat spre viitor, ale carui amenintari nu va fi in stare sa le masoare. /a face cu "reu distinctia dintre posibil si imposibil. 5u va avea simtul proportiilor si al relativitatii. 6rice indispozitie prezenta va capata la el un caracter e&a"erat si insuportabil. Se va speria si de o umbra si nu va intele"e pericolele reale. 0a sa fu"a de an"oasa imprecisa a clipei, se va lansa in aventura cea mai nebuneasca, deoarece va impodobi viitorul cu un presti"iu miraculos, iar dinamismul sufletului sau vesnic tanar il va proiecta permanent spre cucerirea necunoscutului.

Un primar

Aceasta frumoasa creionare ne introduce in esenta persona-ului care este formata, in primul rand, dintr-o functie pe care caracterolo"ii o numesc primaritate. #si!olo"ul #aul!an o reliefase de-a sub numele de prezentism, care indica, dupa el, o predominanta e&cesiva in spiritul starii prezente. Aceasta "atuire a emotiei in actual in moment, in prezent are diferite consecinte sub aspect caracterolo"ic7 entuziasm momentan, acces de manie, e&a"erare, tendinta pentru e&treme, versatilitate, nedreptate prin impulsivitate, credulitate, naivitate, veselie, vioiciune superficiala, zapaceala, frivolitate, bunatate, "enerozitate, cura-, temeritate, e&trava"anta, e&altare, entuziasm, porniri pasionale, fervoare imperioasa, principiul totul sau nimic. Asadar, Berbecul nostru este un primar, in sensul ca la el impresiile produc un efect ma&im imediat si rapid, dar se epuizeaza repede si nu au viitor. l traieste, actioneaza si "andeste in functie de prezent% reactiile sale sunt imediate si scurte% ele se epuizeaza repede fiindca impresia pe care i-o fac evenimentele nu lasa urme. Astfel, impresiile si reactiile sale sunt deoasebit de mobile. Il vedem impulsiv, repede consolat, imediat impacat, sc!imbator in simpatii, interesat de noi intalniri, usor de convins, dornic de sc!imbare, actionand in vederea unor rezultate imediate, contradictoriu in conduita, nedisciplinat in viata.

Un activ
Activitatea sa primara de bilios ii da un ritm de viata precipitat, o motricitate dezvoltata, reactii puternice, sacadate, deseori e&treme sau e&a"erate. Ii insufla o nevoie pronuntata de actiune, face din el o fiinta ocupata, mereu in efervescenta si neobosit. &ista o anumita a"resivitate muscatoare in tot ceea ce face. #oseda mai cu seama o forta de soc, o putere de atac percutant care vine dintr-o mobilizare de ener"ie imediata si totala. .intr-o data, activitatea lui capata un ritm nebunesc si se traduce prin descarcari, "esturi bruste spasmodice, atacuri "rosolane, si, in cazurile patolo"ice, prin impulsurile epileptice. Aceasta disponibilitate motrice masata in el, "ata sa tasneasca, ii confera o capacitate destul de iesita din comun de a-i antrena si pe altii la actiune, dar il face totodata sa fie "ata sa riste totul, ceea ce e foarte periculos. l trebuie sa actioneze. 0auta si creeaza ocazii pentru a se manifesta, la nevoie cauta obstacole, ba c!iar le provoaca. ste condus de un instinct de cucerire mereu neostoit, care se e&prima prin simt de initiativa si spirit de intreprinzator7 se inflacareaza la ideea unor proiecte, planuri de actiune, de e&ecutie, a unor vite-ii care trebuie realizate. Instinctul sau creativ se observa cand lupta ii reinoieste elanul, cand obstacolul ii dubleaza zelul. Aceasta faptura virila stie sa riste mult si sa-si atin"a scopul cu orice pret% ii e cu atat mai usor sa o faca, cu cat ii place efectul produs si are simtul presti"iului. .ar desi stie atat de bine sa atace, cu toata "reutatea fortei sale, si, totodata, cu un remarcabil simt al oportunitatii, e mai putin stralucit la inc!eierea demersului sau. #oseda c!iar arta de a abandona actiunile intreprinse inainte de a le fi inc!eiat. 0eea ce il intereseaza este atacul, amorsarea% daca, in continuare situatia nu este presarata de incidente, de fapte noi, daca actiunea evolueaza spre o re"ularitate monotona, atunci tensiunea scade, interesul descreste si subiectul nostru se indreapta spre alte pasiuni. 0u toate acestea, stie sa-si afirme destul de bine vointa asupra celorlalti. Asta nu inseamna ca tipul Berbec este un sef autentic. Se prezinta adesea ca atare, dar e mai curand un animator, antrenandu-i pe ceilalti la actiune. .aca i se intampla sa comande, precum animalul in fruntea turmei, totul se e&plica prin faptul ca este inaintea celorlalti, primul, si ca stie sa se faca urmat dand un e&emplu. .e altfel, are suficiente calitati ca sa faca pe seful7 ritm rapid, dinamism, eficacitate, simt al orientarii, al deciziei, al an"a-arii. (ai de"raba decat placerea are instinctul sefiei% este un conducator innascut cu 3

ascendent direct asupra celorlalti. .ar nu trebuie urmat intotdeauna cu oc!ii inc!isi7 indrazneala lui este adesea temeritate.

Un supraemotiv
Intotdeauna se intalneste la tipul Berbec, cu o activitate in permanenta relansare, o emotivitate puternica, la mare presiune. t traieste in emotie, in cautarea senzatiilor tari, a socurilor si a an"oaselor% isi mentine forma intr-un univers de vacarm, de nebunii, de neoranduiala, de e&cese, de manifestari violente. Inamic al nuantei si al rafinamentului, pe care le socoteste o forma de decadenta, el se instaleaza in primplanurile efectului instinctiv direct, cu natura sa robusta. ste neindoios un pasionat in toata vi"oarea temperamentului sau. Si aceasta emotivitate capata usor un aspect a"resiv. ste e&ploziva in manifestari si isi "aseste stimulentul in dra"ostea pentru independenta care se confunda cu lipsa de disciplina in provocare7 fructul oprit, fructul -induit. Il antreneaza pe nativ spre lipsa de masura si-i impune de multe ori le"ea copilareasca a instinctului. $ totul sau nimic. vident, resortul emotiv ii inzeceste mi-loacele de actiune si ii incarca bateriile in timp ce inca functioneaza% el este cel care il impulsoneaza pe realizator, il stimuleaza si il e&cita. .ar, cand e asociata cu primaritatea, emotivitatea are efecte mai putin fericite. .in cauza acestei asocieri, tipul Berbec nu stie sa reziste la apelul dorintei si se ambaleaza usor. Blocarea emotivitatii asupra clipei prezente da nastere unor stari paro&istice e&traordinare, bucurie sau durere, cu atat mai efemere cu cat sunt mai intense. In asemenea momente subiectul este tentat sa-si -oace destinul, fara sa tina seama de ziua de maine. (inute de fervoare, entuziasm delirant, criza de disperare, frica pana la panica, evenimentul este amplificat la dimensiunile unui fenomen "i"antic si trait ca un soc de nedepasit. In cursul acestor valuri e&ceptionale de panica, de neliniste supraacutizata, de durere arzatoare, carora le urmeaza indeobste o salutara prabusire nervoasa, acest tip comite, datorita pornirilor necontrolate si a precipitarii, lucruri ireparabile, nebunii care il condamna. *orta i-a pierit% i s-au frant resorturile% i s-a sfarmat frumoasa si"uranta de sine% un anume 89spirit de turma: va inlocui pentru un timp comportarea sa trufasa de conducator. ste de inteles ca uneori cura-ul este un fel de refle& prostesc. Arma cu dublu tais, emotivitatea il mentine in efervescenta, fervoare si pasiune, dar il arunca si in sminteala si lipsa de -udecata. 0u o asemenea supraemotivitate, constiinta de sine nu prea e stralucitoare. .esi"ur, acest emotiv-activ este puternic, iar sentimentul acestei forte se amplifica in momentul prezent, datorita primaritatii. .ar in ce masura nu e vorba, la el, si de o supraestimare de sine, de un soi naiv de laudarosenie si de e&!ibitionism; Berbecul din se&ul tare, mai ales, e mandru de virilitatea sa ca un cocos. Suporta "reu sa fie subestimat si, odata ranit in amorul sau propriu, se refu"iaza intr-o atitudine de revendicare si de ostilitate. 5u i se poate cere prea multa obiectivitate fata de lumea e&terioara la care participa cu ardoare. &ista prea multa emotie in inima eceasta "eneroasa, entuziasta si candida ca sa poata -udeca lucrurile sub aspectul lor adevarat. Ima"inatia sa le amplifica din plin% de unde erori de estimare, ba c!iar si o latura utopica7 universul sau nu se situeaza prea departe de cel al lui .on <ui-ote. In relatiile cu ceilalti, nu are suficienta distanta ca sa-i intelea"a% le imprumuta propriile sale sentimente, ii vede dupa c!ipul si asemanarea sa. Aceasta inima buna a-un"e cateodata sa faca pe autoritarul "eneros, crezand ca procedeaza bine daca isi impune "usturile care nu sunt a"reate.

in ce consta forta lui


4

5u este "reu de sesizat planul de superioritate al acestei firi monolitice. a rezida, intr-adevar, in spontaneitatea sa, care mentine tipul Berbec intr-o stare permanenta de prospetime si reinoire. Intrea"a sa forta sta in dinamismul lui, foarte des incordat ca un arc "ata sa sara, in credinta sa de copil curat sufleteste, in elanul sau tineresc, sursa a tuturor inspiratiilor a tuturor "enerozitatilor. 5u e&ista automatisme la acest redutabil improvizator ale carui reactii sunt aproape imprevizibile, ale carui refle&e surprind. *ace impresia ca are o claviatura de comportamente psi!olo"ice inepuizabile, ca o data cu fiecare noua actiune apare o fiinta noua, desi ramane mereu el insusi, si asta in ciuda unei simplitati de atitudini copilaresti, a unui adevar uman emotionant.

in ce consta slabiciunea lui


+inia sa de minima rezistenta este si ea bine trasata. a rezida in forta sa de iluzionare, in temeritatea sa, in imprudentele sale, in latura sa de om care 89risca totul:. Acest defect este le"at de capacitatea de a se ambala, de a se inflacara usor si repede care il face sa piarda orice simt al masurii, il impin"e la ispravi, la acte necu"etate, la "esturi manioase si violente pe care le re"reta imediat. =rebuie deci sa se educe sa-si stopeze primul acces de furie ca sa isi recapete controlul de sine. Setea de noutate nu trebuie sa-l duca la va"abonda-. a poate si trebuie c!iar sa fie un factor de tinerete inepuizabila.

Inteligenta
0u Berbecul se intampla la fel ca si cu orice alt tip zodiacal7 nu poate fi caracterizat prin nivelul sau de inteli"enta. 5u e&ista un semn mai inteli"ent decat celelalte, la fel cum nu e&ista zodii bune sau rele. .ar pe temperamentul si caracterul fiecarui semn se "refeaza un anume tip de inteli"enta. #entru Berbec, este specifica forma de spirit inventiv, improvizator, inovator sau renovator% se straduieste intotdeauna sa se caracterizeze sau sa e&celeze facand ceva nou, nemaiintalnit, inedit, sa fie mereu primul. ste, in intelesul deplin al cuvantului, un spirit partizan, capabil sa-si ofere intrea"a ardoare "eneroasa unor opinii preconcepute, unor convin"eri stabilite definitiv, nu fara partialitate uneori socanta si orbitoare. In aceasta consta forta si slabiciunea acestei inteli"ente, a carei intuitie se avanta cu o viteza e&traordinara, dar a carei -udecata e&prima o viziune unilaterala. .e aici nu rezulta intotdeauna un spirit stabil% ar fi asa numai daca s-ar putea detasa pentru a -udeca% ceea ce nu se intampla des% intr-adevar, viziunea sa este imediata, directa, instantanee. )n asemenea tip poate da nastere altor spirite, poate inspira idei, poate strani prin teoriile sale si conceptiile sale inedite. =ipul superior poseda intr-adevar un spirit special, o latura "eniala% stie sa se foloseasca in modul cel mai fericit de parado&uri si nu se da in laturi in fata ideilor celor mai nastrusnice% poseda arta de a sustine tezele care soc!eaza si reuseste sa convin"a sau, mai e&act, sa seduca. Are mai cu seama darul de a ne introduce intr-un univers nou. .aca incercam sa includem aceasta dispozitie spirituala intr-o clasificare "ata facuta, nu putem decat sa o apropiem de functia intuitiei a lui >un", considerata ca un soi de fler care ne comunica spontan perceptii pe calea subconstientului si ne introduce in intimitatea lucrurilor. Aceasta corelatie a fost avansata pentru prima oara de peda"o"ul elvetian, dr. Adolp!e *erriere. 5

Insusi >un" spune despre tipul intuitiv ca 89poseda un fler remarcabil pentru tot ceea ce promite descoperiri noi% li se daruieste cu un entuziasm e&trem% accepta riscul sa-si paraseasca domeniul de actiune cu san"e rece, fara mila si fara a parea ca-i pastreaza nicicea mai mica amintire, de indata ce i-a determinat importanta si nu asteapta de la el nici o transformare demna de a-i retine atentia. #oate face servicii de prim ordin societatii ca initiator sau, cel putin, ca propa"ator de inovatii de orice fel. ste reprezentantul firesc al tuturor minoritatilor care pre"atesc viitorul. 0and interesul sau il duce mai putin inspre lucruri decat inspre oameni, este in stare sa deceleze in acestia, cu un instinct foarte -ust, anumite capacitati sau aptitudini, astfel incat se dezvaluie in stare sa formeze oameni. Intuitivul e&travertit are un fler accentuat pentru tot ce este in "ermene si contine promisiuni de viitor. 5u se opreste niciodata la raporturile stabile, la valori asezate o data pentru totdeauna. ste vesnic in cautare de noi posibilitati, de cai nebatatorite, atras de necunoscutul obiectelor si al situatiilor e&terioare. =raieste proiectat inainte, orientat spre viitor, prea putin preocupat de realitatea momentului% este avocatul celor putini, dar care promit. .eran-at de real, pe care nu-l pot percepe perfect, se situeaza la antipodul posibilitatilor concrete ale vietii% paraseste asadar adesea campurile pe care le-a cultivat si a caror recolta a-un" sa o culea"a altii. 5econventional, este de multe ori luat drept un aventurier. (ulti Berbeci sunt tipul intuitie e&travertita. (.escattes, instein, da /inci) .ar e&ista si cei care $ datorita unei puternice perceptii saturniene $ apartin tipului intuitiv introvertit. +a acestia, intuitia se indreapta spre obiectele interioare, trece de la o ima"ine la alta, pandind toate posibilitatile in"ropate in masa inconstienta, fara sa para niciodata sa stabileasca o relatie intre fenomen si si ei insisi. Acest tip produce un ori"inal sau eni"matic, visator, vizionar, artist, cu toane a carui realitate este inainte de toate inconstientul populat cu ima"ini, lumea interioara cu inepuizabile bo"atii, viziuni, inspiratii (este mai mult sau mai putin cazul berbecilor saturnieni)

Aspect i!ic "lanurile si ca#erile $%ipul


Abordand morfolo"ia zodiacala, nu putem trece sub tacere faptul ca ratacim intr-o i"noranta aproape totala. 0u si"uranta ca nu ii vom imita pe amatorii care, in anumite cenacluri pariziene unde astrolo"ia 89se poarta99, precum o moda, se e&erseaza sa descopere semnul nasterii pe c!ip. vident, asemanarile izbitoare, ca cele care e&ista intre prototipul ideal si c!ipul in miscare al lui 'obert 0o!en, fost campion al lumii la bo& ()ranus culmineaza in Berbec, in tri"on cu (arte in +eu la Ascendent) sunt rarisime. .ar in lipsa unei copii conforme cu ori"inalul, e&ista adesea un stil morfolo"ic destul de usor de recunoscut, care tinde sa -ustifice asemanarea. &ista mai ales o e&presie mai evoluata a tipului. Sa remarcam deci evolutia lineara de la fata instinctiva a unui 0o!en la cea, de-a foarte epurata, a unui /an ?o"!, si de la aceasta, inca violenta, la obrazul impacat si umanizat al unui (allarme, al unui @a1dn... toti Berbecii. Aici intra in -oc arta subtila a morfolo"iei. =ipul Berbecului care isi respecta morfolo"ia (adica nu o tradeaza sau deformeaza printr-o caracterizare planetara sau zodiacala straina) se recunoaste indeobste dupa capul puternic& masiv& proieminent Si mai specific este profilul foarte conve'& cu nasul coroiat& bine conturat& in timp ce e'tremitatea apen#icelui na!al e tesita& ceea ce face sa se ri#ice ba!a narilor( =oata forta capului se concentreaza la baza fruntii, adesea proieminenta. 0eafa este lata si "atul este destul de musc!iulos. In "eneral nativul e slab sau subtire, destul de des musc!iulos. 6

(orfolo"ul de scoala franceza, dr. A =!ooris, considera animalul Berbec drept un !ipermascul. Aceasta constatare confirma implicit faptul ca zodia se afla sub dependenta planetelor masculine7 (arte, Soarele, #luto si )ranus. =ooris mai insista si asupra capului animalului, caracterizat prin linii conve&e% apoi linia sprancenelor deseneaza vizibil simbolul semnului. 0ontractia musc!iului frontal e&tern, care ridica spranceana intr-un mod caracteristic, e&prima, psi!olo"ic vorbind, sensibilitatea la surpriza si, drept urmare, "ustul pentru neasteptat si aventura. ste o trasatura de caracter a Berbecului.

Mersul si mimica
Se recunoaste usor mersul tipului Berbec pe strada7 fie ca e in intarziere sau nu, este vesnic "rabit si paseste si"ur si decis. (ulti umbla cu capul inainte, dand impresia ca dau buzna in fata din dorinta de a-si dobora adversarul, de a da la o parte obstacolul. &ista ceva irezistibil in acest elan. Stran"erea de mana este ferma si rapida, voluntara% uneori c!iar striveste mana celui ce i-a intins-o. /ocea este imperativa, cu debitul precipitat% stie sa devina convin"atoare% dar si acuzatoare. 6c!iul sau pofticos arunca ful"ere patrunzatoare% isi tine capul drept si ridicat, trufas, aproape provocator. ?estica sa, vioaie si iute, are ceva noduros, aspru si nervos. Berbecul are un stil specific care il caracterizeaza c!iar si la volanul masinii. Se lasa usor prins de betia vitezei. 5u lui trebuie sa i se incredinteze un automobil in roda-. Soseaua este pentru el o pista pe care competitiile dintre automobilisti ocupa un loc mai important decat decorul, peisa-ul si tinta de atins. 5u-i place sa fie depasit si nimic nu-l enerveaza mai mult decat ambuteia-ele. .emara-ul si oprirea sunt violente% franari seci, vira-e pe -anta, toate acestea ii sunt familiare. Acest conducator auto putin cam nebun, care nu prea respecta codul rutier si a avut destule accidente, are tot interesul sa-si verifice franele.

Sanatatea
Semnul Berbecului corespunde polului I55 al meridianelor c!inezesti, este asadar antena sistemului emitator de ener"ie in or"anism, care comanda musculatura motrice si viscerala, forta. 0and este caracterizat in mod precis, tipul Berbec e dominat de temperamentul bilios care ii diri-eaza sanatatea. .e la bilios are vitalitatea, dinamismul, antrenul si o anume "ratie spontana uneori, forta fizica si o rezistenta destul de mare la oboseala. Aparatul sau muscular dezvoltat se intretine si se amelioreaza prin e&ercitiu, il face sa traiasca intens prin musc!i. *unctiile circulatorie si respiratorie, destul de ample, convin unei mari c!eltuieli de ener"ie. (etabolismul bazal are tendinta sa fie ridicat, arderile or"anice fiind uneori e&cesive datorita vitalitatii febrile. Adesea nativul Berbec nu reuseste sa adoarma decat dupa un mers prelun"it sau un e&ercitiu destul de intens. 0and e bolnav, reactiile sale fiziolo"ice sunt puternice si rapide, traducandu-se prin puseuri intense de febra si, in "eneral, manifestari acute. Sa remarcam faptul ca acest mecanism ii permite o rezistenta destul de buna la infectiile microbiene. Aona de sensibilitate se situeaza la cap si la toate or"anele active ale acestuia7 craniu, lobi cerebrali, oc!i, urec!i, dinti. .ere"larile de sanatate survin oarecum ca niste accidente in viata nativului. .e adau"at ca, prin imprudenta sa obisnuita (mer"and de la fanfaronada pana la curaadevarat), este mai e&pus la diferite accidente, c!iar la lovituri $ pe care stie sa le incaseze $ decat la boli. Suporta "reu ideea bolii la altii si este si el adesea temator in fata mortii. 7

Imprudentele Berbecului sunt de o asemenea natura, incat nici nu are timp sa traiasca, mer"and pana la e&cese sau abuzuri% nu isi mena-eaza or"anismul pe care il incalzeste pana la limita posibilitatilor sale. (ulti ard lumanarea deodata la ambele capete. .e aceea, dupa o tinerete dezordonata sau petrecareata, li se intampla sa cunoasca o imbatranire rapida care tradeaza uzura latenta. Intr-adevar, sunt in stare de efort nelimitat, dar rezistenta poate sa nu fie pe masura, astfel ca socul la retur este sever. )n Berbec pur a e&primat cu mult umor conceptiile semnului in privinta sanatatii7 in lucrarile sale doctorul >ulien Besancon considera ca bolile inc!ipuite nu e&ista, iar bolile reale nu sunt periculoase daca le ataci cu convin"ere. (a&ima sa pentru intrea"a e&istenta e caracteristica7 Sa nu te oprestiB 0um sa nu vezi in asta dorinta de a prelun"i primavara, pe care o e&prima amanuntit in toate domeniile, si mai cu seama in cel al activitatii se&uale; 5u vom reproduce decat cateva din titlurile de capitole ale lucrarilor sale, fara ca sa fie nevoie sa spunem mai mult pentru a ilustra influienta zodiei sale7 0ine va duce mai departe faclia; +a "ura sobei. .ra"ostea va invin"e. *ocul sub cenusa. 0apatul lumanarii. .r. Besancon a adoptat c!iar si un panaceu care, dupa opinia sa, trebuie sa vindece aproape tot si sa prote-eze de cancer7 intr-adevar, este vorba de sulfatul de c!inina, folosit in mod obisnuit in starile febrile. Ar fi o lista lun"a cu oamenii celebri din Berbec ale caror accidente sau boli au o le"atura directa cu zodia. Sa-l citam pe +andru, bilios, slab, si uzat, !epatic tipic. 5apoleon al III-lea, adesea febril, sindrom entero-!epato-renal. Aristide Briand, care aproape ca nu manca si isi insela or"anismul fumand necontenit. +enin, mort de con"estie cerebrala% Baudelaire, mort de sifilis cerebral. In privinta accidentelor, iata-i pe =amerlan si pe ?ambeta7 pierderea unui oc!i% Aola7 mort asfi&iat% @enric al II-lea, ucis in duel de o lovitura de lance la oc!i% #aul .oumer, asasinat% Albert I, cadere si rana la cap

Scrisul
5u e&ista nici un indiciu constant caracteristic pentru Berbec, dar se remarca, in afara tonalitatii, miscarea "enerala a scrisului, revelatoare pentru calitatea sa naturala, un mod special, personal, de a reprezenta elanul, impulsul acestui semn. #rimavara se recunoaste dupa revenirea randunelelor sau dupa victoria zilei asupra noptii, a caldurii asupra fri"ului; Acestea toate, si alte multe inca, puse la un loc formeaza primavara. Iata postulatul astrolo"ic7 individualizarea unei calitati "enerale. 6rice statistica ce respin"e acest postulat este sterila. (. ?auCuelin nu l-a respins iar cercetarile sale asupra influientei astrilor sunt concludente7 (arte contribuie in e"ala masura la nasterea sportivilor, cat si a militarilor, a medicilor. 0e este oare asemanator, pentru cel care vrea sa fie foarte precis, la un ciclist si la un "inecolo"; Berbecul se traduce la Aola prin iscalitura focoasa, prin impetuozitatea trasaturilor% la Baudelaire infocarea devine nervozitate, impetuozitatea a"itatie febrila a formelor% cu Bismar3 re"asim forta a"resiva, automatismul distru"erii% /i"n1, totalitarist pasionat, dar nedesavarsit, il ridica pe Berbec contra siesi, ca pumnalul din sublinierea iscaliturii. In fine, coincidenta fortuita sau intamplare malitioasa (pentru noi, simpla observatie), (allarme, seful scolii simboliste, adopta o scurta parafa su"erand ideo"rama Berbecului. Aportul planetei dominante -ustifica aceste diver"ente din sanul aceleasi familii zodiacale (Berbec-/enus, Berbec-(arte, Berbec-Saturn etc.). 6bservatiile noastre trebuie luate ca tot atatea forme posibile, tot atatea maniere speciale de a cuprinde acelasi dinamism. 5e vom mar"ini sa prezentam polimorfismul Berbecului in scris. 8

oc mobil
Se semnaleaza adesea prin inclinarea literelor, miscarea ascendenta sau foarte pro"resiva a randurilor (scris avantat, de&tro"ir). In "eneral, el determina o anumita sinuozitate a trasaturii (litere dansante). Sa-i punem in seama finalele ascendente, scanteierile, sclipirile (mici trasaturi vioaie), apasarile bruste (in"rosari localizate), sacadarile, un"!iurile ascutite, salturile penitei. *ocul distru"e literele fara sa fra"menteze scrisul, care ramane omo"en in dinamismul sau. Se mai intalneste si un procedeu de le"atura mecanica, ceea ce corespunde Berbecului furios, prins in an"rena-ul actiunii, identificand intentia cu actul, amenintarea cu e&ecutia, neacordand incredere decat sinceritatii sale interioare oarbe. .aca scrisul este e&cesiv de inclinat si un"!iulos, pasiunea se fanatizeaza. *ocul nu este lipsit de le"atura cu lirismul, cu abuzul de superlative, cu e&a"erarea. &uberanta Berbecilor supravitalizati comunica scrisului un delir entuziast7 accentele, barele de la t, punctele de pe i zburatacesc.

Impuls si agresivitate)
=ipul clasic Berbec se re"aseste in notiunea de e&citabilitate, de precipitare, de lipsa de retinere. 0u conditia sa nu e&iste un contracurent in!ibitor (anume dominanta Saturniana), "rafismul Berbecului utilizeaza formele in mod traditional considerate drept rezultand din viteza (inclinare, simplificarea literelor, ordonare ne"li-enta). 0a si Dla"es, @e"ar interpreteaza viteza drept un semn care "aranteaza puterea de abstractizare. #arerea noastra este ca abstractizarea, la Berbec, provine din facultatea sa de a sintetiza7 a abstractiza inseamna a "asi numitorul comun al unui ansamblu de fenomene% un e&emplu il reprezinta Berbecul creator de neolo"isme. A"resivitatea se repereaza dupa formele care su"ereaza "estul de a ataca (finale ascutite), a taia, a fran"e, a zvarli, a biciu.

Inceput)
Berbecul desc!ide un nou ciclu. Afirmarea unei viziuni noi, sau a tendintei de a vedea lucrurile cu un oc!i de copil care abia invata ce inseamna lumea, ar putea e&plica sublinierile, in"rosarile de cuvinte (in analo"ie cu e&clamatia, cu surprinderea). &ista feluri de a scrie de Berbec care traduc, in maniera lor proprie, lipsa oricaror norme, saltul in necunoscut. .ezordinea si simplitatea lor evoca scrisul unui scolar inteli"ent, dar nedisciplinat care, fiindca nu si-a invatat lectia, cauta sa se descurce prin inventivitate. Intrucat Berbecul e&prima polarizarea ener"iei spre viitor, el tinde sa-si orienteze scrisul in sus si spre dreapta, adica, in conformitate cu simbolismul spatiului, spre realizarea superioara, dincolo de eu, deasupra mediocritatii. /eritabila multumire a acestui tip se intalneste in aureola viitoare, eventual postuma, care va consacra lupta sa de azi. Actioneaza spre a-si acoperi amintirea de "lorie. ste tipul eroului neasteptat. (allarme7 89 Am murit si am reinviat:

Vestimentatia
*emeia Berbec aspira, mai mult ca oricare alta, sa dea imbracamintii sale un stil personal. 5u vrea sa urmeze moda% prefera sa o preceada. /rea sa dea e&emplu. Astfel ea contribuie, intr-o mare masura, la lansarea, la oficializarea modei. .ar, de indata ce un "en a fost consacrat, isi indreapta privirea altundeva. 9

&ista toate motivele sa se creada, pe baza observarii "usturilor vestimentare ale femeilor Berbec din zilele noastre, ca fapturile feminine din aceasta zodie au fost primele care s-au tuns baieteste, au rupt cu traditia -upoanelor, au purtat fuste si roc!i scurte, au adoptat imbracamintea stransa pe corp si provocatoare, si-au pus pantalonii pescaresti. #e ele le vedem in avan"ardamodelor e&trava"ante si tot ele indraznesc sa poarte toalete socante. le contribuie in mare masura la masculinizarea imbracamintii feminine (?eor"e Sand7 +una-Berbec) posibil sa e&iste coafuri de tip Berbec, care li se potrivesc in mod special% ne "andim, de e&emplu, la suvitele de par sau coditele infasurate de o parte si de cealalta a fruntii, precum niste coarne ale animalului. .esi"ur, ne aventuram aici pe un teren discutabil7 nu facem decat sa avansam o simpla ipoteza, din curiozitate. (ai si"ur, se va remarca utilizarea deliberata a stofelor in culori vii si marele consum de farduri la acest tip de femei sau, dimpotriva, lipsa totala de mac!ia-, absenta aproape a"resiva. In ceea ce priveste pe barbatul Berbec, un amanunt il caracterizeaza7 nu-i plac palariile. 5u suporta nici parul prea abundent. Aproape ca ii cere frizerului sa-l rada in cap, iar tunsoarea lui preferata este 89in perie99. Astazi, Berbecul tanar lasa parului sau lins toata libertatea de miscare si se tunde a la (arlon Brando, vedeta masculina cea mai tipica de Berbec (versiunea noua a la =itus)

*ipuri mi'te #e nativi #in !o#ia +erbecului


5e cunoastem semnul solar si ne putem cunoaste semnul Ascendent. /alorile acestor doua semne se combina indeobste pentru a individualiza formula psi!olo"ica a fiecaruia. /om defini mai -os aceasta asociere speciala. +erbec,*aur Ascen#ent +erbec si Soare *aur sau Soare +erbec si Ascen#ent *aur #rimele doua semne combinate aduc un suflu de viata intensa, un temperament vi"uros, o vitalitate puternica. .in aceasta combinatie apar senzitivii, pasionatii, -uisorii (. Annunzino, ?iono, 5inon de +enclos, /laminc3). .ar au o incapatanare autoritara, o forta de convin"ere iradianta, o mare capacitate de lucru, o vointa combativa si constructiva, o activitate fecunda, un dinamism edificator (@itler, +enin, 'ibbentrop, =!orez sau >ames Buc!anan si )l1sses ?rant, presedinti americani). +erbec,-emeni Ascen#ent +erbec si Soare -emeni sau Soare +erbec si Ascen#ent -emeni #rimaritatea celor doua semne se con-u"a spre a da i fire rapida, prompta, foarte mobila, instabila, e&pusa impulsivitatii, fluctuatiilor ritmice ale e&altarii si depresiunii sau variatiilor de dispozitie. Se remarca o -uvenialitate persistenta7 vivacitate, mobilitate, curiozitate, imprastiere, entuziasm candid, spirit de replica, "asirea momentului potrivit, oportun, improvizatie... Sensibilitatea cerebrala este inclinata spre eclectism si prozelitism. *lacara spiritului scapara, scanteiaza, radiaza si pune in valoare o inteli"enta coplesitoare, inventiva, intuitiva +erbec,.ac Ascen#ent +erbec si Soare .ac sau Soare +erbec si Ascen#ent .ac &ista o incompatibilitate intre aceste doua firi in mod esential diferite7 una, care face salturi inainte, este indrazneata, temerara, iubeste riscul, traieste pentru viitor si pro"res% si cealalta, care se retra"e, se inc!ide in sine, traieste intr-un refu"iu interior, intr-o sensibilitate vulnerabila, traieste pentru trecut, pentru conservare si amintiri. .e unde o dualitate care se e&prima prin iesiri din si retra"eri in sine, faze de e&teriorizare motrice si faze de contemplare si de vis, de ambalari si depresii (?o1a, #roust, /an ?o"!) 10

+erbec,Leu

Ascen#ent +erbec si Soare Leu sau Soare +erbec si Ascen#ent Leu *ocul temperamentului domneste suveran si radiaza cu forta o ener"ie combativa, indrazneata, "eneroasa. /ointa este suverana si autoritara% ea se afirma in independenta caracterului si in simtul innascut de a comanda, in special cand nativul este patruns de constiinta unei misiuni superioare. Se inflacareaza pentru ideile nobile, realizarile "eneroase, actiunile care fac valva, c!estiunile de onoare sau de presti"iu. .e adau"at nevoia frenetica de a-si desfasura toata forta intr-un sentiment de demnitate si intr-un entuziasm antrenant. +erbec, ecioara Ascen#ent +erbec si Soare ecioara sau Soare +erbec si Ascen#ent ecioara Sunt atat de putine afinitati intre cele doua semne incat asocierea lor e dificila. 0el mai adesea vedem manifestandu-se o dubla natura, una apartinand Berbecului $ impulsiva, indrazneata, aventuroasa $ si alta *ecioarei7 timida, in!ibata, c!ibzuita, prudenta, masurata, practica. Atunci cand cele doua valori a-un" sa se combine, ele permit realizarea practica a unor idei novatoare in aceeasi masura in care satisfac nevoia de aventura, de libertate si de e&plorare, in disciplina, si"uranta si or"anizare. )neori, dimpotriva, se produce un conflict interior, a"ravat de scrupule si de simtaminte de culpabilitate +erbec,+alanta Ascen#ent +erbec si Soare +alanta sau Soare +erbec si Ascen#ent +alanta Iata tipul bipolaritatii psi!olo"ice, cand nu este cel al disocierii psi!ice. Se produce un -oc de bascula intre o fire primavaratica, cea a Berbecului incandescent si uneori incendiar si o fire tomnatica, cea a Balantei, alcatuita in intre"ime din sociabilitate, moderatie, imblanzire, impacare, nuante. +erbec,Scorpion Ascen#ent +erbec si Soare Scorpion sau Soare +erbec si Ascen#ent Scorpion Asocierea dintre cele doua semne martiene inzeceste tendintele a"resive, instinctive si pasionale, care se manifesta in special prin rebeliune, revolta, indisciplina, autoritarism, c!iar autodistru"ere. 0aracterul este dintr-o bucata, darz in !otararile sale, critic in -udecati, brusc in atractii si repulsii, violent in manifestari. /ointa sa implacabila, ostilitatea redutabila, pasiunile prime-dioase. Instinctele sale pot fi in acelasi timp constructive si distructive. +erbec,Sagetator Ascen#ent +erbec si Soare Sagetator sau Soare +erbec si Ascen#ent Sagetator =emperamentul de foc se e&alteaza si se innobileaza incercand sa cucereasca inaltimile sau sa e&ploreze departarile. *irea este spontana, avida de libertate, indra"ostita de ideal, cu un anume simt al avantarii. 0auta sa comunice, sa seduca, prin verva antrenanta, elocinta convin"atoare, credinta de misionar. Ii plac luptele eroice, marile aspiratii, intreprinderile presti"ioase. +erbec,$apricorn Ascen#ent +erbec si Soare $apricorn sau Soare +erbec si Ascen#ent $apricorn 0ontradictia fla"ranta dintre semnul cald e&ploziv si semnul rece concentrat da de cele mai multe ori e&presie unei dualitati interioare in care persona-ul impulsiv, instinctiv pasionat, alterneaza cu persona-ul c!ibzuit, meditativ, sobru, !ibernal. Se poate intampla ca cele doua persona-e sa se armonizeze, ceea ce produce o vointa dura si viteaza, care se concentreaza ri"uros in vederea atin"erii unui tel ambitios. 0aracterul nu se acomodeaza cu -umatatile de masura, nici cu mediocritatea, dar nu este lipsit de fanatism +erbec,Varsator Ascen#ent +erbec si Soare Varsator sau Soare +erbec si Ascen#ent Varsator 11

#lacerea independentei si dra"ostea de libertate se manifesta printr-o activitate indrazneata, provocatoare, revolutionara. Spiritul este idealist, entuziast, inventiv, ori"inal, inflacarat de ideile noi si vederile pro"resiste. ste un novator, uneori utopic si naiv, alteori in"enios si e&perimentator, inclinat spre inedit, cateodata orbit parca de un mira- interior. acest om "eneros este un idealist in plan social, filozofic sau stiintific, capabil de frumoase actiuni dezinteresate. +erbec,Pesti Ascen#ent +erbec si Soare Pesti sau Soare +erbec si Ascen#ent Pesti In acest caz lumea apei, a ezitarii, a incertitudinii se intalneste cu lumea focului, a !otararii, a stralucirii, a ardorii an"a-ate, ceea ce produce o fire cel putin eni"matica. *ocul interior poate sa se anime prin daruire de sine, abne"atie, sacrificiu7 apararea celui slab, protectia celui asuprit. ste un suflet binevoitor, capabil de actiuni umanitare, are o inteli"enta profetica in stare sa imbratiseze o sinteza plina defervoare, o viziune universala, o evaziune spre lumea de dincolo.

Aparenta +erbecul si alte semne !o#iacale


Un +erbec si un *aur nu au puncte comune si sunt straini unul fata de celalalt% dar isi pot face mari servicii. Un +erbec si un nativ #in -emeni isi descopera repede simpatii si se revitalizeaza permanent unul in contact cu celalalt Un +erbec si un .ac sunt la fel de straini unul fata de celalalt ca focul si apa% unul inainteaza, celalalt se retra"e% unul e dur celalalt delicat... Intele"ere dificila. Un +erbec si un Leuisi con-u"a dinamismul in afirmarea unei vointe pe care unul o impune si celalalt o statorniceste. Un +erbec si un nativ #in ecioara poarta in "eneral dialo"uri ca intre surzi% nu se pot intele"e decat sub presiunea necesitatii Un +erbec si un nativ #in +alanta au doua firi antinomice, dar complementare% se pot ciocni, soca unul pe altul, dar se pot si atra"e si pot forma un cuplu in culori bine precizate. Un +erbec si un Scorpion vor avea desi"ur ciocniri infruntandu-si propria a"resivitate, dar pot cadea de acord intr-o actiune intreprinsa in comun, cam ca doi complici. Un +erbec si un nativ #in Sagetator se intele" bine, primul fiind pacificat de cel de-al doilea, iar acesta din urma, dinamizat de primul Un +erbec si un $apricorn intalnire dintre o caldura intensa si o raceala concentrata% dialo"ul nu este usor% iar conflictul e inevitabil Un +erbec si un nativ #in Varsator se unesc ca sa se indrepte spre viitor, si mai cu seama catre speranta. Un +erbec si un nativ #in Pesti nu prezinta puncte comune si cu "reu se intele" in le"atura cu problemele importante. *ireste, aceste indicatii au doar o valoare foarte "enerala% numai confruntarea !oroscoapelor detaliate ale celor doua semne poate duce la un inceput de certitudine.

/ragoste la prima ve#ere


In raporturile sale cu zeii iubirii, Berbecul are o pozitie caracteristica. Intr-adevar, se stie ca, simbolizand focul primelor straluciri ale primaverii, este dominat de (arte, astru e&altarilor si al luptelor. 6r, deoarece Berbecul este lacasul lui (arte, /enus se afla aici e&trem de slabita, in e&il. 0u alte cuvinte, daca impulsul pasional are frau liber si se 12

instaleaza ca la el acasa, sentimentul tandru, in sc!imb, pare stin"!er si constituie polul vulnerabilitatii, sa spunem c!iar al inferioritatii, acestui semn. In a&ul valorilor amorpase, (arte-/enus, e&ista asadar suprematia dorintei sentimentului, a pasiunii asupra tandretei si in aceasta consta marca efectiva principala a semnului .intre toate tipurile, este cu si"uranta indra"ostitul cel mai spontan, cel mai ambalat. In inima sa clocoteste o ener"ie eruptiva, efervescenta, care e&prima inainte de orice tasnirea sau e&plozia libera a pasiunii. Aceasta fiinta se daruieste in intre"ime, reactioneaza total la c!emarile dra"ostei si asculta intru totul de pornirile firii sale. .ar sub aparenta vi"orii si virilitatii, sufletul sau pastreaza o latura copilaroasa si in"enua. .ra"ostea, pentru nativ, este o aventura frumoasa care il fascineaza si il copleseste deplin% este si o proba sportiva in care trebuie sa-si arunce toate resursele. I se intampla mai des ca oricui sa fie cuprins de dra"ostea la prima vedere. Iata-l imediat lansat intr-un varte- de visuri, dorinte, aspiratii si nu va avea liniste pana nu va epuiza focul mistuitor al pasiunii sale infocate. Sensibilitatea sa se e&prima, fireste, prea direct, cu pulsatii de inalta frecventa, efuziuni debordante si un direct atasament capabil de violenta ca si de actiuni care fac valva. *orta sa de seductie e mare, fiindca are suflet de cuceritor, iar elanul sau este nobil.

+arbatul
Aminteste faptul ca barbatul primitiv si-a stapanit femeia si a supus-o dorintei sale se&uale% acesta e -ocul cu care se multumeste tipul inferior, inca le"at de formula7 *emeia este rasplata soladatului. 0at priveste tipul superior, el vrea sa fie pentru femeie un soi de erou% intele"e ca ea sa-i dea din cand in cand ocazia unei actiuni mari, unei fapte remarcabile. 6 va iubi cu atat mai mult cu cat se va simti nobil in oc!i ei. .e altfel, orice pierdere de presti"iu este in-uria suprema pe care ii e dat sa o infrunte. .aca nu reuseste sa se faca admirat, atunci e ispitit sa se faca temut, fiindca trebuie sa domine. )n asemenea partener simte nevoia sa i se dea importanta, se lasa in fata, sa i se dovedeasca fie ca este cineva, fie ca poate sa devina cineva. Ii plac ocaziile in care se poate arata viril, ca sa aiba impresia ca isi cucereste, isi conduce si domina partenera. /isul lui7 ea sa ii fie discipola intr-un domeniu in care el este stralucitor. 0el mai mult se teme ca partenera sa nu-l opreasca atunci cand se avanta spre un scop. Inamicul de moarte al vietii sale con-u"ale este plictiseala% monotonia si tacerea ii sunt insuportabile.

emeia
=inde si ea sa supuna dra"ostea unui raport de forte. .aca nu o renea"a ca sa se dedea bucuriilor barbatesti ale luptei, isi pune urmatoarea dilema7 sa intre in concurenta cu barbatul sau sa coopereze cu el; In adancul ei este femeia nesupusa iar in cuplu intele"e sa domine. Si reuseste sa o faca fara dificultate daca ale"e un barbat slab care sa-i dea ascultare fara sa cracneasca. nu se supune decat daca partenerul este o fiinta cu adevarat superioara, in forta si "randoare. .aca +una $ simbol feminin $ este in Berbec, si cu atat mai mult daca e in acelasi timp in aspect cu (arte, avem c!iar tipul femeii cu un comple& de virilitate *emeia Berbec cunoaste rabufniri de pasiune care cer sa fie satisfacute pe loc. Are e&i"ente pe care nu si le stapaneste sin"ura. Barbatul trebuie sa i le satisfaca, astfel poate sa fie foarte repede desconsiderat. 0and iubeste nu o opreste nimic, iar cel pe care il iubeste e cel mai frumos, cel mai important, cel mai bun dintre barbati. ste amanta minunata careia i se pot scuza e&cesele, fiindca trec repede. 13

6 perioada "rea in viata nativilor Berbec, indiferent de se&, este criza adolescentei. 0u inocenta, fata tanara poate deveni o ademenitoare. #entru ea pare un -oc fara consecinte fiindca se simte in si"uranta, prote-ata parca de constiinta unei indiferente or"anice, nevoile ei se&uale nefiind inca reale. .ar -ocul ei este provocator% po ate fi luat in serios fara ca ea sa banuiasca macar. Inocenta, e amenintata de viol.(In patolo"ia se&uala, se poate avansa ca barbatul Berbec disonant risca sa fie e&pus actului scurt, iar femeia sa sufere violenta se&uala a barbatului. +a Berbecul disonant e posibil, din pacate, ca aceste aberatii, firesti in adolescenta si putin mai accentuate la tipul nostru, sa devina puternice la varsta adulta. .e aici un nume don-uanism. #entru el, dra"ostea la prima vedere nu are varsta% de aceea infidelitatea este o sabie a lui .amocles suspendata deasupra casniciei sale care evolueaza in nesi"uranta, in voia furtunilor pasionale. suficienta o nesabuita7 caminul e parasit, casnicia desfacuta, divortul consumat. ste domeniul iubirii-lupta. .ra"ostea are cu atat mai mult pret si mai multa savoare, cu cat adversarul trebuie in"enunc!eat% dar -ocul acesta face ca iubirea sa se consume in lupta, in certuri, in discutii. +a tipul armonios, viata con-u"ala poate sa fie perfect fericita. #artenerul sau partenera din zodia Berbecului poate fi a-utat daca i se dezvaluie obstacolele pe care impetuozitatea sa naturala le i"nora% daca i se franeaza impulsurile uneori prime-dioase, diri-andu-i-se mai de"raba ener"ia fara a i se infrana entuziasmul% daca i se modereaza atitudinea cu aerul, totusi, ca i se da dreptate% daca e a-utat sa aiba rabdare si sa nu ia o decizie nec!ibzuita% daca i se intareste puterea de stabilizare si de realizare.

*entatia sefiei
In "eneral, tanarul Berbec nu isi face probleme in privinta orientarii profesionale. Isi manifesta foarte devreme preferintele, deoarece se simte c!emat spre o cariera care il atra"e, fie ca i se potriveste, fie ca nu. Se simte prea muscular ca sa nu se indrepte spre o profesie in care sa se poata c!eltui si sa dea toata masura presiunii sale motrice. =emperamentul ii comanda sa alea"a o munca nesedentara si c!iar o activitate care implica e&ercitii fizice. Ii trebuie, in primul rand, o activitate care sa-i stimuleze nevoia de noutate, bunaoara tipul de munca polivalenta, variata sau itineranta. .esi"ur, se va simti si mai in lar"ul sau daca profesia ii va da ocazia sa infrunte vreun pericol, sa-si arate vite-ia, sa faca vreo isprava, sa satisfaca senzatii tari. 6 meserie e frumoasa, in oc!ii lui, daca este o aventura in care poate sa riste. 5u e de mirare daca vrea sa se lanseze intr-o corporatie nou creata, ai carei specialisti sunt inca putini la numar si ale carei debuseuri abia se intrezaresc. Berbecii sunt cei care dau navala spre profesiile de a"an"arda si ocupa primele locuri% in felul lor sunt calauze, daca nu c!iar persoane e&emplare. 0eea ce conteaza pentru astrolo" nu e atat etic!eta profesionala, cat rolul -ucat in cadrul meseriei. 6r, Berbecul simte nevoia sa -oace un rol pe linia "enerala a animatorului, a celui care-i antreneaza pe ceilalti la actiune, a conducatorului, a cercetasului, a precursorului, a renovatorului, a sefului. 0u conditia sa fie considerat ca atare, isi va ocupa locul cu sentimentul ( indispensabil) ca se afla in elementul sau. .aca admitem cifra de aproape E0 de meserii recenzate oficial, este de la sine inteles ca nu poate fi vorba sa le enumeram pe toate cele care ii convin unui Berbec. 0el mult se pot sc!ita cateva linii directoare in ordinea sectoarelor profesionale caracteristice. In acest sens ne vom inspira dintr-o cate"orie profesionala furnizata de testul lui Szondi7 profesiile sadice. Incontestabil, Berbecul este un tip a"resiv% meseria pe care si-o ale"e e in "eneral o ocazie de a-si afirma violenta interioara, de a infrunta a"resiv obiectele, lucrurile, oamenii sau fenomenele vietii. 14

Profesii
5evoia instinctuala7 A"resivitate, nevoie de putere, virilitate activa. #erceptie senzoriala dominanta7 Sensibilitate cenestezica, sensibilitate musculara 6biecte instinctuale7 *ier, metal, foc, masini, animale, persoane (i-loace profesionale7 =opor, tarnacop, cazma, ciocan, dalta, cutit, for-a +ocuri profesionale7 a) abator, "ra-d, "radina zoolo"ica, cazarma, uzina, mina, topitorie, club de sport b) sali de operatie, tribunal Solutii7 a) (etalur"ie "enerala, siderur"ie, topitorie, mecanica, industrie, e&tractie de minereuri, constructie de masini, folosirea motoarelor b) (acelarie, mezelarie, abator, ecarisa-, vanatoare, dresura, cresterea animalelor, cultura fizica c) Aparare nationala, armata, politie d) Barou, medicina veterinara, medicina dentara, infirmerie, c!irur"ie, sculptura.

Atitu#ini fata #e munca


.intre toate tipurile, Berbecul este cu si"uranta cel care are cele mai putine dificultati de a porni la actiune. In privinta aceasta, e uluitor. .ar ritmul sau de munca e foarte ine"al. ste fiinta care pune oricand mana la treaba. Se repede asupra lucrului de facut, il incepe si il duce la capat uneori cu o "raba febrila. Activitatea lui este mai curand inspirata de intuitie, de ocazia care se prezinta, decat conceputa in functie de un plan cu adevarat metodic. Acest lucru nu satisface spiritul de ec!ipa. Si totusi, nu-i place munca solitara% are nevoie de cooperare, dar se situeaza oarecum ca un lucrator la mar"inea colectivitatii. /azandu-i pe ceilalti ca pro"reseaza, este antrenat parca fara sa vrea si cauta sa ii devanseze. 5u lui trebuie sa i se incredinteze detaliile unei operatiuni% nu are nici "ustul pentru asa ceva si nici nu este destul de meticulos% prefera planurile lar"i ale actiunii, acolo unde se pre"ateste ceva. 0u superiorii, nu este dintre cei mai disciplinati si se manifesta uneori cu dezinvoltura. 0u atat mai mult cu cat e strunit% din acel moment, isi va dezvalui spiritul de fronda si va deveni cu si"uranta un incitator. In sc!imb, daca se simte bine incadrat de sefi care il apreciaza $ si pe care ii stimeaza $ este capabil de un zel uimitor. 0u e"alii sai este direct destul de camarad, devine repede familiar, uneori e c!iar brusc si de o sinceritate brutala, adesea autoritar. 5u admite ca inferiorii sa nu ii dea ascultare% vrea c!iar ca toti sa fie la c!eremul lui. &ista riscul ca in serviciul sau sa se comita nedreptati, datorita simpatiilor si antipatiilor sale, cel mai adesea nerezonabile. 0onditii pentru cel mai bun randament7 fie ca e cadru superior sau simplu e&ecutant, trebuie sa i se lase o anumita mar-a de libertate, o posibilitate de initiativa personala% de asemenea, nu trebuie sa i se raneasca amorul-propriu% are simtul onoarei.

inante
.aca ne este imposibil sa facem evaluarea averii unui tip zodiacal, ne este cel putin permis sa definim o atitudine comuna fata de bani. #entru tipul Berbec, aceasta atitudine e foarte instinctiva. #rimar, spontan, rezista "reu placerii de a-si oferi obiectele care il tenteaza. 5u stie sa faca economii% i se intampla sa 15

le aiba doar, cel putin, in vederea unei cumparaturi importante% si, c!iar si asa, a-un"e sa nu poata astepta, sa abandoneze un proiect cu realizare prea indepartata pentru o ac!izitie mai mica si mai presanta. Aceasta inclinatie spre risipa este tipica pentru Berbecul tanar. Sa ne "andim la Baudelaire care si-a tocat mostenirea de familie in cateva saptamani, ca si la destul alti reprezentanti ai semnului. 6 avere, in mainile lui, nu dureaza mult% e c!eltuita in cel mai scurt timp. =rebuie sa-si reinnoiasca posesiunile, sasi sc!imbe masina, mobilierul, sa ofere cadouri, sa faca pe "enerosul. (ai e apoi si ameteala pe care o da c!eltuirea rapida a unor sume mari% cum sa-i rezisti; Sa nu-i subestimam toate sansele7 ele e&ista, de indata ce primul semn zodiacal coopereaza cat de cat cu un alt simbol astral, bun or"anizator, atunci anver"ura Berbecului se afirma conform propriei sale formule7 5ici nu risca nimic nu are nimic. (a"natul >o!n #ierpont-(or"an (Soare, (ercur, /enus in Berbec), care a infiintat trustul otelului si apus bazele uneia dintre cele mai importante banci de afaceri din lume, este un e&emplu semnificativ. Sansa Berbecului sta incontestabil in casti"ul iesit din comun, in afacerea survenita pe neasteptate si pe care o conduce fara ezitari. .ar este "enul de operatiune care comporta mari riscuri si are sanse e"ale de reusita, dar si de esec. .aca insista prea mult la -ocul de noroc, loterie, speculatii, fara rezultate imediate, este preferabil sa renunte cat mai repede.

"litele
/rem sa abordam acum tipul Berbec in manifestarile sale publice si realizarile sale superioare. #e masura ce individul se indeparteaza de "rosolania sa instinctiva, el se indeparteaza si de amprenta primara a tipului sau. Aceasta continua, fara indoiala, sa ii insemne comportamentul, dar nu mai putem sesiza decat o urzeala subtila. Si cum, pe de alta parte, nu mai avem de-a face cu un tip, ci cu o personalitate, adica un individ comple&, nu putem pretinde aici decat sa sesizam o caricatura sau o apro&imatie. ste soarta oricarei tipolo"ii, fie ca e morfolo"ica, fiziolo"ica, psi!analitica ori zodiacala.

Politica
In politica, instinctele predomina% astfel, tipul Berbec este usor de recunoscut, daca se sc!iteaza un comportament. 0and tipul acesta se amesteca in politica, cel mai adesea aduce cu sine tot focul avantarii si violentei sale. Are un suflet de militant, de partizan care face corp comun cu forta clanului% trece direct la actiune si si-o doreste indrazneata. Ii place sa mear"a pana la capat, reclamand pretutindeni solutiile de forta. ste de a-uns ca Berbecul sa fie un tip luptator, si vom avea de-a face cu un creier aprins, cu omul faptelor indraznete% este primul care manifesteaza, care iese in strada, care declanseaza "reve. Sunt motivele pentru care simte mai de"raba afinitati cu partidele e&tremiste% acolo impetuozitatea sa isi poate da toata masura, pana la fanatism, si nedisciplinatul din el devine atunci un aliat. .aca apartine unui partid moderat, se plaseaza definitiv in aripa e&trema a partidului respectiv. ste de la sine inteles ca ca devine un incitator, un conducator, un sef.

Artele

16

Artistul Berbec este faptura ima"inilor frapante, a culorilor vii si contrastante, a impresiilor puternice. Ii plac "!iveciurile literare foarte codimentate, fie ca le compune in sanatatea planturoasa a epocilor clasice sau in e&cesele decadentei. Are "ustul san"elui, al actiunii, al luptei, al animalitatii, al salbaticului, al viciului, al obscenului, al onoarei... desi nu e&prima mai adesea decat una sau doua note din "ama respectiva. Aceasta e fizionomia profunda pe care o prezinta operele Berbecilor celor mai tipici7 Baudelaire, ?o1a, @one""er, /an ?o"!, Aola A dat nastere miscarii futuriste, al carei manifest e&alta frumusetea vitezei, dinamismul vietii moderne si primatul a"resivitatii(insomnia febrila, saltul periculos, palma si lovitura de pumn) intr-o c!emare la revolta desc!isa si indrazneata contra muzeelor si academiilor) (ai multi dintre promotorii acestei miscari erau intradevar Berbecii tipici 5u e&ista un "en care sa ii convina in mod special% fie ca e poet al oribilului si al e&cesului, romancier ultrarealist, critic acerb, polemist turbat, cronicar "ala"ios, pictor in culori crude ramane credincios temperamentului sau. 5imic mai usor pentru el, decat sa fie mereu in fronda, de vreme ce inau"ureaza un ciclu nou% tinde, din acesta cauza, sa se prezinte drept un punct de plecare, fara traditie, fara trecut, dar traind in nesi"uranta interioara% istoria incepe cu el. 0eea ce il caracterizeaza si mai mult este o anume calitate a ima"inatiei care tine de natura elementului sau7 *ocul ,,'everia, spune ?aston Bac!elard, are patru domenii, patru varfuri prin care se arunca intr-un spatiu infinit. 0a sa descoperi taina unui adevarat poet, a unui poet sincer, a unui poet credincios limbii sale ori"inare este suficient un cuvant. Spune-mi care este fantasma ta; ?nomul, salamandra, sirena sau silfidra;99 0u si"uranta spiritul poetic al Berbecului autentic se supune in intre"ime seductiei ima"inii preferate a salamandrei care, luand foc, se mistuie in propria flacara. /om "asi aceasta calitate de foc a ima"inatiei creatoare la totii Berbecii, conform cu variantele proprii fiecarui caz.

*aurul
+etia fecun#arii
In fiecare an, cand, in perioada cuprinsa intre 01 aprilie si 02 mai& Soarele traverseaza al doilea semn zodiacal, =aurul, trecem in cea de-a doua faza a primaverii, prima fiind asociata cu Berbecul si ultima cu ?emenii 301 mai ,405 iunie6 5u este catusi de putin nevoie sa cautam planturosul animal in constelatia sa (=aurus), nici sa invocam influienta vreunei stele din "rupul stelar, bunaoara Aldebaran, stralucitoarea stea rosu pal (de prima marime) care trece drept reprezentare a oc!iului furios a animalului ceresc. #entru noi, =aurul este cea parte din zodiac care se situeaza la distanta de ec!inoctiul de primavara si solstitiu de vara, la -umatatea drumului dintre 0 0 Berbec, unde soarele trece ecuatorul ceresc, si 0 0 'ac, unde atin"e punctul ma&im al declinatiei sale nordice. In emisfera noastra, =aurul semnifica apo"eul primaverii, supus domniei triumfatoare a caldurii si luminii. ?ermenele care a cuprins focul Berbecului prinde trup, iar tinerele vlastare se infi" in pamant, scot radacini solide spre a-si e&tra"e !rana din sol. =ot elanul de ener"ie din luna precedenta se traduce intr-o materializare a fortelor creatoare, in concretizarea lor sub aspectul unei ve"etatii dese si masive, pline de seva. A venit ora peluzelor verzi si a pasunilor bo"ate, a venit si ora florilor, a campului inundat de pete multicolore, apar si primele fructe, zmeura, ciresii, fra"ii. .in ve"etatia tanara se inalta esentele si miresmele unei lumi insorite. Asistam la randamentul deplin al capitalului pamant, sub forma unei fi&ari a valorilor concrete si a unui belsu" de forme. 17

Semnul zodiacal este personificat de un taur, care intruc!ipeaza tocmai animalul pasunilor verzi si al intinderilor mari de iarba, faptura puternica si cu forme planturoase. 5u se putea ale"e o ima"ine mai potrivita decat aceea a bovideului vazut sub toate aspectele, fie ca este vorba de taurul furios din arena, de vaca de lapte pascan pasnic iarba sau de boul tra"and "reoi si perseverent plu"ul, muncind fara "raba, intr-un efort rabdator care infran"e rezistentele cele mai tenace. Aodia e&prima in esenta toate acestea7 masa, concentrare, "reutate, aspect masiv, incetineala, stabilitate, placiditate, forta, rezistenta, calm, reactii puternice, furtuni instinctive. @iero"lifa semnului stilizeaza capul si coarnele animalului, adica un cerc cu o semiluna deasupra. )nii simbolisti intele" ca semiluna, raportata la +una, are le"atura cu fecunditatea, iar cercul de dedesubt cu materia, substanta, suportul concret al vietii. Sub aspect "rafolo"ic, ea inseamna "reutate, inertie, stabilitate. S-ar putea face c!iar o analo"ie intre acest cerc plin si bul"arul de pamant de primavara, masiv, rotund, fecund, proaspat, "eneros. In orice caz, stim ca =aurul este un semn de #amant% sub triplul sau aspect acest element "reoi corespunde, ca semn fi&, cu apo"eul anual al domniei #amantului. .aca Berbecul reprezinta focul vietii la ori"inile ei, =aurul concretizeaza acest foc in embrionul condensator al ener"iilor lumii. .aca primul nu este decat cap inzestrat cu ener"ie propulsiva, ca spermatozoidul (esenta) al doilea nu este decat corp de fi&are si cristalizare, ca ovulul receptor (substanta). 0u cat primul este mai masculin, cu atat cel de-al doilea e mai feminin. In timp ce cantul Berbecului e unul de e&altare solara, cel al =aurului "lorifica plenitudinea lunara7 se spune despre +una ca se afla in e&altare in zodia aceasta. #artea lunara a =aurului consta in forta de actiune productiva a substantei, rolul fecundator al pamantului matern, al mamei natura. .ar inainte de a fi un semn lunar, =aurul este un semn venusian7 /enus se afla intr-adevar in domiciliul sau nocturn. 0antecul =aurului e un cantec venusian7 natura lunii mai inspira pace, sarbatoare si betia simturilor. +a telescop, /enus apare intr-o serie de faze, precum +una noastra, in functie de pozitia pe care o ocupa in -urul Soarelui fata de noi. ?alilei a observat primul acest lucru si si-a disimulat descoperirea intr-o ana"rama, intr-un limba- care nu ta"aduieste spusele astrolo"ilor (ceea ce era si el) (antaua de nori care invaluie astrul ascunde privirilor astronomilor toate accidentele de pe suprafata sa. )n poet al vedea asta un simbol7 pudica /enus nu ridica niciodata valul% omul crede ca o cunoaste si totusi ea cramane un vesnic mister. Ar putea la fel de bine sa mediteze si la celalalt aspect al problemei7 desimea atmosferei venusiene... Inca din epoca primitiva, luceafarul era steaua tandrelor confidente7 era prima dintre frumusetile ceresti. @omer ii spune 0allistos7 *rumoasa% 0icero, /esper, atunci cand este astrul serii, +ucifer, atunci cand apare dimineata. .enumirile care i se dau corespund impresiei directe pe care o produce asupra sufletului contemplativ. Apare in toate mitolo"iile sub cele mai atra"atoare aspecte7 Is!tar, Afrodita, /enus... #retutindeni este simbolul primaverii si al fecunditatii% pretutindeni e zeita dra"ostei, sub formele cele mai nobile, ca si sub aspectele cele mai de"radante. Afrodita ?enitri& favoriza si ocrotea casatoria, in timp ce Afrodita #andemos, patroana prostituatelor, era zeita lubricitatii si a amorului venal. Afrodita este tipul desavarsit al frumusetii divine. .esi"ur, Atena si @era erau foarte frumoase, dar frumusetea severa a primeia in!iba dorinta, iar frumusetea trufasa celei de a doua impunea respect% din Afrodita emana o seductie invincibila. Astrolo"ul desprinde doua aspecte zodiacale din /enus. &ista, intr-adevar, o /enus din Balanta care e aeriana, spirituala, caracterizata mai ales de puritatea liniilor si perfectiunea trasaturilor, de "ratie. In sc!imb, /enus din =aur este mai curand terestra, plastica, 18

fecunda, o /enus carnala cu san"e cald si piele frematatoare, plina si vibrand de porniri pamantesti% se situeaza pe linia /enus-Astarte,D1bele, .emeter, /enus ?enitri& a romanilor. In practica astrolo"ica, valorile =aurului isi au corespondenta planetara in cele ale lui /enus si +unii% tendintele =aurului capata cu atat mai mult relief, cu cat cele doua astre sunt dominante la nastere. +a fel se intampla cand sectorul numit 0asa a II-a $ omolo"ie al celui de-al doilea semn zodiacal cu al doilea sector $ este ocupata de planete. Astfel astrolo"ul trebuie sa ia in consideratie comple&ul valorilor7 =aur-/enus+una-0asa a II-a, care formeaza un intre" ansamblu de tendinte cone&e. Iata semnificatia diferitilor factori astrolo"ici in =aur7 Soarele si Ascen#entul in *aur afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara a-l orienta in mod special. Luna in *aur (?iono) afirma valorile materne, da o ima"ine creatoare, fecunditate, productivitate% dra"ostea de natura si latura campeneasca domina, cu un caracter simplu, facil, plin de bonomie. Subiectul crede in dorintele sale naturale si nu-si impune constran"eri. +a femeie se afirma calitatile feminine ale zodiei. Mercur in *aur) pune esential in valoare =aurul in dispozitiile sale intelectuale7 a se vedea capitolul despre inteli"enta. Venus in *aur7 afirma in mod special voluptatea semnului7 este imparatia ,,!ranei imparatesti:. #ersoana e buna, afectuoasa, pasnica, iubitoare. &istenta este diri-ata de placere sau bunatate. Astrul afirma tendintele amoroase ale zodiei. Neptun gaseste in *aur un suport senzual pentru toate ratacirile si evadarile sale, iar #luto o intalneste aici pe #roserpina. #e masura ce inaintam spre #lanetele lente, corelatiile sunt mai putin izbitoare. Marte in *aur7 reprezinta cu si"uranta valoarea ca atare a zodiei, adica tendinta instinctiva a semnului in descatusarea sa animalica, mania oarba, forta brutala a bizonului, a bivolului, puterea bestiei, a brutei, cand subiectul traieste intr-un climat de e&citatie. ste tipul e&citabil, susceptibil de pasiuni salbatice7 ele se pot e&prima in viata intima si pot da spectacolul unei adevarate coride afective. sau in domeniul social sub forma e&ceselor ori a dezordinelor provocate sau suferite. Jupiter in *aur) afirma vitalitatea, lacomia, pofta de viata. Isi dezvolta latura banala si simtul proprietatii inclinand spre problemele sau profiturile materiale ale vietii sau, daca nu se orienteaza astfel, da amploare aspiratiilor senzuale ori artistice. Saturn in *aur) reprezinta efortul lent si continuu, perseverenta in calm si re"ularitate, insistenta, o forma de putere pasiva, rume"area mintala, ideea fi&a. Uranus in *aur) afirma in ne"ativ latura de incapatanare, obstinatie si idee fi&a a zodiei, iar in pozitiv semnul !raneste vointa prometeica a planetei, tinzand spre o implinire.

-reutatea si cantul
=aurul este, pe de o parte, un semn de #amant7 elementul cel mai dens, mai solid, mai stabil% pe de alta parte, este un semn fi&, factor de cristalizare, de condensare.

Un &&secun#ar7
Aceasta fi&itate poate fi pusa in le"atura, fara nici o ezitare, cu proprietatea caracterolo"ica denumita ,,secundaritate: (+a Senne). ste socotit ,,secundar:cel la care impresiile primite isi incriu lent actiunea in psi!ism, dar pot ulterior sa-si e&ercite influienta asupra comportamentului. ,,Secundarul: amortizeaza prezentul ca prin forta unui volant care uniformizeaza viteza a-un"and sa suprapuna peste impresiile actuale o multitudine 19

de inpresii trecute. ste marcat de evenimente, a caror urma o pastreaza mult timp7 acesta are la el aspectul unor dare lun"i ce sapa o brazda "rea in strafundurile fiintei care, prin intermediul prezentului, re-simte, re-"andeste, rume"a trecutul. 0a sa spunem tot, dar fara nici cea mai mica intentie peiorativa, tipul =aur este un rume"ator psi!ic. 0a atare, dependenta sa fata de trecut conditioneaza in intre"ime un aspect al caracterului sau. Se mentine mult timp sub efectul unei emotii, al unei rani, al unui doliu. este constant in afectiuni, fidel in atasamentele sale% isi pastreaza prieteniile din copilarie, ii place sa revina in satul natal. #ersista in indispozitii, in remuscari, persevereaza in devotament, dar si in ranc!iuna. Se supune obisnuitelor, e devotat ordinii invariabile a zilelor, reluarii lucrului dupa divertismente, este rutinier, pisalo", se a"ata de pre-udecati la care nu renunta, se orienteaza spre actiuni pe termen lun". Astfel impresiile se acumuleaza mult timp in el si e&plodeaza brusc in acte neprevazute, pe care antura-ul le intele"e "reu. Incapatanat, ramane inaccesibil sfaturilor, opune rezistenta sc!imbarilor si adaptarilor rapide, se pliaza anevoie diversitatii mediului sau rasturnarilor de situatie. ste amenintat de automatisme, dar viata sa mentala se sistematizeaza. Actioneaza intro conformitate ri"uroasa cu principiile sale, fidel cuvintelor si "andirii lui% nu poate suporta nerespectarea an"a-amentelor, constient de drepturile si de datoriile sale, este un om dintr-o bucata. Afrontul il afecteaza urcand in el precum aciditatea dupa o di"estie proasta7 rana morala se cicatrizeaza, dar nu se vindeca7 ea revine odata cu vremurile rele, ca un reumatism fidel. Sanatatea psi!ica a tipului =aur depinde mult de masura in care isi stapaneste rume"area aceasta mentala si se debaraseaza de trecut adesea prea stan-enitor. ,,Secundaritatea: este si mai accentuata la acest tip, cand la nastere predomina Saturn.

Un lent
Aceasta proprietate confera unitate persona-ului =aur, dar nu se e&plica decat partial% putem s-o includem intr-o constelatie psi!olo"ica mai vasta, care atin"e valori mai profunde. Intr-adevar, rume"area coincide cu un ritm vital foarte incetinit. +asat in voia sa, acest limfatic nervos este un ve"etativ, a carei natura e lenta in miscari si in emotionari. #arca ar avea o masa enorma de incalzit. Si"aud si 0orman au descris tipul lent ca pe un subiect cu forme corporale masive, Dretsc!mer, la randul sau, ii aseamana pe lenti cu cicloidele cu forme rotun-ite, cu o sensibilitate mar"inita, cu inteli"enta "reoaie, care isi pune putine probleme, dar le duce pana la capat% ei l-au asemanat cu tipul planetar #amant% ar fi putut sa-l asimileze cu tipul =aur inferior, care este terian. Acest va"otonic, amortit de pasivitate ve"etativa, inclinat spre melancolie, descura-are, pesimism este ima"inea constanta a =aurilor cu dominanta rece (+una si Saturn). 0oeficientul lor slab de activitate si emotivitate nu le in"aduie sa iasa din acest plan psi!olo"ic elementar. .ar, cand =aurul are cat de cat o dominanta ,,calda: ((arte, Soare, >upiter), vedem cum emotivitatea si activitatea cresc in el% o data lansat pe sina, el se solidifica in viteza atinsa si urmeaza drumul drept, folosind forta masei sale ca sa rastoarne obstacolul si urmarindu-si scopul cu o incapatanare neobosita. =otusi, la orice =aur, e&ista o lentoare initiala, deoarece el este ca acest personaal lui ?iono7 ,,... 6mul strabatut, imbibat, "reoi si luminos de efluviile, de influientele, de cantul lumii: #rin aceasta acumulare pro"resiva, intrea"a dispozitie isi sc!imba orientarea7 nervosul rece, neemotiv, taciturn se transforma intr-un san"vin cald, mai de"raba !iperemotiv, optimist, e&pansiv, facut sa fir fericit. #ersona-ul care, adineauri, era placid, 20

linistit, odi!nitor, daca nu c!iar adormit, este acelasi, acum cand are un acces de furie in care debordeaza preaplinul vitalitatii sale.

Un instinctiv &&oral7
.upa instinctul focos al Berbecului, cel al =aurului dezvolta "ustul de a trai, apararea fata de prime-dii, stapanirea lumii, inflorirea vietii personale in si"uranta si confort material. *ie ca este asemenea cicloidei ,,mari si bune: al lui Dretsc!mer, san"vinul traditional sau alt tip, =aurul e in primul rand si intotdeauna o fiinta sanatoasa, instinctiva, in contact direct cu natura universala. Instinctele sale sunt imperioase iar senzualitatea, debordanta. Sanatatea sa deplina ii confera bo"atie datorita importantei capitalului sau, ea il ancoreaza in realitate, dar tinde sa-l instaleze si intr-un e"oism si o indiferenta confortabile. Instinctele sale dominante sunt cele ale radacinilor7 capteaza, apuca, absorb. Sub aspect psi!analitic, =aurul este un tip oral desavarsit, ale carui pulsuri sunt toate cuprinse in miscarea de a absorbi ( a su"e, a se !rani, a apuca). Sa amintim in treacat si ca celui ce-al doilea semn zodiacal i s-a atribuit "ura, orificiu de asimilare al tubului di"estiv. =aurul este in primul rand un avid% apri" la casti", instinctele sale de proprietar predomina7 vrea sa aiba cat mai mult posibil. .e aceea lacomia este un simtamant pe care il cunoaste bine. Aceeasi pornire posesiva domneste si in sfera afectiva, =aurul devenind repede "elos pana la obsesie. .a impresia ca nu poate trai fara sa in"!ita cat mai multe din lucrurile, obiectele si fiintele care il incon-oara. vident, aceasta natura instinctiva se afirma cu atat mai mult cu cat in tema lui domina planete instinctive7 in special (arte si >upiter. Se poate intele"e le"atura dintre acest comple& oral $ asociat cu mama, cu doica $ si ba!icul pe care il vom descrie acum, ca si dra"ostea de natura, de pamant, pe care o cunoaste intens tipul =aurului. Intr-adevar, se stie ca psi!analisti deceleaza fi&atia materna prin ec!ivalentele ei simbolice7 o dra"oste e&cesiva pentru natura, pamant, ierburi, fructe, tot atatea simboluri ale mamei.

/ionisiacul
)n astrolo" de orientare spiritualista defineste astfel aceasta fire7 ,, 0ine vrea sa intelea"a tipul =aur trebuie sa aiba mereu prezenta in minte receptivitatea ma"netica a Substantei atra"and ener"ie pozitiva care o impre"neaza, o satureaza si se formuleaza prin intermediul ei si sa-si aminteasca de asemenea, ca facultatea de perceptie a acestui semn este senzorialitatea prerationala. #entru el viata este o sarbatoare, o !ora din care se inalta toate incantarile terestre. a este si un cant al slaviei% slavie7 cuvantul nu e prea tare, deoarece tipul este "uvernat de ceea ce poseda $ pasiune senzuala, dorinta de a casti"a, atasamentul fata de un obiect sau de o fiinta pana la a-i deveni slav coplesit. Iata =aurul prizonier, literarmente sub-u"at. 5e dam seama ca la o asemenea fire, poate sa e&iste teama de substanta lasata in voia actiunii ener"iilor incontrolabile care risca sa o invadeze% este vorba de spaima elementului pasiv supus fortelor instinctului, materia taurina servind drept cutie de rezonanta pentru apelurile din strafunduri. 0and ec!ilibru se fran"e, talazurile din strafund inalta dese varte-uri interioare si pot da cale libera unor navaliri a dezordinilor, #an devenind atunci o infernala divinitate devastatoare. 21

0and (arte are mai multe prero"ative la nastere, se pot produce valuri si mai brutale. In orice caz mania devine mai puternica. Aceasta manie taurina este tipic secundara7 impasibil fata de unul sau mai multe ren"!iuri (spre deosebire de Berbec, care sare in sus de fiecare data), acest tip isi rume"a ranc!iuna in tacere , mentinandusi placiditatea obisnuita% dar va e&ista o picatura de apa care va face sa se verse ulciorul% atunci nativul din =aur, se va dezlantui brutal, pierzand orice masura, descarcandu-si dintr-o data toata violenta acumulata. 0u e&ceptia unor asemenea stari trecatoare, tipul acesta este, in viata de zi cu zi, o fire pasnica, impaciuitoare, complezenta, plina de bonomie, simpla si afectuoasa.

Inteligenta
Inteli"enta tipului caracteristic pentru zodia =aurului dezvaluie un spirit realist si practic cu mult bun simt, care vede lucrurile cu simplitate si le -udeca sanatos. Are ,,un fir de plumb: de care nu se desparte niciodata% de altfel nu se pierde in nori. Inteli"enta nu trebuie sa inceteze niciodata sa fie eficienta% ea trebuie sa slu-easca utilizarii, e&ploatarii sau consumarii lucrurilor. .e aceea, el are intru totul spiritul utilizatorului de drept, care intele"e sa se serveasca de obiecte si sa se instaleze practic in viata materiala. (intea lui incepe prin a "andi cu mainile7 are o inteli"enta care pipaie si se afirma in rezonanta obiectului cu care are de-a face. Aceasta inteli"enta este deci facuta sa evolueze in concret, la contactul realitatii pe care nu trebuie s-o paraseasca niciodata. Aceasta minte trebuie totusi sa se teama sa creada prea mult in aparente% nativul este mai mult ca oricine victima iluziei simturilor. In plus, simtul realului e prea adesea limitat la perceptia utilitara a lucrurilor, adica la viziunea in"usta a individului practic. Bun observator, cand interesul sau este trezit, calmul =aur, pe care nu-l prea stan-eneste emotivitatea, poate cel putin sa aspire la o prima estimare obiectiva. (ai mult, c!iar daca ima"inatia sa e vie si sufera influienta incantarii senzoriale, ea respecta un real tan"ibil, caruia fiinta ii apartine cu toti pori ei. Aceasta ima"inatie care va deveni creatoare, nu pune piedici facultatilor sale de inre"istrare. 5ativul observa cu atentie, concentrandu-se asupra punctelor precise care il retin, iar memoria sa e fidela. .ar asimileza incet lucrurile, asupra carora este obli"at sa revina de mai multe ori. =rebuie cu adevarat sa-si indese ideile in cap. In sc!imb, stie ca tot ce a asimilat mintea sa este casti"at o data pentru totdeauna, retinut intr-o continua si surabila disponibilitate. Aceasta inteli"enta, este, de altfel, mai sensibila la permanenta si "reutatea ideilor, decat la stralucirea si nostimada lor. )n asemenea tip se increde mai curand in convin"erea interioara dobandita prin propria sa senzatie, decat intr-o -udecata elaborata prin intelect% in contact cu lucrurile, el mai mult simte decat analizeaza. 6 data ce a tras o concluzie, aceasta este definitiva iar nativul e putin susceptibil de a se lasa influientat. Se stie, de altfel, ca ii trebuie timp ca sa inceapa ceva% dar, dupa ce a luat o decizie, nu mai revine asupra ale"erii facute. Inteli"enta sa nu face decat sa urmeze acelasi proces.

Masa si garte8ul Morfologie


Aodiacul incepe cu o polarizare a se&elor bine stabilita. #rimul semn, Berbecul, este dominat de planetele cele mai masculine ((arte si Soarele)% animalul care il reprezinta e considerat, prin insasi morfolo"ia sa, tipul animalului !iperviril. Al doilea semn, =aurul, este dominat de planetele cele mai feminine (/enus si +una)7 si astfel animalul feminin (vaca) este socotit, de scoala morfolo"ica a dr. =!oris, drept tipul 22

!iperfeminoid7 predominarea bazei inferioare (foarte lar"i) fata de crestet, mamelele dezvoltate, or"anismul format esentialmente din pantece ("rafica semnului reprezinta, de altfel, o cupa desc!isa si un recipient inc!is, un buzunar, un pantece). *ata =ipului =aur are adesea forma unui trapez sau a unui trunc!i de piramida, dominat de un "at scurt si "ros ("atul de taur) si de umerii lati. (a&ilarele sunt dezvoltate si evoca masticatia rume"atorului% fruntea e lata% nasul patrat si oc!ii mari, e&orbitanti si indepartati (domina campul de constiinta lar"). Bineinteles, in timp ce tipul Berbec este subtire sau slab, tipul =aur este bine facut, "ras sau van-os% da impresia unei forte statice, a unei puteri masive, concentrate. &ista o diferenta, aparent simplista, intre cele trei aspecte ale =aurului. =ipul vaca este net limfatic si prezinta o morfolo"ie foarte concava% partea inferioara a fetei si pantecele sunt proieminente% la femeie mamelele sunt dezvoltate. =ipul bour este mai putin limfatic% caracterul e placid, re"ulat, muncitor. In ce priveste tipul taur, acesta e un mare san"vin, puternic si e&ploziv, mai rotund si mai lat, mai cald si, in consecinta, dinamic, e&citabil, patimas. .esi"ur, acest portret este departe de a fi un model potrivit tuturor nativilor din =aur, un oc!i de specialist poate sa desprinda unele asemanari care -ustifica cercetarile noastre. 5ativii din =aur sunt in "eneral caracterizati drept niste dilatati (in timp ce Berbecii sunt uscativi). 5e oprim aici pentru moment. .ar fapt este ca astrolo"ii cu e&perienta ii recunosc destul de usor pe cei nascuti in zodia =aurului cand se uita la persoanele din -urul lor% este tipul zodiacal cel mai usor de recunoscut prin trasaturile, plastica, ritmul si atitudinile sale. #e lan"a morfolo"ia individului, mai e&ista si formele pe care le su"ereaza semnul si care e&prima psi!olo"ia lui. In "eneral, =aurul reprezinta triumful planului orizontal si al latimii7 se caracterizeaza prin forme simple, puternice si compacte, care evoca soliditatea bazei, stabilitatea, "reutatea, masa7 trunc!iul de piramida sau cubul, piatra de caldaram, "ramada de pietre, "reutatea fontei, foisorul. voca, de asemenea, ideea unei suprafete orizontale purtata de picioare, asociata cu cea de suport, de temelie. Simbolismul mesei reconstituie tocmai universul semnului7 pe ea se mananca si se bea, se fac socoteli, se lucreaza, se etaleaza marfuri, se deseneaza planuri, se fac bilanturi, se pun bazele, se construieste, se statorniceste.... .e unde obiectele tipice pentru aceasta zodie, care sunt, pe de o parte7 lada, cufarul, dulapul, caseta, bufetul, casa de bani, si, pe de alta parte, tarcul, parcul, livada...

M".S SI MIMI$A
'ecunoastem destul de usor mersul nativului din =aur bina caracterizat, cand il vedem pe strada. 0ufundat in sine, la plimbare, de e&emplu, face impresia unui individ care nu se "rabeste, care are tot timpul in fata lui. .aca e insotit, isi intrerupoe mersul cu discursuri, alternand pasi si cuvinte. .aca are totusi o tinta de atins fara intarziere, va mentine o viteza de deplasare uniforma pana la capat% recunoastem aici ritmul sau stabil. Si mai semnificativ este mersul sau trenant% aceasta impresie e accentuata printendinta de a lasa capul in -os si a privi in pamant cand mer"e, ca pentru a "asi acolo un punct de spri-in% face parte din cei cu picioarele bine infipte in pamant, dar asculta mai mult ca oricine de le"ea "ravitatiei. Intinde o mana calda, plina, primitoare. /ocea feminina este a"reabila, "ratioasa, uneori fermecatoare% in anumite cazuri, cand este tara"anata si -oasa, ia o intorsatura lan"uroasa si senzuala (ne vine in minte cantareata +ine 'enauld7 Ascendent, (arte si >upiter in =aur). /ocea masculina este destul de placuta si ea, in functie de dominantele planetare, diferite tonalitati. A se vedea cativa cantareti din aceasta zodie7 ?eor"es 23

Brassens (Ascendent), nrico 0aruso (Ascendent), Bin" 0rosb1 (Soare-(ercur-(arte), =ino 'ossi (numai Soare) si 0!arles =renet (Soare si (ercur)... In conversatie, acest tip este inclinat sa vorbeasca mult% el nu se pricepe sa scurteze dialo"ul. 6c!ii lui au ceva umed, afectuos, man"aios sau voluptos, dar la manie devine teribil.

SANA*A*"
0and nativul este net marcat de caracteristicile zodiei, =aurul ii confera o constitutie fizica foarte puternica si ii permite sa se creada dotat cu un fond aproape inepuizabil de vitalitate. 6 mare capacitate de rezistenta or"anica ii da sanse sa a-un"a pana la o varsta aproape biblica fara multe boli. #rimul dintre semnele de pamant sre intr-adevar obli"atia sa anunte lon"evitatea. &terior, se prezinta ca o forta a naturii, a carei vi"oare transpare din toate "esturile. .ar nativul din =aur nu stie sa-si recunoasca limitele si se inversuneaza sa le depaseasca. ste dintre cei despre care se spune ca se omoara muncind, cu toate avertismentele antura-ului, daca nu ale or"anismului propriu sau ale laboratorului de analize medicale. .e aceea si datorita faptului ca a depasit limitele, va a-un"e literalmente la capatul puterilor si va cadea ca un animal !aituit, incercuit, ca in mitul sau, de labirintul unor dorinte neputincioase, dezarmat in fata (inotaurului dezlantuit c!iar de el. Si, la fel cum a fost nevoie de e&trem de mult timp ca sa a-un"a la limita posibilitatilor sale, ii va trebui si mai mult ca sa demareze din nou, ca si cum constiinta de sine in sfarsit dobandita ar fi un !andicap pentru el. In fapt, trasatura dominanta a acestui tip este lentoarea ritmului sau fiziolo"ic% daca e intr-adevar nervos, in functie de semnul de #amant, el este si deosebit de san"vin prin actiunea cuartei aeriene de primavara. 0and reactioneaza intr-un sens sau altul, o face cu un considerabil moment de inertie datorita masei sale si, c!iar dupa aceea, cu lentoare. +a el, procesele umorale ocupa un loc considerabil. #oseda, cum se spune, o buna pofta de mancare si nu se sinc!iseste in "eneral de nici un fel de re"im, cel mai adesea inca din scepticism, deoarece nu crede in medicina. Asimileaza incet, ca un rume"atoe. liminarea este si ea inceata asa incat apar lent deseuri de tot felul7 uree, acid uric, "rasime superflua, care isi -oaca pe masura rolul de catalizatori reciproci de blocare. Sacrificiile de purificare necesare nu sunt, cum se va spune in alte capitole, punctul sau forte. Astfel ca, fie prin i"noranta, fie prin prea mare incredere, prin apetituri senzuale sau c!iar infatuare si sfidare a fortelor naturii, el a-un"e la mari e&cese traduse in obezitate, diabet, crize !epatice, dupa avertismente mai beni"ne cum ar fi eruptiile cutanate, inflamatiile mucoaselor (si mai ales a "arte-ului si nasului), !ipertrofiile ami"daliene, crizele de furunculoza de"enerand in abcese. 0onform traditiei, =aurul apare determinat de zona "atului, atat e&tern cat si intern, care cuprinde or"anele de"lutitiei si fonatiei, "arte-, "landele "atului, coardele vocale si varfurile plamanilor. 5ativul va fi asadar e&pus la diverse tulburari ale unuia sau altuia din aceste or"ane. In plus, datorita influientei refle&e interferente a semnului opus, el coincide si cu zona fiziolo"ica a Scorpionului, astfel ca tulburarile circulatorii sau microbiene trec adesea de la "arte- la or"anele se&uale, mai ales la femei. ste curios de constatat ca tocmai un medic nativ din =aur, foarte marcat si de Scorpion, *reud, "asindu-se in a&ul acestei dialectici, a incercat sa arate in ce masura este primordiala relatia dintre ec!ilibru fizic si ec!ilibru psi!ic, aceasta fiind, dupa el, in special functie de e&ercitiul normal al se&ualitatii. =aurul poseda printre medicii contemporani un tip e&trem de reprezentativ, pe profesorul (ondor, despre care se stie ca adopta cu dra"a inima sceptismul semnului in 24

le"atura cu medicina, preferandu-i c!irur"ia, stiinta in care semnul de pamant se afla la indemana.

V"S*IM"N*A*I"
*emeia nativa din =aur, mai ales daca e venusiana, nu trebuie sa-si mai dovedeasca bunul "ust. Isi poarta bine toaletele, orice ar imbraca. ?usturile ei vestimentare sunt, de altfel, foarte simple% fara e&centricitati, fara e&trava"anta% lasa aceste aspecte femeilor din Berbec si /arsator. Se mentine in tonurile unei feminitati primaveratice a carei intruc!ipare vie si este7 tesaturi sclipitoare, matasoase, fuste lar"i etc. =oate acestea sunt valabile pentru un =aur cu dominanta calda (/enus-Soare>upiter). 0at despre =aurul rece (cu dominanta Saturn sau +una), acesta da mult mai putina importanta toaletei si este c!iar inclinat s-o ne"li-eze ,,secundaritatea: il face sa pastreze !aine vec!i si c!iar aceeasi croiala a imbracamintii.

*AU.UL IN 9:/IA$
(ai e oare nevoie sa amintim ca fiecare semn zodiacal este o portiune dintr-o circumferinta, adica o piesa inseparabila de un tot or"anizat care ii confera semnificatie; 0a si celelalte semne, =aurul nu are valoare proprie decat in raport cu pozitia sin"ulara pe care o ocupa in ansamblu reprezentat de roata zodiacala. In cele ce urmeaza vrem sa -ustificam tocmai structurarea zodiacala a semnului. *iecare semn isi capata sensul deplin in confruntare cu semnul opus.

A;A *AU.,S$:.PI:N
=aurul apartine unui ordin binar care il inte"reaza intr-un a& feminin prin opozitia =aur-Scorpion. important sa i se cunoasca bine semnificatia. In =aur, viata capata contur% natura se acopera de o ve"etatie deasa si "roasa% asistam la o abundenta de forme si la o fi&are a valorilor concrete. Sase luni mai tarziu, in Scorpion (octombrie-noiembrie), viata moare, natura se despoaie% se produc caderea frunzelor si disparitia ve"etatiei, putrezirea si formarea !umusului care va face sa fecundeze ve"etatia viitoare% asistam deci la o disolutie a valorilor concrete si la o distru"ere a formelor naturale. 0u alte cuvinte7 viata se intrupeaza intr-o lume a zilei care ale"e semnul (mai des) e&trovertit al =aurului% in timp ce in semnul (mai des) introvertit al Scorpionului, viata se destrama prin lumea noptii. ste vorba de dialectica primaverii fi&ate si a toamnei fi&ate7 pe de-o parte e&altarea vietii, pe de alta, cantecele funerare. Simbolistica psi!analitica vine sa intareasca si sa imbo"ateasca aceste valoriperec!e de indata ce ne referim la ima"inea omului zodiac. /edem ca =aurul corespunde "atului (dar "atul e aici mai putin un dat anatomic, cat o valoare functionala7 ceea ce se petrece in "at, in "atle-), precum si "urii $ iar Scorpionul, anusului. =aurul simbolizeaza intr-adevar valorile de nutritie7 in-ectia, ac!izitia, asimilarea,% capteaza, apuca, in"!ite, di"era... +a capatul celalalt, Scorpionul e&prima valorile de e&cretie7 e&pulzarea, de-ectia, dezasimilarea, lic!idarea, restituirea% descopune, transforma, distru"e... 0onform acestei dialectici oralitate-analitate, nu e&ista a constitui fara a distru"e, a elabora, fara a elimina. ste intrea"a problema a -ocului posesiunii, tip =aur si al non-posesiunii sau al deposedarii, tip Scorpion. Aceasta a&a de opozitie pare sa fir asociata cu o a&a de complementaritate din clipa cand se considera ca Scorpionul are drept atribut si se&ul. Suntem aici orientati spre 25

un alt comple& psi!olo"ic7 relatia bani-iubire, bani fiind pentru oralitatea ("ura) =aurului ceea ce este iubirea pentru se&ualitatea Scorpionului. .ar fiecare semn participa la valorile celuilalt, astfel incat =aurului ii revine posedarea banilor, constituirea bunurilor materiale personale, in timp ce restituirea lor se opereaza in Scorpion (mostenirea)% la fel, =aurului ii revine obtinerea iubirii prin inselaciune (iubirea lacomie, iubirea "elozie, dra"ostea care ia, dra"ostea care nu satisface...), in timp ce Scorpionului ii revine -ertfirea iubirii (dra"ostea care sacrifica, dra"ostea care da nastere, dra"ostea care elibereaza, dra"ostea care da... stadiul "enital al psi!analizei) Se intele"e ca problema ma-ora a tipului =aur, de care depinde ec!ilibrul sau dezec!ilibrul sau, este armonizarea -ocului de a lua si a da, a primi sia restitui, a apuca si a lasa, a trai si a muri% accentul se pune prea adesea pe prima faza, si, de-aici, tot raul.

*.IUN-<IUL /" PAMA*


0el de-al doilea semn apartine si unui ordin ternar care il insereaza intr-un triun"!i, cel al #amantului. Acest triun"!i lea"a prin tri"on (aspect de armonie 120) =aurul de *ecioara si de 0apricorn. In ciclul zodiacal al #amantului, unde 0apricornul, in calitate de semn cardinal, reprezinta alfa, iar *ecioara, ca semn mutabil, ome"a, =aurul este semnul de #amant *i&. ste deci oc!iul intermediar al acestui element, termenul median si, prin urmare, apo"eul lui. Semnul 0ardinal (inceput de anotimp) al 0apricornului reprezinta primul stadiu din ciclu #amantului% este pamantul rece din decembrie-ianuarie care primeste samanta si poseda virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi acesta. Semnul *i& (mi-locul anotimpului) al =aurului reprezinta al doilea termen al implinirii terestre% e pamantul fecundat, in plina realizare productiva, cel al primaverii. In fine semnul (utabil (sfarsit de anotimp) al *ecioarei are le"atura cu ultimul stadiu din ciclu natural al elementului7 este tarana din au"ust-septembrie, pe care se usuca spicele cosite. =arana este atunci *ecioara, in dublu sens al cuvantului7 si-a epuizat resursele si a devenit neproductiva, dar devine in aceelasi timp o tarana noua si pura, care va primi ulterior samanta. .e la apartenenta sa la elementul #amant, =aurul va mosteni intr-un fel valoarea de efort, de truda, de munca, asociata cu valorile banilor si ale iubirii, e drept mai cardinale. $.U$"A S"MN"L:. I;" *iecare semn nu apartine numai unui ordin binar si ternar% el trebuie -udecat si dupa ordinul cuaternar al elementelor. =aurul se inte"reaza din punct de vedere al cvadraturii (aspect disonant de F0) in careul zodiacal al semnelor fi&e7 =aur, +eu, Scorpion, /arsator. Aceasta cruce a fost considerata simbolul ordinii lumii% mai e&act, este situata precum crucea (anifestarii care fi&eaza valorile a ceea ce se formeaza si se dezvolta. 5e aminteste, de altfel, de un persona- mitolo"ic bine cunoscut7 Sfin&ul. +a acest persona- mi&t se recunoaste un piept de bovina, un corp de leu, aripi de vultur (vulturul se substituie adesea scorpionului si apartine acestui semn) si un cap de femeie (/arsatorul e un semn uman). Se presupune ca aceasta cruce zodiacala e plina de semnificatii de vreme ce este evocata sub trasaturile unei fi"uri fabuloase, in acelasi timp eni"matica si periculoasa. ni"matica si periculoasa, asa este si confi"uratia care constituie o repartizare de planete in cele patru semne, formand intre ele aspecte critice de careu si de opozitie. Individul purtator al acestei constelatii este un veritabil sfin& uman, un univers !ibrid si disociat, fra"mente aproape ireconciliabile, #amantul, focul, Apa, Aerul vrand sa se 26

i"nore respectiv prin faptul ca se e&prima printr-o fi&itate ireductibila. 0um se pot concilia aceste patru persona-e interioare care nu a-un" sa se intelea"a si se opun unele celorlalte; (onstruoasa compozitie, crude dileme, rasti"nire, sacrificiu al Sfin&ului. (ult mai putin se poate spune despre =aur in relatia sa de se&til (distanta de G0 intre doua semne) cu #estii si cu 'acul. 0el mult putem mentiona ca acest trio reprezinta in zodiac cele trei etape ale fecunditatii% aici sunt reunite semnele cele mai plastice, mai receptive, mai senzitive7 #amantul in centrul apei +a capatul drumului nostru, sesizam formula care ii apartine personal =aurului in arena zodiacului7 Semn7 *eminin, *i&, #amantean, #rimavaratic. *IPU.I MI;*" /" NA*IVI /IN 9:/IA *AU.ULUI 0unoastem semnul nostru solar si putem cunoaste semnul nostru la Ascendent. /alorile acestor doua semne se combina ca sa individualizeze formula psi!olo"ica a fiecaruia. /om defini aici aceasta asociare speciala (e&emplele date sunt tipice pentru dominanta celor doua semne, dar nu se refera in mod necesar la Soare si Ascendent) *aur,+erbec Ascen#ent *aur si Soare +erbec sau Soare *aur si Ascen#ent +erbec #rimele doua semne combinate caracterizeaza un temperament vi"uros, o vitalitate puternica, plina de foc si de seva. le produc senzitivi, pasionati. .ar produc si o obstinatie autoritara, o forta de convin"ere iradianta, o capacitate masiva de lucru, o vointa combativa si constructiva *aur,-emeni Ascen#ent *aur si Soare -emeni sau Soare *aur si Ascen#ent -emeni Semnul celui mai fi& i se -u&tapune cel mai mobil% celui mai stabil, cel mai instabil7 celui mai inradacinat, cel mai dezradacinat. In ma-oritatea cazurilor, rezulta doua individualitati autonome care au, fiecare, propria lor zona de manifestare% subiectul este atunci fidel ici si infidel colo% atasat ici si detasat colo, instinctiv in cutare sfera, cerebral in cutare alta sfera. #oate fi in acelasi timp "reoi si spiritual, terestru si aerian. Bunaoare 0oubert7 pictor realist si socialist, a carui arta instinctiva se lea"a totusi de o idee, o propa"anda. *aur,.ac Ascen#ent *aur si Soare .ac sau Soare *aur si Ascen#ent .ac Aici predomina valorile lunare, plastice, carnale, feminine si materne si, uneori, latura di"estiva si ve"etativa. Sensibilitate, emotivitate, ima"inatie, vis, sentimentalitate romaneasca, dra"oste de natura, de camp si pentru viata simpla. *ire stearsa, pasiva% atasament, simtul familiei, conservare, trevedere, asi"urare, economie% fecunditate. *aur,Leu Ascen#ent *aur si Soare Leu sau Soare *aur si Ascen#ent Leu *orta a naturii, personalitate puternica, revendicare imperioasa a temperamentului, anver"ura a vointei, pasiunii suverane, convin"eri antrenante, incredere in sine, ambitii. Afirmare a superioritatii, a realizarilor, a fortei constructive. *ire dintr-o bucata si stabila, statornica in atractiile si repulsiile sale, dispretuind -umatatile de masura si tertipurile. *aur, ecioara Ascen#ent *aur si Soare ecioara sau Soare *aur si Ascen#ent ecioara *ire simpla pasnica, solida, practica, cinstita, modesta, ordonata, !arnica. Simt utilitar, bun simt, lo"ica, economie *aur,+alanta Ascen#ent *aur si Soare +alanta sau Soare *aur si Ascen#ent +alanta

27

.ubla dominanta venusiana face sa prevaleze un caracter amabil, sociabil si armonios. Se afirma fara sa deran-eze opinia "enerala, dar poate sa se bizuie pe facilitate. Simt estetic% pacifism (frecvent la vedere0 *aur,Scorpion Ascen#ent *aur si Soare Scorpion sau Soare *aur si Ascen#ent Scorpion .oua forte instinctive anta"oniste participa la personalitate. 0el mai des, ele se infrunta, de unde un conflict acut intre dorinta imperioasa de viata, setea de posesiune, de voluptate, de inradacinare terestra si instictele de distru"ere sau de autodistru"ere, aducand in discutie posesia lumii si inradacinarea in materie. .e aici crize, revirimente. 0and cele doua forte a-un" sa se combine, produc o fire instinctiva, pasionata, imperioasa, o vointa ireductibila *aur,Sagetator Ascen#ent *aur si Soare Sagetator sau Soare *aur si Ascen#ent Sagetator In aceasta combinatie triumfa tendintele dionisiace% firea este voluptoasa, senzuala, amatoare de placeri, dar, in acelasi timp, morala, atrasa de bine. *aur,$apricorn Ascen#ent *aur si Soare $apricorn sau Soare *aur si Ascen#ent $apricorn 0ele doua semne de pamant se intaresc reciproc si dau o robustete, o putere de concentrare masiva. 0aracterul este laborios, perseverent% nu uita de scopul care il mana7 lupta din "reu, dar il atin"e. Astfel sunt Stalin si @itler *aur,Varsator Ascen#ent *aur si Soare Varsator sau Soare *aur si Ascen#ent Varsator In personalitatea acestuia intra o parte de sociabilitate, de umanitate, care se alatura unui caracter facil, a"reabil. #oate totusi sa se produca un conflict intre o fire posesiva, interesata, senzuala si o fire "eneroasa cerebrala, detasata. 'amane posibilitatea de a opera o sublimare sociala sau estetica *aur,Pesti Ascen#ent *aur si Soare Pesti sau Soare *aur si Ascen#ent Pesti Sensibilitatea capata usor un caracter difuz, imprecis, prezentandu-se in valuri care napadesc personalitatea. +asa fiinta usor descumpanita in fata unei lumii de aspiratii fara limite, fara forme precise, fara inceput nici sfarsit. .ar aceasta sensibilitate poate sa fie foarte fecunda si ia adesea aspectul bunatatii care mer"e pana la sacrificiul de sine. *AU.UL SI AL*" S"MN" 9:/IA$AL" )n =aur si un Berbec nu au puncte comune si sunt straini unul de celalalt% pot totusi sa-si faca mari servicii, unul prin dinamismul sau, celalalt prin stabilitatea sa. +a un =aur si la un nativ din ?emeni diferentele sunt ca avelea dintre "reutate si usuratate, dintre constanta si instabilitate% cu "reu pot "asi un domeniu in care sa se intelea"a )n =aur si un 'ac traiesc usor intr-un climat de simpatie% infloresc intr-o simplitate pasnica, c!iar daca visul 'acului nu accepta intotdeauna realismul instinctiv al =aurului. )n =aur si un +eu au mai curand ocazia sa se ciocneasca decat sa se complecteze% sunt prea intrasi"enti ca sa renunte la pozitiile lor. )n =aur si un nativ din *ecioara se simpatizeaza, mai ales la lucru, si nu se dau in laturi sa-si apere interesele comune afirmandu-si intre"ul simt practic. )n =aur si un nativ din Balanta prezinta afinitatile venusiene cu sensibilitatea si bunatatea, dar dincolo de "usturile lor comune e&ista in fiecare o fiinta instinctiva si, respectiv, o fiinta rafinata si decadenta.

28

)n =aur si un Scorpion, iata socul anta"onistilor sau casnicia c!inuita a complementarilor% aceste doua fapturi fie se atra" irezistibil si nu totdeauna spre fericirea lor, fie se respin". 5u sunt niciodata indiferenti unul fata de celalalt. )n =aur si un nativ Sa"etator pot sa se aprecieze intr-un soi de comuniune dionisiaca a vietii. le"atura lor este sanatoasa, dar ramane adesea superficiala. )n taur si un 0apricorn realizeaza o asociere substantiala si pun impreuna bazele unei intreprinderi solide. )n =aur si un /arsator sunt la antipozi, unul in inradacinarea pasionala, celalalt in spiritualizarea sensibilitatii Aceste indicatii scurte nu dau decat o idee "enerala si nu pot fi&a destinul unei anumite relatii speciale cu tipul =aur. MA.IL" -"L:9II =aurul intretine relatii precise cu zeii indra"ostiti din ,,panteonul mitolo"ic:. Se stie, intr-adevar, ca semnul acesta este diri-at de /enus si, in al doilea rand de +una, in timp ce (arte este intr-o stare de e&trema slabiciune, adica in e&il. Sub semnul /enus-+una, aceasta zodie este deci c!iar cea a iubirii, a sentimentului, a afectiunii, a tandretii. Inima acestui tip este caracteristica pentru o fire voluptoasa, absolut tandra si carnala, care inclina spre pasiunea profunda. +a el, cei doi poli complementari al dra"ostei $ sentimentul si dorinta $ se contopesc intr-o totalitate pasionala% nu cunoaste asadar c!inurile disocierii afective si este o inima simpla care traieste, in acelasi timp, simtaminte firesti. =aurul nu se arunca (precum Berbecul) cu capul inainte in dra"oste. .ata fiind ,,secundaritatea: lui sentimentul se elaboreaza incet in el% ca un cui care s-ar infi"e in cap, pasiunea ii cucereste sufletul pe nesimtite, insidios% mai e&act, ea pro"reseaza pe cai inconstiente, precum un torent care vine sa mai adau"e apa in spatele unui bara-. 5ativul se umple treptat de sentimentul sau amoros, multtimp i"norat, minimalizat sau reprimat. .e curand pasiunea devine irezistibila si se revarsa, subiectul simtindu-se plin de fiinta iubita. .e aceea, o data inima sa cucerita, putem fi si"uri ca nu se va raz"andi in ale"erea facuta% si-a luat prea mult avant ca sa se opreasca pe un drum atat de prielnic. .aca iubeste, nu se mai poate face nimic, nici din partea lui, nici, cu atat mai putin, din a celorlalti. /a mer"e pana la capatul pasiunii sale, fericite ori nefericite. 'e"asim aici semnul de #amant *i& care este e&presia instinctului de posesie. duce la o uimitoare stabilitate afectiva, la o fidelitate de durata in sentimente. *a"aduielile eterne, aceasta vec!e moneda de sc!imb, sunt inca valabile la el. Instinctul de posesie se e&prima in atasamentul tenace al acestei fapturi% deviza sa e a iederii7 ,,(or acolo unde ma a"at:, si o re"asim si in atitudinea sa amoroasa, care este cea a unui senzorial. Acest voluptos este sensibil la atractia fizica, la miros, la voce, la rezonanta plastica a fiintei iubite *idelitatea, constanta in atasament se re"asesc cam la toti =aurii, fie ca e vorba de lun"a reverie romantica si senzuala a lui Balzac care se inalta (timp de vreo douazeci de ani) spre ,,Straina:, .oamna @ans3a, sau de neobosita rume"are a lui Dier3e"aard re"retand toata viata ca nu s-a decis sa se insoare cu 'e"ine 6lsen... .ar acesta nu e sin"urul indiciu al instinctului de posesie la semnul nostru zodiacal. l se mai re"aseste si in nevoia profunda de a apartine fiintei iubite, concomitent cu posedarea ei, ca si cum ar fi un bun, o proprietate, adesea pazite cu "elozie. #osesia este le"ea "ravitatiei acestor iubiri, iar "elozia, imperiul si slavia lor. (ai trebuie amintita si alta slabiciune specifica pentru =aur datorita e&ilului planetei (arte. Aici se instaleaza, cu mai mult sau mai putina turbulenta, domnia pasiunii senzuale, trasand calea care duce spre don-uanism, spre dezlantuirile se&uale, spre 29

desfrau. *acand sa iasa la suprafata impulsuri instinctive salbatice si dese care amintesc de apartenenta bestiala a semnului, febrele martiene ale =aurului $ cand se e&prima in plan amoros $ inspira totdeauna teama de dezordinile pasiunilor dramatice. (itul lui =ristan si Isolda pare sa ilustreze perfect tema orala a pasiunii taurine care ii lea"a pe vecie pe cei doi indra"ostiti7 dupa ce au baut eli&irul dra"ostei, substituita bauturii mortii (opozitie =aur-Scorpion), cei doi indra"ostiti sunt uniti la bine si la rau. +A.+A*UL +a el iubirea si bunatatea mer" impreuna. *ie ca este, in functie de tipul planetar, un calm cu temperament fle"matic sau o faptura care debordeaza de e&i"ente aprinse,el isi incon-oara, aduleaza, invaluie cu afectiune partenera, pe care o socoteste cu scrupulozitate drept -umatatea lui. Bunatatea sa naturala face adesea din el ima"inea ideala a sotului% o data satisfacut, docilitatea sa capata uneori aspect de servilitate. In sc!imb, daca e deceptionat, nu iarta si poate fi marcat de amaraciune% tristetea trupeasca a acestui melancolic poate sa-l cuprinda, uratandu-l. #entru el, mai mult ca pentru oricine, uniunea tine de comuniunea trupeasca. "M"IA #ersona-ul feminin al acestui semn zodiacal reprezinta tipul femeii feminine atra"atoare al carei prototip mitolo"ic este .emeter. Sub aspect astrolo"ic, ea apare cand cele doua simboluri feminine, +una si /enus, sunt in =aur (daca primul lipseste, caracterizarea poate fi incompleta). Ascendentul si Soarele in zodie accentueaza caracteristicile semnului. #ersonalitatea sa ia trasaturile specifice ale unei relatii stranse mama-fica in urma unei identificari, in copilarie cu mama activa. Aceasta femeie cere mai presus de orice dovezi de iubire% dar, c!iar pentru acest motiv, ea poate sa nu indeplineasca plenitudinea vocatiei sale feminine, fi&andu-se in lumea voluptatii. Implinita, femeia =aur este in "eneral o sotie blanda si odi!nitoare, stapana a casei. Are c!ipul prospetimii primavaratice, al placerii lacome, iubeste natura, florile, isi decoreaza interiorul cu bun "ust. In plus, este adesea o femeie fecunda si stir din plin sasi implineasca rolul de mama. Si pentru ea, aspectul se&ual este de ma&ima importanta. =rezirea senzualitatii poate fi precoce, dar drumul care o aduce de la vis la implinire, de la primele emotii adolescentine la cantecul senzorialitatii in duetul amoros e lun". Se emotioneaza incet sub crusta "roasa a materialismului ei si are nevoie de un partener e&pert si rabdator. Iata de ce nu e&ista amanta mai a"reabila decat ea% iata si de ce aceasta venusiana este femeia care stir sa retina si sa-l pastreze pe barbat dupa ce l-a inspirat si acceptat. Aceasta fata contrasteaza desi"ur cu cea a femeii =aur care nu a putut fi dezvaluita. ste suficient ca +una sa primeasca o privire nefavorabila (aspect disonant de la Saturn). In timp ce alte femei accepta usor, si uneori cu avanta-e, o fri"iditate constitutionala sau accidentala, ea nu poate suporta, fara urmari "rave, esecul iubirii carnale care se rasfran"e periculos asupra sanatatii si ii perturba caracterul7 devine revendicativa, deza"reabila, rea, cu inclinatii spre nevroza (neurastenie, !iperemotivitate, stari an&ioase) . 6 ultima resursa a acestei firi orale este aceea de a-si transpune placerea la pat asupra placerii la masa. PU*"."A M"A N"S*AVILI*A /" MUN$A 3+AL9A$6 :.I"N*A."

30

0and vine momentul ale"erii unei profesiuni, adolescentul nativ din =aur isi manifesta indeobste caracterul c!ibzuit, iar !otararea sa inceata are sanse sa-l conduca spre o orientare profesionala -udicioasa. Se simte facut pentru o treaba care implica re"ularitate in "esturi si actiuni, pentru o munca automata sau monotona. ste capabil, cel putin, de un randament e&celent in acest tip de activitati, deoarece capacitatea sa de consecventa e mare. ste adevarat ca nu rezista intotdeauna la toropeala monotoniei, dar ritmul sau natural il intretine in automatizare. =oate acestea sunt valabile mai ales pentru taurul cu dominanta rece (Saturn, +una) 0ei calzi (martienii, -upiterienii, solarienii) se indeparteaza, dimpotriva, destul de usor de aceasta caracteristica esentiala si se dedica unor activitati comple&e care imbratiseaza o serie de e&periente7 lor le revin marile actiuni care dau sens unei vieti. #utem despride din observatia empirica unele formule profesionale pe care le propunem aici pentru valoarea lor simbolica, asteptand confirmarea pe care ne-o vor aduce importantele cercetari statistice ce se desfasoara actualmente. P.: "SIUNI =endinta7 Automatism *unctii7 #ipait, "ust, simt. Satisfactii orale. 6biecte ale muncii7 #amantul, caramizile, lemnul, animalele, alimentele, banii, pielea, tesaturile +ocuri7 (ediul rural, capul, "radina, santierele, cafenelele si restaurantele% comertul alimentar% bancile% bursa% Solutii7 a) In le"atura cu pamantul7 a"ricultura, !orticultura, le"umicultura, viticultura% a"ronomie... b) In le"atura cu constructiile7 ar!itectura, zidarie, tamplarie c) In le"atura cu alimentatia7 industria laptelui, a branzeturilor, brutarie, patiserie, cofetarie.. d) In le"atura cu banii7 Bursa, speculatiile financiare, economia politica... e) In le"atura cu arta7 croitorie, coafura, decoratiuni interioare, maroc!inarie... .ominanta planetara contribuie la orientarea tipului spre una sau alta din aceste cai7 Saturn inclina mai de"raba spre meseriile pamantului% >upiter si Saturn spre cele din constructii% +una, spre cele de cresterea animalelor si alimentatie% (ercur si >upiter orienteaza mai mult spre meserii financiare, iar /enus cu Soarele spre comertul de arta A*I*U/INI A*A /" MUN$A Se poate observa ca tipul caracteristic zodiei =aurului nu face parte dintre cei care se pun repede si usor in situatia de a lucra. .ar, o data in!amat, nu se mai da in laturi de la treaba si tra"e la -u" intr-un mod re"ulat% se spune despre el ca isi vede de treaba cu !arnicie. ste mai de"raba dotat pentru primele actiuni, mai "rosolane, decat pentru e&ecutarea lor minutioasa. 5u are intotdeauna "ustul detaliilor. =otusi, daca isi iubeste meseria, isi face un punct de onoare din a o e&ercita bine% pune in asta c!iar tot amorul sau propriu. (odul sau de a lucra este destul de empiric, dar se instaleaza incet in postul sau si sfarseste prin a edifica o or"anizare a lucrului metodica, limitata insa la propria folosinta. Isi "aseste usor locul intr-un "rup, fiindca are spirit de ec!ipa si nu se da in laturi sa-si spri-ine vecinii. 0u superiorii, este respectuos si perfect disciplinat% cu conditia, totusi, sa nu se simta e&ploatat, fiindca ii repun"a ideea ca se poate trai din sudoarea 31

fruntii. Si totusi, nu e&ista un patron mai e&ploatator decat cel din aceasta zodie% si nu este mai putin adevarat ca acest om !arnic nu ezita sa se apuce de orice treaba. .ar pentru el, mai mult decat pentru oricare altul, banii sunt recompensa ideala a muncii, stimulentul fiziolo"ic indispensabil. 0ariera tipului =aur este inainte de orice aceea a unui muncitor care stie ca nimic nu vine fara "reutati pe acest pamant7 trebuie sa tra"a brazda adanc si sa intoarca o tarana mai mult sau mai putin in"rata. ,,5u sunt si"ur decat de cura-ul meu de leu si de munca mea invicibila:, declara Balzac 'eusita este le"ata de fidelitatea sa profesionala% isi sc!imba rar locul de munca, si mai rar meseria. (uncitor sau functionar, el ramane in aceeasi intreprindere, si se trezeste in cele din urma decorat cu medalia muncii. #atron, isi fructifica intreprinderea cu pasi lenti, dar si"uri, il vezi incepand aproape de la nimic, construindu-si firma bucata cu bucata, lar"indu-si an de an cercul clientelei, intarindu-si personalul,si edificand in cele din urma o afacere sanatoasa si prospera. .ar e amenintat sa se le"e de munca sa, ca taranul le"at de pamant, slav al ne"ustoriei sale sau inlantuit de atelierul sau prin miscarea neintrerupta a comenzilor. 'isca sa cunoasca slavia muncii, deoarece nu se poate des!ama7 va continua sa munceasca in loc sa se odi!neasca, va ramane la lucru pana la ore tarzii, avand vesnic impresia ca e in tatarziere si ca nu poate face tot ce trebuie, isi va scura sau suprima vacantele. /a a-un"e la varsta pensionarii cu sufletul la "ura. 0eea ce il poate deservi este un soi de impermeabilitate la e&perienta celorlalti care il face sa persiste imperturbabil in erori% "!inionistul inadaptat este intr-adevar la fel de rabdator in esec pe cat este de perseverent in reusita tipul armonios. INAN*") Ar fi un lucru nesabuit sa vrei sa socotesti sansele financiare ale unui tip zodiacal, dar se poate usor desprinde, pentru fiecare tip, atitudinea fata de bani. Asociind valorile banului, apetitului si "urii pentru =aur, vec!iul simbolism astrolo"ic se apropie de psi!analiza cand asociaza lumea instinctelor di"estive cu proprietatea de a se deplasa, in special in c!estiunile banesti, ale posesiunilor materiale. 6r, =aurul este tocmai semnul oral prin e&celenta, precum este si semnul banului. In plus, 0asa a-II-a, careia ii corespunde, reprezinta domeniul averii, al ac!izitiilor, al bunurilor materiale. .atorita oralitatii sale, tipul =aur adora bani% manifesta precoce o anumita lacomie fata de bani si tinde mai mult sau mai putin sa dea navala asupra posesiunilor materiale. Aceasta panta e aproape fatala pentru =aurul saturnizat. .ar prime-dia este amenintatoare pentru numerosi subiecti din zodie, care sfarsesc prin a se crispa in patima lor e&clusiva de a se imbo"ati. Acumularea devine pentru ei scopul unic in viata, care mobilizeaza toate ener"iile individului si le confisca pe cele care ar trebui sa fie destinate aventurii umane. #utem fi si"uri ca mai ales =aurii au contribuit la instituirea re"imului banului care domina capitalismul. Inca o data, simbolismul este "raitor atunci cand asociaza bovinul la cultul banilor.Bo"atia mai este asociata cu aceasta specie animalica in Biblie o data cu visul *araonului despre cele sapte vaci slabe si cele sapte vaci "rase. =ot un =aur autentic, Darl (ar&, a fost primul care a inteles de"radarea umana la care duce puterea banilor, in societatea capitalista, atunci cand a vorbit despre o alienare economica in care persoana muncitorului este ca si "olita de realitate si asimilata unei marfi oarecare. /iata multor nativi din =aur este parca dominata de lumea banilor. )nii ii atra" intrun mod aproape ma"ic7 nu e o intamplare daca ?eor"es Brac!e care are cinci planete in 32

=aur si in casa a-II-a este pictorul ale carui panze atin" in timpul vietii cota cea mai inalta. Altii isi petrec viata sub semnul #asivelor, al Activelor, al datoriilor, al falimentului (ne "andim la Balzac)... o intrea"a lume pe care psi!analiza abia incepe sa o e&ploreze. .esi"ur nu toti =aurii seamana intre ei% e&ista printre ei mai multe tipuri, care isi impart slavia banului, aceea a muncii si aceea a placerii. .ar se poate sesiza la ei un fel de unitate psi!olo"ica drept urmare a ec!ivalentei simbolice dintre cele trei vocatii. #e de o parte, este rar ca slavia muncii sa nu se invecineze cu rutina posesiei. 0at despre =aur care traieste in lumea placerii, el mer"e din dorinta in dorinta, dar re"asim din nou aviditatea7 dorinta renaste din ea insasi, ca si speranta de posesie pentru toate posesiunile. litele A=I=).I5I #6+I=I0 #olitica nu este latura tare a tipului =aur% ca si taranul, el este prea inclinat spre pamant, prea absorbit de viata personala. Abia din momentul cand isi da seama ca sunt in -oc interesele sale particulare isi ridica privirea si si-o indreapta spre c!estiuni sociale si economice. 6ptica este oarecum asemanatoare cu cea a proprietarului de pamant "ri-uliu sa pastreze ceea ce are. #rin temperament, este conservator, iar opiniile sale sunt comandate de interese. .ar cand nu are avere, poate usor sa conceapa avanta-ul revendicarilor sociale, c!iar daca, din fire, e un moderat, un centrist. Inainte de orice, este un realist, iar conceptiile sale politice, departe de a fi nebuloase, urmaresc eficacitatea, imediata sau cu bataie lun"a, dar pot fi lipsite de anver"ura. 0um ele reflecta si e&prima direct interese materiale destul de stabile, acest tip de om are opinii statornicite si le ramane credincios. 5u e de mirare ca semnul care se refera la valoarea banilor da specialisti in finante (#aul 'e1naud7 Ascendent =aur) si oameni politici a caror activitate este le"ata de interese economice, de prosperitatea economica sau de un scandal financiar7 )l1sses ?rant (Soare, >upiter, Saturn in =aur), Andre4 >ac3son ((ercur, /enus, )ranus in =aur), +eon >ou!au& (Ascendent =aur), *erdinand de +esseps (Ascendent =aur), Ale& Sta4is31 (Ascendent =aur), Adolp!e =!iers ((i-locul cerului =aur). ste la fel de firesc sa intalnim aceasta zodie la specialisti in economie politica7 *. <uesna1, A. Smit!, =ur"ot, Stuart (ill, (ar& si +enin au nu mai putin de doua sau trei planete in =aur (planete rapide, adica dominante, bunaoara Soarele, care apare de patru ori la cele sase persona-e). fara indoiala interesant de adau"at ca un =aur tipic (vezi studiul despre Darl (ar&) a fundamentat conceptia materialista asupra istoriei, conform careia societatea se bazeaza pe structura economica (relatiile de productie ale tarii)% doctrina care apeleaza la masele proletare (sa nu uitam nici ca forta masei este tipica pentru =aur) ca sa instaureze o societate noua. .ar daca o anume politica =aur se spri-ina pe o clasa sociala, alta se adreseaza unei rase7 .rumont, @itler (Soare, /enus, (arte, =aur)... .esi"ue specializarea omului politic =aur poate lua si alte aspecte decat cel al economiei. .e e&emplu, poate salaslui in tentativa de a stabiliza un re"im (valoarea de fi&itate a semnului), ca la (atternic! (patru planete in =aur), care a ramas pana la capat credincios politicii sale conservatoare. a poate sa mai rezide si intr-o politica a intoarcerii la pamant cum a preconizat-o #etain (patru planete in =aur)... dar astfel nu ne indepartam de simbolismul semnului. .oua vorbe despre astrolo"ia mondiala. In 1FH0-1FH1-1FH2, cele trei planete lente, adica >upiter, Saturn si )ranus, s-au intalnit in =aur. =ripla con-unctie a acestor astri nu se poate produce de doua ori intr-un secol, iar intr-un mileniu nu poate fi 33

semnalata de doua ori in =aur% este deci o confi"uratie de prima importanta. 6r, mai e oare nevoie sa demonstram insemnatatea istorica a anilor 1FH0-1FH1-1FH2; Intre"ul simbolism al =aurului se re"aseste in viata mondiala a acelor ani dramatici7 inabusirea democratiilor dominate de instinctele di"estive (ane&iuni teritoriale), domnia suverana a fortelor banului, ofensiva rasismului, "rava criza alimentara, politica de revenire la pamant.... iata tot tabloul simbolic al semnului zodiacal, intr-o dramatica re"ie.

A*I*U/INI IL:9: I$"


&ista mai multe linii directoare pe care se poate an"a-a "andirea filozofica a =aurului. Secundaritatea reprezinta o proprietate caracterolo"ica ce-l stimuleaza pe "anditorul =aur sa mediteze, sa rume"e, sa-si construiasca reflectiile intr-un sistem. )n caz reprezentativ este cel al lui Dant (Soare-=aur) a carui, secundaritate e intarita de Saturn7 si-a petrecut viata intr-o meditatie obstinata si a a-uns la do"matismul ratiunii pure si al ratiunii practice. Dier3e"aard (Soare si /enus in =aur) este alt caz tipic, dar senzualitatea semnului intervine in sublimarea mintala a "anditorului% el a luat intr-adevar, acest elan mistic si filozofic dupa ruperea dureroasa a lo"odnei. +a altii apare latura senzoriala sau practica. #acat ca nu cunoastem data nasterii lui 0ondillac care a fundamentat psi!olo"ia pe semzatie (rasunetul in constiinta al unei impresii primite de corp), dar continuatorul sau, Stuart (ill, are Soarele pe (ercur si pe (arte in zodie7 nu se indeparteaza de la placere si pune bazele unei morale a utilitarismului. Ar mai putea fi amintit si Spencer (Soare-=aur), la care binele este tot una cu placerea. .ar semnul #amantului si al materiei se recunoaste mai ales in orientarea filozofica spre materialism. Acest lucru este evident, desi in mod diferit, la criticism (Dant, citat mai sus), la pozitivism (Au"uste 0omte7 Ascendent =aur) si indeosebi la mar&ism ((ar&7 Soare si +una in =aur) +enin7 Soare si (ercur. Sa-l citam in inc!eiere pe =aine (Soare-=aur) care a cautat radacinile terestre ale "eniului, dominat, dupa el, de influientele "eo"rafice7 solul si clima, ca si de influientele paralele ale rasei, momentului si mediului. =aurul este poate tipul zodiacal cel mai putin reli"ios, in masura in care e si cel mai bine intruc!ipat in realitate. Simtul reli"ios poate sa-i scape. .ar, cu prile-ul unei crize interioare, poate sa cunoasca an"oasa mortii si a lumii de-apoi, iar convertirea sa se bazeze atunci pe nevoia de si"uranta. =endinta reli"ioasa a semnului mer"e mai curand in sensul pa"anismului% se pare ca e destul de aproape de mistica materialista in maniera lui +ucretiu.

-"M"NII A$"S* LI$U.I$I V:.+A."*


In fiecare an, cand, in perioada 21 mai-21 iunie, Soarele parcur"e cel de-al treilea semn zodiacal, ?emenii, ne aflam in ultima faza a anotimpului primavara, precedata de cea a Berbecului si cea a =aurului, si ne indreptam spre 'ac, care inau"ureaza anotimpul vara. Aceasta zodie ii evoca pe cei doi tineri inlantuiti din constelatia ?emini. 6 reprezinta doua stele frumoase, care asteptau odinioara Soarele in punctul cel mai inalt al cursei sale anuale7 0astor si #ollu&. Au fost socotiti doi copii inseparabili, unul tinand in 34

mana lira lui Apollo, iar celalalt maciuca lui @ercule, simboluri ale armoniei si fortei, ale luminii si puterii. .ar pentru noi conteaza doar portiunea zodiacala situata de la G0 la F0 lon"itudine% ?emenii sunt fisa din zodiac cea mai inalta intre ec!inoctiul de primavara si solstitiul de vara, care isi atin"e punctul ma&im de declinatie nordica intalnind 'acul. In emisfera noastra, ?emenii sunt le"ati de a treia si ultima faza a primaverii. #entru natura, este o etapa noua si ori"inala. #rimavara a inceput sub Berbec cu proba *ocului cand, prin tasnirea elanului vital, mu"urul a plesnit. #e urma =aurul, cu proba #amantului, a materializat forte noi% planta s-a infipt in sol pentru a da radacini. #rimavara ii inc!eie dezvoltarea sub ?emeni cu proba Aerului7 coborarea fiind efectuata, incepe acum urcarea% pentru planta se pune problema sa cucereasca elementul nou% o data cu dezvoltarea tuturor ramificatiilor ramurisului si frunzisului, planta capteaza elemente din eter in deplinatatea functiei clorofiliene. Simbolica aeriana a zodiei apare in toata stralucirea ei o data cu sc!ema omului zodiac in care vedem ca ?emenii corespund aparatului pulmonar, sediu al functiei respiratorii. .e acolo trecem, prin analo"ie, la le"aturile prin aer ale individului cu mediul nemi-locit7 sc!imburi prin intermediul respiratiei, al limba-ului, al maini, al nervilor, al creierului... Semnul zodiacal reprezinta, la ori"ine, intre"ul comple& de senzatii pe care le resimte copilul in crestere, la primele sale contacte cu lumea incon-uratoare, in sc!imburile sale imediate cu antura-ul care il solicita, il preseaza... ste astfel considerat semnul constientizarii si al inteli"entei. .ar putem "!ici ca este in aceelasi timp, mai ales in raport cu "reoiul =aur care il preceda, semnul ritmurilor rapide si al miscarilor subtile din viata spiritului #entru prima data in zodiac apare o dialectica in interiorul unui semn zodiacal7 aici, individul e situat in raport cu lumea, care este antura-ul sau cel mai apropiat. In plus, ?emenii sunt socotiti un semn dublu, iar dualitatea, bipolaritatea lor sunt fara indoiala caracteristici fundamentale. In ciuda numeroaselor ima"ini prin care a fost reprezentata aceasta zodie, cel mai adesea ea e infatisata de doi adolescenti (indiferent daca se tin de mana sau de brat). In afara de aceasta, ideo"rama semnului se compune din doua bastonase verticale, le"ate orizontal de ambele e&tremitati. Sa mai subliniem si ca acest semn diri-eaza cei doi lobi pulmonari ai caror proces este dublu7 aspirare si e&pirare. .aca Berbecul simbolizeaza focul ori"inar la izvorul vietii si daca =aurul vede aceasta viata condensandu-se in materie, cristalizandu-se in ou (oul cosmic al filozofilor), ?emenii marc!eaza etapa polarizarii oului, a diferentierii sale in masculin si feminin. 'e"asim aceasta etapa si in mitul creatiei in care proiectia mitolo"ica a fazelor dezvoltarii psi!ice apare sub o forma cosmolo"ica. In stadiul primitiv al activitatii psi!ice, lumea si sufletul formeaza inca un tot% fiinta umana este purtata si continuta in sanul mamei simbolizat prin (a"na (ater )roboros (sarpele in forma de cerc care isi musca coada). In acest stadiu lunar de fi&atie pe (a"na (ater (care contine contrariile polare, tatal si mama ori"inari), inconstientul domneste suveran asupra vietii psi!olo"ice. In faza de separare a tatalui si mamei din cosmos se de"a-a nucleul constientului umanitatii% asa e creata lumea contrariilor. #ersonalitatea se scindeaza intr-o parte constienta, al carei centru este ul si p parte inconstienta. 0ontrariile care, pana atunci, actionau unul lan"a altul fara sa se e&cluda reciproc, incep sa se opuna. .esfacerea unitatii uroborice primitive aduce cu sine diferentierea in dualitate, separarea dispozititiei !ermafrodite, diviziunea lumii in subiect si obiect, in interior si e&terior, nasterea contrariilor opuse. Aceasta tranzitie spre independenta, provoaca deci o dezbinare, o diviziune in sine insasi. .ar formarea eului nu se poate forma decat prin distin"erea a ceea ce nu este u (prin detasare, delimitare si izolare), la fel cum constientul nu se constituie decat printr-o retra"ere a inconstientului. In mitolo"ie aparitia constientului se 35

prezinta o data cu crearea lumii, tenebrele fiind asimilate cu noaptea subconstientului. +umea, astfel divizata, separata si clasata, se prezinta in dualitatea contrariilor polare7 pamant-cer% tenebre-lumina% -os-sus% in fata-in spate% trecut-viitor% stan"a-dreapta% subiect-obiect% interior-e&terior% feminin-masculin% u si =u... Iata in mare, continutul psi!olo"ic al ?emenilor, semn dublu, de dualitate si de bipolaritate. ste lesne de inteles de ce e considerat semnul constientizarii si al inteli"entei. .e remarcat ca este reprezentat de doua fiinte omenesti si, in special, de .ioscuri care sunt doi efebi, adica niste fiinte la varsta cand se trezeste inteli"enta. +a modul "eneral, aceasta faza de dezvoltare psi!ica se realizeaza in adolescenta. 5e situam asadar planetar in stadiul lui (ercur. *iecare planeta sta in relatie cu o varsta tipica a vietii si, dupa +una, care corespunde copilariei, vine acest astru, care este al adolescentei. 6r, (ercur e tocmai planeta diri"uitoare a ?emenilor si se reprezinta astfel atat de bine, in insasi dualitatea sa, incat are drept atribut 0aduceul (ercur este astrul cel mai apropiat de Soare% nu se indeparteaza de el la mai mult de 2I, abia distanta unei zodii, si se afla intr-un permanent dute-vino in -urul lui. 5u poate fi vazut cu precizie, ca stea de prima marime, decat in epocile celor mai mari departari de astrul zilei. .ar nu poate inainta $ dimineata sau zabovi seara mai mult de doua ore dupa Soare, astfel incat, c!iar si in zilele celor mai mari elon"atii, este sters, palid din pricina luminii asfintitului, iar cand soseste noaptea se afla cel mai adesea prea -os ca sa nu fie ascuns de pacla de la orizont.. 0u o miscare atat de rapida, (ercur pare sa se -oace de-a v-ati ascunselea cu noi7 ,,Apare doar ca sa dispara, straluceste o clipa seara la apus, se cufunda iar in focurile solare, straluceste dimineata la rasarit, precedand Soarele, recade in astrul inflacarat, se departeaza iar de el, seara, aratandu-se astfel cand stea a diminetii, cand stea a serii... Anticii credeau initial in e&istenta a doi astri distincti7 Set si @orus la e"ipteni, Budd!a si 'au!ine1a la !indusi, Apollo si (ercur la "reci. 5imic nu e mai semnificativ decat eroarea in le"atura cu dualitatea astrului, e&primata prin semnul dublu al ?emenilor. In plus, nu mai putin simbolica este a"ilitatea miscarii sale% fiind planeta cea mai apropiata de Soare, ea e si cea mai rapida (cu e&ceptia satelitului nostru). .e aceea Aeul a fost prevazut cu aripi si a devenit mesa-erul 6limpului. l intruc!ipeaza tocmai principiul de le"atura, de sc!imburi, de miscare si adaptare. (ercur reprezinta odata cu adolescenta, lumea relatiilor de camaraderie, de studii, de e&perimentare. ste c!iar inaltat pana la a reprezenta inteli"enta, ideile, literele si stiintele, dar e insarcinat si sa intruc!ipeze sc!imburile materiale, afacerile, comertul c!iar si furtul. Acesta este aspectul sau dublu7 intelectual si material. Intr-un sens si in celalalt, re"asim un proces de abstractizare. Adolescenta e caracterizata de mecanisme de aparare impotriva afectivitatii, care o fac sa se indrepte spre lumea instinctelor, dar numai in "and, de unde procesul de intelectualizare. 0u (ercur, viata sensibila este suspectata, reprimata si se retra"e in fata vietii abstracte, e&trasa din bo"ata confuzie ori"inara a stadiului lunar subiectiv. )zantele sociale, in care se inte"reaza adolescentul, necesita aceasta cerebralizare. Sociatatea a a-uns sa scoata din circulatie viata emotiva% i-a substituit ratiunea si a invitat omul sa-si despoaie senzatiile de orice adaos personal. a a inventat moneda, care neutralizeaza particularitatea adevaratelor bo"atii. +a fel, ideile, imbracate in cuvinte, faciliteaza relatiile spirituale. Suntem in plina lume mercuriana. Aceasta pozitie se mai precizeaza si in relatia ei dialectica fata de Soare7 in raport cu Soarele (ercur este ca #arlamentul fata de stat, ambasadorul fata de monar!, secretarul fata de patron, pa-ul fata de print (ercur se identifica intr-o asemenea masura cu ?emenii incat se afla in acest semn, simultan, ca suveranitate si ca e&altare% asta inseamna ca detine intre"ul re"istru al reprezentarii. .esi"ur nu pot fi confundati, fiindca unul este planeta, adica un proces, 36

un dinamism, iar celalalt semn zodiacal, adica o forma, o situatie, dar se poate enunta ca (ercur trece in zodiac prin ?emeni. )n sin"ur punct despre cei doi termeni7 ?emenii sunt un semn de aer, iar (ercur o planeta de #amant. .ar daca ne uitam cu atentie, observam ca e&ista comunicare si interpenetrare intre calitatile elementare speciale ale celor doi termeni. .aca vrem sa cautam niste ima"ini naturale susceptibile sa e&prime cel mai bine aceste calitati, vom spune ca aerul mobililor ?emeni este vantul, deplasarea aerului sub toate formele sale. #entru (ercur daca amintim ca #amantul e un principiu uscat-rece, avem ocazia sa precizam in septuorul planetar traditional el este astrul cel mai uscat. +a polul e&trem al uscatului, "asim desi"ur nisipul, care poseda tocmai calitatile mercuriene7 penetrabil (anume, prin aer), mobil, usor, instabil, este purtat de vant. Astrolo"ul nu poate cu nici un c!ip sa desparta semnul de astru si astrul de semn% el se "aseste in fata unui comple& ?emeni-(ercur si trebuie sa mai includa in acest com ple& si un al treilea factor $ 0asa a-III-a (cand aceasta casa este ocupata sunt intarite valorile perec!i semn zodiacal-planeta), care se refera la urmatoarele domenii7 - relatii cu frati, veri, verisoare% - relatii cu vecini si cole"i% - deplasari, mici calatorii, corespondenta, scrieri% - educatie, studii, e&amene% Sa vedem acum particularitatile aduse de prezenta astrilor in ?emeni. Ascendentul si Soarele par sa valorifice semnul fara a-l califica in mod special +una in ?emeni7 - astrul cel mai rapid in zodia cea mai mobila $ constituie constelatia cea mai primara posibil (in sens caracterolo"ic) si produce insusi tipul de nervos (emotivnon, activ-primar) pe care il vom asimila cu tipul 0astor. (obilitatea sa psi!ica este asadar mare% nativul e in "eneral stapanit de datele imediate ale sensibilitatii sale pripite% nu cunoaste alta le"e in afara de capriciul sau si isi urmeaza -ocul fanteziei fara constran"ere% mer"e incotro il poarta viata, incotro il impin"e vantul, traind in intensitatea emotiei de moment .esi"ur sufletul acesta fu"ar, inconsistent, !oinar, poate fi combatut (cazurile lui (allarme si /aler1, ) care au +una la acelasi "rad in ?emeni% el poate si sa serveasca mobilitatii unei inteli"ente abile (=alle1rand)% astfel, este total in serviciul plasticitatii unei firi pasionate (0!ateubriand, +e 0ourbusier etc.) (ercur in ?emeni da tonul inteli"entei, care poate fi rapida, eclectica, supla in fata obiectului de inteles, seaca, critica sau poate servi un spirit ca a lui *i"aro7 iscusit, fara scrupule, insolent si spiritual... /enus in ?emeni particularizeaza sentimentele amoroase ale nativului. #oate la fel de bine sa caracterizeze o fiinta cu "usturi rafinate, care isi spiritualizeaza sentimentele., ori o fire care se prote-eaza de propriile sale simtaminte printr-un spirit caustic. 0u (arte in ?emeni, a"resivitatea astrului se transforma in sadism mintal, cu o dispozitie frecventa pentru critica, ironie, discutie, polemica In e&il in zodia ?emenilor, >upiter isi vede autoritatea si puterea afectate si seamana cu un pontif in mi-locul unor adolescenti nerespectuosi. 0u toate acestea, pozitia este destul de favorabila in materie de diplomatie, de dibacie in manevre. Saturn, batranul, se afla intr-o pozitie ciudata fata de tinerii ?emeni. 0el mult poate sa comunice cu particularitatile intelectuale ale semnului, caruia ii accentueaza latura cerebrala si abstracta in detrimentul primaritatii. )ranus dezvolta tot valorile cerebrale ale semnului disciplinandu-l, in timp ce 5eptun ii favorizeaza emotivitatea primara.

S)# '*I0IA+I=A= SI /AS=I=A=


37

5e putem face o impresie "enerala despre nativul din ?emeni daca tinem seama de cele doua proprietati caracteorolo"ice dominante7 primaritatea si amploarea campului constiintei. #rimaritatea desemneaza dispozitia nativului pentru impresiile mobile si fu"itive7 impresiile primite produc imediat un efect ma&im, dar fara sa lase vreo urma, astfel incat evenimentele nu au nici o repercusiune de durata. In amploarea campului constiintei, atentia nativului se etaleaza, se destinde in multiplicarea reprezentarilor, mentinand intr-un vast camp luminos un -oc mobil de impresii dispozitia aceasta confera o anume tendinta spre distractie, spre !oinareala, spre ne!otarare. Aceste doua proprietati se con-u"a iar accentul cade pe mobilitatea impresiilor $ trasatura dominanta la ?emeni $ astfel ca prima produce adesea un efect asemanator cu a doua mmanuel (ounier a prezentat ,,atmosfera "enerala: a acestui semn zodiacal intr-un portret surprinzator al ,,superficialului vast:7 ,,=ip esentialmente labil, a carui e&perienta e supla, dar fra"ila. #rimarul, intradevar, se manifesta printr-o intele"ere promta si o utilizare instantanee a impresiilor produse de aspecte e&terioare. Acestea dispar la fel de repede pe cat au aparut. motiile sunt puternice si scurte. .upa un acces de furie, primarul se linisteste imediat si nu se mai "andeste la motivul maniei lui. Se consoleaza relativ repede dupa o incercare sau un doliu, reluandu-si curand treburile si distractiile. In tot ce face, are o mare aptitudine pentru uitare. ste irascibil, dar supararea lui se de"radeaza usor in in-urii, care apoi se stin". #rimaritatea tinde asadar sa atomizeze durata constientizata. 5evoia de unitate este inabusita de nevoia de actualitate. Inconstant in simpatiile sale, se inflacareaza brusc pentru o prietenie si o abandoneaza la fel de repede, rene"and dupa aceea sentimentele pe care le manifestase cu mare infocare. ste un mare infidel. 5u e interesat decat de impresii noi si de prieteni noi, nu acorda duratei alta valoare decat cea de constran"ere si amortizare. .aca, in "eneral, este oricand "ata sa rosteasca si sa pretinda -uraminte ori promisiuni, acestea se intampla pentru ca simte cat e de fra"il pe dinauntru si ii -udeca pe ceilalti cu aceeasi masura..ar promtitudinea instantanee a an"a-amentelor sale nu este si o "arantie pentru durata lor. .ocil fata de mode, lacom de idei noi, usor de convins si de pacalit. *ie ca este vorba de instalarea propriei sale case, de etalarea cunostintelor sale sau de cercul de relatii mondene, simte nevoia sa vada si sa incerce mereu altceva. Isi sc!imba la fel de usor profesia, specialitatea sau marota. Acest ansamblu de trasaturi il face sa fie usuratic, napasator, instabil.: In actiune, nevoia de rezultate imediate depaseste intotdeauna ideea rezultatelor in timp. Are arta de a face fata imediat si cu brio solicitarilor sau neprevazutului actiunii. 5u-si bate capul sa asi"ure concordanta intre principii (daca are), cuvinte si acte, fiind de fiecare data omul solutiei imediate si eficiente, oricare ar fi mi-locul folosit% dar nu e totdeauna sincer si nu intotdeauna se poate stapani in fata avanta-elor imediate pe care i le-ar aduce minciuna, fiindca nerabdarea lui este mare, in special fata de cerintele mobilitatii sale afective. (obilitate si rapiditate7 *aptul ca ?emenii sunt semnul cel mai mobil din Aodiac nu ar trebui sa ne surprinda, de vreme ce provine din combinarea cuaternarului celui miscator (Aerul) si aternarului sc!imbator ((obil-(utabil). Am vazut mobilitatea aceasta e&primata de primaritatea accentuata a tipului% dar si de morfolo"ia sa7 ca si (ercur, este usor, doar cu varful piciorului inaripat asezat pe pamant% e usor ca un ful" si pluteste in aer (ceea ce-l aseamana cu leptozomul lui Dretsc!emer, considerat ca un rapid). 5ativul are intr-adevar 38

o dispozitie de calator si nu se simte si"ur decat in mobilitate% ii place mai presus de orice miscarea, sc!imbarea si mereu nu are astampar% acest lucru poate mer"e pana la mania de a-si sc!imba locul, a ratacitorilor. #entru el, mai mult decat pentru oricare altul, viata inseamna miscare. 0unoaste un soi de fervoare a dezradacinarii si o forma de virtute a desprinderii7 ,,0at valoram noi, odata a-unsi imobili; Iata intrebarea pe care si-o pune, fiindca forma lui de viata este prea putin le"ata de loc, de fiinte si de lucruri. (obilitatea este in mod firesc insotita de rapiditatea ritmului, privile"iu pe care ?emenii il impart cu Berbecul. =impii de reactie sunt diminuati, ceea ce permite un numar mai mare de "esturi la un moment dat. ?andirea lui se apleaca nemaipomenit de repede asupra a tot ceea ce-l incon-oara si sare de la un obiect la altul. Aceasta repeziciune psi!omotorie deriva din nevoia interioara de sc!imbare, ca urmare a unei atentii care se epuizeaza foarte repede asupra fiecarui obiect. .ar repeziciunea nu se limiteaza la o accelerare a pasilor si "esturilor% ea presupune, in actiune, solutii abile pentru scurtarea demersurilor printr-un efort inteli"ent. Si"aud si 0orman au considerat aspectul psi!olo"ic al vitezei de reactie le"at morfolo"ic de masa corpului, fata de care aceasta viteza ar fi invers proportionala. i au descris un tip rapid caracterizat prin forme corporale "raciale, o inteli"enta si o sensibilitate vii, o fire curioasa de orice, dar repede obosita de monotonie, adaptandu-se usor la pluralitatea sarcinilor, dar instabila... un tip care coincide, se inrudeste foarte mult cu vec!iul tip (ercur.

SUPL"*" SI I."S$
(obil si rapid, acest tip actioneaza cu suplete. .esi efacut sa capteze numeroase impresii, nu este tocmai vir"inul ne"ativ care inre"istreaza pasiv lucrurile ca o placa foto"rafica. (ai curand decat un suplu plastic, el e un fle&ibil care, in fata multiplicitatii impresiilor primite, pastreaza distantele. 5u este deci permeabil decat la suprafata si, precum trestia, se indoaie, dar nu se rupe% este faimoasa ,,trestie "anditoare:... 0and e bine adaptata, cum se si intampla de obicei, comportarea sa este perfect elastica. #rin comanda interioara el isi distribuie fortele, la momentul potrivit, in punctele care il solicita, raspunde promt la apeluri si la modificarile survenite in afara% reluarile lui nu prezinta discontinuitati si cone&iunile se fac in mod firesc. Aceasta suplete corespunde unei anume perfectiuni a dialo"ului dintre nativ si lumea e&terioara7 de unde o anumita virtuazitate dialectica a spiritului si sentimentelor. 6bstacolul principal in fata supletii este nerabdarea, comportament prea des adoptat de ?emenii confruntati cu o piedica. +a tipul disonant, e vorba de razboiul nervilor, care se traduce prin manifestari emotive, "esturi sumare, dar pana la urma mai lun"i decat "esturile normale, tremuraturi, convulsi. Insa cand se instaleaza supletea, aceasta duce la o anumita naturalete, un firesc de e&trovertit inserat in spatiul viu care il incon-oara. +umea incepe aici, foarte aproape, lan"a el7 este atasat de viata aceasta a imediatului in care respira si vibreaza intens. .ar daca se simte le"at printr-o retea cu o mie de fire de antura-ul sau (nimeni nu are mai mult ca el simtul contactului imediat al raportului direct), simte totodata o anume independenta fata de acest antura-, pentru ca stie sa-si pastreze un spatiu liber in fata lui, sa stabileasca un -oc elastic intre lumea incon-uratoare si el insusi. 5imeni nu e deci mai inzestrat ca el sa traiasca intr-o retea multipla de relatii cu antura-ul (relatii totusi de proiectie si de identificare), dezvoltand in sine si in -urul sau o sfera de firesc. .e aceea contactul cu el este usor si a"reabil, cu atat mai mult cu cat are un caracter -uvenil si destul de vesel. .oar nervozitatea crispata a tipului disonant poate sa constituie un obstacol in fata acestui farmec.

39

A/AP*A+ILI*A*"& INS*A+ILI*A*"
=oata forta caracterului rezida in e&traordinara sa facultate de adaptare. (obil si suplu, este cea mai aeriana dintre fiinte. 0ontactul cu el este usor, firesc, epidermic c!iar, se instaleaza repede in lucruri sau se aseaza pe ele. Se simte la indemana pretutindeni si moduleaza, transpune in functie de mediile si circumstantele cele mai diferite. ste parca invaluit in ele, intr-o asemenea masura incat s-ar crede ca circumstantele sunt cele care l-au fasonat. =e face sa te "andesti la cameleon% se re"aseste intotdeauna acelasi in variatiile de decor e&terior si cade mereu in picioare in situatiile cele mai contradictorii. Aceasta adaptabilitate provine si de la o fire asemanatoare cu un mozaic, care s-a construit procedand la o serie de identificari cu persona-e din antura-, imprumutand de la fiecare din ele trasatura de caracter care placea7 sunt adevarurile succesive ale lui Arlec!ino. .ar vibratia aceasta mintala, facultatea aceasta de a intra in pielea celorlalti duc la instabilitate ca urmare a unei atitudini superficiale de imitatie. Aici este vorba de un stadiu in care subiectul nu e an"a-at% de fiecare data se descurca folosindu-se de libertatea sa interioara, ca un actor care trebuie sa -oace un sin"ur rol, dar poate sa intruc!ipeze mult mai multe. =rebuie sa amintim aici de relatia ?emenilor cu adolescenta% daca tipul lunar, prin apartenenta sa la copilarie, isi viseaza viata sau isi traieste visul, tipul mercurian isi -oaca viata sau isi traieste -ocul% se afla in stadiul de -oc, nu ia lucrurile foarte in serios si se simte disponibil pentru toate aventurile fiindca nu-l an"a-eaza. 5e dam seama ca, in aceste conditii, la nativ domneste un fond de neliniste, de incertitudine, de ezitare, de indoiala, el nestiind prea bine ce vrea nici pentru ce e facut% astfel incat la e&trema acestei situatii il vedem evoluand pe un nisip miscator unde toate fanteziile si virtuozitatile sunt posibile, dar unde nu s-ar putea implanta nimic stabil si profund ,,Adolescenta pare a fi varsta de electie a instabilitatii si a discordantelor. ?usturi, proiecte, conversiuni, detasari, tradari, toate se succed si se inlocuiesc reciproc fara incetare(...) .ar instabilitatea aceasta e normala% ea e&prima e&perimentarea turbulenta a dorintelor in toate directiile vietii% nu este o stare constituita ci o situatie de criza. Adolescentul seamana cu instabilul care se disperseaza si-si incearca dominatia asupra fiintelor si a lucrurilor ca sa masc!eze un soi de insuficienta interioara, dar insuficienta lui nu e decat relativa fata de amploarea aspiratiilor. 5ativul din ?emeni pare a fi mai mult sau mai putin intarziat in stadiul acesta -uvenil, situatia de criza devenind o stare constituita pentru tipul disonant, care incomplet imatur, se mentine ca un fruct verde. (.e aceea in ordinea celor sapte pacate capitale, invidia i-a fost atribuita lui (ercur) +a tipul disonant aceasta poate duce la o anume enervare vitala, o constran"ere nervoasa susceptibila sa se e&prime in numeroase moduri7 versatilitate, disperare, zburdalnicie, tendinta de a sacai, a"itatie, cara"!ioslac, mania de a-si roade un"!iile... In special7 nevoia de a arata ce este, de a trai ca sa impresioneze, mai de"raba decat ca sa se e&prime, nevoia de a epata, de a face pe "rozavul, parca spre a cauta in afara ceea ce nu "aseste in sine (In cazurile de disonanta "rava, se a-un"e la constitutia mitomaniacala aptitudinea de a-i duce pe ceilalti, stimulare, fabulatie.

+IP:LA.I*A*"
In toate acestea, nu trebuie sa uitam esenta bipolara a semnului reprezentat de cei doi "emeni% de fapt, doua persona-e interioare dialo"!eaza in acest nativ, iar tensiunea dualitatii se articuleaza pe planuri diferite. +a baza sta sentimentul diviziunii interioare si problemele pe care le ridica7 =o be or not to be... *iindca subiectul este in aceelasi timp un da si un nu, la fel cum coe&ista in el masculinul si femininul, ziua si 40

noaptea, albul si ne"rul.... )nul dintre ?emeni poate domina in detrimentul celuilalt% de fapt al doilea u se profileaza ca o umbra, un dublu% subiectul nu vrea sa fie acest dublu. si totusi este. (=ema dublului se prezinta la autori dominati de semne duble (usset (Sa"etator-?emeni), 2ilde (#esti-*ecioara-?emeni). Astfel dedublarea interioara ea alt aspect7 o parte din fiinta actioneaza si cealalta o priveste pe prima actionand (de unde un nou motiv de dezradacinare, de detasare), subiectul fiind in acelasi timp actor si spectator el insusi. s afla in interiorul intreprinderii sale, ca sa o faca sa pro"reseze, si in afara ei ca sa o e&amineze7 in acelasi timp, spontaneitate activa si reflectie asupra sensului actelor sale. .esi"ur, nu e vorba de o inferioritate7 subiectul are posibilitatea sa se "andeasca la situatia sa, sa se smul"a de ea macar in spirit, sa o tina sub controlul privirii sale, deci sa o depaseasca si sa ia !otarari fata de ea. .ar e&ista un aspect mai problematic al dualitatii interioare la tipul nostru, si un nativ din ?emeni caracteristic, >ean-#aul-Sartre, ii face o analiza remarcabila. =rebuie sa amintim ca nativul din ?emeni isi elaboreaza personalitatea in sc!imbu rile sale cu mediul incon-urator. 'aporturile fata de celalalt, in el insusi sunt primordiale. 0eilalti sunt instalati in interiorul acestei fapturi% locuiesc acolo si sunt cei care vorbesc in el, in privirea lor isi descopera adevarata fire. Acest tip, sufera ca este, in interiorul sau, altul decat el insusi. Si in aceelasi timp are nevoie de alti% are nevoie sa fie vazut de ei ca sa se simta e&istand, si asta cu atat mai mult cu cat este lipsit in sinea lui de realitate si sufera de a fi nerealizat. +ibertatea sa necesita privirea celorlalti ca sa se asi"ure ca este, iar aceasta privire are o virtute constitutiva. actul in sine are nevoie de o reprezentatie care sa dezvaluie fiinta sa prin celalalt. Autorul se transforma astfel in actor conform lo"icii unei atitudini care ii presc!imba pe ceilalti in spectatori. Astfel doua fiinte stau fata in fata in psi!ic7 fiinta-pentru-sine (ce este subiectul pentru sine insusi) si fiinta-pentrucelalalt (ce este el in oc!ii celuilalt, ce devine el ca obiect pentru altii) In functie de aceasta a doua natura, subiectul devine in strafundurile sale obiect pentru ceilalti, altul decat el strain lui. Adevarul sau pentru ceilalti, acest adevar care ii vine din afara, contrazice certitudinea cea mai intima pe care o are despre sine. 5u se simte cutare persoana, dar ceilalti asa il fac, il numesc si-l inc!ipuie asa... ,,Important, spune Sartre, nu e ce se face din noi, ci ce facem noi insine din ce s-a facut din noi.: Si autorul /arstei ratiunii da astfel cea mai precisa definitie ?emenilor puri. Suntem departe de a fi de"a-at toata comple&itatea ?emenilor. Am descoperit in fiecare nativ din aceasta zodie o dualitate multipla, un dialo" interior intre doua persona-e. Acum observam doua tipuri diferite de ?emeni, nativii din acest semn fiind polarizati spre unul sau celalalt din ele, dar putand cunoaste si un -oc alternativ al acestora. Sa revenim la caracterolo"ie% dupa ce am dezvaluit constanta primaritate, vedem cum acest semn primavaratic si plin de viata oscileaza intre doua formule care se inverseaza7 emotivul inactiv si neemotivul activ. Si cum trebuie neaparat sa se dea un nume acestor persona-e, propunem sa se spuna primului ,,tip 0astor: (lira ii convine poetului din el), iar celui de-al doilea ,,tip #ollu&: (maciuca lui @ercule nu e nelalocul ei in mainile acestui iscusit intelectual). Astfel vedem de"a-andu-se cei doi poli ai ansamblului (ercurian-?emeni) =I#)+ 0AS=6' 75 '/6S ( (6=I/-565 A0=I/-#'I(A') In portretul nervosului se "asesc valori lunare si mercuriene mai mult sau mai putin comune, dar se distin"e usor si un aspect al naturii ?emenilor. +a ce duce, in cazul lui, "ruparea emotivitatii si a primaritatii; (ai intai, la o mare mobilitate de sentimente, care se traduce printr-o afectivitate in continua miscare, o sensibilitate instabila, nevoia de sc!imbare si preferinta pentru o succesiune mai mult 41

sau mai putin rapida a sentimentelor. ,,#e masura ce mobilitatea aceasta afectiva se precipita, fie prin efectul unei primaritati e&treme, fie prin eventuala rapiditate a circumstantelor e&terioare, ea tinde spre impestritare, spre -u&tapunerea unor culori vii, mantia lui Arlec!ino:. In al doilea rand, ea duce la inclinatii pentru arta si literatura (poezia convine si ea, dar mai cu seama nervosului lunar). In al treilea rand, la o vioiciune a sentimentelor pe care o accentueaza o emotivitate puternica% ea face ca totul sa fie resimtit cu o intensitate si o acuitate destul de mari, lucrurile fiind socotite delicioase, incantatoare, formidabile, teribile sau oribile... (de unde un anume "ust pentru superlative). In al patrulea rand, la o nevoie de emotii7 ,,0and emotivitatea inceteaza sa fie o incercare suferita spre a deveni materia unei cautari mintale, un scop, ea se transforma in nevoie de emotie. Aceasta nevoie de emotie trebuie sa devina, la nervos, o nevoie de emotii, adica nevoia de a-si reinoi emotiile:. .e aici decur"e sensibilitatea si atasamentul fata de moda care trece, "ustul pentru divertismente, uneori c!iar pentru -oc, nevoia de stupefiante si dorinta de a-i ului pe ceilalti (lucru mai caracteristic pentru nervosul lunar). #utem oare vorbi de >ean 0octeau, care are Ascendentul in ?emeni, fara a vorbi de moda, de stupefiante si de uluirile pe care i le solicita .ia"!ilev; In al cincilea rand, la !oinareala afectiva sub toate formele ei7 neputinta de a se fi&a undeva, tendinta de a calatorii, de a se muta, de a fu"i, de a evada in tari indepartate, sc!imbare a domiciliului, dispozitie ratacitoare% va"abondaprofesional, va"abonda- in prietenie si in dra"oste7 nativul se ataseaza repede si cu infocare, dar nu-si daruieste inima, violenta si frivola, decat pentru a si-o lua repede inapoi. Si, in sfarsit, la puterea de seductie care rezulta din vivacitatea privirii, a mintii, conta"iunea sentimentelor, forta sin"ulara din e&presiile sensibilitatii si ima"inatiei (mai accentuata la lunar). 0ei din -ur il iubesc cu atat mai mult cu cat este mai seducator si cu cat sinceritatea sa, momentana, este si total dezinteresata. Alaturarea inactivitatii la primaritate duce in mod fatal la o anume contradictie in "andire si in viata7 o viata !artuita de impulsuri succesive manifestand imperiul aproape e&clusiv al prezentului nu poate fi un model% ea sacrifica eternitatea in favoarea actualitatii, valoarea sistematizarii in favoarea spontenaitatii. 0aracterele trebuie luate asa cum sunt si nu trebuie sa li se ceara decat ce pot da. 6 veridicitate fra"ila7 de unde rezulta ca nervosii trebuie sa minta asa cum fac arta, iar minciuna caracteristica pentru ei poate fi numita minciuna prin infrumusetare (pozitiva sau ne"ativa). #unctualitate slab dezvoltata% subiectivitate predominanta (vorbeste putin despre lucruri% se intereseaza mai mult de persoane si de sine insusi)% nere"ularitate in comportament (rebel fata de munca impusa, nedisciplinat in se&ualitate, c!eltuitor) si debilitate a sentimentelor morale ( o conduita destul de libera care poate deveni imorala). =ipul pollu& (neemotiv-activ-primar) *ata de cel precedent, acest tip este calm% are o mare prezenta de spirit. Intelectualitatea ii domina viata% actioneaza precum "andeste si, drept urmare, interesele sale sunt intelectuale sau iau o forma intelectuala. +a limita, e o minte fara suflet% miscarile sale pot sa se accelereze fara ca inima sa-i bata mai tare. 0eea ce il caracterizeaza, fie ca este felicitat, fie ca este deplans, e e&trema usurare a vietii interioare. In urma acestui vid intim, el este o esenta de e&troversiune rece. Are nevoie de un spri-in, pe care il "aseste in e&terior, in perceptia si analiza lumii din afara. Se "andeste la miscarile celorlalti, fara sa participe la ele, la rece. .orinta se&uala nu se invaluie in afectivitate. .ra"ostea este un prile- de ironie, de sarcasm si de cinism, mai de"raba decat de tandrete% cel mult tinde spre prietenie si doar sentimentul frumusetii fizice poate sa-i dea un caracter spiritualizat. In "eneral, se apara 42

de starile afective prin zeflemea, atunci cand nu re"reta ca nu poate a-un"e la caldura intima a emotiilor. Simtul practic e foarte dezvoltat% nativul este dibaci si inventiv in arta de a-si procura favorurilor celorlalti si de a beneficia de concursul evenimentelor, ca si in aceea de a "asi solutia problemelor pe care i le pune e&istenta. Simtul practic e adesea servit de o oarecare de&teritate manuala (sa remarcam talentul pentru desen) Intrea"a sa personalitate e orientata spre un comportament eficace pentru interesele sale personale. Acest om e"oist e monden, politician, diplomat, intotdeauna abil in relatiile cu oamenii, fiind mereu interesat. #oseda o oarecare doza de cinism, uneori lipsa de scrupule, destula versatilitate si perfidie. ste putin veridic, dar in timp ce nervosul este inclinat spre minciuna din orbire pasionala, san"uinul este inclinat spre ea din duplicitate calculata. Intr-un cuvant, e un realist care poseda o mare suplete si o putere de adaptare aproape imediata. ste inclinat spre scepticism, toleranta% e liber-cu"etator% apara ratiunea impotriva fanatismului. #rin supletea mintii si curiozitate, e&celeaza in "enuri literare diverse7 critica literara, -urnalism, litere, conversatie..., dar este amenintat de disperare si de lipsa de profunzime. =rebuie sa-si imbo"ateasca e&perienta intorcandu-se spre e&terior. ,,Simte nevoia sa se spri-ine pe lucruri, pe semne sau pe calitati, sa fie spri-init de obiect, ca un copil care se aseaza la fereastra ca sa evite plictiseala: Aceste doua tipuri sunt cele doua fete pe care le poate prezenta alternativ mercurianul, ca si nativul din ?emeni, concomitent 0astor si #ollu&. .ar cel mai adesea, unul dintre cele doua persona-e este pus in umbra de catre celalalt si se retra"e, uneori c!iar dispare. Asistam la o polarizare care se opereaza in functie de superioritatea uneia din stele fata de cealalta. Astfel, ,,tipul 0astor: este un nativ din ?emeni (sau un mercurian) la care valorile lunare (la un mod mai "eneral, valorile noptii7 +una, 5eptun, Saturn) predomina fata de valorile solare. ,,=ipul #ollu&: este, dimpotriva, un nativ din ?emeni (sau un mercurian) in care vedem predominand valorile solare (la un mod mai complet7 Soarele, )ranus, >upiter) (I5= A S+AB S= =')#)+ (orfolo"ia nativului din ?emeni nu se deosebeste de cea a tipului mercurian, pentru e&punerea careia ne inspiram din (aurice (unzin"er si din proiectiile sale sintetice. Aceasta morfolo"ie deriva in linie dreapta de la temperamentul nervos traditional, cu dominanta seaca. usor de desprins nota "enerala. Acest tip e un retractat lon"ilin, in"ust, cu crestere semnificativa in latime. Adesea e inalt, dand impresia unui adolescent care nu se mai conteneste sa creasca, a unui sparan"!el care se inalta% cu toate acestea poate sa fie si mic, marunt, ca un elf... 'areori va fi lat si "reoi. 'etractia produce forme "enerale subtiratice, fine, mladioase% adesea aspectul e al unei fiinte slabute, fra"ile. =runc!iul, pieptul si abdomenul sunt in"uste si plate, in timp ce membrele sunt alun"ite si e&tremitatile dezvoltate. (predominanta or"anelor de locomotie si de relatie). *aptul ca nu e corpolent subliniaza mai mult sau mai putin deficienta suportului material, in vreme ce impresia "enerala dovedeste vitalitate de spirit. *ata este triun"!iulara, uneori alun"ita. ta-ul cranian predomina, cu implantatia inalta a parului si fruntea lata. Adesea ascutita, barbia e mica. 7eta-ul de baza este deficient, micsorat, producand asa zisul obraz de tip sfarleaza. *inetea trasaturilor fetei iese in evidenta si ii confera o mimica e&presiva. 6c!ii sunt zeflemitori, nasul adesea carn si ascutit, cuta de la comisura buzelor usor ironica... 43

Ansamblul da o impresie -uvenila, uneori c!iar un aspect stren"aresc. 0aricatura ar evoca destul de bine o marioneta articulata, o papusa, un spiridus, un dansator pe sarma, un scamator, un dracusor. ( 'S SI (I(I0A (ersul nativilor din ?emeni este caracterizat de ritmul rapid si firea aeriana. 5ativul are deci un mers vioi, rapid si suplu. S-a subliniat ca mercurianul abia atin"e pamantul cu varful picioarelor, ca si cum, aidoma zeului din mitolo"ie, ar avea aripi la calcai. .ar in toata atitudinea sa transpare o mare nervozitate. Silueta persona-ului se decupeaza intr-un mediu vaporos le"at, cu "esturi numeroase si variate% neeconomisndu-si miscarile, face mai multe decat ar trebui si parcur"e itinerariile cele mai lun"i. 5u sta locului, sare de pe un picior pe altul, se misca necontenit, da impresia ca ar fi sure&citat. Adesea vorbaret, nu e z"arcit in discursuri, e&plicatii, demonstratii% are pasiunea discutiei. &troversiunea lui nu se multumeste cu vorbele, adesea elocvente% se e&prima la fel de mult prin "esturi, miscarea mainilor si c!iar "rimase% acest tip zeflemitor e adesea un e&celent imitator care stie sa pozeze si sa -oace toate rolurile. .a mana suplu si nuantat% la fel e si vocea lui, cu debitul adesea prea rapid. un bun poli"lot7 dobandeste sau mai de"raba imita fara dificultate accentele straine. Are un vocabular destul de liber% adesea foloseste e&presii ar"otice.

SANA*A*"
In acest semn de Aer, influienta precumpanitoare a lui (ercur face dominant temperamentul nervos. 5ativul mosteneste adesea o constitutie destul de fra"ila, fara o mare rezistenta fizica, dar bazata pe o profunda vitalitate nervoasa si psi!ica. 0eea ce-i permite acestui tip primavaratic sa recupereze destul de usor. vantul usor frivol evocat de cantec% il repune crivatul, dar un suflu cald il revi"oreaza. Are tendinta sa-si minimalizeze viata animala, respiratorie, musculara si di"estiva, sa traiasca doar facand mari eforturi de vointa, dispretuind instinctul. 0apricios la mancare, mai curand ciu"uleste decat mananca, in orice moment si fara nici o re"ula, cum ii dicteaza fantezia. Amator de mancaruri variate si "ustoase, trece adesea prin alternative de inapetenta, care e bine sa nu fie luate in seama. +a fel poate avea perioade de insomnie. .in punct de vedere se&ual, de asemenea, are manifestari capricioase, uneori complicate, rareori e&i"ente. .ar prin -ocul intens al sistemului nervos, viata lui psi!ica este dezvoltata ca un soi de compensatie. Astfel la nativ, predomina raspunsurile la functiile de receptivitate ale or"anelor senzitive. In le"atura cu el se poate evoca e&presia oc!ii si urec!ile lumii, intratat este de dispus, prin simturile sale vesnic la panda, sa raspunda la cea mai marunta e&citatie e&terioara. Aodia ?emenilor sta in stransa le"atura cu nervii, mai cu seama intersectiile nervoase si, in special, ple&us-ul solar, de o importanta primordiala asupra ec!ilibrelor or"anice. Astfel, este e&pus unor multiple tulburari, dar foarte des de natura aler"ica, de la "uturaiul spasmodic, astmul si corolarul sau, emfizemul, pana la reactiile cutanate si ulcerele varicoase, apoi celelalte coordonate ale temei, trecand prin bolile respiratorii acute, cum ar fi bronsita, pneumonia, tuberculoza si c!iar reactiile seroase, otitele, sinuzitele si menin"itele *apt e ca zodia ?emenilor corespunde partii superioare a toracelui, plamanilor si aparatului respirator, ca si bratelor, amenintate mai curand de nevrite decat de adevarate reumatisme. 0onform cu !iero"lifa semnului, un asemenea subiect este in "eneral un lon"ilin, care nu-si dezvolta suficient capacitatea toracica. 0el mai bun sfat care i se 44

poate da7 sa practice o "imnastica respiratorie re"ulata% este c!eia sanatatii lui, deoarece interactiunile cu ple&us-ul solar sunt puse in valoare in toate practicile de acest "en, cum ar fi Ata-Jo"a. 0onflictele sale interne tind sa se e&prime psi!osomatic si, cand predomina modul psi!ic, subiectul este e&pus dezordinilor nervoase si tulburarilor de psi!osensibilitate7 tensiune nervoasa, pierderea controlului, crize de nervi. 0eea ce face foarte pre-udiciabile a"itatia si surmena-ul. 0ondimentele, tutunul, mai ales alcoolul sunt deosebit de funeste% e necesar sa se dozeze foarte bine medicamentele, si c!iar sa se inlocuiasca des. #e plan psi!ic, sa se evite surmena-ul nervos, "ala"ia si a"itatia. Aci poate intra in -oc deviza lui (ercur7 (er"eti inainte, muritorilorB 5u va opriti asupra detaliilorB Aerul liber este un element desavarsit de re"enerare pentru acest semn de Aer atat de accentuat. .aca nativii din zodia aceasta nu par croiti pentru adeveni centenari, nu trebuie sa credem totusi ca destinul lor este sa moara foarte tineri. #are si"ur insa ca disonantele dintre (ercur, stapan al semnului, si 5eptun, care pare sa domneasca asupra microbilor, predispun la tuberculoza. S-a putut observa o intensitate deosebita a afectiunilor pulmonare in timpul perioadei cand planeta #luto a tranzitat ?emenii, din 1IIH pana in 1F1H. perioada cantecelor despre tuberculosi si despre moartea la 20 de ani. ste si epoca infiintarii marilor sanatorii. #e urma statistica a basculat in favoarea 'acului, #luto in zodia 'acului si, o data cu #luto in +eu, a venit perioada cand bolile de inima si circulatorii au fost socotite drept asa-zisele boli de viitor, destinate sa predomine mult timp.

V"S*IM"N*A*I"
Sub semnul ?emenilor, trasatura dominanta a modei feminine si masculine tinde mai curand spre fantezie decat spre ele"anta. *emeia se pricepe adesea sa-si confectioneze sin"ura toaletele si stie sa valorifice un material, c!iar fara sa fi invatat croitoria. 0u ea re"asim din plin dualitatea zodiei. Intr-adevar, prefera ansamblurile pe -umatate ele"ante, pe -umatate sport, ca si costumele deu&-piece. Aceeasi dualitate o face sa alea"a impermeabile si mantouri fata-dos, !aine care se poarta atat pe o parte cat si pe cealalta. =esaturile pe care le prefera e&prima "ustul ei pentru impestritare, incrucisarea liniilor si asamblarea desenelor. vita toaletele care ii pot impiedica miscarile si are nevoie de o mare libertate de "esturi% acest lucru o apropie de stilul sport. Ansamblu face intotdeauna o impresie tinereasca. In ceea ce priveste barbatul ?emeni, remarcam adesea tipul ,,0astor: sub trasaturile unui dand1% este in"ri-it, mai mult sau mai putin monden% ii place sa poarte !aine de efect, rare, cautate. sti ispitit sa-l reprezinti, la cursul de istorie, desi nu e&ista nici o confirmare a acestui lucru, sub trasaturile unui favorit efeminat, ale unui fifizon, ale unui e&trava"ant... =ipul #ollu& rezista mai mult la conta"iunea modei% o urmeaza cu masura, iar "ri-a sa vestimentara ii subliniaza tineretea si libertatea in maniere% se imbraca intotdeauna intr-un mod destul de ales.

*IPU.I MI;*" /" NA*IVI /IN 9:/IA -"M"NIL:.


?emeni-Berbec Ascendent ?emeni si Soare Berbec sau Soare ?emeni si Ascendent Berbec 45

#rimaritatea celor doua semne se con-u"a spre a da o fire rapida, prompta, vesnic in miscare, discontinua, instabila, e&pusa impulsivitatii, fluctuatiilor ritmice intre e&altare si depresie, variatiilor de dispozitie. Se remarca un aspect -uvenil persistent7 vioiciune, mobilitate, curiozitate, difuziune, entuziasm, raspunsuri prompte, improvizatie... Sensibilitatea cerebrala se indreapta spre eclectism, c!iar prozelitism. *lacara spiritului scanteiaza, iradiaza si pune in valoare o inteli"enta elocventa, inventiva, intuitiva. ?emeni-=aur Ascendent ?emeni si Soare =aur sau Soare ?emeni si Ascendent =aur Semnului celui mai mobil i se -u&tapune cel mai fi&, celui mai instabil cel mai stabil% celui mai dezradacinat cel mai inradacinat. In ma-oritatea cazurilor, rezulta doua individualitati autonome care isi au fiecare zona sa de manifestare% subiectul este atunci infidel ici si fidel colo% detasat intr-o parte si atasat in alta% cerebral in cutare sfera si instinctiv in cutare alta. #oate fi simultan spiritual si "reoi, aerian si terestru. 5e "andim la 0ourbet, pictor socialist si realist, a carui arta instinctiva se ataseaza de o idee, de o propa"anda. 5e "andim la (ar&, le"at toata viata de opera sa economica si traind ratacitor... #oate sa se constate si o rafinare, o spiritualizare a sensibilitatii voluptuoase ?emeni-'ac Ascendent ?emeni si Soare 'ac sau Soare ?emeni si Ascendent 'ac Asocierea valorilor mercuriana si lunara a acestor doua semne denota o fire tanara , cu trasaturi copilaroase. #ersonalitatea e putin structurata% e adesea miscatoare, instabila nu prea stapana pe ea insasi si foarte dependenta. In sc!imb e plastica, disponibila, receptiva, impresionabila, daruita in intre"ime vibratiilor din -ur. 5ativul este inserat indeaproape in mediul sau ambiant care il poate imbo"atii sau saraci. Inteli"enta si sensibilitatea sa sunt vii% ele se pot unii in vederea unei vieti interioare uimitoare, pot si sa se divizeze, producand pe de o parte un spirit abil si usor, pe de alta o viata sensibila intensa. ?emeni-+eu Ascendent ?emeni si Soare +eu sau Soare ?emeni si Ascendent +eu In timp ce formula precedenta ?emeni-'ac orienteaza spre tipul 0astor, aceasta inclina mai de"raba spre tipul #ollu&. 0ombinatia ?emeni-+eu este destul de armonioasa si asociaza valori de tinerete si de maturitate. a produce un caracter vi"uros, nobil, trufas, "eneros, iradiant, cu refle&e rapide, reactii suple, o inteli"enta vie si o anume fluiditate psi!ica ?emeni-*ecioara Ascendent ?emeni si Soare *ecioara sau Soare ?emeni si Ascendent *ecioara Aceasta combinatie zodiacala scoate in relief firea mercuriana a carei paleta de tendinte se e&tinde atat asupra intereselor materiale, cat si asupra celor intelectuale. Inteli"enta este pusa in serviciul simtului practic care se bazeaza pe calitati de -udecata, de critica si de observatie, dar se intampla si ca aptitudinile sa fie afectate de un comple& de inferioritate. +a emotiv, aceasta combinatie poate sa produca nervozitate si tulburari psi!ice. ?emeni-Balanta Ascendent ?emeni si Soare Balanta sau Soare ?emeni si Ascendent Balanta lementul aer triumfa in aceasta asociere care produce o fire vibranta, comunicativa, mobila, concilianta, indul"enta, sensibila la opinie si la obiceiuri. 5ativul se mladiaza, mena-eaza susceptibilitatile, fara sa-si abandoneze insa modul de a "andi si a actiona. Are nevoie sa realizeze armonia spirituala facand sa-i infloreasca afinitatile afective. ?emeni- Scorpion Ascendent ?emeni si Soare Scorpion sau Soare ?emeni si Ascendent Scorpion Aceasta asociere denota o fire nelinistita, predispusa la stari nevrotice. 5elinistea profunda poate servi o mare curiozitate a spiritului si poate favoriza pasiunea cunoasterii7 46

cercetarea mecanismelor intime ale lucrurilor, critica fundamentelor cercetarii... Aceasta neliniste poate sa duca si la o actiune reformatoare si -ustitiara. a tinde sa se e&prime printr-o a"resivitate eliberatoare. ?emeni-Sa"etator Ascendent ?emeni si Soare Sa"etator sau Soare ?eemni si Ascendent Sa"etator prin e&celenta constelatia dualitatii interioare a diviziunii, dedublarii, c!iar a disocierii personalitatii. 5ativul simte parca in sinea lui doua individualitati opuse si contradictorii% de unde incertitudine, indecizie, fantezie, duplicitate sau comedie. ?emeni-0apricorn Ascendent ?emeni si Soare 0apricorn sau Soare ?emeni si Ascendent 0apricorn 0oe&ista doua persona-e interioare care, fara sa se opuna neaparat, se doresc straine unul fata de celalalt. )nul ?emeni, alcatuit tot din tinerete, mobilitate, adaptabilitate, usuratate... 0elalalt 0apricorn, persona- !ibernal, disciplinat, sever, serios, stabil, ferm... )nitatea interioara poate sa produca o ambitie supla, o putere abila... ?emeni-/arsator Ascendent ?emeni si Soare /arsator sau Soare ?emeni si Ascendent /arsator .omnia aerului face sa prevaleze o sensibilitate vie, o simpatie "eneroasa, in pofinda independentei funciare. Adesea spiritul se indreapta spre ideile avansate, vederile noi, mai mult sau mai putin inedite. ?emeni-#esti Ascendent ?emeni si Soare #esti sau Soare ?emeni si Ascendent #esti Aceasta pozitie disonanta dauneaza mai ales afirmarii caracterului, pe care il face veleitar, indecis, instabil, datorita supunerii absolute fata de variatiile dualitatii interioare. 0rizele de constiinta pot pune nativul intr-o pozitie de inferioritate.

-"M"NII SI AL*" S"MN" 9:/IA$AL"


)n nativ din ?emeni si un Berbec isi arata repede simpatie unul altuia, iar relatia lor da vi"oare fiecaruia. )n nativ din ?emeni si un =aur au intre ei distanta care e&ista intre usuratate si "reutate, mobilitate si fi&itate..., cu "reu pot "asi o zona de intele"ere. )n nativ din ?emeni si un 'ac se intele" bine unul cu altul, ca un adolescent cu un copil% coopereaza unul prin minte, celalalt prin inima si impartasesc dra"ostea de sc!imbare. )n nativ din ?emeni si un +eu se pun repede de acord in varte-ul actiunii si pot sa colaboreze% este uniunea dintre spirit si forta, dar ultima are sanse sa predomine. )n nativ din ?emeni si un nativ din Balanta se intele" foarte bine si isi descopera "usturi comune le"ate de sensibilitatea lor aeriana% sunt niste asociati e&celenti. )n nativ din ?emeni si un Scorpion pot "asi o zona de intele"ere in cercetarea intelectuala, descoperirile spirituale% altfel, sunt inclinati sa se critice reciproc. )n nativ din ?emeni si un nativ din Sa"etator nu vorbesc acelasi limba- si au viziuni deosebite asupra acelorasi realitati% pot totusi sa impartaseasca dra"ostea pentru calatorii )n nativ din ?emeni si un 0apricorn seamana atat de putin incat le"atura intre ei e dificila% trec adesea unul pe lan"a altul fara sa se observe, nici sa se intelea"a, dar isi sunt utili unul celuilalt. )n nativ din ?emeni si un nativ din /arsator se atra" si se apropie% colaborare intru apararea unei cauze ideale. )n nativ din ?emeni si un nativ din #esti intretin dialo"ul vorbaretului cu mutul% se situeaza pe doua planuri diferite si pot trai unul lan"a altul, multipli si complecsi, fara sa se intelea"a, ca doi straini. 47

IU+I.IL" <:INA."
Aodia ?emenilor are natura !ermafrodita a lui (ercur. Astrul il evoca pe efebul 6limpului iar semnu zodiei, dupa cum se stir, reprezinta lumea adolescentilor. 0a semn al sc!imburilor, el este semnul relatiilor fratesti, apoi cel al relatiilor dintre confrati% de asemenea semnul contactelor spirituale. 0u alte cuvinte, duce la relatii ase&uate sau dese&ualizate. Si de data aceasta trebuie sa ne referim la psi!olo"ia adolescentului si la incertitudinea din relatiile cu fiinta iubita. #ubertatea ezita in ale"erea obiectelor si sovaie intre tata si mama. In plus, ea confera o anumita independenta prin faptul ca vec!ile le"aturi emotive trebuie rupte, pentru a face loc noilor le"aturi provizorii, in asteptarea relatiilor de adult. Astfel, una dintre sarcinile specifice ale acestei etape de crestere este sa se puna capat tuturor ezitarilor in favoarea unei orientari !eterose&uale precise, bise&ualitatea fiind aspectul dominant al dualitatii multiple a semnului. Atitudinea fata de dra"oste este mai intai pura curiozitate, o curiozitate treaza care este interesata de tot si nu se opreste la nimic. tocmai pentru ca este imboldit de curiozi tate, numai ca sa vada cum e, nativul se lasa tentat de aventura si rezista cu "reu c!emarii necunoscutului. 5u trebuie sa cautam mai departe e&plicatia pentru "ustul, pentru instinctul sau, atat de pronuntat de a flirta. Adevaratul sau -oc consta in a se prinde si a se desprinde. Acest amorez nervos traieste intr-un univers de emotii vii, nenumarate, variate. vibreaza intens in descoperirea lumii cuceririlor7 are nevoie de e&citatii continue. Bucuriile si necazurile se succed si defileaza in acest caleidoscop amoros% dar c!iar resimtite puternic, ele sunt totusi efemere. Acest portret domina net la ,,tipul 0astor:, care isi antreneaza permanent sensibilitatea, in timp ce la tipul #ollu& se or"anizeaza apararea contra denselor pasiuni ale oamenilor. Isi cumpaneste prea mult sentimentele pentru a cadea usor in cursa pasiunii% isi analizeaza emotiile, le tempereaza prin -ocul spiritului si se apara de dominatia amorului prin ironie. In rest, cele doua tipuri se intalnesc in tendintele "enerale din viata amoroasa a ?emenilor. )n asemenea tip este si"ur instabil, ezitant. 5u simte in el destula maturitate ca sa purceada la o ale"ere unica si definitiva% prefera sa se refu"ieze in relatia trecatoare, provizorie. Aceasta atitudine poate fi traita ca o tactica a -uisorului abil, independent si e"oist, daca nu ca o retra"ere prudenta, dar ea ascunde si o anumita neputinta de a iubi, o fu"a din fata an"a-arii in dra"oste. Sc!imbul reciproc nu este aici decat o atin"ere si daca vrem un e&emplu de iubire mercuriana la ?emeni, amorul "alant din secolul al K/III-lea este perfect indicat sa o reprezinte. In sc!imb cat de usoara este adaptarea la situatiile amoroaseB Indra"ostitul nostru se arata intele"ator, tolerant, in"aduitor% este e&pert in modul de a aborda persoana iubita, in declaratii, in cuvinte dulci, in inflorituri si mai ales in arta de a-si pastra o portita de iesire. Adopta atitudini de circumstanta si e plin de resurse ca sa te obli"e sa-i ierti "reselile. +a el domneste diplomatia amoroasa. .eparte de a e&clude zburdalnicia, aceasta diplomatie o intretine, atunci cand dualitatea semnului il impin"e pe nativul din ?emeni sa aiba concomitent doua amoruri, doua le"aturi care ii apar la fel de indispensabile una ca si cealalta. A-un"em la problema pe care o ridica bise&ualitatea adolescentei, atunci cand se mentine, in urma unui soi de fi&atie, la acest stadiu. =riun"!iul bise&ual al copilariei, format din cei doi parinti si copilul, se reproduce in timpul pubertatii cu obiecte afective noi care il scot pe adolescent din constelatia familiala. /edem cum se constituie atunci o constelatie triun"!iulara, care ia forme 48

diferite. )n e&emplu este, pentru se&ul feminin, iubirea comuna pe care o resimt doua fetite pentru profesorul lor sau interesul amoros al fetitei fata de un baiat, folosind-o drept intermediar pe cea mai buna cole"a (sc!imb de biletele, de parole)% adesea un"!iul masculin al unui asemenea triun"!i este ocupat de fratele cole"ei. =riun"!iul poate sa stabileasca si un raport de rivalitate, cele doua cole"e resimtind aceeasi dra"oste pentru acelasi baiat. In cazul acesta, una dintre fetite renunta la afectiunea baiatului, il cedeaza prietenei si se elibereaza, de bine de rau de triun"!i% daca nu se intampla asa, ea e cea care triumfa7 il casti"a pe baiat si renunta la cole"a, cu mai multa sau mai putina culpabilitate fata de ea. ,,)n astfel de triun"!i atra"e adesea pornirea de a reproduce, ulterior, aceasta situatie rezolvata incomplet. &ista femei care nu pot sa se indra"osteasca decat de sotii prietenelor, fie pentru a-i cuceri, fie pentru a renunta la ei% altele au intotdeauna nevoie de o prietena pentru ca relatia cu sotul lor sa fie satisfacatoare. (ulte casnicii sunt suportate, in pofida cusururilor lor, pentru ca sunt compensate de relatiile pe care le intretine femeia cu o prietena. A fost cazul lui >ean->acCues 'ousseau, nascut cu prezenta cuplului amoros /enus-(arte in stransa con-unctie cu (ercur in ?emeni. 0u toate partenerele sale, doamna de 2arens, =!erese +e /asseur, doamna d9 pina1... nu s-a priceput niciodata sa "aseasca armonia in doi si n-a obtinut ec!ilibrul afectiv decat intr-o le"atura in trei, introducand un barbat, prieten si al unuia si al celeilalte (uneori amant sau sot al femeii) in relatia sa feminina. #rincipala resursa de care dispune tipul ?emeni ca sa-si bazeze viata afectiva, resursa care provine si din adolescenta, este sa dea relatiilor sale o turnura frateasca. este un partener a"reabil (si o partenera a"reabila)% se adapteaza la ritmul celuilalt% se intereseaza de afacerile lui, frecventeaza relatiile lui, ii adopta "usturile, pasiunile, intra cu totul in viata sa, devenindu-i dublu. (ai mult, imbo"ateste adesea aceasta le"atura dandu-i un caracter intelectual7 si unul si celalalt au aceleasi vederi, impartasesc aceleasi idei, participa la aceleasi cercetari sau la aceleasi divertismente ale spiritului.

+A.+A*UL
Se simte cand e an"a-at, intr-o relativa disponibilitate afectiva. #artenera sa trebuie sa-l a-ute sa-si "aseasca unitatea, sa-si asi"ure stabilitatea e&istentei, ca sa fie in mod autentic el insusi si nu un simplu refle& e&terior al persoanei sale. ,,=ipul 0astor: face pe va"abondul sentimental care sta la panda emotiilor si a senzatiilor noi, in cautarea a numeroaselor peripetii. Acest libertin voluptos isi daruieste inima, violenta si usoara, ca sa si-o ia repede inapoi. 0eea ce conteaza pentru el este un prezent amoros intens si incantator, cel pe care il da tocmai noutatea intalnirii, a cuceririi si a cunoasterii necunoscutei. 0um acest emotiv are o anume putere de seductie, i se intampla sa le faca involuntar rau celor care il iubesc, c!iar din clipa cand se ataseaza de el. In ceea ce priveste ,,tipul #ollu&:, el pluteste, nu datorita mobilitatii sentimentelor sale, ci fiindca dorinta sa se&uala este autonoma si desprinsa de sensibilitate% in e&tremis, s-ar putea spune ca este un cap si un se&. In plus, se apara de iubire ridiculazand-o% ironia, indoiala, si scepticismul sunt zidurile in spatele carora se adaposteste. 0el mult simte o forma de iubire amicala. *oarte le"at de viata de celibatar, i se intampla sa faca o casatorie din interes sau din ratiune. "M"IA

49

Are senzatia ca nu apartine nimanui, fiind in acelasi timp "ata sa se daruiasca fiecaruia. ste putin tipul de femeie care, presata, dorita, nu poate refuza, nu poate sa nu se lase cucerita. Barbatul acceptat se simte iubit, dar isi da curand seama ca nu poseda in realitate decat o parte neinsemnata din sentimentele ei. Intr-adevar "rila-urile interioare ale domeniului, care ii sunt inc!ise, se afla in planul secund al femeii ?emeni si abia acolo se anima viata ei afectiva profunda. Acest tip feminin poate fi reprezentat de caterina a II-a a 'usiei care avea doi astri feminini, +una si /enus in con-unctie in ?emeni% viata ei amoroasa nu a fost decat o succesiune de le"aturi fara viitor, care nu au afectat-o. (Avea o personalitate puternica, venind in parte de la =aur, si era foarte putin influientata de barbati). *emeia ?emeni da dovada de o mare suplete de caracter si de o inteli"enta intele"atoare. 0u un tact nuantat si rafinat, se adapteaza partenerului, se modeleaza dupa firea acestuia, ii adopta "usturile, preferintele si aspiratiile. #lina de finete si dibacie, se intereseaza tot atat, daca nu c!iar mai mult, de afacerile sotului ei, ca si de camin, si poate sa-i fie o e&celenta colaboratoare. .ar prea des o vedem dandu-se la o parte, spre a nu mai fi decat "eamanul sotului ei, dublul sau. 6 asemenea femeie poate parasi un artist visator si fantezist pentru un om de afaceri aventurier sau pentru un functionar bur"!ez si intepat% ea va apartine atat unuia cat si celuilalt si se va simti intotdeauna la locul ei% putin conteaza rasele, reli"iile, mediile, educatiile, "enurile... .ar asimilarea aceasta nu constituie intotdeauna si un semn de implinire. #'6B+ ( A* 0=I/ .aca avem de-a face cu tipul ?emeni marcat de disonante, viata sa amoroasa ridica probleme care dovedesc o dezvoltare afectiva mai mult sau mai putin oprita la stadiul adolescentei. &ista la el mai ales riscul de a se fi&a in stadiul -ocului amoros. Barbatul foarte tanar simte nevoia sa-si inmulteasca mai mult sau mai putin contactele cu lumea feminina pentru a-si dovedi virilitatea. .aca etapa aceasta nu e depasita, flirtul se eternizeaza si dra"ostea nu este pentru el decat un -oc de adolescent in care el nu poate trai decat preludiu% este doar o febra cerebrala capabila sa-l zapaceasca, dar incapabila sa-l le"e. 6 data curiozitatea satisfacuta, amuzamentul depasit, nu-i mai ramane nimic. Iubirea insala... Se produce fu"a in discursuri, in vorbaria amoroasa, surescitarea relatiilor multiple covarsitoare, dublul -oc al infidelitatii. In toate aceste cazuri, este vorba sa-si asi"ure apararea fata de o anume "oliciune interioara. a a-un"e in ma-oritatea situatiilor la dese&ualizarea cuplului care, nepolarizat in barbat si femeie, se niveleaza in frate si sora, ba c!iar in !omose&ualitate. +a baza relatiilor se afla un narcisism care nu a fost depasit, care tinde sa decoloreze, sa slabeasca relatiile afective ale cuplului, statornicite tot mai mult pe planul verbal si mintal, in detrimentul e&primarii sentimentale si instinctuale. S 0' = + ( S 'I I 6'I 5=A' .ualitatea semnului zodiacal se prezinta in adolescenta cand tanarul ?emeni trebuie sa ia o decizie facand o optiune profesionala. .e obicei, el manifesta mari ezitari in fata unei ale"eri care ar trebui sa fie definitiva, deoarece se simte mai mult sau mai putin apt sa imbratiseze mai multe meserii care il tenteaza pentru motive diferite. 5u se simte copt sa ia o decizie, iar ora ale"erii se poate prelun"ii asa cum i se prelun"este adolescenta% daca ale"e, inseamna ca dispare ca fiinta multipla, inseamna ca se reduce 50

la o directie unica, ceea ce nu convine deloc tipului nostru. ste de inteles ca unii nativi rateaza acest moment si-si petrec viata trecand de la o aventura profesionala la alta. )nei asemenea firi ii trebuie o profesie in care sa-si poata manifesta din plin calitatile de adaptare si de abilitate, satisfacandu-si, pe de alta parte, "ustul pentru mobilitate, varietate si sc!imbare. Asadar, i se potriveste o munca polivalenta, variata si itineranta. .aca aceste conditii de baza nu sunt indeplinite, ne putem astepta la tipul ?emeni sa vrea ,,sa sc!imbe aerul: si sa devina astfel un instabil profesional. Iata in linii mari, ima"inea sa profesionala7 #'6* SII =endinta profesionala7 5evoia de miscare, de sc!imburi, de contacte, de relatii. *unctii profesionale7 A vedea, A auzi, a intele"e, a vorbi. 6biecte profesionale7 pana, !artia, cartile, ziarele, telefonul, posta, mi-loacele de locomotie, masinile de scris, de calculat, de tiparit, -ucariile. Actiuni profesionale7 A citi, a scrie, a socoti, a analiza, a vorbi, a discuta, a plasa. +ocuri profesionale7 +ibrarie, editura, tipo"rafie biblioteca, redactie, #.=.=., birou, cabinet imobiliar, "ara, radio, piata, colonie de vacanta, scoala, drum. A=I=).I5I *A=A . ()50A Se stie ca tipul ?emeni are puterea sa dispuna repede de el printr-o forta de vibratie imediata care il anima in intre"ime. .in acest punct de vedere, nici un fel de pierdere de timp% se aseaza imediat la treaba. .ar e departe de a fi un model de re"ularitate. Asiduitatea sa e oarecum capricioasa% daca nu este obli"at sa vina punctual la birou, de e&emplu, isi va aran-a sin"ur un orar destul de fantezist. In plus, adevaratul tip ?emeni nu are o rezistenta care sa poata fi pusa la orice incercare% capacitatea sa de a suporta pare limitata de tendinta spre oboseala, ceea ce nu-i permite sa-si mentina ritmul la aceeasi cadenta. 6 simte, de altfel, si are nevoie sa se deconecteze periodic% se recreeaza la fel de bine in"aduindu-si cinci minute pentru o ti"ara sau discutand despre lucrul lui. (odul de a aborda lucru este le"at de mobilitate% se or"anizeaza in functie de impre-urari si are un plan propriu pe termen scurt, care se sc!imba in functie de conditiile de lucru. 5u e vorba de un defect, deoarece tipul acesta se adapteaza rapid la situatia momentului% in plus, isi da seama iute de munca pe care trebuie s-o faca si este in stare sa abordeze o problema profesionala sub diversele ei aspecte% se arata c!iar indraznet si perspicace% cunoaste si secretele meseriei. Acest mod de a proceda poate uneori sa dauneze spiritului de ec!ipa, dar daca , i se impune unui tip ?emeni o disciplina care nu-i convine, apare riscul sa-i scada randamentul. In afara de asta, cum -udecata sa ramana influientabila, in"erinta straina in treburile lui il paralizeaza. 6 munca in colectiv, activa, antrenanta, intr-o ambianta de simpatie, de mobilitate si de productivitate il sustine si stimuleaza% numai in aceste conditii are simt de ec!ipa si spirit de colaborare. Atitudinea sa fata de colectiv este deci avanta-ata% stabileste usor contacte, manifesta intele"ere, e convin"ator si are prezenta de spirit, adica are toate calitatile ca sa lucreze in ec!ipa, in pofida tendintei pentru improvizatii. *ata de superiori, este destul de liber, simtindu-se un adolescent privile"iat% vrea sa fie stimat de ei si, mai ales, sa-i iubeasca spre a trai in raporturi bune. .aca apar conflicte, este inclinat spre reactii ironice, dezinvolte, c!iar sfic!iuitoare, dar pleaca spinarea, ca un Scapino sau S"anarelle, umiliti, dar triumfatori de virtutea epi"ramei. ste si mai liber cu e"alii sai7 se simte pe picior de e"alitate cu ei, si e, la urma urmei, -ucaus si a"itat. 51

0amaraderia domneste si in raporturile sale cu subalternii. #entru acest motiv, nu reuseste intotdeauna sa se faca ascultat, iar autoritatea poate sa i se risipeasca. 6cupa totusi un loc precis pe esic!ierul intreprinderii profesionale. Simtind autoritatea patronului in spatele sau, stie sa transmita ordinele si sa faca pe intermediarul abil intre superior si inferior, interpretul intentiilor unuia si altuia. 5imeni nu e mai calificat decat el ca sa e&plice modul de e&ecutie a unei munci, ca sa prezinte lucrari scrise, sa redacteze rapoarte, sa stabileasca unele contacte intre servicii si sa puna in functiune rotitele intreprinderii. 'olul acesta de instructor, de secretar, particular sau "eneral, adaptat la pluralitatea sarcinilor, i se potriveste si aici da ma&imum de randament. Iar rolul sau conteaza mai mult decat orice c!estiune de bani sau de onoare. Se "!iceste la el un perfect presedinte de sindicat. 0ariera tipului ?emeni este supusa urmatoarei alternative7 ori nativul a "asit o meserie care implica o activitate variata si se refera la o materie sc!imbatoare, astfel incat sa poata veni si pleca in postul pe care si-l pastreaza% ori nu dispune de un asemenea -oc mobil in meseria pe care a ales-o, astfel incat e incitat sa mear"a din loc in loc, c!iar sa-si sc!imbe meseria de mai multe ori la rand. (ai ramane posibilitatea si aici "asim natura dubla a semnului de a se ocupa de mai multe activitati si, de e&emplu, de a e&ercita doua meserii concomitent. Intr-un fel sau altul trebuie sa ii fie satisfacuta tendinta profunda de miscare si varietate% in orice caz, cariera lui ia aspectul unei calatorii pe etape, al unui itinerar cu destinatii diverse. 0ele mai mari atuuri ale reusitei sale se intalnesc in capacitatea de a se descurca, in diplomatia sa. Se bizuie mai putin pe puterea de munca, de altfel limitata, cat pe inteli"enta sau siretenie. In acest tip se numara multi smec!eri, pisic!eri, intri"anti, "uralivi% aici se intalneste si persona-ul avizat in tot soiul de manevre, care stie sa profite de orice situatie si prinde din zbor cele mai bune ocazii. are darul improvizarii care duce la succes, stie sa se prezinte, sa-si e&puna cazul, sa fie imediat la zi... uneori poate prea mult... &a"ereaza c!iar. .aca si-a depasit contradictiile triumfa in diviziune si face minuni acolo unde ceilalti isi cauta ec!ilibru. In caz contrar, risca sa fie victima dispersiei care-i risipeste eforturile si-i ridiculizeaza rezultatele. riscul este cu atat mai re"retabil, cu cat se intampla doar rareori sa nu straluceasca, oricat de putin, in situatia sa, in masura in care se implica total. 'eusita depinde la el de rolul pe care-l -oaca, de postul pe care-l ocupa, de masura in care se e&prima, se e&teriorizeaza, cu sentimentul de a -uca bine, de a se "asi la locul sau. +a polul opus, esecul cel mai de temut este sa nu aiba nici o vocatie, sa rataceasca de la o corporatie la alta, sa -oace sau sa mimeze o profesie fara convin"ere, fara aspiratii profunde. 0el mai adesea se simte important "ratie virtuozitatii sau al unui anume succes%este% de e&emplu, cazul secretarului care -on"leaza cu mai multe telefoane... 0at despre mizeria la care devine cel mai sensibil, este vorba de cea a adolescentului care nu e luat in serios% si asta mai ales cand decade la nivelul de vanzator ambulant, de scamator, de -on"ler care tremura sa nu-si rateze numarul. *I5A5= Atitudinea fata de bani a tipului ?emeni dovedeste o anume variabilitate care ne readuce la distinctia dintre natura dubla a nativului si e&istenta tipului ?emeni ,,0astor: si a tipului ?emeni ,,#ollu&:. Intr-adevar, tipul ?emeni intelectual isi plaseaza interesele vietii in sfera spiritului7 curiozitate intelectuala, studii, pasiune artistica, literara, filozofica... Are mai multa nevoie 52

de !rana spirituala decat de satisfactii materiale. Atitudinea sa fata de bani e destul de detasata. 5u poate concepe ca cineva sa-si consacre e&istenta imbo"atirii si sa acorde atata importanta acestei c!estiuni% dar nu devine un om cu avere deoarece presiunea sa interioara se e&ercita in alta parte decat in sectorul financiar, unde nu este casti"ator. In plus, este destul de lipsit de simt practic% e c!iar indisciplinat, cam c!eltuitor si neprevazator, i se intampla destul de des sa fie e&ploatat. .ar incercarile financiare nu il afecteaza in profunzime% ele aluneca la suprafata caracterului sau. (ai mult, stie sa se multumeasca doar cu ce are. 0u atat mai fericit este el daca poate, fara sa calculeze prea mult, sa-si ofere distractiile care il tenteaza7 sa petreaca o vacanta de va"abonda-. In ceea ce-l priveste pe celalalt tip, acesta e destul de evident materialist. un om practic, abil in apararea intereselor sale, uneori c!iar un om de afaceri priceput care aseaza c!estiunile banesti in centrul vietii. Stie sa profite de tot si nu se da in laturi sa se lanseze in speculatii financiare. ste poate imbatabil in arta de a reusi. (ercur a fost socotit zeul !otilor% aceasta este valoarea ne"ativa care i se atribuie planetei cand e viciata si, prin urmare, semnul zodiacal cand sufera anumite disonante% nu ne-am mira sa le "asim pe amandoua la !otii de buzunare. (ai curent intalnim ?emenii si pe (ercur disonanti la oamenii de afaceri verosi, care se dedau unor operatii frauduloase, pentru care scopul scuza mi-loacele. Se intampla ca cele doua persona-e tipul ?emeni intelectual si tipul ?emeni materialist sa coe&iste in mod ciudat in aceeasi fiinta, dar cel mai adesea nativul este polarizat spre primul sau spre al doilea. Se mai poate adau"a ca viata tipului ?emeni este frecvent caracterizata de mutari% isi sc!imba de mai multe ori domiciliul si se intampla c!iar sa-si alea"a uneori doua resedinte

.A$UL
In fiecare an, cand in perioada cuprinsa intre 22 iunie si 22 iulie, Soarele parcur"e cel de-l treilea semn zodiacal, 'acul pasim in prima faza a anotimpului verii. Sa eliminam de la bun inceput valorile false7 constelatia 'acului de acum inainte in afara zodiei, stralucitoarea stea Sirius... #entru noi, 'acul este portiunea din zodiac ce pleaca de la solstitiul de vara, moment cand Soarele este cel mai sus (ma&imum de declinatie nordica), spre a se intinde pe primele treizeci de "rade care mer" de la acest solstitiu la ec!inoctiul de toamna. 6 data cu solstitiul de vara se atin"e un punct culminant in ciclul anual. Aiua cea mai lun"a intalneste noaptea cea mai scurta7 ,,*orta zilei: declara A rupetti si-a atins intensitatea ma&ima% incet, ea trebuie sa se lase depasita de ,,forta noptii:. .aca tinem seama de faptul ca 'aculvine cu noua luni inainte de primul semn zodiacal, Berbecul simbol al nasterii intele"em valoarea sa esentiala7 simbol al conceptiei si al fecunditatii. #erioada careia ii corespunde este tocmai cea a formarii semintelor% seva ve"etala, in apo"eu, imbiba tesuturile vietii si ale naturii in plina fecunditate. =riumfum fortelor "eneratoare materne, conceptie, "estatie, maternitate, iata procesul zodiei 'acului, in conte&ul sau alimentar, di"estiv, de formare. 'etrospectiv, putem spune ca in 'ac "ermenele, produs din unirea (?emeni) ovulului (=aur) cu spermatozoidul (Berbec), se transforma si se maturizeaza% acolose formeaza individul, celula personala. Semnul este reprezentat de un rac sau un crab7 crustaceele sunt prolifice si traiesc sub o carapace protectoare. .in biolo"ie cunoastem ca toate sc!itele si prefi"urarile vietii care renaste, ca "ermenii, ouale, fetusii, mu"urii, sunt incon-urate de coc!ilii, matrice, scoarte, invelisuri, care adapostesc cu dra"oste forta misterioasa a renasterii continuta in interiorul acestor carapace. 53

@iero"lifa zodiei ia o forma rotun-ita, inc!isa, si infasurata in ea, ca )roboros, reprezentare a starii infantile a omenirii primitive si a copilului, prototip al sanului mamei. 'acul se apropie si de =ai ?i al c!inezilor (Jin"-Jan") care contine contrariile polare intrun circuit inc!is. *orma incovri"ata a semnului mai aminteste si de pozitia embrionului in invelisul sau. .e fapt, al patrulea semn zodiacal cu 0asa a I/-a este le"at de ar!etipul matern descris de 0.?. >un"7 toata lumea valorilor de continut, tot ce este mare si invaluie, adaposteste, conserva, !raneste, prote-eaza si incalzeste ceea ce este mic. #rincipiul matricial si nutritiv care mer"e de la uter pana la pamant (matern)7 profunzime, abis, put, "rota, caverna, buzunar, stomac, vas, adapost, casa, oras... si care se indreapta spre marele refu"iu al omenirii, (a"na (ater. 5u e de mirare ca 'acul este considerat un semn de Apa, si c!iar primul semn de Apa zodiacal (Apa-0ardinal). 6rice "estatie se scalda in apa% fatul care capata viata sub forma unui copil iese din lic!idul amniotic. ?andul ne duce si la ipoteza conform careia orice viata animala de pa planeta noastra isi are ori"inea in apa, precum si la e&istenta marina a animalelor primitive. In subconstient re"asim acelasi dat acvatic asociat cu viata "erminativa. .upa *reud, nasterea este aproape intotdeauna reprezentata printr-o actiune al carei factor principal e apa% visam, fie ca ne aruncam in apa fie ca iesim din ea, fie ca scoatem pe cineva din apa, fie ca suntem in"!ititi de apa. .ar in triun"!iul acvatic al zodiacului 'acul se deosebeste de Scorpion si de #esti prin faptul ca este apa ori"inara, apa-matrice. Astfel, apa din 'ac e in primul rand apa izvorului si paraului care tasneste, la fel cum apa-fi&a a Scorpionului e analoa"a cu apa statatoare si puturoasa a mlastinilor, iar cea, denumita mutabila, a #estilor se asociaza cu imensitatea miscatoare si anonima a marii. .aca incercam acum sa-l intele"em pe 'ac prin comparatie cu semnul opus, 0apricornul, ne aflam in fata unei dialectici bine conturate. #rimul este, fata de cel de-al doilea, ceea ce e mama fata de tata, baza fata de varf, ori"inea fata de tel, lea"anul fata de re"n, intimul fata de social, suprasensibilul fata de impersonal, paraul din vale fata de creasta muntelui... Intrupare in primul caz, eliberare in al doilea. #orfirio spune ca prin 'ac sufletele coboara din cer pe pamant spre a se uni cu trupurile si prin 0apricorn ele urca din nou la cer, eliberate de viata pamanteasca. Aidoma tuturor celorlalte zodii, si 'acului i se atribuie un astru7 +una. Influienta acestui astru asupra mareelor e bine cunoscuta, ca si cea e&ercitata asupra crustaceelor. &ista o specie de crabi mici care trec prin faze in cursul carora nuanta culorii carapacei se desc!ide ori se inc!ide in functie de ora din zi si de data din luna. *orta e&terioara re"lementatoare a +unii este cu atat mai probabila, cu cat variatiile respective persista c!iar si atunci cand crabii sunt cercetati intr-o camera nea"ra si la o temperatura constanta a apei, total sustrasi ritmurilor luminii si mareelor. /alorile 'acului si valorile +unii coincid atat de bine, incat diferentierea lor e dificila7 principiul matricial asociat cu fecunditatea, cu "estatia, cu nasterea, cu cresterea si cu alimentatia. #retutindeni in motolo"ie intalnim ansamblul luna-apa-ploaiefecunditate-feminitate-viata ve"etala. ,,Asa se face ca, de e&emplu, din timpurile cele mai indepartate, in orice caz inca din epoca neolitica, o data cu descoperirea a"riculturii, acelasi simbolism lea"a intre ele +una, Apele, #loaia, fecunditatea femeilor, a animalelor, ve"etatia, destinul omului dupa moarte si ceremoniile de initiere. Sintezele mintale facute posibile prin revelatia ritmului lunar pun in corespondenta si unifica realitati etero"ene% simetriile lor structurale sau analo"iile lor de functionare nu ar fi putut fi descoperite daca omil primitiv n-ar fi perceput, intuitiv, le"ea variatiei periodice a astrului, asa cum a facut de foarte timpuriu. 6 carte intrea"a n-ar fi suficienta ca sa prezentam nenumaratele mituri, le"ende culte si utopii pe care le-a inspirat ,,'e"ina noptii:. In ma-oritatea civilizatiilor, ea este o divinitate de prim ordin7 Isis, Is!tar, <uetzalcoatl etc. Socotita intotdeauna o divinitate 54

feminina, asociata cu cultul (a"na (ater, ea reprezinta principiul feminin, plastic, pasiv, receptiv, proliferarea vietii or"anice, inconstientul sau pulsiunea vitala inca necontrolata de ratiune, licarul ve"etativ crepuscular. +una este corpul ceresc cel mai apropiat de pamant7 distanta la care se afla nu se prezinta decat de treizeci de ori latimea "lobului terestru. a se roteste in -urul pamantului intr-o perioada de 2L de zile si o treime. Si cum #amantul insusi se roteste in -urul Soarelui, luandu-si satelitul in cursa cu el, "lobul solitar al noptii isi implineste revolutia in -urul Soarelui in 2F de zile si -umatate, trecand printr-o serie de faze7 dupa luna noua (con-unctia +una-Soare), aparitia semilunii subtiri care se in"roasa muscand pro"resiv din suprafata de lumina cenusie a "lobului stins, primul patrat (careul +unaSoare), disparitie in luna noua urmatoare, reaparitia etc. (iscarea ei in spatiu este dintre cele mai complicate, ea fiind intr-adevar astrul mobilitatii, al capriciului si al fluctuatiilor. In ordinea practicii astrolo"ice, valorile 'acului sunt asadar strans le"ate de cele ale +unii, iar tendintele semnului au cu atat mai multa intensitate, cu cat astru este dominant la nastere (daca se afla intr-un un"!i al cerului). +a fel se intampla si cand sectorul numit 0asa a I/-a $ omolo"ia celei de-a patra zodii cu a patra 0asa $ este pus in valoare pri ocuparea sa de catre planete. .e aceea astrolo"ul trebuie sa tina seama in fiecare tema astrala de comple&ul valorilor analoa"e7 'ac-+una-0asa I/-a Luna in .ac) =oate valorile materne si feminine, plastice si sensibile, conver" in intalnirea aceasta. Ima"inatie, fecunditate, productivitate, sensibilitate, lirism, poezie. +atura ve"etativa sau infantila poate sa precumpaneasca% sufletul poate sa ramana fi&at in trecut, le"at de mama, de si"uranta, sau sa duca o e&istenta nomada, incoerenta, ratacitoare. Mercur in .ac) Inteli"enta se coloreaza cu tendintele semnului zodiacal Venus in .ac) 0onstituie o vatra de sensibilitate, de tandrete, de blandete, de bunatate, de "ratie, de farmec intim% dra"oste de natura, de viata simpla, de familie, de casa% tendinta lirica, intimista. Marte in .ac) Se afla in stare de slabiciune in cadere. .e fapt a"resivitatea martiana este dezarmata, refulata sau pasiva% in anumite cazuri e vorba de aparare pasiva, de tenacitate. .ar poate sa e&iste si supracompensatie care, infirm, a dorit sa devina si a reusit $ inotator, bo&er, scrimer, razboinic. 0el mai adesea a"resivitatea se intoarce impotriva subiectului sau se e&ercita in interior in mediul intim. Jupiter in .ac) se afla in e&altare. *ace sa infloreasca valorile familiale, creaza pe ,,pater familias:, pe pazitorul caminului, pe stapanul casei, afirmand virtutile domestice, lacomia, confortul material. Saturn in .ac) 5u e&ista o confi"uratie mai problematica% de altfel, Saturn este e&trem de slab in 'ac, aflandu-se in e&il. Astrul si semnul au o miscare comuna7 se dau inapoi, re"reseaza, de unde o tendinta marcata spre infantilism, introversiune si sc!izoidie. 'etra"ere adesea insotita de tristete, intotdeauna de sin"uratate, arzatoare sau in"!etata. ste vorba cand de insensibilitate si despersonalizare cand de !ipersensibilitate cu e"ocentrism, subiectul resimtind in el raceala =A'()+ A(I5=I'I+6' #ersonalitatea tipului 'ac se construieste de obicei pe trunc!iul unui temperament limfatic care, destul de tardiv, conditioneaza o viata fiziolo"ica lenesa si lenta. 5ativul nu pare "rabit sa creasca si zaboveste cu complezenta in copilarie. 6ricare ar fi formula sa $ va"otonic, di"estiv... $ el se prezinta ca un ve"etativ al carui suflet se scalda intr-o mare de senzatii difuze, de impresii va"i, infasurat intr-o tesatura de vise si apetituri, unde comanda in primul rand necesitatile elementare7 foamea, setea, somnul... 0u si"uranta ca nu e&ista alt caracter la care trupul sa apese atat de "reu asupra 55

sensibilitatii. Aceasta sensibilitate cenestezica alcatuieste in orc!estratia interioara un acompaniament care inabusa prea ades melodia sufletului. Imbibat de limfa, de seva, tipul 'ac se insufleteste la nivelul fortelor obscure ale subconstientului, ale instinctului, ale senzorialitatii, de unde se ridica incet la suprafata, ca o faptura care tot amana momentul in care sa-si spar"a coc!ilia pentru a iesi din cuib si a-si lua zborul. .a impresia ca traieste retras din realitatea e&terioara, ca animalul care isi duce e&istenta sub o carapace in interiorul careia se deapana o viata tacuta si nocturna. 'and pe rand va fi socotit sedentar, contemplativ si astenic% i se va atribui un caracter cur"ator, va fi vazut in somnul vietii. /a aminti de asertiunea ca apele linistite sunt cele mai adanci% in apropierea apelor sale ori"inare, va ramane mai mult sau mai putin cufundat intr-o noapte desc!isa in aceelasi timp spre abisurile ne"re ale placerilor narcisiace si spre abisurile paradisiace ale an"a-arii spirituale. In tacerea interioara se poarta dialo"ul dintre sufletul animal si sufletul an"elic. 06(#+ K)+ (A= '5 0autati mama si veti da peste 'acB 5imic surprinzator ca aceasta faptura, in interi-

56

orul sau mica, fra"eda, copilaroasa, delicata, vulnerabila este ispitita, intr-un prim refle&, sa se replieze in sine si sa se refu"ieze in blanda si"uranta a sanului maternB (ersul inapoi al racului reprezinta, aici, atasamentul de copilarie, adica de mama de care nu poate fi despartit copilul7 mama-!rana, mama-si"uranta, mama-tandrete. 5ativul din 'ac creste cu oc!ii pironiti asupra mamei, intorsi spre trecut. .evenit adult, isi aminteste cu emotie de copilarie si de familie% revine in locurile unde a crescut% reminiscentele, re"retele si nostal"iile ocupa un loc important in viata sa psi!ica% se o"lindeste in trecutul sau si orice ima"ine este pentru el o amintire. Identificarea cu mama face din barbatul 'ac un feminin7 este inclinat spre pasivitate, receptivitate, emotivitate, cu o sensibilitate feminina si "ust pentru interior pentru a patrunde inauntrul lucrurilor si a crea o ambianta intr-un cadru dat. .aca identificarea materna este mai accentuata, poate aparea un adevarat comple& care risca sa duca la tulburari in afirmarea personala. )milul devinebecisnic, supus, dependent, cautand protectie in dorinta inconstienta de aramane copil. 0onstiinta 'acului se aduna in sine, nativul aflandu-se pe drumul spre autism7 !oinar, salbatic, cu capul in nori, cautand sin"uratatea, cartile si alte intalniri intre patru oc!i care ii favorizeaza retra"erea in sine. In e&terior acest !ipermotiv traieste inecat in nesi"uranta% usor ranit de viata, ramane mult timp marcat de o sin"ura clipa de fervoare. /iseaza deci sa se inc!ida intr-o viata confortabila, se refu"iaza in afectiuni puerile, in reactii e"ocentrice, obiceiuri, superstitii traind intr-o atmosfera semima"ica. Aceasta retra"ere trece adesea drept indiferenta (el care este cel mai sensibil dintre oameni) Acest !ipersensibil a-un"e c!iar sa se rupa de ambianta% sc!izoid adica un adapost pentru o sensibilitate prea vulnerabila, este in aceelasi timp atat de introvertit, incat nu-l mai intereseaza decat ceea ce se petrece in intimitatea sa. #rime-dia care-l paste este sa-si creeze un intre" univers interior pe care sa-l substituie apoi lumii e&terioare. 0onstructiile ima"inare, refu"iile artistice, a caror fi"ura curenta este bovarismul, dezvaluie faptul ca nativul s-a repliat intr-o atitudine facila in fata efortului de a se adapta la realitate. ,, 'aceala antura-ului m-a in"!etat. 0a broasca testoasa, m-am retras, cu capul si labele, in carapace. rmit fara voie, nici in sin"uratate nu mi-am "asit pacea... (i-e "roaza sa ma "andesc la viitor. Inaintez de-a-ndaratelea si cu oc!ii inc!isi....: Amiel Sa-l linistim pe cititor7 nu orice 'ac a-un"e pana acolo sau, mai de"raba, nu da inapoi pana in acest punct dramaticB .ar ca sa intele"i pe cineva trebuie sa-l sesizezi in aspectul sau ne"ativ posibil ca si in aspectul sau pozitiv actual. Si nimic nu ii este mai util unui 'ac decat sa-l a-uti sa-si risipeasca ceturile, in care vede inaintand impotriva sa fantomele pe care le-a produs. =rebuie totusi sa recunoastem ca e&istenta unui 'ac nu este o e&perienta usoara si confortabila7 din cele douasprezece tipuri zodiacale 'acul e cel mai emotiv% cel mai sensibil, ce este atunci surprinzator in faptul ca e mai vulnerabil decat ceilalti; #e de alta parte drumul sau in viata consta in "eneral in a-si vedea eul infruntand aventura in profunzime, catre sursele interioare7 coborarea in strafundurile sale. 6r, daca e&perienta asta poate sa fie cea mai bo"ata dintre aventurile omenesti, ea poate fi, trebuie s-o admitem, si cea mai dureroasa. =otul depinde in final, de natura comple&ului matern. 0u cat 'acul depinde mai dependent de mama sa, supus tardiv influientei ei psi!ice, cu atat mai mult el poate sa se teama ca trebuie sa infrunte incercarea vietii. Sa semnalam acum si ca e&ista o varietate de 'ac care, ,,razvratit fata de mama:, traieste sub imperiul opozitiei7 mama este criticata, combatuta, respinsa, mai mult sau mai putin detestata% o data cu ea sunt discreditate si toate valorile pe care le reprezinta7 sensibilitatea, intuitia, irationalul... .ar oare acesti 'aci rationali, uscati si reci, au reusit, cu adevarat sa taie cordonul ombilical psi!ic; 'eusita pentru un 'ac nu consta nici in a

depinde de mama, nici in a o respin"e, ci in a accepta si a implini valorile materne cu autonomia unei personalitati de adult. 5eindoios, femeia 'ac are o evolutie psi!ica mai usoara. Identificarea ei cu mama ii permite de la bun inceput (cu e&ceptia vreunui conflict ma-or in stare sa o opuna acesteia) sa accepte elanurile inimii care alcatuiesc maretia femeii. In plus, amenintarea care apasa asupra 'acului este de a se crampona cu incapatanare de individualismul sau, de posesiunile sale personale, cand de fapt implinirea si-o poate "asi pe calea victoriei vietii colective asupra individului. 6r, pentru femeie, copilul este drumul "ata trasat al unei asemenea evolutii. )5 S)#'A (6=I/ S)BA0/A=I0 Sub aspect caracterolo"ic, 'acul este supraemotiv si subacvatic. +a el, inactivitatea deturneaza emotivitatea de la a actiona asupra lucrurilor, pentru a o readuce la constiinta de sine. 5ativul se intoarce spre tarmurile interioare unde emotivitatea sa, deosebit de selectiva, (sensibilitate e&trema la anumite evenimente, insensibilitate la altele care pot sa fie mai "rave), poate sa se sublimeze. (ai mult sau mai putin introvertit si sc!izoid, dupa cum am vazut, el ramane fidel ima"inilor sale si unui viu sentiment pentru sine% este un 5arcis si, totodata un liric. .ar, prin contemplare, emotivitatea poate sa-i incante viata7 totul se petrece in sine, in sufletul sau delicat si tacut. Ii este sete de o intimitate pe care stie atat de bine s-o creeze si s-o imparta cu altii. .oar ca inactivitatea il poate reduce mai mult sau mai putin la neputinta. *ara elanul unui sentiment, e un lenes, dar forta inertiei poate lua la el forma tenacitatii ( sa ne "andim la clestele racului) ste constient de aceasta slabiciune si cauta sa se prote-eze impotriva ranilor pe care le poate primi din afara (adesea il vedem zavorand usile, tra"and obloanele, traind ascuns)% cu toate acestea, viata interioara nu trebuie sa-i slu-easca drept scuza ca sa dezerteze din viata e&terioara. 'evenind spre sentimentul de sine, este in sintonie, in comuniune cu natura care i se ofera drept refu"iu al unui !oinar sin"uratic, ceea ce se intampla adesea cand se indeparteaza de oameni. 'acul insensibil la natura, pe care relatia cu natura il face mai dur, apartine tipului ce si-a respins mama (este cunoscuta relatia afectiva intre mama si natura). 'acul lunar se simte in noaptea vietii% el accede la constiinta prin ceea ce ii rascoleste maruntaiele% intrarea in stare de ve"!e este le"ata de o trezire a emotiilor sale. Aceasta constiinta crespusculara a-un"e, in cazul tipului inferior% la somnul or"anic daca nu la evadarea constiintei visatoare7 trece pe lan"a lucruri fara sa le priceapa poezia, pe lan"a oameni fara sa le asculte c!emarea% aspira la odi!na, la calm, departe de riscul actiunii si al creatiei. .ar ceea ce la tipul inferior este constiinta somnolenta devine la tipul superior fervoare a vietii obscure. +ar"a sa desc!idere spre inconstient il pre"ateste pentru orice efuziune si il face sa traiasca poetic. .e fapt, vointa nu i se clatina decat atunci cand intervine un interes afectiv puternic. 'acul nu vede si nu iubeste realitatea prezenta decat daca e impodobita cu valul iluziilor, de vreme ce isi poarta pretutindeni cu el sentimentul7 el isi viseaza viata, daca nu-si poate trai visul. )neori el este un vis pentru ceilalti, iar acestia sunt pentru el un vis. Ima"inatia e calitatea sa dominanta% ea coloreaza orice realitate si va"abondeaza in voia dispozitiei sale alternativ vesela si melancolica. ste un ele"iac, un romantic, care are "ustul miraculosului, al fantasticului. =rebuie sa admitem in cele din urma7 semnul 'acului este unul din semnele cele mai dificile de trait. #e terenul sau cresc cele mai frumoase flori ale sensibilitatii, iar poezia da fructele cele mai savuroase, dar este si terenul cel mai propice refularilor si productiilor nevrotice rezultand din predispozitia spre infantilism.

0 + .6)A * = A+ )5)I +A5)S #SI@6+6?I07 .ar cat este de comple&a lumea 'aculuiB 5ici nu am definit bine corpul, ca observam o bifurcatie, care apare atat la plecare, cat si la sosire. 5u este oare 'acul prins intre un suflet animal imbibat de nevoi trupesti destul de primitive si un suflet an"elic plin de !ar ceresc; 5u-l vedem oare vesnic osciland intre doua vise, doua doruri; ste le"at de patrie si impins spre departari% departe nu se "andeste decat la tara natala% revenit acasa, viseaza tarmuri, taramuri e&otice sau ima"inare... /ede asadar cum se contureaza o linie de demarcatie a apelor 'acului. &ista un 'ac cuprins de fervoarea inradacinarii si marcat de o dispozitie sedentara% lasa impresia unui vapor care si-a aruncat ancora in port% se lea"a de lucrurile vietii pamantesti asa cum scoica e prinsa de stanca. Ancorat in opiniile sale, este preocupat de realitatile prozaice intr-o asemenea masura incat nu se poate desprinde de ele, fie ca e vorba de starea sanatatii sau de interese materiale. un suflet simplu, o fire de bonom, linistita, familiara, comoda, uneori destul de asemanator cu un urs, fara pasiuni aparente, sedentar. Si mai e&ista un 'ac, cuprins de fervoarea dezradacinarii si marcat de o dispozitie calatoare% fire ratacitoare, lasa impresia unei barci in deriva. Acest al doilea tip, desprins de realitatea prozaica, este lipsit de simt practic7 pluteste in afara, in mar"inea lucrurilor. o fiinta bizara, capricioasa, complicata, altfel incantatoare si captivanta% adevarat licurici, nu sta locului, este instabil, !oinar, mai mult sau mai putin nesatisfacut. Sub aspect caracterolo"ic, aceasta bifurcare situeaza supraemotivul-inactiv la incren"atura secundaritatii cu primaritatea, facand din 'ac fie un Sentimental paranervos, fie un nervos parasentimental. 'acul secundar este asadar un Sentimental% se intampla ori de cate ori Saturn e dominant in cerul sau. )n asemenea caracter nu este prea des fericit. Secundaritatea ofera un azil tainic si profund emotivitatii refulate care se e&prima in rume"ari dureroase. Subiectul e inclinat spre meditatie, dar inceteaza mai mult sau mai putin sa traiasca pentru a simti ca traieste, fiind ades sub-u"at de cenestezia sa, de starea sanatatii sale. Indecis si veleitar, acest in!ibat seamana cu aler"atorul lui Aenon care, in reflectia asupra cursei, pierde putinta de a-si atin"e telul. 0onstiinta sa are tendinta sa adoarma cu opiumurile fabricate in sanul sau, sa secrete scrupulul, resemnarea, melancolia, autoacuzatia, mizantropia. Sentimentele morale ocupa un loc important in modul de a "andi, iar trasatura dominanta a caracterului sau este constiinta, cu fidelitatea fata de amintiri, atasamentul fata de trecut si de obisnuinte. 'acul primar este un 5ervos, cu o dominanta lunara, mercuriana si martiana. ste e&pus contradictiei unor ambalari succesive. =endinta sa dominanta este nevoia de sc!imbare, de reinoire a emotiilor, datorita mobilitatii si vivacitatii sentimentelor sale% in fond este un va"abond afectiv, trecand de la o le"atura la alta, plecand dintr-un loc in altul, dintr-un mediu intr-altul... dar intotdeauna le"at de ima"inile eului sensibil si susceptibil. *ireste nu e&ista o linie de departa-are absoluta intre aceste doua caractere si, foarte des 'acii imprumuta trasaturi si de la unul si de la altul, fara ca Sentimentalul paranervos sa poata fi clar distins de 5ervosul parasentimental. ( (6'IA #)'A (emorie, ima"inatie si intuitie sunt datele cardinale ale inteli"entei senzoriale ale unui 'ac. .aca tipul acesta nu s-a putut desprinde de copilarie, de familie, modul lui de a "andi este timid, complezent, insuficient de eliberat de reactiile imediate, de pre-udecati

sentimentale. In plus emotivitatea ii incura-eaza subiectivitatea, face sa se nasca in inima lui nelinistita puseuri antiintelectualiste, credinte-refu"ii, adevaruri care nu duc la nimic% din ea deriva spiritul capricios care se complace in ceturile fictiunii, "andirea care se invarte in cerc. .ar la 'acul eliberat, aceeasi emotivitate reprezinta tocmai o forta spirituala7 "andirea lui casti"a in caldura si se lasa antrenata de sentimente marete% de aceea el are adesea o inteli"enta -ustificatoare si apolo"etica. .e multe ori putem intalni acest tip dedandu-se unei visari !oinare, unei reverii a sentimentului care se etaleaza ca o suita informa de ima"ini sau ca un abur sonor% se distin"e la el un fel de lene de a "andi. .ar cand spiritul sau domina unda emotionala care il strabate, el retine ideea ce i se prezinta, o incalzeste, o face sa se maturizeze interior7 o cloceste. #entru o asemenea fiinta noaptea este intr-adevar un sfetnic bun. 6 anumita secundaritate a reprezentarilor cu dominanta afectiva acumuleaza in el lente maturatii care, la momentul potrivit, ies din subconstient sub imperiul unei situatii concrete. .ar adevarul trebuie sa vina dinauntrul si din profunzimea fiintei, sa fie simtit si trait, sa fie un adevar care iese din put. ste o inteli"enta care aproape ca ar putea fi calificata drept materna, fiindca reprezinta un demers de participare7 asemeni mamei care participa la viata copilului ei, il "!iceste, il simte cum isi simte propriul trup. 6are nu am pasit acum pe calea spiritului de finete a lui #ascal ((ercur si /enus in 'ac), care cunoaste lucrurile ,,intrand in ele: si nu se straduieste decat sa convin"a insinuandu-se in suflet; 5ascut cu +una in 'ac, Ber"son a consacrat tipului acestui semn, fi&and rolul intuitiei. Acest filozof al visului si al contemplarii in c!eama pe om sa se priveasca in sine, sa descopere datele nemi-locite ale constiintei7 sa fie mai inainte de orice atent la desfasurarea spontana a duratei sale, a duratei care cur"e, a melodiei neintrerupte a vietii interioare. .ar constiinta aceasta inseamna mai intai memorie iar Ber"son vrea sa surprinda memoria pura, unde spiritul pastreaza toate amanuntele tabloului vietii traita... in cautarea vietii trecute, a timpului pierdut. Acest eu profund, pe care tinde sa-l atin"a dincolo de eul social, este tocmai eul lunar la care participa 'acul si intuitia, in sensul pe care i-l da Ber"son, drept demers scump 'acului. )5 B6+5A/ I50@I#)I= 5u e&ista nu semn morfolo"ic care sa ne permita sa re"asim un aer de familie in portretele 'acilor. (ai inainte de orice, caracterizarea planetara e cea care da tonul7saturnienii din 'ac seamana intre ei prin subtirime, paloare, fire plapanda, delicata% -upiterienii, prin "rasime di"estiva putere placida... 0u toate acestea ramificatiile planetare conver" spre un tip ideal al carui portret poarta urmele unuia sau mai multor semne reunite7 este vorba de tipul lunar. Acest tip apartine temperamentului limfatic-di"estiv si psi!icului. ste in "eneral un dilatat, un adipos, cu forme in"reunate cu tendinta spre obezitate, spre moliciune. #e fata, predomina eta-ul inferior, cu buze carnoase sau "ura mare% cu varsta isi fac adesea aparitia pun"ile pe falci, barbia dubla. *ata este rotunda, usor aplatizata, adesea cu o luna plina% fruntea e bombata, cu liniile neprecise, cu arcade trasate usor, cu oc!ii iesiti din orbite% nasul este mai de"raba mic, scobit la radacina si carn. In ansamblu, contururile sunt unduioase, contopite, invaluitoare, fluide% trasaturile estompate, nedecise, sterse, profilul in linie ondulata cu ceva abia sc!itat, neterminat. Impresia "enerala e a unui c!ip destul de copilaros. =enul este adesea palid, livid% privirea blanda, visatoare, va"a, pierdura departe% e&presia, tematoare, naiva, mirata sau absenta. (ai mult decat orice alt tip, 'acul e e&pus sa-si vada morfolo"ia pasiva primind pecetea deformanta a constelatiei sale natale. #entru un caz de evidenta asemanare, cate altele nu se departeaza de portretul ideal; In ma-oritatea cazurilor, nu se percep

decat unul sau doua elemente evidente7 la unul, fata rotunda, la altul, fruntea bombata, la un al treilea, privirea pierduta in nori... restul fetei tradand o caracteristica straina. ( 'S SI (I(I0A 6 oarecare nonsalanta, un fond de moliciune, iata ceea ce, in mare, caracterizeaza mersul tuturor racilor. .ar, intre unul si altul, deosebirile sunt mari7 de e&emplu, limfaticul cam "reoi, de "enul omuletul linistit, si slav al nervilor mereu crispati, epuizandu-l. Intre cel adormit si cel supravoltat, mimica nu poate nici ea sa semene. Introversiunea primului ii permite sa ascunda ceea ce simte sub o masca de indiferenta7 este un sensibil rece. 0elalalt, ai carui nervi reactioneaza, la cea mai mica e&citatie, fara carapace, este usor de ranit, roseste pentru un fleac, plan"e repede, tresare la cel mai mic "est7 pe c!ipul sau mobil se pot citi toate emotiile care il napadesc. .ar toti au o prezenta umana, accentuata de simplitatea, de familiaritatea lor. Stran"erea lor de mana e putin moale, dar rotunda si invaluitoare% la fel, vocea lor este destul de slaba% murmura, mai mult confidential decat oratoric. SA5A=A= 6 omonimie suparatoare cu teribila boala (cancer omonim al numelui bolii) nu trebuie sa le inspire nativilor teama ca, mai mult decat altii, sunt vulnerabili la atacurile ei. +a drept vorbind, pentru asta e nevoie de o cu totul alta inclinatie morbida decat locul ocupat de Soare in 'ac, iar traditia nu ne spune nimic si nici statisticile moderne in le"atura cu pozitiile astrale care pot predispune la aceasta boala. S-a observat totusi ca in timpul perioadei (1F1H-1FH0) cat #luto a tranzitat prin zodia 'acului, boala a proliferat7 cancer la san, in special la femei, iar la barbati cancer la or"anele di"estive. Intrucat #luto reprezinta pentru omenire in "eneral, ca si pentru fiecare dintre noi, un soi de demon interior, el poate fi considerat ca un fla"el care e&alta aspectele malefice ale zodiei, fara insa ca ea sa fie destinata cancerului ca boala specifica. =uberculoza, ca si bolile respiratorii, au marcat trecerea lui #luto in ?emeni inainte de 1F1H, fiind adesea semnalate in temele individuale prin actiunile malefice ale lui (ercur, stapanul zodiei. .in 1FH0, #luto aflandu-se in semnul +eului, statisticile oficiale situeaza in fruntea cauzelor de mortalitate bolile vasculare, cardiace si circulatorii, in le"atura $ s-ar parea $ cu necazurile Soarelui, stapan al zodiei, si cu analo"iile dialecticii +eu-/arsator pe plan medical. acestea fiind stabilite, sa spunem ca la 'acul-tip predomina tendinta spre un temperament limfatic, spre umori, cum se zicea pe vremuri, si sa remarcam faptul ca +una, stapana a zodiei, este astrul care "enereaza cel mai des sc!imbarile de umoare. .ar mobilitatea nu e apana-ul acestui tip decat prin anumite laturi si, in "eneral, pe plan psi!ic. Se constata reactii lente, adesea neprevazute, dar lenese. 0aracteristica principala este o nevoie irezistibila de somn, trezirea musculara este indelun"ata% cu oc!ii desc!isi, nativul ii inc!ide de mai multe ori si trebuie sa si-i frece ca sa ii deprinda cu ambianta, cascatul, intinderea si pocnirea falan"elor sunt preludiile necesare oricarei decizii pentru o activitate fizica. Siesta e de ri"oare, iar nativii din 'ac sunt adeptii cei mai convinsi ai papucilor si fotoliului la "ura sobei, pentru ve"!ea de seara. 0u un asemenea temperament, boala ia forme ciudate, cu simptome imprecise, insidioase, multiforme, cu o incubatie lenta, urmarind de aproape fazele lunii sau suferind modificarile orare ale ritmului zilnic7 reactii or"anice instinctive la cel mai de -os nivel intre orele patru si sapte de dimineata (cu e&ceptia instinctului "enezic) si, din nou, o perioada critica la sfarsitul dupa amiezii, cu tulburari functionale si an"oase. convalescentele, daca nu intervine un aspect ma-or al unui (arte sau al Soarelui, nu pot sa fie decat lun"i,

ducand la o stare de vindecare imprecisa. In fond, sunt boli ideale pentru un dr. Dnoc3B Si, cat de putin preponderent ar fi Saturn in !oroscop, se poate constata imediat astenia, presiunea arteriala anormal de scazuta, complicatiile de natura obstructiva in bolile curente ale semnului zodiacal. le provin in principal dintr-un dezec!ilibru neuro-ve"etativ, cu toate consecintele psi!o-somatice pe care le atra"e dupa sine o asemenea diateza supusa urmarilor multiforme si reciproce ale acestor simptome. +a "landele endocrine se observa disfunctii atat !iper $ cat si !ipo -, puseuri si anomalii de pubertate, nanism sau "i"antism timic ori !ipofizar. timusul, care dispare aproape in intre"ime in adolescenta, pare sa fie de altfel "landa specifica a 'acului. Acesti bolnavi par sa puna eni"me medicinii, dar, parado&al, sunt usor de in"ri-it daca persevereaza destul de mult timp. #entru simptomele va"i, or"ane ca7 ficatul, pancreasul, vezica, stomacul, intestinul sau alt viscer di"estiv pot fi simultan incriminate si tratate, dar, pe scurt, pare sa fie vorba de un fond de necesitati niciodata indeplinite spre totala satisfactie a subiectului. .ar 'acii, renunta repede la un tratament, nelasandu-i timp sa actioneze, si sc!imba medicul. !iperemotivitatea infantila ii face tributari nevrozei, care poate mer"e de la plasticitate psi!ica anormala pana la isterie, in temele foarte distonante. In anumite cazuri, docilitatea, receptivitatea a-un" pana la vampirism refle&. =endinta spre escapade, astenie, sc!izoidie poate reprezenta etape succesive ale acestei nevroze. #lecand de la simbolurile specifice ale semnului $ stomacul si mama $ o lucrare datorata doctorului *landers .unbar stabileste o relatie intre ulcerul stomacal si un conflict afectiv le"at de mama7 comple& de intarcare sau de ranc!iuna% psi!analiza moderna ne indica, de altfel, punctul de plecare al acestui comple&, corespunzand pe de o parte aspiratiei la independenta si, pe de alta parte, nevoii de a se lasa rasfatat. 5atura acvatica a semnului este vizibila, in diverse afectiuni le"ate de umori7 mi"rene menstruale, umflarea sanilor, celulita, obezitate !idropezica, faze de tensiune mare si mica in sensibilitatea superficiala. Si, dupa unii medici, aceasta abundenta de simptome tulburi ar fi le"ata de verminoze , tot un simpton lunar, parazitismul fiind una din formele limita ale sateletismului. #e de alta parte, se pretinde ca maternitatea este mai usoara la nativele din aceasta zodie, cu conditia sa nu apara un aspect ne"ativ al +unii in tema lor. 6 terapeutica lo"ica pare a fi sc!imbarea terenului7 se poate recur"e fie la re"imuri alimentare, fie la practici termale, fie la su"estie, la ma"netism si la !ipnotism, dar cu precautii. +a polul opus, se poate concepe te!nica moderna a !ibernarii, repaus complet pentru refle&ele defazate, repaus urmat de o lenta readaptare. / S=I( 5=A=IA Sub semnul 'acului, trasatura esentiala a modei feminine ... este femininul. *emeia 'ac isi in"ri-este dra"astos corpul, ca o pisica, delicatetea ei o indeamna sa foloseasca dantela, tot ce e matasos, sa prefere culorile calde, parul abundent... Impresia dominanta este a unei ele"ante discrete si a unei simplitati "ratioase. (aria-Antoaneta (Ascendent 'ac) si epoca ei evoca destul de bine stilul 'acului. In zilele noastre, femeia din aceasta zodie urmeaza cu multa docilitate capriciile modei% dar nu retine decat ceea ce o feminizeaza mai mult. .esi se poate intampla ca un tanar 'ac sa manifeste in imbracaminte o "ri-a e&cesiva, c!iar manierism, barbatul 'ac este in "eneral prea interiorizat ca sa se preocupe de felul cum se prezinta% cel mai adesea se imbraca nein"ri-it, fara ele"anta si c!iar foarte ne"li-ent. =I#)'I (IK= . 5A=I/I .I5 A6.IA 'A0)+)I7

'ac-Berbec

Ascendent 'ac si Soare Berbec sau Soare 'ac si Ascendent Berbec &ista incompatibilitate intre aceste doua firi antinomice7 una care se retra"e, se repliaza, traieste intr-un refu"iu interior, intr-o sensibilitate vulnerabila, este conservatoare, inclinata spre trecut% obiceiuri amintiri... cealalta care sare in fata temerara, traieste pentru pro"res si pentru viitor... .e unde o dualitate care se e&prima prin escapade si capricii, faze de visare, de contemplare si accese de e&teriorizare motrice, depresiuni si ambalari. 'ac-=aur Ascendent 'ac si Soare =aur sau Soare 'ac si Ascendent =aur Aici predomina valorile lunare, plastice senzoriale, materne uneori sub o forma ve"etativa, di"estiva. Sensibilitate, ima"inatie, vis, sentimentalitate romaneasca, dra"oste pentru viata simpla si rustica. *ire rezervata, pasiva, receptiva. atasament, dra"oste de casa, conservatorism, economie, fecunditate. 'ac-?emeni Ascendent 'ac si Soare ?emeni sau Soare 'ac si Ascendent ?emeni Asocierea valorilor lunara si mercuriana denota o fire tanara, cu trasaturi de copil sau de adolescent. #ersonalitatea putin structurata, este adesea va"a, instabila, dependenta, putin stapana pe ea insasi. In sc!imb, e multipla, plastica, receptiva, atenta la vibratiile antura-ului. 5ativul este strans inserat in mediul, care poate vizibil sa-l imbo"ateasca sau sa-l saraceasca. Inteli"enta sau sensibilitatea lui sunt vii, repede e&citabile, si se pot con-u"a intr-o viata interioara intensa% pot si sa se desparta, relevand un spirit abil si le-er, pe de o parte si o viata profunda, pe de alta. 'ac-+eu Ascendent 'ac si Soare +eu sau Soare 'ac si Ascendent +eu )n veritabil lanus psi!olo"ic compus dintr-o fire nocturna, un suflet tacut si retras si dintro fire diurna, cu o vointa spectaculara in afirmare. 0aracteru este prins intre supunere si independenta. +e"atura dintre aceste doua firi produce o sensibilitate avida sa radieze, o emotivitate care cauta aprobarea sau obiectivarea7visul 'acului aspira la implinirea totala. 'ac-*ecioara Ascendent 'ac si Soare *ecioara sau Soare 'ac si Ascendent *ecioara Avem de-a face cu un introvertit delicat, plin de tact, orientat spre un ideal interior, dar prea des inclinat spre un comple& de inferioritate, de in!ibitie nervoasa si de puritate7 e&ces de modestie, de retra"ere, de scrupule, de susceptibilitate preocupata de fleacuri. 5ativul are tendinta sa se inc!ida in viata sa particulara, sa-si cultive intimitatea, poate sa-si or"anizeze lumea visului si c!iar s-o faca si confortabila, conciliind sensibilitatea cu lo"ica. 'ac-Balanta Ascendent 'ac si Soare Balanta sau Soare 'ac si Ascendent Balanta *ire precumpanitor sentimentala si feminina, impartita intre placerea intimitatii familiale, a vietii de casa si placerea societatii, a mondenitatii. 0aracterul este amabil comod, impaciuitor, dar are o vointa indecisa, ezitanta, veleitara. Aspiratiile individuale si nevoia de e&teriorizare cauta un ec!ilibru armonios si traduc doua curente de sensibilitati suprapuse7 melodia interioara care cur"e linistit si firea epidermica vibrand la unison cu lumea e&terioara. 'ac-Scorpion Ascendent 'ac si Soare Scorpion sau Soare 'ac si Ascendent Scorpion #redomina simtul valorilor nocturne, care se traduce prin atractia pentru mister, sau profunzimile vietii interioare. fire tacuta eni"matica, animata de pasiuni profunde, dureroase. 0aracterul este tenace dintr-o bucata, cu sentimente ancorate in un"!iurile ce

le mai profunde ale sufletului. (a"netism atractiv, fecunditate, creatie. 'ac-Sa"etator Ascendent 'ac si Soare Sa"etator sau Soare 'ac si Ascendent Sa"etator Instinctul mi"rator este profund si se e&prima prin "ustul nomad pentru calatorii, aventuri si e&peditii, fara sa-si rene"e insa ori"inile. Sensibilitatea cauta o iesire spre sfera ideala si se poate e&prima intr-o credinta "eneroasa, in bunatatea universala. 'ac-0apricorn Ascendent 'ac si Soare 0apricorn sau Soare 'ac si Ascendent 0apricorn 5ativul poarta in el doua firi antinomice7 una emotiva, tandra, vulnerabila, copilaroasa... cealalta insensibila, rece, concentrata, severa, batranicioasa. .e aici rezulta o viata interioarar profunda, dar c!inuita, in care alterneaza usuratatea cu ri"oarea. ambivalenta creata nu-l impiedica insa sa fie dintr-o bucata in dra"ostea de trecut, constant in ale"erea sa, incapatanat in vocatie% dar, dupa inradacinare trebuie sa accepte desprinderea. 'ac-/arsator Ascendent 'ac si Soare /arsator sau Soare 'ac si Ascendent /arsator *ire ciudata avand nostal"ia paradisului pierdut, si traind de-a intr-o lume deapoi cereasca, sau le"ata de familie, de si"uranta, de trecut, de traditie.... si totusi tinzand spre emancipare, inovatie pro"res. Sensibilitatea este e&trema, idealismul poate sa conduca la utopii, cu atat mai mult cu cat caracterul e lipsit de fermitate. *amilia si prietenia sunt cele doua centre afective. 'ac-#esti Ascendent 'ac si Soare #esti sau Soare 'ac si Ascendent #esti 5ativul se lasa dus de viata fiind sensibil la ambianta, dar permeabilitatea aceasta il face prea des evaziv, instabil !aotic. 5edominata, emotivitatea sa e coplesitoare% ea il face pe nativ impresionabil, daruit cu ima"inatie, cu un oarecare misticism. Sensibilitatea se transforma usor in devotament, in compatimire, in idealism umanitar.

.A$UL SI AL*" S"MN" 9:/IA$AL"


)n 'ac si un Berbec sunt tot atat de straini unul fata de celalalt ca apa si focul% unul da inapoi% pe cand celalalt avanseaza, unul este delicat si feminin, iar celalalt dur si !iperviril... Imposibila intele"ere. )n 'ac si un =aur traiesc usor in simpatie, desi visul celui dintai nu se acomodeaza cu realismul instinctiv al =aurului% se simt inflorind intr-o viata simpla si pasnica. )n 'ac si un nativ sin ?emeni se intele" bine, ca un copil si un adolescent% coopereaza, unul cu inima, celalalt cu mintea, si se intalnesc mai ales in dra"ostea de sc!imbare. )n 'ac si un +eu se deosebesc ca noaptea si ziua% cu cat unul este mai interiorizat, mai receptiv, cu atat celalalt este spectacular, impunator% se intele" "reu intre ei. )n 'ac si un nativ din *ecioara "asesc usor un teren de intele"ere in particular, fiindca au impreuna viata interioara, felul rezervat de a fi, delicatetea, dar unul este prea sensibil celalalt prea mintal. )n 'ac si un nativ din Balanta doua firi fectuoase, sentimentale% dar emotivitatea lor nu este la acelasi diapazon una este prea profunda pentru cea de-a doua, care e prea e&terioara. )n 'ac si un Scorpion se armonizeaza la nivelul sensibilitatii lor profunde% doua firi comple&e capabile de o intimitate in care nu patrunde nimeni si unde pasiunea poate sa fie dureroasa, dar ramane stabila sunt le"ati unul de altul. )n 'ac si un nativ din Sa"etator au destul de putine puncte in comun, poate doar dra"ostea posibila de calatorii, dar pot "asi armonia pe plan moral. )n 'ac si un 0apricorn, iata opozitia ireductibila7 un !iperemotiv fata in fata cu un rece,

un copil fata in fata cu un batran. ste posibila vreo intele"ere intre ei; )n 'ac si un nativ din /arsator iata doua firi ima"inative% care se infrunta una acvatica, cealalta aeriana% intre ei poate inflori o frumoasa relatie. )n 'ac si un nativ din #esti prezinta numeroase puncte comune% se intele" intuitiv si simpatizeaza in comuniunea spre un ideal de bunatate% pasiunea lor este profunda si durabila.

V.AJIL" N:P*II
Se stie ca 'acul este semnul lunar feminin, care reprezinta viata de familie7 mama, caminul natal, apoi casa unde te instalezi si copiii pe care ii cresti. 'acul are nevoie sa-si intemeieze un camin, altfel este lovit in insusi izvorul fiintei sale. Iar in dra"oste va fi copil sau mama. 5ativul din 'ac este asemeni tanarului emotiv, delicat si sensibil pus in fata realitatilor brute ale vietii... Ima"inatia ii devanseaza e&perienta. l nu se avanta cutezator ca Berbecul spre o ima"ine aparuta brusc din subconstient7 compara lumea pe care o descopera cu un lun" vis purtat in el, indelun" man"aiat. acest vis de afectiune, de iubire feminina, poarta in el nostal"ia primei copilarii, sanul matern unde "asea blandete, protectie, consolare. .ra"ostea materna, dra"ostea unica si de neinlocuit% 'acul ar vrea sa-i "aseasca in lumea adulta ec!ivalentul. 0a un copil pretinde o dra"oste care sa n-o imparta cu nimeni, o dra"oste care intele"e iarta sustine, o dra"oste dincolo de toate conti"entele, o dra"oste inefabila in care sa poata revarsa, fara teama de a fi respins si strivit comorile de tandrete care i se in"ramadesc in suflet. Astfel e inima unui 'ac coplesita de sensibilitate romantica. 6 inima care nu e decat un vis de iubire, in care ima"inatia brodeaza o mie de arabescuri, in cautarea daruirii totale. Si pentru inima aceasta de copil curat si fra"il dra"ostea este un cantec de lea"an, o ma"ie fermecata sau poate, o pasiune romantica pierduta intr-un vis din afara vietii zilnice. Aceasta dra"oste, idila increzatoare, el o resimte de obicei ca pe o ameteala cu senzatia unui pumn primit in stomac% dar se intampla si ca ea sa doarma in strafundurile sufletului sau nostal"ic, pana in ziua cand toate reminescentele reapar in constiinta, iar ima"inea ideala inunda cu razele ei privirea si c!ipul alesului sau aleasei. ste de-a dreptul e&ceptional ca miracolul sa aiba loc, si sufletul romanesc, e&i"ent, "eneros, si tiranic totodata sa intalneasca ,,sufletul perec!e:, pe care il c!eama cu toate dorintele sale. 0el mai des este vorba mai de"raba de o deziluzie dureroasa. 6 lume stranie si ostila i se dezvaluie adolescentului timid. nici o mana ocrotitoare nu apare ca sa-l calauzeasca. nimeni nu-i e aproape ca sa "!iceasca tainele sufletului, sa-i pondereze susceptibilitatile, pudorile si iluziile. Atunci, ranit, da inapoi, se retra"e in sine. Isi ascunde dorintele si elanurile temandu-se sa nu-i fie profanate. #rea idealist ca sa-si rene"e visul prefera sa-l in"roape% prea deformat de absolut, nu admite compromisurile mediocre, prea indolent ca sa braveze obstacole, ale"e tactica evadarii. 5u accepta viata. *u"e din fata suferintei morale de care se teme, indreptandu-se spre mlastina mitica unde, la intrarea in lumea infernala, cresc florile placerilor superficiale si unde !idra dorintelor neimplinite il ameninta cu nenumaratele ei capete. Intr-adevar, ne putem astepta ca acesta sa fie destinul sentimental al 'acului ramas copil. 0u cat idealul sau e mai frumos, cu atat mai mult risca sa se naruie fra"ilele ima"ini amoroase pe care le aduna in inima, in fata loviturilor repetate ale vietii zilnice $ distanta de celalalt. Atunci, ,,cauta sin"uratatea ca sa se infasoare in coconul de matase tesut de propriul sau suflet:. 5u va mai putea decat sa viseze dra"ostea inaccesibila. 'acul calit poate spera sa-si indeplineasca visul, dar risca in cele din urma sa se sufoce intr-o le"atura care devine inc!isoare, un univers fara iesire, fara comunicare cu restul lumii. Ii ramane posibilitatea sa-si cauterizeze durerea de copil si sa accepte o realitate a

iubirii desprinsa din visul sau profund.

+A.+A*UL
&ista doua tipuri opuse de barbati 'aci. )nul e pasnic, simplu si calm% datorita femeii ii place cuibul sau, iar sufletul ii este le"at de locul de bastina, de casa, de mobilier, de obiectele pretioase adunate din familie si din copilarie. 5u traieste fidel si stabil, decat pentru caminul lui si are nevoie de un cadru intim, de o ambianta calduroasa, ca sa se odi!neasca seara cand revine de la lucru. Are o nevoie imperioasa sa se impartaseasca, impreuna cu sotia lui, din dra"ostea copiilor. Acest domn destul de comod este simultan facut sa fie sot si tata bun% si-a depasit criza de copilarie si a devenit un adult matern, bun, devotat, protector. 0elalalt 'ac, lunar cu alc!imii secrete, este nervos, capricios, bizar c!inuit, inima sa e un muzeu ima"inar ale carui broaste le-a incurcat, aruncand si c!eile. Aceasta faptura care nu-si apartine este o adevarata eni"ma pentru sine si pentru altii. #osedat de trasnai, de o ima"inatie de lunatic, locuit de un demon interior, rand pe rand incantator si odios, traieste uneori intr-o stare secunda care il face diferit fata de el insusi in momentele obisnuite. .a impresia copilului rasfatat care a refuzat sa creasca, insuportabil in orele de e&altare si de pretentii e"oiste, vesnic in cautarea unor bucurii morale care il obsedeaza si-si iau zborul din fata lui ca niste pasari de vis. Incapabil sa iubeasca femeia, fiindca nu a trecut pra"ul de la mama la sotie, isi e&prima neputinta de a iubi sc!imband, vesnic nesatisfacut, partenera dupa partenera. .e aceea, este prin e&celenta, un vanator de fuste, mereu in cautarea unui c!ip, a unei siluete, a unui parfum, a unei voci... la fel de neastamparat ca si un licurici. Acest lunatic este un nelinistit7 noapte e ambianta lui, noaptea cu lumea ei fantomatica, cu umbrele, visele, deformarile, cosmarurile, vra-ile ei. Il vedem, dupa ce s-a innoptat, ratacind ca un somnambul, pandind, spionand ca sa se reintalneasca pe sine intr-o aventura fara viitor, urmarind ceva mereu altundeva, o umbra fu"ara care il atra"e dupa ea spre o viata de umbra... in zadar spera ca va intalni mama ideala pe care o cauta. Si totusi intr-o zi, se poate atasa de o femeie mai in varsta sau mai matura care sa-l cristalizeze dandu-i si"uranta, facand ca inconsistenta lui nocturna sa accepte soliditatea, sentimentul de securitate pe care il da lumina, raspandindu-se asupra lucrurilor, contactul concret cu fiintele, viziunea rezonabila asupra evenimentelor vietii. In sc!imb, acest 'ac (lunarizat si saturnizat) stie sa invaluie totul intr-un parfum de poezie, de miraculos. .ar neputem da seama ca acest vra-itor, acest daruitor de iluzii inspira uneori dra"ostea nea"ra, pasiunea fatala.

"M"IA
#rea multe trasaturi pentru 'ac o pot duce la celibat, cand nu este capabila sa se desprinda de parinti. cazul anumitor fete batrane care s-au devotat ramanand in casa familiala si au ramas sin"ure, in ciuda sensibilitatii lor feminine si materne. Adesea, femeia dominata de 'ac este o femeie-copil, in"enua, cu o anumita "ratie feminina% este o romantica floare albastra care viseaza la sotul ideal $ barbatul simplu si iubitor. dupa ce s-a -ucat mult timp cu papusile, devine o mama-closca. deci mai curand mama, decat sotie% atinsa mai mult sau mai putin de fri"iditate, se refu"iaza in iubirea narcisiaca a copilului si se e&ileaza in fata nimanui a sentimentelor puerile, a sublimarilor dulce"e si spalacite. Inca un pas si realizeaza ceea ce *rau numeste ,,comple&ul locastei:, adica atasamentul patimas, "elos si posesiv, cu care mama il tine a"atat de ea pe fiu. In afara de dra"ostea materna, acest "en de femeie nu poate iubi

decat un ideal iluzoriu caruia ii da provizoriu un nume, trecand de la o dra"oste inselata la alta. Aceasta e soarta obisnuita a femeilor 'ac disonante. In sc!imb femeile 'ac armonioase pot trai marile pasiuni si c!iar pasiunea profunda a sufletelor perec!e7 intimitatea psi!ica a cuplului este de o asemenea natura, incat comunicarea telepatica face ca ambii parteneri sa traiasca de la distanta aceleasi senzatii si sa se impartaseasca de la aceleasi emotii. &ista doua tipuri e&treme de femei 'ac. )na se in-oseste adesea sa nu fie decat un simplu obiect se&ual, ca urmare a pasivitatii sale e&treme% e supusa, docila, se lasa iubita, sufera iubirea. Asa era intr-o anumita masura, a doua sotie a lui 5apoleon, (aria+uiza (+una in 'ac)% pasivitatea, supunerea, slabiciunea au facut din ea o -ucarie a politicii. 0elalalt tip, dimpotriva, se situeaza la un nivel inaccesibil si inspira o iubire imposibila% ea este, cu adevarat, intruc!iparea ar!etipului feminin cel mai pur si mai profund7 trezeste in barbat anima, acea ima"ine a eternului feminin pe care o poarta in el in strafundurile sufletului si care il impin"e sa iubeasca o fiinta devenita ideala, sacra, adesea tabu. (ic!ele (or"an (+una-'ac) este, fara indoiala, pe ecran, e&emplul cel mai elocvent al acestui tip feminin. Si la femeia 'ac e&ista doua forme de optiune in dra"oste% ea este intr-adevar, impinsa fie catre barbatul pe care il supraestimeaza, foarte activ si viril, ima"ine a tatalui idealizat (relatie de la fiica la tatal ideal), fie spre tanarul promitator care are nevoie ca o femeie sa se identifice cu el pentru a-i dezvolta increderea in sine. In ambele cazuri, ea se identifica cu barbatul in modul cel mai favorabil fericirii ambilor parteneri% ei ii revine partea cea mai "rea din munca de adaptare% abandoneaza initiativa in mainile barbatului si renunta la propria ei ori"inalitate, manifestandu-se prin identificarea con-u"ala% este o partenera ideala, cu conditia sa fie iubita. Se vede ca un 'ac barbat sau femeie a reusit din punct de vedere afectiv, daca parternitatea sau maternitatea il transforma intr-o faptura sublima% a esuat, mai mult sau mai putin, daca devine in aceasta situatie, o fiinta ...plata. 0el mai frumos cuplu 'ac cunoscut in istorie este reprezentat de clara si robert Sc!umann (con-unctia luna-(arte de la 12 si H din 'ac in cazul 0larei se suprapunea pe con-unctia (ercur-/enus in cazul lui 'obert, situata la E si F din 'ac). Au fost total devotati caminului lor, copiilor (opt la numar)7 0opiii sunt o binecuvantare si niciodata nu poti avea destui, spunea robert Sc!umann.

MUN$A IN AMILI" :rientarea


0and vine momentul ale"erii unei profesii, tipul 'ac este supus adesea su"estiilor antura-ului, iar receptivitatea sa este atat de mare, incat uneori fiul imbratiseaza meseria tatalui. Astfel o atitudine de revolta desc!isa il poarta spre o profesie de la antipodul vocatiei familiale. In functie de cele doua "rupe mari de 'aci, se distin" doua orientari principale7 a) 'acii ve"etativi inclina spre o munca automatizata, ascultand de re"ula economiei de efort% automatismul lor funciar face din ei niste masinarii bine re"late care e&ecuta si repeta, fara intrerupere, cu aceeasi intensitate, aceeasi amplitudine, "esturile desprinse pentru o munca precisa, neavand nevoie, o data obiceiul format, decat de un minim de suprave"!ere cerebrala. b) 'acii nervosi iau calea opusa% sunt tentati de activitati in care se pot misca dupa bunul lor plac, isi pot urmarii fantezia, ritmul propriu alcatuit succesiv din lene si accese de entuziasm% sunt facuti ca sa evolueze

!aotic intr-o cariera ce le ofera multiple e&ercitii si le propune interese mereu reinnoite. .ar, intr-un caz ca si in altul, 'acul lasa adeseori destinul sa decida asupra valorificarii calitatilor saleB

P.: "SII
=endinte7 5arcisism, pasivitate, dependenta. *unctii7 A slu-i, a "usta, a vedea, a se arata. 6biecte ale muncii7 Alimentele, imbracamintea, animalele, copiii, apa, lic!idele, obiectele rotunde Actiuni7 A procrea, a reproduce, a intretine, a creste, a ve"!ea, a navi"a. +ocuri7 Braserie, restaurant, ma"azin, "radinita, pla-a, piscina, "radina, padure, strada, bici, multime, spectacole (marionete, circ, pantomina)

A*I*U/INI A*A /" MUN$A


+a lucru, 'acul ve"etativ se pune in miscare destul de incet% este un calm care opereaza cu re"ularitatea temperamentului sau pasnic, dar suporta orice conditii si e rezistent. .aca e docil, daca asculta de re"ulamente se supune obiceiurilor colectivului, nu trebuie sa fie cicalit% este usor de disciplinat si e&ecuta sarcinile cum trebuie. necesar sa se tina seama de timiditatea lui, adica sa i se puna la dispozitie toate instrumentele de lucru pe care s-ar putea sa nu indrazneasca sa le ceara. Se obtine de la el eficacitate ma&ima atunci cand lucreaza intr-o ambianta destul de intima in care sa se simta ca la el acasa, simpatizat de superiori si de cole"i, se intampla sa se ataseze c!iar de firma pentru care lucreaza si sa devina un obisnuit al ei, fiind bine primit peste tot, aproape ca un membru al familiei. nu ocupa intotdeauna situatia meritata din cauza efortului pe care ar trebui sa-l faca spre a-si pune in evidenta personalitatea7 timid, se ascunde in "aura lui, se refu"iaza in barlo". .ar tenacitatea sa este neindoios cel mai bun atu de reusita. Intr-adevar este un stabil care se ataseaza de meserie si are o cariera pasnica. 'euseste in tacere. Adesea a-un"e sa-si conduca in mod convenabil mica intreprindere si sa fie un bun patron, binevoitor fata de salariati. 'acul nervos este total diferit. +a lucru este instabil, neor"anizat% are maniera sa proprie de a lucra, care merita sa fie retinuta, daca activitatea sa poate fi incadrata, dar eficienta lui este ine"ala de la un moment la altul. *amiliaritatea ii este necesara in mediul in care lucreaza, dar este ispitit sa abuzeze de ea. .esi destul de pasiv, se esc!iveaza cu dibacie, cand poate, in fata ordinului primit% la randul lui, nu e facut sa dea ordine si, mai ales, sa indeplineasca rolul unui director. In sc!imb, poate usor sa devina un declansat. #roblema lui este sa se accepte, sa accepte viata, apoi sa se plaseze "asindu-si situatia potrivita. Acest inconstant isi cauta norocul umbland din loc in loc% va"abondeaza c!iar din meserie in meserie. .estinul sau e fluctuant, mai mult decat oricine altul, este la c!eremul soartei.

INAN*"
5u se poate spune ca 'acul e facut sa casti"e bani. Atitudinea sa financiara face parte, de altfel, dintr-o atitudine "enerala de timiditate. 'ealizarea unui destin cuprinzator, lansarea in aventuri, casti"ul banilor nu fac parte din virtutile sale% pasivitatea il duce la nevalorificarea concreta7 prea putin ambitios, tinde mai mult sa leneveasca si se multumeste doar cu putin. Iar daca la lipsa instinctului de cuceriri materiale adau"am absenta oricarui simt al realitatii, vedem ca e&istanta sa risca sa ve"eteze, sa se loveasca de dificultatile vietii cotidiene si sa recur"a la protectia familiala, ceea ce duce

la pierderea libertatii. Sub aparente diferite, intalnim mereu aceeasi realitate7 +a *ontaine traind fara "ri-i si lasandu-se intretinut, Sc!ubert incapabil sa scoata vreun profit din operele sale, 0orot lasandu-se e&ploatat de comanditari, #roust, traind din averea familiei, (odi"liani oferind pe terasa carciumei ,,+a 'otonde: un portret in sc!imbul unui pa!ar dat pe "at dintr-o in"!ititura, 'embrandt ruinandu-se in speculatii maritime... #asivitatea aceasta il impin"e sa spere in noroc% este deci inclinat sa si-l incerce si traieste adesea cu speranta unui loz casti"ator, a c!ilipirului, a combinatiei in"enioase, a operatiunii miraculoase... vident ca cel mai bun sfat care se poate da acestor subiecti este sa-si reconstruiasca personalitatea in efortul profesional% cel mai bun serviciu care li se poate face este sa fie indemnati cat de timpuriu sa traiasca din resurse proprii

L"UL
$aci aceasta mi,e vointa
In fiecare an cand in perioada cuprinsa intre 2E iulie si 22 au"ust, Soarele strabate cel de-l cincelea semn zodiacal, +eul, pasim in a doua faza a verii, prima fiind asociata cu 'acul, iar ultima cu *ecioara. #utin conteaza ca, de fapt, constelatia +eului aminteste mai mult sau mai putin de marea felina si ca ea nu se mai afla astazi in zodie. #entru noi, +eul ramane portiunea zodiacala situata la distanta e"ala intre solstitiul de vara si ec!inoctiul de toamna, la -umatatea drumului dintre 00 'ac, unde Soarele atin"e declinatia nordica ma&ima, si 0 0 Balanta, unde intalneste ecuatorul ceresc. 0u alte cuvinte, ne aflam in inima anotimpului verii. In ciclul anual al naturii, e momentul culminatiei ve"etale7 toate formele sunt etalate, par"uite, aurite si coapte sub soarele cel mai stralucitor din an. 6 data cu deplinatatea rodului, suntem la varsta maretiei si maturitatii anotimpului. .e aceea s-a ales pentru a reprezenta acest semn zodiacal, ,,re"ele animalelor:, faptura maestuoasa a leului, emblema a puterii suverane, a fortei nobile. Aflandu-se in afinitate cu stralucirea si caldura amiezelor de vara, simbol al "randorii implinite si al autoritatii naturale, nu trebuie sa ne mire ca +eul este animalul cel mai frecvent reprezentat in !eraldica. l ocupa un numar nesfarsit de blazoane franceze si straine, este fi"ura de electie a ordinelor cavaleresti si predomina in arte, de la celebra #oarta a leilor de la (icene, pana la operele moderne. @iero"lifa semnului stilizeaza coada animalului cu un cerculet deasupra caruia se afla o curba mare% in spirit "rafolo"ic, este vorba de o miscare ce pleaca dintr-un centru si se indeparteaza de el cu amplitudine% daca ne uitam mai de aproape, observam ca in aceasta sc!ita "rafica este cuprinsa intrea"a noblete stralucitoare a semnului. #entru a intele"e bine +eul, trebuie sa-l situam "enetic in structura Aodiacului. In calitatea sa de al cincelea semn marc!eaza o etapa precisa din cucerirea umana. Simbolic, daca Berbecul e spermatozoidul, =aurul, ovulul, daca ?emenii reprezinta unirea lor, iar 'acul "estatia, +eul semnifica iesirea la lumina, nasterea, aparitia unei unitati noi. In 'ac, omul este le"at de mama prin cordonul ombilical. In +eu, el isi dobandeste autonomia% se naste ca celula personala. Individualitatea sa se intrupeaza concomitent cu aparitia constiintei. 0ucerirea cea mai importanta, cand aparitia lui ,, u: in limba- dezvaluie nasterea vointei si a libertatii personale. ste si momentul aparitiei omului ca fiinta sociala. +eul apartine esentei elementului *oc. In trinitatea zodiacala a acestui element, isi are locul, ca *oc-fi&, intre *ocul-cardinal al Berbecului si *ocul mutabil al Sa"etatorului. =rei termeni succesivi ai aceleiasi manifestari7 scanteie-flacara-cenusa% trei aspecte diferite ale aceleiasi manifestari7 caldura-lumina-fuziune... *ata de focul nediferentiat din

Berbec, forta animalica, impulsiva, spontana, !aotica, creatoare si distru"atoare, oarba si sublima... si de *ocul epurat, destinat pornirilor spirituale din Sa"etator, semnul matur al +eului reprezinta focul stapanit, flacara domestica, forta de foc individualizata, consacrata puterilor ului, mobilizata de o vointa diri-ata. 'aportata la inima care, in ,,6mul-zodiac:, e or"anul acestui semn, zodia +eului reprezinta forta centrala, re"lementatoare si iradianta care comanda intrea"a economie inferioara. *ata in fata cu +eul se afla /arsatorul, opusul sau polar. .ialectica respectiva traseaza drumul de parcurs intre independenta si +ibertate, intre acceptarea de sine si acceptarea celuilalt. Aici este vorba de cultul vointei mele suverane% in fata se afla sacrificiul imbo"atitor, implinirea in sensul vointei =ale. este evident asadar, ca daca stadiul leonin este, psi!olo"ic vorbind, o etapa de culminatie, analoa"a maretiei amiezelor de vara, el nu este decat o faza ce se cere depasita pentru implinirea inte"rala a conditiei umane. ra de asteptat7 astrul atribuit +eului e Soarele. Stapanului i se aduc toate onorurileB .e la unul la altul, aceleasi ecouri isi raspund7 semn zodiacal si astru al vietii, focului, caldurii, luminii, iradierii, stralucirii etc. Inima este pentru astru ceea ce este si pentru zodie. 6 inrudire astrala atat de au"usta nu poate decat sa-i ma"uleasca pe nativii din zodie ,,fii ai soarelui:. 0u toate acestea, orice e relativ, atat in cer, cat si pe pamant. In pofida uluitoarei sale "randori, la scara planetara, Soarele nu este, ca stea, decat un mic punct in univers, o pulbere in "ala&ie. Si totul e dialectic. Asociat cu carul Soarelui, +eul intruc!ipeaza apoteoza zilei si a luminii. 6ricat ar fi insa de interesanta, aceasta relatie nu trebuie sa ne constran"a sa o ridicam in slavi si sa desconsideram noaptea si intunericul7 ziua, nu vedem decat un soare% noaptea ne arata milioane... +a toate popoarele, astrul zilei a facut obiectul unui cult divin, adesea asociat c!iar cu viata sociala si reli"ioasa% astru al luminii, el este in acelasi timp si simbolul spiritului, al luminii launtrice, al divinului din noi. In ?recia, zeul solar Apollo era inzestrat cu toate atractiile tineretii, fortei si "ratiei. 5u mai este nevoie sa ar"umentam influienta considerabila e&ercitata de Soare asupra #amantului. +umina lui conditioneaza functia clorofilianta a plantelor, iar caldura lui diri-eaza toate manifestarile vietii or"anice. l este arbitru anotimpurilor si principiul tuturor ener"iilor utilizabile. =ot el se afla la ori"inea furtunilor ma"netice, a aurolelor boreale si a curentelor telurice. *urtunile si eruptiile fantastice care se produc la suprafata lui si pe care ne-am obisnuit sa le numim pete solare provoaca perturbari in ener"ia de iradiere a dezordini7 crize sociale, accidente, sinucideri, crime, mortalitate crescuta... ca si cum insasi planeta noastra ar fi intr-o stare de febra% s-a a-uns c!iar la a pune in paralel curbele activitatii solare si "raficele epidemiilor, ale productiei forestiere, viticole, cerealiere, industriale... In fine, ultimele statistici stabilesc un raport destul de precis intre repartitia razboaielor si revolutiilor si amplificarea petelor solare. .in un"!iul de vedere astro-psi!olo"ic, Soarele simbolizeaza instanta psi!ica pe care psi!analisti o numesc supraeu, adica acea functie a fiintei umane, care, pe tot parcursul vietii, perpetueaza directivele morale si interdictiile derivate din educatie, mai ales sub influienta tatalui. ste un soi de -andarm interior, de controlor al psi!ismului care pretinde renuntari in zona instinctelor si face sa prevaleze valorile societatii. .ar desi acest -andarm poate fi benefic, devenind o mare par"!ie spirituala, el poate fi si malefic tiranizandu-l pe cetateanul onest si ducandu-l la nevroza sau c!iar la psi!oza (cand Soarele este foarte disonant la nastere). *ata de +una, care reprezinta natura, Soarele intruc!ipeaza deci, in fiecare din noi cultura% daca astru noptilor personifica viata infantila, ar!aica, emotiva, astru zilei semnifica apartenenta la societate, latura celor mai mari e&i"ente, punctul aspiratiilor celor mai elevate, al pretentiilor celor mai importante. Aona solara a psi!ismului defineste intre"ul pro"ram al Apollinicului7este zona in care revendi-

carea constiintei este dintre cele mai ve!emente, unde lupta contra somnului vietii si abetiei instinctelor e constanta, unde batalia dusa de fiinta spirituala e cea mai crancena. ste zona deplinatatii constiintei si a an"a-arii, a constintei creatoare. A trece de la eta-ul lunar copilaros la eta-ul solar adult inseamna a te educa infruntand si vrand sa frecventezi ceea ce >ames numeste ,,linia celei mai mari rezistente:, rezistenta la automatisme, la su"estie,la neastamparul instinctului, la emotivitate, privatiuni consimtite, supuneri, franari... /iata solara, este in cele din urma, viata rafinata si sublimata, c!ipul comple& oferit de personalitate, in sintezele sale elevate. Inaltat la stadiul solar, individul dispune de deplinatatea facultatilor sale, se bucura de inte"ritatea fortelor, isi implineste particularitatea individuala in unitatea psi!ismului total, nu-si mai suporta soarta, ci isi implineste menirea. .evine atunci un centru creator, un soare. In istorie, vedem adesea ridicandu-se din mase, ori din stat un erou national, un tip de actiune sau de sensibilitate care se impune ca un model e&ceptional de atra"ator si cizelat din mii de indivizi, concetateni imitatori7 un cavaler, un indra"ostit romantic. Soarele este cel care simbolizeaza rolul acestor modele oficializate de succes% el simbolizeaza perceptele, idealurile, principiile societatii dupa care indivizii isi fi&eaza conduita. Soarele este eroul care modeleaza omenirea prin e&emplul sau, prin succesele, prin ispravile sale. 5umeroase mituri presupun o conceptie funciar-eroica despre Soare. (ircea liade a constatat ca predomina cultul solar acolo unde, "ratie re"ilor, eroilor, imperiilor, ,,istoria este in mers: ..upa ce a remarcat solarizarea frecventa a *iintelor Supreme, el constata afinitatea teolo"iei solare cu elitele7 suverani, initiati, eroi, !ierofaniile solare tind sa devina privile"iu unei minoritati de alesi. Arbore al vietii $ 'e"e $ .umnezeu, aceasta e de altfel formula mitolo"iei solare. In raport cu implinirea aceasta, semnul e doar rareori la inaltimea astrului. .aca ,,re"ele animalelor: simbolizeaza ceea ce este re"al in viata psi!ica, ceea ce este mai nobil in instinct, +eul intruc!ipeaza prea adesea, forma inferioare a fiarei oarbe, iar tipul +eu sucomba in fata fortelor pe care nu le poate domestici. 0u toate acestea trebuie intotdeauna sa se ia in considerare, in practica astrolo"ica , asa numitul comple& +euSoare-casa a /-a(corespunzand celei de-a cincea zodii), care formeaza un ansamblu de tendinte cone&e. Semnificatia diferitilor factori astrolo"ici in zodia +eului7 Soarele si As nu fac altceva decat sa puna in valoare +eul fara a-i conferii o valoare anume. +una in +eu inseamana e&altarea vietii instinctive, efervescenta unei firi care se lasa, increzatoare in voia nobletei inclinatiilor sale% ima"inatie colorata, maretie a visului. (ercur in +eu face sa prevaleze inteli"nta leonina alcatuita toata din claritate, luminozitate, sinteza, viziuni vaste si spirit cuceritor /enus in +eu da lumii sentimentelor caracteristici leonine7 pasiuni mari, ideal clasic, noblete sufleteasca. (arte in +eu reprezinta forta a"resiva a animalului cu botul lar" desc!is si caninii amenintatori. ul dispune de o considerabila putere combativa si realizatoare mai mult sau mai putin utilizata. a poate alimenta manii, satisface apetituri -osnice se poate pune in serviciul unei e&periente sau aventuri indraznete si violente sau poate sa a-un"a la o intreprindere vasta. >upiter in +eu semnifica forta +eonina e&teriorizata, inflorita, umflata sau bu!aita, dar umanizata. ul se afirma intr-un mod !ipertrofiat sau seniorial% impune nevoia de a reprezenta sau domni in domeniul sau. Saturn in +eu se afla in diz"ratie in e&il. Aceasta pozitie confera un aspect blestemat si duce mai mult sau mai putin la decadere, daca ul nu accepta sa se sacrifice. a e&plica firea nesatioasa a lui 0ezar Bor"ia, procesul si e&ilul lui .re1fus, atentatul anar!ist a lui 'avac!ol, e&ilul lui 2il!elm al II-lea% tot ea domina in cerul lui @itler si ii semneaza aventu

ra si esecul.

: :.*A A NA*U.II
5u e un lucru absolut7 nu toti nativii din +eu au o forta fizica in masura sa sustina comparatia cu animalul re"al% si totusi dintre toate semnele, al cincelea prezinta cele mai multe constitutii atletice% pentru multi baza or"anica este robusta, "eneroasa si rezistenta7 punctul de plecare e promitator. *ie ca e sau nu dezvoltata, constitutia poarta oricum pecetea unui temperament de foc, numit bilios. Asadar, +eul incepe sa capete c!ip la radacina insasi a fiintei sale fiziolo"ice, in urzeala unui temperament ener"ic alcatuit in intre"ime de c!eltuire motrice. 'ecunoastem in el abundenta vitala, e&teriorizarea debordanta care-i diri-eaza intre"ul comportament7 revendicari instinctive imperioase, reactii rapide si puternice, aplomb, valoare, certitudine, indrazneala, sete de ambitie, de cucerire si dominatie... =ipul respectiv are suficiente rezerve ca sa $si permita risipa7 e puternic. sanatos, lesne in intampinarea vietii, increzator, fericit, natural, fara complicatii7 a beneficiat de forta si stie ca ,,cei din stirpe pura n-asteapta ani sa dea dovada de bravura:. +a eta-ul inferior nativul prezinta de-a o unitate bine or"anizata si orientata spre inte"rarea lumii e&terioare% va fi formula urmarita pana la capatul evolutiei sale. Sa nu ne miram asadar daca, in mod cat se poate de firesc, reuseste sa se impuna, pe cei care ii seamana ii eclipseaza% pe cei care ar fi tentati sa-l conduca, ii reduce la tacere% in orice moment isi face cunoscuta prezenta. 6ricarui esalon social i-ar apartine, in orice sfera publica ar evolua, +eul se semnaleaza atentiei celorlalti. *ie ca se numeste 5apoleon, 'a1mond #oincare, (ussolini, sau ca este ministru, prefect, primar, diri-or de fanfara, antrenor al unui club sportiv sau sef de banda... se afla in randul intaiB .e unde aceasta forma de superioritate;

PASI:NA*UL
.aca adoptam punctele de vedere ale caracterolo"iei, analiza unui nativ din zodia +eului scoate in evidenta trei coeficienti de putere7 Activitatea, motivitatea si Secundaritatea% acestea produc tipul +eu cu cea mai mare putere #asionatul. Ii cunoastem temperamentul bilios% puterea si "ustul actiunii sunt inradacinate in constitutia sa fizica si au, drept urmare, o e&i"enta acuta. .e timpuriu, e&prima un eu sunt "lorios, ca si cum ar flutura un stindard, iar da-ul si nu-ul sau se impun ca o spada stralucitoare. /ointa sa se inspira direct din sursele tonusului sau vital, astfel incat, pentru el, a voi inseamna de-a a putea7cand spune vreau impune cu usurinta un trebuie imperativ. In felul acesta parvine la limita, la !ipertrofierea tiranica a vointei. *ortele de care dispune atin" un potential ridicat% a"resivitatea ocupa la el un loc important. In contact cu obstacolul, in competitie, devine perfect constient de ce este si ce poate da. A fi invins inseamna pentru el suprema slabiciune7 obstacolul trebuie sa cedeze, de altfel, ii face mare placere sa se napastuiasca asupra lui cu tot trupul7 leul nu este decat o masa de musc!i adunandu-se mai intai si apoi destinzandu-se in saltul asupra prazii. *orta e dubla7 debit mare presiune puternica. .e aceea cand e adversar ataca frontal, cura-os i"norand sau dispretuind prime-dia. )n asemenea interlocutor e foarte fair pla17 accepta anticipat re"ulile -ocului. cu atat mai puternic cu cat vointa sa este constiinta si stapanire7 depune un efort constant, incordat, ca sa scape de sub -u"ul intereselor si pasiunilor. +a forta activitatii se asociaza cea a emotivitatii7 arcul e cu atat mai incordat cu cat e&ista mai multa dorinta, cu cat pofta de a trai este mai mare. motivitatea intretine la nativ o e&i"enta nesfarsita7 apar mereu nevoi, dorinte pasiuni care se in"ramadesc, iau

amploare, duc la o viata a"itata, si pentru aceasta e de a-uns la planetele de primaritate, cum ar fi (arte si >upiter, sa fie dominante in +eu. .ar la cele doua forte precedente se asociaza si o a treia, Secundaritatea. ste vorba de o predispozitie pentru un ecou prelun"it al impresiilor, care se mentin in interior si favorizeaza coerenta, sistematizarea si in!ibitii psi!ice (Secundaritatea este cu atat mai accentuata, cu cat Soarele, )ranus si Saturn domina semnul zodiacal). Secundaritatea -oaca rolul unui volant substituind succesiunii capricioase a emotiilor persistenta unei a&e% ea unifica si bloc!eaza dorintele% orientand viata spre un scop, ea da un sens zilei de azi situand-o intre ieri si maine $ astfel incat actiunea sa se e&ercite in plina lumina, sa se desfasoare si sa adune cat mai multe materiale posibile, sa-si produca teluri mai indepartate si mai inalte. #rin urmare, e&ista multe sanse ca mi-loacele si scopurile nativului din +eu sa se concentreze asupra urmaririi unei actiuni privile"iate care sa devina cea mai importanta. =ot ceea ce nu convine acestei e&periente centrale, este respins, discreditat, refulat, ascetismul impiedicand orice dispersie si intarind concentrarea dorintelor. Astfel incat, nativul implinit, a-un"e sa inlocuiasca pasiunile cu o pasiune centrala, un ideal dominant care devine sufletul insusi al vietii sale, centrul e&istentei sale. Se intele"e deci ca nativul pasionat este omul care traiaste la cea mai inalta tensiune, individul care isi mobilizeaza cel mai mult firtele launtrice. Astfel nu trebuie sa ne mire ca nativul este patruns de demonul ambitieiB l reprezinta un edificiu de vointa unificata si are nevoie de o misiune. &troversiunea sa naturala il inclina spre semenii sai si-l face sa simpatizeze cu aspiratiile mediului% "rupul inseamna o colectivitate pe care o iubeste si o le"e careia i se conformeaza. .ar, desi i se adapteaza spontan, ramane un independent7 vrea sa aiba mana libera si camp de desfasurare% accepta mai putin ca oricine o tutela si prefera sa dea e&emplu decat sa primeasca o lectie de la cineva. =otusi tine sa se inte"reze in obiceiuri si institutii. Aici el trece la e&teriorizarea dramatica a personalitatii ca sa-si dobandeasca recunoasterea publica si sa-si mareasca si"uranta personala in societate. .upa ce si-a atins propriul centru este capabil sa atin"a centrul celorlalti si, drept urmare, sa-i incura-eze sa implineasca ceea ce asteapta de la ei. Isi asuma partea de responsabilitate si de riscuri% mai mult este in stare sa ia asupra sa sarcina celorlalti, avand in plus placerea si darul de a voi si a decide in numele lor. Se daruieste intr-o asemenea masura, incat, in calitate de sef, este conducatorul sistemului sau. In cazul lui, idealul si realul conver"% astfel ca realist si ca idealist totodata se marturiseste lumii cu "and sa o transforme. Se dedica acestei sarcini cu atata ravna, incat sfarseste prin a se confunda cu misiunea asumata. ul sau dispare in vocatie. minamente social, tinde sa identifice a&a vietii personale cu cea a "rupului caruia ii apartine% atasamentul sau puternic fata de familie, de corporatia profesionala, de partid, patrie, reli"ie ... sta marturie pentru acest lucru, la fel ca si interesul pentru istorie., pentru devenirea sociala. #rincipala manifestare a ambitiei sale realizatoare este puterea de munca% i se dedica fara rezerve, si-si e&ecuta proiectele pana la capat. Adaptat la o multitudine de sarcini acopera o zona vasta de activitate, remarcabila prin volumul initiativelor. +a acest tip de +eu, om de afaceri, spune +a Senne despre pasionat% ,,ideea altei intalniri, altei anc!ete, altei vizite, este mereu prezenta in mod subiacent si staruitor in cursul intalnirii, anc!etei, vizitei care tocmai il preocupa. #oate sa aiba numeroase "ri-i practice, actionand pe un front lar" de activitati, dar ele raman practice:, ,,deoarece nu are timp sa faca din ele materie de rume"at si, c!iar daca ar face-o, s-ar dispretui7 e manat de nerabdare, trebuie sa rezolve imediat dificultatile pe care le intalneste si pe care e intotdeauna "ata sa le trateze ca pe niste acte de lezma-estate fata de sine insusi: un adevarat caracterB .ar acolo unde rezida forta lui, ii sta si slabiciunea. *ace din propria sa persoana un focar stralucitor, c!iar centrul lumii. avand nevoie de renume,

vrea sa puna pecetea eului sau peste tot. #atruns de maretia sa, inclina spre fast, somtuozitate, teatralitate% ii place sa-si etaleze forta si bo"atia. 5ativul marunt din +eu, naiv isi abordeaza cu mandrie decoratiile. 5ativul ilustru din +eu isi etaleaza maretia in -ur7 locuinte splendide, mobilier de om cu stare, lu& familial, "enerozitate fara mar"ini ... aproape tot asa cum 5apoleon opunea stralucirii maresalilor sai simplitatea propriilor sale uniforme. #artea de superfluitate si de "ratuitate e mare la faptura aceasta care, cu cateva mi-loace, face usor pe marele senior si pe (ecena. .e altfel, are spirit de casta, un simt acut al responsabilitatilor si indatoririlor ran"ului sau. 6brazul subtire cu c!eltuiala se tine... =rebuie sa recunoastem ca e marinimos, cultivat, mandru, loial, luminos. Ii plac lucrurile desc!ise, limpezi, sincere si de indata ce adulmeca falsitatea , manevre secrete sau comportamente ascunse este primul care pretinde e&plicatii, el insusi fiind oricand "ata sa le furnizeze. ?ratie acestor calitati i se scuza usor emfaza si nevoia de presti"iu, ba c!iar si or"oliul, pacatul sau capital. l insusi este parca victima piedestalului pe care s-a inaltat. (arilor calitati le raspund marile cusururi si marilor nobleti, marile servituti7 totul e mare, e&cesiv. 5ativul din +eu nu este o fiinta simpatica si admirata decat in masura in care valoarea sa intrinseca este in proportie cu intensitatea proiectiei sale personale. .in pacate, nu toti leii sun 5apoleonB &ista o dimensiune care ii scapa astrolo"iei, anume scara cantitativa a fiintelor% !oroscopul dezvaluie o tendinta, adica o orientare, o calitate speciala% dar nu spune in ce masura aceasta calitate va fi asumata de catre nativ. In cazul +eului este intotdeauna vorba de o aspiratie spre e&pansiunea vitala, de o e&acerbare a ului, adesea pana la !ipertrofiere. .ar, pornind de la aceasta structura psi!olo"ica, evantaiul posibilitatilor se lar"este. distin"em mai intai elitele, marii +ei care fi"ureaza in dictionarul nostru. Apoi ,,notabilitatile locale: , oameni realizati care la o scara redisa, reprezinta niste reusite perfecte. .ar mai e&ista ,,si cei care isi dau sufletul ca sa fie la inaltimea zodiei lor7 +eii de calitate inferioara, arivisti, aro"anti, vanitosi, persoane suficiente, aventurieri, tirani ...% acestia etaleaza defectele semnului lor zodiacal, neputandu-se inalta pana la nivelul calitatilor acestuia. In sfarsit, in -osul scarii, in aziluri se intalnesc -alnicii +ei a caror stofa psi!olo"ica nu a putut rezista violentei afirmari inflationiste a ului% renuntand la orice stapanire a realitatii si la viata lor personala, acesti paranoici isi traiesc "randoarea doar intr-un vis cu oc!ii desc!isi, la momentul delirant, luandu-se adesea drept eroi ai istoriei. 0aracterizarea zodiacala se dezvaluie pana si in interesele superioare ale persoanei care s-a realizat. In acest caz morala este in primul rand o or"anizatie sociala, reprezinta c!ai dreptul de a comanda celorlalti si de a le pretinde sa-si faca datoria, asa cum o defineste seful. Stinta este o te!nica ce face minuni. Arta o desfasurare fastuoasa, o ocazie de propovaduire si de proclamare publica prin mi-locirea marilor compozitii (arta oratorica, epopee, teatru, simfonie, concert). #olitica o actiune presti"ioasa in cadru unei puteri autocratice, al unui totalitarism de stat. *ilozofia o "andire inte"rata in social si in reli"ios, adevarat ,,#anteon al formelor divine:, iar reli"ia un instrument de autoritate spirituala sau teocratica.

MAS$A S:$IALA
Am observat ca +eul pasionat se identifica intr-o asemenea masura cu misiunea sa, incat persona-ul social, se substituie in el individualitati ori"inare. 0el care a desprins semnificatia si importanta acestei probleme este tocmai un psi!olo" apartinand zodiei +eului si anume 0.?. >un". In e&perinta sa clinica, >un" a constatat ca unii bolnavi sufereau de o amplificarea psi!ismului. #rin ,,inflatie psi!ica: el intele"e o e&tindere a fiintei care depaseste limitele

personalitatii respective. *iinta ocupa un spatiu mai vast decat cel stabilit in mod specific de natura. #rin aceasta spune el, sunt ane&ate in teritoriul nostru elemente si calitati situate dincolo de limitele noastre. 0azul cel mai frecvent de inflantie il reprezinta individul care se identifica total cu profesia sau titlul sau7 ,,*ireste pro"esia face parte din mine in sensul ca ocupa o portiune din activitatea mea , dar in acelasi timp ea depinde de colectivitate, fiindca este rezultatul colaborarii multor oameni in decursul istoriei si isi datoreaza importanta mai ales acceptarii colective. Identificandu-ma cu slu-ba sau cu titlul meu ma comport ca si cum as fi eu insumi functia comple&a si sociala din care e formata orice slu-ba, ca si cum as fi nu numai personificarea slu-bei, ci si acceptul societatii. Astfel imi depasesc masura si uzurp niste calitati care nu se "asesc catusi de putin in mine, ci in afara mea. (itul luptei dintre @eracles-@ercule si +eul din 5emeea lasa sa se intelea"a ca, in pofida constitutiei lor instinctive puternice oamenii de actiune cunosc si ei si dificultati si probleme. (ai precis, este si"ur ca, datorita puternicului sau elan in e&terior, nativul din +eu este cel mai amenintat de inflatie psi!ica. 0!iar daca pana acum l-am vazut sub un un"!i avanta-os, nu trebuie sa ne temem sa-l consideram sub toate aspectele% l-am vazut numai in lumina% trebuie sa cautam sa-i vedem si zonele intunecate, deoarece el este pe -umatate ilustru, pe -umatate slav. +a el efectiv slavia, e le"ata de simtul social% este precum un actor care nu e&ista decat prin public% pune pret in deosebi pe stima celorlalti, pe faptul de a fi privit, apreciat, admirat, (amorul sau propriu e e&cesiv). &!ibitionismul il face sa pozeze, sa apara sub cutare sau cutare lumina si, de aici pana la a nu mai trai decat in spatele etic!etei si sub functia de domnul presedinte, directorul, ... profesorul,..., doamna redactor-sef..., domnisoara secretara particulara..., nu este decat un pas. >un" intituleaza persoana aceasta parte sociala din psi!ism% termenul desemna la ori"ine masca purtata de actor si care indica rolul pe care il -uca pe scena. #ersoana, spune el, nu e decat o masca a psi!ismului colectiv7 o masca ce stimuleaza individualitatea si da iluzia individualitatii in aceeasi masura celorlalti ca si siesi. a ascunde adevarata natura a subiectului, producand un efect determinat asupra celorlalti, findca nu e&prima decat aparenta sociala a unui om, adica adevarul, de fapt secundar, de a purta un titlu, dea-si asuma o sarcina. Acest compromis intre individ si societate a-un"e la identificarea cu psi!ismul colectiv, in limba- simbolic, spune >un", omul se lasa devorat de monstru si resorbit in el, asadar fara sa vrea si spre marele sau dezavantaa-un"e la comoara aparata de dra"on. .aca eul constient se identifica fara "res cu persoana, eul subconstient $ adevarata individualitate $ nu poate accepta sa treaca neobservat si sa fie refulat (adevarata valoare rezida in victoria asupra psi!ismului colectiv) . Individul inzestrat cu o personalitate puternica $ asa cum e cazul unui nativ din +eu $ este ispitit sa nu recunoasca lumea sufletului, in aceeasi masura in care e covarsit de rolul sau social% el refuza mai mult sau mai putin sa recunoasca importanta realitatii interioare. #uternic in viata sociala, risca sa fie slab ca un copil in viata particulara. In intimitate, eroul e dominat de sotia sa7 @ercule torcand la picioarele 6nfalei. Si, sub masca sa, este victima subconstientului, a reactiilor sale capricioase7 proasta dispozitie, temeri, an"oase, crize de nervi, obsesii, vicii, emotivitate bolnavicioasa. ste de asemenea posibil sa treaca asupra sotiei aspecte mai putin favorabile ale propriei personalitati, spre a se elibera in detrimentul partenerei. Aceste e reversul medaliei7 cu cat s-a inaltat in afara cu atat abisul in interior este mai profund. &emplele nu lipsesc7 Bismar3 (+eu $Ascendent), 0ancelarul de *ier facea crize de isterie. bine cunoscuta si viata particulara, plina de ezitari si plicticoasa, a lui *ranz->osep! al II-lea al Austriei (con-unctie Soare-+una-Saturn in +eu) care si-a sacrificat lun"a viata etic!etei tiranice a functiei imperiale, a rolului de suveran. In cazurile e&treme, cand triumfa c!ipul artificial al mastii sociale, fata sc!imonosita a nevrozei risca sa-l urmareasca pe nativul din +eu.

@ '0)+ A5 SA) A#6++I5I0 Am fi tentati sa credem ca nativii din +eu sunt centrati asupra unui aspect si nu prezinta decat o sin"ura fata. ste intr-adevar caracteristica tuturor celor care poarta semnatura +eului. 0u toate acestea apare un moment al analizei cand se observa un soi de bifurcatie care traseaza o linie demarcatoare intre doua tipuri foarte diferite. Amandoua tipurile au forta concentrata si e&pansiva a #asionatului, dar unul oe&ercita mai de"raba in etalare orizontala si devine un realist7 tipul sau mitolo"ic este @ercule% celalalt si-o afirma mai cate"oric in tensiunea verticala si devine un idealist7 tipul sau mitolo"ic este Apollo. *ipul %erculean este oarecum polarizat de o dominanta planetara Marte si Jupiter& vi"oarea si apetiturile sale sun fizice. l e&prima domnia eficientei concrete. morala sa e morala fortei, dreptul celui mai puternic% nu apreciaza decat succesul. 0eea ce il caracterizeaza psi!olo"ic e or"anizarea interioara, a&ata pe propria sa persoana, si pe care incearca s-o "eneralizeze impunand-o. =raieste in mod esential in"ri-indu-se empiric de bunurile pamantesti, ceea ce ii interzice orice sublimare, atata vreme cat obstacolele fizice (boala, privare de libertate) nu vin sa-i stan-eneasca ori sa-i intrerupa actiunea in societate. ste omul actiunii depline, virile si combative, iar reusita il duce la maretie pe pamant. &emple de mari nativi din +eu7 Bolivar, Bour"uiba, 0avour, .umas, *ord ?aribaldi, !oover, +udovic al KI/-lea, (ussolinii, 5apoleon, #oicare 'aimu, 'o3efeller, /idocC. *ipul Apollinic apartine zodiei +eului cu dominanta solara& saturniana sau uraniana( In parte este de-a cunoscut "ratie dialecticii lui nietzsc!e despre .ion1sos si Apolo. .aca .ion1sos este zeul ve"etatiei, efervescent ca soarele de primavara in cursele sale silvestre si tumultoase, plin de seva, de forta reproductiva le"ata de natura, care, cu tirsul sau, face sa tasneasca pana si din stanci vinul imbatator (zeul =aurului), Apollo este zeul eliberarii spirituale, care intruc!ipeaza simultan lumina, claritatea interioara, frumusetea ordonata, arta stapanita, pura, masurata, calma, respectand limitele, obiectivitatea. #entru 5ietzsc!e, de la .ion1sos la Apollo se instaureaza distanta de la betia nelimitata a impresiei muzicale la seninatatea olimpiana a impresiei plastice. +a Apollo intr-adevar fortele luminoase domnesc sin"ure. #entru noi apollinicul nu este neaparat un artist disciplinat de soarele sau interior. l poate fi si un om de actiune, si, in cazul acesta, se apropie de tipul eroului cornelian. ste actiunea disciplinata de o vointa care ramane patimas credicioasa fata de ceea ce persoana considera a fi de datoria sa, fata de comandamentul onoarei7 nu e&ista curaadevarat fara onoare. Si, in cele din urma, cand nu e un artist solar, e un erou al onoarei. 'eusita sa il duce la maretie spirituala. asa sunt anumiti mari nativi din zodia +eului7 Barres 0laudel, .avid, +orenzo (a"nificul, +iszt, #etrarca... .aca aceste doua tipuri de +ei e&ista in mod indubitabil, ele nu se e&clud neaparat si numerosi sunt leii !erculeeni si apollinici in acelasi timp% in ei se con-u"a musc!ii puternici si inc!eieturile fine, vi"oarea si nobletea, ul si idealul ului. I5.I/I.)A+IS( SA) ,,I5.I/I.)A' : .intre toate tipurile zodiacale, +eul este cu si"uranta cel care simte nevoia imperioasa de a-si realiza cu orice pret personalitatea. .ar actiunea sa e multilaterala. *orma inferioara ea numele de individualism. a accentueaza cat mai mult particularitatea individului, opunand-o obli"atiilor sale si indatoririlor colective. ste triumful e"ocentrismului iradiant% acest +eu isi satisface pasiunile, dispretuind total consecintele pentru ceilalti, c!iar daca le impodobeste cu o spoiala de morala sau de "e-

nerozitate% isi ascunde turpitudinile sub fraze frumoase pline de suficienta. Acest e"oism dispretuitor si de dispretuit nu are decat o sin"ura politica 7 totul pentru sine. vident el poate lua si o forma ele"anta si rafinata, mai cu seama in cazul vocatiei artistice. .ar atunci comple&ul spectacular face ca vedeta sa alunece pe panta periculoasa a cultului narcisiac de sine7 prizonier in cercul stramt al ului sau tratat ca un monar!, nativul traieste orbit de propria sa ima"ine, ca un fluture in -urul lumii% intrea"a sa viata afectiva este scurt-circuitata. 'aul e mai putin important cand, indra"ostit de perfectiune +eul aspira sa se inalte, identificandu-se cu ima"inea supraomului care e&ista potential in el, dar trebuie sa si intelea"a ca lumea nu e o comedie complezenta fata de orice actiune eroica si ca adevarata "randoare se afla dincolo de aspectul pur personal. l nu trebuie numai sa stie sa cante perfect la instrumentul sau7 trebuie sa-si implineasca si rolul in orc!estra umanitatii% rolul definit de partitura universala. Sufletul sau trebuie sa se elibereze de splendorile zenitale ale luminii% trebuie sa accepte asfintitul si sa se desc!ida pacii si "randoarei cerului instelat. In asta consta toata diferenta dintre individualism si ceea ce >un" numeste ,,individuare:. .aca *reud, nativ din =aur, a stiut sa dea epocii noastre constiinta dionisiaca a omului, >un", nativ din +eu (in cuadratura unul fata de celalalt, cei doi mari psi!olo"i nu puteau decat sa-si intersecteze viziunea), a reasezat persoana in centru, ca re"ina a turbulentului ei re"at In ,,individuare:, individul este din ce in ce mai particular, el inte"reaza toti factorii constelatiei sale ori"inale intr-o unitate vie care se preun"este in determinarile colective, implinindu-se prin lume si nu impotriva ei. l realizeaza ceea ce mmanuel (ounier a numit personalism, a-un"and astfel la eminenta demnitate a #ersoanei. I5= +I? 5=A 5ativul din +eu nu este in mod esential decat o vointa, dar care tinde spre constiinta, o e&altare dar care se vrea controlata. Aceasta presiune interioara este neindoios slaba la +eul inferior, care a-un"e sa fie interesat numai de pretentii intelectuale de nesustinut% infumurarea il face sa rosteasca -udecati pe care le socoteste infailibile, iar al sau di&it este cu atat mai ridicol, cu cat este mai imperativ, mai autoritar. .ar iata ca +eul mediu "aseste in forta personalitatii sale un elan vital suficient pentru a-i inalta valorile spirituale. Inteli"enta sa e sudata de puterea trupeasca% astfel ea nu se pierde in inaltimi, nu se epuizeaza in speculatii dialectice zadarnice si nu are nimic metafizic in ea. Intrupandu-se in materia sa vie, ea este veridica la nivelul actiunii% este facuta ca s-o lamureasca si s-o prelun"easca. .e aceea tot ceea ce face acest tip de +eu se desfasoara in modul cel mai clar, de unde veridicitatea care impune aceste actiuni. 5ativul traieste intr-un univers in care razele luminoase ale constientului strabat cea mai vasta suprafata din viata sa activa. Spiritul sau este in primul rand lucid si lo"ic% el se construieste intr-un proces "eneral care cere, pentru a te bucura mai bine de ceva, sa cunosti mai bine, care cere sa analizezi cat mai mult posibil, ca sa simti cat mai mult posibil. #e scurt, prin natura sa, se straduieste sa transforme in constiinta e&perinta sa de viata cea mai vasta. Se intele"e ca el este dotat mai ales pentru o anume obiectivitate, pentru a discerne, a percepe, a compara si a -udeca, intr-o viziune "lobala a lucrurilor. In cele din urma este o fiinta cu o viziune clara si patrunzatoare, cu o conceptie sintetica in stare sa imbratiseze dintr-o privire o multime de date, cu un oc!i rapid (oc!iul stapanului) care vede totul imediat, spre a-si pre"ati ofensivele in stil mare. 6 *')(6ASA =I5)=A A 0A#)+)I

A trebuit sa admitem e&istenta a doua tipuri diferite de +eu, @erculean si Apollinic. daca distinctia aceasta nu face decatsa desavarseasca universul psi!olo"ic al persona-ului nostru zodiacal, ea este in sc!imb imediat perceptibila sub aspect morfolo"ic. Intr-adevar e evident ca fizicul nativului din +eu oscileaza intre doua prototipuri de constitutie atletica7 una este dilatata si e&prima un temperament biliosan"vin% cealalta este retractata si corespunde biliosului pur. fireste ca intre acesti doi poli sunt posibile toate combinatiile. +eul dilatat pare sa se apropie cel mai mult de felina. Are, destul de vizibil, o masca animalica7 lat de spate cu un cap puternic si masiv, orientat inainte, cu parul plantat ca o coama. .esi"ur un asemenea nativ pur san"e nu se intalneste pe toate drumurile, dar el poate fi lesne descoperit, iar .umas-tatal e fara indoiala unul dintre e&emplele cele mai ilustrative. =rebuie sa remarcam ca fata e un plin alun"it, cu obrazul adesea plat si lat cam ca un bot de leu% +orenzo (a"nificul este destul de tipic din acest punct de vedere. #lecand de aici asistam, fireste, la tot soiul de de"radari, dar nu e nevoie sa fim buni fizionomisti ca sa simtim prezenta animalului ce reprezinta zodia in masca imperiala a lui (ussolini, in sprancenele incruntate ale lui 'aimu sau in e&presia instinctuala a lui #icasso. +eul retractat tinde spre caracteristica solara si se apropie de tipul Apollo. 0u cat primul denota forta deplina aproape "rosolana, cu atat acesta din urma inseamna ele"anta aristocratica. *ata, parca desfasurata, este decupata in planuri lar"i si in benzi subtiri% este desenata cu linii precise, are o frunte pura si inalta, sprancene cu un contur arcuit care il continua pe cel al nasului, destul de mare si usor acvilin. #rofilul e drept, putin conve&, cu nas si barbie proeminente, trasaturile sunt ample, avantate, desfasurate pe lar". Ansamblu trupului este zvelt, olimpic, cu forme subtiate si alun"ite. totul face o impresie armonioasa de distinctie, amploare si claritate. Se pot cita drept cazuri demonstrative bo&erul 0arpentier, +iszt, #etrarca si, mai mult 5apoleon in tinerete, acel Bonaparte de la podul din Arcole (desi, ca la (ussolini, +eului i se asociaza Scorpionul sub aspectul unei pasari de prada, cu un nas coroiat surplombat de o bara pronuntata a arcadelor adapostind doi oc!i ficsi si ma"netici). In "eneral cele doua tipuri morfolo"ice se contopesc unul in celalalt si formeaza un amestec comple&7 cazul lui +iszt, bunaoara, un apollinic pur cu coama tipica. 6ricum intre cei doi e&ista puncte comune. In special tinuta capului dreapta, mandra, nobila, maiestoasa, trufasa sau provocatoare, care impune% si privirea intensa sau luminoasa, directa, dominatoare si, cateodata, fascinanta. (ers si mimica 5ativul are un mers si"ur, re"ulat si mai de"raba rapid, face adesea pasi mari iar cel mai izbitor la el este latura irezistibila a mersului cand e inflacarat de vreo dorinta. ?esturile @erculeanului au in ele ceva imperios, nemasurat sau "randilocvent% cele Apollinicului sunt precise si sobre, fiind totodata ample, desfasurate uneori spectaculare. (imica celui dintai e fericita, bucuroasa, radioasa, demonstrativa si comunicativa% rade cu !o!ote, are accese de manie, se lasa in voia entuziasmului ca un e&trovertit e&tensiv% iti face placere sa-l vezi. 0e-l de-al doilea e intensiv, iar e&presia sa, desi la fel de inflacarata si pasionata este senina, retinuta, calma. Amandoi au o voce calda, vibranta, rasunatoare sau antrenanta% /ocea @erculeanului e puternica% e un or"an redutabil cand se supara7 un adevarat tunet. Stran"erea de mana e puternica, sincera, cordiala, ofera un contact "eneros si cald uneori putin prea strivitor. Au ceea ce se c!eama prezenta fizica, daca nu c!iar stralucire, le place sa faca efect ceea ce reusesc adeseori prin alura lor trufasa, afectata, sublima. .ar cati dintre ei

pentru a forta cu orice pret opinia celorlalti, nu cad intr-o mizanscena si o teatralitate de prost "ustB SA5A=A= Soarele ar trebui sa fie destul de persecutat in propria zodie, ca sa nu aduca sanatate si o vitalitate ma-ora, caldura sa fiind prin definitie vitala. Iar Soarele (ca, de altfel si +una), nefind niciodata observabil in miscarea retro"rada aparenta pentru noi, isi pastreaza influienta pozitiva care il a-uta pe nativ si pe care o pot a-uta la randul lor. Asadar pe potriva +eului insusi, o forta ma-ora si o vitalitate debordanta este aceea ce ii anima pe nativi si le confera o foarte mare capacitate de rezistenta. Acest semn are reputatia de a da un temperament solid si proportii armonioase, cu spatele lat care pune in valoare zveltetea restului corpului. "oismul funciar, la o faptura care se e&prima prin loialitate pasiune sau dominatie, mai mult decat prin tandrete sau afectiune, ramane in mare parte insensibil la reactiile psi!osomatice ale propriului sau comple& patolo"ic, limitat la atacurile personale. totul pune in miscare instinctul de e&teriorizare (adesea impietrind asupra celorlalti)% este recomandabil ca nativii sa manifeste rezerva fata de o efervescenta distru"atoare, ca si fata de convin"erea or"olioasa ca pot "asi numai in ei directivele necesare pentru sanatate. Sa-si aminteasca de fabula ,,+eul si soarecele: si sa ceara din timp sfaturi utile. +eul reputat a fi ,,superb si "eneros:, are tendinta sa incerce sa faca totul in toate domeniile, adesea din ostentatie. Intr-o zi poate cadea victima e&ceselor sale, ceea ce ar avea drept consecinte fenomene de !iperactivitate, cu toate urmarile lor patolo"ice. )n fapt usor de verificat7 cand se dedau unor mese copioase, acesti indivizi se con"estioneaza imediat. .at fiind ca +eul influienteaza tesuturile si or"anele care participa la circulatie, fie ca par"!i de comanda (centri nervosi), fie ca motor (inima), fie ca rezervor (splina), fie ca distribuitori (vene si artere), predestinarea cardiovasculara predispune, in cel mai rau caz, la tulburari circulatorii. Astfel, bolile acestei zodii vor fi, de e&emplu7 perturbari ale formulei san"vine, anemii diverse, adesea !ipercrome, arterite, flebite, sincope, infarcturi miocardice, pulmonare si cerebrale, embolii, an"ine pectorale, endocardite, miocardite fara sa mai punem la socoteala depresiunile nervoase care pot avea fie un rol de efect, fie de cauza, intr-o inlantuire fara sfarsit. #ot de asemenea aparea si unele tulburari care par a nu avea nici o le"atura7 tulburari de vedere in urma unor !emora"ii retiniene, crampe si c!iar can"rena a membrelor inferioare care nu sunt microbiene decat in aparenta si se datoresc unor obstructii circulatorii prin arterite nedia"nosticate sau prost tratate. Sa nu uitam de refle&ele sindromului cardio-!epatorenal, nici de vec!ea zicala medicala care spune7 ,,0a sa tratezi plamanii, in"ri-este inima:B Sa mai amintim neplacerile minore care mer" de la pistrui pana la insolatie cu eriteme si arsuri, trecand prin etapele con"estiei fetei si mainilor. In "eneral, bolnavul din aceasta zodie este e&pus starilor acute, vii si intense, in care simptomele se instaleaza rapid, iar temperatura urca verti"inos. In consecinta, evolutia bolii intr-un sens sau in altul este adesea scurta si, prin aceasta cand e posibila trecerea intr-o faza cronica, aceasta survine de timpuriu. (edicatia de recomandat este de preferinta solara si naturala, intreruperea sau re"lementarea eforturilor e&a"erate, fructele par"uite in soare actionand prin vitaminele lor, esentele de flori si, in special, labiatele (menta, cimbru, rozmarin), lucrand mai ales ca vectori de o&i"en si dezinfectante, !ipotensivele naturale (maslinul, usturoiul, vascul, 'auvolfia de India etc.)% toate acestea sunt mai indicate decat produsele c!imice a caror folosire duce la aparitia unor sec!ele de depunere prin reactia de deza"re"are celulara. Antonie Au"uste #armentier, farmacist celebru, s-a nascut la 1L au"ust 1LEL. S-a

ocupat mult de "aru si de paine, produse alimentare solare. 0artoful, la a carui raspandire a contribuit atat de mult prin insistenta sa, este o solanacee. .e altfel, a recurs la o siretenie ,,solara: ca sa impuna adoptarea lui. A pus ca plantatiile sale e&perimentale sa fie pazite de soldati in timpul zilei, astfel incat localnicii sa fie ispititi sa le -efuiasca noaptea. I se atribuie aceste cuvinte caracteristice7 ,,0and ma "andesc la toate serviciile pe care le-am putut face prin metoda mea: Sa mai amintim ca a cunoscut cele mai mari onoruri, mentinandu-se caz aproape unic fara sa fie pus in discutiei, sub cele mai felurite re"imuri7 farmacist sef la ,,+es invalides: sub +udovic al K/-lea% +udovic al K/I-lea ii ia dim mana, ca sa si-o puna la butoniera. / S=I( 5=A=I *emeia din zodia +eului se preocupa mult de frumusetea ei si ii place, totodata, sa apara in toata stralucirea tinutelor de "ala pe care le poarta foarte bine. Simtul culorilor si al formelor o face sa prefere un stil destul de bo"at sau fastuos. Are instinctul calitatii7ii trebuie !ainele cele mai bune $ marile firme --, tot ce se poste "asi mai bun, pe scurt, ele"anta este, la ea, inseparabila, de clasa. Slabiciunea ei consta in faptul ca se acopera de podoabe, blanuri si bi-uterii si ca uzeaza uneori de ele cu e&a"erare. .aca nu-si poate oferi un lu& adevarat decade, la nivelul zorzoanelor, al bi-uteriilor false, al parfumurilor indiscrete... intrucat vrea sa fie, mai ales, o frumusete saritoare in oc!i. Ar -uca fara rezerve rolul unei mari coc!ete, si ar "asi firesc sa isi c!eltuiasca o buna parte din bu"et ca sa se prezinte cat mai lu&os. Intr-un cuvant, moda, pentru ea, e o ocazie de presti"iu. 5u adopta modelul altcuiva7 ea este cea care serveste drept e&emplu, iar in mediul ei contribuie la oficializarea modei% altfel% isi cauta modelele printre vedete sau in sferele inaltei societati. Barbatul din zodie +eului considera intotdeauna ca o buna prezentare impune si forteaza succesul% drept urmare nu-si ne"li-eaza aparentele. .ar, in timp ce Apolinicul isi in"ri-este imbracamintea, este ele"ant si face destul de lesne pe "entlemanul (poarta ca nimeni altul smo3in"ul si francul), @erculeanul nu e intotdeauna rafinat. =I#)'I (IK= . 5A=I/I .I5 A6.IA + )+)I +eu-Berbec Ascendent +eu si Soare Berbec sau Soare +eu si Ascendent Berbec

*ocul temperamentului bilios domneste ca un suveran si iradiaza puternic o ener"ie combativa, indrazneata, "eneroasa. /ointa e suverana si autoritara% ea se afirma in independenta caracterului si in simtul innascut de a comanda, in special daca este dublat de simtul unei misiuni superioare. Se inflacareaza pentru ideile nobile, realizarile "eneroase, actiunile spectaculoase, c!estiunile de onoare si de presti"iu. Sa adau"am nevoia frenetica de a-si desfasura toata forta intr-un sentiment de demnitate si intr-un entuziasm antrenant. +eu-=aur Ascendent +eu si Soare =aur sau Soare +eu si Ascendent =aur *orta a naturii, putere a personalitatii, revendicare imperioasa a temperamentului, anver"ura a vointei, pasiuni suverane, convin"eri elocvente, incredere in sine ambitii. Afirmare a superioritatii, a realizarilor, a fortei constructive. *ire dintr-o bucata si stabila, cu atractii si repulsii fi&e, dispretuind -umatatile de masura si tertipurile.

+eu-?emeni

Ascendent +eu si Soare ?emeni sau Soare +eu si Ascendent ?emeni Aceasta combinatie constituie o fericita asociere intre vointa si inteli"enta, intre forta si dibacie, unind valori de maturitate si de tinerete. 0a produce un caracter vi"uros, nobil, mandru si stralucit, cu refle&e rapide, reacti suple si un spirit detasat7 musc!i puternici si inc!eieturi fine. #ersonalitatea infloreste intr-un sentiment personal evidentiat si printr-o retea de sc!imburi numeroase cu ceilalti. +eu-'ac Ascendent +eu si Soare 'ac sau Soare +eu si Ascendent 'ac

/eritabil lanus psi!olo"ic compus dintr-o fata diurna, vointa spectaculara de afirmare% si o fata nocturna, suflet tacut si retras. 0araaterul este prins intre nevoia de a se revarsa si in!ibitia rezervei, intre independenta si supunere. )nitatea dintre cele doua firi produce o sensibilitate profunda, avida sa se reverse si sa radieze% o emotivitate care tinde sa se socializeze sau sa se obiectivizeze7 visul nativului din 'ac aspira sa infloreasca la lumina zilei. (.ebuss1, ?luc3, (ic!elet, #ascal) +eu-*ecioara Ascendent +eu si Soare *ecioara sau Soare +eu si Ascendent *ecioara

Aici asistam la domnia triumfatoare a ului, in pofida a ceea ce poate aduce *ecioara in ceea ce priveste rezerva, masura si corectia fata de elanul e&pansiv al +eului. ste triumful vointei bine articulate in afirmarea valorilor personale, al caracterului care se impune prin forta sau tinuta (daca nu prin ambele in acelasi timp). 5ativul se poate realiza ca om clasic, model de maturitate, de forta ordonata si ec!ilibrata, dar poate si sa se piarda in cultul nevoilor sale e"oiste. +eu-Balanta Ascendent +eu si Soare Balanta sau Soare +eu si Ascendent Balanta

ste prin e&celenta, o constelatie de e&traversiune si de sociabilitate, iar e&teriorizarea se face cu "ri-a formei, armoniei si frumusetii. +a unii, ia caracterul ele"antei si al mondenitatii% la ceilalti se orienteaza spre estetica si e&presia artistica. /ointa se e&ercita suplu, se impune cu simpatie si se realizeaza in intele"erea celuilalt, in modul unei asocieri. +eu-Scorpion Ascendent +eu si Soare Scorpion sau Soare +eu si Ascendent Scorpion

Acest temperament irezistibil este insufletit de un dinamism instinctiv violent, o forta ma"netica atractiva si fascinanta, o vointa incrancenata, un caracter otelit. Impulsul vital este imperios, nu ocoleste e&trava"antele% la nevoie nesocoteste principiile stabilite si repune totul in discutie, pentru triumful unei pasiuni e&clusive in care suveranitatile leului si ale vulturului fac cauza comuna (+udovic al KI/-lea, (ussolini, 5apoleon, #icasso, Sc!iller). +eu-Sa"etator Ascendent +eu si Soare Sa"etator sau Soare +eu si Ascendent Sa"etator

Aceasta fire radiaza prin caldura ei interioara comunicativa, prin forta intima a convin"erilor sale prin si"uranta naturala% sentimentele ei cavaleresti se pot inflacara pentru cauzele mari. .emnitatea +eului simte nevoia sa infloreasca intr-o morala spontana ('aimu) sau sa se impartaseasca de la un ideal (S!elle1)% in caz contrar, forta dominanta isi desfasoara tentaculele la nesfarsit ('oc3efeller). +eu-0apricorn Ascendent +eu si Soare 0apricorn sau Soare +eu si Ascendent 0apricorn

+a ambitia e&pansiva si desc!isa a +eului se asociaza ambitia rece si concentrata a 0apricornului. =emperament dornic sa se inalte, sa urce pe scara sociala, sa dobandeasca putere si sa-si asume responsabilitati. 5evoia de presti"iu domina o data cu "ri-a de eficacitate% mobilizarea ener"iei in vederea unei e&periente cu bataie lun"a, a unei inteprinderi de mare anver"ura, a pasiunii dominatoare care disciplineaza e&istenta ('a1mond #oincare) +eu-/arsator Ascendent +eu si Soare /arsator sau Soare +eu si Ascendent /arsator

+eul este zodia in care eul se afirma cel mai puternic, (adesea) in detrimentul celorlalti% /arsatorul este zodia celei mai mari uitari de sine in beneficiul celorlalti. Aceste firi duc conflictul interior pana la un punct culminant% pe de o parte simt nevoia sa fie un centru atractiv si stralucitor, pe de alta, trebuie sa-si ani!ileze e"ocentrismul spre a se consacra celorlalti. (*rederic! al-II-lea, 0.>. >un", (aurois) +eu-#esti Ascendent +eu si Soare #esti sau Soare +eu si Ascendent #esti

.oua firi straine una fata de cealalta coe&ista la acelasi individ7 una desc!isa, lar"a si dreapta, in maniera +eului, cealalta obscura, ne"ura, cetoasa, in maniera #estilor. Splendoarea domneste intr-un domeniu si ciudatenia in celalalt. )nitatea interioara se poate realiza in sacrificiul eroic al eului, in daruirea de sine in favoarea comunitatii sau intr-un ideal mistic (#etrarca) + )+ SI A+= S (5 A6.IA0A+ )n +eu si un Berbec isi con-u"a spontan dinamismul in afirmarea unei vointe pe care cel de-al doilea o impune, iar primul o instaleaza. )n +eu si un =aur "asesc adesea ocazia sa se confrunte, decat sa se completeze% unul vrea sa domine prea mult, celalalt vrea sa posede prea mult. )n leu si un nativ din ?emeni simpatizeaza lesne in desfasurarea unei actiuni, si formeaza, prin colaborarea lor% unirea dintre forta si spirit, dintre vointa si inteli"enta. )n +eu si un 'ac se deosebesc ca ziua de noapte% cu cat unul este mai spectacular, mai fatis, mai impunator, cu atat celalalt este mai interiorizat, mai intim. )n +eu si un nativ din *ecioara se distanteaza prin sentimentele lor respective de "randoare si de inferioritate. )n +eu si un nativ din Balanta au in comun simtul social, caracterul comunicativ si firea placuta. )n +eu si un Scorpion inseamna socul, mai curand sau mai tarziu, dintre doua forte la fel de ireductibile ca o felina si un vultur. )n +eu si un nativ din Sa"etator au afinitatile tri"onului7 si unul si celalalt se afla intr-un

acord ideal pentru realizari de anver"ura. )n +eu si un 0apricorn rivalizeaza in ambitie, unul vizand un rezultat imediat si spectacular, celalalt urmarind forta obscura si indepartata% se intele" intre ei% pot a-un"e departe. )n +eu si un nativ din /arsator sunt la antipozi7 unul traieste doar pentru el, celalalt pentru ceilalti% intele"erea nu e posibila decat daca cel de-al doilea are un cult pentru primul. )n +eu si un nativ din #esti nu au nimic comun si nu pot nici sa se simpatizeze, nici sa se intelea"a. I)BI' A 0A' S I(#A)5 AAA7 0and +eul este indra"ostit si demnitatea sa personala nu ridica obstacole in fata elanului pasionat, avem de-a face cu o inima lar"a care isi revarsa efluviile vitalitatii fizice si psi!ice. *irea sa puternica il face sa resimta cu acuitate atractiile si repulsiile afective si ii inspira bucurii mari si dureri profunde. I"nora, pe cat posibil, sentimentele indoielnice, le"aturile indecise, -umatatile de pasiuni% vrea sa mear"a drept la tinta unei iubiri totale, dorita sincer. .ra"ostea este pentru el o sarbatoare, o e&altare inflacarata si un entuziasm spiritual, o ocazie de a slavi "estul frumos. Asemeni unui soare cu stralucirea pura care raspandeste mii de raze, inima lui ia o alura de senior sau de madona si se simte menita unui destin de iubire cu o partenera (sau un partener) la inaltime. BA'BA=)+ 0u toate acestea, nu totul mer"e de la sine pentru Apollinic de indata ce apar conflicte interioare. .omuniul afectiv nu e partea lui tare. Acest cuceritor social loial si liber nu impaca lesne -ocurile razboinice cu cele ale sarutului. 0a si eroul vrea sa ramana lucid si stapan pe sine% poate iubi in "lorie, dar de indata ce iubirea nu mai e o cucerire ea devine ceva in-ositor in oc!ii lui deoarece il aserveste, si atunci nu se mai "andeste decat cum sa se descotoroseasca de ,,umilitoarea: dorinta de femeie. aceasta tendinta nietzc!eana facila il indeamna sa in-oseasca femeia, dispretuind-o pe aceea cu o constiinta pura, sa iz"oneasca sensibilitatea si sa de"radeze "ratia feminina. )n asemenea or"oliu de mascul poate duce la o sin"uratate -alnica% dar, cum nu se poate trai totdeauna ca un dansator pe sarma, femeia este acceptata, sa spunem tolerata, dar redusa la un decor, o podoaba, un capriciu sau o servitoare. In strafundurile sale, barbatul +eu refuza comuniunea cu sufletul feminin, comuniune care l-ar putea de"rada in-osi. 'efuza, prin urmare, sa cada in capcana iubirii si nu accepta infran"erea care, totusi ar fi salvatoare. .eceptia sentimentala ii apare ca un corp strain in inima, care trebuie eliminat asa cum se elimina un fir de praf din oc!i. Acest mare 5arcis nu se iubeste decat pe sine. .esi este o fire iubitoare foarte comple&a, 5apoleon apartinea acestui tip. Sa mai adau"am ca pa"inile lui (ont!erlant, ofensatoare pentru eternul feminin, sunt e&presia con-unctiei +una->upiter in +eu, in careu cu Soarele. .ar apollinicul armonios sau care reuseste sa-si depaseasca toate conflictele este scutit de aceasta retroactiune a cultului ului. Ima"inea lui #irus invins de Andromaca nu il in!iba si accepta anticipat aceasta infran"ere ca o implinire suprema. numai ca se retra"e in inaltimi si frecventeaza mai mult sau mai putin inaccesibilul% este "reu de iubit din pricina persona-ului pe care si-l comune sin"ur. un idealist sau un estet, indra"ostit de perfectiune, dupa e&emplul iubirii sublime a lui #etrarca pentru divina +aura. @erculeanul, in sc!imb se daruieste total dra"ostei pe care o adau"a socialului in domeniul sau de afirmare. Se cufunda in ea ca un bondar mare in flori, fara sa se uite

inapoi, fara scrupule, ca sa posede, ca sa-si satisfaca o lacomie erotica irepresibila. *emeia reprezinta de altfel ocazia de a mai adau"a o podoaba la coroana sa. 0ariera amoroasa a euforicului Ale&andre .umas-tatal este tipica pentru atitudinea aceasta. Se mai poate cita si cazul lui *rancisc I care a fost un +eu indra"ostit con-unctia /enus(arte in zodie. Adesea cele doua curente se amesteca mai mult sau mai putin producand un ansamblu amoros variat% este cazul lui +udovic al KI/-lea care a iubit demn si puternic. 5ativul din +eu se impauneaza adesea. Iubeste fara sa-i treaca prin minte ca n-ar trebui sa fie onorat in sc!imb si este uimit de o primire severa. .eoarece, la urma urmelor7 femeile au fost create oarecum pentru el, e ceva de la sine inteles. Simte nevoia sa fie admirat, are nevoie de o femeie care sa il supra estimeze. Ii mai trebuie, in lipsa unei femei de lume, o fire care sa infrumuseteze ambianta, pe care sa o poata prezenta si care sa il avanta-eze in societate. .e altfel, nu face economie cand e vorba sa c!eltuiasca pe roc!ii, bi-uterii si podoabe7 totul pentru prezentarea si punerea in valoare a frumusetii feminine care ii apartine. 5u-i displace daca ea are un aer de superioritate, cu conditia sa nu fie incomodat de aceasta atitudine% atunci ea va fi cea mai frumoasa, cea mai ele"anta, cea mai cultivata etc. 6 va prezenta, o va distra, va face din ea o perfecta stapana a casei. .ar ea nu trebuie niciodata sa-l impiedice in cursa !otarata a ambitiei lui. a trebuie sa stie ca barbatul are o pasiune mare care impune sacrificii7 cariera, vocatia, misiunea.... Aceasta pasiune comanda tot7 trebuie servita, ceilalti trebuie sa i se subordoneze, sa-si or"anizeze viata in functie de cerintele ei. * ( IA ste oare de mirare ca femeia din +eu sa se poarte cu manusi in c!estiunile dra"ostei. In -ocul ei, dra"ostea e ca o carte, pe care o pastreaza in rezerva si n-o risca decat cu buna stiinta, punand toate aturile in balanta. *iindca nimic nu e mai periculos decat iubirea care disloca unitatea individuala ca sa realizeze unitatea cuplului si, ulterior, a familiei. 6r, nativa din zodia +eului se "andeste in primul rand la ce este in prezent, la viata pe care o diri-eaza si or"anizeaza personal% tot ceea ce face este indreptat in directia propriilor sale ambitii, c!iar daca o casatorie ambitioasa este o speranta subiacenta cu care coc!eteaza. Si, cum are intr-adevar aturi serioase in -ocul ei social, cuplul poate sa insemne pentru ea o pierdere. In plus, daca se apropie de tipul Apolinic, aspiratiile ei in dra"oste sunt mari si imperioase% ele fac uneori din ea o fire distanta si c!iar dispretuitoare7 are propriile ei e&i"ente si, ca sa-i placa cineva, acesta trebuie sa fie cel putin la inaltimea ei. *emeia poate sa fie un caracter de +eu fara sa aiba si sensibilitatea specifica, precum marea doamna =allien, (ata-@ari, celebra aventuriera. #rezenta +unii mai ales intarita de /enus) in zodie este ceea ce constituie persona-ul feminin al +eului, al carui prototip mitolo"ic este credem lunona. 0orespunde tipului de mare doamna% aceasta constelatie marc!eaza temele a doua vedete ale ecranului care intruc!ipeaza destul de e&act persona-ul feminin7 (arlene .ietric! si d4in" *euillere. /enus in +eu completeaza aceasta orientare a sensibilitatii% se re"aseste la 0ecile Sorel, care a sacrificat dra"ostea pe altarul cultului de sine, ca si la ?eor"e Sand, care a trait pasiuni libere si depline. Acest tip feminin are proiecte mari si cauta sa le realizeze fie in ceea ce priveste propria persoana, fie prin proiectie. .aca simte ca se bucura de o anumita superioaritate sau ca e daruita cu talent, urmeaza o politica de maretie amoroasa, se pune in valoare si astfel impune barbatilor. /rea sa aiba superioritate asupra sotului ei (in caminul ei canta "aina) si este adesea

centrul de atractie al cuplului, elementul esential. In caz contrar este ispitita sa-si traiasca maretia prin dele"atie. =anara fata viseaza ca e printesa sarbatorita de se&ul puternic sau ciobanita remarcata de un print sau de o vedeta... Adulta este atrasa de un partener briliant, de un ran" social superior, cu care se mandreste la prima ocazie. +a bratul lui, propria ei ima"ine este pusa in valoare si devine demna de invidie. #roblemele lor7 &i"enta e ceea ce-i caracterizeaza, intr-o forma sau alta, pe toti acesti indra"ostiti.=irania este moneda curenta la nativul din +eu (lucru care se intampla mai ales cand nu se bucura de suficient presti"iu sau autoritate in afara% atunci vrea sa-si dea importanta acasa)% dar c!iar si nativa din +eu este, in mod mai mult sau mai putin discret o imblanzitoare care nu se da in laturi de la ideea de a-si dresa partenerul ca sa fie pe masura ei. fiecare in felul sau il supune pe celalalt dorintei de dominare. 6dinioara, problema dominanta a acestor firi era conflictul dintre iubire si onoare care dadea un sens dramatic vietii lor afective. #iesele lui 0orneille sunt pline de asemenea eroi leonini si solari, care isi sacrifica sentimentul in favoarea nobletii sufletesti. In societatea noastra moderna, conflictul s-a deplasat si a devenit acela intre dra"oste si ambitie. /edem tineri nativi din +eu renuntand la fata saraca sau dezavanta-ata, care corespunde totusi afinitatii lor secrete, ca sa faca o partida promitatoare% la fel, o remarcam pe tanara nativa din +eu calcandu-si in picioare cele mai profunde aspiratii, ca sa ia in casatorie tanarul bo"at, stralucitor sau cu o pozitie buna... )nii dintre ei vor plati pentru asta cu tulburarile nevrotice ale varstei de cincizeci de ani. In rest, apar dificultatile casnice pe care le intalneste orice cuplu in viata de zi cu zi. In cazul nostru ele sunt de obicei e&presia unui conflict intre dra"oste si amor-propriu7 temeti-va de furtuna unei impardonabile vanitati ofensate, aceasta mare inamica a dra"ostei. Si nu uitati ca un compliment bine intors din condei aduce +eul la picioarele dumneavoastra. A iubi o asemenea faptura inseamna a-i oferi sansa de a se e&terioriza afectiv. )n leu caruia nu i se ofera afectiune nu-i iarta celei alese sau celui ales. #artea +eului 6rientare +a ora ale"erii unei profesii, adolescentul nativ din +eu este constient de importanta mizei. *ara indoiala ca, la fel ca oricare altul, isi pune in -oc intre"ul viitor% dar cariera sa capata imediat in oc!ii lui alta insemnatate7 desi latenta, vointa de putere trebuie sa "aseasca directia cea mai buna ca sa realizeze o adevarata vocatie care va deveni a&ul vietii sale. Si tocmai in masura in care se simte c!emat pentru un frumos destin profesional nu trebuie sa rateze prima mansa. .ar la ora matinala a carierei nu se esc!iveaza si stie de-a ce vrea. 0eea ce vrea el ii este de fapt comandat de temperament7 o profesie activa care sa implice o c!eltuire de ener"ie pe masura lui, iar e&trovesrsiunea il incita sa se indrepte spre lume, sa fie intr-o comunicare stransa si intensa cu mediu. Simtindu-se facut sa or"anizeze si sa diri-eze, oscileaza intre doua formule posibile7 fie cariera liberala in care este propriul sau stapan $ construieste cu forte propri o intreprindere particulara, pune pe picioare o afacere comerciala, artizanala, intelectuala, industriala.% fie cariera intr-o intreprindere colectiva (administratie, afacere particulara) unde, urcand pe scara ierar!ica, a-un"e la anumite par"!i de comanda, uneori pana la postul de director.

vantaiul profesiilor leonine este foarte lar", dupa cum se vede, dar se poate intocmi o lista, simbolica, a celor mai specifice. #rofesii7 =endinte7 Independenta, afirmare de sine, narcisism activ. *unctii7 5evoie de putere, de importanta, de autoritate% admiratie de sine, e&!ibitionism 6biecte ale muncii7 #ropria sa persoana, obiecte de valoare, societatea, cultura. Actiuni7 a crea, a straluci, a diri-a, a orienta, a face e&pertize, a se arata. +ocuri7 Spectacole, teatre, adunari, e&pozitii, concerte, saloane, muzee, locuri publice. Solutii7 a) .irector, administrator, presedinte, inalta functie ierar!ica (administratie "enerala, putere publica) b) Artist, decorator, estetician, vitrinier, re"izor, modelist, comertul de lu&. c) &pert, bi-utier, specialist in orfevrarie. d) ducatie fizica. e) Ambasador, actor, om politic. Atitudini fata de munca7 .esi +eului ii place sa comande, n-o face ca sa-i priveasca pe ceilalti cum muncesc... 6ricare ar fi postul sau, participa prea mult la munca spre a nu fi primul care isi sufleca manecile. *apt este ca e in stare sa le scoata sufletul celor care trebuie sa-l urmeze, intratat se poate mobiliza la ma&imum de randament. ste sin"urul repros care i se aduce, fiindca are un e&celent spirit de ec!ipa% are mai cu seama forta de a-i antrena pe ceilalti si de a le inspira incredere ca afacerea functioneaza. /ointei ii asociaza spiritul muncii, pe care il e&prima prin calitati de disciplina, de ordine si de or"anizare, ca si printr-o constinta neclintita a responsabilitatilor profesionale. 'euneste asadar elemente susceptibile de a-i asi"ura o superioritate pe care si-o doreste incontestabila. 5u vrea, in special sa fie deran-at in munca lui si stie sa protesteze ener"ic daca e prost secondat, ec!ipat mediocru sau insuficient informat. .eviza sa este7 treaba buna facuta cu mi-loace e&celente. ner"ia sa creatoare nu se lasa acaparata de probleme subsidiare, de operatiuni masinale si detalii de e&ecutie lipsite de interes% lasa aceasta munca pe seama altora. +a esalonul lui, el este motorul a ceea ce se intreprinde, cel care isi pune pecetea pe creatie. 'amane fi&at asupra realizarii unui pro"ram si isi impune ideile celor din -ur. )n +eu veritabil se simte, fireste, declasat daca e doar un simplu subaltern, un slu-ba- obscur, care indoaie spinarea in fata unui intre" serviciu% temperamentul sau il face sa se revolte impotriva ordinilor primite, iar pozitia aceasta ii este insuportabila7 de fapt ea nici nu dureaza, deoarece isi paraseste postul sau urca in "rad. Sansele de succes ale acestei persoane sunt mai mari decat in cazul celorlalte semne zodiacale. a reuseste nu fiindca este a-utata de impre-urari, ci fiindca ea apta sa profite de toate circumstantele. Aceasta reusita este o implinire sociala7 presti"iu si prosperitate pentru intreprinderea profesionala sau acces la un post c!eie -induit din ambitie. a mai consta destul de des, in -ucarea unui rol e&terior, in ocuparea unei functii publice, sportive, politice, culturale, artistice, stintifice... Am studiat suficient fortele interioare care favorizeaza reusita unui nativ din +eu. 0eea ce il deserveste7 instinctul de dominare, supraestimarea de sine, ambitia nemasurata. 5u e nevoie de mai mult ca sa aiba esecuri rasunatoare. 5apoleon este

e&emplu cel mai su"estiv. *I5A5= 7 5u trebuie sa uitam ca nativul din +eu este un e"ocentric a carui politica e a&ata in intre"ime pe afirmarea eului si a intereselor personale. l este, asadar, fiinta cea mai bine plasata pentru ca, in orice situatie, sa ia partea leului, si, drept urmare, sa-si construiasca o avere. .oar rareori nu accede la o e&istenta materiala confortabila. .ar aspira mereu la mai mult, deoarece nevoile sale sunt numeroase, iar firea il indeamna sa traiasca pe picior mare, sa duca o viata lu&oasa, opulenta. ste un mare c!eltuitor care arunca usor banii pe fereastra. Ii plac distractiile, placerile, iesirile in lume si nu se priveaza de ele. 5u-i priveaza nici pe ai sai cand acestia au dorinte sau capricii% ii face sa profite pe ceilalti la fel ca si el $ mai mult c!iar -- ,de avanta-ele averii sale. Are casa desc!isa si primeste cu un oarecare fast. #rietenii beneficiaza de toate avanta-ele acestea. Imprumuta, daruieste, risipeste... "ocentrismul sau e iradiant7 simte nevoia sa fie "eneros acest lucru il imbo"ateste. Are cel mai adesea un mod de viata care depaseste posibilitatile sale financiare 5e "andim la marii nativi din +eu 7 .umas c!eltuind zece averi succesive, *ord facand pe marele filantrop, ?aribaldi, indatorat, +izt, daruindu-si bani tuturor cauzelor muzicale bune, +orenzo (a"nificul ruinat, +udovic al KI/-lea secatuind tezaurul *rantei, 'ubens traind in mare lu&.

"$I:A.A
In fiecare an cand in perioada cuprinsa intre 2E au"ust si 22 septembrie, Soarele parcur"e cel de-al saselea semn zodiacal, fecioara, se implineste a treia si ultima faza a anotimpului verii. Sa nu cautam o e&plicatie a semnului referindu-ne la constelatia /ir"o, sau la steaua ei cea mai stralucitoare Spica. *ecioara isi lea"a numele de portiunea din zodiac cuprinsa intre 1M00 si 1I00 lon"itudine% aceasta felie de E0 0 inc!eie cuarta care, plecand de la solstitiul de vara, a-un"e la ec!inoctiul de toamna. 0u inc!eierea semnului (o 0 Balanta) se inc!eie si primul !emiciclul zodiacal inceput in Berbec. In emisfera noastra, este le"at de momentul deosebit care marc!eaza sfarsitul verii. #entru natura incepe o noua etapa. 0el mai bine o putem intele"e daca procedam la o retrospectiva. In Berbec, sub focul elanului vital, mu"urul a plesnit si vlastarul tanar a iesit din pamant. In =aur, infruntand proba pamantului, tanara planta s-a infipt in sol ca sa prinda radacina. 0u proba aeriana a ?emenilor, ea s-a dezvoltat apoi in aer, la nivelul ramurisului si al frunzisului. 'acul a vazut sub dominatia apei, formarea semintei, care sa dezvoltat si a inflorit in +eu, sub cel mai fierbinte soare al anului. @emiciclul zodiacal ia sfarsit odata cu *ecioara% este inc!eierea acestui lun" proces. Spicul s-a maturizat, acum "ata de cosit7 e momentul culesului, stran"erea recoltei, inma"azinarea. Substanta s-a implinit #rint-un proces invers, cel de-al doilea !emiciclu zodiacal va vedea implinindu-se intoarcerea substantei spre esenta. Simbolul zodiei reprezinta o fata tanara, o fecioara cu aripi tinand in mana un spic de "rau% uneori c!iar un snop. .e ce e fecioara; Se poate da cel putin o e&plicatie naturalista7 pamantul a rodit epuizandu-si toate resursele% in momentul acesta e sterp, neproductiv, dar, tinand seama de viitorul ciclu ve"etal, =erra este noua, vir"ina, pura si va primi ulterior samanta.

@iero"lifa se multumeste indeobste sa semene cu un ( al carui ultim picior e prelun"it si barat cu o liniuta. ste vorba de o simplificare ce stilizeaza trupul si aripile fecioarei, prelun"irea intoarsa inauntrul fi"urand spicul. S-ar putea descoperii niste indicii pretioase pentru "rafolo"ie din acest semn distinctiv. preponderenta liniilor clare, a un"!iurilor si a incrucisarilor, indiciu al valorilor rationale... 'ecolta e un rezultat care se cantareste si se calculeaza... 0ata distanta de la +eu la *ecioaraB #rimul pune accent pe valoare, cea de-a doua, pe eficacitate. In +eu se naste individualitatea, simultan cu aparitia vointei si cu afirmarea ului intr-un sentiment de autonomie, de libertate. In *ecioara aceasta libertate se va intari intr-un proces de desicare ("rauntele trebuie sa se desprinda din spic detasandu-se din teaca)% fi&andu-si niste limite precise, ea se va diferentia, se va particulariza, se va reduce, se va selectiona, incon-urandu-se de o scoarta izolanta. Saracirea materiala va fi compensata de o intarire a spiritului. Si de aci se poate intele"e semnificatia *ecioarei7 nu mai e vorba de fecundarea materiei, ci de a spiritului. Aceasta zodie marc!eaza in fapt aparitia ratiunii, cucerirea asa numitei ratio, omul isi cauta masura in lo"ica. /om mai e&tinde cunoasterea zodiei referindu-ne la or"anul-tip care ii corespunde in repartizarea valorilor ,,omului-zodiac7 intestinele. .aca acceptam "rafolo"ia simbolica (dar noi nu obli"am pe nimeni la asa ceva), le observam ansele in simbolul "rafic al zodiei. 6r, intestinele au o functie precisa7 aceea a sistemului di"estiv care triaza alimentele, le ale"e pe cele proprii vietii, elimina deseurile si asimileaza substantele nutritive. Asistam la procesul tipic al valorilor semnului, valori de filtru, de "rila, de impletitura, de nod...Asimileaza dar nu lasa sa treaca decat ce-i convine. *ecioara apartine cuaternarului pamantului, in triun"!iul zodiacal al acestu element, ocupa ultimul loc. #rimul semn 0apricornul este de #amant si 0ardinal7 pamantul rece concentrat si despuiat din ianuarie, care primeste "raunta si poarta virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi ea. al doilea semn =aurul, este de #amntfi&7 pamantul "ras, reavan si cald de mai% in plina fecunditate, el se acopera de o ve"etatie inverzita si inmiresmata, daruit cu totul fortei dionisiace a primaverii. *ecioara este asadar un punct terminus, iar noi stim ca #amantul (utabil este cel, secatuit de soarele estival pe care se culca spicul cosit. pamatul cel mai uscat, cel mai arid steril pentru materie dar rodnic pentru spirit. /edem acum tot drumul parcurs de la =aur la *ecioara7 daca primul se napastuieste asupra obstacolului, acapareaza, in"ramadeste si construieste, cea de-a doua sovaie, ale"e, colectioneaza, or"anizeaza... lanul vital este intr-un declin evident, fortele diminueaza, formele se subtiaza, cu atat mai mult cu cat individualitatea *ecioarei, cu contururile ei precise, cu limitele bine circumscrise in cin"a celulei, este foarte distantata fata de participarea la armonia cosmica. apare deci simtul slabiciunii or"anice, al fra"ilitatii, al bolii care izoleaza si liniteaza, la o faptura care nu se mai simte parte inte"ranta din natura. .rept compensatie pentru slabiciunea aceasta, ener"ia disponibila se canalizeaza in sfera imateriala a inteli"entei, se intelectualizeaza si isi "aseste cea mai bo"ata sursa in acuitatea spiritului. 6 ultima viziune asupra zodiei ne-o va oferi relatia dialectica pe care o intretine cu semnul opus7 #estii. #e linia mediana dintre polul ori"inar si polul final, primul semn este cel mai aproape de multiplul absolut, iar cel de-al doilea de absolutul lui unu. 0u cat pune primul accent pe limita, pe frontiera, pe tarcul, pe centura lucrurilor si traieste intr-o lume de norme, de incadrari, de re"uli si de formule..., cu atat cel de-al doilea se prezinta lumea nemar"initului, infinitului, virtualului, latentului, inclasabilului, insesizabilului, indefinisabilului, inefabilului... Stau fata in fata doua dimensiuni care specifica doua tipuri opuse7 in *ecioara biolo"ul aplecat spre microscop sondeaza lumea substantelor infinitezimale.% in #esti, astronomul, de la luneta telescopului, desc!ide omenirii caile nesfarsite ale "ala&iei. 0onstiinta individuala a *ecioarei se indeparteaza la ma&imum de participarea mistica la turma #estilor. #rimul semn face pe neutrul7 isi amena-eaza

bariere protectoare de care vin sa se spar"a valurile oceanului lumii. 0el de-al doilea face pe cetateanul lumii care, precum picatura de apa in mare, se impartaseste de la imensa comunitate planetara. #laneta diri"uitoare a *ecioarei este (ercur. Aceasta tutela planetara impartita cu ?emenii, stabileste o paralela7 (ercur este vecinul Soarelui dupa cum *ecioara este vecina +eului. 0alitatea de )scat conditioneaza in mare parte elementele comune semnului si planetei. *ecioara stabileste distinctii, separatii, clasamente, demarcatii, asa cum uscaciunea detaseaza partile dintr-un tot. +a fel ca ceasornicul in fata pieselor detasate ea traieste punand in valoare partile (prea adesea in detrimentul totului), ca niste obiecte cu liniile de intersectie bine delimitate, ca un sine care isi este suficient. +a randul sau (ercur reprezinta un proces de diferentiere a contrariilor polare pamant-cer, intuneric-lumina, stan"a-dreapta, -os-sus, in spate-in fata, trecut-viitor, subiect-obiect, feminin-masculin... iar dualitatea aceasta, evocata de caduceu, atribut al zeului @ermes, constituie conditia initiala a dezvoltarii inteli"entei7 despartirea de lucruri pentru a nu se mai confunda cu ele si a le vedea. Astrul este deci ca si semnul7 reprimare a vietii sensibile, intelectualizare si socializare, in profitul uzantelor si al conventiilor supuse re"ulilor lo"icii% contact spiritul prin idei imbracate in cuvinte si contact material printr-un sistem de sc!imburi re"lementate. Asa este *ecioara, asa este si (ercur, in acelasi timp zeu al "andului, al stiintei si zeu al comertului. Se intele"e deci ca, in practica, astrolo"ul se "aseste in fata unui comple& *ecioara-(ercur (*ecioara este cu atat mai reliefata, cu cat (ercur este mai puternic la nastere), la care se asociaza valorile casei a /I-a, omoloa"a a celei de a sasea zodii (orice ocupare planetara a acestei case intareste valorile perec!ii in discutie). 0asa a /Ia reprezinta7 a) munca, mai ales sub aspectul putin de"radant al obli"atiei, al constran"erii, al corvezii sau al sarcinii domestice% b) sanatatea, sub forma preocuparilor, "ri-ilor, al indispozitiilor sau bolilor% c) inferiorii7 servitori, slu-basi sau animale domestice (mai ales animale mici). #reocuparile, raul, mizeria, incercarile, in "eneral, sunt trasate in a&ul 0aselor a /I si a KII-a, omoloa"e *ecioarei si #estilor. +una in *ecioara7 fortelor instinctive ale astrului le vine "reu sa creasca in acest pamant rezervat% rezulta adesea o oarecare neliniste, un sentiment de nesi"uranta, daca nu c!iar un comple& de inferioritate% autoanaliza sau cautarea psi!olo"ica deriva de aici. *emeia are trei solutii7 refularea, in"enuitatea sau disciplina (ercur in *ecioara7 face in mod esential sa prevaleze semnul in dispozitiile sale intelectuale /enus in *ecioara7 sentimentul se afla sub constran"ere% e rezervat, discret timid, pudic, estetica este controlata, analizata, criticata% sensibilitatea este fie refulata, fie disciplinata (arte in *ecioara7 se intampla ca forta a"resiva a astrului sa fie refulata, de unde autodistru"ere% violenta este cuprinsa in aceasta combinatie% razboaie intestine7 devii victima alor tai. .ar cel mai adesea, tendinta anala repliata a semnului se defuleaza, de unde descarcari a"resive. *orta combativa a nativului se afirma atunci intr-o maniera anar!ica, impulsiva, alambicata sau sadica., ori intr-un mod rational, lucid, strate"ic. >upiter in *ecioara7 domnia valorilor clasice7 ordine, masura, control, autoritate or"anizata, amploare retinuta. .ar si domnia valorilor bur"!eze7 simt al convenientelor, simt moral, virtuti domestice, ordine ierar!izata Saturn in *ecioara7 fortele de in!ibitie sunt suverane si se traduc prin reprimarea instinctului, a introversiunii, prin nevoia de disciplina, de ordine, de metoda, de cotrol de stapanire, de structura. Se intampla ca severitatea sa duca la un soi de ascetism, de fanatism sau de sistematica impietrita )ranus in *ecioara7 contribuie la adoptarea unei atitudini de disciplina, de ri"oare, de despuiere, dar sub o forma mai dinamica si revolutionara.

5eptun se contrazice cu *ecioara, iar sinteza acestor doua valori este doar rareori atinsa% cel mai des, este vorba de o dezordine interioara.

Un temperament nervos
#rimul semnalment al tipului *ecioara este comple&ul or"anic uscat, indreptat spre rece, care ii confera un temperament nervos. Acesta se traduce printr-o carenta a vietii animale, functiile di"estiva, musculara si respiratorie fiind prea putin dezvoltate, indiciu al unei diminuari a vitalitatii. In sc!imb sistemul nervos este foarte dezvoltat. /om vedea deci ca viata psi!ica si mintala trece inaintea manifestarilor fiziolo"ice si ne vom "asi in fata unei persoane fine, mladioase, delicate, cu reactii comple&e si fatete multiple. +a inceput, structura morfolo"ica ne indica o faptura puternic individualizata si net ,,selectiva:, cel mai neinsemnat lucru putand avea o mare importanta pentru ea. .ar, tocmai din acest motiv, este menita sa intampine dificultati de adaptare la lumea e&terioara si de inte"rare in viata celor din -ur. 0unoscand nelinistea este facuta sa-si puna probleme, in masura in care viata ii prezinta aceste dificultati de adaptare pe care, printr-o naturala reflectare asupra trecutului propriu, le interpreteaza ca tot atatea simptome ale insasi firii sale.

.efu!ul instinctului
Astrolo"ul 01rille 2ilcz3o4s3i a definit foarte bine tipul *ecioara, doar in cateva cuvinte, fortand prea putin nota7 ,,6mul insemnat de zodia *ecioarei vede prea limpede ca sa nu prevada pericolele, se scruteaza prea mult ca sa cedeze impulsului or"anic. .e departe "!iceste tra"ismul vietii% cumpaneste cu anticipatie pretul aventurii% temator, se incordeaza in fata instinctului. 0!emarea vietii ii apare ca o amenintare pentru pacea sa, ca intruziunea unor forte necunoscute si redutabile in refu"iul sau calm. ste ispitit sa nu vada decat un atentat la pudoare in iubirea care ii solicita si doar suferinta si lipsa de ratiune in lumea senzatiilor. 'eactia sa naturala este sa esc!iveze, sa se refuze, sa-si evite destinul natural, sa fu"a de o responsabilitate care i se pare covarsitoare: Aceasta este cel putin prima atitudine, reactia imediata a tipului *ecioarei in fata vietii si in prezenta oricarui eveniment. .e aceea i se reproseaza adesea o oarecare lipsa de spontaneitate, de elan, de antren si de faptul ca vrea de cele mai multe ori ,,sa taie firul in patru:. 5eindoios, trece totul prin sita, cumpaneste mult inainte de a actiona si isi rasuceste de sapte ori limba in "ura inainte de a vorbiB. Impune deci un soi de refuz liberului e&ercitiu al sensibilitatii si nu se "andeste decat sa neutralizeze fortele brute ale instinctului, din pricina obscurei si profundei nelinisti pe care i le suscita acestea. .e unde recul putin speriat din fata necunoscutelor lumii si a vietii. #refera sa se spri-ine pe demersurile intelepte ale -udecatii proprii, astfel incat isi situeaza mantuirea intr-un plan de reflectie, in calculul rational, in actul perfectionat% este de altfel de asteptat ca, daca are, din instinct, o viziune realista asupra vietii, sa a-un"a sa ia o pozitie serioasa fata de evenimente. Ba c!iar se an"a-eaza mai curand in sensul unei i"iene fizice si morale bine aplicate. *aptul de a evita instinctul sau de a-l respin"e creaza constiinta% daca instinctul nu e decat natura, constiinta in sc!imb, nu vrea decat cultura si civilizatie. (sau ne"area lor). #rimul act al constiintei este oprirea in fata elanului natural pe care o cunoaste bine *ecioara. .atorita acestei frane, poate sa introduca in viata sa o anumita disciplina si sa contruiasca o ordine care sa satisfaca un ideal uman. .e unde se constata, la *ecioara, o latura ,,perfectibila:, o dorinta profunda de cultura sau de perfectiune morala care sa-i

satisfaca nevoia imperioasa de a-si apartine, de a se poseda. In cele din urma, idealul *ecioarei este omul ,,clasic:, c!iar in sensul clasicismului, care aspira sa dispuna liber si sa fie si"ur de el insusi. +a un nivel mai putin ambitios, acest ,perfectionism: face din *ecioara tipul zodiacal desavarsit, perfect din omenirea noastra medie% fiinta aceasta plina de simt practic stie sa faca fata tuturor situatiilor si este inzestrata cu o mie de mici calitati atat de utile in viata de zi cu zi. In plus acelasi dispozitiv de retra"ere in fata instinctului ii permite sa-si aran-eze o e&istenta confortabila dintr-un anumit punct de vedere. Asistam desi"ur la o nivelare a aventurii umane% betia dorintelor, *ecioara ii prefera o anumita liniste% placerea este respinsa in favoarea ti!nei. .e aceea se atin"e mai usor decat ,,fericirea: spre care nazuiesc persoanele mai instinctive.

/e la nesiguranta la inferioritate
5u s-ar putea spune ca tentativa de ec!ilibru rational a *ecioarei este ceva foarte si"ur. Aceasta or"anizare a e&istentei care contine si inc!ide fortele instinctive sub o scoarta bine lustruita e mai curand un fel de ,,dans pe un vulcan:. Instinctele vor accepta oare sa ramana mereu reprimate;. In orica caz *ecioara se straduieste cat poate de bine in acest sens. Banuitor fata de impulsurile instinctive de care se teme, ul adopta masuri de aparare proprii sa-i asi"ure securitatea. Aceste mecanisme de protectie sunt urmarea retractarii ului7 nativul se aduna oarecum in sine, pentru a se feri de situatiile e&terioare susceptibile de a-i provoca neplacerile de care se teme. Sa dam un e&emplu, pentru a e&plica aceasta reactie prin ne"are7 o tanara isi face mari iluzii in le"atura cu primul ei bal $ prezentarea unei roc!ii noi, o intalnire... revine insa acasa dezama"ita, suparata, umilita. .e atunci, evita balurile, nu se mai intereseaza de toalete, nu mai vrea sa danseze% afiseaza un dispret total pentru acest "en de lucruri si va cauta o compensatie in studii sau in altceva... Aceasta forma de renuntare si de detasare poate desc!ide drumul spre o anumita intelepciune. .e aici rezulta o atitudine net introvertita. 5ativul e rezervat7 isi pipaie terenul% e sobru in e&eteriorizari. ste tentat sa se izoleze ca sa nu se piarda si te-eaza perfect; Amenintarea instinctului pluteste, latenta% dovada, faptul ca este nelinistit si ca ascunde in strafundul sufletului un simtamant durabil de nesi"uranta. Intr-adevar, la el nu domneste pacea launtrica, in sc!imb an"oasa nu e departe, el vazandu-i ca printr-o fereastra, toate amenintarile. /a fi ispitit sa caute un adapost intarind barierele7 conformandu-se uzantelor, avand "ri-a de respectabilitatea sa, nerenuntand la sentimentul datoriei, la cinstea scrupuloasa, la sociabilitatea desavarsita, la rectitudinea de caracter... In cele din urma de aici poate rezulta un anume sentiment de inferioritate. =reptat se instaleaza efectul de intimidare prealabila, care va face din el un om sters, un pudic, un timid care pacatuieste prin modestie, cu atat mai mult cu cat emotivitatea retinuta ii confera in cel mai inalt "rad simtul ridicolului. .esi"ur numeroase calitati ca serviabilitatea, omenia, fac ca relatiile cu o *ecioara sa fie a"reabile, dar sentimentul acesta "uliverian este o slabiciune de depasit, deoarece paralizeaza si c!inuie o constinta nesi"ura pe ea si produce pana la urma un caracter susceptibil si iritabil, nativul stiind foarte bine cat valoreaza, in strafundul sufletului lui, fara sa poata ocupa locul care ii revine de drept.

.etinerea
#si!analiza a descoperit un comple& al carui re"istru de trasaturi de caracter il acopera e&act pe cel pe care, din antic!itate, astrolo"ia i l-a atribuit *ecioarei. Sa ne fie permis sa observam, in trecere, cu cata acuratete a "rupat empiric vec!ea caracterolo"ie astrolo"ica un intre" ansamblu de trasaturi de caracter fara sa le cunoasca fundamentele biopsi!olo"ice, desi a asociat intim *ecioara cu functia intestinala. ste vorba de ceea ce psi!analistii numesc, in limba- freudian ,,comple&ul anal:. Se stie ca e&ista, dupa ei, o perioada in dezvoltarea copilului cand acesta acorda cel mai mare interes faptului de a-si retine sau evacua scaunul. Accentul afectiv se concentreaza astfel un timp pe functionarea rectului, fie in faza de retentie, fie in cea de e&pulzare. +a tipul *ecioara, este dominant interesul purtat faptului de a retine continutul intestinal si educarii curateniei. +a nastere copilul se complace in libertatea e&crementelor sale, dar vine o varsta cand, sub presiunea educatorilor, prefera sa se retina si sa ,,aiba scaun: conform convenientelor. Adopta ceea ce *erenczi numeste ,,morala sfincterelor:. tocmai cazul tipului *ecioara care, din punct de vedere psi!analitic, se caracterizeaza prin faptul ca raspunde usor disciplinei impuse de educatori si este curat de timpuriu. In aceste conditii, vorbim de un comple& sau, pur si simplu (intrucat consecintele nu sunt patolo"ice decat daca tendinta este fortata), de un ,,caracter anal controlat: 6r, aceasta situatie psi!ica infantila lasa urme in comportamentul adultului, precupanind in elaborarea intre"ului caracter. 0and tendinta este fortata, el mer"e dupa parerea eminentului profesor 0!arles Baudouin, ,,de la constipatie la avaritie, trecand prin pedanterie, spirit formalist si puritan, micii manii, "ustul pentru colectii si clasificari, dra"ostea, mai curand e&clusiva, pentru ordine e&actitate curatenie. vident ca toate aceste trasaturi nu sunt intotdeauna evidente intr-un caz dat, dar ele prezinta, in ansamblu, o solidaritate remarcabila. 5ici nu s-ar putea rezuma mai bine tipul *ecioara disonantB .ar sa privim mai de aproape si mai in amanuntime tipul anal, cerandu-ne scuze fata de cititorul nativ din *ecioara ca prezentam, pentru fluenta e&punerii, intr-un sin"ur ansamblu latura buna si cea rea, caracterul si comple&ul. =rasatura fundamentala a acestui caracter este tendinta de a retine si, drept urmare, a controla si, ulterior, a se stapani. Asociat cu instinctul retinerii, se traduce prin atitudini diferite7 #e plan financiar produce "ri-a de a economisi dusa uneori pana la avaritie, nativului ii place sa acumuleze (inma"azinarea) si este parcimonios% in plus e conservator si prevazator. Aceasta tendinta il poate impin"e sa adune lucruri mai mult sau mai putin inutile de care insa se descotoroseste anevoie. Sub aspectul actiunii este temporizator% isi rezerva luarea unei decizii, amana pe maine lucrurile de facut, lasa sa i se in"ramadeasca scrisorile la care trebuie sa raspunda, prelun"este situatiile... #utem intele"e asta cu atat mai mult cu cat face totul laborios, cu efort si simte nevoia sa infaptuiasca lucrurile in mod scrupulos, conform cutarui principiu, cutarei re"uli sau cutarei consemn. In plus, este le"at de forma pana la mania detaliilor, si poate deveni formalist, c!itibusar sau pedant. Se spune atunci despre el ca-i place ,,sa caute nod in papura:, inapt sa se bucure de o situatie a"reabila atat timp cat toate conditiile si circumstantele pe care le poate comporta aceasta situatie nu sunt complet indeplinite. Sub aspect moral este serios, cinstit, constiincios% are simtul respectabilitatii% are o mare dorinta de puritate (tot ce este man-ire, profanare ii repu"na) si o profunda dorinta de perfectiune. Sub aspect intelectual, este omul ,,analizei:% se indoieste, e sceptic, cauta sa intelea"a, sa vada limpede% e foarte lucid% isi cauta calea in or"anizare, metoda,

disciplina, sistematizare, se arata partizanul clasificarilor si al statisticilor% are adesea un spirit enciclopedic. +a tipul *ecioara avanta-ele si cusururile, sunt cu atat mai accentuate, cu cat Saturn, astrul in!ibitiilor, e mai puternic la nastere. vident ca aceasta dispozitie psi!olo"ica "enerala il face sa vada viata intr-o lumina serioasa, indreptandu-i privirea mai curand spre lucrurile dificile, laborioase, in"rate si penibile. Iar cand nativul *ecioara isi impune re"uli de viata, la care se constran"e sin"ur sau carora se straduieste sa li se supuna, acestea il plaseaza respectiv in climatul 0asei a /I-a7 ...sarcina omului in viata este sa-si mantuiasca sufletul. 0a sa-si mantuiasca sufletul, trebuie sa traiasca dupa le"ea lui .umnezeu, trebuie sa renunte la deliciile vietii, sa munceasca, sa trudeasca, sa rabde si sa se aratemizericordios. .esi"ur, *ecioara poate cunoaste delicii, dar pe cele ale spiritului (ceea ce nu inseamna ca sunt mai mici) si, in orice caz, universul acestei zodii este cel al ucenicului, al datoriei, al vointei de abne"atie personala7 e re"atul serviciului si al sacrificiului de sine benevole.

/e la tipul superior la tipul inferior


0a orice semn zodiacal, *ecioara are aristocratii si infirmii ei. In varful scarii, se afla "enii ale "andirii, c!iar si ale actiunii, eroi ai culturii. ?ama calitativa a valorilor *ecioara se eta-eaza de la aceasta culme pana la patolo"ie, trecand prin omenirea mi-locie a acelor fiinte nenumarate, stimabile si calificate, care isi aduc contributia la opera societatii si isi or"anizeaza pentru sine o e&istenta de invidiat. .ar trebuie cunoscute piedicile care o ameninta pe *ecioara in cazul franelor prea accentuate ale lui Saturn. 'atiunea si virtutea nu trebuie sa duca la o saracie vitala prin retra"erea ului, devenind doar lipsa de anver"ura si frica de aventura. &ista pericolul de a-si ,,taia aripile: prea mult, uci"and spontaneitatea, prin rezerva e&cesiva, parcimonie, rationalism e&acerbat, ordine inabusitoare, puritate secatuitoare, nelasand in viata nici un loc pentru surpriza, fantezie, risc, nebunie. #rime-dia care ameninta *ecioara este sa nu se inraiasca intr-o viata fara speranta, de o monotonie plicticoasa. Sa cunoasca e&istenta mediocra si stramtorata a acelor bur"!ezi fricosi si prefacuti ca domnii @omais, Bric!ot, 0ottard% a batranilor burlaci, de un e"oism incurabil, incapatanati in "esturi automatizate de insecta7 sa astupe sticlele, sa indrepte tablourile, sa economiseasca resturile de lumanare, sa verifice de o suta de ori "azul si inc!izatoarea usii% sau a fetelor batrane limitate la detalii minutiile unei vieti consacrate cultului maniilor personale... Inseamna moartea incetul cu incetul. Iar cand supapa nu mai poate retine instinctele infrante, nativul se apara de an"oasa prin intermediul unei formatiuni nevrotice7 fobie sau obsesie. =raieste evitand obiectele care "enereaza panica, intr-o lume de tabuuri si interdictii, intr-un univers din ce in ce mai in"ustat% altfel se mentine intr-o stare de puritate, evitand cu "ri-a orice contact cu lumea materiala, "ratie unui ceremonial care asculta de un ritual precis si minutios de purificare.

Ambivalenta
S-ar putea crede ca fiecarui semn zodiacal ii corespunde un caracter definit in mod static. Ar insemna sa nu cunoastem caracterolo"ia astrolo"ica ce respecta dinamica vietii. .e fapt, e&ista trei tipuri de *ecioara. 0el pe care l-am definit este tipul clasic, cel

mai curent. &istenta celorlalte doua e rezultatul unui raport de forte intre puterile de in!ibitie si pulsiunile instinctive. Se stie, ca in "eneral, la *ecioara, predomina infibitia% dar este suficient sa fie dominanta o planeta instinctiva (de e&emplu (arte sau #luto) la nastere si avem tabloul contrar care transforma ,,analul controlat:, facand dintr-un tip *ecioara un veritabil tip Scorpion. In cazul analului rela&at, copilaria este marcata afectiv de actul evacuarii intestinale, care provoaca o satisfactie instinctiva, o placere. .aca educatia in vederea curateniei e insotita de asocieri neplacute, atunci cand copilul e pus pe oala prea devreme sau are in cursul educarii un simtamant prea puternic de constran"ere sau spoliere, el va da o valoare de protest faptului ca este sau ramane murdar. .aca personalitatea in formare imprumuta elemente ale acestui stadiu de dezvoltare, individul prezinta un caracter rau, iritabil, carcotas, a"resiv, nedisciplinat, revoltat, autoritar, incapatanat, cu furii distructive, cruzime si tendinta de a murdari, a man-i, acontamina, a pan"ari... 5ativul prezinta o anume latura salbatica% in plus se fi&eaza in stadiul "andirii ma"ice cu dorinte de atotputernicie, cu o tendinta spre fantastic, mister, ocultism... Bineinteles ca acest tip ar fi un tip destul de ne"ru la suflet daca si-ar e&prima tendintele la un nivel inferior% dar de la crisalida pana la fluture este o intrea"a lume, iar adultul e capabil de sublimari, mai ales in nevoia de a produce, de a ,,scoate ceva din el:, pe scurt, in instinctul sau creator bo"at in posibilitati% si totusi caracterul ramane tot dur. 0u cat tipul de *ecioara clasic poate sa fie rational, disciplinat, conventional, civic, cu atat acest tip de *ecioara reactional poate sa fie instinctiv, nedisciplinat, anticonformist, ,,barbar:... =ipul fecioara reactional constituie la drept vorbind o nesemnificativa minoritate in sanul marii familii a nativilor din *ecioara, dar, oricat de marunta ar fi, ea e&ista iar noi trebuie sa o semnalam. 5ativul retine cu o mana si da drumul cu cealalta sau da drumul mai intai si apoi retine. Are tendinta sa amane pe cat mai tarziu posibil momentul de a actiona, pe urma de a face in ultimul moment lucrurile pe care le-a tot in"ramadit, cu o "raba si un efort e&treme. Are tendinta apoi, de a acumula mult timp o mie si unu de obiecte neinsemnate, ca sa se descotoroseasca de ele dintr-o data. .e asemenea, accepta un re"im de restrictii ca sa economiseasca mici sume de bani, pana in ziua cand isi va c!eltui toate rezervele. #oate sa fie punctual pana la un sfert de minut (de e&emplu, la lucru, in cercetarile sale) si sa fie de o ine&actitate fla"ranta in alte circumstante% uneori, este maniac in sfera abstracta si ,,lasa-ma sa te las: in e&istenta practica. #oate apoi sa se arate ne"li-ent, dezordonat, nepasator si sa traiasca o subita febra de ordine si curatenie (furia dereticatului, la femei). In locuinta ei femeia poate avea o camera impecabila, alaturi de o debara in care e&ista o neoranduiala de nedescris. ste si cazul persoanelor care duc o viata bur"!eza si proclama opinii anar!iste, sunt si supuse si carcotase, si manierate si desantate, si docile si iritabile, intr-un anumit domeniu politicoase, pudice si pure iar intr-altul timidul care, intr-o buna zi, ,,isi da poalele peste cap:, sau fiinta duplicitara, nevrozata si perversa, care este c!iar si pentru sine un intolerabil obiect de dispret si dez"ust... *ormulele combinate, cum bine se vede, sunt foarte numeroase si nu poate fi vorba sa le enumeram aici pe toate. *iecare caz de *ecioara este, fireste, particular si are o fizionomie proprie. =rebuie insa constatata bo"atia posibilitatilor desc!ise, in sensul bun ca si in cel rau, prin incrucisarea celor doua tendinte. In sens ne"ativ trebuie desi"ur sa ne asteptam la surprize, aceea de pilda, de a vedea o persoana asezata comportandu-se intr-o buna zi e&act invers fata de adevarul sau prim si rasturnand valorile sale cele mai si"ure, pe scurt, trecand de la alb la ne"ru% e ceea ce se intampla bunaoara, cand ,,ispitele celei de-a doua tinereti: pustiesc in cateva saptamani o viata ordonata ca o "radina. .ar in sens pozitiv acceptarea cople&ului ,,rela&at: de catre tipul clasic introduce in psi!olo"ia sa resurse pretioase pe care suntem inca departe de a le cunoaste in totalitate% el va opune, de e&emplu, ironia obsesiei seri-

ozitatii si va "asi in umor depasirea propriilor sale valori. 0u si"uranta ca pe aceasta cale ocolita *ecioara devine unul din semnele zodiacale cele mai bo"ate.

IN*"LI-"N*A
Stim ca toata forta tipului *ecioara sta in inteli"enta sa. 5elinistit este neaparat si curios% detasat de viata emotionala% nu-i vine "reu sa fie un observator minutios, un e&emplar atent caruia nu-i scapa nimic in modul analitic de a e&amina faptele% cu atat mai mult cu cat simtul critic, impins uneori pana la scepticism, este treaza in masura in care isi interzice sa participe la viata. =oate acestea il duc indeobste la utilitarism, la eficienta, la te!nica. .e altfel, se simte mai la indemana cu materia sensibila7 tot ce poate fi pipait, vazut, masurat. In cazul acesta vede clar fara a-utorul intuitiei, pe care de fapt nici n-o are intr-o prea mare masura. #rocedeaza rational, prin analiza (izoland factorii), prin critica, deductie si inductie, precum si prin verificare% se calauzeste dupa lo"ica7 6 sin"ura demonstratie ma impresioneaza mai mult decat cincizeci de fapte... Sunt mai si"ur de -udecata mea, decat de oc!ii mei (.iderot). Aceasta forta intelectuala este cea care a dat nastere amplei dezvoltari a stiintei moderne, incepand cu .escartes, la care Saturn-*ecioara simbolizeaza intre"ul .iscurs despre metoda. .ar, ca orice or"anizare intelectuala, acest creier are si el nea-unsurile sale. .esi produce savantul specialist, enciclopedistul, eruditul, e&pertul tot el il produce si pe cel in"ust la minte, pe cel fidel diplomelor, pe cel cu oc!elari de cal. =ipul inferior este prea des "ata sa piarda din vedere ceea ce lea"a intre ele faptele si fiintele, sa ne"e raporturile lor reciproce ca sa le prezinte ca pe niste obiecte imuabile si izolate, ca pe niste realitati incremenite. Iar adevarul lui nu este atunci decat un sira" de puncte de vedere7 mar"elele nu tin decat de un fir (doar tipul *ecioara ambivalent poate depasi analiza rationala printr-o patrundere mai intima si mai profunda a esentei lucrurilor). Acest filistin este uneori victima propriului sau bun simt, a ,,ratiunii:. 0eea ce pretinde el de la cunoastere este prea des o functie de protectie impotriva an"oasei, iar scrupulele sale stiintifice nu sunt decat o denumire frumoasa data lasitatii intelectuale7 instinctul de si"uranta se e&tinde si asupra confortului rational. Impre"nat de materie, traieste ca un tro"lodit in bordei, marcat de trasaturi auto!tone7 este distant, neincrezator in fata necunoscutului. Sub aspect intelectual, isi pune la adapost in"ustimea constiintei, in loc s-o distru"a prin opozitia contrariilor spre a construi o stare de constiinta mai lar"a. Acest ,,neutru: este timorat in fata indraznelilor spiritului pe care prefera sa le ne"e (tot prin eliminare) decat sa le controleze7 nu are cura-ul de a privi in fata vasta prapastie a necunoscutului si stie sa inalte un ecran protector intre stiinta sa si misterele nemar"inite ale vietii.

"#ucarea intestinului
0e stim despre morfolo"ia *ecioarei; .estul de putin, la drept vorbind. Aerul familial nu apare limpede pe fetele elitelor din aceasta zodie cand confruntam intre ele portretele. Adevarul e ca *ecioara este un semn uman si nu are prin urmare relieful unui anume tip animal. .ata fiind constitutia sa uscativa si datorita temperamentului nervos $ caz tipic al nativului veritabil si puternic *ecioara $ el, este subtire, suplu, fin, uneori slab. In plus, fata sa are un desen fin, cu linii de"a-ate si un"!iuri precis decupate% ceea ce iese in relief este cu atat mai evident cu cat contrasteaza cu ceea ce este scobit% astfel, adesea

oc!ii sunt prote-ati de orbite adanci. Si mai semnificativa este poate e&presia, vie, inteli"enta, umana. #rivirea e mobila si nuantata, ca si cutele pielii care prelun"esc oc!ii. Impresia poate sa fie tinereasca, mai ales daca tenul este destul de palid sau colorat% dar e&ista si nativi din *ecioara care au un ten mat, pamantiu, sumbru, cu tamplele de"a-ate, parand mai in varsta decat sunt. )nii au o mutrita oarecare, altii au ceva sever, ursuz sau posomorat, altii un aer viclean.

Mers si mimica
+a prima vedere, se recunoaste tipul *ecioara clasic dupa tinuta sa in"ri-ita. Are mersul drept, re"ulat, asezat si calm. )neori poate dovedi putina stan"acie si batosenie, dar numai ca afectare a unei oarecari nervozitati, mai ales a nativului ambivalent. 0eea ce, la fel, nu ne poate insela este o anume sobrietate a "esturilor, care sunt precise si si"ure, bine articulate. 5ativul se e&prima atat cu mainile, cat si cu oc!ii, si nici vocea sa nu inseala% in!ibarea unei contrarietati, a unei surprize neplacute, ii pune usor ,,un nod: in "at si il lipseste momentan de or"anul vorbirii (la nativul *ecioara saturnizat). .ebitul vocii este re"ulat si asezat, dar nu rareori se pot intalni defecte de pronuntie la nativii cu disonante. .upa limba- i se poate masura intr-o oarecare masura "radul de stapanire. .ar el se poate -udeca si dupa mimica7 intrea"a arta a lui >ean-+ouis Barrault purcede de la aceasta zodie. &ista nativi din *ecioara care sunt manierati, pretiosi sau ceremoniosi, dar ma-oritatea nu sunt scortosi, ci au o simplitate naturala.

Sanatate
5u este desi"ur, ca +eul, zodia unei sanatati vizibile si infloritoare% adesea se spune c!iar ca nativii din *ecioara nu arata bine. 0onstitutia lor fizica, precum si robustetea, vitalitatea, rezistenta lor au limite lesne atinse. .ar ei invata repede sa le cunoasca, sa se acomodeze cu ele, ba c!iar sa le si utilizeze. #rin predestinarea semnului zodiacal, le este usor sa interpreteze cele mai mici tulburari si sa nu le lase sa se a"raveze. Sunt in stare sa considere manifestarile morbide ca niste ispasiri ale "reselilor comise impotriva comportamentelor naturale si sanatoase si prefera sa le de-oace prin mici manevre dietetice, care, in "eneral, le folosesc foarte mult. Atitudinea aceasta in fata e&istentei ii este, de altfel, absolut necesara nativului% un anume comple& de inferioritate, inerent zodiei, ar tinde astfel sa e&alte tulburari nervoase "eneratoare de dezordini putand de"enera in adevarate infirmitati. Si el insusi, informat prin analiza si edificat datorita unui detaliu adesea fara valoare pentru altcineva, va fi in masura sa purceada la o adevarata reeducare corectiva. Asa s-a intamplat cu doctorul #aul 0arton, "rav bolnav inca din adolescenta, marcat de Ascendentul sau in *ecioara. l a relatat in volumul sau )cenicia sanatatii un ciudat detaliu personal, de ordin intestinal, care i-a servit drept baza ca sa se in"ri-easca si sa creeze medicina naturista, alcatuita toata din nuante, din sensibilitate si din observatii minutioase. In sanul acestui comple& fiziolo"ic predomina reactii ale sistemului nervos de natura oarecum an"osata. .espre un asemenea subiect se poate spune ca isi face usor ,,san"e rau:. susceptibilitatea sa nervoasa se e&teriorizeaza in in!ibitii, atat ima"inative si psi!ice, cat si fizice, datorita respectarii restrictiilor inerente semnului. 0eea ce poate produce spasmodice constrictii di"estive, --intestinele mai ales $ pe care medicamentele nu sunt capabile sa le inlature decat pe moment si care raspund mai ales

la manevrele (mercuriene) de reeducare prin ,,diri-area temperamentului:. +a fel, se pot constata adevarate in!ibitii se&uale cu scurte perioade de remisiune, fapt care permite, mai ales femeilor, sa-si "aseasca o liniste multumitoare intr-o fri"iditate relativa. Sa notam ca aici in!ibitiile pot sa-si "aseasca si un suport fiziolo"ic (va"inism). Sanatatea este, in fond, amenintata de o !iperestezie neuro-endocrina cu o tendinta accentuata spre oboseala provocata de o succesiune paro&istica de constructie nervoasa, depresiune si surescitare. ste deci posibil ca si medicamentele sa nu fie luate decat cu intermitente. =ulburarile nervoase suscita reactii refle&e functionale la or"anele terminale ale tranzitului di"estiv, influientate de semnul zodiacal si anume, intestinele, e&puse la enterita si la constipatie, in sc!imb rareori afectate de maladii tumorale, care, dezvoltandu-se indeobste mult timp foarte discret, fac parte din acele scadente brutale evocate mai sus. .ar daca nativul din *ecioara nu stie sa se observe si sa isi faca o autocritica oarecum corecta, daca restul temei sale il determina sa asculte de unul si de altul, sa adopte astazi remedii pe care le va inlocui maine, starea i se va a"rava cu certitudine si il va impin"e la ipo!ondrie si acrimonie, atribuite pe buna dreptate de bunul simt popularconstipatiilor. Atunci nu vor intarzia refle&ele in lant care pot duce la into&icatia "eneralizata. (edicatia -udicioasa va fi tocmai cea determinata de spiritul semnului7 practicarea economiei de forte nervoase si fizice, folosirea foarte moderata a medicamentelor si mai de"raba a mi-loacelor modeste care duc adesea la efecte mari. 6bservatia bine diri-ata arata care este alimentatia sanatoasa ce convine nativului din *ecioara ca sa-l scuteasca de nefastele fermentatii intestinale. 5ativul se acomodeaza de altfel foarte usor, dornic sa urmeze o re"ula pe care o simte eficient, formata din mici detalii menite sa-i usureze o e&istenta pe care are in mod rezonabil tendinta s-o considere sub prispa rutinei, mai de"raba decat sub cea a satisfactiilor spectaculare. #entru el ,,orice di"estie este o lupta: (dr. #. 0arton), pe care se bucura s-o duca pana la inc!eierea sa intestinala normala si fara complicatii. Astfel, strate"ia unei e&istente fericite poate rezulta dintr-o tactica di"estiva de detaliu.

Vestimentatie
*emeia din zodia *ecioarei are "ustul toaletelor corecte in ton cu moda. +a ea, nici o fantezie indrazneata, nici o e&centritate si c!iar mai putin vreo alura dezmatata. #refera sa se imbrace clasic spre a avea o tinuta impecabila, dar fara severitate. Inamica a aceea ce este tipator, are o coc!etarie delicata care se poate observa in detalii, iar discretie o face mai atra"atoare pentru o privire e&perta. #lace prin insasi simplitatea ei. .oar sub apasatoarea in!ibitie saturniana risca sa piarda toate aceste avanta-e, interzicandu-si dantela fina, coordonarile delicate si in"enioase. 6 putem vedea uneori infasurata in !aine prea stramte, tesaturi seci si spalacite, "ulere drepte, vesminte care ,,incarcereaza: formele, in loc sa le lase sa infloreasca. In cel mai rau caz, se simte ,,rasoleala:. 0u toata bunavointa de a fi in pas cu moda, aceasta *ecioara !andicapata este mereu ,,in intarziere:, fiindca nu se poate descotorosi de o imbracaminte, de o perec!e de pantofi care ,,mai mer": si se speteste uzandu-le pana la urzeala. Barbatul din zodia *ecioarei are si el o tinuta in"ri-ita si este c!iar cateodata ,,pus la patru aceN: din cap pana-n picioare, s-a "andit la tot.

*ipuri mi'te #e nativi #in !o#ia ecioarei

ecioara,+erbec) &ista atat de putine afinitati intre cele doua semne, incat combinarea loe e dificila. 0el mai adesea, subiectul este e&presia unei duble naturi, una apartinand *ecioarei $ in!ibata, timida, rezervata, prudenta, c!ibzuita, practica..., alta Berbecului $ impulsiva, indrazneata, aventuroasa, combativa, pasionata... 0and se stabileste o unire intre cele doua simboluri, ea permite realizarea practica a ideilor novatoare si satisface nevoia de aventura, de libertate si de e&plorare, in disciplina, or"anizare si si"uranta, cu conditia sa nu e&iste un conflict interior a"ravat de scrupule si sentimente de culpabilitate. ecioara,*aur) *ire simpla, pasnica, solida, practica, cocreta, bine instalata in realitate, cu ambitii materiale precise. .ra"oste de munca si de realizari% in sens utilitar, bun simt, economie, ordine, stabilitate. ecioara,-emeni) Aceasta combinatie zodiacala scoate in evidenta firea mercuriana a carei paleta de tendinte se e&tinde atat asupra intereselor materiale, cat si asupra celor intelectuale. *orta subiectului este de a avea simt practic si idei, silinta si abilitate, o facultate de adaptare slu-ita de o inteli"enta observatoare si critica% dar aptitudinile acestea pot fi afectate de un comple& de inferioritate. +a emotiv, aceasta combinatie poate produce nervozitate si rau psi!ic. ecioara,.ac) In acest caz avem de-a face cu o fire introvertita, alcatuita numai din delicatete, tact, dar prea adesea e&pusa unor sentimente de inferioritate7 e&ces de modestie, retra"ere in fata celorlalti, scrupule, in!ibitie nervoasa, susceptibilitate pentru lucruri marunte, autoc!inuire. motivitatea nestapanita poate deveni bolnavicioasa si morbida. 5ativul tinde sa cultive un ideal de viata particulara si intima% isi poate or"aniza lumea viselor si sa o faca perfect confortabila conciliind lo"ica si sensibilitatea. ecioara,Leu) Aici asistam la domnia triumfatoare a ului, in pofida a ceea ce poate aduce *ecioara ca rezerva, masura si corectie a tendintei e&pansive a +eului. ste triumful vointei calite in afirmarea valorilor personale, si"uranta unui caracter a carui putere sau tinuta (daca nu ambele simultan) se impun. 5ativul se poate implini la fel de bine ca om clasic, model de maturitate, de forta ordonata si ec!ilibrata, sau se poate cufunda in cultul nevoilor sale e"oiste. ecioara,+alanta) Aceasta constelatia imbina valorile de control, disciplina si ordine, cu valorile de ec!ilibru, armonie si "ratie. #ersonalitatea aspira la unirea dintre rational si sensibil% ea isi ,,rationeaza: sentimentele si isi ,,sentimentalizeaza: ratiunea. 0aracterul este ec!ilibrat, indra"ostit de calea de mi-loc, ec!itabil, sociabil, serviabil, intele"ator. ecioara,Scorpion) 5ativul traieste cei doi timpi ai ,,comple&ului intestinal:% in functie de -ocul basculant dintre in!ibitie si impuls, doua persona-e opuse alterneaza sacadat (dar pot sa coe&iste pe doua planuri diferite)% unul rational, rezervat, econom, punctual, formalist, temporizator, maniac, civic..., celalalt instinctiv, a"resiv, c!eltuitor, dedisciplinat, dezordonat, rela&at, anar!ist... ecioara,Sagetator) (orala este pivotul acestui caracter, marcat de "ri-a de a actiona in mod cinstit, in acord cu constiinta sa, si de a urmarii realizarea practica a unui ideal spiritual nuantat de puritate. )neori, doua firi se lupta intre ele, in personalitatea nativului, una mediocra, cealalta olimpiana.

ecioara,$apricorn) .esi impins spre o viata simpla de muncitor, nativul este cuprins de ambitii imperioase si urmareste sa dobandeasca o competenta la nivelul responsabilitatilor pe care le doreste. ste disciplinat, ascetic, sever, constiincios, ri"uros e&i"ent, intransi"ent. 0u luciditate si fermitate, priveste tinta de atins si ii consacra intrea"a viata. ecioara,Varsator) *ire curioasa, nelinistita, subtila, intele"atoare si perspicace, insufletita de un ideal sau de "ri-a de a atin"e un adevar superior. Simtul uman e&ista in cel mai inalt "rad si se traduce printr-o dorinta de a-i a-uta pe ceilalti, printr-o actiune sociala si umanitara. ecioara,Pesti) Aceasta opozitie face sa coe&iste la nativ doua universuri antinomice7 unul limitat, precis, lo"ic, ri"uros, linistitor, celalalt oceanic, imprecis, irational, nesi"ur, ciudat... .ar aceste doua firi sunt preocupate si de problemele mizeriei, suferintei, raului si au un simt umanitar. ecioara si alte semne !o#iacale) Intre un nativ din *ecioara si un Berbec are loc in "eneral un dialo" al surzilor, nu se pot intele"e decat sub presiunea necesitatii, dar atunci isi sunt utili unul celuilalt. )n nativ din *ecioara si un =aur se stimeaza, mai ales la munca, unde isi apara intotdeauna interesele comune si isi afirma intre"ul simt practic. )n nativ din *ecioara si un nativ din ?emeni nu sunt facuti sa se intelea"a intre ei, unul fiind prea serios, celalalt prea usuratic% dar se pot completa, imbinand practica si teoria. )n nativ din *ecioara si un 'ac isi "asesc usor puncte comune, de intele"ere, in particular, deoarece au in comun viata interioara, rezerva, delicatetea, dar unul este prea rezonabil, iar celalalt prea sensibil. )n nativ din *ecioara si un +eu se distanteaza prin sentimentele lor respective de inferioritate si de "randoare, dar se rectifica ,,mutual: si pot sa coopereze cu eficienta. )n nativ din *ecioara si un nativ din Balanta isi convin unul altuia datorita dra"ostei lor pentru calea de mi-loc, pentru e&perientele rezonabile si realizari ec!ilibrate% traiesc in buna intele"ere. )n nativ din *ecioara si un Scorpion, diametral deosebiti unul de altul, se simt in aversiune% dar daca a-un" sa se intalneasca, complementaritatea lor ii transforma )n nativ din *ecioara si un Sa"etator sunt prea putin indemnati sa se uneasca, neavand nici aceeasi dimensiune, nici acelasi sens in viata, dar pot "asi un teren comun in domeniul moral. )n nativ din *ecioara si un 0apricorn cu afinitatile unui caracter disciplinat, or"anizat, rational% sunt facuti sa lucreze impreuna si obtin succes in tot ceea ce intreprind. )n nativ din *ecioara si un nativ din /arsator pot sa stabileasca relatii in domeniul studiilor, al cercetarii, al culturii% desi au caractere diferite, se simpatizeaza sub aspect intelectual. )n nativ din *ecioara si un nativ din #esti inseamna imposibila intele"ere si aversiunea iremediabila dintre doua universuri ce nu pot comunica si totusi unitatea dintre ei ar fi o implinire transcendenta.

Iubirea tacuta

5e putem usor da seama ca acest semn al *ecioarei nu are deloc afinitati cu asanumita 0arte de =endre. In fapt, nu este intamplator daca planeta /enus $ simbol al iubirii $ e in cadere, adica slaba si terna in zodia respectiva. .e la astru la zodie e&ista o incompatibilitate, aceea dintre doua demersuri opuse7 *ecioara este rezervata, control si stapanire% or, iubirea inseamna tocmai parasire de sine si consimtire la sacrificiu. 5u este deci de mirare daca inima tipului *ecioara clasic isi pastreaza oarecare distanta fata de iubire. Se apara de ea, constient sau inconstient, si nu se "andeste decat sa se puna la adapost de marile tulburari afective, de furtunile pasionale, care in oc!ii sai sunt stari contra naturii, bolii ale sufletului. Isi suspicioneaza elanurile, devine precaut cand se simte sedus, observand, -udecand si criticand. Se indoieste de entuziasmul sau, de fervoarea traita. Apoi vine randul analizarii sentimentelor, pe care le tempereaza prin -ocul spiritului, al indoielii, daca nu prin ironie si ridiculizare. Intr-un cuvant nu vrea sa-si piarda capul. Asa stand lucrurile, trebuie oare sa ne miram daca printre nativi e&ista multi celibatari; In lipsa de ceva mai bun, celibatul este o formula destul de practica de e&istenta pasnica ce i se potriveste. #aralel cu aceasta solutie de sub-emotiv, intalnim casatoria din ratiune sau c!iar casatoria din interes. =otusi cel mai adesea sensibilitatea nu este strunita c!iar intr-atat, iar *ecioara cade in capcana intinsa de /enus. Atunci cand inima e afectata, dupa mii de dezbateri si nu fara ezitari, ea urmeaza calea batuta a probitatii morale si a puritatii sentimentale. 5evoia de si"uranta o impin"e sa -ure fidelitate ca sa aiba parte de aceelasi lucru in sc!imb si se tine de cuvant. .ar cauta in acelasi timp sa-si controleze pasiunea, aducand cat mai multa ratiune in afectiunea sa7 iubire rezonabila, intr-o nota calma si calduta, in care efuziunea tandra este treptat inlocuita de aprecierea morala, de comuniunea de idei si comuniunea de interese. 5u este vorba asadar de un mare indra"ostit si ceea ce ii poate fi fatal, in oc!ii unui pasionat impulsiv, e faptul ca nu este demonstrativ7 sobru, pudic, cast, nu-i plac nici tiradele mari, nici "esturile inflacarate% intrea"a sa e&teriorizare amoroasa este redusa la cea mai simpla e&presie7 cum se prezinta asa si este. #are c!iar mai indra"ostit ,,in profunzime decat la suprafata:, in forul sau interior, decat dupa impresia pe care o face, fiind el insusi mai devotat decat crede. Aceasta dispozitie psi!olo"ica ii permite sa statorniceasca o ordine sentimentala serioasa si stabila care ii poate procura o anumita liniste, c!iar o anumita fericire domestica.

+arbatul
Am identificat trei tipuri de *ecioara. 5u este deci de mirare ca atitudinile amoroase ale barbatilor din zodia aceasta pot fi "rupate dupa mai multe ,,linii de forta:. &ista mai intai, tipul la care in!ibitia este un obstacol ma-or in calea implinirii amoroase. 0and nu e un tip rece pana la impotenta $ latenta sau manifesta $ este un puritan, eventual c!iar un novice in dra"oste% el este stan"aci, rece (uneori indar-it in raceala lui), are un aer absent printre femei pe care nu le ,,a"ata:, si nici un profil feminin nu se contureaza in orizontul lui. ste in mod voit sau nu, impins spre celibat, dar poate avea aventuri si deceptii amoroase. *ecioara clasica obisnuita nu cunoaste piedici. 0!iar daca nativul e oarecum indiferent si partizan al convenientelor, el intele"e sa amestece seriosul cu placutul si reuseste s-o faca printr-o casatorie convenabila Al treilea tip contrasteaza cu cele doua precedente si este c!iar, intr-un fel, opusul lor, provine, e drept, dintre tipurile de *ecioara ambivalent si *ecioara reactional. mai de"raba vorba de un -uisor, un epicurian, care savureaza cu delicatete placerile venusiene, fara sa se sinc!iseasca prea mult de conveniente si de ce va spune lumea. +a el dorinta se&uala este mai mult sau mai putin autonoma, desprinsa de forta emotiva a

nativului% aceasta poate deci intr-o oarecare masura, sa acorde toata libertatea erotismului sau, care nu il an"a-eaza sentimental, ci il antreneaza intr-o viata libera, detasata de orice morala, sau o e&perienta ambivalenta mai mult sau mai putin dezordonata.

emeia
.in pacate ne lipsesc e&emplele istorice cu care sa ilustram tipul feminin al *ecioarei% femeia din zodia aceasta fiind o persoana discreta si stearsa in spatele sotului ei, deloc inclinata, sa -oace fatis un rol. *emeia *ecioara clasica este rezervata si disciplinata, ca si barbatul, dar la ea pudoarea, castitatea, timiditatea sunt mai vizibile. ste o sotie devotata si se dedica intrutotul caminului. Are simtul datoriilor si responsabilitatilor si stie sa-si or"anizeze viata de zi cu zi% putem sa fim si"uri ca sotul ei se bucura de un interior in"ri-it, de mese la ora fi&ata, de camasi bine calcate, de un mic stoc de conserve, are socotelile la zi, economii in c!eltuielile casei, poate c!iar primeste si cafeaua la pat... 0and anumite disonante o impiedica sa-si e&prime latura cea mai buna, risca sa devina mesc!ina, cicalitoare, preocupata e&clusiv de treburi casnice, moralizatoare si carcotasa pentru cel mai neinsemnat lucru. *ace parte dintre acelea care nu tolereaza o "reseala de orto"rafie, o pata, o stupiditate banala si se enerveaza de astfel de lucruri intr-un mod e&a"erat. *emeia *ecioara ambivalenta are un comportament mult mai comple&% prezenta, in ea, a doua naturi opuse o face sa fie o persoana capabila sa ne surprinda7 este in"enua libertina sau, dimpotriva, dracul care s-a calu"arit% este concomitent sau succesiv, in"er si demon, iar in ea se poate consuma conflictul dintre destrabalare si puritate...

Problemele afective
Adesea *ecioara intampina dificultati amoroase la pornire si la sosire. #ornirea inseamna intalnirea fiintei iubite, declaratia de dra"oste, cucerirea. #rea adese, acest tip cade victima timiditatii sale% este lipsit de spontaneitate, de indrazneala si nu stie sa-si puna in valoare simtamantul nascand% nu stie intotdeauna sa se adapteze situatiei, fiind lipsit de si"uranta si de incredere. Astfel, poate lasa norocul sa treaca pe lan"a el, ratand bunele ocazii si-si poate vedea locul ocupat de altcineva... .ra"ostea ii da comple&e si face din el un c!inuit, un an&ios, o fiinta trista. Sosirea inseamna bilantul, care nu e intotdeauna pozitiv la tipul disonant. =ipul clasic de *ecioara risca sa a-un"a la un mena- de celibatari, in care fiecare sta in coltul sau, fara sa se simta atras de celalalt, fara nici un fel de dialo". Acest mic bur"!ez, indra"ostit de papucii sai, de pipa, de septic, de pescuit sau de colectia sa, se raceste incet in si"uranta lui e"oista, fara sa-i treaca prin "and ca sotia sa ar putea avea alte aspiratii% pana in ziua cand, inabusindu-se putin cam mult, aceasta ii distru"e traiul ti!nit. )rmeaza incercarea tacuta, suportata destul de demn. 'iscul este invers la tipul *ecioara ambivalent7 dupa ce a trait neincetat o e&istenta afectiva calma si ordonata, ,,ispitele celei de-a doua tinereti: distru" in cateva luni di"urile fortaretei con-u"ale si repun in cauza toata viata amoroasa. ste de la sine inteles ca tipul *ecioara armonic are toate sansele sa scape de incercarile acestea ducand o viata linistita.

Simtul perfectiunii :rientare

0and vine momentul ale"erii unei profesii, adolescentul din *ecioara isi demonstreaza in "eneral caracterul c!ibzuit care-l impin"e sa rationeze asupra posibilitatilor sale de realizare, ceea ce il duce adesea spre o orientare profesionala -udicioasa. 5u se da in laturi de la efortul pe care i-l pretinde pre"atirea sa (studii, ucenicie, fiindca de timpuriu ia viata in serios si-i place munca. =ot foarte de timpuriu are "ri-a sa se cizeleze, sa se perfectioneze% or, cunoasterea tainelor meseriei nu este oare ocazia nesperata de a dobandi acea perfectiune la care aspira; (i-loacele de care dispune sunt de doua feluri. In plan practic, prezinta o aptitudine la manipulare care ii confera o coordonare precisa a refle&elor. Are asadar, la indemana, este cazul sa o spunem, tot ce-i trebuie ca sa e&ecute o munca, c!iar, si mai ales daca, e delicata, minutioasa, comple&a. #oate deci sa fie un e&celent mestesu"ar, un muncitor calificat sau un te!nician. In plan teoretic, are inteli"enta e&ecutiei, ceea ce poate face din el un spirit inventiv. (anifesta deci calitati de cadru de conducere, de in"iner, de cercetator sau de or"anizator. Se intampla des ca cele doua aptitudini sa se imbine si sa faca din el un muncitor complet% dar, in "eneral vedem cum una predomina, in detrimentul celeilalte. Iata o lista teoretica a profesiilor care se afla in analo"ie cu zodia *ecioarei.

Profesii
=endinta7 A retine, a controla, a disciplina, a stapani. *unctii7 A percepe, a analiza, a descompune-compune. 6biecte ale muncii7 Sanatatea, animalele, obiectele marunte, produsele industriale. Actiuni7 A acumula, a analiza, a clasa, a colectiona, a numara, a conserva, a controla, a manipula, a masura, a re"lementa, a verifica. +ocuri7 Ateliere, birouri, campuri, depozite, laboratoare, ma"azine, spitale, uzine. Solutii7 a) (edic, farmacist, veterinar, infirmier sau sofer de ambulanta, moasa, masor 3ineziterapeut, cule"ator de plante medicinale, manic!iurista, dietetician. b) Industria de precizie7 ceasornicar, fabricant de lunete, optician, a-ustor. c) In"iner, c!imist, statistician, ar!ivar, laboranta, contabil, desenator te!nic d) (estesu"ar, ceramist, a"ricultor, vopsitor, spalatoreasa, comerciant. e) Secretar te!nic, dactilo"raf, steno"raf, telefonist. f) Servitor, in"ri-itor, slu-bas la stat.

Atitu#ini fata #e munca


(ai este oare nevoie sa precizam ca zodia *ecioarei produce prin e&celenta ,,muncitorul:, adica omul care isi iubeste meseria si face din acest interes pivotul intre"ii sale vieti; Aodia este le"ata de pre"atirea calificata care e meseria. Se intele"e pe deplin sensul profund al termenului cand poetul vorbeste de ,,distru"erea rutinei meseriei: pentru re"asirea unei spontaneitati pierdute si eliberarea de o pre"atire care creeaza un limba-, un cadru, o corporatie profesionala. .ar, pentru a putea distru"e rutina meseriei, trebuie in prealabil ca ea sa fie stapanita, ceea ce este realizabil in practica zilnica, prin efort si disciplina. Aceasta stapanire se afla tocmai in corespondenta cu stadiul psi!olo"ic al *ecioarei, iar fiii ei sunt, in bransa lor, cei mai demni si deosebiti representanti ai meseriei, fie ca este vorba de mestesu"ar sau de savant, de muncitor sau de poet. =oti au competenta profesionistului desavarsit. i pot fi considerati albinele lucratoare ale societatii. *ormeaza lumea vasta a lucratorilor constiinciosi, cinstiti si dezinteresati, care isi aduc modesta lor contributie la

bunul mers al actiunii colective% acesti muncitori scrupulosi care accepta munci in"rate, fastidioase, dar necesare, sarcini marunte, dar importante, care iau asupra lor corvezi, responsabilitati si care au par"!iile de control "ratie carora viata isi urmeaza cursul normal, in buna ordine. 6ricare le-ar fi esalonul, toti sunt utili, fiecare la locul lui7 fara ei, n-ar mai fi nimic iar societatea noastra ar fi de neinlocuit. .aca il consideram izolat, muncitorul din zodia *ecioarei opereaza cu inteli"enta, cu bun simt, cu metoda si !arnicie. Ii place lucrul bine facut, treaba ispravita. 5imeni, mai bine ca el, nu este capabil de penibila ,,munca de finisat: care perfectioneaza lucrarea ce se vrea impecabila. 0onstiinta lui profesionala nu are e"al. #refera sa lucreze izolat, dar poseda un suficient simt al or"anizarii rationale a muncii ca sa dea un bun randament in ec!ipa. Ii place sa se documenteze ca sa se perfectioneze si sa-si cunoasca munca desavarsit. 0u superiorii intretine relatii corecte% uneori c!iar respecta prea scrupulos directiva venita de sus ca un consemn. 0u subordonatii este inclinat spre severitate, e&i"enta7 ar vrea ca si ei sa aiba, ca el ,,bosa muncii:. .in pacate cade prea des victima sentimentelor sale de inferioritate care ii in"radesc ambitiile. .ezavanta-ul lui este ca nu iese destul in fata si ca asteapta sa fie scos din conditia sa dupa ce i s-a recunoscut competenta. Astfel, situatia sa este adesea inferioara valorii reale. Adesea sin"urele lucruri pe care le cere sunt sa fie apreciat la slu-ba, sa i se recunoasca meritele. Aceasta moderatie rezonabila se dovedeste a fi deseori, date fiind capacitatile sale, un comportament nesabuit, caci este limitativ. Astfel isi traseaza sin"ur o viata foarte ordonata, care il conduce pe o linie colaterala, la mar"inea vietii adevarate. Se lasa stapanit de impre-urari, de !azard, de nevoile materiale care dispun de el% il vedem innamolindu-se in corvezile vietii zilnice, retra"andu-se intr-o anume mediocritate, ve"etand7 este un stramtorat. *ecioara trebuie sa fie incadrata de zodii sau de planete de afirmare care sa-i e&ploateze valoarea. Atunci, dar numai fiindca nativul e impins de altceva, zodia aceasta bate toate recordurile puterii de realizare. =otusi, fara acest atu e&terior, nativul isi e&ecuta in continuare partitura modesta, socotind ca nu se poate obtine nici un bun fara truda si ca marile evenimente au la ori"ine cauze mici. 5umai ca se cantoneaza la acestea din urma, in lipsa fermentului interior care fecundeaza si transcende actiunea facand-o sa salte si sa ricoseze in interactiunea omului cu lumea7 in asta consta ariditatea, sterilitatea semnului lui zodiacal. Astfel incat este adesea redus la a nu spera decat la nivelul 0asei a /I-a, condamnandu-se la reusita ,,marunta:. Se satisface prea usor cu o medalie a muncii in urma unui premiu de artizanat, cu situatia de laureat al concursurilor profesionale, cu un brevet pentru mici investitii practice... in timp ce ar fi putut sa faca lucruri mari. .ar e fericit si asa. inante Se cunoaste de-a, in linii mari, atitudinea refle&a a *ecioarei fata de bani. =ipul clasic este econom si prevazator. Salariat de indata ce si-a luat salariul, pune deoparte pentru facturile si platile re"ulate, ca sa nu fie luat prin surprindere si sa nu mai aiba bani la sfarsitul lunii. Isi or"anizeaza e&istenta intr-un mod rational si practic, profitand de orice. 5evoia de si"uranta il indeamna sa cotizeze la casele de a-utor reciproc si de asi"urari ca sa poata face fata la tot si sa-si asi"ure un sfarsit de viata confortabil. ste inclinat sa tezaurizeze fiindca accepta fara prea multe dificultati un re"im sever in vederea unui obiectiv care il tenteaza7 cumpararea unui automobil, a unui petec de pamant, a unei case... Incet, evolueaza si-si creaza un trai confortabil cu pretul economiilor si a unei or"anizari intelepte.

,,5orocul;: 0um sa creada in el, de vreme ce *ortuna e le"ata la oc!i iar cei mai merituosi sunt cel mai prost recompensati; >ocuri de noroc; 6 aventura care nu-l tenteaza. +oteria; prea sceptic ca sa-si inc!ipuie ca numarul sau va iesi invin"ator. 6 afacere rentabila; #rea realist ca sa cada in cursa .ar si prea scrupulos si timorat ca sa-si desc!ida un cont "eneros asupra vietii, astfel ca acesta sa raspunda printr-un sc!imb bine platit, cu pretul necunoscutului, al surprizei. =ipul ambivalent este un alternant. 0uprins periodic de pasiunea de a aduna, nevoia lui basculeaza automat in favoarea unui fel de furii a c!eltuielii in care consuma tot ce a reusit sa puna de o parte. Instabilitatea aceasta se traduce printr-o curba a averii ,,zi"za"ata:. In sc!imb nu este o persoana care sa casti"e putin, iar norocul ii surade in masura in care e mai avizat si mai indraznet. 0aii de mi-loc a celui rezonabil, el ii prefera ,,tot sau nimic: atunci cand si-a aruncat bine unditele.

+alanta
Iubirea #e ceilalti In fiecare an la 2E septembrie, cand Soarele intra in cel de-al saptelea semn zodiacal, Balanta, ne aflam in mi-locul anului astronomic. 0a si la 21 martie, astrul trece la punctul zodiacal de intalnire ecliptica si ecuatorul ceresc, dar paraseste emisfera nordica si trece ecuatorul spre a intra in emisfera sudica. Acesta e sensul ec!inoctiului din Balanta care inau"ureaza toamna. #erioada de o luna in timupl careia astrul zilei strabate zodia $ de la 2E septembrie la 22 octombrie $ corespunde asadar, primei faze a toamnei. ste inutil sa ne raportam la constelatia +ibra, pe care, uneori, e dificil s-o distin"em de zodie sau sa recur"em la ideea unei inselatoare influente stelare, aceea a incandescentului Arcturus, bunaoara. ?radul 1I0 $ 0 al Balantei $ este un punct meridian al Aodiacului7 de la Berbec pana la sfarsitul *ecioarei, s-a scurs un !emiciclu% incepe !emiciclu opus care, la sfarsitul #estilor, va intalni primul semn zodiacal intr-o miscare ciclica perpetua. #entru astrolo" ceea ce conteaza e momentul specific. c!inoctiul de toamna aduce cu el ec!ilibru dintre zile si nopti, ca si la inceputul primaverii% dar tarele balantei inclina in sens opus7 dupa triumful zilelor asupra noptilor, urmeaza lenta instalare a lumii nocturne, e"alizata de declinul lumii diurne. 0aldura si lumina sunt in descrestere. 5u de"eaba, Soarele, este ,,slabit:7 toamna inseamna asfintitul. In natura, ultimele fructe coapte se desprind din pomii ale caror cren"i se despoaie% ca o prefi"urare a unei perioade de destindere, de repaus, de pace, cand formele e&terioare si valorile obiective se retra" treptat in fata vietii interioare. Intre Berbec si *ecioara am asistat la desfasurarea intre"ului ciclu al ve"etatiei, de la "erminarea "rauntei, pana la cule"erea spicului. +a capatul acestui !emiciclu, materia sia atins tinta in desavarsirea substantei. 0u zodia Balantei incepe procesul invers7 declinul lumii or"anice, dar si, odata cu reintoarcerea substantei in esenta, avantul lumii spirituale. Iar ec!inoctiul, punct meridian, semnifica ec!ilibru dintre edificiul construit si fortele care ii pre"atesc naruirea. Ascensiunea ,,fortei noptii:, victorioasa in fata ,,fortei zilei:, formeaza idea esentiala a acestei noi orientari. In anotimpurile cu zile lun"i natura in plina e&troversiune actioneaza neobosit% cand zilele scad, viata se retra"e si trece din e&terior in interior, parca spre a prinde noi puteri. .ar, paralel cu o toamna e&terioara triumfa o primavara

interioara% asfintitul anual al Soarelui este compensat de o aurora7 cea a planetei Saturn, ,,e&altata: in zodie, si punand astfel in evidenta valorile de desprindere, despuiere, renuntare. /om putea spune ca ruperea ec!ilibrului zi-noapte in favoarea principiului obscur duce la coborarea spiritualului in material. =rebuie sa admitem ca nu se putea face o ale"ere mai buna pentru a reprezenta acest al saptelea semn zodiacal7 o Balanta cu un brat si doua talere% nu conteaza daca acestea stau in ec!ilibru sau nu. @iero"lifa o stilizeaza cu doua linii orizontale paralele, dintre care cea din partea superioara are deasupra ei un semicerc central. Bratul care lea"a intre ele cele doua talere in ec!ilibru contine toata "andirea profunda a zodiei. 'aport de ec!ilibru intre doua aspecte alternante, opozitie a contrariilor sau asociere a lucrurilor complementare7 principiul consta in punerea fata in fata a doi poli opusi care se mentin anta"onisti atat timp cat cele doua elemente nu-si "asesc unitatea comuna, dar care a-un" la unirea laturilor complementare in clipa cand descopera centrul, respectiv punctul meridian al bratului. =rebuie deci sa se "aseasca -usta masura care anima dinamica termenilor aflati in prezenta. .ualitatea, despartirea, parta-ul, ec!ilibrul, unirea sunt produsele, ratate sau reusite, ale acestei structuri. #utem observa ca, pornind de la inceputul zodiei Berbecului, Balanta este primul semn zodiacal care are un punct opus7 Berbecul. ste fata de aceasta ceea ce reprezinta antiteza fata de teza. Berbecul inseamna animalitatea focului ori"inar, domnia asa numitului stru""le for life, elanul primitiv al primaverii, alcatuit din impulsivitate creatoare. In fata acestui instinct brut se situeaza domnia ec!ilibrata, proportionala, a-ustata a Balantei, ale carei talere e"alizeaza motorul si frana, elanul si constran"erea. Aici tumultul si violenta fac loc destinderii, pacii, iar universului format din creste si un"!iuri i se opune o lume de termeni medii, de masuri, de semitonuri si de nuante. In aceasta rafinare, fiinta pierde fara indoialla orice urma a adevarului ei prim, dar este adaptata, asimilata, umanizata. .e la intrarea in Berbec pana la cea in Balanta s-au scurs 1I07 un"!iul zodiacal sa lar"it pana la punctul sau e&trem% de acum inainte el se va restran"e, ravenind la baza. S-a depasit deci o limita7 aceea a ului care se afla la caapatul dezvoltarii si care acum trebuie sa involueze, la fel ca forta solara care il personifica. 5u se mai pune problema sa se cucereasca cel mai vast spatiu vital, ca in +eu nici c!iar ca in *ecioara, sa se atin"a o perfectiune clasica. Balanta inau"ureaza intalnirea cu e"alii si introduce relatia de la donator la donator% apare ideea de toleranta, de limitare, c!iar de renuntare. 0u pretul unei impartiri, s-a creat un sc!imb, s-a nascut cooperarea sociala. Semnul apartine, de altfel, naturii subtile si eterate a Aerului, element al sc!imburilor, al contactelor si al le"aturilor umane. 6r, in triun"!iul aerian al Aodiacului, el isi are locul intre ?emeni si /arsator% e&ista trei etape bine precizate7 camaraderia scolara, le"atura in perec!e si fraternitatea universala% trecerea de la un ,,eu: nediferentiat la ,,tu si eu: dialectizat, apoi de la aceasta, la ,,noi: colectiv In cursul primului !emiciclu este vorba de inflorirea individualitatii% cel de-al doilea, care incepe aici, va duce la inte"rarea personalitatii in marele tot. 0onstiinta sociala isi face aparitia o data cu acceptarea "rupului si a sc!imburilor umane. 0ooperarea s-a nascut si isi va "asi substanta in Scorpion si "andire in Sa"etator., ca sa a-un"a la 0apricorn odata cu crearea or"anismului social, a statului. )tilizarea balantei duce la acelasi drum. A cantari ceva nu inseamna oare a-l evalua in functie de "reutate-etalon, adica a-i stabili valoarea sociala; .aca ul din Balanta isi accepta caderea instalandu-se la o valoare e"ala cu altul decat cu sine, el se simte curand incomplet si incearca atractia celui complementar cu el. Apare astfel beneficiul consimtirii la sacrificiul de Sine7 asfintitul autumnal starneste primavara interioara facand sa se iveasca sufletul in intalnirea cu aspectul complementar ideal, acel ,,tu:7 Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.

Acest semn se afla sub tutela planetei /enus. .ar nu este vorba de /enus ?enitri& din =aur, zeita pamanteana a betiei dionisiace din imbatatoarea luna mai. ste /enus Afrodita a trandafirilor toamnei, ,,ordonatoarea: cereasca a iubirii, a frumosului, a dreptatii, a adevarului, inspiratoare a artelor. a este principiul dorintei primordiale, a atractiei, zeita 5untilor Sacre. a uneste toate fiintele si le apropie, mai putin sub semnul atractiei pasionale, cat sub cel al elanului spiritual in cautarea "ratiei si a armoniei. .aca zeita dra"ostei feminine este mama lui ros care ii raneste pe muritori cu sa"etile lui, inseamna ca *rumusetea pe care o intruc!ipeaza trezeste in om dorinta irezistibila care se transforma in c!inul de a o poseda si de ase uni cu ea, fie sub aspectul ei formal (frumusetea sensibila), fie sub aspectul ei esential (frumusetea intelectuala). .ar neoplatonicianul #lotin, marele filozof al astrolo"iei, a e&primat foarte bine aceste valori7 Sufletul e Afrodita, iar ros e actul sufletului cand se inclina spre bine. In ceea ce priveste practica astrolo"ica, valorile Balantei isi au deci corespondenta in cele ale astrului /enus, tendintele semnului capata cu atat mai mult relief, cu cat astrul este mai predominant la nastere. +a fel se intampla si daca sectorul numit 0asa /II-a $ omolo"ia celui de-al saptelea semn zodiacal cu al saptelea sector $ este ocupat de planete. Aceasta casa a /II-a reprezinta lumea care sta fata in fata cu subiectul, fie pentru a-l completa (asociatii, colaborari, uniuni, casatorie), fie pentru a i se opune (inamici declarati, rivali, adversari, lupte, obstacole, procese, divorturi). #rin urmare, astrolo"ul trebuie sa tina seama de ,,comple&ul valorilor: $ BalantaO/enusO0asa a /IIa $ care formeaza un tot, o retea de tendinte omo"ene si cone&e. +una in Balanta dezvolta sensibilitatea feminina a semnului care se materializeaza intr-un suflet delicat, rafinat, indra"ostit de armonie si de ideal 0and (ercur este in Balanta prevaleaza in mod esential semnul sub aspect intelectual 0u /enus in Balanta infloresc aspiratiile afective si sensibilitatea aeriana, artistica sau estetica a semnului. (arte in Balanta este e&trem de ,,slabit:, se afla in e&il. ste devirilizat, dezarmat, deposedat de forta sa ofensiva, condamnat mai mult sau mai putin la neputinta, daca nu la infran"ere >upiter in Balanta face sa infloreasca sociabilitatea semnului care se arata si mai suplu, conciliant si adaptabil, adesea pana la oportunism% colaborator innascut% caracter comod si fire fericita. Saturn in Balanta afirma valorile spirituale ale semnului in masura in care il duc la detasarea de sine in folosul universalului Placerea #e a placea *ericit copilul care se naste sub ec!ilibrul perfect al bratului balantei. Situat in mi-locul Aodiacului, tipul Balanta se manifesta pe o claviatura psi!olo"ica ce il mentine la e"aala distanta intre sunetele "rave si cele acute, iar masura sa este media. .aca in plus constelatia nu este disonanta, talerele sale interioare nu oscileaza decat in cadrul nuantei indispensabile, ec!ilibrul facandu-l e"al cu sine insusi. ste asadar un persona- care nu se prea preteaza la un portret pitoresc si mai putin la nararea unui caracter dramatic. .ar aparentele nu trebuie sa insele7 ,,ceea ce e viu: este intotdeauna atra"ator, oricare i-ar fi forma, iar universul subtil $ fiindca e armonios $ al Balantei are aspectele atra"atoare. Un nervos sanguin .aca vrem sa-i sesizam substanta prima, ne trezim in prezenta a doua temperamente opuse care se ec!ilibreaza.

Acest tip autumnal se impartaseste vizibil din valorile specifice anotimpului sau, care semnaleaza declinul manifestarilor or"anice si diminuarea elanului vital. Se simte aici prezenta lui Saturn e&altat in aceasta zodie. )n temperament nervos isi face deci aparitia sub infatisarea obisnuita a unei firi delicate, fine. 0orpolenta poarta pecetea acestei subtieri vitale% in fata insuficientei de musc!i si de carne, intrea"a incarcatura a vietii le incumba nervilor. 0ontraponderea stabilizatoare a materiei nu amortizeaza destul socul impresiilor, astfel ca vibratiile sensibilitatii dobandesc o anume acuitate. Bratul de balanta interior nu inceteaza deci sa oscileze, ca si cum s-ar afla intr-un ec!ilibru instabil, si acuza cea mai neinsemnata variatie, din interior ca si din e&terior. In plus acest tip uman evadeaza din materie si e&alteaza ceea ce se elibereaza din ea. 5u este fiinta realitatii concrete7 instinctiv se desprinde de "ravitate si de densitatile "rosolane prin rafinamentul firii sale nervoase. Are nevoie de o viata cernuta, iar epurarea materiei ii readuce realitatea la aspectele cele mai fine si mai aeriene. In fondul sau saturnian datorat temperamentului nervos a-un"e in universul unei firi venusiene care face din el si un san"vin atmosferic, menit sa se implineasca, prin sc!imburi alcatuite din fluiditate, "ratie mediului ambiant. 0on-unctia dintre daruirea tineretii (/enus) si epuizarea vietii (Saturn) face din acest tip un nervos e&pansiv si in acelasi timp un san"vin care si-a pierdut bo"atia plastica, precum si culorile si abundenta% el este simultan un san"vin imbatranit si un nervos -uvenil. Il vom vedea ezitand intre spontaneitate si meditatie, intre parasirea de sine si teama, intre c!emare si retra"ere in fata vietii Un sentimental 6 functie psi!ica principala il orienteaza in viata7 sentimentul. +umea este sesizata prin activitatea sa predominanta, adica sub aspectul placerii sau al neplacerii. 5ativul traieste cu obiectele si oamenii intr-o relatie care, mai presus de orice, ii este a"reabila sau deza"reabila. ,,Simte: lucrurile inainte de a le intele"e, deoarece viata nu are pret decat in masura in care intra in ea si sentiment. A trai inseamna pentru el a se simti in afinitate electiva, a iubi ... .aca Balanta inclina in partea e&traversiunii, nativul se implineste in simpatie% se simte le"at de lume printr-o intrea"a retea de le"aturi, de afectiuni, si da frau liner elanurilor "eneroase care il arunca in bratele unui seaman. ste sociabil, desc!is, comunicativ, a"reabil si adesea c!iar de o "entilete cu totul deosebita, ceea ce-i da stralucire, un farmec discret si o "ratie naturala. Se !raneste din contactul cu ceilalti iar pasiunea sa insufleteste tot ce atin"e prin caldura sa comunicativa. Stie deci sa casti"e inimile si sa-si apropie oamenii, pe masura nevoii sale de simpatie. Acest ospitalier este de altfel un spontan a carui ospitalitate se e&tinde in evantai asupra intre"ului sau antura-, mai apropiat sau mai indepartat. A-uns intr-un loc nou, creeaza in -urul sau atmosfera de sc!imburi care ii este necesara. #rime-dia, pentru o asemenea fire care nu poate trai fara afectiune si contacte, este de a se lasa absorbita de fiintele de care se lea"a si de a se supune prea mult influientei lor, molipsindu-se de atmosfera mediului in care se proiecteaza. .aca predomina talerul introversiunii, sentimentele sunt precumpanitoare, dar se emancipeaza oarecum de le"atura lor cu obiectul care le inspira si se subiectivizeaza. Intensitatea acumulata a pasiunii creeaza uneori in -urul acestui tip o atmosfera stranie. Acesta se concentreaza asupra unei sin"ure persoane, in loc sa se e&tinda cu "ratie, ca in cazul e&troversiunii. .aca trairile sunt mai intense, sunt in acelasi timp si mai fra"ile, datorita nelinistii in care il obli"a pe nativ sa traiasca% de aceea el se retra"e ca sa evite duritatea lumii e&terioare. 5ativul este rezervat, tacut, are o dispozitie mereu e"ala, ceea

ce ii confera un calm a"reabil% dar suprafata sa aparent linistita ascunde pasiuni acute cu o sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa. #ictorii Bouc!er si 2atteau ilustreaza cum nu se poate mai bine cele doua tipuri de sentimentali. 0at despre Balanta, ea inclina spre e&troversiune sau introversiune, in functie de predominanta Soarelui sau a +unii, a lui >upiter sau a lui Saturn. 6ricum, si la unul si la celalalt, nevoia de a-si deserta inima domina, cu inclinatia spre emotionare, iar sentimentul a-un"e intr-o lume in care delicatetea rafinata, blandetea si bunatatea aduc pace inimii7 In amur"ul vietii noastre vom fi -udecati dupa iubire (Sfantul Ioan al 0rucii) : faptura sociabila &ista oare cineva mai sociabil decat el; .aca tipul nostru este atat de omenos si e&prima acest lucru cu atata tact, asta se intampla nu numai pentru ca pasiunea ii umple sufletul, ci si pentru ca le"aturile lui cu lumea au ceva or"anic. 5u poate sa nu-si simta le"atura cu celalalt ca fiind intemeiata din interior, ,,celalalt: traind in sufletul sau cu propria sa "reutate pe care o pune in balanta alaturi de a lui% de aceea poate sa se puna atat de usor in locul celuilalt. *irul care il lea"a de lume trece deci prin centrul sau interior% este asadar de inteles ca atitudinea sa il face sa apartina societatii si sa se contopeasca in situatiile create. In consecinta, e perfect adaptabil% in orice situatie invata in mod firesc sa se acomodeze cu evenimentele, sa se modeleze dupa impre-urari si raspunde nevoii mediului si a momentului $ asa precum o linie plina s-ar a-usta dupa un relief $ cu toata supletea ce il caracterizeaza. voluand conform normelor si masurilor admise, stie ce asteapta colectivul de la el si are o mare capacitate de a opera armonios in "rupul unde traieste. Simtul social il impin"e sa adere, cu cea mai mare naturalete. Aceasta naturalete, facandu-i si pe ceilalti sa se simta in lar"ul lor, este e&presia unei relatii armonioase, care si-a "asit un teren propriu7 oratorul si auditoriul sau, indra"ostitul si iubita sa. Instinctul social poate desi"ur sa ia forme mai putin fericite. .aca tipul Balanta este atat de prevestitor si de plin de mena-amente, e pentru ca simte si o mare nevoie sa placa, asociata cu ,,placerea de a face placere:. .esi"ur, nu face parte dintre acei care, oferind cadouri, ,,nimeresc intotdeauna alaturi:, fiindca nu il vizeaza niciodata de celalalt7 stie sa faca placere. .ar aceasta inclinatie satisface adesea o dorinta feminina de a fermeca, deoarece nativul cunoaste placerea de a seduce care nu rezista nici unei femei frumoase, nici unui cuvant de du!, nici unei aran-ari a adevarului... 0el slab, care nu poate placea nici prin inima si nici prin spirit, se va folosi c!iar de artificii, mai cu seama de artificiul lin"uselii. Se simte la el, ca o nevoie imperioasa, satisfactia de a fi laudat, apreciat, aprobat si nimic nu-l copleseste mai mult decat parerea favorabila a celorlalti. Justa masura 'e"larea unei asemenea fapturi vine deci din afara, din nevoia profunda de a se simti in acord cu ceilalti. ste opusul ori"inalului, al celui care se sin"ularizeaza% nu se simte bine decat daca este ,,in nota: sau in continuitate cu mediul. =ipul Balantei face primii pasi in invatarea concesiilor, in cautarea unui termen mediu si acceptarea unui compromis. (ai mult ca oricine, se acomodeaza cu defectele semnului sau si duce toleranta pana la un punct e&trem. In plus, stie sa ierte si o face cu atat mai usor, cu cat iubeste pacea. Intele"e sa nu abuzeze de nimic si sa actioneze intrun spirit de moderatie. Important pentru el este sa nu para niciodata rau, sa nu provoace nimanui nici cel mai mic nea-uns. Intotdeauna e in cautarea unor solutii ec!itabile si a unui ec!ilibru acceptabil pentru toti, prin punerea in practica a politicii de acorduri in spiritul dreptatii. Balanta a devenit simbolul >ustitiei, dar efi"ia ei pune de obicei in

prezenta o balanta foarte mica si o spada e&trem de lun"a... .e fapt, nu e&ista nimic sever si -ustitiar in "ri-a sa de ec!itate, intemeiata pe un simtamant moralizator, si nu pe o "andire punitiva% -ustitia sa ,,sentimentala: nu presupune niciodata ideea de maltratate7 este un ideal uman spre care trebuie sa tinda orice fiinta. .aca acest tip isi "aseste ec!ilibru in raporturile de complementaritate, el are si o balanta interioara care ii re"leaza oscilatiile7 unul din talere urca atunci cand celalalt coboara. +a el, mai mult ca la oricare altul, orice actiune isi are replica intr-o reactie ec!ivalenta, si orice e&ces e compensat de un e&ces contrar, desi nativii se mentin indeobste departe de e&cese. #lacerea este proportionala cu neplacerea pe care o suprima% distractia este apreciata dupa munca, la fel cum odifna este "ustata dupa efort, prelun"irea unei aceleiasi stari aducand cu sine plictiseala si dez"ustul. =otul se compenseaza si nimic nu este perceput in afara alternantelor indispensabile oricarui ec!ilibru. Aceasta re"lare interioata este, ca sa spunem asa, instinctiva% ea nu este comandata sau impusa in mod natural, c!iar daca nativul are constiinta de a-si cantari in fiecare clipa acteele vietii. : vointa !#runcinata 5u incape indoiala ca tipul Balanta este, in deplina acceptiune a termenului, o fiinta ,,de bunavointa:. .ar nu de"eaba se afla Soarele in cadere in zodia aceasta7 vointa propriuzisa e pusa la "rea incercare. Se situeaza e&act la antipodul Berbecului, care propovaduieste lupta pentru viata, ca o fiinta a aurorei care isi contempla intre"ul elan desfasurat in fata sa. Sub semnul crepusculului de toamna, al implinitului, al declinului vital, tipul Balanta se prezinta ca un decadent, ele"ant si rafinat, ,,de rasa aleasa:% are calitatile si defectele corespunzatoare. ?afaind repede de oboseala, nu ,,rezista: in fata obstacolului. 0ei doi astri care sunt slabi in zodie sunt Soarele si (arte (cadere si e&il), adica planetele masculine in timp ce feminina /enus e predominanta. Aceasta polarizare convine femeii, care infloreste repede sub acest semn zodiacal% nu acelasi lucru se intampla cu barbatul, a carui virilitate scade, in timp ce-i creste feminitatea. 0eea ce ii lipseste in primul rand este forta de a"resivitate combativa. +ipsit de mi-loacele de atac, de un resort ofensiv, de o vointa de afirmare, e opusul unui cuceritor si e inclinat sa caute facilitatea. .ar desi nu stie sa inceapa lucrurile, desi ii vine "reu sa se decida sa intre in actiune, este, dimpotriva, opusul Berbecului, care nu-si duce actiunile pana la capat. Intr-adevar, are darul remarcabil sa infloreasca7 este acea ultima raza de soare care face sa se desprinda fructul de arbore. .e aceea, desi ii lasa pe altii sa i-o ia inainte la e&ecutarea unor lucrari "rele, soseste la timp ca sa finizeze opera si sa-i dea nota -usta care face din ea un lucru desavarsit. Isi are deci locul in -ocul vietii, iar rolul lui nu e ne"li-abil. .ar nu e mai putin adevarat ca nu lupta destul cu realul, in aerul liber al actiunii, pe marile circuite ale vietii, cu soarele, ploaia si vantul care dau substanta "andurilor si trupului. *iinta aceasta, e adevarat, a luat alt drum, pe cel al fra"ilitatii7 parasirea vointei de putere in profitul rationamentului estetic, spiritual, care la o faptura slaba devine pretiozitate, rococo, sensibilitate mofturoasa... In plus, fiinta asta plina de bunatate nu stie sa spuna nu. Amabilitatea proprie o dezarmeaza7 are vesnic de facut un serviciu, un !atar, si nu vrea sa inceteze sa placa. Atunci, cum sa enunte un nu decisiv in fata celui care are un drept le"itim sau care trezeste simpatia; (orala sa amabila este foarte des vinovata, in masura in care il duce la sacrificarea intereselor personale. 6r, deoarece este o persoana cu care te poti intele"e usor, este tentat sa abuzezi. l trebuie deci sa-si intareasca apararea ca sa nu abdice de la personalitatea proprie, lasandu-se devorat de lume. .esi"ur, traieste in buna intele"ere cu toti si accepta, la nevoie, compromisuri dezavanta-oase7 ca sa aiba

pace. Si-a pilit un"!iile, si-a inclestat dintii, si-a varat arma in teaca% a"resivitatea , pe care si-o refuleaza mai mult sau mai putin fiindca il sperie si o considera nedemna de etica sa, de idealul sau uman ii da de furca. .ar un asemenea pacifism intemeiat pe refuzul instinctului il duce prea des la defetism. 6scar 2ilde a vazut corect7 5e socotim "enerosi cand imprumutam vecinului virtuti al caror beneficiu il scontam... 0and nu vezi raul nicaieri, pacifismul e usor. .ar daca tipul Balanta vrea sa se imbo"ateasca si sa acceada la o mai mare valoare, trebuie sa se antreneze la un pacifism mai vi"ilent, mai voluntar, care nu se teme sa infrunte obstacolul7 pacea este un ec!ilibru care se casti"a o cucerire. Magarul lui +uri#an Balanta tipului nostru e astfel alcatuita, incat in fata talerului impulsului se afla cel al in!ibitiei7 dorinta si teama, elan si retinere... 0um sa nu fie sovaielnica vointa sa; 5ativul cantareste, in toate ar"umentele pro si contra, si face un pas inainte si altul inapoi. Intotdeauna, spontaneitatea si reflectia, atractia si respin"erea, sau invers, dar vesnic cei doi timpi contrari care tind sa se anuleze impin"andu-l pe nativ la indecizieB 5imic nu-l pune mai mult in incurcatura decat sa fie plasat in fata ale"erii dintre doua lucruri care il tenteaza paralel, lucru frecvent. )neori este un adevarat supliciu sa-l vezi osciland intre doua tentatii, fara sa se poata decide. Aceasta situatie psi!ica evoca tocmai ma"arul lui Buridan, la fel de presat de sete si de foame si plasat la distanta e"ala de o caldare cu apa si un maldar de fan% incapabil sa se !otarasca intre a bea si a manca, in fata unei duble si e"ale atractii imobilizatoare, ma"arul moare pana la urma de sete si de foame... #si!olo"ul evoca tocmai ,,comple&ul ma"arului lui Buridan: in cazul persoanelor care cad victime atitudinii de indecizie prin ambivalenta si sunt condamnate mai mult sau mai putin la inactiune. vident, tipul Balanta este in mod special predispus la asta. Aodia il produce atat pe nedecisul bo"at, coplesit de motive si de propuneri pe care cu "reu a-un"e sa le sintetizeze, cat si pe nedecisul sarac, imobilizat pe cele doua biete note de pro si contra. Astfel devine faptura semitonurilor, a pozitiilor caldute, a atitudinilor ,,capra-varza: care sfarsesc pana la urma prin a-l plasa in "eneral ,,intre ciocan si nicovala:. ste "enul de esec care il ameninta daca nu reuseste sa-si asume rolul de arbitru sau sa se situeze ferm de o anumita parte. In conflict cu sine insusi in aceasta dezbatere interioara, tipul Balanta trebuie sa recur"a mereu la forta sa de arbitrare7 sentimentele. =rebuie sa lase sensibilitatea sa vorbeasca pana cand va "asi drumul spre afinitatile sale elective. Abia dupa aceasta libera elaborare isi afla in sfarsit centrul de "reutate, conditie a victoriei. 0a sa vrea, trebuie mai intai sa iubeasca... Inteligenta .esi acest caracter este bun, e si slab totodata% dar eficienta voluntara e compensata de o inteli"enta deosebit de desc!isa, care se straduieste sa remedieze insuficientele ului Aceasta desc!idere a spiritului provine in special din darul ,,de a vedea si binele si raul: atunci cand se infrunta doua puncte de vedere. Inzestrat mai ales ca sa compare, sa cantareasca, sa stabileasca relatii, sa conc!ida asupra unor masuri de luat sau sa faca apropieri, acest spirit are in primul rand probitate, se vrea cinstit si impartial. Aceasta dispozitie intelectuala duce la toleranta% ea produce spiritul conciliant care propovaduieste concordia% dar tot ea produce si spiritul ,,lar": care cauta concilierea neconciliabilului sau care admite mai mult decat ar trebui sa admita.

.ar daca acest spirit este intele"ator, el simte in acelasi timp si o anume fervoare de comunicare% cand are ceva de spus, simte si nevoia sa se faca bine inteles, e&primandu-se limpede. *iindca, daca trebuie sa-i intele"i pe ceilalti, este important si sa stii sa te faci inteles de ei. Aceasta inteli"enta este deci neaparat umana. Se situeaza la fel de departe de fanatism ca si de ni!ilism. deoarece se spri-ina pe sentimente, nu e do"matica. Adevarul ei consta intr-un sortiment de puncte de vedere% accede la ele facand imprumuturi diverse de la doctrine diferite si c!iar opuse% retine propunerile si punctele de vedere, rotun-ind un"!iurile ca sa poata asambla piese straine, care formeaza intre ele o sinteza "reu de acceptat. .ar va accepta totdeauna sa piarda o idee ca sa salveze un om. (ai este oare nevoie sa adau"am ca inteli"enta aceasta produce liber-cu"etatorii; .ar cat valoreaza oare libertatea de caracter; Acolo unde tipul inferior nu stie ce !otarare sa ia, sau incearca sa se esc!iveze de la toate !otararile, tipul superior se straduie, intr-un suprem efort, sa sudeze "anduri pe care epoca sa le divide. Morfologie 0u Balanta, suntem departe de ,,tipul animal: (ca Berbecul sau =aurul...) care se preteaza la o caricatura. #rin absenta unor caractere morfolo"ice, acest semn zodiacal se apropie de o anume perfectiune umana. .ar totodata, ea ne scapa oarecum% cu atat mai mult, cu cat semnul acuza pana si cea mai neinsemnata "reutate a unei prezente planetare, intr-atat incat se retra"e in spatele ei sau este deformat de ea. 0and ,,influenta: sa nu e alterata, Balanta este reco"noscibila ca tip /enus-Saturn (sau Saturn-/enus). /enusianul acesta si-a pierdut virtutile primavaratice care se e&primau in =aur printr-o inflorire senzoriala si carnala. Saturn contine un venusian astenic in nota rafinata a unui temperament nervos. ste asadar triumful liniei, al zveltetei, al ele"antei rafinate 0eea ce domina la tipul Balanta cel mai adesea este fata ovala cu trasaturi re"ulate, trupul bine proportionat cu forme suple si nuantate, profil sinuos, un ansamblu "eneral armonios. =enul este de culoare desc!isa, pielea matasoasa, e&presia blanda, amabila, zambitoare sau vesela. Barbatul poate sa prezinte un aspect putin efeminat. .ar si la cea mai neinsemnata nota planetara modifica intrea"a fizionomie, iar portretul lui @enric al I/-lea, Balanta -upiterizata cu fata voioasa, nu are nimic comun cu cel al lui rasm, Balanta saturnizata cu fata brazdata de contractii. Mers si mimica .istinctie rafinata, "ratie si armonie, iata stilul mersului la tipul Balanta. (ereu aceleasi calificative ne revin sub pana, dar "estul corpului si miscarea sufletului nu fac decat cand nativul este pur si total. Asistam la o libera desfasurare a sa in ambianta, cu "esturi destinse, miscari care traseaza curbe sau ovaluri, atitudini inclinate, molesite. Vestimentatie *emeia din Balanta e re"ina ele"anteiB .esi"ur la fel cum venusiana nu este neaparat frumoasa, nici Balanta nu are neaparat o ele"anta naturala. .ar a-un"e ca /enus sa se e&prime liber si femeia din aceasta zzodie este cea mai frumoasa intruc!ipare a "ratiei feminine. /rea sa placa, vrea sa farmece% drept urmare, isi in"ri-este toaleta cu coc!etarie. Instinctul ei feminin are dificultati sa-si impodobeasca dra"alasenia naturala% are simtul

armoniei liniilor si culorilor si nu comite "reseli de "ust. ste atrasa de tonuri nuantate si tandre, de culorile putin sterse, "ri-bleu, verde pal, roz stins... Are darul de a asorta ansambluri, de a armoniza roc!ia, incaltamintea, "eanta... Ii plac parfumurile discrete si este adesea avanta-ata de parul lun" care se unduieste liber. Barbatul din Balanta este inclinat sa-si feminizeze toaleta si devine usor un ele"ant, un monden, un snob. Sanatate 0a si toate celelalte atribute, sanatatea Balantei este influentata, la plecare, in privinta constitutiei, de cele doua planete preponderente7 /enus, in dominatie $ tip san"vin si Saturn, in e&altare $ tip nervos. &pansiunea san"vinului (/enus si semn de aer) este astfel oarecum franata si duce la un ec!ilibru venusian care confera o "ratie speciala celor mai marunte "esturi si miscari. .aca intr-un salon, un mers suplu si dantuitor atra"e atentia, sunt sanse mari ca el sa apartina unei venusiene din aceasta zodie. c!ilibru fizic ce pare usor de pastrat daca psi!icul se asorteaza cat de cat cu el. Intr-adevar, nativul atin"e destul de repede aceasta stare dezirabila si se indreapta instinctiv spre ea. .ar una din calitatile esentiale care se cer, in fizica, de la o balanta, este sensibilitatea. Aici, ea risca usor sa e&a"ereze, iar sanatatea, drept urmare, sa fie alterata. #e plan san"vin, intre circulatia arteriala si cea venoasa se stabileste un ec!ilibru necesar% pe plan nervos, il re"asim intre cele doua semne anta"oniste care sunt va"ul si simpaticul. 0at despre interdependenta dintre sistemul nervos si cel circulator, se cunoaste efectul emotiilor asupra paloarei sau a rosetei fetei, in racirea e&tremitatilor, ca sa nu citam decat un aspect destul de spectacular al c!estiunii. Stiinta actuala tinde sa dea e&plicatii fizico-c!imice constatarilor psi!osomatice. Astfel, mecanismele delicate, cum ar fi cele care asi"ura constanta in ceea ce priveste p@-ul a san"elui si a lacrimilor sau in ceea ce priveste rezerva alcalina isi vad functionarea perturbata de cauze morale. ste evident ca acestea induc creierul sa comande eliberarea ,,mediatorilor c!imici:, la nivelul terminatiilor sau al releelor nervoase. ste suficient ca sensibila noastra Balanta sa fie supraincarcata7 unul din talere se inclina, ec!ilibrul este distrusB In fond, e literal sinonim cu e&presia populara ,, a-si face san"e rau: In caz de boala, un antura- armonios, de preferinta venusian (prezenta florilor, a trandafirilor mai ales, sau a unor obiecte placute), o atmosfera de simpatie in calm si repaus sunt remediile cele mai eficiente. 0onstatarea mediocritatii curente, contactul cu persoane nein"ri-ite creeaza un dez"ust "enerator de descura-are. )neori, de altfel, nativii dau impresia ca demisioneaza, ca practica politica strutului ca sa nu vada ceea ce le atin"e conceptia despre ec!ilibru si se repercuteaza asupra sanatatii lor. In sc!imb, simtul acut al dreptatii ii indeamna sa incerce sa raspandeasca in -urul lor buna impresie pe care stiu ca o merita. 0ertitudinea de a fi socotiti amabili, afectuosi, devotati si fermecatori, c!iar incantatori, este pentru ei un puternic motiv de satisfactie si, drept urmare, de ec!ilibru. Ii intele"em astfel pe multi dintre ei care marturisesc cu dra"a inima ca medicul lor este mai curand un medic al sufletului, si, spre deosebire de nativii din *ecioara, il sc!imba foarte "reu. 6r"anele e&cretoare, si anume rinic!ii, risca sa fie pusi in cauza si, in orice caz, vor trebui suprave"!eati. =ot ce i-ar putea a-uta sa-si indeplineasca functia sau sa favorizeze eliminari suplimentare este recomandabil. 'ezistenta fizica poate fi marita prin miscari de ritmica educativa (de esenta venusiana), prin masa-e. Sporturile bine alese $ patina-, tenis, basc!et $ sunt de asemenea foarte recomandate. Alimentatia trebuie suprave"!eata de aproape. (entinerea p@-ului or"anismului postuleaza si evitarea fructelor prea acide si a apelor minerale foarte alcaline% in sc!imb,

merele dulci si fructele olea"inoase sunt foarte recomandate. 5ativii sunt mai dispusi sa reactioneze favorabil la o cura termala bine aleasa, decat la folosirea unui remediu c!imic capabil de retrroactiune pe celalalt taler al balantei. Analizele biolo"ice le vor fi de mare a-utor ca sa re"leze metabolismul esential, cel al apei. Iar ec!ilibrul sarii va fi preponderent la ei. ste evident, de asemenea, ca alcoolul nu poate sa le fie decat foarte nefast. #ielea este o"linda sanatatii, in special pielea fetei. A"entii interni si e&terni de dezinfectie, de eliminare si de curatare a tenului pot sa concure la starea buna a sanatatii, ca si la temperatura cat mai constanta posibil. *ipuri mi'te #e nativi #in !o#ia +alantei Balanta-Berbec7 un caz de bipolaritate psi!olo"ica si uneori c!iar de disociere psi!ica. Se produce un -oc basculant intre o fire autumnala, cea a Balantei, alcatuita din sociabilitate, moderatie, blandete, impaciuire, nuante... si o fire primavaratica, cea a Berbecului, incandescent si uneori incendiar, format din violenta, revarsari si e&cese Balanta-=aur7 .ubla dominanta venusiana face sa predomine un caracter amabil, docil, vioi, sociabil, armonios. l se afirma fara sa infrunte opinia, dar urmeaza panta facilitatii. Simt estetic sau artistic% pacifism Balanta-?emeni7 lementul aer triumfa in aceasta asociatie care produce o fire vibranta, comunicativa, supla, mobila, concilianta, sensibila la opinia celorlalti si la obiceiuri. 5ativul se pliaza, mena-eaza susceptibilitatile, fara insa a-si abandona modul de a "andi si de a actiona. Simte nevoia sa-si realizeze armonia spirituala lasand sa infloreasca afinitatile Balanta-'ac7 *ire in primul rand sentimentala si feminina, impartita intre "ustul intimitatii filiale, al vietii de camin si atractia societatii, a mondenitatii. 0aracter abordabil, dar cu o vointa nedecisa, sovaielnica, veleitara. Aspiratiile intime si nevoia de e&teriorizare cauta un ec!ilibru armonios si traduc doua curente suprapuse ale sensibilitatii7 melodia interioara care cur"e tacuta si fiinta epidermica vibrand la unison cu lumea e&terioara. Balanta-+eu ste, prin e&celenta, o constelatie de e&troversiune si de sociabilitate, iar e&teriorizarea se produce cu respectarea formei, a armoniei, a frumusetii. +a unii, capata caracterul ele"antei si al mondenitatii% la altii, se orienteaza spre estetic si e&presia artistica. /ointa se e&ercita cu suplete, se impune cu simpatie. Balanta-*ecioara Aceasta constelatie imbina valorile de ec!ilibru, armonie si "ratie cu cele de control, disciplina si ordine. #ersonalitatea aspira la imbinarea rationalului cu sensibilul% isi rationeaza sentimentele si isi sentimentalizeaza ratiunea. 0aracterul este ec!ilibrat, indra"ostit de -usta masura, serviabil si intele"ator Balanta-Scorpion Sensibilitatea este dureroasa la aceasta fire emotiva si c!inuita, indra"ostita de ec!ilibru si armonie si totusi framantata de pasiuni surde care ii submineaza eforturile.

Seninatatea, cand e&ista nu este decat de suprafata, fiindca furtuni invizibile se urzesc in viata sa interioara, sau izbucnesc la lumina zilei si ii rascolesc e&istenta. Balanta-Sa"etator7 In intalnirea aceasta se asociaza cel mai des valorile sociale si valorile morale% aspiratia spre lume este amplificata de elanul moral sau spiritual iar simtul social e e&presia unui ideal sau al unei etici. 0aracterul este marcat de "enerozitate, "randoare, noblete. Balanta-0apricorn7 0ele doua individualitati care compun personalitatea sunt nepotrivite. 0el mai adesea se observa la nativ o latura frivola, usoara, superficiala, mondena..., care se delimiteaza de o latura serioasa, profunda, ambitioasa, capabila de disciplina si de vederi lar"i. =ipul superior reprezinta sinteza acestor doua euri, e&terior si interior, printr-un oportunism abil. Balanta-/arsator Aceasta fire aeriana este eminamente sociabila, spontan impinsa spre celalalt% are darul cooperarii si spirit de fraternitate. Simtul umanist este ridicat si implica un anume sacrificiu de sine consimtit in vederea unui elan dezinteresat% dar vointa este adesea slaba, cu e&ceptia cazurilor in care trebuie aparate interesele impersonale. Balanta-#esti Aici, Balanta este mai sovaielnica si nedecisa ca niciodata, datorita unui eu nesi"ur si veleitar, care se cauta. Sensibilitatea este precumpanitoare la aceasta fire vulnerabila. a imbraca de obicei aspectul bunatatii, al uitarii si al daruirii de sine in iubire, al spiritului de caritate si de sacrificiu. +alanta si alte semne !o#iacale )n nativ din Balanta si un Berbec au doua firi antinomice, dar complementare, intre ei pot e&ista ciocniri, dar pot si sa se atra"a si sa formeze un cuplu in culori contrastante. )n nativ din Balanta si un =aur prezinta afinitatile venusiene ale sensibilitatii si bunatatii, dar dincolo de "usturile lor comune se afla de fapt o fiinta rafinata si o fiinta instinctiva. )n nativ din Balanta si un nativ din ?emeni se intele" foarte bine si isi descopera "usturi comune datorita sensibilitatii lor aeriene% sunt e&celenti colaboratori si asociati. )n nativ din Balanta si un 'ac sunt doua firi sensibile, afectuoase, sentimentale% dar emotivitatea lor nu este la diapazon7 una e prea desc!isa pentru cea de-a doua, care e prea inc!isa. )n nativ din Balanta si un +eu au in comun sociabilitatea, caracterul comunicativ si buna dispozitie% se intele" imediat si isi tin in mod a"reabil companie7 iubesc si celebreaza viata. )n nativ din Balanta si un nativ din *ecioara se potrivesc in dra"ostea pentru -usta masura, pentru e&periente rezonabile si realizari ec!ilibrate% traiesc in buna intele"ere. )n nativ din Balanta si un Scorpion sunt ca doi vecini care nu se frecventeaza% sunt prea deosebiti ca sa aiba relatii serioase% iar cel de-al doilea ii inspira frica celui dintai. )n nativ din Balanta si un nativ din Sa"etator simt repede o simpatie impartasita si "asesc in sc!imburile dintre ei satisfactii comune, de ordin social si moral.

)n nativ din Balanta si un 0apricorn nu se potrivesc prea bine% unul este prea desc!is si e&pansiv pentru celalalt, care este prea inc!is si intensiv% unul va trece drept superficial, celalalt drept ursuz. )n nativ din Balanta si un nativ din /arsator, intele"ere ideala intr-o uniune sau asociatie, in care fiecare aduce sociabilitatea, "enerozitatea. )n nativ din Balanta si un nativ din #esti formeaza o relatie care risca sa ramana sovaielnica, eni"matica% dar isi pot "asi un tel comun in altruism. Semnul casatoriei Iubirea ste oare nevoie sa precizam ca tema centrala a Balantei, semnul celestei /enus, este iubirea; =rebuie sa amintim ca a saptea statie zodiacala este analoa"a 0asei a /II-a, lacas pamantean al casatoriei. 0ele doua talere si bratul obiectului care o reprezinta ii evoca pe cei doi soti uniti in e"alitate, la bine si la rau. In fapt, nativul din Balanta este inclinat spre casatorie, care e in "eneral momentul cel mai important al destinului sau. Apelul ,,celuilalt: este irepresibil, pana ce il determina pe nativ sa-si "aseasca -umatatea. 5u se simte pe deplin el insusi decat in perec!e, deoarece in unirea dintre masculin si feminin isi "aseste ec!ilibrul. In afara de le"atura aceasta si lipsit de afectiune este ca un peste fara apa care se sfarseste pe nisip. Acest tip zodiacal e inainte de toate un sentimental% sufletul sau afectuos si iubitor se revarsa asa precum respira. =andretea sa are mai ales proprietatea de a se revarsa in bunatate, in special sub aspectul unei anume blandeti cu care acest altruist se straduieste sa dea satisfactie celuilalt. .ar daca iubirea inseamna bunatate, ea inseamna si frumusete, deoarece sentimentele lui au imperios nevoie, ca sa infloreasca, de un cadru estetic% a iubi inseamna pentru el si a se impartasii din cultul frumusetii. =otusi pasiunile acestui tip nu par intr-un absolut imperativ. l nu cunoaste nici dra"ostea de la prima vedere a Berbecului, nici slavia senzuala a =aurului% si nici nu este victima ma"iei visurilor copilaresti ale nativilor din 'ac. In fata c!emarilor dra"ostei are ezitari, deoarece atractia sa este temperata de un -oc de elanuri si retinere, dorinta si teama, indrazneala si timiditate... care pot c!iar sa-l imobilizeze in inima opozitiilor. 5u se foloseste prin urmare, de indecizie ca tipul ?emeni, care se -oaca intr-un fel cu dra"ostea si cu sine. *ara a fi controlate ca cele ale *ecioarei, sentimentele sale sunt deci masurate, se re"leaza de la sine fara dezordine% in plus nativul simte nevoia sa le socializeze, sa le faca sa infloreasca in cadrul convenientelor si al obiceiurilor. (ai mult ca orice alt tip este nascut pentru casatorie. +arbatul Barbatul din zodia Balantei resimte foarte puternic slabiciunea astrilor masculini in semnul sau7 caderea Soarelui si e&ilul lui (arte. /irilitatea sa nu este afirmata si nu se poate spune ca ar fi un .on >uan irezistibil. 5u stie sa lupte ca sa se impuna, nu stie sa fie insistent si are oroare sa forteze mana cuiva, tendinta sa cuceritoare e atenuata, amortizata de o indispozitie care ii da sentimentul ca este stan-enitor si nedorit si care il impiedica sa se faca dorit. 5u devine mai indraznet decat daca simte ca place, fara sa poata intotdeauna sa-si depaseasca indispozitia, dar nu impin"e mai departe cucerirea daca i se rezista si daca nu simte ca elanul lui este impartasit. 5u are nimic dintr-un mascul care cucereste femeia luptand ca un soldat, ca sa o supuna fortei dominatoare a dorintelor sale. ste un om "alant, plin de tact, care cu floarea la butoniera, nu uzeaza

decat de armele feminine ale farmecului si seductiei. Ba c!iar adeseori asteapta sa i se faca avansuri. 0u el nu are loc un razboi al se&elor. 5u stie sa retina o femeie si se lasa influentat de ea% se situeaza la nivelul ei si iubeste ca o faptura feminina care, care prevenitoare, stie sa aduleze o femeie. In sc!imb asteapta de la partenera lui sa-i ofere un interior placut si odi!nitor, ca sa traiasca intr-o ambianta de armonie si pace. Acest barbat intele"ator pune totul in comun cu ea7 mi-loace financiare, proiecte, realizari. Simte nevoia sa imparta cu ea "usturile, interesele si pasiunile care trebuie sa fie ale unui cuplu inainte de a fi ale unuia sau ale celuilalt. )n asemenea sot este comod% e indul"ent, "ata sa scuze o "reseala comisa, preferand sa-si sacrifice amorul propriu sau interesele personale decat sa compromita armonia caminului. In momentele de criza, este primul care face "estul conciliant, primul care desc!ide bratele. In sc!imb are putin tendinta de a se bizui pe sotia lui ca sa-l a-ute sa reuseasca7 ii place sa simta ca ea se afla alaturi de el. +a un asemenea barbat, reusita depinde in mare parte de influenta femeii, de masura in care ea il stimuleaza sau il pune in umbra, il disciplineaza ori il face sa se risipeasca. 0!iar in fata c!estiunilor de alianta, de avere sau de relatii, casnicia sa este barometrul implinirii sociale. =ipu Balanta cu dominanta venusiana este un indra"ostit petrecaret, incapabil sa traiasca fara femei. Barbatul Balanta cu dominanta saturniana este in "eneral un mare sentimental, cu sentimentul mai mult sau mai putin refulat, usor stan"aci si ne!otarat emeia Spre deosebire de barbatul care, la cea mai neinsemnata urma saturniana, nu are constiinta fortei lui de seductie, femeia din Balanta se simte in lar"ul ei atunci cand -oaca asa numita ,,carte a tandretei:, sub acoperirea unor manevre de avansuri si reticente bine dozate. ste o faptura inte"ral feminina, care construieste cuplul identificandu-se cu partenerul ei in modul cel mai favorabil fericirii domestice. ?ratie acestei identificari, se adapteaza spontan la viata con-u"ala, asimilandu-se cu barbatul, "ustandu-si propriile calitati prin intermediul acestuia, pana ce a-un"e sa simta ca face parte din el. 5u-i vine "reu sa renunte la o latura din personalitatea ei pentru binele casniciei, si se bucura de realizarile sotului, in mar"inea propriei sale vieti, fara sa aiba cel mai mic sentiment de sacrificiu. ste deci colaboratoarea visata si o partenera de viata ideala. *emeia aceasta accepta $ si c!iar doreste $ sa ramana in rolul de sotie, daruita total casniciei, cu conditia sa fie iubita, deoarece functia ei con-u"ala nu rezista la disparitia sentimentelor. Se straduieste pe cat posibil sa le intretina% sare in a-utor cu amabilitate, cu o "entilete naturala care iradiaza o bunatate surazatoare% "esturile ei au virtutea unui balsam care poate imblanzi un caracter, consola un necaz, mena-a o susceptibilitate. 0eea ce o ameninta pe aceasta femeie este prime-dia de a se supune, mai mult sau mai putin masoc!ista, vointei sotului ei prin abandonarea sau renuntarea la personalitatea proprie. Isi "aseste ec!ilibru in daruirea con-u"ala, dar tot identificandu-se cu sotul ei, vazand cu oc!ii lui, auzind cu urec!ile lui, vorbind cu "ura lui... risca sa-si piarda centrul de "ravitatie si sa cunoasca o slavie afectiva. Incercarea prin care trece daca e parasita este deci redutabila pentru ea% e adevarat ca, dupa o mare deznade-de, care dureaza cat timp se simte sin"ura% isi reia repede suflu, de indata ce se naste in ea un sentiment nou. Problemele lor

Slabiciunea care ameninta tipul Balanta cu dominanta saturniana este sa faca o casatorie proasta, fiindca nu a stiut sa refuze. 5eavand pasiuni violente, nici "usturi care sa se impuna de la inceput, ezita adesea inainte de a se pronunta% perioada de incertitudine este fireste folosita intr-un moment sau altul, iar in fata presiunilor, acest mare complezent, ca sa nu supere pe nimeni, dar si din lipsa de cura-, risca sa se lase antrenat pe calea unei uniuni care nu-i place si nu-i convine decat pe -umatate, in timp ce o decizie atat de importanta ar trebui sa an"a-eze adeziunea totala a personalitatii sale. (ai trebuie sa semnalam si tentatia frumusetii la acest tip care, orbit de ele"anta formelor, va prefera o faptura frumoasa, dar moralmente dis"ratiata si deceptionanta, unei firi mai putin avanta-ate din punct de vedere fizic, dar mai sanatoasa si mai bo"ata afectiv. In talere, aparentele au din pacate prea des mai multa "reutate decat realitatea. )nor nativi din aceasta zodie li se intampla sa aiba o inima care se imparte in doua -umatati aproape e"ale% ei oscileaza intre doua iubiri ce par indispensabile ec!ilibrului lor% si, desi !artuiti intre aceste doua pasiuni ireconciliabile, isi petrec viata trecand de la una la cealalta fara sa renunte, dupa ce au incercat zadarnic sa le reuneasca. "'celenti a#8uncti 0and i se impune ale"erea profesiei unui tanar din Balanta, indecizia caracterului sau il pune in "eneral la o "rea incercare. Il vedem cum oscileaza intre mai multe formule, se raz"andeste, alterneaza preferintele, inainte de a face o ale"ere definitiva. Antura-ul trebuie sa-l a-ute sa-si de"a-eze propriile afinitati, astfel incat sa-si poata confrunta bine diferitele inclinatii. In nici un caz nu trebuie sa-l forteze sau sa-l constran"a, ceea ce nu l-ar aduce decat la un soi de capitulare a vointei, intemeindu-i orientarea pe o inclinatie pe -umatate satisfacatoare. .ecat o solutie proasta, e mai bine uneori sa incerce o incursiune in ambele directii, ca sa fie si"ur ca a facut o ale"ere buna. #rocedand prin eliminare, trebuie sa e&cluda din oficiu orice profesie care necesita o prea mare c!eltuiala de ener"ie fizica, tendinta lui spre oboseala limitandu-i forta musculara. In sens constructiv, casti"a daca se an"a-eaza in directia profesiilor care pretind intele"erea celuilalt, deoarece este nascut ca sa traiasca in contact cu lumea ori sa se asimileze unui mediu profesional. Aceste consideratii elementare, asociate cu altele mai personale, trebuie sa-i calauzeasca ale"erea. #utem intocmi o lista simbolica de profesii care ii convin. Profesii =endinte7 Asimilare, simt de asociere si cooperare. *unctii7 )niune, comunicare, sc!imb. 6biecte ale muncii7 +ucrurile destinate sa distreze, obiectele de a"rement, piesele cu caracter artistic, lucrurile frumoase si bune. Actiuni7 'afinare, armonizare, ec!ilibrare, conciliere, masurare, selectionare. +ocuri7 +ocurile de distractii, de amuzament, de destindere. Solutii7 a) Artist, estetician, croitor, creator de modele, vitrinier. b) /anzator (obiecte de arta), florar, parfumier c) 'eprezentant, anc!etator al opiniei publice, relatii cu publicul. d) Avocat, om al le"ii. Atitu#ini fata #e munca

+a munca, tipul Balanta e un ,,taietor de lemne:. ,,Ambreiaza: cu o oarecare dificultate, dar efortul punerii in functiune este compensat de re"ularitatea ritmului care ii asi"ura un randament normal, deoarece are notiunea timpului. .esi nu e "enul de om care sa realizeze lucruri marete, animat de un suflu creator antrenant, are in sc!imb darul de a se darui actiunii intreprinse servindu-i mai ales drept forta de ec!ilibru% este un asociat, un colaborator ideal. 0onstiinta sa profesionala se e&prima prin "ri-a de a asi"ura o anume asiduitate, o re"ularitate si o constanta in participarea la lucru. a se observa si in efortul pe care il face ca sa se acomodeze situatiilor, si realizeaza asta cu atat mai bine, cu cat isi evalueaza mai ec!itabil participarea, ferindu-se de supraestimare, ca si de inferiorizare. In sanul "rupului profesional, printre cei care activeaza si cei care tempereaza mersul afacerilor, este un e&celent factor de unitate. .ar nu are vointa de a se impune% nu are forta sa-i antreneze pe ceilalti in actiune si sa domine -ocul atunci cand trebuie. =otusi, firea sa binevoitoare ii permite sa dea ordine cu multa suplete. Stie sa prezinte, are o buna elocinta, se arata disciplinat su superiorii, ec!itabil cu e"alii sai si binevoitor cu subalternii. 0a sa aiba un randament mai bun, nu trebuie pus intr-un post unde i se cere sa intreprinda, sa cucereasca, sa lupte, sa-si dispute locul. 5u e omul care sa construiasca, ci acela care face sa se coaca situatiile% rolul sau esential nu este sa puna primele pietre la temelia unei intreprinderi, ci sa finiseze edificiul. =rebuie instalat intr-un post unde elementarul e de-a realizat% pe un asemenea esc!ier poate face minuni, inte"rand, adaptand, a-ustand, mladiind lustruind. In fata obstacolului se poticneste, dificultatea ii influienteaza moralul, iar daca pare "reu de depasit, nativul abandoneaza. 5u are nici darul de a-si arunca toate atuurile pe acelasi taler si nici nu-si da prea des osteneala de a face efortul necesar ca sa casti"e partida. .a impresia ca nu-si poate mobiliza toate fortele in aceeasi directie si ca nu se foloseste decat de -umatate din ele% de unde un soi de diletantism. de inteles deci ca-i vine "reu sa-si faca o situatie% sa-si cucereasca un loc% dar odata instalat are un rol pe masura lui. .in lipsa de ori"inalitate, reuseste pe calea venusiana7 place, farmeca% prin caracterul sau suplu, dispozitia sa e"ala si manierele a"reabile isi casti"a favoruri. Si daca uneori, ba c!iar adesea, este tributar evenimentelor, fiind supus celorlalti, stie sa pastreze distantele si practica o anume arta a de"a-arii care il duce la un oportunism avizat. 'euseste in special intr-o asociere sau o colaborare, iar casatoria sa are adesea o mare influienta asupra carierei, datorita puternicei amprente con-u"ale, buna sau rea. inante =ipul Balanta nu face avere. #entru asa ceva e nevoie de o lupta acerba7 nu o accepta si aceasta e punctul lui slab. 5ici nu este in priza cu realitatea, ca oamenii de afaceri care scot bani din orice. Apartine "enului de oameni rafinati si sensibili care actioneaza cu delicatete si reflecteaza de doua ori inainte de a folosi marile mi-loace atunci cand sunt obli"ati s-o faca, fiind in"rozitor de -enati ca trebuie sa-i brusc!eze pe ceilalti. 0and personalitatea acestui tip nu e inca formata, asistam c!iar la o refulare a valorilor ,,activului:. Subiectul nu indrazneste sa casti"e% se teme sa-si ceara drepturile, sa pretinda pretul muncii prestate iar cand plateste, acest timid este increzator, nu se uita la c!itanta ce i se prezinta, nici la restul care i se da, neprotestand atunci cand socoteala nu e corecta.

=rebuie sa precizam ca, in fata vietii, a ispitelor pamantesti, acest venusian nu e lacom7 e un amator cu apetituri delicate. Iar cand amprenta saturniana se face mai bine simtita, il vedem renuntand mai mult sau mai putin la posesiuni. Atunci isi construieste o e&istenta in care valorile lui ,,a fi: au o neta prioritate asupra acelora ale lui ,,a avea:7 sa traiasca o viata a"reabila si armonioasa care il face fericit, la mar"inea ispitelor materiale, iata care este, in cele din urma idealul sau. /iata sa materiala poarta pecetea zodiei, in sensul ca tine balanta e"ala intre casti"uri si c!eltuieli. 5u este slavul banilor si stie cu usurinta sa-si dozeze c!eltuielile in functie de venituri% bo"at sau sarac, bu"etul lui e intotdeauna ec!ilibrat. In plus, accepta usor sa imparta cu ceilalti ceea ce are, iar relatiile sale in sfera materiala se desfasoara fara probleme Se intele"e deci ca poate trai confortabil, fara a fi stresat de nevoi elementare% "ri-ile banesti aluneca peste el7 nu este a&at pe cantitatea, ci pe calitatea lucrurilor. 5u sufera de non-posesiune, fiindca respira pe deasupra lumii pamantene, iar centrul vietii sale se afla in alta parte7 in domeniul spiritual.

S$:.PI:NUL
Un anotimp in infern In fiecare an, cand, in timpul perioadei cuprinse intre 2E octombrie si 21 noiembrie, Soarele parcur"e cel de-al optulea semn zodiacal, Scorpionul, trecem in a doua faza a anotimpului toamnei, precedata de cea a Balantei si urmata de cea a Sa"etatorului. #entru astrolo", Scorpionul este e&clusiv portiunea din Aodiac care se situeaza la ec!idistanta de ec!inoctiul de toamna si de solstitiul de iarna, adica la -umatatea drumului dintre o Balanta, cand Soarele trece ecuatorul ceresc, si o 0apricorn, cand atin"e punctul ma&im al declinatiei sale sudice. #entru natura, Soarele coboara in mormant7 noiembrie este luna cand marmotele se in"roapa in visele lor, luna cosmarurilor de toamna cu crizantemele contorsionate. In fapt acest semn zodiacal nu poate fi inteles decat intr-o dialectica ce formeaza o formidabila ambivalenta in -urul vietii si al mortii. Iar daca accentul se pune in primul rand pe valorile obscure $ suferinta, raul, drama, "aura, prapastia, absurdul, neantul, moartea $ se cuvine sa i se asocieze toate valorile renasterii. .izolvantul si dezinte"rantul Scorpion aduce cu sine decrepitudinea care pandeste tot ce a luat nastere si opereaza transmutarea alc!imica a valorilor materiale in valori spirituale. In corespondentele din ,,6mul-Aodiac:, "asim Scorpionul $ care are valoare de cloaca $ in relatie cu partile ascunse ale omului, in special cu anusul si se&ul7 in -urul acestei asociatii fundamentale se creeaza, in optica psi!analitica, toata ambivalenta, aceea a distru"erii si a creatiei, a mortii si a renasterii, a damnarii si a mantuirii... Scorpionul apartine cuaternarului acvatic, iar in triun"!iul zodiacal al acestui element, ocupa locul median. #rimul termen este apa-cardinala a 'acului asimilata cu apa ori"inara, cu apele-matrice si cu izvorul ce da nastere praului. )ltimul este apamutabila a #estilor care se va pierde in imensitatea oceanica. 6r, aapa-fi&a din cel de-al optulea semn evoca in primul rand apa statatoare, lancezand, tacuta si lu"ubra a iazului. #oate la fel de bine sa fie apa fetida si namoloasa a mlastinilor, loc de predilectie al batracienilor, ca si apa de foc, fie ca e vorba de alcool, de lic!idul seminal sau de lava vulcanica. A-l studia pe Scorpion inseamna mai intai a-l situa fata in fata cu semnul opus =aurul. 'aportul dialectic decupeaza un plan precis. In =aur, viata capata trup si natura se acopera de verdeata si flori% se intrupeaza in lumina zilei% asistam la e&altarea

senzuala a primaverii. +a capatul celalalt, auzim cantecele funebre ale Scorpionului% viata autumnala se deza"re"a in lumea noptii in care totul revine, totul se inapoiaza in pamant. In plan uman, procesul este asemanator7 "ura este pentru =aur ceea ce e anusul pentru Scorpion. #rimul simbolizeaza valorile de captatie7 !rana, bani, ac!izitii% in-ecteaza, ia, in"!ite si di"era. 0el de-al doilea se refera la valorile de e&cretie7 de-ectie, e&pulzare, lic!idare, restituire% transforma, descompune, distru"e si poate c!iar veste-i, corupe si deza"re"a. #osesie in =aur, deposedare in Scorpion% produsul viu in"ur"itat este redat la iesire ca un produs mort, readus la !aosul materiei brute. #si!analistii cunosc mai bine ca oricine valoarea afectiva pe care subconstientul uman o atribuie fecalelor, iar limba-ul popular a sesizat aceasta corespondenta simbolica folosind foarte des cuvantul c.... in situatiile de esec. .e fapt analitatea este e&presia a tot ceea ce strica si distru"e, a sadismului, si a urii, intr-un cuvant a a"resivitatii sub toate formele. .ar ar insemna sa-i tradam semnificatia daca prezentam doar forma ei interioara si ne"ativa, fara a adau"a ca ea reprezinta o par"!ie importanta de creatie si este susceptibila de cele mai nobile sublimari. .e unde vine denumirea de sacrum care introduce o notiune de spiritualitate in acea parte a anatomiei care pare cea mai indepartata de ea; In plus daca valorile psi!olo"ice ale anusului plaseaza Scorpionul sub imperiul instinctului a"resiv, cele ale se&ului il asaza in aceeasi masura sub le"ea instinctelor care ii sunt proprii7 erotismul, cu ce are el mai bun si mai rau. .ar stapanul planetar pe care traditia il atribuie Scorpionului, (arte, consacra mai mult timp -ocurilor razboinice decat zeitei /enus. adevarat ca (arte este acum detronat ( nu mai este decat al doilea stapan al zodiei) de o planeta noua #luton mult mai specifica semnului. Aceasta este octava superioara a lui (arte, ca intr-o relatie de la intern la e&tern. In mitolo"ie, @ades-#luto e zeul mortilor si printul tenebrelor, ine&orabil si misterios, el domneste in re"atul umbrelor care este infernul. .intre toti zeii al caror cult este celebrat in Antic!itate, #luto este cel mai mare neindurator, cel de care oamenii se temeau cel mai mult. 'e"atul sau este pazit de 0erber, cainele cu trei capete care se incon-ura de serpi si distila un venin ne"ru. 6 data mai mult, cu #luto, un soi de !azard obiectiv face ca verificarea e&perimentala a ,,influientei: astrului sa confirme atributiile mitolo"ice ale zeului. #luto reprezinta profunzimile si tenebrele noptii noastre ori"inare, acea re"iune infernala a fapturii umane locuita de monstruosul dra"on cu solzi, limba de foc si rasuflare pestilentiata. vocand urmele trecutului ancestral in labirintul psi!ismului, >un" declara ca taram dupa noi coada unui saurian si pune astfel de"etul pe claviatura ener"iilor plutoniene care ne sunt proprii% la fel ne indeamna sa intalnim dra"onul, invitandu-ne sa dezvoltam constiinta invizibilului si sa ne asi"uram astfel posesia comorilor noastre ascunse (@ades este si tainuitorul bo"atiilor pitite), incercand sa conciliem in favoarea noastra ener"iile lumii interioare. .aca aceste ener"ii plutoniene sunt la dispozitia noastra iar eul se aliniaza la adevarurile cele mai profunde ale fiintei, ele devin o vointa de forta oculta care are in "eneral ultimul cuvant in treburile omenesti. ste suficient ca ele sa tradeze, dimpotriva, o vointa constienta care sa i"nore nevoile vitale fundamentale si incep toate acele fermentatii interioare vestitoare de mari furtuni7 e dansul pe un vulcan. #rin catastrofe care fac sa ne fu"a pamantul de sub picioare, #luto desc!ide fereastra "ata sa arunce omul in ea si sa-l lase sa fie in"!itit7 este anotimpul in infern... 0and intra in actiune #luto poate aduce cu sine o pasiune irezistibila, absoluta, dar, cel mai des, repune totul in discutie ca sa ne aduca in prezenta unui bilant de criza, de distru"eri, de ruina. ste suficient pentru a ne convin"e, sa consultam cronica evenimentelor mondiale in zilele care preced si urmeaza fiecarei con-unctii a acestui astru cu Soarele. Astfel, in 1FHM, ea se petrecea la 2 au"ust7 trei zile mai tarziu avea loc revelatia primei bombe atomice care producea la @irosima cea mai in"rozitoare

!ecatomba a celui de-al doilea razboi mondial... Asimilat cu rautatea diavolului si cu mali"nitatea fortelor infernale, #luto, e asadar analo" Scorpionului in tot ce este mai rau, dar si in ce este mai bun, adica in dezvaluirea pentru sine, a sensului profund al propriei vieti, in descoperirea misterelor celor mai tainice ale lumii sau in implinirea spirituala ori metafizica a fiintei. In ordinea practicii astrolo"ice, tendintele Scorpionului formeaza un tot, adica un comple& de valori paralele, cu #luto si (arte, precum si cu casa a /III, care este le"ata de un intre" ansamblu de date7 moartea, se&ualitatea, metamorfozele si crizele, mostenirile (bunuri care se primesc sau se restituie), banii ca obiect speculativ, planul e&traterestru, astralul... +una in Scorpion se "aseste in e&il dobandeste o valoare de @ecate, divinitatea infernala care, prin vra-ile si farmecele ei ma"ice, trimite pe pamant demonii care ii c!inuie apoi pe oameni. 6mul poate cadea prada unor fantasme mai mult sau mai putin obsedante, altfel este la c!eremul a"resivitatii sale care dezlantuie pasiuni violente mai mult sau mai putin distru"atoare. (ercur in Scorpion7 face in mod esential sa predomine dispozitiile intelectuale ale semnului si dezvolta adesea un anume sadism mental, un spirit nelinistit, curios, inc!izitor. /enus in Scorpion localizeaza actiunea semnului in domeniul sentimental. Astru este in cadere, iar inima e sfasiata de erotism, coruptie, rautate, rea vointa sau obscuritate (arte in Scorpion reprezinta toata a"resivitatea in stare pura care se e&teriorizeaza intr-o lupta, o batalie, o pasiune, o cucerire. sau care deviaza spre subiect si il mana spre distru"erea sa. >upiter in Scorpion afirma puterea vulturului, autoritatea, ma"netismul, ambitia lui, calitatea sa suverana Saturn in Scorpion tinde sa in!ibe sau sa stapaneasca instinctul a"resiv, erotic, ceea ce da o valoare *ecioara de disciplina, de cercetare, de self-control. .ar este posibil si cazul contrar7 instinctele pot atunci sa capete un caracter absolut fanatic, un aspect tra"ic, sau sa-si orienteze viziunea in sensul raului, al uratului. )ranus in Scorpion poate sa fie cauza lipsei de masura in pasiuni, a e&asperarii individualismului, a sistematizarii violentei, a unei tendinte la revolta sau a unei aspiratii revolutionare. 5eptun in Scorpion7 constituie o conditie propice pentru e&perientele ma"ice, pentru fantastic, pentru misticism *aina angoaselor #rima trasatura de caracter a Scorpionului vine de la firea sa instinctiva imperioasa. Acest lucru se poate, fireste, e&prima la nivelul trupului, prin conditionarea unui temperament bilios, prin esenta unui foc vulcanic care lucreaza, fermenteaza, rasuceste si c!inuie, prin ardoarea si, uneori, e&asperarea pulsiunilor violente $ c!iar daca focul acesta mocneste sub scoarta unui limfatism de suprafata. Aceasta fire vulcanica e framantata de pasiuni imperative, care pot dormita mult timp, dar acre, pana la urma, se maturizeaza si se manifesta la lumina zilei, daca nu sunt contracarate de in!ibitii in stare sa le denatureze sau sa le complice. +a fel ca animalul care, dintotdeauna, se multumeste sa fie el insusi, fara retusuri, acest tip nu se reface7 asa cum este asa va ramane, in pofida sc!imbarilor aparente, a metamorfozelor sale. .eterminarile ii vin din strafundurile fiintei% ele sunt rezultatul convulsiilor din maruntaiele sale. Stie ce vrea, iar in fata -udecatii sale interioare, trebuie cel mai adesea sa ne inclinam. .in acelasi motiv, pofta lui de viata este apri"a% uneori c!iar feroce, fiind minata de an"oasa de a trai% tine de acel fior vital care raspunde

vastului abis al necunoscutului. Acest simbol zodiacal (cand nu este opusul sau, ca urmare a unei refulari) confera intrepiditate in fata mortii, ceea ce este un indiciu al fortei sufletesti, ca si marca unei e&istentei pentru care e&ista valori mai pretioase decat viata insasi. cunoscut acel spor de viata care apare in pra"ul mortii. 6r, este suficient sa vedem acest tip ca sa distin"em la el o abundenta vitala, profunzimea unui psi!ism care nu s-a rupt de pletora elementara si se !raneste direct din profunzimile sale infernale. .e aceea se complace in furtunile vietii si printre convulsiile naturii. =rebuie sa marturisim ca Scorpionul nostru este posedat. .ar oare cu ce demon interior trebuie sa se confrunte; : teribila ambivalenta Stabilind o le"atura indisolubila intre Scorpion si valorile se&ului si anusului, am dezvaluit totodata cele doua mari puteri instinctive care ii anima pe subiecti7 erotismul si a"resivitatea. 'aportuirle lor situeaza intre"ul anta"onism al fortelor vietii si mortii care isi impart stapanirea lumii, eterna lupta dintre ros si =!anatos. /iata tinde sa revina la punctul ei de plecare, la starea anor"anica, la neant% dar, in timp ce un "rup de instincte avanseaza ca sa atin"a acest scop, incepe alta lupta, care tinde la perenitatea vietii. ste dublu ritm vital, asimilabil cu procesele anabolismului si catabolismului. 5u incape indoiala ca Scorpionul pune in primul rand accentul pe acele forte obscure si dizolvante pe care, in lipsa de altceva mai bun, *reud le numeste ,,instincte de moarte:. /edem aparand aici o putere de a"resivitate distru"atoare care se poate interioriza in refuzul de a trai, c!emarea la autonimicire, la repausul nirvanic. .ar cel mai des aceasta forta este e&teriorizata in folosul individului sub forma unei opozitii fata de mediul considerat ostil. 0a si animalul, care poate avea perioade lun"i in care nu se !raneste, deosebit de rezistent la conditiile e&terioare, subiectul din aceasta zodie este in mod remarcabil inarmat in lupta pentru viata. 5u numai ca stie sa se apere, dar nici nu se teme sa atace. .ar semnul cel mai uci"as este si cel mai fecund. =oata forta "eneratoare a se&ului e pusa in slu-ba lui% transmitand viata, el duce iubirea pana la nivelul -ertfei, o inalta (c!iar la specia animala) la "randoarea sacrificiului unde nu se mai traieste pentru sine, ci pentru propria sa creatie, pentru descendenta. Aici se afla cel mai mare dar al vietii si punctul culminant al implinirii. Il vedem pe Scorpion framantat de dualitatea simtamantului faustian, prins in men"!ina unei teribile ambivalente. .umnezeu il c!eama si la diavolul il ispiteste. 0ontradictia sa interioara se situeaza intre cer si pamant% intre detasare si atasare% simte an"oasa de a fi atras de spirit spre alta lume, in timp ce "reutatea trupului il retine prin le"aturi foarte puternice care il unesc de materie. 5a"atia si afirmatia, distru"erea si creatia, realismul brutal si idealismul mistic, ab-ectul si sublimul vor e&ecuta in sufletul lui o !ora indracita in inima iubirii si a mortii. $omple'ul anal Aceasta ambivalenta nu se datoreste numai raportului psi!olo"ic se&-anus. Intr-o sfera mai limitata ea isi are bazele fiziolo"ice doar in functia rectala. un fapt cunoscut ca orice copil, de la un an la trei sau patru, ataseaza o anume valoare functiei sale anale7 e&pulzeaza obiectul din corpul sau si il retine ca pe o posesiune de pret. 'esimtind senzatii a"reabile la e&cretie (destindere), simte nevoia sa faca dupa bunul sau plac si, din fire, nu este curat, disciplina reprezinta pentru el o cucerire mai mult sau mai putin laborioasa. Acolo incep la copil conflictele e&istentei, deoarece educatia sfincteriana inau"ureaza era revoltelor, ciocnirilor cu parintii izbucnind in le"atura cu aceasta cucerire a curateniei.

=ocmai de aceasta c!estiune, era sa spunem pe ,,oala:, mai ales daca este asezat pe ea de prea timpuriu, se loveste tipul Scorpion, acest semn care reprezinta partea de natura nedomesticita. ste prima sa e&perienta de viata importanta care va contribui la elaborarea unui intre" caracter. Sa se tina sau sa faca atunci cand nu trebuie casti"a in oc!ii lui semnificatia unui "est ostil fata de parinti. +ibertatea pe care si-o ia in le"atura cu necesitatile sale devine o putere, o forta pe care si-o e&ercita fara stirea lor si prin insusi acest lucru isi afirma individualismul plecand de la un sentiment rau. .ar atitudinea asta il e&pune la pedepse corporale, pentru care fesele sunt in momentul acela tinta preferata. 6 constiinta autoritara se ridica in fata unui univers de amenintari, iar ura, acest sentiment specific, isi face aparitia, vizandu-i parintii, fiinte altfel adorate% de unde nasterea ambivalentei. Aceasta atitudine infantila e&prima si tot comportamentul tipului adult de Scorpion. l este primul care se plan"e cand i se impune ceva contra vointei sale si cand e impiedicat sa faca ce vrea. Astfel, incat se manifesta de o sensibilitate e&cesiva fata de presiunea sociala si fata de orice intruziune a unei vointe straine intr-un domeniu pe care il considera proprietatea sa e&clusiv personala. #rimeste deci fara placere orice sfat i se da, se revolta impotriva celei mai neinsemnate presiuni e&ercitate, isi afirma drepturile, isi apara cu inversunare demnitatea, nu suporta nici o autoritate. Sa o spunem neintarziat, Scorpionul este in mod esential un apri" individualist, neascultator din fire, rebel fata de orice disciplina, indaratnic fata de orice constran"ere. 0u cat va fi mai contrariat in refuz, cu atat se va incapatana in revolta, a-un"and c!iar sa se simta anar!ist. Impotriva oricarei intruziuni reactioneaza printr-o contrarieritate capabila sa se transforme in manie, c!iar in furie. 0aracterul sau se acreste, devine iritabil, arta"os si violent. .e aici, dorinta de a se razbuna pentru nedreptatile sau pre-udiciile suferite. 5ascut sub un cer disonant, daca este catusi de putin neinteles in copilarie, ia calea revoltei care, dupa caz, adopta cea mai putin recomandabila sau cea mai nobila dintre cauze. ste un rafractar, dispretuieste uzantele sociale de care isi bate -oc7 imprecatii, insulte, anateme, "ust pentru dezmat, insolenta, sfidare, acestui e&trava"ant ii place sa murdareasca, sa man-easca, sa contamineze, si sa distru"a obiectele care ii cad in mana, cam cum ii place copilului sa murdareasca spatiul incon-urator cu produsele sale. Afinitatile il impin" spre ceea ce e murdar, urat, rau, crud, iar in pasiunea sa pentru ostilitate il putem vedea in-ectandu-si acidul dizolvant, adesea sub aspectul unei uri acumulate, tenace, diabolice. .iavolul inseamna sublimarea ratata. In fapt, un asemenea scorpion ne"ru este in minoritate, c!iar printre Scorpionii disonanti. In "eneral, fara c!iar ca acest pretios dinamism sa fie sublimat spre presti"ioasel sau sublime cuceriri, vedem ca a"resivitatea constituie forta motrice a unei vointe care devine e&presia unei apri"i afirmari a eului. Subiectul, se stie, nu se lasa dus. /ointa lui e le"ata de forta de a spune nu $ nimeni nu o poate face mai bine ca el $ si de a-si infrunta adversarul. Se inradacineaza in refuzul fata de celalalt% obstacolul il intepeneste si ii incordeaza resorturile care nu sunt niciodata mai puternice decat atunci cand se confrunta cu un obstacol. #e de alta parte, "usturile sale sunt cate"orice, ale"erea sa este instinctiva. @otararile sunt irevocabile, iar deciziile sale cad ca "!ilotina pe capete inocente. Si alaturi de spiritul de decizie, are o vointa ferma, tenace si perseverenta. Atractiile si repulsiile ii vin din profunzimi si sunt abrupte, totale, irevocabile. 6amenii ii sunt imediat simpatici sau antipatici% e adevarat ca datorita ambivalentei, poate sa revina asupra primei impresii, care este insa intotdeauna puternica. .aca nu se fi&eaza, poate sa treaca de la dra"ostea absoluta la ura implacabila, arzand ceea ce adorase sau adorand ceea ce dispretuise. #uterea sa asupra celorlalti este mare% cuprins de aceasta forta viscerala, e&ercita un soi de fascinatie prin ma"netism fizic. Ascendentul

lui asupra celorlalti este cu atat mai mare, cu cat stie sa descifreze un individ cu o privire patrunzatoare care cauta imediat punctul slab dincolo de aparente, in timp ce suspicios el este inc!is, tainic, impermeabil. *ireste nu cauta sa placa, e c!iar mai multumit daca trezeste teama sau spaima, decat simpatie si incredere% este omul care solicita critica mai mult decat lauda, care provoaca intrecerea, mai curand decat asocierea. .e altfel, este la fel de aspru cu sine ca si cu ceilalti si prefera sa se lipseasca de un avanta- decat sa datoreze cuiva recunostinta. 5u uita ofensele, pastreaza o ranc!iuna surda% razbunarea lui e lenta si lucida, dar nimiceste fara mila. +a o asemenea faptura dra"ostea de sine e destul de mare% aceasta se vede dupa opinia e&a"erata pe care o are despre importanta sa, dupa insistenta cu care isi urmeaza drumul propriu fara sa-i pese de opinia celorlalti, dupa convin"erea ca este sin"urul calificat sa-si duca la bun sfarsit actiunile, dupa intoleranta si autoritarismul de care da dovada... Puterea lui "ros 0and a"resivitatea tace, in sufletul acesta manat de pasiuni mereu imperioase se naste dra"ostea. =emperamentul sau erotic poate lua usor, prin violenta si complezentele sale, un caracter patolo"ic, fiindca este impins la e&trema. .in tinerete pana la batranete, este o fiinta cu o senzualitate puternica, e&i"enta. 0omunicarea trupeasca ii ofera un mi-loc de a se elibera de o tensiune nervoasa e&cesiva, asa incat "aseste in ea o mare impacare. 0auta c!iar sa atin"a o stare e&tatica spre a se elibera de limitele in"uste ale eului sau si a fi mai mult decat el insusi. Implinirea se&uala este o e&perienta menita sa depaseasca frontierele cunoscutului si sa a-un"a intr-o re"iune a fiintei sale care poate in fine, sa dea un sens vietii sale. )neori c!iar, da bucuriei senzuale un sens mistic si, in paro&ismul placerii, i se pare ca se afunda in eternitate. Se pot concepe asadar dezordinile la care sunt manati Scorpionii disonanti care nu au forta sa-si za"azuiasca puterea "enitala. ste vra-a demonului interior .ar, dincolo de e&presia sa "enitala, instinctul se&ual care domina acest tip este mai inainte de orice un instinct creator7 a facut din el o fiinta care, spre a se elibera de sine insusi, are o nevoie imperioasa de a produce, de a fecunda% are darul natural de a obtine totul fara efort, productia sa impunandu-se si revarsandu-se din el, fara piedici, ca o sar-a irezistibila. 5u e deci necesar ca la el dra"ostea sa ia ,,toata puterea:. +atenta sau treaza, forta "enitala se afla acolo, in spatele creatorului, actiunea initiata sau opera creata importand adesea mai putin decat forta pe care o procura. .orinta de putere domina, impreuna cu nevoia de a lasa pe pamant urma trecerii sale. Iar pentru a trai in raza acestei puteri, este mai important sa fie barbat sau femeie cat mai mult posibil, adica sa faca din constiinta sa erotica, in ceea ce are ea mai viril sau mai feminin, sistemul de referinta al vietii. #entru barbat, femeia devine indispensabilul obiect al posesiei de sine si de lume si la el deplina afirmare de sine rezida in voluptatea intensa. Sa o spunem direct7 puterea se afla in se& sau vine de la se& si prin aceasta putere se&uala $ naturala, deplasata sau sublimata $ adica prin inte"rarea erotismului in viata sa, isi "aseste Scorpionul ratiunea de a trai Angoasa si stari morbi#e &perienta de e&istenta a Scorpionului nu este dintre cele mai usor de trait. .aca Scorpionii armoniosi sunt oamenii cei mai fericiti de pe planeta, Scorpionii marcati de o constelatie disonanta sunt niste nelinistiti, c!inuiti, iar alc!imia lor interioara distilleaza stari morbide.

*iecare epoca resimte in felul ei aceasta neliniste in fata vietii% fie ca e vorba de an"oasa e&istentiala, dez"ustul fiintei apare o data cu sentimentul absurdului si cu ideea de moarte. 0and viata nu este proscrisa, "ustul suferintei e prezent, ca un sadism care nu are cura-ul sa se realizeze si se transforma in masoc!ism. An"oasa este o stare psi!ica familiara Scorpionului% el nu se realizeaza, refuland anumite instincte a"resive sau erotice de care ii e teama. 0erber, paznicul pra"ului care interzice intrarea in imparatia mortii, este ar!etipul refularii7 dorintele profunde nu trec, iar bucuria de a trai este condamnata. )niversul lui @ieron1mus Bosc! este poate ilustrarea cea mai curioasa a acestei stari tipice de Scorpion. #ictorul elibereaza pe panzele sale fantomele care ii bantuie sufletul% calauzit de obsesiile sale cele mai tainice, repeta necontenit psi!oza dorintelor sale damnate, care ii compromit izbavirea. ste tema Sfantului Anton incon-urat de un furnicar infernal, !artuit de pacatoase diabolice, terorizat de monstri% an"oasa troneaza in paradisul, ca si in infernul lui. /edem aparand la acest tip disonant stari an&ioase alcatuite din asteptarea unei amenintari oculte. 6bsesia "reselii, a pedepsei, a nenorocirii7 an"osatul se simte osandit cu o obscura constiinta incarcata% frica este strans le"ata de dorinta, iar ambivalenta revine din nou in -urul ideilor de pedeapsa si de purificare, de damnare si de mantuire. =erenul Scorpionului devine propice sentimentelor dostoievs3iene si comple&ului de culpabilitate cu autopedepsire consecutiva. 0and an"oasa a-un"e de nesuportat, subiectul face toate eforturile ca sa se debaraseze de ea. 0ristalizarea acestor incercari este uneori o conversie somatica sub infatisarea unei boli or"anice. Astfel, asistam la fobia in!ibitoare, la nevroza obsesionala. Asaltat si urmarit fara incetare de ideea sa absurda, prada indoielii sau scrupulelor sale obsedante, adevarat demon interior, subiectul incearca sa-l con-ure pe 5ecuratul care il poseda, sa anuleze "reseala necunoscuta care il c!inuie printr-un ceremonial ma"ic de purificare. Acest tip il intoarce atunci pe Scorpion spre valori ne"ative de *ecioara printr-o nevoie impusa de analiza, control, verificare, disectie si abstractizare, intr-un cuvant, de constran"ere. An"oasa poate sa aiba ecou in lacomiile vietii, iar cum dorinta nu poate parasi frica, asistam la ,,o erotizare a an"oasei:, formula psi!analitica ce e&prima cum nu se poate mai bine ambivalenta in care sc!eletul si umbra lui, a"onia si ruina, formeaza alaiul splendorilor vietii. In fapt, Scorpionul este prin e&celenta semnul freneziei pasiunilor si al dramei in care se prabuseste si distru"e omul. )niversul pictural al unui #ieter Brue"!el (patru astri in Scorpion, dintre care Soarele si Saturn in con-unctie) ilustreaza cat se poate de bine aceasta atractie a tra"icului cu spanzuratorile, supliciile, persecutiile, corte"iile sale de estropiati, orbi, mizerabili, adevarate visuri spectrale in care soarta loveste neindurator fara sa crute pe nimeni, in care nesi"uranta planeaza peste intrea"a viata, indiferent daca e princiara, in asteptarea mortii. 5u mai putin "raitoare e opera lui 'acine (patru astri in Scorpion, dintre care o con-unctie +una-(arte) in care omul este prada imperiului pasiunii ce isi atin"e cea mai inalta e&presie dramatica. In punctul cel mai acut, an"oasa se intalneste cu c!emarea mormantului, ducand alterarea simturilor vietii pana la sinucidere sau la asasinat. Sa ne miram oare ca ,,marile stele: ale crimei poarta pecetea Scorpionului; /ac!er, sadicul care in-un"!ia ciobani, vinovat de douazeci si una de crime7 Soare si (ercur in Scorpion, iar (arte-Saturn domina% @aarmann, macelarul din @anovra care si-a taiat in bucati cele douazeci si sapte victime7 Soare si (ercur in semn, iar (arte si #luton in con-unctie la Ascendent% .octorul #etiot, care a batut toate recordurile crimei7 Ascendent, Saturn si )ranus in con-unctie in semn, cu o con-unctie (arte-#luto... S-ar mai putea cita cazurile rasunatoare de perversiuni se&uale, printre care celebrul necrofil, ser"entul Bertrand7 Ascendent si Soare in Scorpion...

.a, trebuie sa o spunem7 Scorpionul forteaza limitele decaderii umane, dar desi are acest funebru privile"iu, poate $ si reuseste $ sa se inalte pana la culmile cele mai inaccesibile ale e&perientei spirituale. Scorpionul, ecioara #ortretul de mai sus este cel al unui Scorpion ,,normal:, care se laasa in voia firii sale. ste o fiinta cu o impulsivitate mai puternica decat in!ibitia. .ar e suficient ca, in urma unei frane saturniene, a unei dominante solare, fortele represive sa bloc!eze pulsiunile instinctive si avem de-a face cu un persona- nou, radical opus celui dintai, facand din tipul Scorpion un veritabil tip *ecioara, astfel ca trebuie sa trimitem cititorul la capitolul consacrat acelei zodii. Scorpionul care reduce la tacere vocea pasiunii se retine, se disciplineaza. l pune accentul pe curatenie, pe sobrietate, pe punctualitate, pe ordine. 5u este numai rational prin conduita si perfectibil, se vrea si moral, iar noi il vedem corect, constiincios si respectabil% de altfel, ii place re"ula, ii plac principiile de viata. l nu mai e creator din instinct, ci un muncitor, cu simtul datoriei ascutit. 6bservam si o anume inaptitudine de a se bucura de o situatie a"reabila atata timp cat toate conditiile si impre-urarile pe care le poate comporta acea situatie nu sunt complet realizate. )n cuvant nelalocul lui, o miscare deplasata, un "est mai mult sau mai putin socant, cea mai neinsemnata senzatie de -ena sau de neplacere fizica, o formalitate minora neindeplinita si iata-l nesatisfacut, neputincios. .aca abordeaza o munca, totul trebuie sa fie minutios or"anizat in cele mai mici detalii, la fata locului sau de la distanta, cu "ri-a obsedanta de a nu uita nimic... .aca acest tip de Scorpion total in!ibat constituie totusi o minoritate, mult mai numerosi sunt, dimpotriva, Scorpionii care trec de la un persona- la altul, adica $ alternativ $ de la frana in!ibitiei la libertatea instinctului. >ocul basculant care rezulta (retinere- eliberare, eliberare-retinere) da un portret destul de pitoresc. Subiectul amana pe cat mai tarziu posibil momentul de a actiona ca sa-si e&ecute sarcinile, in"ramadite intr-o pripa si cu un efort e&treme% el acumuleaza mult timp o mie unu de obiecte, se incurca in ele si, intr-o sin"ura zi, se descotoroseste de ele facandu-le brusc sa dispara. +a fel, e econom, aduna mici sume de bani, ca sa c!eltuiasca pe urma totul o data. Acum este punctual la minut si apoi, in alte circumstante, e de o ine&actitate fla"ranta, socanta% adesea, da dovada de ri"oare in abstract si de absenta oricarui control in viata practica. Se complace in situatie de maniac, in formalism si, pe de alta parte, accepta fantezia cea mai nestrunita. ste capabil sa traiasca in dezordine, in desantare, pe urma resimte o subita febra de curatenie si de randuiala (furia dereticatului la femeie). Sau, disciplinat la lucru, este distrat in viata particulara. Aceeasi faptura poate sa fie sobra si stricta in anumite momente si necumpatata in altele. #oate sa duca o viata bur"!eza si sa profeseze opinii anar!iste, sa fie supus si maraitor, manierat si ne"li-ent, nevrozat si pervers, ambivalent si ec!ivoc ca prefacutul ipocrit, discretul intri"ant, cel prea politicos ca sa fie cinstit, mironosita, in"enua dezmatata... 5u vom epuiza formulele, ele sunt prea numeroase si fiecare caz particular isi are constelatia caracteriala ori"inala. Inteligenta faustiana (otorul inteli"entei Scorpionului este teapa curiozitatii, care isi are obarsia in cautarea precoce a misterului se&ual. .e la aceasta ori"ine pastreaza dorinta de a scormoni, a scruta, a sonda, ca sa descifreze o eni"ma, sa descopere un secret, sa dezvaluie un mister. ste un copoi fin caruia ii place sa urmareasca o pista incarcata de necunoscute, sa descurce itele unei situatii ine&plicabile.

.aca e inzestrat cu acest fler, il pune mai de"raba in slu-ba impulsului a"resiv. =aisul ascutit al spiritului sau se ocupa cu vivisectia fiintelor si a lucrurilor. Isi ofera un -oc in a manui invectia, in a fi in primul rand caustic, dar perspicacitatea si -udecata sa patrunzatoare pot face din el un critic, un e&pert cu "ust si"ur. .e altfel, spiritul sau cauta forma plecand de la un refuz, iar polemica este alura sa fireasca #entru el, a "andi inseamna a spune nu, a tra"e asupra cuiva sau a unei idei% inseamna uneori a se face avocatul diavolului. Sa mai adau"am ca forta sa de intuitie se refera mai curand la o desc!idere de camp redus% ea produce acel spirit percutant care nu se incurca in prea multe probleme ca sa se indrepte cu o si"uranta absoluta spre punctul crucial si sa dea acolo loviturile decisive. +ucru ciudat, acest spirit critic poate sa faca foarte bine casa buna cu o ,,mentalitate ma"ica:. Sa nu uitam ca stadiul anal, de"a-at de catre psi!analisti, este cel al unui copil patruns de credinta in atotputernicia efectelor asupra obiectelor e&terioare, prin intermediul "esturilor sale ma"ice. 0eva din aceasta credinta ramane si la adult. Se poate discerne la el o latura superstitioasa. Intr-un "rad elementar, se complace in obscur, scarbos, bizar si uneori in "rotesc% ima"inatia sa frenetica frecventeaza fantasticul. 5u intamplator ocultismul e un domeniu care seduce numerosi Scorpioni7 intalnim la el toata atractia cunostintelor altadata interzise si declarate blestemate (,,stiinta raului:, cu tentatia de a fi initiat in tainele vietii si de a poseda puteri misterioase). In aceasta atractie a ocultului, c!emarea ,,lumii de dincolo: prin spiritism, cand omul viu intele"e sa comunice cu cel mort, este latura cea mai tipica a semnului (cum o dovedeste un Allan Dardec cu 5eptun-Scorpion la Ascendent). .esi"ur, daca tipul inferior produce un nedisciplinat mai mult sau mai putin incurca-lume, tipul superior va da o revolta a spiritului, care se poate apropia de !eterodo&ie cu o ri"oare ce nu cedeaza cu nimic disciplinei stiintifice. .ar aceasta ale"ere este si mai bine inteleasa, din punct de vedere psi!analitic, atunci cand rnest >ones precizeaza ca un copil fi&at pe analitate isi e&tinde interesul la conductul intestinal% astfel spune el, il vedem interesandu-se de reversul diferitelor lucruri si situatii% este curios sa cunoasca tot ce se petrece sau se afla in spatele anumitor obiecte, de cealalta parte a anumitor lucruri, in canale sau pasa-e subterane. Se intele"e, de aici, ca ulterior spiritul sau este muncit de profunzimile spatiului obscur, de tenebrele e&terioare si, mai ales, interioare, care il invaluie, il stran", il patrund7 vede limpede in acest spatiu ca scorpionul orb, care are oc!i la e&tremitatea de"etelor si un simt tactil foarte dezvoltat. Se poate vorbi, in cazul lui, de o constiinta faustiana, in cautarea unui absolut mistic sau metafizic. ste, foarte e&act, ,,0alea subterana: a lui .ostoievs3i. *ireste, tipul Scorpion controlat sau in!ibat, care revine la valorile *ecioarei, nu mai este deloc un intuitiv nerational sau suprarational. l nu mai e decat un rationalist cu spiritul mai mult ca oricand critic, dar care a-un"e la scepticism% cu toate acestea, ramane mai mult sau mai putin obsedat de misterele Scorpionului. 0u trei planete si Soarele in semn si in 0asa a /III-a, >ean 'ostand reprezinta un e&emplu stralucit. Ar fi suficient, ca sa ne convin"em, sa citam titlul uneia din lucrarile lui7 .oua an"oase7 moartea, dra"ostea. In 0e cred eu, insista mai ales pe numeroasele sale indoieli si respin"e in esenta noaptea Scorpionului7 5u cred intr-o lume de dincolo. .ar eminentul specialist al parteno"enezei nu-si consacra oare toata viata elucidarii misterelor Scorpionului. rumusetea #iavolului +a prima vedere, morfolo"ia Scorpionilor este multipla, ca si la celelalte semne zodiacale, dar ea se datoreste diferitelor caracterizari planetare care pot sa dea la fel de bine o faptura fina ca si una "rosolana, un bondoc, ca si un diform, un cocosat.

.ar, dincolo de aceste diferente, revine des un ,,aer de familie:7 este aspectul ,,animalic: al semnului. Aceasta tine tot atat de vultur cat si de felina $ nu leu, ci pantera care, cu rotun-imile sale, cu liniile sale pierdute si miscarile sinuoase, aminteste de sarpe. *ata lui ?orin" (Ascendent-+una, )ranus in Scorpion) este ilustrarea cea mai frumoasa a semnului. 0eea ce ne retine in primul rand atentia este nasul foarte adesea proeminent% uneori un nas de pasare de prada, coroiat, "ata sa impun"a. Se intampla c!iar sa fie surmontat de niste arcade iesite in afara pe care se ridica sprancene dese si stufoase. &presia aceasta de vultur este izbitoare, de e&emplu la un 5apoleon (Ascendent>upiter), un Bernaddotte (+una-(arte) si un #a"anini (Soare-(ercur). Si mai e&presiva este privirea, ca o lama de otel, adapostita de cele doua proeminente. *ie ca sunt sumbri, in"ri-oratori, sticlosi sau ma"netici, oc!ii acestia patrunzatori strapun" lumea si te fac uneori sa te "andesti la privirea !ipnotizanta a sarpelui. .eoarece poate sa fie fascinanta si de neinfruntat7 se simte in ea o forta capabila sa distru"a si sa creeze, cea a omului decis sa invin"a, uneori c!iar pustiita, muncita de rictusuri sau de "rimase. Mers si mimica #entru a recunoaste din e&terior un Scorpion, indiciile sunt privirea, ca si vocea si stran"erea de mana. /ocea poate sa ia numeroase tonuri (vorbire foarte adesea incisiva si muscatoare), dar ea are intotdeauna un sunet care vine din viscere sau din se&. +a barbat, ea tinde sa fie puternica, rece virila% la femeie, pastreaza o anume asprime animalica. Stran"erea de mana se recunoaste prin comunicarea unei puternice calduri vii, un inceput de rapt7 vrea sa apuce, sa ia $ te simti de-a posedat. Scorpionul nu este nici vorbaret, nici demonstrativ, si poate ca si aceasta e un mi-loc de a-l recunoaste. =rebuie sa i se smul"a confidentele% tainuit, straniu, in"ri-orator7 nu vrea sa lase nimic sa-i strabata misterul, iar cand nu are nici unul, poate da impresia contrara. 0onstran"e la intero"atoriu, la care nu raspunde decat printr-o mimica nervoasa, a"itata, ca si cum numai ,,"eniul rau: ar vorbi pentru el, impiedicand orice comunicare, orice sc!imb cu ceilalti. Sanatate 5ativii foarte net marcati de zodia Scorpionului nu sunt, in "eneral, foarte robusti. Se poate c!iar ca aceasta lipsa de forta aparenta sa le confere o infatisare bolnavicioasa. /italitatea este mai de"raba redusa, totusi sub aceasta aparenta, se poate intalni o mare capacitate de rezistenta. 0onform zicalei mereu bolnav, niciodata mort, e vorba de subiecti vesnic impovarati de suferinte, dupa ce spun si dupa cum arata, dar care ii in"roapa pe toti cei din -ur, c!iar si pe cei mai sanatosi. Se mai poate, de altfel, in spiritul semnului, sa se produca un soi de autovaccinare interna7 de fapt, distru"erea microbilor cu utilizarea secretiilor si a deseurilor lor in vederea unei noi e&altari a vietii. =raditia il clasa pe Scorpion printre semnele ,,diforme:. #oate asadar sa prezinte diformitati pe plan fizic sau pe plan moral. 0eea ce atra"e dupa sine o patolo"ie speciala care influenteaza asupra comportamentului in domeniile cele mai diverse. .e e&emplu, drept reactie fata de un comple& de inferioritate, pot fi asumate e&cese si abuzuri, e&punand la cele mai mari tulburari. ste prin e&celenta, semnul pariurilor numite stupide. Scorpionul, in ,,6mul-Aodiac:, corespunde partilor "enitale, sistemului "enitourinar si ane&elor lui interne, dar nu trebuie sa ne "rabim sa conc!idem ca bolile le"ate

de acest semn sunt numai de natura venerica. S-a facut o constatare conform careia s-ar putea ca primele aparitii ale sifilisului sa dateze, in uropa, din momentul unei con-unctii (arte->upiter-Saturn in Scorpion, dar evantaiul pato"eniei se e&tinde asupra rezultatelor imediate ale tuturor abuzurilor si perversiunilor se&uale. ste vorba mai ales de ,,tururi si retur1ri de manivela: (animalul care se intoarce sa intepe). courile se&uale ale unei uzuri or"anice provocate de e&cese alimentare sau de e&citatii nervoase intense vor fi resimtite mai dur de catre acesti indivizi. )mflaturile sau !idropiziile afectand or"anele "enitale determina !idroceli, varicoceli, or!ite, c!isti umorali si pot provoca anumite reumatisme de natura infectioasa care ataca seroasele. +i se pot adau"a tulburari sfincteriene cauzate de emotii violente. Sa mai notam urmatoarele anomalii "enito-urinare7 fimoza, !ipospadias, va"inism si anumite consecinte ale parazitozelor, ca filaria de (edina si elefantiazis. =ur""escentele in re"iunea perineala, !emoroizii si fistulele prin infectii si descompuneri tisulare. .e asemenea sensibilitatea la toate to&inele, creaza predispozitii la reactii de dermatoza, mai ales umeda, la eruptii care se rezolva in cratere (influienta lui #luto), la edeme de natura aler"ica7 astm, edem <uin3e, urticarie. #entru bolnav, discutarea pronosticului se prelun"este in intimitatea lui, ceea ce il impin"e adesea la o autodistru"ere profunda sau crize acute. ste anuntul clasic din ziare7 ,,Stiindu-se atins de o boala incurabila, K... s-a sinucis:. Si va prefera sa recur"a la otrava sau la un mi-loc complicat. Intr-adevar, daca acest subiect rezista in "eneral bine la maladii, la el ele iau repede forme cronice si se vindeca "reu. =otusi, foarte des, dispozitiile morbide raman in plan moral% Scorpionul are mai multe tulburari psi!ice decat veritabile boli or"anice. 0ea mai neinsemnata dificultate functionala (careia nu are, ca nativul *ecioara, cura-ul sa-i opuna bara-ul si disciplina unui re"im), il duce la an"oasa, si oricine stie ca tulburarile "ennito-urinare provoaca cele mai multe obsesii. Se pot observa astfel veritabile fobii care se declanseaza la cel mai mic simptom. 'emediile pentru Scorpion sunt, evident, mai ales de natura i"ienica. ste "reu sa li se recomande un anume sport acestor rebeli innascuti, foarte putin adaptati unei discipline. 5atatia le-ar conveni de minune, dar se poate ca ei sa prefere speolo"ia si pescuitul submarin. Antidoturile precise, vaccinurile, antibioticele care actioneaza inseland microbul (antivitamine, !omeopatie care actioneaza prin reactie morbida) sunt conforme simbolismului semnului. Vestimentatie #entru femeia Scorpion, toaleta nu este o c!estiune de "ust sau de ele"anta, ci de ma"ie. 0and nu e in!ibata, ea are ,,sarm:, iar efortul ei vestimentar urmareste in special sa-i de"a-e ma"netismul, farmecul straniu. =emperamentul o face sa prefere tonurile sumbre si sclipitoarre, formele sau obiectele de podoaba care au ceva primitiv sau pamantesc. Idealul ei de frumusete este idealul plutonian al ,,frumusetii diavoluluiN: #oate sa devina si o frumusete fatala, dar asistam la un soi de de"radare a valorilor estetice, unde nu mai apare decat latura ,,femela: a femeii Scorpion. Atunci se remarca "ustul pentru modele provocatoare. In ceea ce-l priveste pe barbatul Scorpion, daca nu este dispretuitor fata de toalete $ si poate impin"e dispretul pana la a cultiva aspectul dezmatat $ el nu urmareste decat o forma de ele"anta virila. *ipuri mi'te #enativi #in !o#ia Scorpionului Scorpion-Berbec

0ombinatia dintre cele doua semne martiene inzeceste tendintele a"resive, instinctive si pasionale, care se manifesta mai ales prin rebeliune, autoritarism sau autodistru"ere. 0aracterul este inte"ru, ferm in !otararile sale, critic in -udecati, abrupt in atractii si repulsii, violent in manifestari. /ointa sa e implacabila, pasiunile puternice, ostilitatea redutabila. Scorpion-=aur Aici se infrunta doua forte instinctive% de unde conflictul acut intre o imperioasa dorinta de viata, o sete de posesiune, de voluptate, de inradacinare terestra $ si instincte de distru"ere ori de autodistru"ere carre pun in cauza posedarea lumii si inradacinarea in materie. 0and cele doua forte reusesc sa coopereze, ele produc o fire instinctiva, pasionata, o vointa ireductibila. Scorpion-?emeni Aceasta asociere denota o fire nelinistita, predispusa spre stari nevrotice. 5eastamparul profund poate slu-i o mare curiozitate de spirit si poate favoriza pasiunea cunoasterii7 cautarea mecanismelor intime ale lucrurilor, critica fundamentelor cercetarii... a se poate e&prima si printr-o a"resivitate eliberatoare. Scorpion-'ac Simtul valorilor nocturne predomina si se traduce prin atractia spre mister sau profunzimile vietii interioare. *ire eni"matica, muncita de pasiuni profunde, comple&e, dureroase. 0aracterul este tenace, cu sentimente ancorate in un"!erele cele mai ascunse ale sufletului. Intuitie, ma"netism atractiv, creatie. Scorpion-+eu Acest temperament irezistibil este animat de un dinamism instinctiv violent, o forta fascinanta, un caracter de otel calit. Impulsul vital nu se teme de e&trava"ante, la nevoie, rastoarna toate principiile stabilite si repune totul in cauza, in vederea triumfului unei pasiuni e&clusive in care suveranitatea vulturului si cea a leului fac cauza comuna. Scorpion-*ecioara Subiectul traieste ambii timpi ai ,,comple&ului intestinal:% intre impuls si in!ibitie, care sunt ca un -oc de bascula, doua persona-e opuse alterneaza sacadat (dar pot sa si coe&iste pe doua planuri diferite)7 unul e instinctiv, c!eltuitor, nedisciplinat, dezordonat, anar!ist..., celalalt, rational, econom, formalist, temporizator, civic Scorpion-Balanta Sensibilitatea este c!inuitoare la aceasta fire emotiva si a"itata, indra"ostita de armonie si totusi framantata de pasiuni surde care ii submineaza eforturile. Seninatatea, atunci cand e&ista, e doar de suprafata, deoarece furtuni invizibile se tes in viata interioara sau izbucnesc la lumina zilei si perturba e&istenta. Scorpion-Sa"etator Sentimentul de independenta predomina si este e&presia, in acelasi timp, a unei indiscipline funciare si a unei profunde aspiratii spre libertate, spre aer liber, a trupului si sufletului% la nevoie poate lupta pentru acest sentiment pana la capat. #asiunile sunt adesea dramatice, dar desi subiectul isi cunoaste anotimpul in infern, tinde spre lumea senina a pacii si a vietii spirituale Scorpion-0apricorn *orta pasionata a subiectului beneficiaza de un mi-loc de e&presie saturnian activ, adesea in e&altarea vointei. In fata tra"icului, interior sau e&terior, subiectul ale"e calea luciditatii si a eroismului si se realizeaza intr-o tentativa cura-oasa de lupta, impotriva propriilor sai monstri sau a unei realitati e&terioare dramatice. Scorpion-/arsator 5elinistea profunda si simtul uman isi pun pecetea pe aceasta fire curioasa, inzestrata adesea cu un fler psi!olo"ic patrunzator sau cu o mare spiritualitate. *ondul de revolta si

dra"ostea de libertate alimenteaza o "andire nonconformista, subversiva si produc o inteli"enta indrazneata, emancipatoare, revolutionara. Scorpion-#esti Aceasta fire este nelinistita, comple&ata, framantata de involburari interioare ample si profunde, un adevarat bulion de cultura pentru pasiunile fara masura, pentru aspiratiile nedefinite si atractiile morbide... .ar subiectul se poate elibera de fantomele sale croindu-si drum spre colectiv si contopindu-se in comunitate. Scorpionul si alte semne !o#iacale )n Scorpion si un Berbec nu rateaza nici o ocazie de a se ciocni confruntandu-si propria a"resivitate, dar pot si sa se armonizeze intr-o actiune comuna, cam ca doi complici. )n Scorpion si un =aur reprezinta socul dintre anta"onisti sau casatoria c!inuita a unor complementari perfecti% aceste doua fiinte se atra" irezistibil si nu intotdeauna spre fericirea lor. )n Scorpion si un nativ din ?emeni pot sa "aseasca un teren de intele"ere in cercetarea intelectuala, in descoperirile spiritului% altfel sunt inclinati sa se critice reciproc. )n Scorpion si un 'ac se armonizeaza la nivelul sensibilitatii lor profunde% doua fiinte comple&e capabile de o intimitate in care nu patrunde nimeni si unde pasiunea poate sa fie dureroasa, dar stabila. )n Scorpion si un +eu reprezinta ciocnirea mai curand sau mai tarziu dintre doua forte instinctive la fel de ireductibile ca un vultur si o felina% se produce drama vizibila sau oculta a unei incompatibilitati fundamentale. )n Scorpion si un nativ din *ecioara, diametral diferiti unul de celalalt, resimt o aversiune imediata si reciproca% dar daca a-un" impreuna, atunci complementaritatea lor ii poate transforma. )n Scorpion si un nativ din Balanta sunt ca doi vecini care nu se frecventeaza% sunt prea diferiti ca sa aiba relatii profunde, iar primul ii provoaca adesea teama celui deal doilea. )n Scorpion si un nativ din Sa"etator nu sunt prea potriviti unul cu celalalt, dar au in comun "ustul independentei si al aventurii care poate deveni trasatura lor comuna. )n Scorpion si un 0apricorn isi asociaza forta de realizare si pot indeplini lucruri mari, atunci cand nu sunt rivali prin autoritatea fiecaruia. )n Scorpion si un nativ din /arsator au reactii straine unul fata de celalalt si nu a-un" usor sa-si puna de acord ideile, nici sa-si armonizeze "usturile, dar se provoaca in mod eficient. )n Scorpion si un nativ din #esti nu au nevoie de vorbe, nici de priviri ca sa se intelea"a% isi simt si resimt pasiuni comune pe care le traiesc in mod diferit. Amorul vra8itor Scorpionul "uverneaza comple&ul dra"ostei, al mortii si al noptii. Animalul insusi e primul care e&emplifica toate acestea7 se stie ca, dupa dansul nuptial, prinzandu-se cu clestii, perec!ea se duce sa-si ascunda iubirile intr-o pestera, sub nisip, unde, in intuneric, masculul va fi devorat de femela. *acand abstractie de latura putin cam prea spectaculara a acestei le"i animale, iubirile tipului nostru Scorpion evolueaza in -urul unor asemenea date profunde. Aceasta reprezinta adesea un mister pentru celalalt pe care il invaluie in pasiunea sa de nedefinit, la fel cum este un mister si pentru sine, iar iubirea ii da posibilitatea sa se dezvaluie siesi prin mi-locirea propriei se&ualitati.

0a un vulcan care clocoteste in maruntaiele sale, dra"ostea devine la el o forta imperioasa pe care o traieste ca pe o posesiune, un c!in7 e o iubire-pasiune, cu inflacarari brutale, o voluptate amestecata cu fericire si disperare, cu saruturi si muscaturi, in cautarea unui absolut $ dar care seamana cu o iubire-lupta in care e neaparat nevoie de un invin"ator si un invins. 6 dra"oste atat de instinctiva nu se sesizeaza prin ratiune si nu se controleaza7 ea nu cunoaste nici ezitare, nici pro"resie% e din prima clipa orbita si totala si poarta in ea intrea"a ei devenire. Incepe prin a fi resimtita in spontaneitatea selectiei amoroase% de la inceput, fiinta iubita are o putere e&clusiva si e&i"enta asupra acestui suflet si devine curand obiectul unic, de neinlocuit, cu sentimentul definitivului. Astfel intalnirea insasi poate sa ia caracterul unei revelatii si sa dea intre"ul sens e&istentei. =otal in afectiunile sale, prizonier al celui ales, Scorpionul isi va trai deci pasiunea spre bine si spre rau, pe viata si pe moarte. +arbatul Barbatul Scorpion sufera mult mai mult ca oricare altul le"ea se&ului sau% vrea sa fie barbat inainte de a fi individ% afirma in el valorile masculului, !ipervirilitatea sa acuzand la ma&imum, atat calitatile, cat si defectele masculine ale caracterului sau. *ara a fi un satir dezlantuit sau un mascul imbatat de dorinte in fata oricarei fiinte feminine, el are in san"e nevoia, latenta sau manifesta, de a cuceri femeia, cam ca razboinicul ce isi aro"a fara mila drepturile cuceritorului. Iar dispozitia sa erotica suscita in femeie propriul ei eros. +una si /enus nu sunt de"eaba in cadere si in e&il, adica slabe, in zodia Scorpionului. Idealul viril al acestui barbat il opune femeii, il intepeneste si il face dur fata de "ratia ei, il impin"e sa-i brusc!eze sensibilitatea fara mena-amente, s-o distru"a mai mult decat s-o asimileze, s-o reduca la c!eremul lui. .ra"ostea il tine prin secretul care ii scapa, prin eni"ma care nu se lasa elucidata% sa descopere resorturile cele mai intime ele femeii, sa violeze necunoscuta pe care o are in fata, sa atin"a revelatia metafizica a dra"ostei acestea sunt obiectele vesnicei sale intero"ari, sensul propriului sau mister. .ra"ostea este pentru el o problema asemanatoare, la fel de insondabila ca ea. ternul feminin prinde radacina in el la nivelul le"aturilor afective pe care le intretine cu mama sa, in cursul perioadei anale7 ea era pentru el mama-pPian-en, mamavra-itoare, mama-nea"ra, adica mama teribila si totusi adorata. .e unde stabilirea unei le"aturi ambivalente cu femeia care primeste proiectia acestei ima"ini feminine. Adesea il vedem inclinat sa faca pe bruta, sa raneasca bucuros, a-un"and sa fie mai de"raba temut decat iubit. .ra"ostea devine deci mai mult sau mai putin o lupta oculta, un razboi al se&elor, in care se stabileste o relatie oarecum sado-masoc!ista7 ocupatia principala a cuplului este de a se face sa sufere unul prin celalalt, razboiul dintre ei sfarsind cel mai adesea in supunerea masoc!ista a femeii, care trebuie sa aiba o oarecare vocatie de martira. ,,0ea mai mare dra"oste e cea care provoaca cea mai mare suferinta, spunea .ostoievs3i care, evocand le"atura sa cu (aria .imitrievna, preciza7 .esi eram absolut nefericiti, nu puteam sa nu ne iubim% cu cat eram mai nenorociti, cu atat ne le"am mai mult unul de altul. 6ricat de ciudat ar parea asa era: .esi"ur iubirile Scorpionului nu sunt nici mai rar si nici mai des patolo"ice decat cele din alte semne zodiacale, dar ,,nuanta: sado-masoc!ista e frecventa. Iar cand aceasta nuanta nu apare, pasiunea evoca un fluviu cu ape profunde, tulburate de namoluri. Au loc dezbateri de constiinta, lupte intre senzual si spiritual, furtuni care a"ita inimi nelinistite, iar sufletele se complac in propriile lor infamiiQ Sau intalnim fapturi care nu sunt iubite si care nu iubesc

*ireste, putem cita cazuri e&treme unde, fara nici un ec!ivoc, iubirea si moartea isi dau intalnire. .e e&emplu, @einric! von Dleist (cu (ercur in semn, /enus intra in Scorpion in careu cu #luton si in con-unctie cu Saturn)7 se stie ca, dupa ce a propus verisoarei lui, de care era indra"ostit, sa se omoare impreuna cu el, s-a amorezat de o tanara care a acceptat aceasta nunta mortuara. .ar cum nu e&ista umbra fara lumina, barbatul sanatos din Scorpion opune tuturor acestor c!inuri preaplinul sau de dra"oste care, in le"atura cea mai de nezdruncinat, face ca inima sa triumfe asupra tuturor supliciilor. ?elozia poate sa-l tortureze% cu firea sa banuitoare si suspicioasa, o secreta ca pe o mica otrava zilnica% in felul acesta "aseste mi-locul de a-si face rau siesi si celuilalt. 'ezista cu "reu tentatiei de a contraria, de a intepa sensibilitatea partenerei sale, si pana la urma de a-si nimici iubirea. desc!isa poarta spre furtunile con-u"ale si manifestarile morbide ale dra"ostei. )ra se declara si devine implacabila. /eritabil cuib de vipere, acesti amanti isi petrec viata detestandu-se fara a se putea desparti niciodata, fiecare fiindu-i la fel de indispensabil celuilalt. .esi"ur, aceste esecuri nu sunt rezervate numai Scorpionilor afectati de "rele confi"uratii distonante. In fata unui asemenea infern, Scorpionul ,,armonios: e capabil sa inalte absolutul care transcende pasiunea sa pamanteana intr-o e&perienta spirituala. ste, in orice caz, unica sa posibilitate de salvare. l isi duce, laolalta, moartea si izbavirea. emeia +e"ea se&ului este la fel de imperioasa la femeia din zodia Scorpionului. Aceasta femeie feminin-eroica practica o arta a seductiei care este o coc!etarie perceputa ca a"resiune, care masc!eaza dorinte instinctive mai mult sau mai putin periculoase. ?asim o minunata ilustrare a acestui tip in persona-ul 0armen, imortalizat de opera lui Bizet (Soarele in Scorpion), anume cand lucratoarea de la fabrica de ti"ari din Sevilla ii arunca in fata bri"adierului .on >ose o floare pe care a muscat-o7 .acca te iubesc, fereste-teB. Acest tip de femeie fatala este absolut potrivita sa ,,vra-easca: barbatul care se lasa prins de latura ei masculina. Isi are replica moderna in in"erul ne"ru al carui nume este asociat cu moartea7 vampa. I se atribuie un farmec feminin narcisiac nesfarsit, de care uzeaza ca sa cucereasca inimile barbatilor intr-un scop crud de sadic. momentul sa amintim ca universul animal al semnului este populat de acele femele $ scorpioni, paian-eni, insectele calu"arite $ care nu traiesc decat din prazi vii is pentru care masculul este doar un obiect, atunci cand a incetat sa isi mai implineasca rolul de fecundator. .acca nu reuseste sa scape din imbratisare prin vreo strate"ema (oferind un cocolos de !rana care sa o ocupe pe femela lacoma), nefericitul este -ertfit apetitului cumplitei sale partenere, iar cand actul s-a consumat, ii lipseste o parte din trup is uneori nu-I mai raamane nimicB .ar, vrem sa va linistim7 ,,nativele: si c!iar is femeile tipic Scorpion au destul de rar ,,comple&ul insectei calu"arite:. Si totusi, nu sunt rare cele care se multumesc ,,sa puna mana: pe barbat ca sa-l despoaie de prero"ativele sale masculine si sa-l aduca la c!eremul lor. Si e&ista femei care il in-osesc, il minimizeaza, il umilesc, il distru", intr-un cuvant, mai si"ur cu du!ul blandetii decat cu violenta. 5u intamplator sunt multe vaduve printre ele. =otusi, -ocul femeii din Scorpion este ambi"uu. a doreste in strafundul inimii si parca fara sa vrea ca barbatul s-o domine% aceasta nu are pret in oc!ii ei decat daca poate s-o ,,puna cu botul pe labe:, intr-atat incat sa devina obiectul lui. *apt e ca a"resivitatea din ea trebuie sa ,,se manifeste: intr-un fel sau altul, iar datorita

ambivalentei, va ale"e calea activitatii sub aspectul unui sadism dominator (uneori sub aparentele cele mai inselatoare) sau cea a pasivitatii dupa forma supunerii masoc!iste. Intr-un stadiu mai acut, intalnim si la femeie comple&ul iubirii si al mortii, in activ ca si in pasiv. +una si As in con-unctie in Scorpion dominau in tema /iolettei 5ozieres, victima unui tata libidinos pe care l-a otravit, ca si in cea a (ariei /etsera, eroina dramei de la (a1erlin", care a acceptat, la nouasprezece ani, sinuciderea impreuna cu ar!iducele 'udolf (Scorpion si (arte in 0asa a /II-a, cea a uniunilor. 0a si barbatul, femeia din Scorpion aduce in cuplul pe care il creeaza o nuanta mai mult sau mai putin puternica de sado-masoc!ism7 altfel problemele ei amoroase se deplaseaza pe planul conflictelor dintre trup si !ar. Problemele lor Ambivalenta in cadrul sado-masoc!ismului este problema principala careia trebuie sa-I faca fata Scorpionul cand intra in -oc disonantele. Acest lucru tine de insasi natura

inimii lui, care se complace in relatia ec!ivoca a sentimentelor celor mai pure si a dorintelor celor mai nesanatoase si pentru care voluptatea e un soi de a"onie, convulsiile, !o!otele de plans si furiile fiind comune, atat dra"ostei, cat si mortii. .evolta si riscul #entru adolescentul din Scorpion plasat in fata ale"erii unei cariere se prezinta doua posibilitati. Se simte atras irezistibil spre o profesie% daca va fi nevoie, va depasi toate obstacolele pentru a o e&ercita si, va fi indreptatit s-o faca, fiindca cel mai adesea e vorba de o vocatie autentica. .aca nu datorita ambivalentei sale, ii vine destul de "reu sa-si delimiteze preferintele si sa "aseasca o meserie care sa nu fie in acelasi timp e&presia unei atractii si a unei repulsii% optiunea profesionala este deci o adevarata problema, pana in ziua cand va fi constrans sa alea"a. Se intampla frecvent ca, prin reactie, sa alea"a o meserie diferita de cea e&ercitata de tatal lui. ste facut pentru o cariera in care sa poata da curs liber a"resivitatii, adica sa-si afirme violenta infruntand obiecte, lucruri, oameni. 6 meserie frumoasa este, in oc!ii lui, o e&perienta din care prime-dia nu e e&clusa si unde e&ista risc pentru el si pentru ceilalti. Se poate bizui pe rezistenta, pe puterea de a indura si pe obstinatie% o meserie dura ii convine. #oate sa mizeze si pe indemanare, pe tactul sau special si pe fler% nu se teme sa abordeze cariera care il va confrunta cu responsabilitati "rave si-i va permite sa -oace un rol in"rat, dar necesar. Profesii =endinte7 a"resivitate, virilitate, nevoie de putere% distru"ere, re"enerare. *unctii7 A simti, a adulmeca, a -udeca. 6biecte ale muncii7 Sufletul, se&ul, secretele si misterele. Actiuni7 Analiza profunda, investi"atia, critica, distru"erea, creatia. +ocuri7 0anale, subterane, "rote, puturi, cimitire, abatoare, sali de operatie, laboratoare, case de corectie, banciQ Solutii7 a) ?ropar, "unoier, servicii de i"iena. b) /eterinar, farmacist, medic, c!irur", moasa, "inecolo", dentist, c!imist. c) #olitist, a"ent secret, detectiv, avocat, consilier in probleme de orientare profesionala, "rafolo", radiestezist, acupunctor, psi!analist, psi!iatru, se&olo", criminolo", ocultist, speolo"Q Atitu#ini fata #e munca .aca isi an"a-eaza in munca instinctul creator, Scorpionul devine un mare producator si nu se da in laturi de la treaba, iar randamentul sau e in stare sa bata toate recordurile. Are un mod personal de a aborda munca7 este mai curand un intuitiv care face lucrurile in felul sau, ceea ce poate insa dauna spiritului de ec!ipa. capabil de indisciplina si de dezordine, dar poate si, la polul opus, sa pretinda o conduita ri"uroasa% oricum, nu-i place sa fie deran-at. 5e dam usor seama ca este putin docil, desi stie sa-si asume responsabilitati. 0onstran"erea patronala il apasa si cauta sa se elibereze de ea, c!iar daca ramane surd de consemne sau la recomandari. *ace ce-i place, lucrand mai de"raba cand are c!ef decat la comanda si nu-i dispace sa-si infrunte superiorul7 nu este ultimul care sa-si prezinte revendicarile si care sa le impuna prin "reva7 cand e nemultumit, devine redutabil. .ar are competenta iar cand trebuie sa se dea lovitura cea mare, sa

se faca un efort suprem e primul care se ofera si prezenta sa este dintre cele mai eficace. #oate sa fie deci unul dintre cele mai bune elemente dintr-o intreprindere% ceilalti trebuie sa se teama doar de caracterul sau susceptibil de a provoca oricand conflicte, de a atata revolte sau de a urzi comploturi. #oate sa se arate autoritar cu subordonatii, dar stie sa-i tina in mana. 0ariera Scorpionului este presarata cu lupte, iar ascensiunea sa e un efort constant impotriva obstacolelor (rivalitati, ostilitate, procese, care se invenineaza pana la ura) pe care sin"ur le suscita datorita caracterului sau inte"ru. 'ar se intampla sa nu treaca prin crize profesionale care duc la sc!imbari complete de situatie, dar se poate sa nu se intample neaparat asa, daca meseria lui e o adevarata vocatie in care isi da toata masura fortei sale a"resive, socializata sau sublimata. *ireste reuseste mai usor in perioadele sociale tulburi, la umbra convulsiilor politice si economice% i se intampla si sa-si intalneasca ,,marea ocazie: cu prile-ul unui deces ( al unui superior pe care il inlocuieste, de e&emplu) sau al lic!idarii unei afaceri. .aca este marcat de disonante, insasi viata lui e o lupta permanenta (care ii place) impotriva unei amenintari perpetue, un razboi sau o drama vesnic innodate sau reinnodate de indata de s-au deznodat. &pansiunea lui este ca un varte- care da nastere unei anume dezordini in trecerea lui. Are o atitudine uluitor de cuceritoare, in ciuda aparentei sale pasivitati care lucreaza in interiorul lucrurilor si le ataca pe dinauntru% in acest sens, ne aminteste de rapirea #roserpinei de catre #luto, tot atat cat si de scorpionul increzator in superioritatea pe care i-o confera imobilitatea, cand isi asteapta, cu clestii desc!isi, prada. Isi faureste viitorul prin dorinta sa imperioasa, care atra"e impre-urarile si c!eama evenimentele. Ambitia lui poate sa fie imensa cand pledeaza cauza nevoii nemar"inite de putere% foarte des, ea devine o enorma masina de razboi care se pune in miscare intr-un z"omot tumultuos. inante #si!analistii au inteles foarte repede relatiile stranse, precise, care unesc psi!olo"ic banii si e&crementele, la fel ca aurul si diavolul. .intotdeauna, aceasta relatie a fost prinsa in Aodiac in functie de a&ul Scorpion-=aur, cel de-al optulea semn zodiacal, mereu ambivalent, reprezentand la fel de bine rapirea, ca si daruirea de bani. a stabileste si ec!ivalentele inconstiente, inca misterioase, dintre bani si se&. Astfel, in dezec!ilibrul sc!imburilor dintre puterea materiala si forta fizica, cu cat un barbat este mai neputincios cu o femeie, cu atat simte nevoia sa risipeasca bani si cu cat femeia este mai deceptionata, cu atat il impin"e cu furie sa se ruineze. Se stie de-a ca tipul Scorpion are o atitudine financiara instinctiva si ca, fiind c!eltuitor din fire sau avar prin in!ibitie, trece cel mai des prin faze de economie si de risipa. (ai putem adau"a ca poate la fel de bine sa fie desprins de bunurile materiale si sa se ,,dezintereseze: de ele uneori e&cesiv sau sa dovedeasca o rapacitate apri"a la casti". In ultimul caz, banii sunt mi-locul sau de a avea puterea, obiectul mai mult sau mai putin e&clusiv al libidoului sau. In fapt, in viata, intalnim Scorpioni marcati, fara sa stie, de refuzul inconstient al banilor% "!inion sau inaptitudine de a casti"a, lupta se instaleaza in viata lor materiala si ei traiesc din "reu. .ar sunt si altii care isi construiesc averi. *ireste, comportamentul lor financiar este total irational, ine&plicabil si nu intotdeauna cinstit. Sunt superstitiosi, iar superstitia le reuseste% pot -uca, pot specula, se pot deda unor operatiuni neverosimile7 cand casti"a, asistam la un veritabil -af. )nii au darul speculatiei, iar cei mai disonanti nu sunt prea preocupati de ale"erea procedeelor7 scopul scuza mi-loaceleB Santa-, "an"sterism camuflat sau marturisit, totul e posibil. Iar principalele

scandaluri financiare au in "eneral drept autor un Scorpion. 5e "andim la Ale& Stavis31, care avea o con-unctie Soare-/enus dominanta in zodie si la >osep! >oanovici ((arte in Scorpion) care in 1F2M a trebuit sa imprumute 1000 de franci de la un vecin ca sa poata porni o actiune de colectare a resturilor te&tile si care a-unsese sa casti"e, in 1FH0, treizeci de milioane de franci pe saptamana ocupandu-se cu recuperarea metalelor neferoase pentru ?ermania. Sagetator In fiecare an, cand, in perioada cuprinsa intre 22 noiembrie si 20 decembrie, Soarele parcur"e cel de-al nouPlea semn zodiacal, Sa"etatorul, ne aflam in ultima faza a toamnei, precedata de lunile Balantei is Scorpionului, si ne indreptam spre 0apricorn, care inau"ureaza anotimpul iernii. In natura, dupa caderea frunzelor si marea suferinta a unei ve"etatii care se stin"e in Scorpion, totul se linisteste, reintra in ordine% decembrie e luna unui anume repaus inainte de sosirea intinsei promoroace is a fri"ului crancen din 0apricorn. Semnul este reprezentat de fi"ura, binecunoscuta in mitolo"ie, a centaurului, al carui trup, in partea inferioara, este de cal, iar in partea superioara, de om care tine in mana un arc incordat cu o sa"eata "ata sa porneasca. In cele doua linii care se intretaie "!icim imediat natura dubla a semnului, evocata de altfel si de corpul mi&t al centaurului, pe -umatate cal, pe -umatate om. 0ele patru copite se spri-ina pe sol de unde, precum Anteu, centaurul isi tra"e forta ori"inara% dar in acelasi timp capul i se inalta catre cer, iar sa"eata e orientata spre stele. Si putem adau"a, pentru om, calul este ceea ce e, pentru sa"eata, aarcul. Intr-adevar, partea animalica reprezentata de cal simbolizeaza forta instinctiva pusa in slu-ba omului care o foloseste intr-un scop elevat7 centaurul este cea mai frumoasa ima"ine a transmutarii valorilor, a sublimarii, a trecerii de la uman la suprauman. In le"atura cu aceasta atra"em atentia ca in 6mul Aodiac, unde fiecare semn corespunde unei parti a trupului omenesc, Sa"etatorul reprezinta coapsele7 acolo se concentreaza ener"ia Sa"etatorului, care se precizeaza in sensul puterii calaretului, investit cu forta nobilului animal, cand face corp comun cu calul, straan"andu-si picioarele pe flancurile acestuia. ste limpede ca centaurulul reprezinta simbolul unirii sau al sintezei naturii animale cu natura spirituala7 trup si suflet, -os si sus, materie si spirit, posesiune pamanteasca si aspiratie divina, subconstient si supraconstient... Sa"etatorul isi e&tra"e ener"ia din opera de fermentatie a predecesorului sau% el opereaza c!iar o proiectie a ceea ce a adunat Scorpionul prin propriile sale incercari% dar tot ce a trait acesta in lupte interioare va c!eltui si trai Sa"etatorul in lupte e&terioare% va proiecta ener"iile mobilizate de Scorpion spre a le sorti unui scop. Aici isi capata intre"ul sens sa"eata zvarlita de centaur. a reprezinta o actiune transmisiva, mai mult sau mai putin -usta si rapida% ea este, instrumentul care lea"a arcasul de tot restul, subiectul actiunii de obiectul pe care si-l propune si asta "ratie vederii clare de care depinde tintirea corecta. .orinta si ambitia sa"etatorului ,,este sa le"e pro&imitatea de departare% se pune problema in cazul lui, sa a-un"a sau sa atin"a, in timp ce la Berbec nu conta decat plecarea. Sa"eata Sa"etatorului va fi indrazneala "andirii metafizice e&primata de turnurile catedralelor. .inamism orientat spre nemar"inire, intr-acolo ne conduce sa"eata. ste, prin miscarea care e esenta, si un simbol al elanului apostolic si nu e deloc intamplator faptul ca, timpanul Bisericii noastre ideale, se afla, sub cele douasprezece semne si mer" pana la limitele lumii e&plorabile ca sa anunte vestea cea buna. Sa ne mai miram ca Sa"etatorul este un semn de *oc; In triun"!iul

zodiacal al acestui element vine in ultimul rand, ca o inc!eiere, dupa cele doua precedente. .aca primul Berbecul, reprezinta focul ori"inar in toata forta lui animalica, creatoare si distru"atoare, anar!ica, oarba, de nedomesticit, la bine si la rau% si daca +eul, cel de-al doilea, simbolizeaza focul nestapanit, flacara domesticita, forta de foc orientata in folosul ului, *ocul mutabil al Sa"etatorului reprezinta declinul simultan cu adormirea focului vietii. In masura in care atin"e solstitiul de iarna, soarele din Sa"etator se "aseste in situatia de iradiere fizica cea mai slaba si e&prima abdicarea de la focul individual, de la focul leonin consacrat ma"nificentei eului. .ar iradierea vitala nu se stin"e, asa cum nici Soarele nu se stin"e cand apune% disparut dintr-o emisfera, marele astru permanent o lumineaza pe alta, iar declinul material este compensat de o ascensiune a spiritului. S-ar putea compara focul Berbecului cu libidoul tanarului, cel al +eului, cu forta adultului cvadra"enar, si cel al Sa"etatorului, cu dinamismul special care insufleteste pe se&a"enar. .eclinul vitalitatii fizice incepe sa se faca simtit% caldura se retra"e din viscere ca sa anime sufletul, in folosul unei mari libertati fata de pulsiunile instinctive7 se produce o decantare a aspiratiilor spirituale. Acest foc al Sa"etatorului nu mai indeplineste asadar o misiune de individualizare, individul aflandu-se in declin, ci se afla in serviciu unei e&periente ,,transindividuale:% esenta sa purificata e destinata elanurilor spirituale7 este foc purificator, foc de iluminare, foc sacru, analo" flacarii care se inalta, sa"etii care lea"a natura de transcedenta. 5u trebuie sa uitam ca cel de-al treilea cvadrat al zodiacului aduce suprematia colectivismului asupra individualismului, dominatia societatii asupra personalitatii. In Balanta se formeaza cuplul% in Scorpion, el se uneste, iar in Sa"etator isi "aseste idealul. In aceasta ultima etapa, departarea triumfa asupra pro&imitatii% este momentul marilor aventuri in re"ate vaste, al cruciadelor si al pelerina-elor, ora cand triumfa cautarea absolutului si valorile eterne. .e fapt, putem detasa doi mari Sa"etatori7 introvertitul, care are darul filozofic de a vedea departe sau nevoia e&plorarii spirituale profunde, si e&travertitul cuprins de pasiunea de a parcur"e spatii intinse, de a acoperi orizonturi vaste. )nul isi incordeaza musc!ii si-si intinde arcul pe verticala% celalalt pe orizontala. Il vom intele"e mai bine pe Sa"etator daca il comparam cu opusul sau, nativul din ?emeni.In cel de-al treilea semn subiectul construieste o tesatura stransa de cone&iuni apropiate cu lumea care il incon-oara, bazandu-se pe lo"ica, pe ratiune% in al noualea semn, il vedem sacrificand pro&imitatea in favoarea departarii, pentru a stabili cone&iuni cu bataie lun"a care sa-i inte"reze firea in valorile sociale si spirituale% e vorba de o depasire a individualitatii care raspunde intr-o lume metafizica. Suntem in prezenta a doua universuri opuse si complementare. In ?emeni constatam domnia dualitatii prin diferentiere7 separare si atasament, diviziune si asociere% este vorba de coe&istenta unor stari opuse7 individualism si sociabilitate, independenta si fraternitate, concurenta si asociere... In Sa"etator, dimpotriva, observam domnia unificarii, a fuziunii, a sintezei% subiectul este in acelasi timp animal si om, instinctiv si rational, pasionat si c!ibzuit, pamantean si ceresc% este vorba de o totalitate (si nu o dualitate) care se poate sesiza in unitatea suverana. .aca am cauta niste ima"ini adecvate ca sa-i caracterizam, am asimila pe ?emeni cu icul care se infi"e in trunc!iul copacului spre a-i spar"e unitatea si pe Sa"etator cu arcada, cu bolta romantica, viaductul, podul, tot ceea ce invaluie, lea"a, uneste un punct cu altul prin mediere. Iar daca cercetam simbolurile care il definesc pe unul si pe celalalt, vom spune ca pentru ?emeni caduceul, cu valorile sale dialectice, este ceea ce este vulturul pentru Sa"etator7 amploare de vederi, vointa suverana, proiecte cu bataie lun"a, vasta sinteza, seninatate, zbor planat... .aca Sa"etatorul evoca vulturul imperial, el isi dovedeste astfel apartenenta planetara la >upiter, planeta cea mai voluminoasa care incon-oara Soarele si se roteste pe a&ul ei vertical cu maiestate, luand cu sine in cursa numerosi sateliti. 5imic nu il poate simboliza am bine decat acest astru, prin amploare si forta, pe ma"istru, omul si"ur de

sine, in deplina posesie a mi-loacelor sale, stapan pe el, in acord cu ordinea stabilita, cu le"ea, solicitat in directia intelepciunii, dar animat inca de pasiune, >upiter constituie un principiu de coeziune, de coordonare% si el tinde sa contopeasca intr-o unitate "lobala pamantul si cerul, umanul si divinul si acesta e sensul care se poate da le"aturilor lui Aeus cu femei muritoare, le"aturi din care se nasc eroi. l este ordonatorul lucrurilor, reprezentant al ordinii, al le"ii, al -ustitiei, pe scurt al puterilor publice. >upiter mai este un proces de e&troversiune, de afirmare spectaculara, care a-un"e la conventional, la academic, la pompos cand esueaza in forta sa de unificare7 neputand sa contina se umfla. .in punct de vedere caracterolo"ic, isi lea"a numele de tipul -ovial, e&pansiv, spontan, increzator, euforic, "eneros, liberal, optimist, desc!is socialmente si mancacios, intr-un cuvant plin de vitalitate. #e de alta parte este asociat cu destinderea, cu pacea, cu ordinea Astrolo"ul se afla deci in prezenta unui comple& Sa"etator->upiter si trebuie sa mai includa in acest ansamblu de valori analoa"e un al treilea factorO0asa a IK-a, omoloa"a al celui de-al noulea semn(orice ocupare a acestei case de catre astri intarind perec!ea semn-planeta) -- care are le"atura cu domeniul vastelor orizonturi. In sensul e&troversiunii, indica tocmai marile calatorii, e&peditiile si e&plorarile, coloniile si strainatatea, departarea. Iar in sensul introversiunii, este in raport cu conceptiile, opiniile si aspiratiile culturale, indeosebi morale, reli"ioase si metafizice +una in Sa"etator7 da elanul de zbor in inaltimi, dra"ostea de calatorii, de aventura sau nevoia de ideal, aspiratia sentimentului spre pasiunea filozofica (ercur denota dra"ostea de calatorii, de spatiu, de orizonturi indepartate% "ustul pentru limbile straine sau pentru contactul cu strainatatea sau inteli"enta Sa"etatorului care imbratiseaza ansambluri si planeaza peste ideile "enerale, vederile filozofice /enus da avant aspiratiilor afective in cautarea infloririi estetice, morale sau a idealului spiritual (arte isi orienteaza a"resivitatea in directia principiilor morale si filozofice, revizuite si criticate sau da stralucirea marilor actiuni, a dinamismelor infocate, adesea inspirate de spiritul de insurectie. >upiter simte nevoia sa iradieze o bunatate "eneroasa, sau o autoritate care poate la fel de bine sa fie paterna, patronala ori autoritara Saturn tinde sa afirme personalitatea in sensul unui efort spiritual, al unei asceze, al unei morale, al unei cunoasteri filozofice. Instinctul gran#orii .esi admitem ca fiecare semn zodiacal are o psi!olo"ie proprie, ne e totusi "reu sa recunoastem ca e&ista un tip Sa"etator. *irea dualista al celui de-al noualea semn ne obli"a sa acceptam cateva claviaturi care se e&clud mai mult sau mai putin unele pe altele, desi se plaseaza pe aceeasi linie directoare. .aca e&ista deci niste tipuri de Sa"etator, se poate totusi de"a-a temperamentul de baza comun tuturor, c!eie dominanta pe care, in lipsa de ceva mai bun, putem s-o plasam ssub etic!eta instinctului anver"urii. 0entaurul, care tine atat de animal cat si de om, aspira in mod firesc sa se e&tinda pe parcursul cel mai vast. Se cufunda in intre"ime intr-un ocean fara mar"ini unde, din cele patru puncte cardinale, natura, istoria, societatea... isi amesteca apele. 5imeni nu se asimileaza mai bine ca el la incrucisarea diverselor sale apartenente7 "eo"rafica, familiala, nationala, culturala... In strafundurile sale, vrea sa fie un om complet care are "ustul profunzimilor inimii si al imensitatilor spatiului. Sensul e&istential consta pentru el in situarea vietii sale in plin univers, cu cerul instelat deasupra capului. In ori"inile acestei personalitati este usor sa se discearna un u in e&pansiune sau

in intensitate care isi cauta propriile limite si aspira sa le depaseasca in vederea atin"erii unui ,,dincolo: de sine. Simte ca ce-i mai bun in om nu este neaparat faptul ca ocupa o lar"a suprafata de viata in care sa instaureze forta narcisiaca a eului. 6 tentatie de acest ordin poate sa e&iste, deoarece instinctul anver"urii se poate multumi, in lipsa de ceva mai bun, cu o e&pansiune pe orizontala. .ar efortul sau vizeaza mai de"raba spre un mai sus potential de valori. Senzatia imbatatoare a unei vieti complete ii da "ustul marii aventuri. Se simte repede in"radit intr-un cadru limitat si cauta evadarea% vrea sa iasa din limitele impuse de conditia umana (rasa, familie, patrie) ca sa participe la o lumme tot mai vasta. Simte nevoia sa fie insutit, transfi"urat de entuziasm, de pasiune, de delirul divinizat. /ointa sa este pentru el, mai mult decat pentru oricine altul, o forta desc!isa care il smul"e din el ca sa-l centreze asupra unui scop e&terior si superior, fara a-l dezradacina din intimitate. Aceasta idee directoare a lui ,,in-afara- ului: il face sa caute tot ce depaseste limitele lucrurilor si fiintelor, tot ceea ce le prelun"este, la fel cum il face sa fu"a de tot ceea ce este mesc!in, masurat, stramt. *ortele eliberatoare ale fiintei sale il poarta deci spre zonele mar"inale si il incita sa frecventeze la ma&imum, dincolo de constiinta sa or"anizata, umbrele infraconstientului si licaririle supraconstientului. 0auza, efect sau simpla simultaneitate, acest u se intemeiaza, se resimte, in sentimentul acut al participarii la viata lumii, in impresia profund resimtita a inte"rarii in coeziunea universala. Simte deci nevoia sa vibreze la unison cu ambianta cea mai lar"a si sa nu fie un solist, ci un instrument din cea mai vasta simfonie colectiva. /rea sa fie destul de le"at, intim, de "rupurile si miscarile sociale al caror reprezentant, printre altii, este. Acest instinct de asimilare si de solidaritate capata un evident caracter dionisiac, fiindca ceea ce vrea aceasta faptura mai presus de orice este sa se amestece in !ora ba!ica a lumii si sa simta betia senzuala a centaurilor indra"ostiti de o comuniune pamanteana. .esi"ur, ca si =aurul dionisiac, Sa"etatorul dionisiac face corp comun cu natura si farmecul ei, dar nu este atat de e&clusiv inlantuit de bo"ata sa senzualitate ce cel dintai. In orice caz, cu el, incantarile terestre urca spre spiritual, iar tumultul ba!ic il duce in cele din urma la o stare de ebrietate mistica ce poate fi inceputul unui sentiment reli"ios. +a radacina acestei fiinte vedem aparand o anume facultate de relatie, de transport. #oate fi vorba de o simpla permeabilitate morala fata de mediu, de o identificare pasionala "rosolana cu comunitatea, de un simt innascut de solidaritate, de asimilarea in cadru... In orice caz, acest lucru atra"e dupa sine o atitudine de ansamblu7 subiectul se adapteaza cu usurinta, se mladiaza cu incredere, isi asimileaza bunele maniere, se conformeaza re"ulilor bunei-cuviinte% il vedem simpatizand cu antura-ul, plin de antren, de bunavointa, de fervoare% spiritul sau e indul"ent, tolerant, desc!is% simte placerea sa-si desc!ida inima, sa fie apreciat, sa radieze, sa infloreasca liber... Intr-un cuvant, e o faptura care traieste in deplina sintonie cu mediul, prin care ul sau se prelun"este la infinit. .esi"ur, poate, mai mult saau mai putin, sa esueze in elanul sau de participare, in febra sa dionisiaca. =otusi, prin -ocul dinamismului acestuia inte"rator, Sa"etatorul isi fundamenteaza ec!ilibrul psi!olo"ic% are nevoie de o anume dimensiune7 ii este absolut suficient sa-si traiasca "raandoarea dincolo de sine, intr-o investitie ,,afectiva: care se poate intinde la infinit, in creatiile sociale, miscarile culturale, institutiile... la care participa. .ar a-un"e ca, pentru diferite motive, acest sentiment de acord simfonic sa-i fie refuzat, pentru ca ul e&clusiv sa devina sediul unui proces de e&pansiune, de inflatie. .rept urmare, putem asista la umflarea e"ocentrica a unei fiinte cu aspiratii si pretentii senioriale. =otul mer"e atunci in sensul betiei si al "randorii pentru sine% la e&trema, e delirul puterii "eniului necunoscut care se retra"e intr-o vanitate ofensata, priveste lumea cu un suflet dispretuitor, ssi, din inaltimea unde sta cocotat, nu simte decat repulsie pentru mediocritatea terestra de care fu"e cum poate...

5u este insa obli"atoriu ca delirul "randorii sa fie pretul inevitabil al refuzului de inte"rare in univers. *ocul Sa"etatorului poate sa se consume si intr-o revolta impotriva unui aspect al acestui univers, revolta ce-l determina sa a-un"a la lipsa de masura care ii este oricum indispensabila. Inte"rare sau revolta, iata dilema care apare, e&presie a dualitatii semnului. In final, Sa"etatorii pot fi clasificati in doua mari familii opuse, in functie de atitudinea lor fundamentaala. .e o parte, Sa"etatorul asimilat care se inte"reaza si se contopeste armonios cu mediul% de cealalta, Sa"etatorul independent, rasculat impotriva staapanirii aceluiasi mediu. .aca ne referim acum la valorile tipolo"ice cunoscute, putem sa-l asemuim, in cadrul clasificarii lui Dretsc!mer, pe primul, cu tipul ciclotimic, si pe cel de-al doilea, cu tipul sc!izotimic. Sa"etatorul ciclotimic apare in "eneral in cazul unei dominante planetare ,,umede: $ >upiter-5eptun-/enus-+una $ in timp ce dominanta planetara ,,uscata: $ Saturn-)ranus $ )ranus $ (arte $ Soare $ "enereaza Sa"etatorul sc!izotimic. ste mai usor sa purcedem mai intai la sc!itarea portretului celui de al doilea tip, cu profil decupat, si sa abordam apoi studiul celui dintai, care se diferentiaza si se lumineaza in functie de celalalt. Un rebel .eci, daca Sa"etatorul domina intr-un cer in care sunt predominante planetele de tip, mai cu seama intr-un ansamblu de aspecte disonante, adica de tensiune, avem de-a face cu tipul sc!izotimic (este in "eneral retractat, subtire sau slab). Apartine acelei rase indraznete care, de la =itani la #rometeu, isi cauta norocul c!iar impotriva zeilor si pare menit sa vietuiasca salbatic in paro&ismul independentei, al libertatii morale, al scandalului. .in instinct, acest Sa"etator rebel se rascoala impotriva adevarului mediului sau si se comporta ca un neadaptat in ruptura fata de realitatea care il incon-oara si vrea sa i se impuna. 5evoia de emancipare primeaza si, cum ii trebuie o certitudine, isi afirma inclinatiile, isi reclama drepturile si se impune cu "enerozitate si cu asprime in e"ala masura. .e timpuriu este in lupta desc!isa cu locurile comune, obiceiurile curente si, mai ales, cu pre-udecatile, ideile preconcepute. 0um, pe de alta parte, simte nevoia flaacarii e&altarii morale, isi cauta cu pasiune si infocare adevarul pana ce dobandeste asupra lui toata clarificarea interioara si este luminat de el. #ofta de viata este imperioasa, iar ambitiile, bine determinate. 5imic ec!ivoc la o asemenea fire, de o sinceritate brutala, de un elan indraznet, de o vointa insurectionala si a carei pasiune vizeaza de la bun inceput departe.

Varsatorul
In fiecare an cand, in timpul perioadei cuprinse intre 20 ianuarie si 1I februarie, Soarele strabate cel de-al unsprezecelea semn zodiacal, /arsatorul, trecem in faza a doua a iernii, prima fiind asociata cu Aodia 0apricornului iar ultima, cu cea a #estilor. Aceasta inseamna ca, in emisfera noastra, suntem in toiul iernii. In ciclul anual al naturii, Saturn isi desavarseste opera% in sanul unui pamant in"!etat si despuiat, unde orice urma de viata s-a stins, se infiltreaza zapezile si ploile de iarna. Intre"ul proces vital se elaboreaza in taina unui c!imism intern% in"ropata in zodia 0apricornului, samanta asimileaza elementele nutritive care o pre"atesc pentru o viata noua. 0eea ce in semnul zodiacal precedent nu era decat un inceput, devine aici un an"a-ament% samanta nu mai este ceva ,,in sine:% ea e inte"rata in mediul ei pamantesc. S-a ales, spre a reprezenta aceasta zodie, fi"ura nobila a unui intelept ori a unui

barbat matur care poarta, sub brate sau pe umeri% una ori doua amfore% aceste urne sunt inclinate si revarsa suvoiul de apa care le umple , purtatorul de ape. ste momentul sa amintim ca zodiacul este impartit intre semne animale (Berbec, =aur), in semne de obiecte (Balanta) si in semne umane. .intre acestea din urma, /arsatorul simbolizeaza conditia umana a-unsa la un anume "rad de evolutie% in timp ce ?emenii reprezinta niste adolescenti, iar *ecioara o tanara fata, cel de-al unsprezecelea semn fi"ureaza, sub trasaturile inteleptului sa ale batranului, omul inzestrat cu e&perienta de viata si o anume perfectiune. Apa /arsatorului, pe care o raspandeste amfora, se scur"e intr-o maniera foarte aeriana si eterata% caracterul fluid al aerului este asociat cu natura dizolvanta si mobila a apei. Apa aceasta este destinata mai mult sa stin"a setea sufletului decat a trupului (se spune ca inteleptul din /arsator varsa cunostintele sale noilor "eneratii)% ea poate sa fie asimilata si cu sunetul, cu apele vazdu!ului raspandite de unde, ca si cu fluidul oceanului aerian primordial in care ne scaldam. Banuim ca nu este usor sa patrunzi firea atat de imateriala a acestui semnB Ii vom desprinde mai lesne semnificatia profunda situandu-l in intre" conte&t zodiacal. (ai intai, /arsatorul apartine esentei elementare a Aerului, in pofida rezonantei sale acvatice. In triplicitatea zodiacala a acestui element, isi ocupa locul in calitate de semn de aer- fi&, intre aerul-cardinal al Balantei si aerul-mutabil al ?emenilor. ste vorba de cei trei termeni succesivi ai aceleasi stari in devenire. .aca tinem seama ca mediul aerian e inainte de orice un mediu de sc!imburi, de le"aturi si de relatii, ne vine usor sa procedam la o diferentiere. In ?emeni avem in mod esential le"atura spiritului, personificata de pilda, de camaraderia scolara sau de fraternitatea profesionala. .e-a Balanta ne introdusese in le"atura de inima, al carei mod de e&primare cel mai reprezentativ il formeaza relatia cuplului. In ceea ce-l priveste pe /arsator, aceasta specifica mai curand le"atura de suflet asa cum o poate dezvalui lumea ,,afinitatilor elective: care a-un" pana la urma la fraternitatea universala. In timp ce primul semn zodiacal statorniceste un soi de ,,cineva: nediferentiat, iar in cel de-al doilea se stabileste raportul dialectizat al lui tu si eu, al treilea semn ne duce direct la colectivul noi7 el desc!ide marile cai de comunicare ale dra"ostei universale. In fata /arsatorului se afla +eul, complementarul sau polar. 0el de-al cincilea semn traseaza o etapa importanta a cuceririi umane7 aceea a lui u. Intr-adevar, in +eu individualitatea se e&prima prin constiinta de sine insotita de afirmarea vointei si a libertatii personale in fata lumii. Stadiul leonin este, psi!olo"ic vorbind, o etapa a culminatiei analoa"a cu maretia amiezelor de vara% e culminatia ului care duce la cultul vointei mele suverane. ste deci firesc ca, in ssemnul opus, aristrocratia radioasa a +eului sa fie condamnata in folosul unui umanism in cadrul caruia ul $ devenit vrednic de dispret $ este depasit in vederea implinirii inte"rale a conditiei umane. Asistam la un soi de abolire a privile"iilor Individului pentru a a-un"e la eminenta demnitate a #ersoanei. Acest drum duce de la independenta (omul independent nu e un om liber) la libertatea care-l sacrifica pe ,,a avea: in profitul lui ,,a fi:, de la afirmarea prea e&clusiva a eului la lar"a acceptare a celuilalt. 5u se mai pune problema triumfului ca persoana, ci a participarii la ceea ce nu mai este sine, la ceea ce se afla dincolo de sine, nu mai e vorba de impunerea vointei proprii, ci de daruirea imbo"atitoare (ceea ce nu reprezinta un sacrificiu)% nu vointa (ea, ci a ta ori a sa. Aici fortele spirituale sunt cele mai active si ele indeamna fiinta sa se elibereze de povara le"aturilor trupesti si a tropismelor instinctive (in ceea ce se "aseste la careul a&ei =aur-Scorpion) spre a afirma ceea ce este esential, c!iar divin in sine. ner"ia /arsatorului, a spus un astrolo" spiritualist, este cea a lui .umnezeu facut om. Sa admitem cel putin ca, fata de +eu care implineste vointa individualizata a omului, ener"ia aceasta il destineaza apartenentei universale. .aca ne referim acum la valorile din ,,6mul-zodiac: care atribuie cate o parte a

corpului unui semn, +eul este pentru inima ceea ce e /arsatorul pentru sistemul circulatiei san"vine7 daca unul este un centru director, celalalt este o difuziune in beneficiul intre"ului corp. =raditia a facut din Saturn planeta diri"uitoare a /arsatorului, corespondenta pe care o impartaseste cu semnul 0apricornului. Aceasta inau"ureaza ultimul cvadrant al zodiacului, adica cel in care victoria colectivului se impune omului. In 0apricorn, ultimul cuvant il au mai ales institutiile sociale, ratiunea de stat fiind suverana. In /arsator, societatea in care ne implinim nu e cea a indatoririlor civice si a imperativelor politice, ci aceea a vietii culturale, a idealurilor care anima aspiratiile "rupurilor si a afinitatilor elective care fac din noi niste fiinte ce traiesc intr-o comunitate spirituala. .e la 0apricorn la /arsator $ trecerea de la politic la cultural, de la trup la sufletul societatii, de la tensiune la destinderea sa. .ar intotdeauna este prezent Saturn, astrul despuierii, al renuntarii, al sacrificiului. Aici totusi stim ca daruirea nu mai e o datorie, ci o bucurie si ca dorinta de a te pierde, spre a te re"asi imbo"atit prin ceea ce ai facut pentru ceilalti, e implinirea suprema. +ui Saturn mai de"raba avar din 0apricorn ii succeda, in /arsator, un Saturn al epocii de aur7 deoarece a consimtit sa piarda, sa renunte, deoarece a cunoscut bucuria deposedarii, isi re"aseste virtutile profunde. 6 data cu descoperirea planetelor noi, Saturn a fost detronat din /arsator, unde isi pastreaza totusi prero"ativele, de catre )ranus care devine primul lui stapan. 0e reprezinta acest astrru; /alorile mitolo"ice ale lui )ranus ne sunt indicate, intr-o relatie dialectica cu complementarul sau 5eptun, de de"a-area care se opereaza plecand de la =itea, materia prima, mama zeilor, principiul apei primordiale. In fata acestei 5eptune primordiale se prezinta intr-adevar procesul uranian, care se situeaza, la ori"ine, ca un moment al maniei @aosului7 e trezirea focului primordial. In fata zeului oamenilor se afla asadar zeul cerului a carei prima ambitie este sa se desprinda de nediferentiat, de oceanic si apoi sa urce, sa se inalte, sa se intinda in sus, ca pentru a se individualiza la ma&imum. Intradevar, cum verificarea e&perimentala confirma mitul, )ranus e intim asociat cu /arsatorul reprezentand era de 2000 de ani in care am intrat. =ot ceea ce desprinde omul de pamant, il inalta la cer care este imperiul sau mitolo"ic si-l face sa tinda spre absolutul elanului vertical se afla sub auspiciile lui. *ie ca e vorba de simplu z"arie nori, de avion, de saletitul artificial sau de rac!eta interplanetara, orice efort uman care mer"e in acest sens este uranian, iar era /arsatorului care incepe se prezinta inainte de orice drept cea a marilor ambitii prometeice ale omului pornit in cucerirea universului sideral7 imperiul nostru se va situa incet incet in cerB #rocesul uranian este mai inainte de orice un efort pentru o mai mare constiinta, o tensiune rationala pentru cucerirea inaltelor piscuri. .aca acest efort esueaza la uranian, paro&ismul ului, in cautarea unitatii celei mai e&plozive, a-un"e la o coa"ulare psi!ica ce duce la paranoia7 nativul, printr-o reactie unitara bine statornicita, percepe intre"ul univers in functie de comple&ul sau de or"oliu si de persecutie. Altfel, este vorba de comple&ul ucenicului vra-itor cu tot ceea ce implica acest termen ca aventuri si esecuri% il vedem pe individ stapanit de un spirit nemasurat, care raspunde inflatiei ului sau, si depasit de dezlantuirea elementelor pe care nu le mai poate controla. #aranoicul si ucenicul vra-itor vor deveni tot mai mult cei doi mari raufacatori ai omenirii. .ar in fata lor se ridica omul prometean care isi asuma si indeplineste pana la reusita deplina procesul uranian. Acesta e intr-adevar rapitorul focului ceresc, aplecat din instinct catre ispravi si vite-ii7 intotdeauna cauta sa depaseasca un record, sa faca mai mult sau sa mear"a mai departe decat predecesorul. Stapanit de un instinct de putere bine adaptat, el este omul pro"resului, care nu inceteaza sa inainteze si a carei aventura contribuie la instaurarea valorilor unei epoci noi si a unei noi "eneratii.

ste evident ca )ranus nu raspunde decat in parte $ prin latura prometeana in esenta $ /arsatorului, deoarece in rest se departeaza de el. 0u cat, de e&emplu, astrul este mai sadic, mai inuman fara culpabilitate, cu atat acest semn e plin de notiunea de om si de misiunea acestuia in lume. ste fara indoiala divortul dintre societatea noastra moderna din era /arsatorului si omul care se arunca in ea fara sa fie pre"atit din punct de vedere psi!olo"ic. In fata pro"reselor verti"inoase care rascolesc planeta noastra, omul, cu universul sau interior, capata, si el, noi dimensiuni. .ar cresterea sa psi!olo"ica, tinzand spre un ideal, este oare la acelasi diapazon cu realizarile sale prometeene; In momentul cand strabate bariera sunetului, rupe le"atura cu =erra-mama "ratie satelitului artificial si se pre"ateste sa debarce pe vreo planeta, are dreptul sa-si puna in mod serios aceasta intrebare. Aventura, in afara, nu se dubleaza oare de o frica in interiorul fiintei umane, cu procesele sale de re"resie afectiva si de sciziune psi!ica; Sfasiere a inteli"entei si a sufletului, divort intre spiritul prometean prodi"ios si sensibilitatea profunda in cautarea unei fericiri tot mai fu"itive si insesizabile, aceasta e poate problema ma-ora pe care omul din zodia /arsatorului va trebui sa se straduiasca sa o rezolve. In practica astrolo"ica suntem obli"ati sa tinem seama de un intre" comple& de valori asociate ale caror termeni sunt solidari7 /arsator-)ranus-Saturn, in care se include 0asa a KI-a analoa"a semnului al KI-lea, care reprezinta lumea relatiilor sufletului si a sperantelor7 prietenie, protectii, afinitati diverse... +una in /arsator7 'eprezinta spiritualizarea vietii instinctive, posibilitatea de a aspira la rafinament, la "ratie. Aspiratiile umane sunt bo"ate, dar uneori comple&e si c!inuite. (ercur face sa precumpaneasca inteli"enta prometeana sau confera pur si simplu un spirit inventiv si pro"resist, pandind tot ce poate sa emancipeze omul, sa-l elibereze de piedici si sa-l desc!ida spre noi orizonturi. /enus7 da o calitate aeriana destul de deosebita sensibilitatii% ceva an"elic, usor, spiritual sau "ratios, sufletul este manat sa se inalte ca sa caute o pace, o seninatate indepartata de tot ceea ce e terestru. cantecul fericirii deosebite din (anastirea din #arma. (arte7 ste cel mai adesea mobilizarea a"resivitatii planetei pe calea unei cuceriri spirituale sau a unei afirmari aventuroase% altfel crizele de prietenie si razboaiele fratricide nu sunt e&cluse. >upiter7 Aici tendintele "eneroase ale planetei si ale semnului zodiacal se intaresc si confera bunatate, omenie, filantropie. Autoritatea astrului se impune intr-un spirit destul de liber. Saturn7 *ace sa precumpaneasca le"atura ca o cauza impersonala sau detasarea spirituala, prin incercari in care ul se despoaie si se sacrifica. )ranus7 Afirma latura te!nica, revolutionara, prometeana a astrului si a semnului. 5eptun7 0ontribuie la disolutia individualitatii cu starile sale de naivitate, bizanterie, ratacire. /e la speranta la revolta .aca realitatea tipurilor zodiacale le"ate de semne animaliere $ ca Berbecul, =aurul, +eul sau Scorpionul, atat de diferiti framantati de instincte specifice $ este de o asemenea consistenta incat ne putem mira ca nu vedem psi!olo"ia curenta utilizand-o si daca, in lipsa acestei recunoasteri, adevarul lor se impune cu o evidenta care scuteste de orice demonstratie, nu se poate spune acelasi lucru despre un semn atat de subtil ca /arsatorul Specifitatea tipului uman, caruia ii corespunde este de un ordin atat de fin incat de la bun inceput devine discutabila insasi e&istenta ei. Si totusi intuitia vec!ilor astrolo"i $ maestri psi!olo"i ai epocii lor $ care i-au batut primele medalii au oc!it din nou -ust.

In zilele noastre, astrolo"ul scrupulos, care nu se multumeste cu portretele prefabricate de cole"ii sai compilatori, poate intr-adevar sa-l recunoasca, la intamplare pe /arsator in definitia $ lipsita de orice influenta astrolo"ica $ a unei anumite clase de indivizi, dovada a e&istentei unei umanitati deosebite. : fire angelica 0ontrar celor doua prime semne (Berbec-=aur) care transporta pe pista zodiacala materia instinctelor ma-ore ale omului primitiv, ultimile doua (/arsator-#esti) sunt aproape lipsite de substanta animala% ele conduc faptura omeneasca spre disolutia sa, ca individualitate autonoma. =endinta dizolvanta este atat de pronuntata la #esti, incat face din acest tip o fiinta caracteristica% in /arsator ea este doar sc!itata, semnul constituind intermediarul intre densitatea redusa a 0apricornului si lic!iditatea #estilor. l este totusi foarte strain de natura inradacinata, amestecata cu pamant si san"e, a semnelor precedente. Stofa sa nu este alcatuita din materiale ,,care vin de -os:. 5ativul din /arsator tinde in mod spontan sa se elibereze de povara elementelor materiale si sa fu"a de instinct pe care il simte ca o opacitate contrara limpiditatii sale naturale. Intr-adevar, el are $ ca fond al fiintei sale, -- o transparenta, o usuratate, o fluiditate aeriene. 0ultiva nuanta si se straduieste sa atin"a un soi de limpiditate spirituala. Am citat mai inainte cativa mari muzicieni7 aceleasi caracteristici de /arsator revin cand le evocam personalitatea si, mai ales, muzica7 muzica lor eterata evoca cerul, iar o ima"istica populara $ dar care oc!este -ust $ ii prezinta ce pe niste "enii-elfi, de o esenta volatila ,,ar!an"!eli cu aripi de culorile spectrului: Indepartat de instinct, poate, aproape ca un strain, sa priveasca manifestarile pulsiunilor vitale. #asiunea il atin"e fara a-l z"udui% ea il insufleteste dar nu-l duce la ratacire niciodata% rareori il tulbura. )ra e iz"onita din inima lui, iar dra"ostea, pe care insa o poate resimti foarte intens, are pentru el o fata naturala, familiara. 0um sa nu fie atunci cum sa nu fie atunci de o frumoasa seninatate; +ucrurile care il privesc nu-l atin" decat pierzis% impresia e amortizata de un anume ecran filtrant. 'are sunt deci incercarile care-i pot tulbura seninatatea% firea sa an"elica pare sa pluteasca deasupra acestor mizerii% resemnarea si pacea nu intarzie sa acopere orice durere intima. 0eea ce pentru altii ar fi un infern, pentru el nu este decat o rabdatoare rezistenta intoarsa spre speranta. Acest ,,strain de pamant:, c!iar daca are o fata ma!nita de ,,-upuit de viu: (la /arsatorul disonant), nu este cel mai de deplans% profunzimea sa este cea a unei ape limpezi, iar apa aceasta revine mereu la puritate. 0um sa nu aiba atunci, pe lan"a o dispozitie linistita, un caracter bland, pasnic, armonios, placut pentru ceilalti; In plus, daca este desprins de instinct, se de"a-eaza usor de interesele materiale care in"reuneaza atatea fiinte, spre a-si intoarce fata spre spiritual, in cautarea unor incantari ceresti. Aceasta reprezinta !rana lui principala. Sensibili la vocile ,,de dincolo: atent la c!emarile misterioase, aspira in mod natural la scopuri elevate si este atras de lumi superioare. Ii este sete de o anume perfectiune morala, de un anume ideal spiritual% rasuna la divinul pe care il simte in el, spre a-i raspunde cat mai -ust posibil. .ar terestrul il c!eama la ordine, deoarece el nu este nici un spirit pur, nici un sfant, dar poate, daca nu o transcende, sa implineasca, in ceea ce are ea mai nobil si mai frumos, conditia umana. /aruirea #e sine .esi"ur, nu e posibil ca toti nativii din /arsator sa aiba firea aceasta eterata, si multi dintre cei care o incearca nu o prezinta intr-o stare atat de pura. In "eneral ea se situeaza ca un fundal al sensibilitatii, discret mascat sau ascuns de o personalitate

sociala, e&terioara, total diferita, variabila in functie de fiecare caz in parte, modificata de o caracterizare zodiacala sau planetara straina. 0u toate acestea putem adesea "!ici aceasta ,,fire profunda si intima: dupa modul cum se comporta nativul fata de semenii sai, devedind o anume calitate a prezentei sale umane. ?enerozitatea sa raspunde nevoii de a se elibera de sine. l refuza in aceeasi masura slavia lucrurilor ca si servitutea fata de sine. #entru aceasta, orice or"oliu e deplasat% mandria ii porunceste c!iar sa se umileasca daca trebuie si isi face o sincera autocritica ce serveste in mod esential la a-i bara drumul spre e"ocentrism. ste a-utat in asta de edificarea saturniana a unei personalitati care are principii morale destul de bine stabilite% onestitatea sa funciara ii da o constiinta clara asupra indatoririlor pe care le are fata de sine si de ceilalti% nu e vorba de un antrenament spiritual, ci de o natura, o autore"lare. Scrupulele sale sunt o necesitate, o c!estiune de sanatate morala. c!ilibrul personalitatii lui ii cere, intr-adevar, sa stie sa-si cedeze locul si sa-si masoare spatiul personal spre a evita orice invadare din afara. Se pune problema de a face sa dispara ceea ce ar putea sa fie stan-enitor intr-un u cu le"aturile sale vane, cu suficienta sa ori cu prezentele sale intolerabile. 5u este deci el cel care se epuizeaza in eforturi sterile din cauza unui doliu care nu accepta sa se ostoiasca, a unei iubiri imposibile sau a unei cainte care tulbura repausul salutar. Acest soi de vid psi!ic nu numai ca ii da o frumoasa seninatate% el il face pe nativ disponibil pentru a mare ospitalitate a inimii. ul sau printre ceilalti se prezinta sub semnul unui caracter deosebit de primitor. Intr-addevar, incepand din momentul cand omul nu este nici ocupat de sine, nici plin de sine, el devine ,,capabil de altul:. #e prima treapta, vrea sa fie e"al printre e"ali% /arsatorul Abra!am +incoln e cel care l-a definit pe addevaratul democrat drept cel care ,,refuza sa fie stapan de slavi:(ne aflam intr-adevar la polul opus +eului, care nu aspira decat la dominatie). #e o treapta mai avansata, el da semenilor sai cel mai mare credit% nimeni, mai mult ca el, nu se increde atat de deplin in ceilalti, in vorbele lor, in faptele si "esturile lor. .aca are sa-si reproseze ceva, e o lipsa de ospitalitate, sau persistenta unui simplu val asupra propriilor sale intentii. .ar simplitatea manierelor sale este un mi-loc de a se prezenta drept claritatea insasi pentru ceilalti% ea este o forma de politete sau de caritate. =oate acestea inseamna ca are o sensibilitate dispusa la sacrificiul de sine% precum inteleptul care varsa urna, el este facut sa daruiasca si sa se daruiasca. Intrrucat ec!ilibrul sau consta in abolirea individualismului si in abdicarea de la satisfactiile personale, de la ceea ce este mesc!in in ele, fiecare renuntare la e"oism relanseaza in el tendinta spre altruism, care se e&prima printr-o dra"oste dezinteresata pentru aproapele sau, daca nu c!iar prin nevoia de a se c!eltui in serviciul unei cauze, al unui ideal depasind propriile sale interese. #entru o asemenea fiinta, nu ai inceput sa traiesti atat timp cat nu ai trait decat pentru tine, si nu te "asesti decat cand incepi sa traiesti pentru ceilalti. 0alea mantuirii e "ata trasata7 trebuie sa consimti sa te pierzi pentru a te "asi cu adevarat% nu e&isti decat in masura in care e&isti pentru celalalt sau pentru altceva decat tine% si nu traiesti bine decat prin virtutea sau "ratia daruirii spontane. Acest simt uman are proprietatea de a inlocui cultul eului prin cultura de sine. A fi pentru ceilalti, nu inseamna oare a accepta o disponibilitate care implica o calificare de sine; Acest lucru nu e posibil decat cautand sa te perfectionezi, astfel incat sa fi amplu preocupat de viata si sa slu-esti cu competenta comunitatea de care esti le"at. .e aici decur"e relatia, solidaritatea cu fiintele si cu lucrurile pe care acest tip le sustine cat mai mult posibil. #e plan intim, e&celeaza in rolul de sfetnic, stie sa lamureasca, sa sfatuiasca, sa consoleze si sa a-ute. 5u se apeleaza in zadar la a-utorul sau. 0um, atunci, sa nu fie /arsatorul semnul marilor prietenii; Intr-adevar, prietenia ocupa un loc important in viata lui. 5e "andim la prietenia sc!ubertiana, stend!aliana. )sa lui e vesnic

desc!isa iar casa lui plina de prieteni% ii plac receptiile si cluburile. Instinctul de solidaritate se socializeaza usor la el% are si sentimentul ca societatea are nevoie de el, iar participarea sa la miscarile sociale si culturale face parte din acest curent de inte"rare la viata universala care ii da bazele veritabile. Aceasta participare corespunde de altfel simtului sau de fraternitate care ii spiritualizeaza pasiunea sociala. 5iste dispozitii atat de bo"ate fac sa se prevada, mai ales la /arsatorul insuficient construit, slabiciuni de caracter destul de mari. 'eversul medaliei este simbolizat tocmai de e&ilul astrului zilei in semn. .ebilitatea valorilor solare aduce pre-udicii tensiunii ului voluntar. Acest tip trebuie deci mai ales sa se teama de slabiciunile vointei7 el nu face intotdeauna ceea ce ar vrea sa faca, si mai ales ce ar trebui sa faca spre a fi la inaltimea idealului sau. ste desi"ur "reu sa te dedici intereselor celuilalt fara sa consimti la sacrificii personale care mai mult saracesc decat imbo"atesc% sa te "andesti la ceilalti fara ca acest lucru sa fie in detrimentul bunurilor tale particulare% sa fii inte"ral sincer vrand sa admiti punctul de vedere strain% sa fi bun si sa accepti sa-i brusc!ezi, pentru propria lor fericire, pe cei pe care ai vrea sa-i a-uti... Adevarul este ca, pentru a fi "eneros, trebuie sa fi puternic% trebuie sa sti sa spui nu tot atat de raspicat ca si da, c!iar daca displaci in primul moment. 6r, punctul slab al tipului /arsator este faptul ca cedeaza prea usor in fata solicitarii celuilalt7 dorinta de a placea, de a fi bine vazut, mena-are, bunatate.... .ar mai intai faptul ca este inclinat spre idealizarea celuilalt, ceea ce face sa se nasca fata de semenul sau e&i"ente uneori e&cesive. Aceasta supraestimare il face sa-i vada pe ceilalti mai buni decat sunt% isi daruieste prietenia intr-un mod prea deliberat, acorda imediat credit dupa ce a intins o mana increzatoare, pe baza unui simplu act de credinta. 0rede in bunatatea omului si il -udeca dupa c!ipul si asemanarea sa. #rea putin siret, nu deceleaza usor, intri"ile si compromisurile care se innoada si se etaleaza in -urul sau% se poate lasa prins in toate capcanele% poate asadar sa fie, dintr-un anumit punct de vedere, un naiv a carui credulitate e prea adesea inselata de rationamente proaste ori de calcule interesate. +asandu-se usor convins de ar"umentatia adversa, vazand lucrurile mai roz decat sunt, i se intampla adesea sa ,,cada de sus:. Intr-un cuvant, refle&ele sale de aparare se lasa prea usor luate prin surprindere, cu atat mai mult cu cat simtul realitatilor prozaice este slabit la el. (are ii este sufletul, slab caracterul% bo"ata e tensiunea spirituala, saraca vointa de a-si impune punctul de vedere personal, deoarece nativul nu e&ista decat in masura in care face corp comun cu o cauza impersonala. .ucandu-ne ceva mai departe investi"atia, a-un"em sa ne punem intrebarea daca /arsatorul nu este, prin e&celenta, semnul compensarii inferioritatii. +a polul opus +eului, care produce constitutii fizice dintre cele mai puternice, acest semn $ in care din tot parcursul sau anual Soarele este cel mai slab (de unde e&ilul lui) $ saraceste or"anismul care cauta un soi de revansa in calitatea spiritului sau frumusetea sufletului (se poate spune despre asemenea firi ca e prea slaba caroseria pentru motorul pe care il suporta). Inferioritatea fizica suscita adesea nevoia de supracompensare cu dorinta de a se impune, intr-un mod oarecum fortat (ca la impaaratul 2il!elm al II-lea $ Soare al /arsatorului opus lui Saturn $ care camufla o infirmitate dincolo de "randilocventa in versuri si vorbe). .ar /arsatorul are indeobste darul de a trece de la cantitativ la calitativ compensand o slabiciune ori o inferioritate fizica prin afirmarea unei superioritati sociale, culturale sau spirituale. 5u e intamplator daca, pentru psi!olo"i, ,,specialistul: faimosului ,,comple& de inferioritate:, Alfred Adler, s-a nascut cu o con-unctie Soare(arte in /arsator. =oata psi!olo"ia adleriana insista, pe buna dreptate, asupra relatiilor dintre om si social, omul ne"asindu-si ec!ilibru decat daca-si ocupa locul potrivit in societate, cel in care se poate implini daruind ce are mai bun in el colectivitatii.

Spre intelepciune 0autarea seninatatii nu este oare calea naturala care se desc!ide in fata unei asemenea fiinte; Se observa, ca o trasatura dominanta a firii sale, tendinta de a plana pe deasupra lucrurilor (visele a numerosi /arsatori sunt vise de zbor aerian) care se traduce neaparat printr-o anume desprindere de realitatea prozaica a vietii de zi cu zi. Aceasta atitudine tipica de indepartare de realitate si de mediu ia desi"ur aspectul sc!izoidiei. .ar e vorba de o sc!izoidie speciala si atenuata, prea putin prime-dioasa% findca nu trebuie sa se piarda din vedere ca avem de-a face, pe plan moral, cu o faptira de o mare sanatate funciara, care compenseaza aceasta indepartare prin patrunderea culturii mediului ssi normelui lui% aceasta atitudine presupune a mare parte de bun simt, de onestitate si reli"iozitate. =otusi nativul din /arsator are un simt redus al realitatilor concrete care nu-l atin" decat indirect ( conform tipolo"iei lui >un", functia sa psi!ica dominanta este intuitia, iar functia minora, cel mai putin dezvoltata este Senzatia). 0autand un anume punct de altitudine care raspunde nevoii sale de claritate, insufletindu-se la nivelul fortei idealului, simte in mod atenuat bucuriile si suferintele curente% lumea senzatiilor, a placerii si a durerii care alcatuieste urzeala cotidianului si a lucrurilor obisnuite, ii este ca sa spunem asa, straina% toate acestea sunt pentru el un univers al relativitatii. 5u-l intereseaza decat liniile mari, dramatice ale unei situatii% etapele succesive ale realizarii practice il lasa indiferent. Abordeaza cu "reu o conversatie banala, trebuie sa se simta impresionat de ceva ca sa se an"a-eze intr-un dialo" veritabil% atunci $ dar numai atunci $ este pasionat. .e fapt trebuie sa scoata din penumbra tot fondul sensibilitatii sale, ceea ce se efectueaza prin -ocul unei reprezentari mobilizatoare. *iindca simte intr-adevar nevoia sa-si reprezinte lucrurile pentru ca ele sa-l miste intr-o maniera precisa7 un semnal adevarat ii este aproape necesar. Isi poate deci pastra calmul in situatii dificile si nu accepta lucrurile decat dupa un timp de reactie. .ar are prea mult impresia ca ceea ce nu este de domeniul "andirii se coloreaza cu irealitate, dand evenimentelor care se deruleaza in -urul sau caracterul unui spectacol la care asista fara sa ia cu adevarat parte la el. In situatii e&treme se poate a-un"e la ratacirea unui suflet nelinistit care pluteste prin viata, dupa modelul /arsatorului neptunian. .oar o veritabila ,,transfuzie de san"e:, pe calea unei uniuni cu o fiinta complementara, il poate vindeca de starea aceasta sc!izoida, daca e prea pronuntata. ste adevarat ca este tentat sa se spri-ine pe complementarul acesta lasandu-i, cu deplina incredere, conducerea ,,laturii materiale:. Are mai de"raba nevoie sa traiasca prezenta afinitatilor elective sau sa resimta realitatea unei lumi suprasensibile, inspirindu-se din izvorul profund al ima"inilor, iluziilor sau viziunilor sale. Sub aspect caracterolo"ic, /arsatorul se apropie de tipul #asionatparasentimental sau #asionat-paranervos% este un supraemotiv activ, mai mult secundar decat primar. Are deci nevoie de o pasiune suverana ca sa-si dea masura deplina si sa-si "aseasca ec!ilibrul. =otusi, descrierea caracterolo"ica, prin aceasta definitie psi!olo"ica, nu poate sa dea seama de natura comple&a si ori"inala a acestui nativ7 cu un picior pe accelerator, cu celalalt pe frana% e&pansiv la suprafata, inc!is in sine in adancime... #erspectiva psi!analitica ni-l prezinta mai ales realizand, sau incercand sa realizeze, comuniunea eului constient cu inconstientul si fortele vietii. Aspira la viata naturala, supunandu-se le"ii naturii (ve"etarianismul, naturismul nu sunt decat o realizare partiala) la fel cum simte si nevoia de a cobora in intunericul adancimilor umane (cu e&ceptia cazurilor unei protectii uraniene), dar mai putin pentru a rascoli in invalmasala masei, cat pentru a desprinde din ea o ordine, o disciplina de viata inte"rala. .aca doreste sa pastreze controlul si directia vietii sale, trebuie sa apartina si curentului care il mana spre

un destin e&trapersonal% vitalitatea sa este marita% iar bucuria de a crea mult mai dezinteresata. Aceasta cautare a seninatatii nu este deci departe de a semana cu o renuntare la cele pamantesti. Implinirea sa se produce, intr-adevar, pe calea unei desprinderi7 orice perfectionare se concepe ca o deposedare, o decantare, o purificare. #atrunderea tot mai sustinuta a seninatatii este insotita de un sentiment de zadarnicie a tot ceea ce e terestru. 5ativul nu prea mai crede in realitatea lucrurilor acestei lumi si este cuprins de o imensa dorinta de renuntare% intele"e ca !arul de care e patruns nu este rezultatul unui efort prometeic, ci ii vine pe masura ce renunta la propria sa vointa. Ar fi totusi o "reseala sa se creada ca aceasta orientare "enerala spre o e&perienta umana de intelepciune este proprie tuturor nativilor din /arsator (fara a mai pune la socoteala ca multi dintre ei n-o impin" atat de departe). Se pare ca aceasta directie este luata mai ales de nativii din /arsator cu dominanta saturniana, deoarece nativii cu dominanta uraniana o iau pe un drum, ca sa spunem asa, total opus. .ar este vorba mai mult de o complementaritate, decat de o opozitie, fiindca la ma-oritatea subiectilor din aceasta zodie se pot intalni in acelasi timp aspiratia la intelepciune si $ despre aceasta fiind vorba $ "ustul pentru aventura prometeica, fara sa fie neaparat vorba de o contradictie. =endinta la ratacire e&ista si intr-un caz si in celalalt, dar, in timp ce in primel, ea este rezultatul unei uitari sau unei daruiri de sine pentru a a-un"e la un !ar, in cel de-al doilea, ea provine dintr-o afirmare de sine care duce la cautarea puterii. /arsatorul prometeic isi infraneaza sensibilitatea de frica sa nu fie pacalit% or"pliu sau ar a-un"e la disperare daca ar laasa sa i se "!iceasca sentimentele, fiindca in strafundurile lui e&ista o fire an"elica pe care o tine captiva si o refuleaza mai mult sau mai putin. .ar si el cauta, in felul sau, implinirea unui vis supraomenesc. Aceasta fiinta traieste intr-un climat de inalta tensiune psi!olo"ica si este nebuneste manata spre avetura. (ai "eneral $ este, sa nu uitam, un #asionat in sensul caracterolo"ic al cuvantului $ tinde spre o mare aventura cu mai multe episoade, fiiindca in loc sa se tarasca din pasiune in pasiune, se fi&eaza la o e&perienta sau pasiune dominanta, c!iar daca aceasta ea forme diferite. Intr-adevar, poate sa treaca de la o e&trema la alta, daruind fiecaruia din pozitiile sale succesive o vointa sau un fanatism total. =endinta sa dominanta sau trasatura sa distinctiva este ori"inalitatea. Initial, aceasta preocupare constanta pentru ori"inalitate isi are punctul de plecare in apararea impotriva antura-ului% ea ia infatisarea unei inadaptari funciare la mediu7 nativul trebuie, ca sa se e&prime pe sine, sa se delimiteze, sa se distanteze de ori"ini si de cadrul formator7 Sa nu fiu ca ceilaltiB Bineinteles, atat timp cat nu a "asit mi-locul sa se afirme, atat timp cat, in alti termeni, nu si-a "asit ,,calea:, el este mai putin ori"inal, cat e&centric, fiindca independenta la care tine mai presus de orice nu e&prima decat un individualism ri"id, cu toate fenomenele sale de intepeneala, de brusc!ete, de stan"acie... .ar o atitudine initial ne"ativa poate fi sursa unei frumoase afirmari. Intr-adevar, ,,fenomenul evadat care se prezinta in acest stadiu elementar de dezvoltare nu este decat o crisalida care formeaza sc!ita unui adult plin de resurse% atunci independentul se adapteaza la un mediu particular, anume potrivit pentru firea lui, si se poate pune la incercare cu tensiunea intrea"a a vointei, cu adeziunea inte"rala a fiintei sale. 6ri"inalitatea sa ii da "ustul pentru ce este putin familiar, straniu si il impin"e c!iar la e&trava"anta. .in instinct, refuza sa accepte normele unei vieti imbacsite. Il vedem iesind de pe cararile batute, rupand-o cu rutinele si pre-udecatile, ne"li-and contin"entele, dispretuind conventiile, dand peste cap uzantele stabilite de morala si de societate. /rand deliberat sa fie ,,aparteN: nu procedeaza ca ceilalti% opiniile sale se deosebesc de cele ale oamenilor care ii incon-oara (ii face placere sa-i soc!ezeB)% "usturile sale surprind, nevoile sale mira. #oate aparea ca un revoltat desavarsit care se complace in

dezinvoltura si impertinenta. 5efiind perfect inte"rat decat in domeniul sau particular, cauta adesea sa scape adaptarii colective facand o ,,politica de presti"iu: care este o maniera de a nu vrea ,,sa coboare din inaltimi:. (arile sale "esturi personale ascund atunci un anume sentiment de nesi"uranta in fata lumii. 0eea ce constituie puterea acestui nonconformist e unitatea sa interioara, adeziunea totala la a mer"e pe o sin"ura cale, ceea ce-i permite sa-si faca sa"eata din orice lemn ca sa atin"a un tel pe care luciditatea si vointa sa l-au trasat. #us in miscare de dorinta de noutate, amator de ,,ultimul stri"at: si de insolit, se serveste din orice si e&ploateaza la ma&imumm ce "aseste. 5u se da in laturi nici sa faca uz de violenta, sfidare, scandal si de infri"urarile colective care il e&alta si ii inzecesc fortele. In fata unui esec, renuntarea nefiindu-i in obicei, reincepe totul cu noi precautii si e&tra"e din el o forta crescuta. .rumul reusitei pe care trebuie sa si-l traseze este cel care il duce de la independenta la adevarata libertate. 6 dobandeste intr-o anumita masura cand efortul sau se inte"reaza in colectiv si in cele din urma devine $ si el $ omul care se daruieste "eneros unei cauze, un slu-itor al omenirii, prin mi-locirea reformei, a inovatiei, a renovarii sau a revolutiei. usor de "!icit ce este, la urma urmelor, o asemenea fiinta7 )n e&tremist pasionat, indra"ostit de parado&ul acut, insufletit de un spirit supralicitare si stapanit de "ustul recordului in sine. 0e vrea el este sa mear"a pana la limita si sa tra"a fara ezitare toate consecintele atitudinii sale e&treme. Idealul sau ar fi sa impin"a inapoi la infinit limitele imposibilului. ste asadar stapanit de o ,,le"e a freneziei:, in care lo"ica se con-u"a cu pasiunea $ fiindca este rapid lucid si clar constient de propriile sale intentii $ si in care e&altarea si furia se lasa ele insele controlate de spirit. Acest /arsator superior ar fi deci in acelasi timp cornelian si stoic. In mod constant, se simte la el $ si e ceea ce il marc!eaza dintr-o data $ lipsa de totalitate si setea de absolut in afirmarea de sine pana la riscul cel mai bine calculat si mai mare. Aceasta vointa de putere poate sa ia, desi"ur, conform fiecarei constelatii particulare, aspectele cele mai diverse. *oarte des, acest elan cuceritor care vrea sa forteze cu indrazneala limiteele omului "aseste, in zilele noastre, o iesire in pasiunea pentru te!nica moderna, /arsatorul aflandu-se in varful pro"resului, in avan"arda oricarei revolutii sau evolutii% cum el poate si sa "aseasca un debuseu intr-un curent de idei la inalta tensiune, intr-o infri"urare ,, in ism:. ffuturism, cubism, dadaism, e&presionism etc. Afirmarea stintifica a unui Bacon, eseul politic al unui 'obespierre, ima"inatia anticipatoare a unui >ules /erne, indrazneala de e&plorator a unui Au"uste #icard, e&perienta suprarealista a unui Andre Breton, ,,furia de a trai: a unui >ames .ean... sunt tot atatea fete cunoscute care stau marturie pentru aventura prometeica, reusita sau esuata, a /arsatorului uranianB Inteligenta =ipul /arsator se simte in "eneral prea departe de lucruri si de fiinte ca sa nu fie indemnat sa compenseze aceasta retra"ere printr-o reflectie tacuta ce constituie mobilul inteli"entei sale. inteli"ent nu fiindca e o masina de "andit, ci fiindca -ocul spiritului face parte din maniera sa spontana de a trai. A fi fericit, a spus odata un nativ al acestei zodii, inseamna a rationa -ust despre o lume vazuta limpede. Spiritul si sensibilitatea se imbina intr-un dialo" care poate mai ales sa confere o putere de asimilare, e&ceptionala la unii subiecti% este vorba in special de putinta de a se laasa patrunsi de lucruri si de a le sesiza dinauntru, de unde o posibilitate creatoare servita de o intuitie profunda. 5ativul tine la adevar si, pentru a a-un"e la el, nu se da in laturi (cel putin tipul superior) in fata unui ascentism al luciditatii care comanda eforturi constante ale spiritului.

In primul rand, este, se stie, oricand "ata de autocritica% aceasta autocritica e sincera fiindca nativul isi spune ca numai privirea celuilalt ii poate rasturna certitudinile, obiceiurile, somnul e"ocentric si ca luarea de pozitie fata de sine in prezenta celorlalti este sin"urul mi-loc de a se debarasa de piedicile din calea ului catre adevar. In plus, simte imperios datoria de a contribui la a-i edifica pe ceilalti asupra propriilor lor erori. )neori intreprinde c!iar toata viata o veritabila actiune de demistificare. Aceasta dispozitie de spirit il indeamna in "eneral sa atace rutinele si pre-udecatile care se opun oricarei inovatii, sa inlature ideile amortite si pasiunile partizane care bloc!eaza elanul "andirii. .esi"ur, nu e&ista nici un tip care sa alea"a deliberat febra adevarului in detrimentul amortelii conformismelor. .e altfel, mai este si alta dispozitie a firii lui care il solicita in acest sens7 ca tip intuitiv, nu e indreptat spre trecut, ci spre viitor. .esc!iderea sa de spirit, destul de speciala, il lea"a mai mult de sc!itele, promisiunile si sperantele subiectelor !eterodo&e sau de domeniile nee&plorate, decat de lumile de-a inventariate si ar!icunoscute. .eoarece are simtul anticipatiilor si un fler deosebit care il face sa presimta lucruri de descoperit. Acest ,,instinct al devenirii: este revelator pentru spiritul sau. .ebarasandu-se fara dificultate de lucrurile de-a vazute si de-a facute, este interesat mai mult de ziua de maine decat de cea de azi, acest ,,pro"resist: opteaza in mod deliberat pentru ideile noi pe care ii place sa le propa"e, pentru reforme si pentru pro"resele de tot soiul, iar opera lui corespunde adesea unei stari de spirit revolutionare. .esi"ur, tipul inferior nu produce decat un utopist care, in cautarea noului, nu face distinctia dintre realizabil si irealizabil. +a -umatatea drumului, /arsatorul ,,mediu: este dotat pentru cercetare, pentru mici descoperiri si inventii speciale care dovedesc ca are idei. =oti isi vad spiritul mobilizat in vederea pro"resului cunostintelor, pentru e&primarea ideilor de avan"arda, pentru a inova, a defrisa terenuri vir"ine, a indica directii a caror e&ploatare o lasa mai mult sau mai putin in "ri-a unor realizatori mai practici... In conceptia sa ori"inala asupra lucrurilor, este in mod firesc indemnat sa acorde un loc ma-or fortelor spirituale, in "eneral prea ne"li-ate de oameni. Alte doua trasaturi particularizeaza spiritul sau7 "ri-a de claritate si "ustul pentru vederile lar"i, ansamblurile mari. A avea o "andire clara nu inseamna oare a avea o "andire comunicativa; *iind facut sa daruiasca, stie sa "aseasca maniera si cuvintele care-l alcatuiesc atat pe educator, pe "!id, cat si pe du!ovnic, roluri in care e&celeaza. Aceasta nevoie de a fi clar se potriveste de altfel cu necesitatea de a-si depasi subiectele, de a le plasa in ansambluri si il incita in cele din urma sa-si situeze cunoasterea sau e&perienta vietii intr-o perspectiva de universalitate. Aerul #e tinerete .upa cum era de asteptat, e&ista din pacate putine sanse ca un tip /arsator sa fie recunoscut dupa fizicul sau. 0u cat tipul unui semn de animal (Berbec, =aur, +eu...) se preteaza mai mult la relieful si la pitorescul caricaturii, cu atat cel al unui semn uman este lipsit de o asemenea resursa si"naletica. 0u atat mai adevarat este acest lucru in cadrul /arsatorului, la care valorile umane sunt cele mai epurate. 0ea mai neinsemnata caracteristica planetara sau interventia secunda a altui semn zodiacal altereaza urzeala fina intr-atat o estompeaza in folosul restului. =ot ceea ce ne putem in"adui sa spunem e ca /arsatorul destul de pur se prezinta indeobste ca un astenic de constitutie redusa care intra in cate"oria temperamentalului nervos. #e fata, predominanta frontala este accentuata de in"ustarea partii inferioare% aceasta produce o fi"ura care se inscrie intr-un triun"!i mai mult sau mai putin alun"it cu varful in -os. +inia "enerala este subtire si zvelta. Impresia de delicatete sau de fra"ilitate este intarita de finetea trasaturilor si c!iar, fapt mai caracteristic, de tenul transparent al unei pieli subtiri, pe care o pot lesne afecta accidentele circulatiei san"uine (roseti,

cearcane). Se intele"e ca ansamblu poate sa dea o impresie ,,an"elica:7 subiectul este cat se poate de imaterial. 6 caracteristica saturniana, mercuriana, solara si c!iar uraniana nu mmodifica prea mult acest portret ,,ideal:. In sc!imb orice marca lunara, -upiteriana, martiana sau c!iar neptuniana ii distru"e pana si linia "enerala. .ar, oricare iar fi dominanta la nastere, doar rareori acest tip nu are oc!ii foarte adanciti in orbite, o privire vie, trasaturi mobile si o e&presie durabila de tinerete. Mers si mimica #rima impresie pe care o lasa tipul /arsator, dincolo de fizicul sau, este ca nu are decat putina sau deloc prezenta fizica (din nou, in opozitie cu +eul). *ace parte dintre cei despre care se spune ,,ca nu arata a nimic:. In primul moment, nu iti impune% si mai ales nu vrea sa-ti impuna. *irea sa si tactul ii confera o atitudine discreta si stearsa si o prezenta usoara. Aceasta simplitate naturala comunica totodata o impresie de seninatate sau de "ratie. .ar daca )ranus predomina asupra /arsatorului, apare cealalta latura. .aca si acest tip de /arsator are oroare de popularitate, de teatralitate si de mizanscena, nevoia de a-si face efectul $ mic sau mare $ prevaleaza la el% trebuie sa forteze opinia publica prin ori"inalitate, printr-un fel de a fi parado&al sau e&centric, stan"acia sau ri""iditatea, care apare cand si cand, ascund anevoie tensiunea nervoasa% s-a zis cu seninatatea initiala. (ulti nativi din /arsator sunt rand pe rand si unul si celalalt7 simplitati sterse si senine, care marc!eaza un timp de tacere si de reflectie pentru a se situa in prezenta celuilalt, desi"ur, si momentul invin"erii unei anumite timiditati ii urmeaza o atitudine afirmata care dezvaluie un fel de a fi dintre cele mai personale. (ersul obisnuit trebuie sa depaseasca o anumita ri"iditate involuntara inainte de a deveni armonios. /ocea este mai curand slaba, limba-ul clar, stapanit% mimica e&presiva, fara a vrea sa fie demonstrativa, cu e&ceptia unor revarsari uraniene oricand posibile. Stran"erea de mana este sincera, dar fara insistenta% simti ca nativul i se daruie fara calcule, dar cu rezerva delicatetei sale. Intre"ul prezinta o anumita seriozitate, dar fara nici o "ravitate, nici in"reunare% e o tinerete c!ibzuita. Sanatate *iind vorba de un semn zodiacal fi&, orice modificare $ care, in "eneral, s-ar produce brusc impotriva acestei fi&itati insasi $ va avea tendinta sa se instaleze. Si datorita faptului ca nativii din /arsator, in preocuparea lor de ori"inalitate, sunt incapabili sa se plieze la viata de zi cu zi (ritm pe care *ecioara dimpotriva il adora), in"ri-irile impuse vor fi adesea nere"ulat respectate, dupa toane, susceptibile c!iar sa sara de la o e&tremitate la alta a terapeuticii. Alopatie, !emeopatie, post si supraalimentare, odi!na si a"itatie, practici opuse de fizioterapie pot alterna in functie de dispozitia subiectului. ste de altfel verosimil sa se poata plasa sub semnul /arsatorului faimosul re"im de alternante ine"ale numit ,,re"im disociat: #lictiseala s-a nascut intr-o zi din uniformitate, ar putea sa fie si, in le"atura cu saanatatea, o deviza a /arsatorului. =ot ce i se pare a fi sub semnul pro"resului il seduce pe subiectul nostru, cel putin pana nu se plictiseste. 0aci nevoia de a se in"ri-i nu comporta pentru el nici o umbra de indoiala % deci nu se va da in laturi de la mi-loacele cele mai brutale, daca ii permit sa atin"a un rezultat spectacular. 0e client, ce adept al leacurilor minune B In omul zodiac, corespondenta /arsatorului are loc la nivelul pulpelor si "leznelor, aceste zone sunt la el deosebit de sensibile, supuse socurilor, entorselor, fracturilor, unor leziuni minore care rezulta din reteaua neuro-circulatorie locala si, bineinteles, din actiunea fri"ului in aceste zone. 0um dialectica a&ului +eu-/arsator face din circulatia

san"vina marea posibilitate de tulburari "enerale la acesti nativi, trebuie sa se stie ca datorita e&ilului Soarelui in /arsator, tulburarile vor fi caracterizate mai ales de saracia san"elui si de o supraincarcare cu deseuri, provenind de la o o&i"enare insuficienta si creand in "eneral !iperaciditate. 0arentele risca sa se refere la ec!ilibrului fierului (adica al !emo"lobinei) % al fosforului, care este primordial pentru sistemul nervos, al calciului, desi"ur, in contrapartida, si al oli"oelementelor, cum ar fi cuprul, catalizator al o&idarii deseurilor, cobaltul, ma"neziul, indispensabil splinei, deci formarii san"elui, sulfului din proteinele nobile ale ficatului si vitaminele re"lementatoare ale nervilor. vantai lar", care permite adesea succese partiale intr-o asemenea natura, in masura cel putin in care tulburarile raman functionale si nu or"anice. Se intampla uneori sa se instaleze niste stari de fi&itate, de scleroza mai ales, care duc la blocarea functionala a unor zone importante din or"anele cave, vase circulatorii sau tub di"estiv, de e&emplu. Acest lucru poate sa cauzeze infectii microbiene "rave, dintre care cele mai redutabile sunt anaerobiile, /arsatorul fiind un semn de aer. In aceste conditii actiunea antibioticelor sau a sulfamidelor pare putin operanta si susceptibila sa produca recaderi, datorita comple&itatii problemei. Sa mai notam ca maladiile se instaleaza adesea brusc si violent, cu manifestari spectaculoase si tulburari a"ravate de o insomnie tenace. Spre a evita uzura nervoasa si consecintele pe care le comporta ea, este bine mai ales ca nativul sa evite viata sedentara. Subiectul se arata destul de dispus, mai ales daca are astfel ocazia sa faca o opera sociala, sa or"anizeze -ocuri colective in aer liber. I se pare foarte normal sa accepte continuitatea in eforturi si tratamente, pe care ar refuza sa si le impuna individual, daca le diri-eaza in comun, incercand totodata sa lupte impotriva tendintelor de imitatie. Si daca a-un"e sa obtina astfel o o&i"enare corecta, urmata de perioade de rela&are bine aplicata, ventilarea inte"rala a aparatului respirator isi armonizeaza vibratiile cu semnul sau de Aer, corectand nervozitatea. Vestimentatia (odul in care se imbraca tipul /arsator depinde mult de predominanta planetara a semnului zodiacal, daca este deci saturniana sau uraniana% in functie de una sau cealalta, vestimentatia variaza total, in masura in care se afirma dorinta de simplitate ori "ustul pentru e&trava"ante. *emeia /arsator saturniana manifesta preferinta pentru imbracamintea simpla, in cazul careia absenta de efecte convine unei coc!etarii delicate. a renunta lesne la bi-uterii, podoabe is alte obiecte decorative% o mica fantezie dupa "ustul ei se potriveste mai bine cu stilul pe care il prefera. )n mic ceva care ii da frumusete% ea il cauta adesea in delicatetea potrivirilor sau a tonurilor. (ai inainte de orice, ea trebuie sa se prezinte usoara, aeriana, "ratioasa, prin -ocul unor nuante de fantezie. 0at despre femeia /arsator uraniana, ca si femeia Berbec, ea se aflP Rn avan"arda modei, iar paleta "usturilor ei rPspunde unei nevoi de a face senzaSie printr-o fantezie indrPzneaSP Ti neRnfrUnatP. 0eea ce este mai e&centric, mai ,,nebunesc: in moda zilei, e fPcut pentru ea7 este adoptat cu voluptateB +a nevoie, supraliciteazPB InovaSiile cele mai libere ale marilor noTtri croitori i se potrivesc de altfel de minune, iar aceTtia nu au suporteri mai credincioTi ca ea pentru a lansa asemenea mode care sfUrTesc prin a se "eneraliza. 0e reprezinta ea nu e masculinitatea Berbecului, nici ele"anSa +eului, Ti nici Tarmul Scorpionului% e modernismul cu ultimul sPu stri"Pt, cu "ri-a de a nu fi ca ceilalSi, de unde cPutarea mai liberP a pieselor rare, a aran-amentelor specialeQ pentru obSinerea pitoresculuiQ ori a scandalului. .ar tipul inferior cade uTor Rn snobismQ +a fel se RntUmplP Ti cu bPrbatul din /PrsPtor care, daca este saturnian mai mult decUt uranian, prezintP o SinutP simplP Ti uTor ne"li-atP (nu conteazP RTi spune el, aparenSa e puSin lucru)% sau care dacP este uranian mai mult decUt saturnian, se

complace Rn zorzoane e&centrice sau RTi permite libertPSi care Toc!eazP adesea mediul in care vieSuieTte% la naiba cu bunul "ust. Vi aici cele douP aspecte diferite ale /PrsPtorului pot coe&ista la acelasi individ care aparSine, succesiv sau simultan celor douP feSe ale acestui lanus psi!olo"ic. +a el, e&centritatea vestimentarP poate sP compenseze o insuficienSP interioarP pe care o resimte neplPcut, Rn timp ce /PrsPtorul simplitPSii e&terioare are propria sa ori"inalitate profundP care se dispenseazP de orice manifestare spectacularP. Wn cele din urmP, cu cUt un /PrsPtor se realizeazP mai mult intelectualmente Ti spiritualmente, cu atUt el tinde mai mult spre simplitate, partea sa de ori"inalitate devenind din ce in ce mai interioarP Ti esenSialP. *ipuri mi'te #e nativi #in !o#ia V=rs=torului V=rs=tor,+erbec ?ustul pentru independenSP Ti dra"ostea de libertate se manifestP printr-o activitate indrPzneaSP, provocatoare, revoluSionarP. Spiritul este idealist, entuziast, ori"inal, RnflPcPrat de ideile noi. ste un novator, uneori naiv Ti utopic, alteori in"enios Ti e&perimentator, inclinat spre inedit. Acest "eeneros e un idealist social, filozofic sau TtiinSific, capabil de frumoase acSiuni dezinteresate. V=rs=tor,*aur #ersonalitatea sa este compusP din sociabilitate, omenie, care se RmbinP cu un caracter a"reabil Ti uTor de suportat. #oate totuTi sP e&iste un conflict intre o fire posesivP, interesatP, senzualP Ti o naturP "eneroasP, cerebralP, detaTatP. 'PmUne posibilitatea sP se opereze o sublimare socialP sau esteticP. V=rs=tor,-emeni #redominarea aerului face sP prevaleze o sensibilitate vie, o simpatie "eneroasP, o sociabilitate desc!isP, Rn pofida independenSei funciare. Inteli"enSa e compre!ensivP, iar psi!olo"ia, rafinatP. Spiritul este inclinat spre ideile avansate, lucrurile noi, anticipaSie. V=rs=tor,.ac 5aturP ciudatP, cu nostal"ia paradisului pierdut Ti trPind de-a Rntr-o lume de dincolo, celestP sau RncP le"atP de familie, de si"uranSP, de trecut, de tradiSiiQ Ti totuTi desc!isP spre emancipare, inovaSie, renovare, pro"res. Sensibilitatea e&tremP, concomitent c!inuitP Ti eteratP, spiritualizatP % idealismul poate sP ducP la utopii, !imere, cu atUt mai mult cu cUt caracterul este lipsit de fermitate. *amilia si prietenia sunt cei doi centri afectivi. V=rs=tor,Leu +eului Ri revine cem mai puternicP afirmare de sine, adesea Rn detrimentul celorlalti % /PrsPtorului cea mai puternicP uitare de sine, Rn beneficiul celorlalti. Aceste firi duc conflictul e&terior respectiv la punctul culminant. #e de altP parte ambele au nevoie sP fie un centru care radiazP Rn -ur, dar trebuie sP-Ti aboleascP e"ocentrismul spre a se dedica celorlaSi. V=rs=tor, ecioar= *ire ciudatP, neliniTtitP, subtilP, RnSele"Ptoare Ti perspicace, RnclinatP spre un ideal ori RnsufleSitP de "ri-a de a atin"e un adevPr superior. SimSul uman e&istP Rn cel mai Rnalt "rad Ti se traduce mai ales printr-o dorinSP de a-i a-uta pe ceilalSi, printr-un simS social Ti umanitar. V=rs=tor,+alan>= AceastP fire aerianP este eminamente sociabilP, spontan RnclinatP spre ceilalSi% are darul cooperPrii al colaborPrii, al asocierii, precum Ti spiritul fraternitPtii. SimSul uman este elevat Ti implicP un anumit sacrificiu de sine consimSit pentru un ideal social dezinteresat

dar voinSa e adesea slabP, cu e&cepSia cazurilor de apPrare a unor interese impersonale. V=rs=tor,Scorpion 5elinistea profunda Ti simSul uman marc!eazP aceastP fire ciudatP, adesea inzestratP cu un fler psi!olo"ic pPtrunzPtor, cu o -udecatP criticP percutantP. *ondul de revoltP Ti dra"ostea de libertate alimenteazP o "Undire neconformistP, uneori subversivP, Ti produc o inteli"enSP RndrPzneaSP, emancipatoare, revoluSionarP. V=rs=tor,S=get=tor #ersonalitatea aceasta tinde sP se implineascP intr-un ideal Rn care nativul se dPruie cu pasiune unor aspiraSii Ti realizPri noi, RndrPzneSe, "eneroase, e&altante. Are nevoie de un imperiu Rn care dra"ostea de libertate sP se e&ercite Rn inovaSii, reforme, propuneri sau soluSii ori"inale. #ersonalitatea sa devine TtearsP Rn faSa importanSei rolului, misiunii, !arului sPu % este capabil de prozelitism. V=rs=tor,$apricorn Asocierea dintre aceste douP semne de iarnP face sP prevaleze tendinSele saturniene de introversiune, de rPcealP, de concentrare, de viaSP interioarP. Sufletul cautP un ve!icul social sau spiritual, altfel spiritul e Rnclinat spre cPutarea esenSelor, principiilor lucrurilor. /oinSa este mobilizatP Rn direcSia unui scop impersonal Ti nativul e predispus la renunSare, detaTare, RnSelepciune. Vars=tor,Pe?ti Asocierea dintre cele douP ultime semne zodiacale face sP prevaleze valorile colectiviste sau universaliste, nativul vrUnd sP facP Rncon-urul lumii cu funcSia sa psi!icP predominantP. Sensibilitatea se contopeTte Rn sufletul unui "rup, se pPrPseTte Rn voia uitPrii, dPruirii de sine. ?Undirea se strPduieTte sP imbrPSiTeze priviri de ansamblu, sP RnSelea"P problemele "enerale. AcSiunea se ocupP cu pecetluirea le"Pturii comunitPtilor spirituale. V=rs=torul ?i alte semne !o#iacale )n nativ din /PrsPtor Ti un Berbec se unesc pentru a mer"e spre viitor, Ti mai cu seamP spre speranSP. )n nativ din /PrsPtor Ti un =aur se aflP la antipozi, unul Rn RnrPdPcinarea pasionalP, celPlalt Rn spiritualizarea sensibilitPSii. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din ?emeni se atra" Ti se apropie % colaborare Rn vederea unei cauze ideale. )n nativ din /PrsPtor Ti un 'ac, iatP douP firi ima"inative fatP Rn fatP, una aerianP, cealaltP acvaticP % se poate dezvolta o frumoasP relaSie. )n nativ din /PrsPtor Ti un +eu sunt complementari Ti opuTi % RnSele"erea nu e posibilP decUt dacP primul Ri dedicP un cult celui de-al doilea. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din *ecioarP se pot RntUlni Rn domeniul studiului, al cercetPrii, al culturii % deTi diferiSi unul de celPlalt, simpatizeazP din punct de vedere intelectual. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din BalanSP, RnSele"erea idealP Rntr-o unire sau asociere, cPreia fiecare Ri aduce simSul sPu social, "enerozitatea sa. )n nativ din /PrsPtor Ti un Scorpion, iatP oarecum conflictul dintre Rn"er Ti bestie % deTi RTi pun anevoie de acord ideile Ti "usturile, pot cel puSin sP se provoace Rntr-un mod eficace. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din SP"etPtor RmpPrtPTesc uTor o credinSP sau un ideal pentru care RTi dau mPsura "enerozitPtii Ti a umanitPtii. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din SP"etPtor RmpPrtPTesc uTor o credinSP sau un ideal pentru care RTi dau mPsura "enerozitPSii Ti a umanitPSii. )n nativ din /PrsPtor Ti un nativ din #eTti 7 un ideal Rn serviciul comunitPSii.

Amorul liber
0omple&itatea tipului /PrsPtor apare la lumina zilei mai ales Rn domeniul inimii. +a el, sensibilitatea Ti senzualitatea sunt intim le"ate de ima"inaSia care le e&altP spre un vis "reu de realizat. Astfel, Rl vedem iubind pe altii nu aTa cum sunt Rn realitate, ci aTa cum facultatea de iluzionare Ri transfi"ureazP. Iubirile sale se Rncon-oarP, cel puSin iniSial, cu o aureolP de miraculos, ca Ti cum ar avea nevoie de circumstanSe stranii, romUneTti ori dramatice, sau de parteneri RnzestraSi cu un anume presti"iu personal, a cPrui autenticitate nu se "UndeTte sP o controleze, /PrsPtorul are nevoie de asta Ti e ceea ce RntUlneTte des. )rmPrind !imera unei comuniuni ideale, cade uTor Rn capcana cuvintelor care rPspund dorinSei sale % crede ce I se spune Ti Rsi construieTte prea adesea pe cuvinte sau impresii visul de fericire. .e aceea este, Rn "eneral decepSionat % Ti, cPzUnd de sus, elanul sPu amoros nu-Ti revine % doar prietenia Rl poate Rnlocui. =otuTi. cum e&altarea se potoleTte o datP cu vUrsta Ti prin e&perienSP, el se poate Rntoarce spre fiinSele simple Ti sincere, mai ales dacP au nevoie sP fie sfPtuite, cPlPuzite Ti Rl urmeazP cu Rncredere, fericirea sa constUnd Rn a se dPrui, a crea fPptura pe care o iubeTte dupP propriul sPu ideal. Atunci, le"Ptura lui este solidP Ti fericitP. ste prietenia amoroasP a unui #1"mation domolit. Acesta este procesul clasic al iubirilor unui /PrsPtor. A-un"e Rn "eneral la realizarea cuplului modern, rezultat al unei retractPri a sensibilitPSii profunde care renunSP intr-o oarecare mPsurP sP se realizeze Rn viaSP, Rn folosul cPutPrii unui ec!ilibru, a unei fericiri relative Rn care visul sentimental de la Rnceput nu este decUt intr-o slabP mPsurP an"a-at. 0uplul modern, Rn sensul Rn care Rl RnSele"em aici, realizeazP mai mult sau mai puSin ceea ce se numeTte Rn mod curent amorul liber. AceastP libertate Rn dra"oste este fPrP indoialP marea temP afectivP a /PrsPtorului. Wn secolul al KK-lea, nativul din /PrsPtor se elibereazP de normele le"alitPSii, reli"iei, is de practicP Rn felul sPu amorul liber. Vi deTi nu asistPm, Rn cazul lui, la triumful uniunii libere, ave, de-a face Rn "eneral cu cel al ,,cuplului modern:, eliberat de numeroase pre-udecPti. 'olul de pasPre captivP Rn cPsnicie Rl face pe nativul din /PrsPtor sP sufere % veri"!eta la de"et $ dacP o poartP $ pierde Rn oc!ii sPi virtutea de simbol. ste capabil sP-Ti apere vulnerabilitatea iniSialP cu paravanul unei rPceli Rn"!eSate, amestecate cu o cruzime scPpPrPtoare. #rizonier al unui amor dureros, nu se "PseTte decUt la fericirea eliberPrii pre"Ptind Rn tPcere acest moment% Ti cPsPtorit nu se dP Rn lPturi de la divorS. .PruieTte mai lesnicios ce e mai bun Rn el unei comunitPti decUt unei sin"ure fiinSe, ca Ti cum ar fi, de e&emplu, mai bo"at pentru strPini decUt pentru familie, pentru prieteni decUt pentru -umPtatea sa. Wn final, este Rnclinat spre forma de amor camaraderie, amor-prietenie, a cPrui re"ulP este libertatea respectivP, dacP nu spre tipul de iubire spiritualP, RntemeiatP pe comunitatea de idei Ti de sc!imburi intelectuale. Wn toate cazurile asistPm la o intelectualizare a procesului amoros care pune e&istenSa la adPpost de furtuni Ti de marile frPmUntPri pasionale, Rn pofida unor aventuri oricUnd posibile. Iar aceastP comportare amoroasP RmpacP sensibilitatea cu aspiraSiile raSionale, mereu e&i"ente, ale fiinSei care simte nevoia sP iubeascP Rn luciditate Ti sP trPiascP o e&istenSP la lumina zilei Ti conTtient +=rbatul In /PrsPtor, mitolo"ia masculinP se prezintP la antipozii temei latine a lui .on >uan. Aici re"Psim e&ilul Soarelui, simbol viril. SP ne ferim insP sa-i dPm o semnificaSie nefericitP, deoarece debilitatea solarP nu trebuie consideratP ca atare7 dacP un bPrbat

nu-Ti e&ercitP sau refuzP sP-Ti e&ercite voinSa de putere asupra femeii, asta nu RnseamnP cP virilitatea sa este atinsP., don >uan fiind departe de a reprezenta prototipul virilitPSii. BPrbatul /PrsPtor simte nevoia sP creeze un climat de Rncredere cUnd abordeazP o femeie, fiindcP stima ei Ri este necesarP, Ti dacP pune atUta preS pe asta, RnseamnP cP are o pre-udecatP favorabilP privind condiSia femininP, dispreSuirea sau devalorizarea femininului neintrUndu-i Rn obiceiuri. Astfel RncUt nu este cUtuTi de puSin un cuceritor de feemei Rn maniera Rnvin"Ptorului care RTi cautP rPsplata ori distracSia sau a bPrbatului superior care forSeazP mUna femeii TovPitoare sau necucerite, pentru a o domina apoi de la RnPlSimea sa. /PrsPtorului Andre Breton Ri datorPm cele mai frumoase pa"ini care s-au putut scrie Rn secolul nostru ca oma"iu al femeii. Wn oc!ii acestuia, iubirea nu are preS decUt Rn mPsura Rn care este un sentiment liber Rn care Ti unul Ti celPlalt RmpPrtPTesc spontaneitatea unui elan lipsit de orice calcul, de orice constrUn"ere. 0eea ce presupune cel puSin e"alitatea Rntre parteneri, dar Rn aceastP "eneroasP ec!itate, iubita este, cel puSin Rn stadiul idealizPrii, supraestimatP, deoarece Ri inspirP bPrbatului tot ceea ce *emeia poate sP aducP frumos Ti mPreS intr-un cuplu. 0eea ce vrea tipul /PrsPtor este sP "PseascP toate femeile intr-una sin"urP 7 amanta pasionatP, eliberatP de pre-udecPSi Ti de convenSii % partenera tandrP capabilP sP creeze un cadru a"reabil pentru orele de destindere % prietena sincerP care Ri respectP independenSa, "Undurile Ti prieteniile % camarada oricUnd "ata sP Rl urmeze Rn plPcerile sale improvizate Ti ideile sale, c!iar e&trava"ante % copila curioasP de lucrurile care Rl pasioneazP pe el. emeia *emeia din /PrsPtor corespunde tipului femeii moderne Rn oc!ii cPreia emanciparea femininP nu este un pro"ram van % ea nu se teme deci sP frecventeze cPrPrile neconformiste ale amorului. Atunci cUnd RTi manifestP sensibilitatea, Rn detrimentul aventurii personale, idealul ei masculin este roul, bPrbatul care RndeplineTte lucruri mPreSe. .acP partenerul cautP sP devinP cineva, poate fi si"ur cP va "Psi Rn ea o aliatP credincioasP. (ai mult ea Ttie sP descopere talentele, sP dezvPluie caapacitPtile, sP presimtP posibilitPSile Ti sP le trezeascP, astfel RncPt poate sP fie o e&celentP modelatoare a personalitPSii partenerului ei. Problemele afective #ericolul care Rl ameninSP pe tUnPrul /PrsPtor de ambele se&e este, desi"ur, faptul de a-Ti proiecta aspiraSiile cele mai elevate asupra unei fPpturi care nu -ustificP idealizarea al cPrei obiect este. 'Pul vine din aceea cP Ri vede pe ceilalSi superiori realitPSii. )n prea acut divorS Rntre ima"inea idealP Ti naturP realP a fiinSei iubite duce neapPrat la dezamP"ire, la decepSie. Aceasta este cauza multor despPrSiri. Se cuvine deci sP se acorde o atenSie susSinutP ale"erii fiinSei iubite, ceea ce reprezintP piedica primordialP. a va putea fi uTor evitatP dacP se renunSP la orice precipitare $ o cPsPtorie Rnc!eiatP rapid fiind tentaSia, dar Ti prime-dia supremP $ Rn favoarea unei mai Rndelun"i familiarizPri a partenerilor Rntre ei. )niunea o datP consumatP, se mai pune problema dacP prrietenia Ti dra"ostea se vor alia sau se vor ciocni Rntre ele. .acP nativul nu are o maturitate afectivP suficientP, riscP sP sacrifice dra"ostea prieteniei (preferUnd prietenii unei le"Pturi) Ti sP compromitP armonia cPsPtoriei. 'etra"e aspiraSiile inimii Rntre patru oc!i 7 ideal politic, sportiv, intelectual.

.ar datoritP unor puternice disonanSe uraniene, destinul sPu amoros este e&pus instabilitPSii, tribulaSiilor Ti complicaSiilor de tot felul. 0uplul atunci mai mult ,,Tc!ioapPtP: decUt este modern, trPieTte nu se Ttie bine cum, Rn aTteptarea unei rupturi, pe cUt de brutale, pe atUt de neaTteptate. "'perien>a uman= 0Und vine momentul ale"erii unei profesii, adolescentul din /PrsPtor creeazP probleme antura-ului sPu. .acP "ustul sPu pentru modernism nu-i impune de la bun Rnceput o vocaSie te!nicP, intr-o corporaSie nouP, riscP sP se Rmpiedice de o aspiraSie profesionalP mai mult sau mai puSin utopicP, Rn mPsura Rn care simte dorinSa sP-Ti profesionalizeze un dar de neclasificat Rn nomenclatorul meseriilor, sau "reu de practic. Se pune Rntrebarea dacP aspiraSia sa socialP Rl poate duce la o activitate de normP Rntrea"P Ti Ri poate oferi o situaSie stabilP. Sau, poate sP Rncline pentru o ramurP total nouP care nu are RncP niTte cadre bine statornicite Ti nici debuTeuri bine fi&ate. AlPturi de tipul Berbec, este unul dintre cei care se precipitP Rn profesiile de avan"ardP, fPrP sP SinP seama de aventura pe care o comportP acest lucru % are bucuria de a ocupa primele locuri Ti de a lansa meserii noi. .ar putem RnSele"e riscul unei asemenea an"a-Pri care poate duce la o activitate Rn cadrul cPreia cererea este insuficientP faSP de ofertP. .e aceea nativul nu trebuie sP ne"li-eze ,,micile sfaturi care duc la reuTitP: , prea adesea subestimate, Ti are tot interesul sP nu rateze ocaziile care creeazP relaSiile utile sau spri-inul preSios, deoarece persoanele pe care le frecventeazP au un rol ma-or, Ti mai presus de orice conteazP sP batP la uTa potrivitP. .acP Ri sunt cunoscute dificultPSile pe care le-am menSionat, trebuie Ti, Rn acest moment de Rnceput al carierei, sP fie conTtient de limitele Ti resursele sale. 5u trebuie sP se bizuie prea mult pe forSa fizicP ce Rl poate tra"e Rnapoi intr-o competiSie, c!iar dacP subactivitatea sa este compensatP de o supraemotivitate stimulatoare. .in aceastP cauzP, o ocupaSie ,,pasionantP: nu prea de rutinP, ca cercetarea, e&plorarea, retuTarea, e&perimentarea sau orice alt e&erciSiu care trezeTte atenSia Rn faSa necunoscutului, a incertitudinii, care reclamP "aselniSa este preferabilP Ti mai avanta-oasP, de e&emplu, decUt o carierP administrativP care Rl poate totuTi tenta. Wn fine, nu trebuie sP piardP din vedere cP libertatea de iniSiativP este preSioasP (ea trebuie saalv"ardatP Rn meseria pe care o va ale"e), tot atUt de necesar cUt este satisfacerea sentimentului sPu de utilitate socialP. Profesii =endinSP7 Afirmarea independenSei Rntr-un spirit corporativ Ti cooperativ% simS novator. *uncSii7 5evoia de a se dedica unei cauze prin cercetare intuitivP sau te!nicP, e&perimentare, reformP sau RnvPSPmUnt. 6biecte ale muncii7 6mul cu problemele sale fizice Ti morale, societatea Ti "rupurile umane, aparatele perfecSionate Ti prototipurile, produsele sintetice. AcSiuni7 A a-uta, a Rntra-utora, a orienta, a preda, a cerceta, a perfecSiona. +ocuri7 Vcoli (publice, particulare, te!nice), centre de educaSie Ti de reeducare, cabinete medicale, psi!olo"ice Ti sociolo"ice, centre culturale, aeroporturi etc. Solutii7 a) lectricitate, siderur"ie, aeronauticP, in"inerie% b) =ransporturi aeriene, insoSitoare de bord% producSii de cinema, de radio, de televiziune c) WnvPtPmUnt, educaSie%

d) Sociolo"ie, medicinP, psi!olo"ie, psi!ote!nicP, asistenSP socialP, e&pertizP medico-le"alP Atitu#ini fa>= #e munc= .eTi nu are nici pasiunea vocaSiei ca +eul, nici, ca *ecioara, simSul meseriei Ti deTi nu este nici un mare tocilar ca =aurul, Ti nici precum 0apricornul, un ambiSios tenace, tipul /PrsPtor are de partea sa "ri-a de a-Ti aduce contribuSia Rn societatea umanP, iar aspiraSia aceasta reprezintP mobilul esenSial al unei activitPSi care poate ocupa un loc important Rn viaSa sa. SP nu-I cerem sP furnizeze o activitate titanicP% nu e fPcut pentru aTa ceva. SP-i acordPm o frumoasP conTtiinSP profesionalP care se e&primP printr-o anume disciplinP Ti un simS pronunSat al responsabilitPSilor. 5u decepSioneazP # cei care au Rncredere Rn el7 se Sine de cuvUnt Ti se ac!itP atent de Rndatoririle care Ri sunt impuse. Wn plus concepe munca drept o practicP inteli"entP7 trebuie sP acSioneze Rn cel mai bun spirit. Are Rn cel mai Rnalt "rad simSul cooperPrii Ti se ataTeazP de interesele corporaSiei sale, pentru care e capabil sP se c!eltuiascP fPrP pre"et. .otat cu simSul dreptPSii sociale, e fPcut sP lucreze Rn ec!ipP ori intr-un colectiv, c!iar dacP RncearcP sP-Ti pPstreze independenSa. 5efiind nici "elos, nici profitor, este Rn stare sP RnSelea"P interesele celorlalSi Ti sP se retra"P, la nevoie, spre binele "eneral al unei intreprinderi. .ar, cum nu suscitP nici o animozitate Ti pentru cP aduce cu el buna dispoziSie Ti buna RnSele"ere, rareori se RntUmplP sP nu fie avanta-at, cu atUt mai mult cu cUt se aran-ea1P Rn aTa fel incUt ambiSiile personale sP coincidP cu interesele colective ale intreprinderii. Wn bune relaSii cu superiorii, ca Ti cu subalternii% fraten cu aceTtia din urmP, pe care Ri a-utP cUt poate, e&cellent colaborator Ti asociat, cum sP nu devinP el un lucrPtor stimat Ti apreciat; SP mai adPu"Pm cP "ri-a sa de a comunica se traduce prin darul de a corela activitatea sa cu a celorlalSi7 Ttie sP dea ordine cu arta de a prezenta, a e&plica, a transmite, la fel cum se pricepe sP transmitP e&perienSa sa tinerilor recruSi spre a-I RnvPSa meseria. +ucreazP Rntr-un mod pe cUt de raSional, pe atUt de intuitiv 7 are idei Ti cautP sP le raSionalizeze. .eplina mPsurP a lucrului sPu nu poate sP fie atinsP decUt dacP i se acordP o mare libertate de acSiune. =ipul sPu de spirit sintetic Ti -udecata sa, alcPtuitP din recul, Ri permit sP abordeze problemele profesionale sub diverse aspecte Ti sP contribuie la Rmbp"PSirea sau la perfecSionarea meseriei sau intreprinderii sale. % Sine la asta B 0Putarea calitPSii (adesea Rn detrimentul cantitPSii) rPspunde principalului sPu efort. #unctul sPu slab este poate faptul cP acordP prea puSin timp inventarelor sale % nepreocupat de detalii este uneori obli"at sP revinP pentru a-Ti completa documentaSia Ti a-Ti lPr"i cUmpul de acSiune. #oate face o carierP frumoasP 7 sP nu uitPm cP se apropie de #asionatul din caracterolo"ia clasicP. *PrP a fi un mare ambiSios, uneori poate deveni pisPlo" ca sP obSinP ma&imum de rezultate Rntr-o direcSie anume. Vtie cP numai Rn continuitate stP valoarea, cP doar perseverenSa asi"urP competenSa % urmPreTte totuTi mai puSin sP a-un"P la un rezultat important, cUt sP obSinP o satisfacSie de fineSe. Wl vedem Ti ne"li-Und destul de multe lucruri Ti intesificUndu-Ti probitatea spre a atin"e, nu o frumoasP reuTitP sau o mare carierP, ci o e&perienSP profesionalP interesantP, cUt mai vie posibil. AmbiSia sa vizea zP mai ales cP efortul sP-l ducP de la o practicP la o e&perienSP umanP, deoarece este mai puSin vorba, Rn cazul lui sP fie cineva, cUt sP reprezinte ceva, devenind slu-itorul unui adevPr sau unei nevoi sociale. (ulSi nativi din /PrsPtor, mai ales cUnd dominP )ranus, duc o viaSP instabilP Ti o e&istenSP c!inuitP% destinul lor este pitoresc, dar accidentat, plin de neprevPzut, de rPsturnPri bruTte de situaSii, de deznodPmUnte neaTteptate, de belele Ti de noroace e&cepSionaleB

INAN@" nevoie sP mai precizPm cP tipul /PrsPtor nu e un cuceritor financiar; *iind opusul unui e"ocentric, a cPrui politicP e a&atP Rn Rntre"ime pe afirmarea eului Ti a intereselor personale, el alunecP peste c!estiunile bPneTti, poate cu o uTurPtate condamnabilP. #rea puSin preocupat de mi-loacele care pot sP ducP la avere, Ri este destul de "reu sP devinP un om bo"at sau un om puternic% numeroTi nativi celebri au murit c!iar, mai mult sau mai puSin, Rn mizerieQ .ar ,,a avea: nu Rl priveTte. .e ce sP acumuleze averi dacP a cUTti"a nu este un scop al vieSii lui Ti dacP o e&istenSP opulentP sau lu&oasP nu-l intereseazP ; 5imic nu Rl determinP sP trPiascP pe picior mare 7 mai curUnd Ri convine o anume modestie materialP ca sP nu devinP prea Rndesat. Atunci cum ar putea sP se simtP nefericit materlialmente AdevPrul e cP, pentru el, conteazP mai presus de orice a fi, c!iar Rn detrimentul indispensabilei posesiuni. Bo"PSia /PrsPtorului este bo"PSia naturalP, adicP ce Ri rPmUne cUnd este despuiat de orice avere, ceea ce Ri rPmUne Rn clipa morSii. .ouP reflecSii ale nativului din /PrsPtor (arivau& spun mai mult decUt orice 7 ,,6 bur"!ezP mulSSumitP intrun sPtuc valoreazP mai mult decUt o prinSesP care plUn"e intr-un apartament frumosQ 0elor care nu au nici ran", nici avere care sP impunP, le rPmUne un suflet, Ti asta e mare lucru B 0a toti "enerosii Ti dezinteresaSii, acest tip este un prost proprietar Ti un prost econom. Are oroare de socotelile ,,coTniSei: Ti RTi plPteTte cumpPrPturile fPrP sP se tocmeascP ori sP caute c!ilipiruri % abia dacP protesteazP dacP este e&ploatat % se "UndeTte la un cadou ca sP aducP mulSumiri pentru cel mai Rnsemnat serviciu care i s-a fPcut Ti se teeme mereu cP nu dP destul Rn sc!imbul a ceea ce primeTte. #referP dPruirea posesiunii, distribuirea acumulPrii, circulaSia lucrurilor, conservPrii lor. .ar trebuie sP fie mai atent cu aceastP RnclinaSie spre deposedare care se poate Rntoarce Rmpotriva lui, ca la acel intelectual care are biblioteca desc!isP tuturor Ti nu mai poate "Psi lucrarea RmprumutatP c!iar Rn ziua Rn care are nevoie de eaQ &istP un pra" cUnd omul se descalificP din lipsa unei averi suficiente % antrenat de instinctul de renunSare, tipul nostru trebuie sP ve"!eze necontenit ca acest instinct sP nu-l depPTeascP. 0Und /PrsPtorul este un om de afaceri, tendinSa aceasta Ri vine Rn "eneral de la o constelaSie strPinP % dar dacP semnul e puternic, nu este si"ur cP aventura va iesi bine. Se RntUmplP uneori ca acest tip sP fie interesat de speculaSii Ti de afaceri % dar o astfel de pasiune e mai curUnd uranianP decUt tipicP pentru nativul din /PrsPtor Ti vom remarca faptul cP este vorba mai curUnd de o pasiune intelectualP, Rn care dorinSa de a cUTti"a e complet umbritP de "ustul pentru risc Ti aventurP sau de nevoia de a e&perimenta un sistem personal. Inutil sP mai spunem cP, Rn aceste cazuri, curba averii urmeazP un "rafic de seismo"raf. Se mai RntUmplP Ti ca, Rn ciuda inaptitudinii sale de a cUTti"a pentru sine RnsuTi, acest tip sP se dezvPluie perfect competent ca sP asi"ure bunPstarea sau sP contribuie la prosperitatea unei societPSi ori unei acSiuni Rntreprinse, Rn plan intelectual ori spiritual, Rn care el nu are decUt un interes moral. =ot atUt de adevPrat este cP Rntoarce spatele Rn"reunPrii materiale Rn profitul unei spiritualizPri a RnsPTi e&istenSei sale B Vi aceasta nu este meritul sPu cel mai neRnsemnat, nici Tansa lui cea mai micP de a fi fericitQ

P"A*II
Wn fiecare an, cUnd Rn perioada cuprinsP Rntre 1F februarie Ti 20 martie, Soarele parcur"e cel de-al doisprezecelea semn zodiacal, #eTtii, se Rnc!eie a treia etapP a anotimpului iernii. #entru naturP, este vremea topirii zPpezilor Ti a ultimilor ploi de iarnP % Tuvoaiele acoperP Rntinsele cUmpii mPnoase % viiturile au un rol de lic!efiere, de dizolvare, de potop purificator % le"Pturile sunt desfPcute, forSele de coeziune dispar % conTtiinSa aspirP la neant. Vi totuTi natura se desprinde alene din toropeala fri"ului saturnian al iernii % cPldura Ti zilele Rncep sP conteze % o viaSP nouP RncP Rn "estaSie invizibilP cautP sP musteascP spre a e&terioriza. Wn mediul acesta apos seminSele capPtP o vi"oare care le va face sP plesneascP Rn Berbec % un puseu de sevP de o senzualitate nepPsPtoare, cuprinde ve"etaSia, care Rncepe proliferarea mu"urilor. .ar Rn lumea asta tranzitorie de semisomn Rn care focul mocneTte sub cenuTP, nimic nu este RncP precizat, totul se menSine intr-o stare informP % nici un !otar nu se poate trasa intr-un asemenea univers unde domnesc neRmpPrtPTite lipsa de determinare Ti confuzia .acP suntem Rn zorii unei ere noi, ne aflPm Ti la sfUrsitul unei mari etape, cel din urmP semn zodiacal marcUnd Rnc!eierea unui lun" proces ciclic care, RncepUnd cu BalanSa, vede Rmplinindu-se Rntoarcerea substanSei la esenSP, dupP domnia primului !emiciclu care se Rntindea de la plesnirea "rPunSei (Berbec) pUnP la cule"erea spicului matur (*ecioara) ,,.e-a lun"ul celorlalte unsprezece semne, toate valorile vieSii, cPrnii Ti sUn"elui Ti-au urmat aventura cosmicP a realului. Wn semnul oceanic al #eTtilor, aceste valori se Rmplinesc prin pPrPsirea limitelor lor respective sau, mai de"rabP, prin depPTirea lor, spre a deveni comunitate. 0eea ce era mare in sine devine mic spre a atin"e imensitatea. 0erul Ti pPmUntul se vor uni aici Rn virtuSile colective, Rn or"anizarea uuni univers. Invizibilul se rPspUndeTte Rn lumea vizibilP Ti vizibilul se resoarbe Rn sUnul lumii invizibile. ste momentul revelaSiei aceleia a verbului % momentul iluminaSiei, aceleia a tPcerii, dar Ti a misticuluiQ =oate deosebirile se RntemeiazP pe tPcere. #eTtii participP la cuaternarul Apei Ti, Rn triun"!iul zodiacal al acestui element, ei ocupP ultimul loc. 0onstituie punctul terminus al procesului acvatic % ei reprezintP Rn mod esenSial masa miTcPtoare Ti anonimP a apelor marine Rn care se varsP tot, imensitatea oceanicP. &aminatP de aproape, aceastP apP are o dublP proprietate 7 de fecundare Ti dizolvare. *ecunditatea ei, toatP proliferarea Ti profunzimea miTunUnd de viaSP al cPrei sediu se aflP Rn mediul marin, cu strPfundurile sale inepuizabile % proprietatea sa dizolvantP este "reu sesizabilP cu !aosul suvoaielor furtunoase, care erodeazP Ti Rn"!it pPmUnturile. Apa din #eTti prezintP analo"ii cu cea a unui potop inundUnd Rntinderile terestre % ea este Ti e&presia imensitPSii fluide Ti difuze care ne RnvPluie din toate pPrSile % este RnsuTi simbolul subconTtientului colectiv care prelun"eTte Ti lea"P individul de specie, umanul de supraomenesc. Intr-o perspectivP ciclicP e sfUrsitul sau Rmplinirea oricPrui lucru Ti a lumii. +umea sensibilP, purificatP Ti idealizatP RncP din zodia /PrsPtorului, se RndreaptP