GENU VALGUM ( LA COPII)

Derivat din limba latina, termenul de genu valgum este adresat situatiei
(i!i"l"gi#e sau $at"l"gi#e) in #are e%ista " de"rmare a genun#&il"r #u
deviatia gambei s$re e%teri"rul a%eimembrului ineri"r #u $r"eminenta
genun#&iului s$re interi"r in urma unei $ara$la!ii' Desii!i"l"gi#a, situatia
$"ate $ersista devenind $at"l"gi#a dat"rita un"r #au!e geneti#e, ereditare
sauae#tiuni "s"ase metab"li#e' C"nse#utiv are l"# #"m$r"miterea
bi"me#ani#ii arti#ulatiei siim$li#it a mersului #u de"rmarea arti#ulara
angulara si durere in regiunile anteri"ara si mediala'O$tiunile de tratament
dis$"nibile in #a!ul genu valgum $at"l"gi# varia!a de la m"dii#areastilului
de viata, tratament #u antiinlamat"are n"n(ster"idale $ana la e%er#itii i!i#e,
i!i"tera$iesau #&irurgie in #a!urile severe, a#easta din urma reali!ata $rin
dierite te&ni#i de realiniereartr"s#"$i#a, "ste"t"mie sau e$ii!i"de!a'
1. Problema
Prin#i$ala $r"blema a a#estei $at"l"gii " re$re!inta a$aritia unei serii de
as$e#te #lini#e in #a!ul#"$iil"r #u genu valgum $at"l"gi#, #a urmare a
devierii a%ului me#ani# in aara#"m$artimentului lateral al genun#&iului'
)era$ia n"n(#&irurgi#ala este mai $utin ei#a#e dat"ritatulburaril"r
$r"gresive si insidi"ase a$arute in tim$ul #resterii si de!v"ltarii s"mati#e'
Netratata,ae#tiunea #"ndu#e la &i$"$la!ia #"ndilului lateral, ru$turi
menis#ale, ae#tarea #artila*uluiarti#ular sau artr"!a #"m$artimentel"r
arti#ulare anteri"r si lateral'
2.Frecventa
In#identa b"lii este ne#un"s#uta, $"ate a$are amilial sau s$"radi# insa
re$re!inta una din#au!ele #ele mai re#vente de durere la nivelul arti#ulatiei'
+(a remar#at " re#venta #res#uta aa#estei ae#tiuni in tarile #u " rata
#res#uta a malnutritiei si se $res$une e%istenta unei legaturi #udiverse
ae#tiuni $re#um an"malii #"ngenitale, ae#tiuni reumat"l"gi#e, m"dii#ari
geneti#e sau&em"ilie' Netratat, genu valgum $"ate deveni sever inde"sebi
in #a!urile de as"#iere #u alteae#tiuni $re#um in sindr"m D",n, e%"st"!e
ereditare multi$le, dis$la!ii s#&eletale si mai ales insegmentul de varsta -(./
ani

3.Etiologie
M"dii#arile degenerative $remature in arti#ulatia $atel"emurala si in
#"m$artimentul lateral algenun#&iului se in#adrea!a in ist"ria naturala a
ae#tiunii' )"t ai#i se $"t in#adra si e#tiunilegeneti#e de ti$ul sindr"mului
D",n, e%"st"!ele ereditare multi$le, neur"ibr"mat"!a si ra&itism#are
#"ndu# la genu valgum sim$t"mati# si $ersistent' In t"ate a#este #a!uri,
interventia#&irurgi#ala este #ea mai indi#ata s"lutie'
4.Fiziopatologie
MAD 0 devierea laterala a a%ei me#ani#e a genun#&iului,#are in m"d
n"rmal trebuie sa trea#a $rin #entrul $atelei'Alinierea #"re#ta a membrel"r
ineri"are si un#tian"rmala sunt re!ultatul unei #resteri e#&ilibrate in
#adrulli$sei stressului $at"l"gi# asu$ra i!el"r si e$ii!el"r' In#a!ul genu
valgum stressul $at"l"gi# se e%er#ita asu$ra $artii laterale a emurului si
tibiei dre$t #"nse#inta adevierii laterale a a%ului me#ani#, in&iband
#artila*ele de#restere t"t"data #u a$aritia ee#tului 1ueter(V"l2mann("rtele
#"m$resive e%#esive sau #"ntinue asu$rae$ii!el"r $re!inta un ee#t
in&ibit"r asu$ra #resterii) inintreaga e$ii!a $revenind e%$ansiunea sa
n"rmala' Estesu$rimata gl"bal #resterea #"ndilului lateral al emurului#u
a$aritia su$eri#iala a santului emural si $redis$"!itia $atelei s$re in#linare
si sublu%atie laterala' )"t"data,stressul intraarti#ular an"rmal $"ate #"ndu#e
la sublu%aresi disl"#are re#urenta a $atelei, $redis$"!itie s$re#"ndr"mala#ie
sau "ste"artrita la varsta adulta in #a!urilenetratate'In m"d i!i"l"gi#,
m"r"l"gia membrel"r ineri"are in $lan r"ntal este #al#ulata $rin
intermediul ung&iului tibi"emural, e%$rimat in grade sau#entimetri (distanta
inter#"ndiliana sau intermale"lara) si varia!a in un#tie de varsta si se%astel3
de la nastere $ana la varsta de 4 ani ung&iul varia!a de la (5 din varus la 6 in valgus
#uneutrali!are du$a varsta de . an (7 ani 8 luni, $utand $ersista #u "
ameli"rare lenta $ana la varstade .7 ani' O im$"rtanta de"sebita " $re!inta
urmat"arele - $un#te din ev"lutia m"r"ti$ului 3
.' E%istenta unei "s#ilatii i!i"l"gi#e intre genu varum si genu valgum $e
$ar#ursul intregului $r"#es de #restere si de!v"ltare s"mati#a'
7' Persistenta situatiei de genu varum i!i"l"gi# la #"$ilul #u varste intre .7
luni si 7 ani,vi!uali!at radi"l"gi# $rintr(" #urbura mare mediala a tibiei si
emurului dar ara m"dii#ari lanivelul #artila*ului de #restere, genu varum
diminuand $e $ar#urs'
-' Persistenta genu valgum i!i"l"gi# si simetri# la #"$ilul #u varsta intre -
si ./ ani

Ev"lutia i!i"l"gi#a a alinierii membrului ineri"r la #"$il la dierite varste3
.' N"u(nas#ut0genuvarum m"derat9 7' . an, 8 luni(7 ani0aliniere #"re#ta9 -'
7 ani, 8 luni0genu valgum i!i"l"gi#9 4'Intre 4 si 8 ani 0 aliniere #"re#ta
De retinut #a ung&iul tibi"emural #al#ulat ara 7 deviatii standard la un
#"$il intre ./ si .8 aniare in m"d n"rmal val"rile3 la ete distanta
intermale"lara :6 #m sau distanta inter#"ndiliana :4#m, iar la baieti distanta
intermale"lara :5 #m sau distanta inter#"ndiliana :5 #m'Pa#ientul de!v"lta
un ti$ lab"ri"s de mers in #are in#ear#a sa evite in#ru#isarea genun#&il"r
$rinabdu#tia a#est"ra in tim$ul mersului, un asa(!is mers de #ir#umdu#tie'
C"$ilul este in#a$abil saalerge, sa mearga $e bi#i#leta sau sa $ra#ti#e in
siguranta anumite s$"rturi sau a#tivitati, #u " $"tentiala a$aritie a i!"larii
s"#iale'
Diagnosticul'
a Diagnosticul clinic
Masurarea #lini#a a distantei intermale"lare
E%amenul #lini# al $a#ientului #u sus$i#iune de genu valgum sea#e in
"rt"statism din in#identa anter"$"steri"ara #u #ele d"ua $atele $rivind s$re
anteri"r $rin masurarea, in #entimetri, adistantei intermale"lare a male"lel"r
tibiale interne'
Evaluarea #lini#a a #"$iil"r #u sus$i#iune de genu valgum ar trebui sa
in#luda $r"ilul r"tati"nal dat"rita $"sibilel"r #"m$li#atii $rin a$aritia alt"r
de"rmari angulare la nivelul genun#&iului'Pe langa devierea gambei din
a%ul #"a$sei se "bserva si &i$ertr"ia#"ndilului emural intern in $artea sa
ineri"ara, net vi!ibila $rinle%ia genun#&iului' Astel deviatia gambei
dis$are dar $r"eminaata ineri"ara a #"ndilului emural' ;"tula este situata
mai s$ree%teri"r, iar in "rt"statism in m"mentul in #are genun#&ii vin
in#"nta#t #u $artea l"r interna intre male"le ramane " distanta de
a$r"%imativ .5(75 #m' Da#a de"rmarea este mai mare a$are si " r"tatie
e%terna a $i#i"rului#"ndu#and la $i#i"rul $lat' In #a!ul in #are se in#ear#a "
#"re#tare #"nstienta de #atre $a#ient aa#estei r"tatii se a*unge la $i#i"r in
$"!itie de varus' Ca si #"nse#inta a genu valgum va a$ares#urtarea
membrului ineri"r #u de!e#&ilibru stati# #"nse#utiv al ba!inului si al
#"l"anei vertebrale'
In vederea #lasii#arii a#estei $at"l"gii, M"rel< a intr"dus un sistem de
reerinta #lini#3
Gradul I3 distanta intermale"lara 07'5 #m
Gradul II3 distanta intermale"lara 07'5(5'/#m
Gradul III3 distanta intermale"lara 05'/(='/#m
Gradul IV3 distanta intermale"lara 0='5 #m'
O alta met"da de masurare " re$re!inta #ea a lui +#&uster and +2liar $rin
#are se mas"ara lungimea tibiei de la #"ndilii emurali la male"lele tibiale si
distanta dintre male"lele mediale sau#"ndilii emurali' +e #reea!a astel un
triung&i is"s#el in #are #ele 7 laturi egale sunt masurat"riletibiei iar ba!a
triung&iului " re$re!inta distanta dintre #ele 7 $arti #are in m"d i!i"l"gi# nu
suntin #"nta#t ( male"lele mediale ale tibiei sau #"ndilii emurali)'
Pa#ientul $re!inta durere arti#ulara anteri"ara la nivelul genun#&iului, mers
de #ir#umdu#tie si"#a!i"nal instabilitate $atel"emurala'
b.Diagnosticul radiologic
Criteriul standard ne#esar $entru airmarea diagn"sti#ului il re$re!inta
radi"graia din in#identaanter"$"steri"ara #u $a#ientul in "rt"statism si
$atelele $rivind ins$re anteri"r' Met"da $ermite " buna vi!uali!are a
lungimii membrel"r #at si a alinierii a#est"ra'+alenius si Van2a au des#ris
met"da de masurare $rin #are se #al#ulea!a ung&iul tibi"emural (inurma
unui studiu $e un l"t de .7=> de #"$ii) $rin intermediul masurat"ril"r
radi"l"gi#e' Ung&iulse #al#ulea!a $rin trasarea un"r a%e l"ngitudinale $rin
#entrele diai!el"r #"rti#ale ale emuruluisi tibiei si masurarea ung&iului
"rmat'
;adi"graie a membrel"r ineri"are din in#identaanter"$"steri"ara 3 genu
valgum bilatera

Masurarea ung&iului emur"(tibial (ung&iul ?)3
.'+$ina ilia#a anter"su$eri"ara9
7' Ung&iultibi"emural9
-' Centrul $atelei9
4' )uber#ulul tibial
)"t $e radi"graie se mai $"t studia a%eleme#ani#e ale membrel"r ineri"are3
in m"dn"rmal a#estea tre# $rin mi*l"#ul genun#&iului (la adult mi*l"#ul
distantei e$ii!el"r tibiale si la #"$il $r"eminenta inter#"ndiliana) In ambele
#a!uri se va a#e diagn"sti#ul dierential al genu valgum #u
"be!itatea,inde"sebi la ete dat"rata unei re$artitii inegale atesutului adi$"s
$e ata interna a #"a$sel"r'
)ratament
In un#tie de severitatea genu valgum si de $arti#ularitatile #a!ului,
tratamentul genu valgumse a#e individuali!at' Prima "$tiune in #a!ulgenu
valgum $at"l"gi# idi"$ati# ramanetratamentul #&irurgi#al #are se $"ate a#e
$rin"ste"t"mie sau &emie$i!i"de!a' 1emie$ii!i"de!a se $"ate reali!a in 4
m"dalitati3 te&ni#aP&emister, &emie$ii!i"de!a $er#utana, te&ni#a de
@sta$ling@ #u intr"du#erea un"r #a$se metali#esau $la#ute in 6 #u i%are $rin
intermediul a 7 suruburi' Indierent de te&ni#a, &emie$ii!i"de!aare la ba!a
te"ria #resterii g&idate a membrel"r #u #"re#tarea graduala a de"rmarii
angulare