Scorpion -Psihologie

Taina angoaselor
Prima trasatura de caracter a Scorpionului vine de la firea sa instinctiva imperioasa. Acest lucru se poate, fireste,
exprima la nivelul trupului, prin conditionarea unui temperament "bilios", prin esenta unui foc vulcanic care lucreaza,
fermenteaza, rasuceste si chinuie, prin ardoarea si, uneori, exasperarea pulsiunilor violente - chiar daca focul
acesta mocneste sub scoarta unui limfatism de suprafata. Aceasta fire vulcanica e framintata de pasiuni imperative,
care pot dormita mult timp, dar care, pina la urma, se maturizeaza si se manifesta la lumina zilei, daca nu sint
contracarate de inhibitii in stare sa le denatureze sau sa le complice.
La fel ca animalul care, dintotdeauna, se multumeste sa fie el insusi, fara retusuri, acest tip nu se reface: asa cum
este, asa va ramine, in pofida schimbarilor aparente, a metamorfozelor sale. Determinarile ii vin din strafundurile
fiintei ele sint rezultatul convulsiilor din maruntaiele sale. Stie ce vrea, iar in fata !udecatii sale interioare, trebuie cel
mai adesea sa ne inclinam. Din acelasi motiv, pofta lui de viata este apri"a uneori chiar feroce, fiind minata de
an"oasa de a trai tine de acel fior vital care raspunde vastului abis al necunoscutului. #ara indoiala ca Ascendentul
in Scorpion il facea pe $ietzsche sa spuna: Dra"ostea de viata e aproape contrariul dra"ostei de viata lun"a. Acest
simbol zodiacal %cind nu este opusul sau, ca urmare a unei refulari& confera intrepiditate in fata mortii, ceea ce este
un indiciu al fortei sufletesti, ca si marca unei existente pentru care exista valori mai pretioase decit viata insasi. '
cunoscut acel spor de viata care apare in pra"ul mortii. (r, este suficient sa vedem acest tip ca sa distin"em la el o
abundenta vitala, profuziunea unui psihism care nu s-a rupt de pletora elementara si se hraneste direct din
profunzimile sale infernale. De aceea se complace in furtunile vietii si printre convulsiile naturii. "$u a!un"i la nimic,
spunea )oc*ueville, daca nu ai diavolul in trup." )rebuie sa marturisim ca Scorpionul nostru e posedat. Dar oare cu
ce demon interior trebuie sa se confrunte+
O teribila ambivalenta
Stabilind o le"atura indisolubila intre Scorpion si valorile sexului si anusului, am dezvaluit totodata cele doua mari
puteri instinctive care ii anima pe subiecti: erotismul si a"resivitatea. ,aporturile lor situeaza intre"ul anta"onism al
fortelor vietii si mortii care isi impart stapinirea lumii, eterna lupta dintre 'ros si )hanatos. -iata tinde sa revina la
punctul ei de plecare, la starea anor"anica, la neant dar, in timp ce un "rup de instincte avanseaza ca sa atin"a
acest scop, incepe alta lupta, care tinde la perenitatea vietii. 'ste dublul ritm vital, asimilabil cu procesele
anabolismului si catabolismului.
$u incape indoiala ca Scorpionul pune in primul rind accentul pe acele forte obscure si dizolvante pe care, in lipsa
de altceva mai bun, #reud le numea "instincte de moarte". -edem aparind aici o putere de a"resivitate distru"atoare
care se poate interioriza in refuzul de a trai, chemarea la autonimicire, la repausul nirvanic. Dar cel mai des aceasta
forta este exteriorizata in folosul individului sub forma unei opozitii fata de mediul considerat ostil. .a si animalul,
care poate avea perioade lun"i in care nu se hraneste, deosebit de rezistent la conditiile exterioare, subiectul din
aceasta zodie este in mod remarcabil inarmat in lupta pentru viata. $u numai ca stie sa se apere, dar nici nu se
teme sa atace.
Dar semnul cel mai uci"as este si cel mai fecund. )oata forta "eneratoare a sexului e pusa in slu!ba lui transmitind
viata, el duce iubirea pina la nivelul !ertfei, o inalta %chiar la specia animala& la "randoarea sacrificiului unde nu se
mai traieste pentru sine, ci pentru propria sa creatie, pentru descendenta. Aici se afla cel mai mare dar al vietii si
punctul culminant al implinirii.
/l vedem pe Scorpion framintat de dualitatea simtamintului faustian, prins in men"hina unei teribile ambivalente:
Dumnezeu il cheama si diavolul il ispiteste. .ontradictia sa interioara se situeaza intre cer si pamint, intre detasare
si atasare simte an"oasa de a fi atras de spirit spre alta lume, in timp ce "reutatea trupului il retine prin le"aturi
foarte puternice care il unesc de materie. $e"atia si afirmatia, distru"erea si creatia, realismul brutal si idealismul
mistic, ab!ectul si sublimul vor executa in sufletul lui o hora indracita in inima iubirii si a mortii.
Complexul anal
Aceasta ambivalenta nu se datoreste numai raportului psiholo"ic sex-anus. /ntr-o sfera mai limitata, ea isi are
bazele fiziolo"ice doar in functia rectala. $e cerem scuze ca deschidem aici un capitol delicat din psihanaliza, dar
expunerea lui e sin"ura in masura sa ne ofere cheia unei probleme capitale a firii Scorpionului inainte de a-0
aborda, cititorul trebuie sa-si reduca la tacere o anume repulsie, pentru a admite doar !udecata inteli"entei sale. in
rest, nu recur"em decit la valorile elementare, de mult oficializate.
' un fapt cunoscut ca orice copil, de la un an la trei sau patru, ataseaza o anume valoare functiei sale anale.-
expulzeaza obiectul din corpul sau si il retine ca pe o posesiune de pre1. ,esimtind senzatii a"reabile la excretie
%destindere&, simte nevoia sa "faca" dupa bunul sau plac si, din fire, nu este curat disciplina reprezinta pentru el o
cucerire mai mult sau mai putin laborioasa. Acolo incep la copil conflictele existentei, deoarece educatia sfincteriana
inau"ureaza era revoltelor, ciocnirile cu parintii izbucnind in le"atura cu aceasta cucerire a curateniei.
)ocmai de aceasta chestiune, era sa spunem "pe oala", mai ales daca este asezat pe ea prea de timpuriu, se
loveste tipul Scorpion, acest semn care reprezinta partea de natura nedomesticita. 'ste prima sa experienta de
viata importanta care va contribui la elaborarea unui intre" caracter. Sa se tina sau sa "faca" atunci cind nu trebuie
cisti"a in ochii lui semnificatia unui "est ostil fata de parinti, Libertatea pe care si-o ia in le"atura cu necesitatile sale
devine o putere, o forta pe care si-o exercita fara stirea lor si prin insusi acest lucru isi afirma autonomia fata de
educatori. 2neori "usta o adevarata voluptate de a fi murdar, dar cu aceeasi ocazie dispune si de un mi!loc de
presiune sau de un instrument de forta prin care isi afirma individualismul plecind de la un sentiment "rau". Dar
atitudinea asta il expune la pedepse corporale, pentru care fesele sint in momentul acela tinta preferata. (
constiinta autoritara se ridica in fata unui univers de amenintari, iar ura, acest sentiment specific, isi face aparitia,
vizindu-i parintii, fiinte altfel adorate de unde nasterea ambivalentei.
Aceasta atitudine infantila exprima si tot comportamentul tipului adult de Scorpion. 'l este primul care se plin"e cind
i se impune ceva contra vointei sale si cind e impiedicat sa faca ce vrea. Astfel incit se manifesta de o sensibilitate
excesiva fata de presiunca sociala si fata de orice intruziune a unei vointe straine intr-un domeniu pe care il
considera proprietatea sa exclusiv personala. Primeste deci fara placere orice sfat i se da, se revolta impotriva celei
mai neinsemnate presiuni excrcitate, isi afirma drepturile, isi apara cu inversunare demnitatea, nu suporta nici o
autoritate.
Sa o spunem neintirziat, Scorpionul este in mod esential un apri" individualist, neascultator din fire, rebel fata de
orice disciplina, indaratnic fata de orice constrin"ere. .u cit va fi mai contrariat in refuz, cu atit se va incapatina in
revolta, a!un"ind chiar sa se simta anarhist. /mpotriva oricarei intruziuni reactioneaza printr-o contrarietate capabila
sa se transforme in minie, chiar in furie. .aracterul sau se acreste, devine iritabil, arta"os si violent. De aici, dorinta
de a se razbuna pentru nedreptatile sau pre!udiciile suferite.
$ascut sub un cer disonant, daca este citusi de putin neinteles in copilarie, ia calea revoltei care, dupa caz, adopta
cea mai putin recomandabila sau cea mai nobila dintre cauze. 'ste un refractar, dispretuieste uzantele sociale de
care isi bate !oc: imprecatii, insulte, anateme, "ust pentru dezmat, insolenta, sfidare acestui extrava"ant ii place sa
murdareasca, sa min!easca, sa contamineze si sa distru"a obiectele care ii cad in mina, cam cum ii place copilului
sa murdareasca spatiul incon!urator cu produsele sale. Afinitatile il impin" spre ceea ce e murdar, urit, rau, crud, iar
in pasiunea sa pentru ostilitate il putem vedea in!ectindu-si acidul dizolvant, adesea sub aspectul unei uri
acumulate, tenace, diabolice.
Diavolul inseamna sublimarea ratata. /n fapt, un asemenea scorpion ne"ru este in minoritate, chiar printre
Scorpionii disonanti, in "eneral, fara chiar ca acest pretios dinamism sa fie sublimat spre presti"ioase sau sublime
cuceriri %vom lua in consideratie acest aspect cind vom discuta despre notabilitatile zodiei&, vedem ca a"resivitatea
constituie forta motrice a unei vointe care devine expresia unei apri"i afirmari a eului. Subiectul, se stie, nu se lasa
dus. -ointa lui e le"ata de forta de a spune nu - nimeni nu o poate face mai bine ca el - si de a-si infrunta
adversarul. Se inradacineaza in refuzul fata de celalalt obstacolul il intepeneste si ii incordeaza resorturile care nu
sint niciodata mai puternice decit atunci cind se confrunta cu un obstacol. Pe de alta parte, "usturile sale sint
cate"orice, ale"erea sa e instinctiva. 3otaririle sint irevocabile, iar deciziile sale cad ca "hilotina pe capete inocente.
Si alaturi de spiritul de decizie, are o vointa ferma, tenace si perseverenta.
Atractiile si repulsiile ii vin din profunzimi si sint abrupte, totale, irevocabile. (amenii ii sint imediat simpatici sau
antipatici e adevarat ca, datorita ambivalentei, poate sa revina asupra primei impresii, care este insa intotdeauna
puternica. Daca nu se fixeaza, poate sa treaca de la dra"ostea absoluta la ura implacabila, arzind ceea ce adorase
sau adorind ceea ce dispretuise. Puterea sa asupra celorlalti este mare cuprins de aceasta forta viscerala, exercita
un soi de fascinatie prin ma"netism fizic. Ascendentul lui asupra celorlalti este cu atit mai mare, cu cit stie sa
descifreze un individ cu o privire patrunzatoare care cauta imediat punctul slab dincolo de aparente, in timp ce,
suspicios, el este inchis, tainic, impermeabil. #ireste, nu cauta sa placa e chiar mai multumit daca trezeste teama
sau spaima, decit simpatie si incredere este omul care solicita critica mai mult decit lauda, care provoaca
intrecerea, mai curind decit asocierea. De altfel, este la fel de aspru cu sine ca si cu ceilalti si prefera sa se
lipseasca de un avanta! decit sa datoreze cuiva recunostinta. $u uita ofensele, pastreaza o ranchiuna surda
razbunarea lui e lenta si lucida, dar nimiceste fara mila.
La o asemenea faptura dra"ostea de sine e destul de mare aceasta se vede dupa opinia exa"erata pe care o are
despre importanta sa, dupa insistenta cu care isi urmeaza drumul propriu fara sa-i pese de opinia celorlalti, dupa
convin"erea ca este sin"urul calificat sa-si duca la bun sfirsit actiunile, dupa intoleranta si autoritarismul de care da
dovada...
Puterea lui Eros
....u prime!dioasa teapa din coada, Scorpionul deschide maruntaiele pamintului si imbo"ateste brazdele cu seminte
noi. Astfel prezenta 4anilius, in secolul / al erei noastre, puterea de Scorpion a sexului, constructoare de civilizatii.
#orta sa motrice ocupa un loc central in edificarea personalitatii acestui tip si ea este ambivalenta, de vreme ce
oscileaza intre doi poli: trupul si sufletul, rutul si elanul spre Dumnezeu.
.ind a"resivitatea tace, in sufletul acesta minat de pasiuni mereu imperioase se naste dra"ostea. )emperamentul
sau erotic poate lua usor, prin violenta si complezentele sale, un caracter patolo"ic, fiindca este impins la extrema.
Din tinerete pina la batrinete, este o fiinta cu o senzualitate puternica, exi"enta. .omuniunea trupeasca ii ofera un
mi!loc de a se elibera de o tensiune nervoasa excesiva, asa incit "aseste in ea o mare impacare. .auta chiar sa
atin"a o stare extatica spre a se elibera de limitele in"uste ale eului sau si a fi mai mult decit el insusi. /mplinirea
sexuala este o experienta menita sa depaseasca frontierele cunoscutului si sa a!un"a intr-o re"iune a fiintei sale
care poate, in fine, sa dea un sens vietii sale. 2neori chiar, da bucuriei senzuale un sens mistic si, in paroxismul
placerii, i se pare ca se afunda in eternitate.
Se pot concepe asadar dezordinile la care sint minati Scorpionii disonanti care nu au forta sa-si za"azuiasca
puterea "enitala. 'ste vra!a demonului interior.
Dar, dincolo de expresia sa "enitala, instinctul sexual care domina acest tip este mai inainte de orice un instinct
creator: a facut din el o fiinta care, spre a se elibera de sine insusi, are o nevoie imperioasa de a produce, de a
fecunda are darul natural de a obtine totul fara efort, productia sa impunindu-se si revarsindu-se din el, fara piedici,
ca o sar!a irezistibila.
$u e deci necesar ca la el dra"ostea sa ia "toata puterea". Latenta sau treaza, forta "enitala se afla acolo, in
spatele creatorului, actiunea initiata sau opera creata importind adesea mai putin decit forta pe care o procura.
Dorinta de putere %daca nu obsesia neputintei la Scorpionul refulat& domina, impreuna cu nevoia de a lasa pe
pamint urma trecerii sale.
/ar pentru a trai in raza acestei puteri, este mai important sa fie barbat sau femeie, decit sa fie individ este vorba
chiar sa fie barbat sau femeie cit mai mult posibil, adica sa faca din constiinta sa erotica, in ceea ce are ea mai viril
sau mai feminin, sistemul de referinta al vietii. Pentru barbat, femeia devine indispensabilul instrument al posesiei
de sine si de lume si la el deplina afirmare de sine rezida in voluptatea intensa. Sa o spunem direct: puterea se afla
in sex sau vine de la sex si prin aceasta putere sexuala - naturala, deplasata sau sublimata -, adica prin inte"rarea
erotismului in viata sa, isi "aseste Scorpionul ratiunea de a trai.
Angoasa si stari morbide
'xperienta de existenta a Scorpionului nu este dintre cele mai usor de trait. Daca Scorpionii armoniosi sint oamenii
cei mai fericiti de pe planeta, Scorpionii marcati de o constelatie disonanta sint niste nelinistiti, chinuiti, iar alchimia
lor interioara distileaza stari morbide.
#iecare epoca resimte in felul ei aceasta neliniste in fata vietii fie ca e vorba de acel "mal du siecle" sau de
"an"oasa existentiala", dez"ustul fiintei apare o data cu sentimentul absurdului si cu ideea de moarte.
.ind viata nu este proscrisa, "ustul suferintei e prezent, ca un sadism care nu are cura!ul sa se realizeze si se
transforma in masochism.
An"oasa este o stare psihica familiara Scorpionului el nu se realizeaza, refulind anumite instincte a"resive sau
erotice de care ii e teama. .erber, paznicul pra"ului care interzice intrarea in imparatia mortii, este arhetipul refularii:
dorintele profunde nu trec, iar bucuria de a trai este condamnata. 2niversul unui 3ieron5mus 6osch este poate
ilustrarea cea mai curioasa a acestei stari tipice de Scorpion. Pictorul elibereaza pe pinzele sale fantomele care ii
bintuie sufletul calauzit de obsesiile sale cele mai tainice, repeta necontenit psihoza dorintelor sale damnate, care ii
compromit izbavirea. 'ste tema Sfintului Anton incon!urat de un furnicar infernal, hartuit de pacatoase diabolice,
terorizat de monstri an"oasa troneaza in paradisul, ca si in infernul lui.
-edem aparind la acest tip disonant stari anxioase alcatuite din asteptarea unei amenintari oculte. (bsesia "reselii,
a pedepsei, a nenorocirii: an"oasatul se simte osindit cu o obscura constiinta incarcata frica este strins le"ata de
dorinta, iar ambivalenta revine din nou in !urul ideilor de pedeapsa si de purificare, de damnare si de mintuire.
)erenul Scorpionului devine propice sentimentelor dostoievs7iene si complexului de culpabilitate cu autopedepsire
consecutiva. .ind an"oasa a!un"e de nesuportat, subiectul face toate eforturile ca sa se debaraseze de ea.
.ristalizarea acestor incercari este uneori o conversie somatica sub infatisarea unei boli or"anice. Altfel, asistam la
fobia inhibitoare, la nevroza obsesionala. Asaltat si urmarit fara incetare de ideea sa absurda, prada indoielii sau
scrupulelor sale obsedante, adevarat demon interior, subiectul incearca sa-0 con!ure pe $ecuratul care ii poseda,
sa anuleze "reseala necunoscuta care il chinuie printr-un ceremonial ma"ic de purificare. Acest tip il intoarce atunci
pe Scorpion spre valori ne"ative de #ecioara printr-o nevoie impusa de analiza, control, verificare, disectie si
abstractizare, intr-un cuvint, de constrin"ere.
An"oasa poate sa aiba ecou in lacomiile vietii, iar cum dorinta nu poate parasi frica, asistam la "o erotizare a
an"oasei", formula psihanalitica ce exprima cum nu se poate mai bine ambivalenta in care scheletul si umbra lui,
a"onia si ruina, formeaza alaiul splendorilor vietii. /n fapt, Scorpionul este prin excelenta semnul freneziei pasiunilor
si al dramei in care se prabuseste si distru"e omul. 2niversul pictural al unui Pieter 6rue"hel %patru astri in
Scorpion, dintre care Soarele si Saturn in con!unctie& ilustreaza cit se poate de bine aceasta atractie a tra"icului cu
spinzuratorile, supliciile, persecutiile, corte"iile sale de estropiati, orbi, mizerabili, adevarate visuri spectrale in care
soarta loveste neindurator fara sa crute pe nimeni, in care nesi"uranta planeaza peste intrea"a viata, indiferent
daca e princiara, in asteptarea mortii. $u mai putin "raitoare e opera unui ,acine %patru astri in Scorpion, dintre
care o con!unctie Luna-4arte& in care omul este prada imperiului pasiunii ce isi atin"e cea mai inalta expresie
dramatica. /n punctul cel mai acut, an"oasa se intilneste cu chemarea mormintului, ducind alterarea simturilor vietii
pina la sinucidere sau la asasinat. Sa ne miram oare ca "marile stele" ale crimei poarta pecetea Scorpionului+
-acher, sadicul care in!un"hia ciobani, vinovat de douazeci si una de crime: Soare si 4ercur in Scorpion, iar 4arte-
Saturn domina 3aarmann, macelarul din 3anovra care si-a taiat in bucati cele douazeci si sapte de victime: Soare
si 4ercur in semn, iar 4arte si Pluto in con!unctie la Ascendent Doctorul Petiot, care a batut toate recordurile
crimei: Ascendent, Saturn si 2ranus in con!unctie in semn, cu o con!unctie 4arte-Pluto... S-ar mai putea cita
cazurile rasunatoare de perversiuni sexuale, printre care celebrul necrofil, ser"entul 6ertrand: Ascendent si Soare in
Scorpion...
Da, trebuie sa o spunem: Scorpionul forteaza limitele decaderii umane, dar desi are acest funebru privile"iu, poate -
si reuseste - sa se inalte pina la culmile cele mai inaccesibile ale experientei spirituale.
Scorpionul-Fecioara
Portretul de mai sus este cel al unui Scorpion "normal", care se lasa in voia firii sale. 'ste o fiinta cu o impulsivitate
mai puternica decit inhibitia. Dar e suficient ca, in urma unei frine saturniene, a unei dominante solare, fortele
represive sa blocheze pulsiuniie instinctive si avem de-a face cu un persona! nou, radical opus celui dintii, facind din
tipul Scorpion un veritabil tip #ecioara, astfel ca trebuie sa trimitem cititorul la capitolul consacrat acelei zodii.
Scorpionul care reduce la tacere vocea pasiunii se retine, se disciplineaza. 'l pune accentul pe curatenie, pe
sobrietate, pe punctualitate, pe ordine. $u este numai rational prin conduita si perfectibil, se vrea si moral, iar noi il
vedem corect, constiincios si respectabil de altfel, ii place re"ula, ii plac principiile de viata. 'l nu mai e creator din
instinct, ci un muncitor, cu simtul datoriei ascutit. (bservam si o anume inaptitudine de a se bucura de o situatie
a"reabila atit timp cit toate conditiile si impre!urarile pe care le poate comporta acea situatie nu sint complet
realizate. 2n cuvint nelalocul lui, o miscare deplasata, un "est mai mult sau mai putin socant, cea mai neinsemnata
senzatie de !ena sau de neplacere fizica, o formalitate minora neindeplinita si iata-0 nesatisfacut, neputincios. Daca
abordeaza o munca, totul trebuie sa fie minutios or"anizat in cele mai mici detalii, la fata locului sau de la distanta,
cu "ri!a obsedanta de a nu uita nimic...
Daca acest tip de Scorpion total inhibat constituie totusi o minoritate, mult mai numerosi sint, dimpotriva, Scorpionii
care trec de la un persona! la altul, adica - aiternativ - de la frina inhibitiei la libertatea instinctului. 8ocul basculant
care rezulta %retinere-eliberare, eliberare-retinere& da un portret destul de pitoresc.
Subiectul amina pe cit mai tirziu posibil momentul de a actiona ca sa-si execute sarcinile, in"ramadite intr-o pripa si
cu un efort extrem el acumuleaza mult timp o mie unu obiecte, se incurca in ele si, intr-o sin"ura zi, se
descotoroseste de ele facindu-le brusc sa dispara. La fel, e econom, aduna mici sume de bani, ca sa cheltuiasca pe
urma totul o data. Acum este punctual la minut si apoi, in alte circumstante, e de o inexactitate fla"ranta, socanta
adesea, da dovada de ri"oare in abstract si de absenta oricarui control in viata practica. Se complace in situatia de
maniac, in formalism si, pe de alta parte, accepta fantezia cea mai nestrunita. 'ste capabil sa traiasca in dezordine,
in desantare, pe urma resimte o subita febra de curatenie si de rinduiala %furia dereticatului la femeie&. Sau,
disciplinat la lucru, este distrat in viata particulara. Aceeasi faptura poate sa fie sobra si stricta in anumite momente
si necumpatata in altele. Poate sa duca o viata bur"heza si sa profeseze opinii anarhiste, sa fie supus si miriitor,
manierat si ne"li!ent, nevrozat si pervers, ambivalent si echivoc ca prefacutul ipocrit, discretul intri"ant, cel prea
politicos ca sa fie cinstit, mironosita, in"enua dezmatata... $u vom epuiza formulele, ele sint prea numeroase si
fiecare caz particular isi are constelatia caracteriala ori"inala.
Inteligenta faustiana
4otorul inteli"entei Scorpionului este teapa curiozitatii, care isi are obirsia in cautarea precoce a misterului sexual.
De la aceasta ori"ine pastreaza dorinta de a scormoni, a scruta, a sonda, ca sa descifreze o eni"ma, sa descopere
un secret, sa dezvaluie un mister. 'ste un copoi fin caruia ii place sa urmareasca o pista incarcata de necunoscute,
sa descurce itele unei situatii inexplicabile.
Daca e inzestrat cu acest "fler", il pune mai de"raba in slu!ba impulsului a"resiv. )aisul ascutit al spiritului sau se
ocupa cu vivisectia fiintelor si a lucrurilor. /si ofera un !oc in a minui invectiva, in a fi in primul rind caustic, dar
perspicacitatea si !udecata sa patrunzatoare pot face din el un critic, un expert cu "ust si"ur. De altfel, spiritul sau
capata forma plecind de la un refuz, iar polemica este alura sa fireasca. Pentru el, a "indi inseamna a spune nu, a
tra"e asupra cuiva sau a unei idei inseamna chiar uneori a se face avocatul diavolului. Sa mai adau"am ca forta sa
de intuitie se refera mai curind la o deschidere de cimp redus ea produce acel spirit percutant care nu se incurca in
prea multe probleme ca sa se indrepte cu o si"uranta absoluta spre punctul crucial si sa dea acolo loviturile
decisive.
Lucru ciudat, acest spirit critic poate sa faca foarte bine casa buna cu o "mentalitate ma"ica". Sa nu uitam ca stadiul
anal, de"a!at de catre psihanalisti, este cel al unui copil patruns de credinta in atotputernicia efectclor asupra
obiectelor exterioare, prin intermediul "esturilor sale ma"ice. .eva din aceasta credinta ramine si la adult. Se poate
discerne la el o latura superstitioasa. /ntr-un "rad elementar se complace in obscur, scabros, bizar si uneori in
"rotesc ima"inatia sa frenetica frecventeaza fantasticul. $u intimplator ocultismul e un domeniu care seduce
numerosi Scorpioni: intilnim la el toata atractia cunostintelor altadata interzise si declarate blestemate %"stiinta
raului", cu tentatia de a fi initiat in tainele vietii si de a poseda puteri misterioase&. /n aceasta atractie a ocultului,
chemarea "lumii de dincolo" prin spiritism, cind omul viu intele"e sa comunice cu cel mort, este latura cea mai tipica
a semnului %cum o dovedeste un Allan 9ardec cu $eptun-Scorpion la Ascendent&. Desi"ur, daca tipul inferior
produce un nedisciplinat mai mult sau mai putin incurca-lume, tipul superior va da o revolta a spiritului, care se
poate apropia de heterodoxie cu o ri"oare ce nu cedeaza cu nimic disciplinei stiintifice. Dar aceasta ale"ere este si
mai bine inteleasa, din punct de vedere psihanalitic, atunci cind 'rnest 8ones precizeaza ca un copil fixat pe
analitate isi extinde interesul la conductul intestinal astfel, spune el, il vedem interesindu-se de reversul diferitelor
lucruri si situatii este curios sa cunoasca tot ce se petrece sau se afla in spatele anumitor obiecte, de cealalta parte
a anumitor lucruri, in canale sau pasa!e subterane. Se intele"e, de aici, ca ulterior spiritul sau este muncit de
profunzimile spatiului obscur, de tenebrele exterioare si, mai ales, interioare, care il invaluie, il strin", il patrund:
vede limpede in acest spatiu ca scorpionul orb, care are ochi la extremitatea de"etelor si un simt tactil foarte
dezvoltat. Se poate vorbi, in cazul lui, de o constiinta faustiana, in cautarea unui absolut mistic sau metafizic. 'ste,
foarte exact, ".alea subterana" a lui Dostoievs7i.
#ireste, tipul Scorpion controlat sau inhibat, care revine la valorile #ecioarei, nu mai este deloc un intuitiv nerational
sau suprarational. 'l nu mai e decit un rationalist cu spiritul mai mult ca oricind critic, dar care a!un"e la scepticism
cu toate acestea, ramine mai mult sau mai putin obsedat de misterele Scorpionului. .u trei planete si Soarele in
semn si in .asa a -l//-a, 8ean ,ostand reprezinta un exemplu stralucit. Ar fi suficient, ca sa ne convin"ern, sa citam
titlul uneia din lucrarile lui: Doua an"oase: moartea, dra"ostea. /n ".e cred eu", insista mai ales pe numeroasele
sale indoieli si respin"e in esenta noaptea Scorpionului: $u cred intr-o lume de dincolo.
arsator-Simbolica
Spre imperiul ceresc
/n fiecare an cind, in timpul penoadei cuprinse intre :; ianuarie si 0< februarie, Soarele strabate cel de-al
unsprezecelea semn zodiacal, -arsatorul, trecem in faza a doua a iernii, prima fiind asociata cu zodia .apricornului,
iar ultima, cu cea a Pestilor.
Putin conteaza daca a priori constelatia A*uarius nu evoca nimic si nici nu coincide cu zodia. Pentru noi, -arsatorul
ramine portiunea zodiacala cuprinsa intre =;;> si ==;> lon"itudine, care se situeaza la distanta e"ala de solstitiul de
iarna si de echinoctiul de primavara, la distanta e"ala de ;> din .apricorn cind Soarele isi atin"e declinatia sudica
maxima, si ;> din 6erbec cind intilneste ecuatorul ceresc.
Aceasta inseamna ca, in emisfera noastra, sintem in toiul iernii. /n ciclul anual al naturii, Saturn isi desavirseste
opera in sinul unui pamint in"hetat si despuiat, unde orice urma de viata s-a stins, se infiltreaza zapezile si ploile de
iarna. /ntre"ul proces vital se elaboreaza in taina unui chimism intern in"ropata in zodia .apricornului, saminta
asimileaza elementele nutritive care o pre"atesc pentru o viata noua. .eea ce, in semnul zodiacal precedent, nu
era decit un inceput, devine aici un an"a!ament saminta nu mai este ceva "in sine" ea e inte"rata in mediul ei
pamintesc.
S-a ales, spre a reprezenta aceasta zodie, fi"ura nobila a unui intelept ori a unui barbat matur care poarta, sub
brate sau pe umeri, una ori doua amfore aceste urne sint inclinate si revarsa suvoiul de apa care le umple
%A*uarius ? purtatorul de apa&. 'ste momentul sa amintim ca zodiacul e impartit in semne de animale %6erbecul,
)aurul&, in semne de obiecte %6alanta& si in semne umane. Dintre acestea din urma, -arsatorul simbolizeaza
conditia umana a!unsa la un anume "rad de evolutie in timp ce @emenii reprezinta niste adolescenti, iar #ecioara o
tinara fata, cel de-al unsprezecelea semn fi"ureaza, sub trasaturile inteleptului sau ale batrinului, omul inzestrat cu
experienta de viata si o anume perfectiune.
Simbolul semnului reproduce de doua ori hiero"lifa e"ipteana a apei este vorba de doua linii sinuoase care au
forma unei unde si urmeaza paralel o panta de AB>. /n felul acesta se pune accentul pe caracterul imaterial si
oarecum fluid al semnului. /ntr-adevar, apa -arsatorului, pe care o raspindeste amfora, se scur"e intr-o maniera
foarte aeriana si eterata caracterul fluid al aerului este asociat cu natura dizolvanta si mobila a apei. Apa aceasta
este destinata mai mult sa stin"a setea sufletului decit a trupului %se spune ca inteleptul din -arsator varsa
cunostintele sale noilor "eneratii& ea poate sa fie asimilata si cu sunetul, cu apele vazduhului raspindite de unde, ca
si cu fluidul oceanului aerian primordial in care ne scaldam.
6anuim ca nu este usor sa patrunzi firea atit de imateriala a acestui semnC /i vom desprinde mai lesne semnificatia
profunda situindu-0 in intre"ul context zodiacal.
4ai intii, -arsatorul apartine esentei elementare a Aerului, in pofida rezonantei sale acvatice. /n triplicitatea
zodiacala a acestui element, isi ocupa locul, in calitate de semn de Aer-#ix, intre Aerul-.ardinal al 6alantei si Aerul-
4utabil al @emenilor. 'ste vorba de cei trei termeni succesivi ai aceleiasi stari in devenire. Daca tinem seama ca
mediul aerian inainte de orice un mediu de schimburi, de le"aturi si de relatii, ne vine usor sa procedam la o
diferentiere. /n @emeni avem in mod esential le"atura spiritului, personificata de pilda, de camaraderia scolara sau
de fraternitatea profesionala. De!a 6alanta ne introdusese in le"atura de inima, al carei mod de exprimare cel mai
reprezentativ il formeaza relatia cuplului. /n ceea ce-0 priveste pe -arsator, acesta specifica mai curind le"atura de
suflet asa cum o poate dezvalui lumea "afinitatilor elective" care a!un" pina la urma la fraternitatea universala. /n
timp ce primul semn zodiacal statorniceste un soi de "cineva" nediferentiat, iar in cel de-al doilea se stabileste
raportul dialectizat al lui "tu si eu", al treilea semn ne duce direct la colectivul "noi": el deschide marile cai de
comunicare ale dra"ostei universale.
/n fata -arsatorului se afla Leul, complementarul sau polar. .el de-al cincilea semn traseaza o etapa importanta a
cuceririi umane: aceea a lui "'u". /ntr-adevar, in Leu individualitatea se exprima prin constiinta de sine insotita de
afirmarea vointei si a libertatii personale in fata lumii. Stadiul leonin este, psiholo"ic vorbind, o etapa a culminatiei
analoa"a cu maretia amiezelor de vara e culminatia 'ului care duce la cultul vointei 4ele suverane. 'ste deci
firesc ca, in semnul opus, aristocratia radioasa a Leului sa fie condamnata in folosul unui umanism in cadrul caruia
'ul - devenit vrednic de dispret - este depasit in vederea implinirii inte"rale a conditiei umane. Asistam la un soi de
abolire a privile"iilor /ndividului pentru a a!un"e la eminenta demnitate a Persoanei. Acest drum duce de la
independenta %omul independent nu e un om liber& la libertatea care-0 sacrifica pe "a avea" in profitul lui "a fi", de la
afirmarea prea exclusiva a eului la lar"a acceptare a celuilalt. $u se mai pune problema triumfului ca persoana, ci a
participarii la ceea ce nu mai este sine, la ceea ce se afla dincolo de sine nu mai e vorba de impunerea vointei
proprii, ci de daruirea imbo"atitoare %ceea ce nu reprezinta un sacrificiu& nu vointa 4ea, ci a ta ori a sa. Aici, fortele
spirituale sint cele mai active si ele indeamna fiinta sa se elibereze de povara le"aturilor trupesti si a tropismelor
instinctive %in ceea ce se "aseste la careul axei )aur-Scorpion& spre a afirma ce este esential, chiar divin in sine.
'ner"ia -arsatorului, a spus un astrolo" spiritualist, este cea a lui Dumnezeu facut om. Sa admitem cel putin ca,
fata de Leu care implineste vointa individualizata a omului, ener"ia aceasta il destineaza apartenentei universale.
Daca ne referim acum la valorile din "omul zodiac" care atribuie cite o parte a corpului unui semn, Leul este pentru
inima ceea ce e -arsatorul pentru sistemul circulatiei san"vine %raspindeste apele interioare&: daca unul este un
centru director, celalalt este o difuziune in beneficiul intre"ului corp.
)raditia a facut din Saturn planeta diri"uitoare a -arsatorului, corespondenta pe care o impartaseste cu semnul
.apricornului. Acesta inau"ureaza ultimul cvadrant al zodiacului, adica cel in care victoria colectivului se impune
omului. /n .apricorn, ultimul cuvint il au mai ales institutiile sociale, ratiunea de stat fiind suverana. /n -arsator,
societatea in care ne implinim nu e cea a indatoririlor civice si a imperativelor politice, ci aceea a vietii culturale, a
idealurilor care anima aspiratiile "rupurilor si a afinitatilor elective care fac din noi niste fiinte ce traiesc intro
comunitate spirituala. De la .apricorn la -arsator - trecerea de la politic la cultural, de la trup la sufletul societatii, de
la tensiune la destinderea sa. Dar intotdeauna este prezent Saturn, astrul despuierii, al renuntarii, al sacrificiului.
Aici, totusi, stim ca daruirea nu mai e o datorie, ci o bucurie, si ca dorinta de a te pierde, spre a te re"asi imbo"atit
prin ceea ce ai facut pentru ceilalti, e implinirea suprema. Lui Saturn mai de"raba avar din .apricorn ii succeda, in
-arsator, un Saturn al epocii de aur: deoarece a consimtit sa piarda, sa renunte, deoarece a cunoscut bucuria
deposedarii, isi re"aseste virtutile profunde.
( data cu descoperirea planetelor noi, Saturn a fost detronat din -arsator, unde isi pastreaza totusi prero"ativele,
de catre 2ranus care devine primul lui stapin.
Ce repre!inta acest astru"
-alorile mitolo"ice ale lui 2ranus ne sint indicate, intr-o relatie dialectica cu complementarul sau $eptun, de
de"a!area care se opereaza plecind de la )itea, materia prima, mama zeilor, principiul apei primordiale. /n fata
acestei $eptune primordiale se prezinta intr-adevar procesul uranian, care se situeaza, la ori"ine, ca un moment al
miniei 3aosului: e trezirea focului primordial. /n fata zeului oamenilor se afla asadar zeul cerului a carui prima
ambitie este sa se desprinda de nediferentiat, de oceanic si apoi sa urce, sa se inalte, sa se intinda in sus, ca
pentru a se individualiza la maximum. /ntr-adevar, cum verificarea experimentala confirma mitul, 2ranus e intim
asociat cu -arsatorul reprezentind era de : ;;; de ani in care am intrat. )ot ceea ce desprinde omul de pamint, il
inalta la cer care este imperiul sau mitolo"ic si-0 face sa tinda spre absolutul elanului vertical se afla sub auspiciile
lui %sa amintim ca @animede e rapit din cer&. #ie ca e vorba de simplul z"irie-nori, de avion, de satelitul artificial sau
de racheta interplanetara, orice efort uman care mer"e in acest sens este uranian, iar era -arsatorului care incepe
se prezinta inainte de orice drept cea a marilor ambitii prometeice ale omului pornit in cucerirea universului sideral
imperiul nostru se va situa incet-incet in cerC Procesul uranian este mai inainte de orice un efort pentru o mai mare
constiinta, o tensiune rationala pentru cucerirea inaltelor piscuri. Daca acest efort esueaza la uranian, paroxismul
'ului, in cautarea unitatii celei mai explozive, a!un"e la o coa"ulare psihica ce duce la paranoia: nativul, printr-o
reactie unitara bine statornicita, percepe intre"ul univers in functie de complexul sau de or"oliu si de persecutie.
Altfel, este vorba de "complexul ucenicului vra!itor" cu tot ceea ce implica acest termen ca aventuri si esecuri il
vedem pe individ stapinit de un spirit nemasurat, care raspunde inflatiei 'ului sau, si depasit de dezlantuirea
elementelor pe care nu le mai poate controla.
Paranoicul si ucenicul vra!itor vor deveni tot mai mult cei doi mari raufacatori ai omenirii. Dar in fata lor se ridica
omul prometean care isi asuma si indeplineste pina la reusita deplina procesul uranian. Acesta e intr-adevar
rapitorul focului ceresc, aplecat din instinct catre ispravi si vite!ii: intotdeauna cauta sa depaseasca un record, sa
faca mai mult sau sa mear"a mai departe decit predecesorul. Stapinit de un instinct de putere bine adaptat, el este
omul pro"resului, care nu inceteaza sa inainteze si a carui aventura contribuie la instaurarea valorilor unei epoci noi
si a unei noi "eneratii.
'ste evident ca 2ranus nu raspunde decit in parte - prin latura prometeana in esenta - -arsatorului, deoarece in
rest se indeparteaza de el. .u cit, de exemplu, astrul este mai sadic, mai inuman fara culpabilitate, cu atit acest
semn e plin de notiunea de om si de misiunea acestuia in lume. 'ste fara indoiala divortul dintre societatea noastra
moderna din era -arsatorului si omul care se arunca in ea fara sa fie pre"atit din punct de vedere psiholo"ic. /n fata
pro"reselor verti"inoase care rascolesc planeta noastra, omul, cu universul sau interior, capata, si el, noi
dimensiuni. Dar cresterea sa psiholo"ica, tinzind spre un ideal nietzschean, este oare la acelasi diapazon cu
realizarile sale prometeene+ in momentul cind strabate bariera sunetului, rupe le"atura cu )erra-mama "ratie
satelitului artificial si se pre"ateste sa debarce pe vreo planeta, are dreptul sa-si puna in mod serios aceasta
intrebare. Aventura, in afara, nu se dubleaza oare de o frica in interiorul fiintei umane, cu procesele sale de re"resie
afectiva si de sciziune psihica+ Sfisiere a inteli"entei si a sufletului, divort intre spiritul prometean prodi"ios si
sensibilitatca profunda in cautarea unei fericiri tot mai fu"itive si insesizabile, aceasta e poate problema ma!ora pe
care omul din zodia -arsatorului va trebui sa se straduiasca sa o rezolve.
/n practica astrolo"ica, sintem obli"ati sa tinem seama de un intre" complex de valori asociate ale caror termeni sint
solidari: -arsator-2ranus-Saturn, in care se include .asa a Dl-a analoa"a semnului al Dl-lea, care reprezinta lumea
relatiilor sufletului si a sperantelor: prietenie, protectii, afinitatii diverse...
/ata semnificatia diferitilor factori astrolo"ici in -arsator:
Soarele si Ascendentul nu fac decit sa puna semnul in valoare, fara a-i da o orientare speciala.
Luna in -arsator: ,eprezinta spirituaiizarea vietii instinctive, posibilitatea de a aspira la rafinament, la "ratie.
Aspiratiile umane sint bo"ate, dar uneori complexe si chinuite %.alderon, 3u5smans, Loti, Per"olesi, Ea"ner&.
4ercur in -arsator face desi"ur sa precumpaneasca inteli"enta prometeana sau confera pur si simplu un spirit
inventiv si pro"resist, pindind tot ce poate sa emancipeze omul, sa-0 elibereze de piedici si sa-0 deschida spre noi
orizonturi %6acon, 6eaumarchais, 6reton, .omte, @alilei, @assendi, 4endeleev, Stendhal, -oltaire, 8ules -erne&.
-enus in -arsator: Da o calitate aeriana destul de deosebita sensibilitatii ceva an"elic, usor, spiritual sau "ratios
sufletul este minat sa se inalte ca sa caute o pace, o seninatate indepartata de tot ceea ce e terestru %.hopin,
4ozart, Per"olesi, ,ossini, Smetana, Stendhal&. ' cintecul fericirii deosebite din 4inastirea din Parma.
4arte in -arsator: 'ste cel mai adesea mobilizarea a"resivitatii planetei pe calea unei cuceriri spirituale sau a unei
afirmari aventuroase %cucerire prometeana& altfel, crizele de prietenie si razboaiele fratricide nu sint excluse %8ules
#err5, #rederic cel 4are, 3u"o, Prevert&.
8upiter in -arsator: Aici, tendintele "eneroase ale planetei si ale semnului zodiacal se intaresc si confera bunatate,
omenie, filantropie. Autoritatea astrului se impune intr-un spirit destul de liber %Deschanel, @rev5, E. 4c9inle5,
Ee5"and&.
Saturn in -arsator: #ace sa precumpaneasca lc"atura ca o cauza impersonala sau detasarea spirituala, prin
incercari in care 'ul se despoaie si se sacrifica %65ron, Anatole #rance, 4ozart&.
2ranus in -arsator: Afirma latura tehnica, revolutionara, prometeana a astrului si a semnului %4endeleev, -olta&.
$eptun in -arsator: .ontribuie la disolutia individualitatii cu starile sale de naivitate, bizarerie, ratacire %3u5smans,
,ousseau -amesul, -erlaine&.
Capricorn-Simbolica
Scadentele indepartate
/n fiecare an, cind in perioada cuprinsa intre :0 decembrie si 0F ianuarie, Soarele parcur"e cel de-al zecelea semn
zodiacal, .apricornul, intram in prima faza a iernii.
Sa eliminam de la bun inceput falsele valori: constelatia .apricornului in afara semnului zodiacal, frumoasa stea
-e"a din Lira... Pentru noi, .apricornul este portiunea din zodiac, cuprinsa intre :G;> si =;;>, care porneste de la
solstitiul de iarna, punct in care Soarele se afla in partea de !os a traiectoriei sale %maximum de declinatie&, spre a
cuprinde cele treizeci de "rade care mer" de la acest solstitiu in directia echinoctiului de primavara, ultimul cvadrant
zodiacal.
( data cu solstitiul .apricornului, avem un punct culminant in ciclul anual: noaptea cea mai lun"a se intilneste cu
ziua cea mai scurta. Daca solstitiul din ,ac, cu sase luni inainte, marcheaza amiaza anului si triumful luminii,
sarbatorite in exuberanta dansurilor de Sinziene, cel al .apricornului simbolizeaza miezul de noapte al anului
cufundat in intuneric, miezul de noapte al .raciunului, cind soarele isi reia mersul spre renastere, spre lumina
interioara.
Desi"ur, in luna .apricornului, totul, in natura, se afla sub semnul noptii si al fri"ului. ' momentul repausului
pamintul pare sa se reculea"a si sa mediteze ca sa pre"ateasca reinnoirea vitala din primavara viitoare. )otul e
despuiat, scoro!it, "olit de orice ener"ie, condamnat la tacere... .opacii nu mai sint decit niste schelete ne"re: ca si
plantele, nu mai manifesta nici un fel de activitate vitala: nici ve"etatie, nici asimilatie clorofiliana, nici reproducere
schimburile nutritive sint incetinite la maximum. /nsectele, ma!oritatea in stare larvara, stau in"ramadite in adinci
tuneluri subterane, in crapaturile din scoartele copacilor sau sub frunzele moarte. Animalele care hiberneaza dorm,
ascunse in birlo"uri celelalte fiare salbatice traiesc in ritmuri incetinite. .it despre oameni, inca aproape de natura,
ei nu se mai a"ita z"omotos fiecare tace, se inchide cu ai sai, se recule"e, se odihneste in timpul lun"ilor nopti de
iarna... .apricornul, analo" pamintului uscat si in"hetat de ianuarie, inchipuie iarna in toata severa sa "randoare
saturniana.
Proces de introversie, mecanisme de autoaparare, re"im de economie vitala, concentratie, despuiere... iata, sub
aspectul spectacolului exterior, ceea ce este .apricornul in stare pura. Dar mai exista si, in interior, un drum mai
activ si constructiv al semnului. Acesta e reprezentat de muncile iernii: sub scoarta "roasa si dura care il acopera,
"rauntele ascuns in sol se pre"ateste sa "ermineze. ' inceputul unui proces natural pamintul acesta, ne"ru ca
noaptea din care se ivesc lucrurile, amorseaza o lenta maturatie fara stralucire in vederea unei victorii inca departe
de a fi atinsa. .apricornul mai este deci si semnul lucrurilor cu scadenta indepartata, obtinute din "reu, ca si cel al
ultimelor descoperiri.
'ste reprezentat de o capra sau un animal fabulos, pe !umatate tap, pe !umatate delfin, un soi de himera cu trup de
capra si coada de peste. $u-i de mirare ca ima"inea capricorniana s-a cristalizat asupra acestui patruped catarator,
purtat instinctiv spre ascensiunea culmilorC Daca solstitiul .apricornului este o miaza-noapte a anului, adica o
radacina, o baza, o plecare pe planul principiilor, cel de-al zecelea semn zodiacal are, in ciclul zilei, o replica, prin
.asa a D-a al carei virf se afla pe locul de culminatie a astrilor, Soarele trecind pe acolo la amiaza. Semnul nostru
prezinta asadar o dubla valoare: ca miez-de-noapte ceresc, se refera la arhitectura, la structura interna a lucrurilor
iar ca amiaza paminteasca, este o culme spre care, precum capra, se ridica.
3iero"lifa sa prezinta mai multe variante dintre care cea mai curenta este alcatuita din doua bucle prelun"ite intr-o
finala ascendenta %capul caprei: amiaza paminteasca& si o finala descendenta %coada pestelui: miezul-de-noapte
ceresc&. 'ste un semn destul de contorsionat a carui miscare "rafica indica limpede ce contine ca introversiune,
recule"ere, inchidere in sine...
Se intilnesc neindoios toate "radele, de la ne"ativ la pozitiv, in valorile din .apricorn, fie ca este vorba de lensiunea
amiezii sau de asceza miezului de noapte. Asa cum precizeaza 8ean .arteret, daca procesul de concentrare si de
reducere la esential se exercita asupra eului, si nu asupra lumii care ne creeaza, omul redus la minimum saraceste
in avaritii sau mizerie. Dar daca reducerea se opereaza in functie de lume si conduce la maximum de valoare pe
spatiul cel mai mic, avem de-a face cu diamantul.
)raditia astrolo"ica atribuie .apricornul cvaternarului Pamintului iar in triun"hiul zodiacal al acestui element el
ocupa primul loc, cel al semnului cardinal. /n ciclul anual al implinirii ve"etale, .apricornul reprezinta pamintul rece
si uscat de ianuarie care primeste "rauntele el poarta virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi acesta
pentru a implini, in intunericul adincurilor, opera fecundarii. La termenul urmator, care este cel al Pamintului-#ix din
)aur, pamintul despuiat si concentrat din prima zodie a devenit un pamint "ras, umed si cald, acoperit de o
ve"etatie verde si parfumata, daruita virtutii dionisiace a primaverii. /n fine, dupa aceasta materializare a fortelor
creatoare, vine #ecioara, Pamint-4utabil: este vorba de pamintul secatuit de Soarele estival, pamintul pe care se
culca spicul secerat. De la .apricorn la #ecioara se intinde tot drumul care duce de la semanat la recoltat. Pentru a
sesiza esenta simbolului, trebuie sa se revina necontenit la acest pamint de ianuarie, in"hetat, steril, in profunzimile
caruia se elaboreaza lentul si laboriosul proces al ve"etatiei .apricornul se lea"a de conceperea lucrurilor, de
realizarea operelor de respiratie lun"a conceperea anului in raport cu 6erbecul care ii marcheaza nasterea si
conceperea ve"etatiei in raport cu recolta din #ecioara pe care o preceda cu noua luni. Astfel, cele trei semne
zodiacale de Pamint sint foarte diferite fata de )aur, care reprezinta "omul ce traieste", cu a sa constiinta "ce
savureaza", si de #ecioara, care intruchipeaza "omul ce produce", cu a sa constiinta creatoare, .apricornul
simbolizeaza "omul care se an"a!eaza", cu a sa constiinta edificatoare.
.u toate acestea stim ca, in masura in care reprezinta amiaza terestra, acest semn zodiacal inseamna si sosire,
destinatie, scop. Aceasta valoare dobindeste un sens mai ales prin relatia dialectica pe care o intretine cu semnul
opus. Se poate spune intr-adevar ca ,acul este pentru .apricorn ceea ce e mama pentru tata, baza pentru virf,
lea"anul pentru re"n, intimul pentru social, suprasensibilul pentru impersonal, piriul din vale pentru creasta
muntelui, loc predilect al capriorului. /n zodia ,acului, viata capata consistenta din invalmaseala ori"inara, iar fiinta
umana, cufundata in sensibilitatea sa, apartine trupului, le"aturilor pamintesti, cercului inchis al familiei, mediului
local, patriei. /n zodia .apricornului, dimpotriva, viata tinde sa dematerializeze la capatul pelerina!ului sau
pamintesc, fiinta umana cauta sa se desprinda din inclestarea obstacolelor materiei, sa se elibereze din viziunea
subiectiva, din viata emotionala, sa-si stin"a dorinta terestra. /ntr-o mai mica masura, se multumeste sa se
descotoroseasca de eul intim spre a se afirma liber in cariera, in valorificarea functiei sale sociale in om, societatea
si fortele vietii colective triumfa si instaureaza valorile statului. Asistam la triumful masinii politic al sistemului, al
or"anizarii statale care incorporeaza teritorii intinse si mari "rupuri rasiale. Sacrificarea celulei individuale luase de!a
nastere in .apricorn iar la capatul procesului, .apricornul duce la detasarea de lumea materiala si sensibila, la
eliberare in constiinta reli"ioasa.
.a si in cazul celorlalte semne zodiacale, .apricornului ii corespunde un astru: este vorba, cum era de asteptat, de
Saturn. .ind evocam acest astru sumbru, vedem imediat aparind necrutatorul zeu al timpului, mosnea" descarnat
cu coasa lui implacabila. )rista idee a unei forte tenebroase care raspindeste dezolarea peste aceasta vale a
lacrimilor care e planeta noastra, unde domnia lui aduce sterilitate si lipsuri, foamete si pustiiri. $eindoios ca Saturn
nu e prea tandru fata de cei care simt o complezenta narcisiaca pentru interesele lor materiale si afective, deoarece
are calitatea de a rupe cordonul ombilical al omului cu mama sa, cu animalitatea, cu le"aturile pamintesti... /n sfirsit,
este menit sa ne faca sa acceptam incercarile pe care le reprezinta diferitele crize de crestere, de la desprinderea
de sinul mamei pina la renuntarea cea din urma a batrinului, adica o succesiune de detasari, de parasiri, de sacrificii
si despuieri. Si fiecare trebuie sa se adapteze la aceasta dura le"e a vietii, daca nu Hea sa re"reseze spre o
atitudine infantila sinonima cu inadaptarea, esecul, incercarile, cita vreme acceptarea ei afirma autonomia fiintei
umane si ii confera virtutile virstei sale. Dar daca Saturn ne obli"a sa ii purtam crucea prin succesivele sale lovituri
de coasa, el ne si elibereaza din inchisoarea interioara a pasiunilor, a lanturilor instinctelor noastre. 'l inchipuie
pir"hia cea mai puternica a evolutiei noastre elibereaza inteli"enta din cercul in"ust al subiectivitatii si ii in"aduie sa
acceada la viziunea cea mai epurata a realitatii in plus, ii permite omului sa atin"a planul moral si spiritual, de
vreme ce detasarea lui duce la etica crestina a deposedarii. Daca i s-a atribuit metalul cel mai putin stralucitor,
plumbul, oare nu s-a cautat prin asta ca Saturn sa-0 transforme in aur+
Proba stiintifica cea mai ri"uroasa nu contrazice acest simbolism traditional. /ntr-adevar, ancheta statistica a lui
4ichel @au*uelin a dezvaluit ca Saturn a rasarit si a culminat cu o frecventa exceptionala, care nu se poate datora
intimplarii, la nasterea a <BG de academicieni ai stiintelor si medicinii, ca si la nasterea a <<A de preoti din aceeasi
dioceza, in timp ce "fu"ea" de aceste doua pozitii privile"iate la nasterea a F;; de pictori. ,etra"ere din lume,
inchidere in constiinta de sine sau in cercetare, meditatie, acesta este Saturn.
.anoanele tipului saturnian au fost fixate la o fata cavernoasa si prelun"a, un trup osos, o expresie livida, caracterul
sumbru, amar, solitar si in"hetat, inclinat spre neutastenie... .aricatura fortata si adevar amputat. Aceasta nu-0
impiedica pe profan, atunci cind il evoca pe poetul "saturnian", sa simta mai intii natura malefica a acestuia, fie ca
este sau nu blestemat, si sa puna de"etul pe o mare rana: o frustrare afectiva nemin"iiata. 'ste esenta psiholo"ica
a lui Saturn care incearca in strafundurile sale o mare aviditate aceasta va face din el si un infometat, un avar, un
"elos, un ambitios, un colectionar sau un enciclopedist, in functie de obiectul tendintei sale dominante. Si mai
trebuie sa se distin"a doi timpi psiholo"ici care fac din el doua tipuri saturniene opuse. 2nii cauta toata viata sa-si
umple vidul frustratiei, sa obtina satisfactie sint fixati pe ima"inea a ceea ce le lipseste si marcati de ideea pierderii
si a pa"ubei suferite isi accepta soarta de abandonati si iau calea renuntarii. Dar asemenea atitudini nu se exclud
una pe alta si compun, ca si ziua cu noaptea, durata.
Se va vedea asadar ca aceasta dubla destinatie e chiar cea a nativilor din zodia .apricornului. $u ar trebui sa se
creada insa ca ei sint sortiti unui destin rau, unui soi de blestem saturnian. Sa le acordam chiar un privile"iu: acela
de a se mentine la distanta de lucrurile pamintesti, de a le privi de sus si, in consecinta, de a suferi mai putin decit
celelalte tipuri zodiacale.
/n ordinea practicii astrolo"ice, valorile .apricornului sint deci strins le"ate de cele ale lui Saturn, iar tendintele
zodiei au cu atit mai multa intensitate, cu cit astrul domina la nastere %daca este, de pilda, intr-un un"hi al cerului&.
La fel se intimpla si daca sectorul numit .asa a D-a %cariera, reputatie, incununare a eforturilor, reusita& - omolo"ie
dintre cea de-a zecea zodie si a zecea .asa - este pus in valoare prin ocuparea de catre planete. Astrolo"ul trebuie
asadar sa ia in consideratie in fiecare tema complexul valorilor analo"e: .apricorn-Satum-.asa a D-a.
/ata cum se prezinta evantaiul confi"uratiilor capricorniene simple:
Soarele si Ascendentul in .apricorn: $ici o orientare speciala a semnului care se exprima in stare pura.
Luna in .apricorn: 'a se afla in slabiciune extrema, in exil instinctul e saracit sau constrins la sublimare sociala
sensibilitatea e refulata, disciplinata sau absenta %-oltaire&. Produce femeile politice %.hariotte .orda5, Doamna
,oland, Doamna )allien&.
4ercur in .apricorn: #ace sa precumpaneasca inteli"enta obiectiva, spiritul lo"ic si o mare putere de !udecata
duce la cautarea structurilor, a cauzelor profunde sau a obiectivelor cu bataie lun"a : produce savanti si filozofi
%9epler, 4ontes*uieu...& si spirite politice %Adenauer, Disraeli, @ladstone, 3enric al /--lea, )alle5rand, Eilson&.
-enus in .apricom: Sensibitatea e rece in acest caz tinde sa se introverteasca, sa se disciplineze sau inclina spre
tristetea saturniana %4usset, 2trillo, Simone Eeil&.
4arte in .apricorn: .aracterul e dirz, dur, constructiv, calit in luptele sociale vointa se afirma in "ustul marilor
intreprinderi si al actiunilor cu bataie lun"a %Poincare, Pasteur, Savonarola&.
8upiter in .apricom: Ambitiile sociale se afirma o data cu pasiunea pentru putere si simtul or"anizarii politice
%#rederic cel 4are, 3itler, 4arx&.
Saturn in .apricorn: 'ste esenta concentrarii, a reducerii abstra"erii, a despuierii ambitie cu bataie lun"a sau
renuntare %9ant, Doamna de 4aintenon, 4allarme, Pe"u5, Sfinta )ereza din Lisieux, )alle5rand&.
#ac - Psihologie
)armul amintirilor
O apa linistita
Personalitatea tipului ,ac se construieste de obicei pe trunchiul unui temperament limfatic care, destul de tardiv,
conditioneaza o viata fiziolo"ica lenesa si lenta. $ativul nu pare "rabit sa creasca si zaboveste cu complezenta in
copilarie. (ricare ar fi formula sa - va"otonic, di"estiv... - el se prezinta ca un ve"etativ al carui suflet se scalda intr-
o mare de senzatii difuze, de impresii va"i, infasurat intr-o tesatura de vise si apetituri, unde comanda in primul rind
necesitatile elementare: foamea, setea, somnul... .u si"uranta ca nu exista alt caracter la care trupul sa apese atit
de "reu asupra sensibilitatii. Aceasta sensibilitate cenestezica alcatuieste in orchestratia interioara unui
acompaniament care inabusa prea ades melodia sufletului. ....
/mbibat de limfa, de seva, tipul ,ac se insufleteste la nivelul fortelor obscure ale subconstientului, ale instinctului,
ale senzorialitatii, de unde se ridica incet la suprafata, ca o faptura care tot amina momentul in care sa-si spar"a
cochilia pentru a iesi din cuib si a-si lua zborul. Da impresia ca traieste retras din realitatea exterioara, ca animalul
care isi duce exitenta sub o carapace in interiorul careia se deapana o viata tacuta si nocturna. ,ind pe rind va fi
socotit sedentar, contemplativ si astenic i se va atribui un caracter cur"ator, va fi vazut in somnul vietii. -a aminti de
asertiunea ca apele linistite sint cele mai adinci in apropierea apelor sale ori"inare, va ramine mai mult sau mai
putin cufundat intr-o noapte deschisa in acelasi timp spre abisurile ne"re ale , placerilor narcisiace si spre abisurile
paradisiace ale an"a!arii spirituale. /n tacerea interioara se poarta dialo"ul dintre sufletul animal si sufletul an"elic.
Complexul matern
.autati mama si veti da peste ,acC $imic surprinzator ca aceasta faptura in interiorul sau mica, fra"eda,
copilaroasa, delicata, vulnerabila este ispitita, intr-un prim reflex, sa se replieze in sine si sa se refu"ieze in blinda
si"uranta a sinului maternC 4ersul inapoi al racului reprezinta, aici, atasamentul de copilarie, adica de mama de
care nu poate fi despartit copilul: mama-hrana, mama-si"uranta, mama-tandrete. $ativul din ,ac creste cu ochii
pironiti asupra mamei, intorsi spre trecut. Devenit adult, isi aminteste cu emotie de copilarie si de familie revine in
locurile unde a crescut reminiscentele, re"retele si nostal"iile ocupa un loc important in viata sa psihica se
o"lindeste in trecutul sau si orice ima"ine este pentru el o amintire %Proust&.
/dentificarea cu mama face din barbatul ,ac un feminin: este inclinat spre pasivitate, receptivitate, emotivitate, cu o
sensibilitate feminina si "ust pentru interior, casa, lucrurile intime... $evoia sa de si"uranta il poate face timid,
temator, pudic, putin dezarmat in fata asprimilor vietii. De unde deriva dificultatea de a trai in exterior a acestei fiinte
facuta pentru interior, pentru a patrunde inauntrul lucrurilor si a crea o ambianta intr-un cadru dat.
Daca identificarea materna este mai accentuata, poate aparea un adevarat complex care risca sa duca la tulburari
in afirmarea personala. 2milul devine becisnic, supus, dependent, cautind protectie in dorinta inconstienta de a
ramine copil. .onstiinta ,acului se aduna in sine, nativul aflindu-se pe drumul spre autism: hoinar, salbatic, cu capul
in nori, cautind sin"uratatea, cartile si alte intilniri intre patru ochi care ii favorizeaza retra"erea in sine.
'xterior, acest hiperemotiv traieste inecat in nesi"uranta usor ranit de viata, ramine mult timp marcat de o sin"ura
clipa de fervoare. -iseaza deci sa se inchida intr-o viata confortabila, se refu"iaza in afectiuni puerile, in reactii
e"ocentrice, obiceiuri, superstitii traind intr-o atmosfera semima"ica.
Aceasta retra"ere trece adesea drept indiferenta %el, care este cel mai sensibil dintre oameniC&. Acest hipersensibil
a!un"e chiar sa se rupa de ambianta schizoid, este in acelasi timp atit de introvertit incit nu-l mai intereseaza decit
ceea ce se petrece in intimitatea sa. Prime!dia care-l paste este sa-si creeze un intre" univers interior pe care sa-l
substituie apoi lumii exterioare. .onstructiile ima"inare, refu"iile artistice, a caror fi"ura curenta este bovarismul,
dezvaluie faptul ca nativul s-a repliat intr-o atitudine facila in fata efortului de a se adapta la realitate.
$u orice ,ac a!un"e pina acolo sau, mai de"raba, nu da inapoi pina in acest punct dramaticC Dar ca sa intele"i pe
cineva trebuie sa-l sesizezi in aspectul sau ne"ativ posibil ca si in aspectul sau pozitiv actual. Si nimic nu ii e mai util
unui ,ac decit sa-l a!uti sa-si risipeasca ceturile, in care vede inaintind impotriva sa fantomele pe care le-a produs.
)rebuie totusi sa recunoastem ca existenta unui ,ac nu este o experienta usoara si confortabila: din cele
douasprezece tipuri zodiacale, ,acul e cel mai emotiv, cel mai sensibil ce este atunci surprinzator in faptul ca e mai
vulnerabil decit ceilalti+
Pe de alta parte, dmmul sau in viata consta in "eneral in a-si vedea eul infruntind aventura in profunzime, catre
sursele interioare. (r, daca experienta asta poate sa fie cea mai bo"ata dintre aventurile omenesti, ea poate fi,
trebuie s-o admitem, si cea mai dureroasa.
)otul depinde, in final, de natura "complexului matem". .u cit ,acul ramine mai dependent de mama sa, supus
tardiv influentei ei psihice, cu atit mai mult el poate sa se teama ca trebuie sa infrunte incercarea vietii.
Sa semnalam acum si ca exista o varietate de ,ac care, "razvratit fata de mama", traieste sub imperiul opozitiei:
mama este criticata, combatuta, respinsa, mai mult sau mai putin detestata o data cu ea sint discreditate si toate
valorile pe care le reprezinta: sensibilitatea, intuitia, irationalul... Dar oare acesti ,aci rationali, uscati si reci, au
reusit, cu adevarat sa taie cordonul ombilical psihic+ ,eusita pentru un ,ac nu consta nici in a depinde de mama,
nici in a o respin"e, ci in a accepta si a implini valorile materne cu autonomia unei personalitati de adult.
$eindoios, femeia ,ac are o evolutie psihica mai usoara. /dentificarea ei cu mama ii permite de la bun inceput %cu
exceptia vreunui conflict ma!or in stare sa o opuna acesteia& sa accepte elanurile inimii care alcatuiesc maretia
femeii. /n plus, amenintarea care apasa asupra ,acului este de a se crampona cu incapatinare de individualismul
sau, de posesiunile sale personale, cind de fapt implinirea si-o poate "asi pe calea victoriei vietii colective asupra
individului. (r, pentru femeie, copilul este drumul "ata trasat al unei asemenea evolutii.
$n supraemotiv subactiv
Sub aspect caracterolo"ic, ,acul este supraemotiv si subactiv. La el, inactivitatea deturneaza emotivitatea de la a
actiona asupra lucrurilor, pentru a o readuce la constiinta de sine. $ativul se intoarce spre tarmurile interioare unde
emotivitatea sa, deosebit de selectiva %sensibilitate extrema la anumite evenimente, insensibilitate la altele care pot
sa fie mai "rave&, poate sa se sublimeze. 4ai mult sau mai putin introvertit si schizoid, dupa cum am vazut, el
ramine fidel ima"inilor sale si unui viu sentiment pentru sine este un $arcis si, totodata, un liric. Dar, prin
contemplare, emotivitatea poate sa-i incinte via!a: totul se petrece in sine, in sufletul sau delicat si tacut. ii este sete
de o in-timitate pe care stie atit de bine s-o creeze si s-o imparta cu altii. Doar ca inac-tivitatea il poate reduce mai
mult sau mai putin la neputinta. #ara elanul unui sentiment, e un lenes, dar forta inertiei poate lua la el forma
tenacitafii %sa ne "indim la clestele racului&. 'ste constient de aceasta slabiciune si cauta sa se prote!eze impotriva
ranilor pe care le poate primi din afara %adesea il vedem zavorind usile, tra"ind obloanele, traind ascuns& cu toate
acestea, viata interi-oara nu trebuie sa-i slu!easca drept scuza ca sa dezerteze din viata exterioara. ,evenind spre
sentimentul de sine, este in sintonie, in comuniune cu natura care i se ofera drept refu"iu al unui "hoinar sin"uratic",
ceea ce se intimpla adesea cind se indeparteaza de oameni. ,acul insensibil la natura, pe care relatia cu natura il
face mai dur, apartine tipului ce si-a respins mama %este cunoscuta relatia afectiva intre mama si natura&.
,acul lunar se simte in noaptea vietii el accede la constiinta prin ceea ce ii "rascoleste maruntaiele" intrarea in
starea de ve"he este le"ata de o trezire a emotiilor sale. Aceasta constiinta crespusculara a!un"e, in cazul tipului
infe-rior, la somnul or"anic daca nu la evadarea constiintei visatoare: trece pe lin"a lucruri fara sa le priceapa
poezia, pe lin"a oameni fara sa le asculte chemarea aspira la odihna, la calm, departe de riscul actiunii si al
creatiei. Dar ceea ce la tipul inferior este constiinta somnolenta devine la tipul superior fervoare a vietii obscure.
Lar"a sa deschidere spre inconstient il pre"ateste pentru orice efuziune si il face sa traiasca poetic. De fapt, vointa
nu i se clatina decit atunci cind intervine un interes afectiv putemic.
,acul nu vede si nu iubeste realitatea prezenta decit daca e impodobita cu valul iluziilor, de vreme ce isi poarta
pretutindeni cu el sentimentul: el isi viseaza viata, daca nu-si poate trai visul. 2neori el este un vis pentru ceilalti, iar
acestia sint pentru el un vis. /ma"inatia e calitatea sa dominanta ea coloreaza orice realitate si va"abondeaza in
voia dispozitiei sale altemativ vesela si melancolica. 'ste un ele"iac, un romantic, care are "ustul miraculosului, al
fantasticului.
)rebuie sa admitem, in cele din urma: semnul ,acului este unul din semnele cele mai dificile de trait. Pe terenul sau
cresc cele mai frumoase flori ale sensibilitatu, iar poezia da fructele cele mai savuroase dar este si terenul cel mai
propice refularilor si productiilor nevrotice rezultind din predispozitia spre infantilism.
Cele doua fete ale unui lanus psihologic
Dar cit este de complexa lumea ,aculuiC $ici nu am definit bine corpul, ca observam o bifurcatie, care apare atit la
plecare, cit si la sosire. $u este oare ,acul prins intre un suflet animal imbibat de nevoi trupesti destul de primitive
si un suflet an"elic plin de har ceresc+ $u-l vedem oare vesnic oscilind intre doua vise, doua doruri+ 'ste le"at de
patrie si impins spre departari departe, nu se "indeste decit la tara natala revenit acasa, viseaza tarmuri, tarimuri
exotice sau ima"inare... -ede asadar cum se contureaza o linie de demarcatie a apelor ,acului.
'xista un ,ac cuprins de fervoarea inradacinarii si marcat de o dispozitie sedentara, lasa impresia unui vapor care
si-a aruncat ancora in port se lea"a de lucrurile vietii pamintesti asa cum scoica e prinsa de stinca. Ancorat in
opiniile sale, este preocupat de realitatile prozaice intr-o asemenea masura incit nu se poate desprinde de ele, fie
ca e vorba de starea sanatatii sau de interese materiale. ' un suflet simplu, o fire de bonom, linistita, familiara,
comoda, uneori destul de asemanator cu un urs, fara pasiuni aparente, sedentar %,em-brandt&.
Si mai exista un ,ac cuprins de fervoarea dezradacinarii si marcat de o dispozitie calatoare fire ratacitoare, lasa
impresia unei barci in deriva. Acest al doilea tip, desprins de realitatea prozaica, este lipsit de simt practic: pluteste
in afara, in mar"inea lucrurilor. ' o fiinta bizara, capricioasa, complicata, alt-fel incintatoare si captivanta adevarat
licurici, nu sta locului, este instabil, hoi-nar, mai mult sau mai putin nesatisfacut %.octeau&.
Sub aspect caracterolo"ic, aceasta bifurcare situeaza supraemotivul-inac-tiv la incren"atura secundaritatii cu
primaritatea, facind din ,ac fie un Sentimental paranervos, fie un $ervos parasentimental.
,acul secundar este asadar un Sentimental, se intimpla ori de cite ori Saturn e dominant in cerul sau. 2n
asemenea caracter nu este prea des fericit. Secundaritatea ofera un azil tainic si profund emotivitatii refulate care
se exprima in rume"ari dureroase. Subiectul e inclinat spre meditatie, dar inceteaza mai mult sau mai putin sa
traiasca pentru a simti ca traieste, fiind ades sub!u"at de cenestezia sa, de starea sanatatii sale. /ndecis si veleitar,
acest inhibat seamana cu aler"atorul lui Ienon care, in reflectia asupra cursei, pierde putinta de a-si atin"e telul.
.onstiinta sa are tendinta sa adoarma cu opiumurile fabricate in sinul sau, sa secrete scrupulul, resemnarea,
melancolia, autoacuzatia, mizantropia. Sentimentele morale ocupa un loc important in modul de a "indi, iar
trasatura dominanta a caracterului sau este constiinta, cu fidelitatea fata de amintiri atasamentul fata de trecut si de
obisnuinte.
,acul primar este un $ervos, cu o dominanta lunara, mercuriana si martiana. 'ste expus contradictiei unor
ambalari succesive. )endinta sa dominanta este nevoia de schimbare, de reinnoire a emotiilor, datorita mobilitatii si
vivacitatii sentimentelor sale in fond, este un va"abond afectiv, trecind de la o le"atura la alta, plecind dintr-un loc
intr-altul, dintr-un mediu intr-altul...dar intotdeauna le"at de ima"inile eului sensibil si susceptibil.
#ireste, nu exista o linie de departa!are absoluta intre aceste doua caractere si, foarte des, ,acii imprumuta
trasaturi si de la unul si de la altul, fara ca Sentimentalul paranervos sa poata fi clar distins de $ervosul
parasentimental.
%emoria pura
4emorie, ima"inatie si intuitie sint datele cardinale ale inteli"entei senzoriale a unui ,ac.
Daca tipul acesta nu s-a putut desprinde de copilarie, de familie, modul lui de a "indi este timid, complezent,
insuficient de eliberat de reactiile imediate, de pre!udecati sentimentale. /n plus, emotivitatea ii incura!eaza
subiectivitatea, face sa se nasca in inima lui nelinistita puseuri antiintelectualiste, credinte-refu"ii, adevaruri care nu
duc la nimic din ea deriva spiritul capricios care se complace in ceturile fictiunii, "indirea care se invirte in cerc. Dar
la ,acul eliberat, aceeasi emotivitate reprezinta tocmai o forta spirituala: "indirea lui cisti"a in caldura si se lasa
antrenata de sentimente marete de aceea el are adesea o inteli"enta !ustificatoare si apolo"etica.
De multe ori putem intilni acest tip dedindu-se unei visari hoinare, unei reverii a sentimentului care se etaleaza ca o
suita informa de ima"ini sau ca un abur sonor se distin"e la el un fel de lene de a "indi. Dar cind spiritul sau
domina unda emotionala care il strabate, el retine ideea ce i se prezinta, o incalzeste, o face sa se maturizeze
interior:o cloceste. Pentru o asemenea fiinta, noaptea este intr-adevar un sfetnic bun. ; anumita secundaritate a
reprezentarilor cu dominanta afectiva acumuleaza in el lente maturatii care, la momentul potrivit, ies din
subconstient sub imperiul unei situatii concrete. Dar adevarul trebuie sa vina dinauntrul si din profunzimea fiintei, sa
fie simtit si trait, sa fie un adevar care iese din put. 'ste o inteli"enfa care aproape ca ar putea fi calificata drept
materna, fiindca reprezinta un demers de participare: asemeni mamei care participa la viata copilului ei, il "hiceste,
il simte cum isi simte propriul trup. (are nu am pasit acum pe calea spirituiui de finete al lui Pascal %4ercur si -enus
in ,ac&, care cunoaste lucrurile "intrind in ele" si nu se straduieste decit sa convin"a insinuindu-se in suflet+
$ascut cu Luna in ,ac, 6er"son a consacrat tipul acestui semn, fixind rolul intuitiei. Acest filozof al visului si al
contemplarii il cheama pe om sa se priveasca in sine, sa descopere datele nemi!locite ale constiintei: sa fie mai
inainte de orice atent la desfasurarea spontana a duratei sale, a duratei care cur"e, a melodiei neintrerupte a vietii
interioare. Dar constiinta aceasta inseamna mai intii memorie iar 6er"son vrea sa surprinda memoria pura, unde
spiritul pastreaza toate amanunteie tabloului vietii traite... in cautarea vietii trecute, a timpului pierdut. Acest eu
profund, pe care tinde sa-l atin"a dincolo de eui social, este tocmai eul lunar la care participa ,acul si intuitia, in
sensul pe care i-l da 6er"son, drept demers scump ,acului.
&emeni-Psihologie
Adevarurile lui Arlechino
Superficialitate si vastitate
$e putem face o impresie "enerala despre nativul din @emeni daca tinem seama de cele doua proprietati
caracterolo"ice dominante: primaritatea si amploarea cimpului constiintei.
Primaritatea desemneaza dispozitia nativului pentru impresiile mobile si fu"itive: impresiile primite produc imediat
un efect maxim, dar fara sa lase vreo urma, astfel incit evenimentele nu au nici o repercursiune de durata.
/n amploarea cimpului constiintei, atentia nativului se etaleaza, se destinde in multiplicitatea reprezentarilor,
mentinind intr-un vast cimp luminos un !oc mobil de impresii dispozitia aceasta confera o anume tendinta spre
distractie, spre hoinareala, spre nehotarire.
Aceste doua proprietati se con!u"a iar accentul cade pe mobilitatea impresiilor - trasatura dominanta la @emeni ,
astfel ca prima produce adesea un efect asemanator cu a doua. (tto @ross, care a definit notiunea de primaritate, il
numeste chiar pe primar un "superficial-vast". Prin asta intele"e acea amploare virtuala pe care o mare mobilitate o
confera constiintei, deoarece nu proiecteaza in fiecare clipa decit un fascicol in"ust de atentie asupra lucrurilor, fara
sa insiste asupra sesizarii acestor lucruri insesi, de unde si ecoul slab al impresiei. Dar noi sintem de parere ca,
pentru nativul din @emeni, fascicolul atentiei matura o suprafata mai vasta de reprezentari.
'mmanuel 4ounier a prezentat "atmosfera "enerala" a acestui semn zodiacal intr-un portret surprinzator al
"superficialului-vast":
"... )ip esentialmente labil, a carui experienta e supla, dar fra"ila. Primarul, intr-adevar, se manifesta printr-o
intele"ere prompta si o utilizare instantanee a impresiilor produse de aspecte exterioare. Acestea dispar la fel de
repede pe cit au aparut. 'motiile sint puternice si scurte. Dupa un acces de furie, primarul se linisteste imediat si nu
se mai "indeste la motivul miniei lui. Se consoleaza relativ repede dupa o incercare sau un doliu, reluindu-si curind
treburile si distractiile. /n tot ce face, are o mare aptitudine pentru uitare. 'ste irascibil, dar supararea lui se
de"radeaza usor in in!urii, care apoi se stin". Primaritatea tinde asadar sa atomizeze durata constientizata %...&.
$evoia de unitate este inabusita de nevoia de actualitate. /nconstant in simpatiile sale, se inflacareaza brusc pentru
o prietenie si o abandoneaza la fel de repede, rene"ind dupa aceea sentimentele pe care le manifestase cu mare
infocare. 'ste un mare infidel. $u e interesat decit de impresii noi si de prieteni noi, nu acorda duratei alta valoare
decit cea de constrin"ere si amortizare. Daca, in "eneral, este oricind "ata sa rosteasca si sa pretinda !uraminte ori
promisiuni, aceasta se intimpla pentru ca simte cit e de fra"il pe dinauntru si ii !udeca pe ceilalti cu aceeasi masura.
Dar promptitudinea instantanee a an"a!amentelor sale nu este si o "arantie pentru durata lor. Docil fata de mode,
lacom de idei noi, usor de convins si de pacalit. #ie ca e vorba de instalarea propriei sale case, de etalarea
cunostintelor sale sau de cercul de relatii mondene, simte nevoia sa vada si sa incerce mereu altceva. /si schimba
la fel de usor profesia, specialitatea sau marota. Acest ansamblu de trasaturi il face sa fie usuratic, nepasator,
instabil."
/n actiune, nevoia de rezultate imediate depaseste intotdeauna ideea rezultatelor in timp. Are arta de a face fata
imediat si cu brio solicitarilor sau neprevazutului actiunii. $u-si bate capul sa asi"ure concordanta intre principii
%daca are&, cuvinte si acte, fiind de fiecare data omul solutiei imediate si eficiente, oricare ar fi mi!locul folosit dar nu
e totdeauna sincer si nu intotdeauna se poate stapini in fata avanta!elor imediate pe care i le-ar aduce minciuna,
fiindca nerabdarea lui este mare, in special fata de cerintele mobilitatii sale afective.
4obilitate si rapiditate
#aptul ca @emenii sint semnul cel mai mobil din Iodiac nu ar trebui sa ne surprinda, de vreme ce provine din
combinarea cuaternarului celui mai miscator %Aerul& si a ternarului schimbator %4obil-4utabil&.Am vazut mobilitatea
aceasta exprimata de primaritatea accentuala a tipului dar si de morfolo"ia sa: ca si 4ercur, este usor, doar cu
virful piciorului inaripat asezat pe pamint e usor ca un ful" si pluteste in aer %ceea ce-l aseamana cu "leptozomul"
lui 9retschmer, considerat ca un rapid&. $ativul are intr-adevar o dispozitie de calator si nu se simte si"ur decit in
mobilitate ii place mai presus de orice miscarea, schimbarea si mereu nu are astimpar, acest lucru poate mer"e
pina la mania de a-si schimba locul, a ratacitorilor. Pentru el, mai mult decit pentru oricare altul, viata inseamna
miscare. .unoaste un soi de fervoare a dezradacinarii si o forma de virtute a desprinderii: ".it valoram noi, o data
a!unsi imobili+" lata intrebarea pe care si-o pune, fiindca forma lui de viata este prea putin le"ata de loc, de fiinte si
de lucruri.
4obilitatea este in mod firesc insotita de rapiditatea ritmului, privile"iu pe care @emenii il impart cu 6erbecul. )impii
de reactie sint diminuati, ceea ce permite un numar mai mare de "esturi la un moment dat. @indirea lui se apleaca
nemaipomenit de repede asupra a tot ce-l incon!oara si sare de la un obiect la altul. Aceasta repeziciune
psihomotorie deriva din nevoia interioara de schimbare, ca urmare a unei atentii care se epuizeaza foarte repede
asupra fiecarui obiect. Dar repeziciunea nu se limiteaza la o accelerare a pasilor si "esturilor ea presupune, in
actiune, solutii abile pentru scurtarea demersurilor printr-un efort inteli"ent. Si"aud si .orman au considerat
aspectul psiholo"ic al vitezei de reactie le"at morfolo"ic de masa corpului, fata de care aceasta viteza ar fi oarecum
invers proportionala. 'i au descris un tip rapid caracterizat prin forme corporale "racile, o inteli"enta si o
sensibilitate vii, o fire curioasa de orice, dar repede obosita de monotonie, adaptindu-se usor la pluralitatea
sarcinilor, dar instabila... un tip care coincide, se inrudeste foarte mult cu vechiul tip 4ercur.
Suplete si firesc
4obil si rapid, acest tip actioneaza cu suplete. Desi e facut sa capteze numeroase impresii, nu este tocmai vir"inul
ne"ativ care inre"istreaza pasiv lucrurile ca o placa foto"rafica. 4ai curind decit un suplu plastic, el e un flexibil
care, in fata multiplicitatii impresiilor primite, pastreaza distantele. $u este deci permeabil decit la suprafata si,
precum trestia, se indoaie, dar nu se rupe este faimoasa "trestie "inditoare"...
.ind e bine adaptata, cum se si intimpla de obicei, comportarea sa este perfect elastica. Prin comanda interioara el
isi distribuie fortele, la momentul potrivit, in punctele care il solicita, raspunde prompt la apeluri si la modificarile
survenite in afara reluarile lui nu prezinta discontinuitati si conexiunile se fac in mod firesc. Aceasta suplete
corespunde unei anume perfectiuni a dialo"ului dintre nativ si lumea exterioara: de unde o anumita virtuozitate
dialectica a spiritului si sentimentelor.
(bstacolul principal in fata supletii este nerabdarea, comportament prea ades adoptat de @emenii confruntati cu o
piedica. La tipul disonant, e vorba de razboiul nervilor, care se traduce prin manifestari emotive, "esturi sumare, dar
pina la urma mai lun"i decit "esturile normale, tremuraturi, convulsii...,
/nsa cind se instaleaza supletea, aceasta duce la o anumita naturalete, un firesc de extrovertit inserat in spatiul viu
care il incon!oara. Lumea incepe aici, foarte aproape, lin"a el: este atasat de viata asta a imediatului in care respira
si vibreaza intens. Dar daca se simte le"at printr-o retea cu o mie de fire de antura!ul sau %nimeni nu are mai mult
ca el simtul contactului imediat, al raportului direct&, simte totodata o anume independenta fata de acest antura!,
pentru ca stie sa-si pastreze un spatiu liber in fata lui, sa stabileasca un !oc elastic intre lumea incon!uratoare si el
insusi. $imeni nu e deci mai inzestrat ca el sa traiasca intr-o retea multipla de relatii cu antura!ul %relatii, totusi, de
proiectie si de identificare&, dezvoltind in sine si in!urul sau o sfera de firesc. De aceea contactul cu el este usor si
a"reabil, cu atit mai mult cu cit are un caracter !uvenil si destul de vesel. Doar nenvozitatea crispata a tipului
disonant poate sa constituie un obstacol in fata acestui farmec.
Adaptabilitate' instabilitate
)oata forta caracterului rezida in extraordinara sa facultate de adaptare. 4obil si suplu, este cea mai aeriana dintre
fiinte. .ontactul cu el este usor, firesc, epidermic chiar se instaleaza repede in lucruri sau se asaza pe ele. Se
simte la indemina pretutindeni si moduleaza, transpune in functie de mediile si circumstantele cele mai diferite. 'ste
parca invaluit in ele, intr-o asemenea masura incit s-ar crede ca circumstantele sint cele care l-au fasonat. )e face
sa te "indesti la cameleon se re"aseste intotdeauna acelasi in variatiile de decor exterior si cade mereu in picioare
in situatiile cele mai contradictorii. Aceasta adaptabilitate provine si de la o fire asemanatoare cu un mozaic, care s-
a construit procedind la o serie de identificari cu persona!e din antura!, impru-mutind de la fiecare din ele trasatura
de caracter care placea: sint adevarurile succesive ale lui Arlechino.
Dar vibratia aceasta mintala, mimetismul acesta, facultatea aceasta de a intra in pielea celorlalti duc la instabilitate
ca urmare a unei atitudini superfi-ciale de imitatie: )raduttore, traditore. Aici este vorba de un stadiu in care su-
biectul nu e an"a!at de fiecare data se descurca folosindu-se de libertatea sa interioara, ca un actor care trebuie sa
!oace un sin"ur rol, dar poate sa intruchipeze mult mai multe. )rebuie sa amintim aici de relatia @emenilor cu
adolescenta daca tipul lunar, prin apartenenta sa la copilarie, isi viseaza viata sau isi traieste visul, tipul mercurian
isi !oaca viata sau isi traieste !ocul, se afla in stadiul de !oc, nu ia lucrurile foarte in serios si se simte disponibil
pentru toate aventurile fiindca nu-l an"a!eaza. $e dam seama ca, in aceste conditii, la nativ domneste un fond de
neliniste, de incertitudine, de ezitare, de indoiala, el ne-stiind prea bine ce vrea nici pentru ce e facut astfel incit la
extrema acestei sitatii il vedem evoluind pe un nisip miscator unde toate fanteziile si virtuozitatile sint posibile, dar
unde nu s-ar putea implanta nimic stabil si profund.
"Adolescenta pare a fi virsta de electie a instabilitatii si a discordantelor. @usturi, proiecte, conversiuni, detasari,
entuziasme, tradari, toate se succed si se inlocuiesc reciproc fara incetare. %...& Dar instabilitatea aceasta e normala
ea exprima experimentarea turbulenta a dorintelor in toate directiile vietii nu este o stare constituita, ci o situatie de
criza. Adolescentul seamana cu instabilul care se disperseaza si-si incearca dominatia asupra fiintelor si a lucrurilor
ca sa mascheze un soi de insuficienta interioara, dar insuficienta lui nu e decit relativa fata de amploarea
aspiratiilor."
$ativul din @emeni pare a fi mai mult sau mai putin intirziat in stadiul acesta !uvenil, situatia de criza devenind o
stare constituita pentru tipul diso-nant care, incomplet matur, se mentine ca un fruct verde.
La tipul disonant aceasta poate duce la o anume enervare vitala, o constrin"ere nervoasa susceptibila sa se
exprime in numeroase moduri: versatilitate, disperare, zburdalnicie, tendinta de a sicii, a"itatie, cara"hioslic, mania
de a-si roade un"hiile... in special: nevoia de a arata ce este, de a trai ca sa impresioneze, mai de"raba decit ca sa
se exprime, nevoia de a epata, de a face pe "rozavul, parca spre a cauta in afara ceea ce nu "aseste in sine.
(ipolaritate
/n toate acestea, nu trebuie sa uitam esenta bipolara a semnului reprezentat de cei doi "emeni de fapt, doua
persona!e interioare dialo"heaza in acest nativ, iar tensiunea dualitatii se articuleaza pe planuri diferite. La baza sta
sentimentul diviziunii interioare si problemele pe care le ridica: )o be or not to be... #iindca subiectul este in acelasi
timp un da si un nu, la fel cum coexista in el masculinul si femininul, ziua si noaptea, albul si ne"rul... 2nul dintre
"emeni poate domina in detrimentul celuilalt de fapt, al doilea 'ul se profileaza ca o umbra, un dublu subiectul nu
vrea sa fie acest dublu, si totusi este. Altfel, dedublarea interioara ia alt aspect: o parte din fiinta actioneaza si
cealalta o priveste pe prima actionind %de unde un nou motiv de dezradacinare, de detasare&, subiectul fiind in
acelasi timp actor si spectator el insusi. Se afla in interiorul intreprinderii sale, ca sa o faca sa pro"reseze, si in afara
ei, ca sa o examineze: in acelasi timp, spontaneitate activa si reflectie asupra sensului actelor sale. Desi"ur, nu e
vorba de o inferioritate: subiectul are posibilitatea sa se "indeasca la situatia sa, sa se smul"a din ea macar in spirit,
sa o tina sub controlul privirii sale, deci sa o depaseasca si sa ia hotariri fata de ea.
Dar exista un aspect mai problematic al dualitatii interioare la tipul nostru, si un nativ din @emeni caracteristic, 8ean-
Paul Sartre, ii face o analiza remarcabila.
)rebuie sa amintim ca nativul din @emeni isi elaboreaza personalitatea in schimburile sale cu mediul incon!urator.
,aporturile fata de celalalt, in el insusi, sint primordiale. .eilalti sint instalati in interiorul acestei fapturi locuiesc
acolo si sint cei care vorbesc in el, in privirea lor isi descopera adevarata fire. Acest tip sufera ca este, in interiorul
sau, altul decit el insusi. Si in acelasi timp are nevoie de ceilalti are nevoie sa fie vazut de ei ca sa se simta
existind, sa se simta vazut, are nevoie de celalalt ca sa se hraneasca din substanta sa si asta cu atit mai mult cu cit
este lipsit in sinea lui de realitate si sufera de a fi nerealizat. Libertatea sa necesita privirea celorlalti ca sa se
asi"ure ca este, iar aceasta privire are o virtute constitutiva. Actul in sine are nevoie de o reprezentatie care sa
dezvaluie fiinta sa prin celalalt. Autorul se transforma astfel" in actor conform lo"icii unei atitudini care ii preschimba
pe ceilalti in spectatori. Astfel, doua fiinte stau fata in fata in psihic: fiinta-pentru-sine %ce este subiectul pentru sine
insusi& si fiinta-pentru-celalalt %ce este el in ochii celuilalt, ce devine el ca obiect pentru ceilalti&.
/n functie de aceasta a doua natura, subiectul devine in strafundurile sale obiect pentru ceilalti, altul decit el, strain
lui. Adevarul sau pentru ceilalti, acest adevar care ii vine din afara, contrazice certitudinea cea mai intima pe care o
are despre sine. $u se simte cutare persoana, dar ceilalti asa il fac, il numesc si-l inchipuie asa... "/mportant, spune
Sartre, nu e ce se face din noi, ci ce facem noi insine din ce s-a facut din noi. Si autorul -irstei ratiunii da astfel cea
mai precisa definitie @emenilor puri.
Sintem departe de a fi de"a!at toata complexitatea @emenilor. Am descoperit in fiecare nativ din aceasta zodie o
dualitate multipla, un dialo" interior intre doua persona!e. Acum observam doua tipuri diferite de @emeni, nativii din
acest semn fiind polarizati spre unul sau celalalt din ele, dar putind cunoaste si un !oc alternativ al acestora.
Sa revenim la caracterolo"ie dupa ce am dezvaluit constanta primaritate, vedem cum acest semn primavaratic si
plin de viata oscileaza intre doua formule care se inverseaza: emotivul inactiv si neemotivul activ. Si cum trebuie
neaparat sa se dea un nume acestor persona!e, propunem sa se spuna primului "tip .astor" %lira ii convine poetului
din el&, iar celui de-al doilea "tip Pollux" %maciuca lui 3ercule nu e nelalocul ei in miinile acestui iscusit intelectual&.
Astfel vedem de"a!indu-se cei doi poli ai ansamblului 4ercurian-@emeni.
)ipul .astor: nervos %'motiv-non activ-primar&
/n portretul nervosului se "asesc valori lunare si mercuriene mai mult sau mai putin comune, dar se distin"e usor si
un aspect al naturii @emenilor.
La ce duce, in cazul lui, "ruparea emotivitatii si a primaritatii+ 4ai intii, la o mare mobilitate de sentimente, care se
traduce printr-o afectivitate in conti-nua miscare, o sensibilitate instabila, nevoia de schimbare si preferinta pentru o
succesiune mai mult sau mai putin rapida a sentimentelor. "Pe masura ce mobilitatea aceasta afectiva se precipita,
fie prin efectul unei primaritati extreme, fie prin eventuala rapiditate a circumstantelor exterioare, ea tinde spre
impestritare, spre !uxtapunerea unor culori vii, mantia lui Arlechino." /n al doilea rind, ea duce la inclinatii pentru arta
si literatura %poezia convine si ea, dar mai cu seama nervosului lunar&. in al treilea rind, la o vioiciune a senti-
mentelor pe care o accentueaza o emotivitate putenica ea face ca totul sa fie resimtit cu o intensitate si o acuitate
destul de mari, lucrurile fiind socotite delicioase, incintatoare, formidabile, teribile sau oribile... %de unde un anume
"ust pentru superlative&. in al patrulea rind, la o nevoie de emotii: ".ind emotivitatea inceteaza sa fie o incercare
suferita spre a deveni materia unei cautari mintale, un scop, ea se transforma in nevoie de emotie. Aceasta nevoie
de emotie trebuie sa devina, la nervos, o nevoie de emotii, adica nevoia de a-si reinnoi emotiile."
De aici decur"e sensibilitatea si atasamentul fata de moda care trece, "ustul pentru divertismente, uneori chiar
pentru !oc, nevoia de stupefiante si dorinta de a-i ului pe ceilalti %lucru mai caracteristic pentru nervosul lunar&.
Putem oare vorbi de 8ean .octeau, care are Ascendentul in @emeni, fara a vorbi de "moda", de "stupefiante" si de
"uluirile" pe care i le solicita Dia"hilev+ in al cincilea rind, la hoinareala afectiva sub toate formele ei: neputinta de a
se fixa undeva, tendinta de a calatori, de a se muta, de a fu"i, de a evada in tari indepartate, schimbare a
domiciliului, dispozitie ratacitoare va"abonda! profesional, va"abonda! in prietenie si in dra"oste: nativul se
ataseaza repede si cu infocare, dar nu-si daruieste inima, violenta si frivola, decit pentru a si-o lua repede inapoi. Si,
in sfirsit, la puterea de seductie care rezulta din vivacitatea privirii, a mintii, conta"iunea sentimentelor, forta
sin"ulara din expresiile sensibilitatii si ima"inatiei %mai accentuata la lunar&. .ei din !ur il iubesc cu atit mai mult cu
cit este mai seducator si cu cit sinceritatea sa, momentana, este si total dezinteresata.
Alaturarea inactivitatii la primaritate duce in mod fatal la o anume contradictie in "indire si viata: o viata hartuita de
impulsuri succesive manifestind imperiul aproape exclusiv al prezentului nu poate fi un model de coerenta ea
sacrifica eternitatea in favoarea actualitatii, valoarea sistematizarii in favoarea spontaneitatii. .aracterele trebuie
luate asa cum sint si nu trebuie sa li se ceara decit ce pot da. ( veridicitate fra"ila: de unde rezulta ca nervosii
trebuie sa minta asa cum fac arta, iar minciuna caracteristica pentru ei poate fi numita minciuna prin infrumusetare
%pozitiva sau ne"ativa&. Punctualitate slab dezvoltata subiectivitate predominanta %vorbeste putin despre lucruri se
intereseaza mai mult de persoane si de sine insusi& nere"ularitate in comportament %rebel fata de munca impusa,
nedisciplinat in sexualitate, cheltuitor& si debilitate a sentimentelor morale %o conduita destul de libera care poate
deveni imorala&.
Tipul Pollux) sanguin *+eemotiv-activ-primar,
#ata de cel precedent, acest tip este calm are o mare prezenta de spirit. /ntelectualitatea ii domina viata
actioneaza precum "indeste si, drept urmare, interesele sale sint intelectuale sau iau o forma intelectuala. La limita,
e o minte fara suflet rniscarile sale pot sa se accelereze fara ca inima sa-i bata mai tare. .eea ce il caracterizeaza,
fie ca este felicitat, fie ca este deplins, e extrema usurare a vietii interioare. /n urma acestui vid intim, el este o
esenta de extroversiune rece. Are nevoie de un spri!in, pe care il "aseste in exterior, in perceptia si analiza lumii din
afara. Se "indeste la miscarile celorlalti, fara sa participe la ele, la rece.
Dorinta sexuala nu se invaluie in afectivitate. Dra"ostea este un prile! de ironie, de sarcasm si de cinism, mai
de"raba decit de tandrete cel mult tinde spre prietenie si doar sentimentul frumusetii fizice poate sa-i dea un
caracter spiritualizat. in "eneral, se apara de starile afective prin zeflemea, atunci cind nu re"reta ca nu poate
a!un"e la caldura intima a emotiilor.
Simtul practic e foarte dezvoltat nativul este dibaci si inventiv in arta de a-si procura favorurile celorlalti si de a
beneficia de concursul evenimentelor, ca si in aceea de a "asi solutia problemelor pe care i le pune existenta.
Simtul practic e adesea servit de o oarecare dexteritate manuala %sa remarcam talentul pentru desen&.
/ntrea"a sa personalitate e orientata spre un comportament eficace pentru interesele sale personale. Acest om
e"oist e monden, politician, diplomat, intotdeauna abil in relatiile cu oamenii, fiind mereu interesat. Poseda o
oarecare doza de cinism, uneori lipsa de scrupule, destula versatilitate si perfidie.'ste putin veridic, dar in timp ce
nervosul este inclinat spre minciuna din orbire pasionala, san"uinul este inclinat spre ea din duplicitate calculata.
intr-un cuvint, e un realist care poseda o mare suplete si o putere de adaptare aproape imediata.
'ste inclinat spre scepticism, toleranta e liber-cu"etator apara ratiunea impotriva fanatismului. Prin supletea mintii
si curiozitate, exceleaza in "enuri literare diverse: critica literara, !urnalism, litere, conversatie..., dar este amenintat
de dispersare si de lipsa de profunzime.
)rebuie sa-si imbo"ateasca experienta intorcindu-se spre exterior. "Simte nevoia sa se spri!ine pe lucruri, pe semne
sau pe calitati, sa fie spri!init de obiect, ca un copil care se asaza la fereastra ca sa evite plictiseala."
Aceste doua tipuri sint cele doua fete pe care le poate prezenta alternativ mercurianul, ca si nativul din @emeni,
concomitent .astor si Pollux. Dar, cel mai adesea, unul dintre cele doua persona!e este pus in umbra de catre
celalalt si se retra"e, uneori chiar dispare. Asistam la o polarizare care se opereaza in functie de superioritatea
uneia din stele fata de cealalta.
Astfel, "tipul .astor" este un nativ din @emeni %sau un mercurian& la care valorile lunare %la un mod mai "eneral,
valorile noptii: Luna, $eptun, Saturn& predomina fata de valorile solare.
")ipul Pollux" este, dimpotriva, un nativ din @emeni %sau un mercurian& in care vedem predominind valorile solare la
un mod mai complet: Soarele, %2ranus, 8upiter&, fata de valorile lunare.
-eu - Simbolica
Caci aceasta mi-e vointa
/n flecare an, cind, in perioada cuprinsa intre := iulie si :: au"ust, Soarele strabate cel de-al cincilea semn zodiacal,
Leul, pasim in a doua iaza a verii,prima fiind asociata cu ,acul, iar ultima, cu #ecioara.
Putin conteaza ca, de fapt, constelatia Leului aminteste mai mult sau mai putin de marea felina si ca ea nu se mai
afla astazi in zodie. Pentru noi, Leul ramine portiunea zodiacala situata la distanta e"ala intre solstitiul de vara si
echinoctiul de toamna, la !umatatea drumului dintre ;> ,ac, unde Soarele atin"e declinatia nordica maxima, si ;>
6alanta, unde intilneste ecuatorul ceresc.
.u alte cuvinte, ne aflam in inima anotimpului verii. /n ciclul anual al naturii, e momentul culminatiei ve"etale: toate
formele sint etalate, pir"uite, aurite si coapte sub soarele cel mai stralucitor din an. ( data cu deplinatatea rodului,
sintem la virsta maretiei si maturitatii anotimpului.
De aceea s-a ales, pentru a reprezenta acest semn zodiacal, "re"ele animalelor", faptura maiestuoasa a leului,
emblema a puterii suverane, a fortei nobile. Aflindu-se in afinitate cu stralucirea si caldura amiezelor de vara, simbol
al "randorii implinite si al autoritatii naturale, nu trebuie sa ne mire ca leul este animalul cel mai frecvent reprezentat
in heraldica. 'l ocupa un numar nesfirsit de blazoane franceze si straine, este fi"ura de electie a ordinelor
cavaleresti si predomina in arte, de la celebra Poarta a leilor de la 4icene, pina la operele moderne.
3iero"lifa semnului stilizeaza coada animalului cu un cerculet deasupra caruia se afla o curba mare in spirit
"rafolo"ic, este vorba de o miscare ce pleaca dintr-un centru si se indeparteaza de el cu amplitudine daca ne uitam
mai de aproape, observam ca in aceasta schita "rafica este cuprinsa intrea"a noblete stralucitoare a semnului.
Pentru a intele"e bine Leul, trebuie sa-0 situam "enetic in structura Iodiacului. /n calitatea sa de al cincilea semn
marcheaza o etapa precisa din cucerirea umana. Simbolic, daca 6erbecul e spermatozoidul, )aurul, ovulul, daca
@emenii reprezinta unirea lor, iar ,acul "estatia, Leul semnifica iesirea la lumina, nasterea, aparitia unei unitati noi.
/n ,ac, omul este le"at de mama prin cordonul ombilical. in Leu, el isi dobindeste autonomia se naste ca celula
personala. /ndividualitatea sa se intrupeaza concomitent cu aparitia constiintei. .ucerirea cea mai importanta, cind
aparitia lui "'u" in limba! dezvaluie nasterea vointei si a libertatii personale. 'ste si momentul aparitiei omului ca
fiinta sociala.
Leul apartine esentei elementului #oc. /n trinitatea zodiacala a acestui selement, isi are locul, ca #(.-#/D, intre
#ocul-cardinal al 6erbecului si #ocul-mutabil al Sa"etatorului. )rei termeni succesivi ai aceleiasi stari: scinteie-
flacara-cenusa trei aspecte diferite ale aceleiasi manifestari: caldura-lumina-fuziune... #ata de #ocul nediferentiat
din 6erbec, forta animalica, impulsiva, spontana, haotica, creatoare si distru"atoare, oarba si sublima... si de #ocul
epurat, destinat pornirilor spirituale din Sa"etator, semnul matur al Leului reprezinta focul stapinit, flacara
domesticita, forta de foc individualizata, consacrata puterilor 'ului, mobilizata de o vointa diri!ata. ,aportata la inima
care, in "(mul-zodiac", e or"anul acestui semn, zodia Leului reprezinta forta centrala, re"lementatoare si iradianta
care comanda intrea"a economie interioara.
#ata in fata cu Leul se afla -arsatorul, opusul sau polar. Dialectica respectiva traseaza drumul de parcurs intre
independenta si Libertate, intre acceptarea de sine si acceptarea celuilalt. Aici este vorba de cultul vointei 4ele
suverane in fata se afla sacrificiul imbo"atitor, implinirea in sensul vointei )ale. 'ste evident asadar ca, daca stadiul
leonin este, psiholo"ic vorbind, o etapa de culminatie, analoa"a maretiei amiezelor de vara, el nu este decit o faza
ce se cere depasita pentru implinirea inte"rala a conditiei umane.
'ra de asteptat: astrul atribuit Leului e Soarele. Stapinului i se aduc toate onorurile+ De la unul la altul, aceleasi
ecouri isi raspund: semn zodiacal si astru al vietii, focului, caldurii, luminii, iradierii, stralucirii etc. /nima este pentru
astru ceea ce este si pentru zodie.
( inrudire astrala atit de au"usta nu poate decit sa-i ma"uleasca pe nativii din zodie, "fii ai soarelui". .u toate
acestea, orice e relativ, atit in cer, cit si pe pamint. in pofida uluitoarei sale "randori, la scara planetara, Soarele nu
este, ca stea, decit un mic punct in univers, o pulbere in "alaxie. Si totul e dialectic. Asociat cu carul Soarelui, Leul
intruchipeaza apoteoza zilei si a luminii. (ricit ar fi insa de interesanta, aceasta relatie nu trebuie sa ne constrin"a
sa o ridicam in slavi si sa desconsideram noaptea si intunericul: ziua, nu vedem decit un soare noaptea ne arata
milioane...
La toate popoarele, astrul zilei a facut obiectul unui cult divin, adesea asociat chiar cu viata sociala si reli"ioasa
astru al luminii, el este in acelasi timp si simbolul spiritului, al luminii launtrice, al divinului din noi. / n @recia, zeul
solar Apollo era inzestrat cu toate atractiile tineretii, fortei si "ratiei.
$u mai este nevoie sa ar"umentam influenta considerabila exercitata de Soare asupra Pamintului. Lumina lui
conditioneaza functia clorofiliana a plantelor, iar caldura lui diri!eaza toate manifestarile vietii or"anice. 'l este
arbitrul anotimpurilor si principiul tuturor ener"iilor utilizabile. )ot el se afla la ori"inea furtunilor ma"netice, a
aurorelor boreale si a curentelor telurice. #urtunile si eruptiile fantastice care se produc la suprafata lui si pe care
ne-am obisnuit sa le numim pete solare provoaca perturbari in ener"ia de iradiere a astrului. #iecare vilvataie solara
se traduce printr-o recrudescenta a diverselor dezordini: crize sociale, accidente, sinucideri, crime, mortalitate
crescuta... ca si cum insasi planeta noastra ar fi intr-o stare de febra s-a a!uns chiar la a pune in paralel curbele
activitatii solare si "raficele epidemiilor, ale productiei forestiere, viticole,cerealiere, industriale... JJ/n fine, ultimele
statistici stabilesc un raport destul de precis intre repartitia razboaielor si revolutiilor si amplificarea petelor solare.
Din un"hiul de vedere astro-psiholo"ic, Soarele simbolizeaza instanta psihica pe care psihanalistii o numesc
supraeu, adica acea functie a fiintei umane care, pe tot parcursul vietii, perpetueaza directivele morale si interdictiile
derivate din educatie, mai ales sub influenta tatalui. 'ste un soi de !andarm interior, de controlor al psihismului care
pretinde renuntari in zona instinctelor si face sa prevaleze valorile societatii. Dar desi acest !andarm poate fi benefic,
devenind o mare pir"hie spirituala, el poate fi si malefic, tiranizindu-0 pe cetateanul onest si ducindu-l la nevroza
sau chiar la psihoza %cind Soarele este foarte disonant la nastere&. #ata de Luna care reprezinta natura, Soarele
intruchipeaza deci in fiecare dintre noi cultura daca astrul noptilor personifica viata infantila, arhaica, emotiva, astrul
zilei reprezinta apartenenta la societate, latura celor mai mari exi"ente, punctul aspiratiilor celor mai elevate, al
pretentiilor celor mai importante. Iona solara a psihismului defineste intre"ul pro"ram al Apollinicului: este zona in
care revendicarea constiintei este dintre cele mai vehemente, unde lupta contra somnului vietii si a betiei instinctelor
e constanta, unde batalia dusa de fiinta spirituala e cea mai crincena. 'ste zona deplinatatii constiintei si a an"a!arii,
a constiintei creatoare. A trece de la eta!ul lunar copilaros la eta!ul solar adult, inseamna a te educa infruntind si
vrind sa frecventezi ceea ce 8ames numeste "linia celei mai mari rezistente": rezistenta la automatisme, la su"estie,
la neastimparul instinctului, la emotivitate, privatiuni consimtite, supuneri, frinari... -iata solara, este, in cele din
urma, viata rafinata si sublimata, chipul complex oferit de personalitate in sintezele sale elevate. /naltat la stadiul
solar, individul dispune de deplinatatea facultatilor sale, se bucura de inte"ritatea fortelor, isi implineste
particularitatea individuala in unitatea psihismului total, nu-si mai suporta soarta, ci isi implineste menirea. Devine
atunci un centru creator, un soare. in istorie, vedem adesea ridicindu-se din mase ori din stat un erou national, un
tip de actiune sau de sensibilitate care se impune ca un model exceptional de atra"ator si cizelat din mii de indivizi,
concetateni imitatori: un cavaler, un condottiere, un indra"ostit romantic, un self-made man... Soarele este cel care
simbolizeaza rolul acestor modele oficializate de succes el simbolizeaza preceptele, idealurile, principiile societatii
dupa care indivizii isi fixeaza conduita. Soarele este 'roul care modeleaza omenirea prin exemplul sau, prin
succesele, prin ispravile sale. $umeroase mituri presupun o conceptie funciar eroica despre Soare: asemeni
razboinicilor din marile epopei, Sur5a si 3elios isi mina carele la care sint inhamati niste cai focosi. 4ircea 'liade a
constatat ca predomina cultul solar acolo unde, "ratie re"ilor, eroilor, imperiilor, "istoria este in mers". Dupa ce a
remarcat solarizarea frecventa a #iintelor Supreme,el constata afinitatea teolo"iei solare cu elitele: suverani, initiati,
eroi hierofaniile solare tind sa devina privile"iul unei minoritati de "alesi". Arbore al vietii- ,e"e - Dumnezeu,
aceasta e de altfel formula mitolo"iei solare.
/n raport cu implinirea aceasta, semnul e doar rareori la inaltimea astrului. Daca "re"ele animalelor" simbolizeaza
ceea ce este re"al in viata psihica, ceea ce este mai nobil in instinct, Leul intruchipeaza prea adesea forma
inferioara a fiarei oarbe, iar tipul Leu sucomba in fata fortelor pe care nu le poate domestici. .u toate acestea,
trebuie intotdeauna sa se ia in consideratie, in practica astrolo"ica, asa-numitul complex Leu-Soare-.asa a --a
%corespunzind celei de-a --a zodii&, care formeaza un ansamblu de tendinte conexe.
/ata semnificatia diferitilor factori astrolo"ici in zodia Leului:
Soarele si Ascendentul nu fac altceva decit sa puna in valoare Leul in toata puritatea sa, fara a-i conferi o orientare
anume.
Luna in Leu inseamna exaltarea vietii instinctive, efervescenta unei firi care se lasa, increzatoare, in voia nobletei
inclinatiilor sale ima"inatie colorata, maretie a visului %#laubert, #rederic al //-lea, @au"uin, 3one""er, Leconte de
Lisle, Ludovic al D/--lea, Philippe de .hampai"ne, Schiller&.
4ercur in Leu face sa prevaleze inteli"enta leonina alcatuita toata din claritate, luminozitate, sinteza, viziuni vaste si
spirit cuceritor %6arres, .avour, David, #ord, $apoleon, Petrarca, Poincare, ,ubens&.
-enus in Leu da lumii sentimentelor caracteristici leonine: pasiuni mari, ideal clasic, noblete sufleteasca... %David,
#rancisc /, @luc7, /n"res, Lorenzo 4a"nificul, Ludovic al D/--lea, ,ubens, .ecile Sorel&.
4arte in Leu reprezinta forta a"resiva a animalului, cu botul lar" deschis si caninii amenintatori. 'ul dispune de o
considerabila putere combativa si realizatoare, mai mult sau mai putin utilizata. 'a poate alimenta minii %,aimu&,
satisface apetituri !osnice %6or"ia&, se poate pune in serviciul unei experiente sau unei aventuri indraznete si
violente %6lan*ui, 6oulan"er, Danton, 8uares, 4etternich, ,obespierre, -isins7i& sau poate sa a!un"a la o
intreprindere vasta %#ord, Pierpont-4or"an&.
8upiter in Leu semnifica forta leonina exteriorizata, inflorita, umflata sau buhaita, dar umanizata. 'ul se afirma intr-
un mod hipertrofiat sau seniorial impune nevoia de a reprezenta sau domni in domeniul sau %Auriol, Andre 6reton,
'dHi"e #euillere, 4ontherlant, ,aimu, Ea"ner&.
Saturn in Leu se afla in diz"ratie, in "exil". Aceasta pozitie confera un aspect blestemat si duce mai mult sau mai
putin la decadere, daca 'ul nu accepta sa se sacrifice. 'a explica firea nesatioasa a lui .ezar 6or"ia, procesul si
exilul lui Dre5fus, atentatul anarhist al lui ,avachol, exilul lui Eilhelm al //-lea tot ea domina in cerul lui 3itler si ii
semneaza aventura si esecul.
(alanta - Simbolica
Iubirea de ceilalti
/n fiecare an la := septembrie, cind Soarele intra in cel de-al saptelea semn din Iodiac, 6alanta, ne aflam in mi!locul
anului astronomic. .a si la :0 martie, astrul trece la punctul zodiacal de intilnire dintre ecliptica si ecuatorul ceresc,
dar paraseste emisfera nordica si trece ecuatorul spre a intra in emisfera sudica. Acesta e sensul echinoctiului din
6alanta care inau"ureaza toamna. Perioada de o luna in timpul careia astrul zilei strabate zodia - de la :=
septembrie la :: octombrie - corespunde, asadar, primei faze a toamnei.
'ste inutil sa ne raportam la constelatia Libra, pe care, uneori, e dificil s-o distin"em de zodie sau sa recur"em la
ideea unei inselatoare influente stelare, aceea a incandescentului Arcturus, bunaoara. @radul 0<;> - ;> al 6alantei -
este punctul median al Iodiacului: de la 6erbec pina la sfirsitul #ecioarei, s-a scurs un hemiciclu incepe hemiciclul
opus care, la sfirsitul Pestilor, va intilni primul semn zodiacal intr-o miscare ciclica perpetua.
Pentru astrolo", ceea ce conteaza e momentul specific. 'chinoctiul de toamna aduce cu el echilibrul dintre zile si
nopti, ca si la inceputul primaverii dar talerele balantei inclina in sensul opus: dupa triumful zilelor asupra noptilor,
urmeaza lenta instalare a lumii nocturne, e"alizata de declinul lumii diurne. .aldura si lumina sint in descrestere. $u
de"eaba, Soarele este "slabit": toamna inseamna asfintitul.
/n natura, ultimele fructe coapte se desprind din pomii ale caror cren"i se despoaie ca o prefi"urare a unei perioade
de destindere, de repaus, de pace, cind formele exterioare si valorile obiective se retra" treptat in fata vietii
interioare. /ntre 6erbec si #ecioara am asistat la desfasurarea intre"ului ciclu al ve"etatiei, de la "erminarea
"rauntei, pina la cule"erea spicului. La capatul acestui hemiciclu, materia si-a atins tinta in desavirsirea substantei.
.u zodia 6alantei incepe procesul invers: declinul lumii or"anice, dar si, o data cu reintoarcerea substantei in
esenta, avintul lumii spirituale. /ar echinoctiul, punct median, semnifica echilibrul dintre edificiul construit si fortele
care ii pre"atesc naruirea.
Ascensiunea "fortei noptii", victorioasa in fata "fortei zilei", formeaza ideea esentiala a acestei noi orientari. /n
anotimpurile cu zile lun"i, natura in plina extroversiune actioneaza neobosit cind zilele scad, viata se retra"e si
trece din exterior in interior, parca spre a prinde noi puteri. Dar, paralel cu o toamna exterioara triumfa o primavara
interioara asfintitul anual al Soarelui este compensat de o aurora: cea a planetei Saturn, "exaltata" in zodie, si
punind astfel in evidenta valorile de desprindere, despuiere, renuntare. -om putea spune ca ruperea echilibrului zi-
noapte in favoarea principiului obscur duce la coborirea spiritualului in material.
)rebuie sa admitem ca nu se putea face o ale"ere mai buna pentru a reprezenta acest al saptelea semn zodiacal: o
6alanta cu un brat si doua talere nu conteaza daca acestea stau in echilibru sau nu. 3iero"lifa o stilizeaza cu doua
linii orizontale paralele, dintre care cea din partea superioara are deasupra ei un semicerc central.
6ratul care lea"a intre ele cele doua talere in echilibru contine toata "indirea profunda a zodiei. ,aport de echilibru
intre doua aspecte alternante, opozitie a contrariilor sau asociere a lucruri8or complementare: principiul consta in
punerea fata in fata a doi poli opusi care se mentin anta"onisti atit timp cit cele doua elemente nu-si "asesc unitatea
comuna, dar care a!un" la unirea laturilor complementare in clipa cind descopera centrul, respectiv punctul median
al bratului. )rebuie deci sa se "aseasca "!usta masura" care anima dinamica termenilor aflati in prezenta.
Dualitatea, despartirea, parta!ul, echilibrul, unirea sint produsele, ratate sau reusite, ale acestei structuri.
Putem observa ca, pornind de la inceputul zodiei 6erbecului, 6alanta este primul semn zodiacal care are un punct
opus: 6erbecul. 'ste fata de acesta ceea ce reprezinta antiteza fata de teza. 6erbecul inseamna animalitatea
focului ori"inar, domnia asa-numitului stru""le for life, elanul primitiv al primaverii, alcatuit din impulsivitate
creatoare. /n fata acestui instinct brut se situeaza domnia echilibrata, proportionata, a!ustata a 6alantei, ale carei
talere e"alizeaza motorul si frina, elanul si constrin"erea. Aici, tumultul si violenta fac loc destinderii, pacii, iar
universului format din creste si un"hiuri i se opune o lume de termeni medii, de masuri, de semitonuri si de nuante.
in aceasta rafinare, fiinta pierde fara indoiala orice urma a adevarului ei prim, dar este adaptata, asimilata,
umanizata.
De la intrarea in 6erbec pina la cea in 6alanta s-au parcurs 0<;>: un"hiul zodiacal s-a lar"it pina la punctul sau
extrem de acum inainte el se va restrin"e, revenind la baza. S-a depasit deci o limita: aceea a 'ului care se afla la
capatul dezvoltarii si care acum trebuie sa involueze, la fel ca forta solara care il personifica. $u se mai pune
problema sa se cucereasca cel mai vast spatiu vital, ca in Leu, nici chiar, ca in #ecioara, sa se atin"a o perfectiune
clasica. 6alanta inau"ureaza intilnirea cu e"alii si introduce relatia de la donator la donator apare ideea de
toleranta, de limitare, chiar de renuntare. .u pretul unei impartiri, s-a creat un schimb, s-a nascut cooperarea
sociala.
Semnul apartine, de altfel, naturii subtile si eterate a Aerului, element al schimburilor, al contactelor si al le"aturilor
umane. (r, in triun"hiul aerian al Iodiacului, el isi are locul intre @emeni si -arsator exista trei etape bine precizate:
camaraderia scolara, le"atura in pereche si fraternitatea universala trecerea de la un "se" nediferentiat la "tu si eu"
dialectizat, apoi, de la acesta, la "noi" colectiv.
/n cursul primului hemiciclu era vorba de inflorirea individualitatii cel de-al doilea, care incepe aici, va duce la
inte"rarea personalitatii in marele tot. .onstiinta sociala isi face aparitia o data cu acceptarea "rupului si a
schimburilor umane. .ooperarea s-a nascut si isi va "asi substanta in Scorpion si "indire in Sa"etator, ca sa a!un"a
la .apricorn o data cu crearea or"anismului social, a statului. 2tilizarea balantei duce la acelasi drum: A cintari ceva
nu inseamna oare a-0 evalua in functie de o "reutate-etalon, adica a-i stabili valoarea sociala+
Daca 'ul din 6alanta isi accepta caderea instalindu-se la o valoare e"ala cu altul decit sine, el se simte curind
incomplet si incearca atractia celui complementar cu el. Apare astfel beneficiul consimtirii la sacrificiul de Sine:
asfintitul autumnal stirneste primavara interioara facind sa se iveasca sufletul in intilnirea cu aspectul complementar
ideal, acel "tu": lubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.
Acest semn se afla sub tutela planetei -enus. Dar nu estc vorba de -enus @enitrix din )aur, zeita paminteana a
betiei dionisiace din imbatatoarea luna mai. 'ste -enus Afrodita a trandafirilor toamnei, "ordonatoare" cereasca a
iubirii, a frumosului, a dreptatii, a adevarului, inspiratoare a artelor. 'a este principiul dorintei primordiale, a atractiei,
zeita $untilor Sacre. 'a uneste toate fiintele si le apropie, mai putin sub semnul atractiei pasionale, cit sub cel al
elanului spiritual in cautarea "ratiei si a armoniei. Daca zeita dra"ostei feminine este mama lui 'ros care ii raneste
pe muritori cu sa"etile lui, inseamna ca #rumusetea pe care o intruchipeaza trezeste in om dorinta irezistibila care
se transforma in chinul de a o poseda si de a se uni cu ea, fie sub aspectul ei formal %frumusetea sensibila&, fie sub
aspectul ei esential %frumusetea intelectuala&. Dar neoplatonicianul Plotin, marele filozof al astrolo"iei, a exprimat
foarte bine aceste valori: Sufletul e Afrodita, iar 'ros e actul sufletului cind se inclina spre bine.
/n ceea ce priveste practica astrolo"ica, valorile 6alantei isi au deci corespondenta in cele ale astrului -enus
tendintele semnului capata cu atit mai mult relief, cu cit astrul este predominant la nastere. La fel se intimpla si daca
sectorul numit .asa a -//-a - omolo"ia celui de-al saptelea semn zodiacal cu al saptelea sector - este ocupat de
planete. Aceasta .asa a -ll-a reprezinta lumea care sta fata in fata cu subiectul, fie pentru a-0 completa %asociatii,
colaborari, uniuni, casatorie&, fie pentru a i se opune %inamici declarati, rivali, adversari, lupte, obstacole, procese,
divorturi&. Prin urmare, astrolo"ul trebuie sa tina seama de "complexul valorilor" - 6alanta--enus-.asa a -//-a - care
formeaza un tot, o retea de tendinte omo"ene si conexe.
/ata semnificatia diferitilor factori astrali in 6alanta:
Soarele si Ascendentul in 6alanta afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara a-0 particulariza.
Luna in 6alanta dezvolta sensibilitatea feminina a semnului care se materializeaza intr-un suflet delicat, rafinat,
indra"ostit de armonie si de ideal %.hopin, Ludovic al D/3-lea, 4anet, 4aria-Antoaneta&.
.ind 4ercur este in 6alanta prevaleaza in mod esential semnul sub aspect intelectual %6ossuet, 6oucher, 'rasm,
@uizot, Lamartine, 4e5erbeer, $ec7er, $ietzschc, -erdi&.
.u -enus in 6alanta infloresc aspiratiile afective si sensibilitatea aeriana, artistica sau estetica a semnului %6izet,
6onnard, .leo de 4erode, .ouperin, 'leonora Duse, 3o"arth, Lamartine, 4archiza de 4ontespan, Eilde&.
4arte in 6alanta este extrem de "slabit", se afla in "exil". 'ste devirilizat dezarmat, deposedat de forta sa ofensiva,
condamnat mai mult sau mai putm la neputinta, daca nu la infrin"ere %.ervantes, 3enric al /3-lea, Lermontov,
4endelssohn, 4erimee, Petain, Paul ,e5naud&.
8upiter in 6alanta face sa infloreasca sociabilitatea semnului care se arata si mai suplu, conciliant si adaptabil,
adesea pina la oportunism colaborator innascut caracter comod si fire fericita %3enric al /--lea, Ludovic al D///-lea,
Ludovic al D-///-lea, Eatteau&.
Saturn in 6alanta afirma valorile spirituale ale scmnului in masura in care il duc la detasarea de sine in folosul
universalului %6ossuet&.
Fecioara - Simbolica
Implinirea
/n fiecare an, cind, in perioada cuprinsa intre := au"ust si :: septembrie, Soarele parcur"e cel de-al saselea semn
zodiacal, #ecioara,se implineste a treia si ultima faza a anotimpului verii.
Sa nu cautam o explicatie a semnului referindu-ne la constelatia -ir"o sau la steaua ei cea mai stralucitoare, Spica.
#ecioara isi lea"a numele de portiunea din zodiac cuprinsa intre 0B;> si 0<;> lon"itudine aceasta felie de =;>
incheie cuarta care, plecind de la solstitiul de vara, a!un"e la echinoctiul de toamna. .u incheierea semnului %;>
6alanta& se incheie si primul hemiciclu zodiacul inceput in 6erbec. /n emisfera noastra, este le"at de "momentu)
deosebit care marcheaza sfirsitul verii.
Pentru natura, incepe o etapa noua. .el mai bine o putem intele"e daca procedam la o scurta retrospectiva. /n
6erbec, sub focul elanului vital, mu"urul a plesnit si vlastarul tinar a iesit din pamint. in )aur, infruntind proba
pamintului, tinara planta s-a infipt in sol ca sa prinda radacina. .u proba aeriana a @emenilor, ea s-a dezvoltat apoi
in aer, la nivelul ramurisului si al frunzisului. ,acul a vazut, sub domnia apei, formarea semintei, care s-a dezvoltat
si a inflorit in Leu, sub cel mai fierbinte soare al anului. 3emiciclul zodiacal ia sfirsit o data cu #ecioara este
incheierea acestui lun" proces. Spicul s-a maturizat, acum "ata de cosit: e momentul culesului, strin"erea recoltei,
inma"azinarea.
Substanta s-a implinit
Printr-un proces invers, cel de-al doilea hemiciclu zodiacal va vedea implinindu-se intoarcerea substantei spre
esenta. Simbolul zodiei reprezinta o fata tinara, o fecioara cu aripi tinind in mina un spic de "riu uneori, chiar un
snop. De ce o fecioara+ Se poate da cel putin o explicatie "naturalista": pamintul a rodit epuizindu-si toate resursele
in momentul acesta, e sterp, neproductiv dar, tinind seama de viitorul ciclu ve"etal, )erra este noua, vir"ina, pura si
va primi ulterior saminta.
3iero"lifa se multumeste indeobste sa semene cu un 4 al carui ultim picior e prelun"it si barat cu o liniuta. 'ste
vorba de o simplificare ce stilizeaza trupul si aripile fecioarei, prelun"irea intoarsa inauntru fi"urind spicul. S-ar
putea descoperi niste indicii pretioase pentru "rafolo"ie din acest semn distinctiv: preponderenta liniilor clare, a
un"hiurilor si a incrucisarilor, indiciu al valorilor rationale...
,ecolta e un rezultat care se cintareste si se calculeaza... .ita distanta de Leu la #ecioaraC Primul pune accentul pe
valoare, cea de-a doua, pe eficacitate. /n Leu, se naste individualitatea, simultan cu aparitia vointei si cu afirmarea
'ului intr-un sentiment de autonomie, de libertate. /n #ecioara, aceasta individualitate se va intari intr-un proces de
desicare %"rauntele trebuie sa se desprinda din spic detasindu-se din teaca& fixindu-si niste limite precise, ea se va
diferentia, se va particulariza, se va reduce, se va selectiona, incon!urindu-se de o scoarta izolanta. Saracirea
materiala va fi compensata de o intarire a spiritului. Si de aici se poate intele"e semnificatia #ecioarei: nu mai e
vorba de fecundarea materiei, ci de a spiritului. Aceasta zodie marcheaza in fapt aparitia ratiunii, cucerirea asa-
numitei ratio, omul isi cauta masura in lo"ica.
-om mai extinde cunoasterea zodiei referindu-ne la or"anul-tip care ii corespunde in repartizarea valorilor "omului-
zodiac": intestinele. Daca acceptam "rafolo"ia simbolica %dar noi nu obli"am pe nimeni la asa cevaC&, le observam
ansele in simbolul "rafic al zodiei. (r, intestinele au o functie precisa: aceea a sistemului di"estiv care triaza
alimentele, le ale"e pe cele proprii vietii, elimina deseuriie si asimileaza substantele nutritive. Asistam la procesul
tipic al valorilor semnului, valori de filtru, de "rila, de impletitura, de nod... Asimileaza, dar nu lasa sa treaca decit ce-
i convine.
#ecioara apartine cuaternarului Pamintului si, in triun"hiul zodiacal al acestui element, ocupa ultimul loc. Primul
semn, .apricornul, este de Pamint si .ardinal: pamintul rece, concentrat si despuiat din ianuarie, care primeste
"raunta si poarta virtual toate resursele nutritive pe care le va absorbi ea. Al doilea semn, )aurul, este de Pamint-
#ix: pamintul "ras, reavan si cald de mai in plina fecunditate, el se acopera de o ve"etatie inverzita si inmiresmata,
daruit cu totul fortei dionisiace a primaverii. #ecioara este asadar un punct "terminus", iar noi stim ca Pamintul
4utabil este cel, secatuit de soarele estival, pe care se culca spicul cosit. ' pamintul cel mai uscat, cel mai arid,
steril pentru materie, dar rodnic pentru spirit. -edem acum tot drumul parcurs de la )aur la #ecioara: daca primul se
napusteste asupra obstacolului, acapareaza, in"ramadeste si construieste, cea de-a doua sovaie, ale"e,
colectioneaza, or"anizeaza... 'lanul vital este intr-un declin evident, fortele diminueaza, formele se subtiaza, cu atit
mai mult cu cit individualitatea #ecioara, cu contururile ei precise, cu limitele bine circumscrise in chin"a celulei,
este foarte distantata fata de participarea la armonia cosmica. Apare deci simtul slabiciunii or"anice, al fra"ilitatii, al
bolii care izoleaza si limiteaza, la o faptura care nu se mai simte parte inte"ranta din $atura. Drept compensatie
pentru slabiciunea aceasta, ener"ia disponibila se canalizeaza in sfera imateriala a inteli"entei, se intelectualizeaza
si isi "aseste cea mai bo"ata sursa in acuitatea spiritului.
( ultima viziune asupra zodiei ne-o va oferi relatia dialectica pe care o intretine cu semnul opus: Pestii. Pe linia
mediana dintre polul ori"inar si polul final, primul semn este cel mai aproape de multiplul absolut, iar cel de-al
doilea, de absolutul lui 2nu. .u cit pune primul accent pe limita, pe frontiera, pe tarcul, pe centura lucrurilor si
traieste intr-o lume de norme, de incadrari, de re"uli si de formule..., cu atit cel de-al doilea se prezinta drept lumea
nemar"initului, infinitului, virtualului, latentului, inclasabilului, insesizabilului, indefinisabilului, "inefabilului"... Stau
fata in fata doua dimensiuni care specifica doua tipuri opuse: in #ecioara, biolo"ul, aplecat peste microscop,
sondeaza lumea substantelor infinitezimale in Pesti, astronomul, de la luneta telescopului, deschide omenirii caile
nesfirsite ale "alaxiei. .onstiinta individuala a #ecioarei se indeparteaza la maximum de "participarea mistica" la
turma Pestilor. Primul semn face pe "neutrul": isi amena!eaza bariere protectoare de care vin sa se spar"a valurile
oceanului lumii. .el de-al doilea face pe "cetateanul lumii" care, precum picatura de apa in mare, se impartaseste
de la imensa comunitate planetara.
Planeta diri"uitoare a #ecioarei este 4ercur. Aceasta tutela planetara, impartita cu @emenii, stabileste o paralela:
4ercur este vecinul Soarelui dupa cum #ecioara este vecina Leului. .alitatea de 2scat conditioneaza in mare parte
elementele comune semnului si planetei. #ecioara stabileste distinctii, separatii, clasamente, demarcatii, asa cum
uscaciunea detaseaza partile dintr-un tot. La fel ca ceasornicul in fata pieselor detasate, ea traieste punind in
valoare partile %prea adesea in detrimentul totului&, ca niste obiecte cu liniile de intersectie bine delimitate, ca un in
sine care isi este suficient. La rindul sau, 4ercur reprezinta un proces de diferentiere a contrariilor polare: pamint-
cer, intuneric-lumina, stin"a-dreapta, !os-sus, in spate-in fata, trecut-viitor, subiect-obiect, feminin-masculin... iar
dualitatea aceasta, evocata de caduceu, atribut al zeului 3ermes, constituie conditia initiala a dezvoltarii inteli"entei:
despartirea de lucruri pentru a nu se mai confunda cu ele si a le vedea. Astrul este deci ca si semnul: reprimare a
vietii sensibile, intelectualizare si socializare, in profitul uzantelor si al conventiilor supuse re"ulilor lo"icii contact
spiritual prin idei imbracate in cuvinte si contact material printr-un sistem de schimburi re"lementate. Asa este
#ecioara si asa este si 4ercur, in acelasi timp zeu al "indului, al stiintei si zeu al comertului.
Se intele"e deci ca, in practica, astrolo"ul se "aseste in fata unui complex #ecioara-4ercur %#ecioara este cu atit
mai reliefata, cu cit 4ercur este mai puternic la nastere&, la care se asociaza valorile .asei a -l-a, omoloa"a a celei
de-a sasea zodii %orice ocupare planetara a acestei .ase intareste valorile perechii in discutie&. .asa a -l-a
reprezinta: a& munca, mai ales sub aspectul putin de"radant al obli"atiei, al constrin"erii, al corvezii sau al sarcinii
domestice b& sanatatea, sub forma preocuparilor, "ri!ilor, indispozitiilor sau bolilor c& inferiorii: servitori, slu!basi sau
animale domestice %mai ales animale mici&. Preocuparile, raul, mizeria, incercarile, in "eneral, sint trasate in axul
.aselor a -l-a si a Dll-a, omoloa"e #ecioarei si Pestilor. /ata semnificatia le"ata de pozitia planetelor in #ecioara:
Soarele si Ascendentul afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara sa-0 orienteze intr-un anumit mod.
Luna in #ecioara: fortelor instinctive ale astrului le vine "reu sa creasca in acest pamint rezervat rezulta adesea o
oarecare neliniste, un sentiment de nesi"uranta, daca nu chiar un complex de inferioritate autoanaliza sau
cautarea psiholo"ica deriva de aici %Sainte-6euve, Stendhal&. #emeia are trei solutii: refularea, in"enuitatea %Dan5
,obin, Danielle Darrieux& sau disciplina.
4ercur in #ecioara face in mod esential sa prevaleze semnul in dispozitiile sale intelectuale %Au"ier, 6arthou, P.
6our"et, 6uffon, .olbert, Loc7e, Ludovic al Dl--lea, 4aeterlinc7, ,ichelieu, )olstoi&.
-enus in #ecioara: sentimentul se afla sub constrin"ere e rezervat, discret, timid, pudic estetica este controlata,
analizata, criticata sensibilitatea este fie refulata, fie disciplinata %6oileau, #ou"eron, #romentin, @oethe, @reuze,
La 6ru5ere, ,ameau, -aler5&.
4arte in #ecioara: se intimpia ca forta a"resiva a astrului sa fie refulata, de unde autodistru"ere %Alfons al Dlll-lea,
Dre5fus, Ludovic al D-/-lea&, violenta este cuprinsa in aceasta combinatie razboaie intestine: devii victima alor tai.
Dar, cel mai adesea, tendinta anala repliata a semnului se defuleaza, de unde descarcari a"resive. #orta combativa
a nativului se afirma atunci intr-o maniera anarhica, impulsiva, alambicata sau sadica %abatele Dubois, Deroulede,
3enric al -3/-lea, 4arat, ,avachol&, ori intr-un mod rational, lucid, strate"ic %/van cel @roaznic, $apoleon, Saint-
8ust, )urenne&.
8upiter in #ecioara: domnia valorilor clasice: ordine, masura, control, autoritate or"anizata, amploare retinuta. Dar si
domnia valorilor bur"heze: simt al convenientelor, simt moral, virtuti domestice, ordine ierarhizata... %6oileau,
6uffon, .ondorcet, #rancisc /, Le $otre, 4auriac, Petru cel 4are, ,ameau&.
Saturn in #ecioara: fortele de inhibitie sint suverane si se traduc prin reprimarea instinctului, a introversiunii, a
refularii, prin nevoia de disciplina, de ordine, de metoda, de control, de stapinire, de structura. Se intimpla ca
severitatea sa duca la un soi de ascetism, de fanatism sau de sistematica impietrita %6ach, 6er7ele5, .alvin,
.ondorcet, Descartes, Lavoisier, 4erimee, 4aine de 6iran&.
2ranus in #ecioara contribuie de asemenea la adoptarea unei atitudini de disciplina, de ri"oare, de despuiere, dar
sub o forma mai dinamica si revolutionara %Delacroix, Stravins7i&.
$eptun se contrazice cu #ecioara, iar sinteza acestor doua valori este doar rareori atinsa cel mai des, este vorba
de o dezordine interioara.
Sagetator - Simbolica
Invitatia la calatorie
/n fiecare an, cind, in perioada cuprinsa intre :: noiembrie si :; decembrie, Soarele parcur"e cel de-al noualea
semn zodiacal, Sa"etatorul, ne aflam in ultima faza a toamnei, precedata de lunile 6alantei si Scorpionului, si ne
indreptam spre .apricorn, care inau"ureaza anotimpul iernii.
/nutil sa ne orientam spre constelatia Sa"ittarius sau sa evocam stralucitoarea stea Antares care scinteiaza cu
luminita ei puternica la mar"inea semnului. Sa"etatorul este pentru noi portiunea zodiacala cuprinsa pe ecliptica
intre :A;> si :G;> lon"itudine, punct unde se incheie cel de-al treilea cvadrant si unde Soarele isi atin"e maximum
de declinatie sudica. 'ste deci in strinsa le"atura cu cea de-a treia si ultima faza a toamnei.
/n natura, dupa caderea frunzelor si marea suferinta a unei ve"etatii care se stin"e in Scorpion, totul se linisteste,
reintra in ordine decembrie e luna unui anume repaus inainte de sosirea intinsei promoroace si a fri"ului crincen din
.apricorn.
Semnul este reprezentat de fi"ura, binecunoscuta in mitolo"ie, a centaurului, al carui trup, in partea inferioara, este
de cal, iar in partea superioara, de om care tine in mina un arc incordat cu o sa"eata "ata sa porneasca. 3iero"lifa
prin care este inscris in cercul zodiacal se multumeste sa evoce sa"eata orientata in sus, intr-un un"hi invecinat cu
AB>, si taiata de o linie perpendiculara pe punctul sau median. Se de"a!a simbolica unei miscari care pleaca dintr-un
centru si se indeparteaza de el, a unui elan de expansiune in directia ascendenta, retinuta insa de "reutatea liniei
care intretaie sa"eata. /n cele doua linii care se intretaie "hicim imediat natura dubla a semnului, evocata de altfel si
de corpul mixt al centaurului, pe !umatate cal, pe !umatate om. .ele patru copite se spri!ina pe sol de unde, precum
Anteu, centaurul isi tra"e forta ori"inara dar in acelasi timp capul i se inalta catre cer, ia sa"eata e orientata spre
stele. Si putem adau"a ca, pentru om, calul este ceea ce e, pentru sa"eata, arcul. /ntr-adevar, partea animalica
reprezentata de ce simbolizeaza forta instinctiva pusa in slu!ba omului care o folosestc intr-un scop elevat:
centaurul este cea mai frumoasa ima"ine a transmutarii valorilor, a sublimarii, a trecerii de la uman la suprauman. /n
le"atura cu aceasta atra"em atentia ca in (mul-Iodiac, unde fiecare semn corespunde unei parti a trupului
omenesc, Sa"etatorul reprezinta coapsele: acolo se concentreaz ener"ia Sa"etatorului, care se precizeaza in
sensul puterii calaretului, investit cu forta nobilului animal, cind face corp comun cu calul, strin"indu-si picioarele pe
flancurile acestuia.
'ste limpede ca centaurul reprezinta simbolul unirii sau al sintezei naturii animale cu natura spirituala: trup si suflet,
!os si sus, materie si spirit, posesiune paminteasca si aspiratie divina, subconstient si supraconstient...
Sa"etatorul isi extra"e ener"ia din opera de fermentatie a predecesorului sau el opereaza chiar o proiectie a ceea
ce a adunat Scorpionul prin propriile sale incercari dar tot ce a trait acesta in lupte interioare va cheltui si trai
Sa"etatorul in lupte exterioare va proiecta ener"iile mobilizate de Scorpion spre a le sorti unui scop. Aici isi capata
intre"ul sens sa"eata zvirlita de centaur. 'a reprezinta o actiune transmisiva, mai mult sau mai putin !usta si rapida
ea este, dupa Senard, instrumentul care lea"a arcasul de tot restul, subiectul actiunii de obiectul pe care si-0
propune si asta "ratie vederii clare de care depinde tintirea corecta. Dorinta si ambitia Sa"etatorului, precizeaza
8ean .arteret, "este sa le"e proximitatea de departare se pune problema, in cazul lui, sa a!un"a sau sa atin"a, in
timp ce la 6erbec nu conta decit plecarea. Sa"eata Sa"etatorului va fi indrazneala "indirii metafizice exprimata de
turnurile catedralelor." Dinamism orientat spre nemar"inire, intr-acolo ne conduce sa"eata. /ar cind abatele .arl de
$5s transpune aceste valori in limba!ul credintei, el declara: "...de vreme ce este elanul "indirii celei mai inalte, e si
un simbol ioanic a!un"e sa ne amintim primul capitol din 'van"helia dupa /oan. 'ste, prin miscarea care e esenta,
si un simbol al elanului apostolic si nu e deloc intimplator faptul ca, pe timpanul 6isericii noastre ideale, se afla, sub
cele douasprezece semne ale zodiacului, fi"urile celor doisprezece apostoli care corespund acestor semne si mer"
pina la limitele lumii explorabile ca sa anunte vestea cea buna."
Sa ne mai miram ca Sa"etatorul este un semn de #oc+ /n triun"hiul zodiacal al acestui element vine in ultimul rind,
ca o incheiere, dupa cele doua precedente. Daca primul, 6erbecul, reprezinta focul ori"inar in toata forta lui
animalica, creatoare si distru"atoare, anarhica, oarba, de nedomesticit, la bine si la rau si daca Leul, cel de-al
doilea, simbolizeaza focul stapinit, flacara domesticita, forta de foc orientata in folosul 'ului, #ocul-mutabil al
Sa"etatorului reprezinta declinul simultan cu adormirea focului vietii. /n masura in care atin"e solstitiul de iarna,
soarele din Sa"etator se "aseste in situatia de iradiere fizica cea mai slaba si exprima abdicarea de la focul
individual, de la focul leonin consacrat ma"nificentei eului. Dar iradierea vitala nu se stin"e, asa cum nici Soarele nu
se stin"e cind apune disparut dintr-o emisfera, marele astru permanent o lumineaza pe alta, iar declinul material
este compensat de o ascensiune a spiritului. S-ar putea compara focul 6erbecului cu libidoul tinarului, cel al Leului,
cu forta adultului cvadra"enar, si cel al Sa"etatorului, cu dinamismul special care insufleteste pe sexa"enar.
Declinul vitalitatii fizice incepe sa se faca simtit caldura se retra"e din viscere ca sa anime sufletul, in folosul unei
mari libertati fata de pulsiunile instinctive: se produce o decantare a aspiratiilor spirituale. Acest foc al Sa"etatorului
nu mai indeplineste asadar o misiune de individualizare, individul aflindu-se in declin, ci se afla in serviciul unei
experiente "transindividuale" esenta sa purificata e destinata elanurilor spirituale: este foc purificator, foc de
iluminare, foc sacru, analo" flacarii care se inalta, sa"etii care lea"a natura de transcendenta.
$u trebuie sa uitam ca cel de-al treilea cvadrant al zodiacului aduce suprematia colectivismului asupra
individualismului, dominatia societatii asupra personalitatii. /n 6alanta, se formeaza cuplul in Scorpion, el se
uneste, iar in Sa"etator isi "aseste idealul. /n aceasta ultima etapa, departarea triumfa asupra proximitatii este
momentul marilor aventuri in re"ate vaste, al cruciadelor si al pelerina!elor, ora cind triumfa cautarea absolutului si
valorile eterne. De fapt, putem detasa doi mari Sa"etatori: introvertitul, care are darul filozofic de a vedea departe
sau nevoia explorarii spirituale profunde, si extravertitul, cuprins de pasiunea de a parcur"e spatii intinse, de a
acoperi orizonturi vaste. 2nul isi incordeaza muschii si-si intinde arcul pe verticala celalalt, pe orizontala.
// vom intele"e mai bine pe Sa"etator daca il comparam cu opusul sau, nativul din @emeni. /n cel de-al treilea
semn, subiectul construieste o tesatura strinsa de conexiuni apropiate cu lumea care il incon!oara, bazindu-se pe
lo"ica, pe ratiune in al noualea semn, il vedem sacrificind proximitatea in favoarea departarii, pentru a stabili
conexiuni cu bataie lun"a care sa-i inte"reze firea in valorile sociale si spirituale e vorba de o depasire a
individualitatii care raspunde intr-o lume metafizica. Sintem in prezenta.a doua universuri opuse si complementare.
/n @emeni, constatam domnia dualitatii prin diferentiere: separare si atasament, diviziune si asociere este vorba de
coexistenta unor stari opuse: individualism si sociabilitate, independenta si fraternitate, concurenta si asociere... /n
Sa"etator, dimpotriva, observam domnia unificarii, a fuziunii, a sintezei subiectul este in acelasi timp animal si om,
instinctiv si rational, pasionat si chibzuit, pamintean si ceresc este vorba de o totalitate %si nu o dualitate& care se
poate sesiza in unitatea suverana. Daca am cauta niste ima"ini adecvate ca sa-i caracterizam, am asimila,
impreuna cu 4aurice 4unzin"er, pe @emeni cu icul care se infi"e in trunchiul copacului spre a-i spar"e unitatea si
pe Sa"etator cu arcada, cu bolta romantica, viaductul, podul, tot ceea ce invaluie, lea"a, uneste un punct cu altul
prin mediere. /ar daca cercetam simbolurile care ii definesc pe unul si pe celalalt, vom spune ca pentru @emeni
caduceul, cu valorile sale dialectice, este ceea ce e vulturul pentru Sa"etator, vulturul vazut aici in valoarea sa
olimpiana, cu aripile lar" deschise: amploare de vederi, vointa suverana, proiecte cu bataie lun"a, vasta sinteza,
seninatate, zbor planat...
Daca Sa"etatorul evoca vulturul imperial, el isi dovedeste astfel apartenenta planetara la 8upiter, planeta cea mai
voluminoasa care incon!oara Soarele si se roteste pe axul ei vertical cu maiestate, luind cu sine in cursa numerosii
sateliti. $imic nu il poate simboliza mai bine decit acest astru, prin amploare si forta, pe ma"istru, omul si"ur de
sine, in deplina posesie a mi!loacelor sale, stapin pe el, in acord cu ordinea stabilita, cu le"ea, solicitat in directia
intelepciunii, dar animat inca de pasiune. 8upiter constituie un principiu de coeziune, de coordonare si el tinde sa
contopeasca intr-o unitate "lobala pamintul si cerul, umanul si divinul si acesta e sensul care se poate da le"aturilor
lui Ieus cu femei muritoare, le"aturi din care se nasc eroi. 'l este ordonatorul lucrurilor, reprezentant al ordinii, al
le"ii, al !ustitiei, pe scurt, al puterilor publice. Statisticianul 4ichel @au*uelin a evidentiat frecventa speciala a
rasaritului si culminatiei sale la nasterea a B;; de deputati dintr-o .amera franceza si a KGK de mari sefi militari. 'l
a mai demonstrat aceeasi relatie la nasterea a B;; de actori de fapt 8upiter e, de asemenea, "reprezentativ" este
vorba de un proces de extroversiune, de afirmare spectaculara, care a!un"e 0a conventional, la academic, la
pompos cind esueaza in forta sa de unificare: neputind sa contina, se umfla. Din punct de vedere caracterolo"ic, isi
lea"a numele de tipul !ovial, expansiv, spontan, increzator, euforic, "eneros, liberal, optimist, deschis socialmente si
mincacios, intr-un cuvint, plin de vitalitate. Pe de alta parte, este asociat cu destinderea, cu pacea, cu ordinea. La
00 noiembrie 0F0< alcatuia cel mai frumos aspect posibil %un tri"on& cu Soarele, pe care il repeta la < mai 0FAB...
Astrolo"ul se afla deci in prezenta unui complex Sa"etator-8upiter si trebuie sa mai includa in acest ansamblu de
valori analoa"e un al treilea factor - .asa a /D-a, omoloa"a a celui de-al noualea semn %orice ocupare a acestei
.ase de catre astri intarind perechea semn-planeta& - care are le"atura cu domeniul vastelor orizonturi. /n sensul
extroversiunii, indica tocmai marile calatorii, expeditiile si explorarile, coloniile si strainatatea, departarea. /ar in
sensul introversiunii, este in raport cu conceptiile, opiniile si aspiratiile culturale, indeosebi morale, reli"ioase si
metafizice.
Sa vedem acum particularitatile aduse de prezenta astrilor in semn: Ascendentul si Soarele in Sa"etator il
valorizeaza pe acesta fara a-0 califica in mod special.
Luna in Sa"etator da elanul de zbor in inaltimi, dra"ostea de calatorii, de aventura %DJAnnunzio, re"ina .ristina a
Suediei, @u5nemer, Lindber"h, Surcouf& sau nevoia de ideal, aspiratia sentimentului spre pasiunea filozofica
%6eethoven, 6rahms, $ietzsche&.
4ercur in Sa"etator denota tot dra"ostea de calatorii, de spatiu, de orizonturi indepartate %6ou"ainville, Alain
@erbault, @u5nemer, 9iplin", Lesseps, 4ermoz, Suz5 Solidor& "ustul pentru limbile straine sau pentru contactele
cu strainatatea %Iamenhof& sau inteli"enta Sa"etatorului care imbratiseaza ansambluri si planeaza peste ideile
"enerale, vederile filozofice %6a5le, 6eethoven, .henier, 'n"els, #ranc7, 9iplin"&.
-enus in Sa"etator da avint aspiratiilor afective in cautarea infloririi estetice, morale sau a idealului spiritual
%.hurchill, .harles de @aulle, Doamna de 4aintenon, 4anet, 4onet, Spinoza&.
4arte in Sa"etator isi orienteaza a"resivitatea in directia principiilor morale si filozofice, revizuite si criticate %6a5le,
Diderot, 'luard, 'n"els& sau da stralucirea marilor actiuni, a dinamismelor infocate, adesea inspirate de spiritul de
insurectie %6erlioz, .lemenceau, .onde, 3one""er, Lesseps, L5aute5, $ero, Pilsuds7i&.
8upiter in Sa"etator simte nevoia sa iradieze o bunatate "eneroasa, sau o autoritate care poate la fel de bine sa fie
paterna, patronala ori autoritara %.alvin, .lemenceau, 'duard al -ll-lea, #allieres, Papa Pius al Dll-lea&.
Saturn in Sa"etator tinde sa afirme personalitatea in sensul unui efort spiritual, al unei asceze, al unei morale, al
unei cunoasteri filozofice %.arol al --lea, Spinoza&.
Pesti - Simbolica
%area comunitate
/n fiecare an, cind in perioada cuprinsa intre 0F februarie si :; martie, Soarele parcur"e cel de-al doisprezecelea
semn zodiacal, Pestii, se incheie a treia faza a anotimpului iernii.
Sa nu cautam explicatia acestui semn in afara, invocind, bunaoara, constelatia Pisces sau stelele fixe care o
formeaza. Pestii, ca semn, isi lea"a numele de portiunea din zodiac ce se intinde intre ==;> si =K;> lon"itudine
aceasta felie de =;> incheie cvarta care, plecind de la solstitiul de iarna, a!un"e la echinoctiul de primavara. Prin
evolutia catre acest semn %;> 6erbec& se incheie, o data cu al doilea hemiciclu inceput in 6alanta, intre"ul ciclu al
zodiacului, 6erbecul inau"urind un nou circuit al universului nostru sideral. /n emisfera noastra, este le"at de
"momentul" precis al sfirsitului iernii.
Pentru natura, este vremea topirii zapezilor si a ultimelor ploi de iarna suvoaiele acopera intinsele cimpii manoase
viiturile au un rol de lichefiere, de dizolvare, de potop purificator le"aturile sint desfacute, fortele de coeziune
dispar constiinta aspira la neant. Si totusi, natura se desprinde alene din toropeala fri"ului saturnian al iernii
caldura si zilele incep sa conteze o viata noua, inca in "estatie invizibila, cauta sa musteasca spre a se exterioriza.
/n mediul acesta apos semintele capata o vi"oare care le va face sa plesneasca in 6erbec un puseu de seva, de o
senzualitate nepasatoare, cuprinde ve"etatia, care incepe proliferarea mu"urilor. Dar in lumea asta tranzitorie de
semisomn in care focul mocneste sub cenusa, nimic nu este inca precizat, totul se mentine intr-o stare informa nici
un hotar nu se poate trasa intr-un asemenea univers unde domnesc neimpartasite lipsa de determinare si confuzia.
Daca sintem in zorii unei ere noi, ne aflam si la sfirsitul unei mari etape, cel din urma semn zodiacal marcind
incheierea unui lun" proces ciclic care, incepind cu 6alanta %punct median&, vede implinindu-se intoarcerea
substantei la esenta, dupa domnia primului hemiciclu care se intindea de la plesnirea "rauntei %6erbec& pina la
cule"erea spicului matur %#ecioara&.
"De-a lun"ul celorlalte unsprezece semne, toate valorile vietii, carnii si sin"elui si-au urmat aventura cosmica a
realului. /n semnul oceanic al Pestilor, aceste valori se implinesc prin parasirea limitelor lor respective sau, mai
de"raba, prin depasirea lor, spre a deveni comunitate. .eea ce era mare in sine devine mic spre a atin"e
imensitatea. .erul si pamintul se vor uni aici in virtutile colective, in or"anizarea unui univers. /nvizibilul se
raspindeste in lumea vizibila si vizibilul se resoarbe in sinul lumii invizibile. 'ste momentul revelatiei, aceleia a
verbului momentul iluminatiei, aceleia a tacerii, dar si a misticului... )oate deosebirile se intemeiaza pe tacere.
Simbolul fi"urativ al semnului reprezinta doi pesti alaturati in sens invers,, unul urcind si celalalt coborind, cu un fir
care le lea"a "urile opuse: aici intr-adevar s-a "asit solutia interna a contradictiilor externe. 3iero"lifa ii prezinta
indeobste pe cei doi pesti %doua linii curbe in hiperbola& le"ati printr-o trasatura mediana orizontala %firul care ii
lea"a&. Ar fi mai natural sa se reprezinte, cei doi pesti orizontal si suprapusi, unul mer"ind inainte si celalalt inapoi,
dar subconstientul colectiv care se exprima in fi"urile simbolice are desi"ur motivele sale care depasesc simtul
comun, mai ales la un asemenea semn zodiacal.
Se stie ca in ordinea marilor etape cosmice ale omenirii, le"ate de miscarea de precesiune a echinoctiilor, era
semnului Pestilor care, ca toate celelalte, a domnit timp de circa doua milenii, e cea a crestinismului. /n fapt, primii
crestini din catacombe au adoptat pestii "asind mintuirea in apele botezului. /n masura in care .ristos este in mod
simbolic mintuitorul omenirii, nu poate fi el considerat cea mai mare personificare a semnului, izbavitor si salvator
intre toti+ Doua milenii s-au scurs si pestele ramine animalul !ertfit la masa de vineri...
,eferindu-ne la repartitia valorilor in "(mul-Iodiac", cele doua picioare sint partea corpului atribuita celui de-al
doisprezecelea semn zodiacal: ultimul semn este le"at de terminatii, de extremitatile intre"ului corp, precum coada
pestelui care e terminatia corpului sirenei. La drept vorbind, este mai putin vorba de o corespondenta anatomica de
asta data, cit de o le"atura metafizica ce ar merita un studiu aprofundat si anume un sonda! psihanalitic, daca ne
"indim la importanta pe care o capata picioarele, pasii, talpile in operele creatorilor marcati de acest semn, ca un
3u"o sau un -an @o"h la care 6erbecul si 4arte dominanti se con!u"a cu Pestii...
Acum, spre a ne lar"i cunoasterea semnului, putem sa-0 situam fata de diferitele etape ale duodenarului caruia ii
apartine.
Pestii participa la cuaternarul Apei si, in triun"hiul zodiacal al acestui element, ei ocupa ultimul loc. Primul termen
este reprezentat de Apa-cardinala din ,ac acest semn e expresia apei la nasterea sa si in raport cu nasterea in
acest sens, inchipuie atit izvorul prelun"it de piriul care brazdeaza valea, cit si apa ori"inara, apele-matrice din care
deriva orice forma de viata or"anica. Al doilea termen este cel al Apei-fixe din Scorpion acest semn simbolizeaza
atit apa statatoare si moarta a lacului, mai exact apa mocnita, namoloasa si fetida a mlastinilor, loc predilect pentru
batracieni, cit si, in alt plan, apa vietii, lava vulcanica sau lichidul seminal. Pestii constituie punctul "terminus" al
procesului acvatic ei reprezinta in mod esential masa miscatoare si anonima a apelor marine in care se varsa tot,
imensitatea oceanica. 'xaminata de aproape, aceasta apa are o dubla proprietate: de fecundare si dizolvare.
#ecunditatea ei, toata proliferarea si profuziunea misunind de viata al carei sediu se afla in mediul marin, cu
strafundurile sale inepuizabile proprietatea sa dizolvanta este "reu sesizabila cu haosul suvoaielor furtunoase, care
erodeaza si in"hit paminturile. Apa din Pesti prezinta analo"ii cu cea a unui potop inundind intinderile terestre ea
este si expresia imensitatii fluide si difuze care ne invaluie din toate partile este insusi simbolul subconstientului
colectiv care prelun"este si lea"a individul de specie, umanul de supraomenesc. /ntr-o perspectiva ciclica, e sfirsitul
sau implinirea oricarui lucru si a lumii. Lumea sensibila, purificata si idealizata inca din zodia -arsatorului, se
indreapta spre deza"re"are si trece in starea lichida spre a se intoarce in haosul primitiv. .onform unei conceptii
spiritualizante, spiritualul este definitiv disociat de material si sufletul, eliberat de invelisurile sale terestre, revine la
izvorul divin: partea imateriala din om se uneste cu creatorul sau...
( ultima conceptie despre semn ne este furnizata de raportul dialectic pe care il intretine cu semnul opus: #ecioara.
Pe linia mediana dintre polul ori"inar si polul final, #ecioara este mai aproape de multiplul absolut, iar Pestii, de
absolutul lui 2nu. .u cit primul semn pune mai mult accent pe detaliu, pe particularitate, pe limita, frontiera,
in"radire, centura lucrurilor si traieste intr-o lume de norme, cadre, re"uli si formule, lume in care rationalul trece
prin punctul cel mai ascutit... cu atit cel de-al doilea se prezinta ca lumea ansamblului, a "lobalului, a nelimitatului, a
infinitului, virtualului, latentului, inclasabilului, insesizabilului, inefabilului... in care nerationalul si suprarationalul
domnesc pe deplin. Doua dimensiuni se afla in prezenta, specificind de altfel doua tipuri diametral opuse: in
#ecioara, biolo"ul care, aplecat asupra microscopului, sondeaza lumea celor infinit de mici, sau ceasornicarul
concentrat asupra minusculelor piese ale mecanicii de precizie in Pesti, astronomul care, la luneta telescopului,
deschide omenirii caile infinite ale "alaxiilor. Aceasta nu este o simpla ima"ine desprinsa din real: vom vedea mai
departe ce au "dat" Pestii in materie de mari astronomi. Si in timp ce tipul #ecioara este un individualist indepartat la
maximum de "participarea mistica" a turmei, un "neutru" care isi amena!eaza in mod inteli"ent niste bariere
protectoare de care vin sa se spar"a valurile oceanului lumii, tipul Pesti a!un"e uneori sa piarda orice notiune de
individualitate si-0 intruchipeaza pe "cetateanul lumii" care, precum picatura de apa in mare, se pierde in imensa
comunitate planetara.
' desi"ur evident ca acest semn simbolizeaza oceanul comunitatii tuturor oamenilor de pe pamint. 'l contine tot
ceea ce este inecat si contopit, adica ce nu e inca diferentiat, lumea informului si lucrurile in stadiu de crisalida -
concomitent cu valorile a ceea ce nu mai este, depasind frontierele individuale in vederea participarii la comunitate:
intre"ul popor al pamintului intre zero si infinit, uniunea sacra a credinciosilor...
)raditia a "asit de cuviinta sa aseze Pestii sub tutela celor doua planete de fecunditate: 8upiter, pentru stapinire, si
-enus, nascuta din spuma valurilor, pentru exaltare. /n masura in care 8upiter corespunde unui proces de dilatare si
de invadare, el concorda efectiv cu semnul zodiacal. Dar astrolo"iei moderne nu i-a fost "reu sa-i "aseasca alt
stapin, mult mai potrivit, in zeitatea $eptun. Poseidon nu este oare zeul mitolo"ic cu tridentul care parcur"e valurile
marii in tovarasia monstrilor marini+ (r, proprietatile astrului, desprinse prin observatie, seamana cu atributele
mitolo"ice. #ie ca reprezinta, precum )itea, namolul ori"inar, materia prima, Apa-primordiala sau pulberea infinitului
cosmic, fuziunea finala, $eptun este arhetipul disolutiei sau inte"rarii universale, al carui re"istru afecteaza o "ama
de valori calitative: nediferentiere, confuzie, permeabilitate fata de mediu, invadare, participare la "rup, adeziune la
unitatea superioara, identificare, contemplare, intensitate afectiva, destindere psihica, comuniune... 'l dizolva, dilata
pina la extrem, repune in cauza intrea"a unitate pentru lichidarea sau depasirea ei: in "ama, este zona infra si ultraC
$u e de mirare deci daca tipul neptunian, cel caruia $eptun ii este planeta dominanta, !oaca pe o claviatura ce pune
in rezonanta mai ales "ravele si acutele, prelo"icul sau prerationalul la un capat, si suprarealismul la celalalt: stare
crepusculara a comatosului sau schizofrenicului la care domneste confuzia perfecta, adeziunea nemasurata,
noaptea ininteli"ibila a amestecului dintre eu si non-eu stare intermediara a "previziunii" care este un fel de
explorare a inconstientului cosmic stare exceptionala a extazului resimtit de sfint ori de "samadhih", de 5o"hin... Pe
plan social, neptunianul se inte"reaza miscarilor colective asa cum oceanul antreneaza picaturile de apa el se
realizeaza anonim prin intermediul unei miscari aspiratiile sale personale sint cele ale unui ,"rup, ale unei clase, ale
unei colectivitati. Procesul neptunian de"radat duce la anarhie, la dema"o"ie, la fermentatie, la scandal, la haos
intr-un stadiu elaborat, il vedem exprimindu-se prin misticile populare si prin colectivisme: democratie, sindicalism,
socialism in zilele noastre, isi "aseste afirmarea extrema in universalismul marxist. De fapt, con!unctia Soare-
$eptun %Soarele valorizeaza astrul& se intilneste la universalisti sau la oamenii politici care, fata de mediul lor, se
afla "la stin"a": democrati, socialisti, comunisti %Lenin, 6ul"anin, )ito, 4atteotti, @or7i, Saint-8ust, Lamartine, 6riand,
6lum, Salen"ro, 6enes, )ruman, @an5 Davis...& in schimb, con!unctia 4arte-$eptun este prezenta la ,obespierre,
Danton, Stalin... in sfera esteticului, $eptun face sa prevaleze latura irationala, inconstienta, afectiva, oceanica,
halucinatorie sau vizionara, si a produs, intre altele, sensibilitatea preromantica a lui .hateaubriand, "sufletul
lamartinian" aplecat spre vis si contemplatie, ratacirea lui $erval in comuniune cu lumea corespondentelor
universale, parasirea voluptuoasa a lui -erlaine in lumea muzicii sale interioare, impresionismul fluid al lui Debuss5,
atmosfera cetoasa a lui .arriere...
'ste de inteles, asadar, ca in practica astrolo"ul se "aseste in fata unui complex Pesti-$eptun, completat de 8upiter
si in parte de -enus, la care asociaza valorile .asei a D//-a, omoloa"a celui de-al doisprezecelea semn %orice
ocupare planetara a acestei .ase intareste valorile perechii in discutie&, acest al doisprezecelea sector reprezentind
lumea incercarii, a ispasirii, a innamolirii obscure si a eliberarii, aceea care populeaza spitalele, inchisorile,
minastirile, azilele si alte locuri de captivitate...
Iata in fine' semnificatia po!itiei planetelor in Pesti)
Soarele si Ascendentul afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara a-0 orienta in mod special.
Luna in Pesti indruma visul spre mar"inea viziunii fantastice, a halucinatiei, a mediumnitatii sau confera ima"inarului
o forta vizionara aspiratie spre infinit sau simt al inefabilului %6riand, 6razza, 8ac*ues .artier, Daumier, @oethe,
3offmann, La #ontaine, 4ichelan"elo, Petrarca, Poe, -inci&.
4ercur in Pesti: este un "exil" pentru zeul inaripat care se ineaca aici pozitia aceasta produce in mod esential
inteli"enta tipului Pesti %6riand, 6ernanos, DarHin, 3u"o, 4allanne, 4ontai"ne, Schopenhauer&.
-enus in Pesti: modul de sensibilitate tipic pentru Pesti se afirma in personalitatea nativului, cuprins si framintat de o
afectivitate invadatoare, exaltanta, romanesca, stranie sau mistica %6ach, Dic7ens, 3u"o, Le 6run, Lessin",
4oliere, Poe, Doamna de Stael&.
4arte in Pesti: a"resivitatea planetei poate sa fie anarhica precum minia haosului, muscatoare ca rechinul sau
turbulenta ca ciocnirea curentelor opuse ale apei intr-o viata %Daumier, ,enan, -an @o"h&.
8upiter in Pesti: forta si amploarea astrului radiaza in toate directiile sau intr-o expansiune nelimitata altfel
"enerozitatea poate duce la mecenat %.arol Luintul&.
Saturn in Pesti: este simbolul sin"uratatii din inchisoarea intunecoasa din care sufletul ar vrea sa evadeze tinde
spre complezenta morbida si spre masochism %3u5smans, Leconte de Lisle, $eHton, Schopenhauer&.
(erbec - Psihologie
%arile aventuri
Prin insasi pozitia sa pe prima pa"ina a caracterelor umane, tipul 6erbecului este, dintre toate tipurile zodiacale, cel
mai putin diferentiat, cel mai brut, cel mai simplu.
Astrolo"ul .5rille Eilcz7oHs7i l-a explicat foarte bine. /l prezinta drept ,,un suflet copilaros care nu cunoaste
dedublarile si complicatiile sufletului adult un suflet dintr-o bucata, care se daruieste total, reactioneaza total in
prezenta oricarui fenomen exterior si asculta total de orice impuls interior. La el, ca la orice copil, de altfel, hotarul
dintre dorinta si actiune va fi aproape inexistent iar visul se va confunda adesea cu realitatea. -a fi incapabil de
siiretenie si de calcul. Actele sale vor fi caracterizate de sinceritate si spontaneitate. Sentimentul cel mai "eneros si
capriciul cel mai naiv vor alcatui, pe acelasi plan, imperative absolute % ... & .a si copilul, nu va cunoaste alt trecut
decit trecutul imediat. -a trai orientat spre viitor, ale carui amenintari nu va fi in stare sa le masoare. -a face cu "reu
distinctia dintre posibil si imposibil. $u va avea simtul proportiilor si al relativitatii. (rice indispozitie prezenta va
capata la el un caracter exa"erat si insuportabil % ... & Se va speria si de o umbra si nu va intele"e pericolele reale.
.a sa fu"a de an"oasa imprecisa a clipei, se va lansa in aventura cea mai nebuneasca, deoarece va impodobi
viitorul cu un presti"iu miraculos, iar dinamismul sufletului sau vesnic tinar it va proiecta permanent spre cucerirea
necunoscutului.
$n .primar.
Aceasta frumoasa creionare ne introduce in esenta persona!ului care este formata, in primul rind, dintr-o functie pe
care caracterolo"ii o numesc primaritate.
Psiholo"ul Paulhan o reliefase de!a sub numele de prezentism, care indica, dupa el, o predominanta excesiva in
spiritul starii prezente. Aceasta "ituire a emotiei in actual, in moment, in prezent are diferite consecinte sub aspect
caracterolo"ic: entuziasm momentan, acces de minie, exa"erare, tendinta pentru extreme, versatilitate, nedreptate
prin impulsivitate, credulitate, naivitate, veselie, vioiciune superficiala zapaceala, frivolitate, bunatate, "enerozitate,
cura!, temeritate, extrava"anta, exaltare, entuziasm, porniri pasionate, fervoare imperioasa, principiul totul sau nimic
etc.
Asadar, 6erbecul nostru este un primar, in sensul ca la el impresiile produc un efect maxim imediat si rapid, dar se
epuizeaza repede si nu au viitor. 'l traieste, actioneaza si "indeste in functie de prezent reactiile sale sint imediate
si scurte ele se epuizeaza repede fiindca impresia pe care i-o fac evenimentele nu lasa urme. Astfel, impresiile si
reactiile sale sint deosebit de mobile. /l vedem impulsiv, repede consolat, imediat impacat, schimbator in simpatii,
interesat de noi intilniri, usor de convins, dornic de schimbare, actionind in vederea unor rezultate imediate,
contradictoriu in conduita, nedisciplinat in viata...
$n activ
Activitatea sa primara de bilios ii da un ritm de viata... precipitat, o motricitate dezvoltata, reactii putemice, sacadate,
deseori extreme sau exa"erate. /i insufla o nevoie pronuntata de actiune, face din el o fiinta ocupata, mereu in
efervescenta si neobosit exista o anume a"resivitate muscatoare in tot ceea ce face. Poseda mai cu seama o forta
de soc, o putere de atac percutant care vine dintr-o mobilizare de ener"ie imediata si totala Dintr-o data, activitatea
lui capata un ritm nebunesc si se traduce prin descarcari, "esturi bruste, spasmodice, atacuri "rosolane si in
cazurile patolo"ice, prin impulsuri epileptice. Aceasta disponibilitate motrice masata in el, "ata sa tisneasca, ii
confera o capacitate destul de iesita din comun de a-i antrena si pe altii la actiune, dar il face totodata sa fie "ata sa
riste totul, ceea ce e foarte periculos.
'l trebuie sa actioneze. .auta si creeaza ocazii pentru a se manifesta, la nevoie .auta obstacole, ba chiar le
provoaca. 'ste condus de un instinct de cucerire mereu neostoit, care se exprima prin simt de initiativa si spirit de
intreprinzator: se inflacareaza la ideea unor proiecte, planuri de actiune, de executie, a unor vite!ii care trebuie
realizate. /nstinctul sau combativ se observa cind lupta ii reinnoieste elanul, cind obstacolul ii dubleaza zelul.
Aceasta faptura virila stie sa riste /t si sa-si atin"a scopul cu orice pret ii e cu atit mai usor s-o faca cu cit ii place
efectul produs si are simtul presti"iului.
Dar desi stie art de bine sa atace, cu toata "reutatea fortei sale, si totodata, cu un remarcabil simt at oportunitatii, e
mai putin stralucit la incheierea demersului sau. Poseda chiar arta de a abandona actiunile intreprinse inainte de a
le fi incheiat. .eea ce il intereseaza este atacul, amorsarea daca, in continuare, situatia nu este presarata de
incidente, de fapte noi, daca actiunea evolueaza spre o re"ularitate monotona atunci tensiunea scade, interesul
descreste si subiectul nostru se indreapta spre site pasiuni.
.u toate acestea, stie sa-si afirme destul de bine vointa asupra celorlalti. Asta nu inseamna ca tipul 6erbec este un
sef autentic. Se prezinta adesea ca atare, dar e mai curind un animator, antrenindu-i pe ceilalti la actiune. Daca, si
se intimpla sa comande, precurn animalul in fruntea turmei, totul se explica prin faptul ca este inaintea celorlalti,
primul, si ca stie sa se faca urmat dind un exemplu. De altfel, are suficiente calitati ca sa faca pe seful ritm rapid,
dinamism, eficacitate, simt at orientarii, at deciziei, at an"a!arii 4ai de"raba detit placerea are instinctul sefiei este
un conducator innascut cu ascendent direct asupra celorlalti Dar nu trebuie urmat intotdeauna cu ochii inchisi :
indrazneala lui este adesea temeritate.
$n supraemotiv
/ntotdeauna se intilneste la tipul 6erbec, cu o activitate in permanenta relansare, o emotivitate puternica la mare
presiune. 'l traieste in emotie, in cautarea senzatiilor tari, a socurilor si a an"oaselor isi mentine forma intr-un
univers de vacarm, de nebunii, de neorinduiala, de excese, de manifestari violente. /namic al nuantei si al
rafinamentului, pe care le socoteste o forma de decadenta, el se instaleaza in prim-planurile efectului instinctiv
direct, cu natura sa robusta. 'ste neindoios un pasionat in toata vi"oarea temperamentului sau si aceasta
emotivitate capata usor un aspect a"resiv. 'ste exploziva in manifestari si "aseste stimulentul in dra"ostea pentru
independenta care se confunda cu lipsa de disciplina in provocare: fructul oprit, fruct !induit. /l antreneaza pe nativ
spre lipsa de masura si-i impune de multe ori le"ea copilareasca a instinctului - totul sau nimic.
'vident, resortul emotiv ii inzeceste mi!loacele de actiune si ii incarca bateriile in timp ce inca functioneaza el este
cel care il impulsioneaza pe realizator, il stimuleaza si il excita Dar, cind e asociata cu primaritatea, emotivitatea are
efecte mai putin fericite. Din cauza acestei asocieri, tipul 6erbec nu stie sa reziste la apelul dorintei si se ambaleaza
usor. 6locarea emotivitatii asupra clipei prezente da nastere unor stari paroxistice extraordinare, bucurie sau durere,
cu atit mai efemere cu cit sint mai intense. /n asemenea mornente subiectul este tentat sa-si !oace destinul, fara sa
tina seama de ziua de miine, minute de fervoare, entuziasm delirant, criza de disperare, frica pina la panica,
evenimentul este amplificat la dimensiunile unui fenomen "i"antic si trait ca un soc de nedepasit /n cursul acestor
valuri exceptionale de panica, de neliniste supraacutizata, de durere arzatoare, carora le urmeaza indeobste o
salutara prabusire nervoasa, acest tip comite, datorita pornirilor necontrolate si a precipitarii, lucruri ireparabile,
nebunii care il condamna. #orta i-a pierit si s-au frint resorturile si s-a sfarimat frumoasa si"uranta de sine un
anume ,spirit de turma va inlocui pentru un timp comportarea sa trufasa de conducator. 'ste de inteles ca uneori
cura!ul este un fel de reflex prostesc. Arma cu dublu tais emotivitatea il mentine in efervescenta, fervoare si
pasiune, dar il arunca si in sminteala si lipsa de !udecata.
.u o asemenea supraemotivitate constiinta de sine nu prea e stralucitoare. Desi"ur, acest emotiv-activ este
puternic, iar sentimentul acestei forte se amplifica in momentul prezent, datorita primaritatii. Dar in ce masura nu e
vorba, la el, si de o supraestimare de sine, de un soi naiv de laudarosenie si de exhibitionism- 6erbecul din sexul
tare, mai ales, e mindru de virilitatea sa ca un cocos Suporta "reu. sa fie subestimat si o data ranit in amorul sau
propriu, se refu"iaza intr-o atitudine de revendicare si de ostilitate.
$u si se poate cere prea multa obiectivitate fata de lumea exterioara la care participa cu ardoare. 'xista prea multa
emotie in inima aceasta "eneroasa, entuziasta si candida ca sa poata !udeca lucrurile sub aspectul lor adevarat.
/ma"inatia sa le amplificata din plin de unde erori de estimare, ba chiar si o latura utopica: universul sau nu se
situeaza prea departe de cel al lui Don Lui!ote. /n relatiile cu ceilialti, nu are suficienta distanta ca sa-i intelea"a le
imprurnuta propriile sale sentimente, ii vede dupa chipul si asernfinarea sa. Aceasta inima buna a!un"e citeodata sa
faca pe autoritarul "eneros, crezind ca procedeaza bine daca isi impune "usturile care nu sint a"reate.
In ce consta forta lui
$u este "reu de sesizat planul de superioritate al acestei firi monolitice. 'a rezida, intr-adevar, in spontaneitatea sa,
care mentine tipul 6erbec intr-o stare permanenta de prospetime si reinnoire. intrea"a sa forta sta in dinamismul lui,
foarte des incordat ca un arc "ata sa sara in credinta sa de copil curat sufleteste, in elanul sau tineresc, sursa a
tuturor inspiratiilor, a tuturor "enerozitatilor. $u exista automatisme la acest redutabil improvizator ale carui reactii
sint aproape imprevizibile, ale carui reflexe surprind. #ace impresia ca are o claviatura de comportament
psiholo"ice inepuizabile, ca o data cu fiecare noua actiune apare o fiinta noua, desi ramine mereu el insusi si asta
in ciuda unei simplitati de atitudini copilaresti a unui adevar uman emotionant.
In ce consta slabiciunea lui
Linia sa de minima rezistenta este si ea bine trasata. 'a rezida in forta sa de iluzionare, in temeritatea sa, in
imprudentele sale, in latura sa de om care "risca totul". Acest defect este le"at de capacitatca de a se ambala, de a
se inflacara usor si repede care il face sa piarda orice simt al masurii, il impin"e la ispravi, la acte necu"etate, la
"esturi minioase si violente pe care le re"reta imediat. )rebuie deci sa se educe sa-si stopeze primul acces de furie
ca sa isi recapete controlul de sine. Setea de noutate nu trebuie sa-0 duca la va"abonda!. 'a poate si trebuie chiar
sa fie un factor dc tinerete inepuizabila.
Inteligenta
.u 6erbecul se intimpla la fel ca si cu orice alt tip zodiacal: nu poatc fi caracterizat prin nivelul sau de inteli"enta. $u
exista un semn mai inteli"ent decit celelalte, la fel cum nu exista zodii bune sau rele.
Dar pe temperamentul si caracterul fiecarui semn se "refeaza un anume tip de inteli"enta. Pentru 6erbec, este
specifica forma de spirit inventiv, improvizator, inovator sau renovator se straduieste intotdeauna sM se
caracterizeze sau sa exceleze facind ceva nou, nemaiintilnit, inedit, sa fie mereu primul.
'ste, in intelesul deplin al cuvintului, un spirit partizan, capabil sa-si ofere intrea"a ardoare "eneroasa unor opinii
preconcepute, unor convin"eri stabilite definitiv, nu fara o partialitate uneori socanta si orbitoare. /n aceasta consta
forta si slabiciunea acestei inteli"ente, a carei intuitie se avinta cu o viteza extraordinara, dar a carei !udecata
exprima o viziune unilaterala. De aici nu rezulta intotdeauna un spirit stabil ar fi asa numai daca s-ar putea detasa
pentru a !udeca, ceea ce nu se intimpla des intr-adevar, viziunea sa este imediata, directa, instantanee.
2n asemenea tip poate da nastere altor spirite, poate inspira idei, poate stirni prin teoriile sale noi si conceptiile sale
inedite. )ipul superior poseda intr-adevar un spirit special, o latura "eniala stie sa se foloseasca in modul cel mai
fericit de paradoxuri si nu se da in laturi in fata ideilor celor mai nastrusnice poseda arta de a sustine tezele care
socheaza si rcuseste sa convin"a sau, mai exact, sa seduca. Are mai cu seama darul de a ne introduce intr-un
univers nou.
Daca incercam sa includem aceasta dispozitie spirituala intr-o clasificare "ata facuta, nu putem decit sa o apropiem
de functia intuitie a lui 8un", considerata ca un soi de fler care ne comunica spontan perceptii pe calea
subconstientului si ne introduce in intimitatea lucrurilor. Aceasta corelatie a fost avansata pentru prima oara de
peda"o"ul elvetian, dr Adolphe #erriere.
/nsusi 8un" spune despre tipul intuitiv ca "poseda un fler remarcabil pentru tot ceea ce promite descoperiri noi li se
daruieste cu un entuziasm extrem accepta riscul sa-si paraseasca domeniul de actiune cu sin"e rece, fara mila si
fara a parea ca-i pastreaza nici cea mai mica amintire, de indata ce i-a determinat importanta si nu mai asteapta de
la el nici o transformare demna de a-i retine atentia %...& Poate face servicii de prim ordin societatii ca initiator sau,
cel putin, ca propa"ator de inovatii de orice fel. 'ste reprezentantul firesc al tuturor minoritMtilor care pre"atesc
viitorul. .ind interesul sau il duce mai putin inspre lucruri decit inspre oameni, este in stare sa deceleze in acestia,
cu un instinct foarte !ust, anumite capacitati sau aptitudini, astfel incit se dezvaluie in stare sa formeze oameni..."
/ntuitivul extravertit are un fler accentuat pentru tot ce este in "ermene si contine promisiuni de viitor. $u se opreste
niciodata la raporturi stabile, la valori asezate o data pentru totdeauna. 'ste vesnic in cautare de noi posibilitati, de
cai nebatatorite, atras de necunoscutul obiectelor si al situatiilor exterioare. )raieste proiectat inainte, orientat spre
viitor, prea putin preocupat de realitatea momentului este avocatul celor putini, dar care promit. Deran!at de real, pe
care nu-0 poate percepe perfect, se situeaza la antipodul posibilitatilor concrete ale vietii paraseste asadar adesea
cimpurile pe care le-a cultivat si a caror recolta a!un" sa o culea"a altii. $econventional, este de multe ori luat drept
un aventurier. 4ulti 6erbeci sint de tipul intuitie extravertita %Descar-tes, 'instein, da -inci&.
Dar exista si cei care - datorita unei putemice pece!i saturniene - apartin tipului intuitiv introvertit. La acestia, intuitia
se indreapta spre obiectele interioare, trece de la o ima"ine la alta, pindind toate posibilitatile in"ropate in masa
inconstienta, fara sa para niciodata sa stabileasca o relatie intre fenomen si ei insisi. Acest tip produce un om
ori"inal sau eni"matic, visator, vizionar, artist, cu toane... a carui realitate este inainte de toate inconstientul populat
cu ima"ini, lumea interioara cu inepuizabile bo"atii, viziuni, inspiratii %este mai mult sau mai putin cazul 6erbecilor
saturnieni: 6audelaire, @o5a, 4allarme, -an @o"h, Savonaroia. . .&.
Taur - Psihologie
&reutatea si cintul
)aurul este, pe de o parte, un semn de Pamint: elementul cel mai dens, mai solid, mai stabil pe de alta parte, este
un semn #ix, factor de cristalizare, de condensare.
$n .secundar.
Aceasta fixitate poate fi pusa in le"atura, fara nici o ezitare, cu proprietatea caracterolo"ica denumita
"secundaritate" %Le Senne&. 'ste socotit "secundar" cel la care impresiile primite isi inscriu lent actiunea in psihism,
dar pot ulterior sa-si exercite influenta asupra comportamentului. "Secundarul" amortizeaza prezentul ca prin forta
unui volant care uniformizeaza viteza a!un"ind sa suprapuna peste impresiile actuale o multitudine de impresii
trecute. 'ste marcat de evenimente, a caror urma o pastreaza mult timp: aceasta are la el aspectul unor dire lun"i
ce sapa o brazda "rea in strafundurile fiintei care, prin intermediul prezentului, resimte, re"indeste, rume"a trecutul.
.a sa spunem tot, dar fara nici cea mai mica intentie peiorativa, tipul )aur este un rume"ator psihic.
.a atare, dependenta sa fata de trecut conditioneaza in intre"ime un aspect al caracterului sau. Se mentine mult
timp sub efectul unei emotii, al unei rani, al unui doliu. 'ste constant in afectiuni, fidel in atasamentele sale isi
pastreaza prieteniile din copilarie, ii place sa revina in satul natal. Persista in indispozitii, in remuscari, persevereaza
in devotament, dar si in ranchiuna. Se supune obisnuintelor, e devotat ordinii invariabile a zilelor, reluarii lucrului
dupa divertismente, este rutinier, pisalo", se a"ata de pre!udecati la care nu renunta, se orienteaza spre actiuni pe
temnen lun". Astfel impresiile se acumu-leaza mult timp in el si explodeaza brusc in acte neprevazute, pe care
antura!ul le intele"e "reu. incapatinat, ramine inaccesibil sfaturilor, opune rezistenta schimbarilor si adaptarilor
rapide, se pliaza anevoie diversitatii mediului sau rasturnarilor de situatie. 'ste amenintat de automatisme, dar viata
sa mentala se sistematizeaza. Actioneaza intr-o conformitate ri"uroasa cu principiile sale, fidel cuvintelor si "indirii
lui nu poate suporta nerespectarea an"a!amentelor constient de drepturile si de datoriile sale, este un om dintr-o
bucata.
Afrontul il afecteaza urcind in el precum aciditatea dupa o di"estie proasta: rana morala se cicatrizeaza, dar nu se
vindeca: ea revine o data cu vremurile rele, ca un reumatism fidel. Sanatatea psihica a tipului )aur depinde mult de
masura in care isi stapineste rume"area aceasta mentala si se debaraseaza de un trecut adesea prea stin!enitor.
"Secundaritatea" este si mai accentuata la acest tip, cind la nastere predomina Saturn.
$n lent
Aceasta proprietate confera unitate persona!ului )aur, dar nu se explica decit partial putem s-o includem intr-o
constelatie psiholo"ica mai vasta, care atin"e valori mai profunde.
/ntr-adevar, rume"area coincide cu un ritm vital foarte incetinit. Lasat in voia sa, acest limfatic-nervos este un
ve"etativ, a carui natura e lenta in miscari si in emotionari. Parca ar avea o masa enorma de incalzit. Si"aud si
.orman au descris tipul lent ca pe un subiect cu forme corporale masive %9retschmer, la rindul sau, ii aseamana pe
lenti cu cicloidele cu forme rotun!ite&, cu o sensibilitate mar"inita, cu inteli"enta "reoaie, care isi pune putine
probleme, dar le duce pina la capat ei 0-au asimilat cu tipul planetar Pamint ar fi putut sa-0 asimileze cu tipul )aur
inferior, care este terian. Acest va"otonic, amortit de pasivitate ve"etativa, inclinat sprc melancolie, descura!are,
pesimism este ima"inea constanta a )aurilor cu dominanta rece %Luna si Saturn&. .oeficientul lor slab de activitate
si emotivitate nu le in"aduie sa iasa din acest plan psiholo"ic elementar.
Dar, cind )aurul are cit de cit o dominanta "calda" %4arte, Soarele, 8upiter&, vedem cum emotivitatea si activitatea
cresc in el o data lansat pe sina, el se solidifica in viteza atinsa si urmeaza drumul drept, folosind forta masei sale
ca sa rastoarne obstacolul si urmarindu-si scopul cu o incapatinare neobosita.
)otusi, la orice )aur, exista o lentoare initiala, deoarece el este ca acest persona! al lui @iono:
"...(mul strabatut, imbibat, "reoi si lumios de efluviile, de influentele, de cintul lumii."
Prin aceasta acumulare pro"resiva, intrea"a dispozitie isi schimba orientarea: nervosul rece, neemotiv, taciturn se
transforma intr-un san"vin cald, mai de"raba hiperemotiv, optimist, expansiv, facut sa fie fericit. Persona!ul care,
adineauri, era placid, linistit, odihnitor, daca nu chiar adormit, este acelasi, acum cind are un acces de furie in care
debordeaza preaplinul vitalitatii sale.
$n instinctiv .oral.
Dupa instinctul focos al 6erbecului, cel a )aurului dezvolta "ustul de a trai, apararea fata de prime!dii, stapinirea
lumii, inflorirea vietii personale in si"uranta si confort material.
#ie ca este asemenea cicloidei "mari si bune" al lui 9retschmer, san"vinul traditional sau alt tip, )aurul e in primul
rind si intotdeauna o fiinta sanatoasa, instinctiva, in contact direct cu natura universala. /nstinctele sale sint
imperioase iar senzualitatea, debordanta. Sanatatea sa deplina ii confera bo"atie datorita importantei capitalului
sau, ea il ancoreaza in realitate, dar tinde sa-0 instaleze si intr-un e"oism sau o indiferenta confortabile.
/nstinctele sale dominante sint cele ale radacinilor: capteaza, apuca, absorb. Sub aspect psihanalitic, )aurul este un
tip oral desavirsit, ale carui pulsiuni sint toate cuprinse in miscarea de a absorbi %a su"e, a se hrani, a apuca...&. Sa
amintim in treacat si ca celui de-al doilea semn zodiacal i s-a atribuit "ura, orificiul de asimilare al tubului di"estiv.
)aurul este in primul rind un avid apri" la cisti", instinctele sale de proprietar predomina: vrea sa aiba cit mai mult
posibil. De aceea lacomia este un simtamint pe care il cunoaste bine. Aceeasi pornire posesiva domnestc si in sfera
afectiva, )aurul devenind repede "elos pina la obsesie. Da impresia ca nu poate trai fara sa in"hita cit mai mult din
lucrurile, obiectele si fiintele care il incon!oara.
'vident, aceasta natura instinctiva se afirma cu atit mai mult cu cit in tema lui domina planete instinctive: in special,
4arte si 8upiter.
Se poate intele"e le"atura dintre acest complex oral - asociat cu mama, cu doica - si bahicul pe care il vom descrie
acum, ca si dra"ostea de natura, de pamint, pe care o cunoaste intens tipul )aurului. /ntr-adevar, se stie ca
psihanalistii deceleaza fixatia materna prin echivalentele ei simbolice: o dra"oste excesiva pentru natura, pamint,
ierburi, fructe, tot atitea simboluri ale mamei.
/ionisiacul
2n astrolo" de orientare spiritualista defineste asttfel aceasta fire:
".ine vrea sa intelea"a tipul )aur trebuie sa aiba mereu prezenta in minte receptivitatea ma"netica a Substantei
atra"ind ener"ia pozitiva care o impre"neaza, o satureaza si se formuleaza prin intermediul ei si sa-si aminteasca,
de asemenea, ca facultatea de perceptie a acestui semn este senzorialitatea prerationala."
Pentru el viata este o sarbatoare, o hora din care se inalta toate incintarile terestre. 'a este si un cint al sclaviei
sclavie: cuvintul nu e prea tare, deoarece tipul este "uvemat de ceea ce poseda - pasiune senzuala, dorinta de a
cisti"a, atasamentul fata de un obiect sau de o fiinta pina la a-i deveni sclav coplesit. /ata )aurul prizonier,
literalmente sub!u"at.
$e dam seama ca la o asemenea fire poate sa existe teama de substanta lasata in voia actiunii ener"iilor
incontrolabile care risca sa o invalideze este vorba de spaima elementului pasiv supus fortelor instinctului, materia
taurina servind drept cutie de rezonanta pentru apelurile din strafunduri. .ind echilibrul se frin"e, talazurile din
strafund inalta dense virte!uri interioare si pot da cale libera unei navaliri a dezordinilor, Pan devenind atunci o
infernala divinitate devastatoare.
.ind 4arte are mai multe prero"ative la nastere, se pot produce valuri si mai brutale. /n orice caz, minia devine mai
puternica. Aceasta minie taurina este tipic secundara: impasibil fata de unul sau mai multe ren"hiuri %spre deosebire
de 6erbec, care sare in sus de fiecare data&, acest tip isi rume"a ranchiuna in tacere, mentinindu-si placiditatea
obisnuita dar va exista o picatura de apa care va face sa se reverse ulciorul atunci, nativul din )aur se va dezlantui
brutal, pierzind orice masura, descarcind-si dintr-o data toata violenta acumulata. .u exccptia unor asemenea stari
trecatoare, tipul acesta este, in viata de zi cu zi, o fire pasnica, impaciuitoare, complezenta, plina de bonomie,
simpla si afectuoasa.
Inteligenta
/nteli"enta tipului caracteristic pentru zodia )aurului dezvaluie un spirit realist si practic cu mult bun simt, care vede
lucrurile cu simplitate si le !udeca sanatos. Are "un fir de plumb" de care nu se desparte niciodata de altfel, nu se
pierde in nori. /nteli"enta nu trebuie sa incetcze niciodata sa fie eficien-ta ea trebuie sa slu!easca utilizarii,
exploatarii sau consumarii lucrurilor. De aceea, el are intru totul spiritul utilizatorulul de drept, care intele"e sa se
serveasca de obiecte si sa se instaleze practic in viata materiala.
4intea lui incepe prin a "indi cu miinile: are o inteli"enta care pipaie si se afirma in rezonanta obiectului cu care are
de-a face. Aceasta inteli"enta este deci facuta sa evolueze in concret, la contactul realitatii pe care nu trebuie s-o
paraseasca niciodata.
Aceasta minte trebuie totusi sa se teama sa creada prea mult in aparente nativul este mai mult ca oricine victima
iluziei simturilor. in plus, simtul realului e prea adesea limitat la perceptia utilitara a lucrurilor, adica la viziunea
in"usta a individului practic. 6un observator, cind interesul sau este trezit, calmul )aur, pe care nu-0 prea stin!eneste
emotivitatea, poate cel putin sa aspire la o prima estimare obiectiva. 4ai mult, chiar daca ima"inatia sa e vie si
sufera influenta incintarii senzoriale, ea respecta un real tan"ibil, caruia fiinta ii apartine cu toti porii ei. Aceasta
ima"inatie, care va deveni creatoare, nu pune piedici facultatilor sale de inre"istrare. $ativul observa cu atentie,
concentrindu-se asupra punctelor precise care se retin, iar memoria sa e fidela. Dar asimileaza incet lucrurile,
asupra carora este obli"at sa revina de mai multe ori. )rebuie cu adevarat sa-si indese ideile in cap. in schimb, stie
ca tot ce a asimilat mintea sa este cisti"at o data pentru totdeauna, retinut intr-o continua si durabila disponibilitate.
Aceasta inteli"enta este, de altfel, mai sensibila la permanenta si "reutatea ideilor, decit la stralucirea si nostimada
lor.
2n asemenea tip se increde mai curind in convin"erea interioara dobindita prin propria sa senzatie, decit intr-o
!udecata elaborata prin intelect in contact cu lucrurile, el mai mult simte decit analizeaza. ( data ce a tras o
concluzie, aceasta este definitiva iar nativul e putin susceptibil de a se lasa influentat. Se stie, de altfel, ca ii trebuie
timp ca sa inceapa ceva dar, dupa ce a luat o decizie, nu mai revine asupra ale"erii facute. /nteli"enta sa nu face
decit sa urmeze acelasi proces. Se va vedea la sfirsitul capitolului ca inteli"enta nativelor din )aur este nu numai
conservatoare, dar si ferm hotarita sa "pastreze conservatorismul".
Rosetionut@copyright