Sunteți pe pagina 1din 186

MINISTERUL EDUCATIEI $1 INVATAMINTULUI

Conf. dr. ing. PETRE SIMINEA $ef lucrari ing. LUCIAN NEGREI

j " CONSTRUCT" MET ALICE

CALC U L PRI N MeTODA STARI LOR LI M ITA

EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCUREsn

"

Lucrarea a fost avizatli de Catedra de constructii metalice, Consiliul profesoral ~i Biroul senatului Institutului de constructtt - Bucuresti

_.<.

Redactor responsabll: lng. VIRGINIA RUSU Tehnoredactorl TITEL BALAIT A

CUPRINS

Introducere "'( .

Cap. 1. Oleluri ~i produse din otel folosite In eonstruettl metallee .

~:~: g;~:~lit~.t.i ... :::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::~:::::::::::::::

1.3. Stabilirea clasei de cali tate a otelurllor .

1.4. Produse din otel .

2 :';1:"'::';=" .~~~~. d.~. ~~~~I .. ~. ~~t.~~!I~I~\\~~I~~ •.. ~~~~~ .~.~ .~~~~~.~~: .. ~~~~

2.1. Aetlunt - tncarcar] t ..

2.1.1. Generahtatl "','" ~ .

2.1.2. Caracteristicile ~i clasificarea Incarcarilor / .

2.1.3. Incarcart permanente /.;.. .

2.1.4. Incarcar! temporare tJ .

2.1.5. Incarcar] exceptionale .

2.1.6. Gruparea tncarcarilor .

2.2. Metoda de calcul a constructillor metalice ,

2.2.1. Generalltatl .

2.2.2. Principiul metodei .

2.3. Stiiri de tensiune in elementele de constructti metalice ..

2.4. Conditii constructive .

2.5. Aplicatie ,

Cap.

Cap. 3. Bare solicitate la intindere .

3.1. Generalitati .

3.2. Tipuri de sectiuni .

3.3. Verificnre .

3.4. Dimensio nare .

3.5. Conditlt constructive .. , .

3.6. Criterii de alcatuire economica .

3.7. Algoritmi de dimensionare .

3.8. Apllcatil .

Cap. 4. Bare solicltate la rasucire ; .

4.1. Generalltatl .

4.2. Rasucire tara deplanare .

4.2.1. Distributla tensiunilor .

4.2 .. 2. Relatll de verificare -,

4.3. Rasuclrea cu deplanare llbera .

4.3.1. Distrlbutia tensiunilor .

4.3.2. Relatii de verificare .

4.3.3. Criterii de alcatulre economlca .

4.4. Riisucirea cu deplanare impiedieatii a barelor eu seetlune deschisa, ..

4.4.1. Caraeteristici geometrice ale sectiunllor .

4.4.2. Distrlbutia tensiunilor ',

4.4.3. Calculul caracteristicilor M" B. Moo .

4.4.4. Relatit de verificare 0:., - ..

4.5. Apllcatll ..

Cap. 5. Bare solicltate la eomprestune .

5.1. Generalitatl c. :.,.

7 9 9 9 9

11

13 13 13 14 14 16 16 16 18 18 19 21 22 22

26 26 26 27 28 29 30 31 31

36 36 37 37 38 38 38 42 42 42 43 48 50 52 52

61 61

8

5.2. Tipuri de secttuni ..

5.3. Fenomenul de pierdere a stabilitatii .

5.4. Lungimi de flambaj .

5.5. Verificare .

5.5.1. Verifiearea barelor eu sectiune plinii sau compusa din elemente putin depar-

tate, care I~i pierd stabilitatea prin incovolere .

5.5.2. Verifiearea barelor eu sectlune plina care i~i pierd stabilitatea prin incovo-

iere-rasucire .

5.5.3. Verifiearea barelor eu sectiune cornpusa din elemente mult departate soli-

darizate eu placute sau zahrelute ..

5.5.4. Supletea maxima a peretilor barelor comprimate centric .

5.5.5. Verifiearea placutelor sl zabrelutelor ..

5.6. Dimensionare .

5.7. Condltil constructive .

5.8. Criterii de alcatulre economica .

5.9. Algoritmi de dimensionare .

5.10. Apllcatti .

Cap. 6. Bare solleltate la Ineovulere .

6.1. Generalitati .

6.2. Tipuri de sectiuni .

6.3. Verificare .

6.3.1. Verifiearea de rezistenta .

6.3.2. Verificarea stabllttatti generale ..

6.3.3. Verificarea stabtlitatil locale ..

6.3.4. Verifiearea sagetti .

6.3.5. Verificarea la oboseala .

6.4. Dimensionare .

6.4.1. Dimensionarea sectlunilor I simetrice compuse, din tabla sudata .

6.4.2. Dimensionarea sectiunilor I nesimetrice compuse, din tabla sudata .

6.4.3. Dimensionarea sectiunllor compuse, din profile laminate .

6.5. Condltil constructive .

6.6. Criterii de alcatuire economica .

ji.7. Algoritm de dimensionare ..

6.8. Aplicatii .

Cap. 7. Bare sollcltate la forta axlala ~i Incovoiere .

7.1. Generalltati .

7.2. Tlpuri de sectluni .

7.3. Verificare .

7.3.1. Verificarl de reztstenta sl stabilitate ..

7.3.2. Supletea maxima a peretilor barelor solicitate la compresiune ~i Incovoiere ... 7.3.3. Verificarea zabrelutelor sl placutelor de solidarizare a elementelor sectiunilor

compuse ..

7.4. Dimensionare ..

7.5. Conditii constructive .

7.6. Aplicatii .

Cap. 8. Imblnarea elementelor meta lice , ..

8.1. ~a8ificarea tmbtnarllor ..

8.2. Imbinliri cu nituri - elemente de cal cuI ..

8.3. . mbinliri Cll suruburi .

8.3.1. Calitatea ~i clasificarea suruburilor .

8.3.2. Alegerea tipului de surub in functie de solicitarea in tija .

8.3.3. Imbinari cu suruburi - elemente de cal cuI .

8.3.4. Dimensionarea unei Imblnart eu suruburi (nituri) supusa la solicltari in pla-

nul ei .

8.3.5. Dimensionarea unei lmhinarl eu suruburi (nit uri) sup usa la soltcitart in plan

perpendicular pe planul ei .

8.3.6. Verificarea unei tmbtnarl cu suruburl, eu solicitarl in planul Imbinarli ~i in

I plan perpendicular pe planul Imblnarll ..

88.4. Imbinliri cu suruburi de Inalta reztstenta pretensionate .

.5. mbinliri cu sudura

8.5.1. Ti uri de imbi~~~i' ~~. ~'~d~~~"'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

85 p ..

8'5.2• Tipuri de cordoane de sudura .

.• 3. Rezistente de calcul ale cordoaneIor de sudura ..

8.5.4. Caracteristici geometriee ale cordoanelor de sudura ..

4

til
62
63 Anexa
64 Anexa
M Anexa
66 Anexa
Anexa
69 Anexa
72
73 Anexa
75
79
80
80
82
100
100
100
100
100
103
1(16
114
115
116
117
118
120
121 l
122
123 .~
125
140
140
140
141
141
151
153
153
159
160
174
174
175
176
176
176
177
177
179
180
181
182
182
183
183
184 ................... "' ......... "' ........... O .... .I..I. .... .l'ua 1' ........... .1 u u...l.l.l.l":;;.l.1.,.lu.ua.l.oca. U.11"el I111JJllli:tll ~u :;uuuJ.-a

!5i~' ~~abilirea c1aselor de calitate ale sudurilor ceruta la proiectare ... :::::::::::::::

8.6. p icatn .

1. Oteluri folosite in constructll metalice ::::::::::::::::::::: .

2. Produse din otel folosite in constructti metalice: dimensiuni, rnase, earacteristici g~~~

metrice

3. Elemente p~~t~~;' ~~i~;{i~i '~~;;;t~~~tiii~~" ~~i~ii·~~··". ':': '.:: '.:: .. : .. : .

4. Elemente pentru calculul static al'constructiilor :::::::::::::::::::::::: .

5. Categorii de importanta a constructhlor ~i a elementelor de constructii: stabilirea claselor de calitate ale sudurilor

...........................................................................

6. Actluni - tncarcart ..

7. Alegerea otelurilor pentru construct ii metalice ::

H)'i 185 186 209

215 277 317

335 340 367

I NT ROD U C ERE

Lucrarea se ins erie, prin forma ~i continutul ei, in obiectul cnrsului de profil - Constructii metalice - care se preda la Iacultatile de constructii din tara, completind ~i tmbogatind latura aplicativa a acestuia.

Aparitia editiei de fata a lucrarii a fost impusa de urmatoarele considerente principale:

- introducerea metodei de calcul a constructiilor metaliee la startle lim ita - ST AS 10 108/0-78;

- insuficienta un or materiale tipjirite privind calculul constructiilor metalice la startle limita;

- necesitatea punerii la dispozitia studentilor a un or materiale actualizate, in concordanta cu prescriptiile in vigoare ~i cu noile realizari ale cercetarli stiintifice, pentru a fi utilizate in activitatile didactice si productive de proiectare ale studentilor I}i inginerilor.

Autorii s-au straduit, tinlnd seama de experienta primei editii a lucrarii aparute in 1975, sa structureze lucrarea astfel incit sa of ere studentilor cunostintele fundamentale Intr-o forma ordonata, usor de Insusit §i folosit in activitatea didactica §i productiva de proiectare.

Lucrarea cuprinde sistem atizari pentru calculul manual, algoritmi pentru calculul automat, un nurn ar suficient de anexe necesare rezolvarii problemelor curente de proiectare ~i aplicatii specifice. Introducerea algoritmilor pentru calculul automat este in legatura cu tendinta, din ce in ce mai accentuata, de proieetare automata ~i in domeniul construetiilor metalice.

In lucrare sint introduse criterii de alcatuire econom ica a sectiunilor §i elementelor din otel.

S.a urm arit, in general, in cadrul Iiecarei aplicatii, iutegrarea unui ansamblu de cunostinte, plecind de la determinarea incarcarilor, a schemei statice, la determinarea eforturilor, alcatuirea economica a sectiunii, verificari de rezistenta ~i stabilitate, deform atie §i finalizare prin reprezentare grafica a rezolvarii efectuate. Acest mod de abordare a lucrarii permite modelarea gindirii in conformitate cu procesul real, complex al muncii de proiectare, al activitatii practice.

Conceputa in concordanta cu standardele I}i normele in vigoare, lucrarea urm areste in primul rind scopul didactic,

7

adresindu-se studentilor de la specialitatea Constructii civile, industriale l]i agricole Totodata, constituind un instrument de-sine-statator, lucrarea serveste inginerilor l]i subinginerilor din proiectare si executie.

Autorii aduc multum iri, pe aceasta cale, tuturor eelor care au apreciat lucrarea l]i au Iacut sugestii pentru tmbunatatirea acesteia.

, Constienti de necesitatea perfectionarii in continuare a lucrarii, consideram cii orice sugestie va fi binevenita activitatii careia autorii s-au consacrat.

AUTORII

CAPITOLUL

0TELURI $1 PRODUSE DIN OTEL FOLOSITE iN CONSTRUCTII METALICE

1.1. GENERALITATI

Alegerea, in general, a unui material de constructie este 0 problema complexa care are la baza necesitatea realiz arii constructiilor in conditii de ef'icienta maxim a.

Din otel, se realizeaza, cu precadere urm atoarele tipuri de constructii:

- constructii industriale: hale industriale (in special pentru industria grea), estacade pentru poduri rulante grele, platforme pentru sustinerea unor utilaje grele si cu actiuni dinamice etc.;

- constructii trialte: turnuri si piloni pentru sustinere de antene de telecom unicatii, stilpi pentru sustinerea liniilor electrice aeriene, masturi de foraj, cosuri de fum etc.;

- constructii din tabla: buncare, silozuri si rezervoare de mare capacitate, furnale, pre lncalzitoare, conducte, coloane tehnologice pentru industria chim ica etc.;

- constructii de deschidere mare: sali de sport, hangare, garaje etc.;

- poduri rulante, macarale fixe si mobile.

1.2. 0TELURI

Se folosesc, in general, o teluri carbon si oteluri slab aliate cu un conti nut de carbon red us (0,15 -0,25 %).

In schema 1.1 se observ a locul pc care Il ocupa otelurile folosite in constructii metalice printre numero asele tipuri de oteluri ce se Iabrica (schema nu are un caractel' limitativ).

La rtndul lor, otelurile folosite in constructii metalice pot fi clasificate ca in schema 1.2.

in anexa 1 s int prezentate caracteristici referitoare I a otelurile de uz general pentru constructii, oteluri rez istente la coroziune, oteluri cu granulatie Iina,

1.3. STABILIREA CLASEI DE CALITATE A 0TELURILOR

Criteriile generale pentru alegerea clasei de calitate a o telurilor in constructii sudate, in scopul evitarli ruperilor fragile, sint cuprinse in ST AS R 8542 (anexa 7).

9

S c hem a 1.1

Otelurl

.j.

.---------------~------------~~ ~------~------~

Otelurl pentru produse turnate

Oteluri pentru produse laminate, trase ~i trefilate

.j.

.j.

Otelurl pentru scule

Otelurl pentru recipiente sub preslune

Otelurl pentru constructlt mecanice

Oteluri pentru constructii

Oteluri pentru beton armat

Otelurl pentru constructtl metalice

s c hem a 1.2
-I OL32. 1; la; Ib l-I~ stnt otelurl cu alungiri marl
Ia rupere; se folosesc Ia fa-
-I 1- bricarea niturilor
OL 34. 1; 1a; 1b

-I OL37. 1; 1a; Ib; .2; 1-
3;4
se folosesc Ia confectiona-
-\ 1- rea elementelor de rezis-
OL44. 2; 3; 4 - tenta in constructii meta-
lice
Oteluri de uz general pen- -/ I-
tru constructtl STAS 5001 - OL52. 2; 3; 4
2-80
-I I-
OL50. 1; 1a; 1b stnt otelurt cu contlnut
mare de carbon, alungire
-I OL 60. 1; la; Ib I- - mica la rupere; se folosesc
la stnele ciiilor de rulare,
suruburl etc.
-I 1-
OL 70. 1; 1a; 1b

-\ OL30 1--1 se Ioloseste la elemente se-I
cundare ~i slab solicitate se folosesc in elemente de rezlstenta supuse coroziunii atmosferice (stilpi LEA, turnuri, poduri, recipiente sub presiune etc.)

I-

-

_I~I R~:';- 1; la; lb;

!_I RCB 52. 2; 3; 4

Oteluri de uz general pentru constructil rezistente la coroziune STAS 5001 3-80

1-

10

_\ OLT32

S c hem a 1.2 (contlnuare)

1 Oteluri pentru tevi de uz I~ _~_OL_T_3_5 :_-1-1 1

~ se uttllzeaza frecvent in

general STAS 600-74

constructtt

~------------------- _/ OLT45 ~ ~

~I OLT55 1

~--~--------------

_I OCS 44. 5a; 5b; 6a I-

_I OCS 52. 5a; 5b; 6a; 7a I-

+- \ OCS 55.' 3a; 3b; 4iI; 4b 1 -

- 5a; 5b +-

~------------------~ ~~----------------~

->.1 OCS 58.3a; 3b; 4a; 4b I_ ~l 5a; 5b

se folosesc Ia confectlonarea elementelor sudate, greu sollcrtate, supuse temperaturllor sciizute

Otel cu granulatle fina pentru constructn sudate STAS 9021-80

-IOT40

I- -/ OT45

~----------------~

_I OT50

Otelurl carbon turnat in plese STAS 600-74

_/ 41 MoCr 11 - _I 34 MoCrNi 15

Otelurl aliate ~i otelurl aliate superioare

STAS 791-80

_I 41 CrNi 12

II- - I+-

I+-I

se folosesc pentru aparate de reazem ~i aJte piese turnate sau forjate

se folosesc la fabricarea suruhurilor de tnalta reztstenta pretensionate

Factorii principaIi de care se tine seama tn alegerea clasei de caIitate sint ev1- dentiati in schema 1.3.

1.4. PRODUSE DIN OIEl

In constructii metalice se utilizeaza produse din otel obtinute prin laminare la

cald sau formate la rece:

- profile laminate la cal d ~i tevi;

- profile plate laminate la cald;

- profile eu pereti subtiri formate la rece.

In anexa 2 sint prezentate sortimentele, dimensiunile, masele si earacteristicile geometriee ale principalelor prod use din otel folosite in constructii metaliee.

11

s c hem a 1.3

Temperatura mi-

-+ nima de prolec- 1---------------+ tare

~I K - factor con- 1+
structiv

Alegerea clasei Diagrama de
de calitate a ote- stabilire a cla-
lului utilizat la Coeficient de S- factor de sei de calita-
o constructle sau +-+ periculozitate Importanta te a otelului
+~ a elementu- conform
element de con- G=K·S·B Conform ane-
structle lui respec- +-+ anexei 7. -~ xei 7
tiv tabelul 2


-+/ B - factor de 1+
solicitare ->1 Grosimea produsului

CAPITOLUL 2 ACTIUNI-INCARCARI. METODA DE CALCUL

A CONSTRUCTIILOR METALICE. STARI DE TENSIUNE.

CONDITII CONSTRUCTIVE

2.1. ACTIUNI-iNCARCARI

2.1.1. GENERALITATI

Evaluarea corecta a Incarcarilor eonstituie 0 problema esentiala atlt ea importanta, cit ~i ea raspundere in activitatea de proieetare, executie ~i exploatare a constructiilor metaliee.

Evaluarea incorecta a incarcarilor la proieetare conduce, de eele mai m ulte ori, la fenomene eu urm ari imprevizibile, adesea eatastrofale.

Termenul eel mai general pentru desemnarea unei Incarcari oareeare este "aetiune", In constructii, actiunile sint extrem de numeroase ~i fae obieetul standardelor de speeialitate (STAS 10101/1, 2A1, 2A2, 23A-78 si STAS 10101/2-75, 20, 21-78, 23-75).

Incarcarile necuprinse in aceste standarde si folosite la proiectare trebuie sa f'aca obieetul unei Iundamentari corespunz atoare, in haza prineipiilor generale de verifieare a sigurantei constructiilor (STAS 10100/0-75).

La proieetarea unei constructii se prefigureaz a un "model de cal cul" in care se iau in consideratie doua mari eomponente: 0 prima componenta 0 eonstituie actinnile la care urmeaz.a sa fie supusa constructia reprezentata in "modelul de calcul" prin incarcari (forte. deplasari etc.) si a doua componenta - materialul din care urmeaza sa fie al catuita constructia, reprezentat prin earacteristieile de calcul (rezisteuta de caleul, modul de elastieitate).

Intre "modelul de calcul" prefigurat ~i constructia reala trebuie sa fie eoneordanta.

Constructia reala este sup usa in decursul timpului, lnceptnd eu turnarea primei Iundatii ~i continulnd ell montajul, apoi darea in Iunctiune ~i exploatarea eonstruetiei, la 0 seam a de "evenimente" determinate de actiunile la care este supusa. "Modelul de ealeul" trebuie sa prevada si sa prinda in ealcule toate aeeste "evenimente" care urm eaz a sa se destasoare pe toata durata de exploatare a constructiei, durata care la constructiile metaliee se Incheie, pentru "modelul de ealeul" adoptat, en prima interventie (consolidare) asu pra constructiei, eu sehimbarea destinatiei constructiei sau eu demolarea acesteia.

Prin urm are, actiunile, lncarcarile, gruparile de Incarcari trebuie analizate, clasifieate ~i folosite in ealcule in Iunctie de faetorul timp.

13

\.IIL\:;Vi:t UIIJ lCOU.1.1.11C1 \.&.1:' .lIClL.Cl, '-'Q.&."'" IltJ. ..... .uU."'" elY Ullt'-' .11.1. ,,'-'u. ...... "'" .I.Q ..... ..,.u..L.I..I . .I..LI.u..I. ..... u,. U.l. ...... .1.

Incarcari, stnt prezentate in schema 2.1.

StabiIirea unei inciircarl presupune definirea riguroasa a:

I

.j.

S c hem a 2.1

1

modulul de manifestare 1 a actnmll

dlstrfhuttet in spattu

I I
.j. "-
forte forte
concen- distri-l
trate buite I I I

----.- • ~~.j.~--

I forte I

deformatlt

deplasari

impuse

I .j.

evolutlet in timp a actiunli

1 st~ti-I 1 di;a -I

ca mica

-- --

2.1.2. CARACTERISTICILE $1 CLASIFICAREA INCARCARILOR

specificului condltltlor de lucru ale strueturii

In principiu, orice Incarcare care actioneaza asupra unei constructii are urm atoarele caracteristici:

- intensitatea normata de baza - de exemplu greutatea tehnica, presiunea dinamica de baza datorita v intului, greutatea de referinta a stratului de zapada etc.; - coeficientii care multiplica intensitatea norm ata de haz a - de exemplu, coeficientul aerodinamic, coeficientul Cz care tine seama de forma constructiei, coeficientii de impact etc.;

- tncarcarile normate obtinute priu multiplicarea intensitatii normate de baza cu coeficientii aratati. Incarcarile norm ate se folosesc in metoda rezistentelor

admisibile; ,

- coeficientii n ai actiunilor, care sint supraunitari cind incarcarea este in defavoarea sigurantei constructiei ~i subunitari clnd lncarcarea este in favoarea sigurantei constructiei;

- tncarcari de calcul obtinute prin multiplicarea incarcarii normate cu coeficientii actiunii ~i folosite in metoda starilor lim ita.

In schema 2.2 se reprezinta mecanism ul ~i logica obtinerii inearcarilor norm ate ~i a Incarcarilor de calcul.

Clasificarea tncarcarilor, potrivit ST AS 10101 /OA-77, este prezentata in schema 2.3.

2.1.3. iNCARCARI PERMANENTE

Incarcarile permanente se constitute in general din greutatea elementelor de constructie ~i se aplica in mod continuu cn 0 intensitate practic constants in raport cu tim pul.

In anexa 6, pct. 6.1, sint aratate diferite incarcari permanente ~i coef'icientii Incarcarii pentru acestea.

Intensitatile normate ale Incarcarilor permanente sint date in STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice ~i incarcari permanente.

Coeficientii n pentru aceste Incarcar! variaza intre 1,1 si 1,3 in cazul in care Incarcarea are efect defavorabil pentru comportarea in sectiunea analizata, la starea Iimita considerata.

14

Schema 2.3

Clasificarea incarcarilor (STAS 10101/0A-77)

Exeeptionale (E) (Intervin foarte rar, cu tntensitatt semnificative, pe durata de exploatare a unei ccnstructii)

Permanente (P)

(Se apllca in mod continuu, cu 0 intensitate praetic constanta in raport cu timpul)

Temporare (T)

(Se apltca in mod intermitent, sau eu 0 intensitate varlablla in raport cu timpul)

Variablle (V) (Intensitatea lor varlaza sensibil in raport cu timpul, sau Incarcarlle pot lipsi total pe intervale Iungl de timp)

Cvaslpermanente (C) (Se apllca cu Intensltatt ridicate pe durate lungi san in mod freevcnt)

Se intilnesc situatii in constructii metaIice cind greutatea proprie are elect favorabil asupra comportarii sectiunii considerate, de exemplu, la calculul buloanelor de ancoraj, Ia care greutatea proprie descarca de regula, aceste elemente, In aceste cazuri, cum greutatea proprie nu poate Iipsi, in calcule coeficientul incarcaril se ia subunitar (0,8 sau 0,9).

15

CUeva din regulile de baz a, care trebuie avute in vedere Ia examinarea unei Incarcari, sint prezentate in schema 2.1.

I

.j.

Stabilirea unei inciircari presupune definirea riguroasa a:

S c hem a 2.1

I modului de manifestare I a actluntl

__ ! ! ,----:.1_ I forte I

deformatlt

depla-

sari impuse

1

dlstrfbutiei in spatlu

I I
.j. .j.
forte forte
concen- distri-!
trate butte I .j.

evolutlet in timp a actiunli

I st:ti-I I di;a-I

ca mica

-- --

2.1.2. CARACTERISTICILE $1 CLASIFICAREA INCARCARILOR

specificului conditlllor de lucru ale structurii

In principiu, orice Incarcare care actioneaza asupra unei constructii are nrm atoarele caracteristici:

- intensitatea normata de baza - de exemplu greutatea tehnica, presiunea dinamica de baza datorita vintuIui, greutatea de referinta a stratului de zapada etc.; - coeficientii care multiplica intensitatea normata de haz a - de exemplu, coeficientul aerodinamic, coeficientul Cz care tine seama de forma constructiei, coeficientii de impact etc.;

- incarcarile normate obtinute priu multiplicarea intensitatii normate de baza cu coeficientii aratati. Incarcarile norm ate se folosesc in metoda rezistenteIor

admisibile; ,

- coeficientii n ai actiunilor, care stnt supraunitari clnd Incarcarea este in defavoarea sigurantei constructiei ~i subunitari clnd incarcarea este in favoarea sigurantei constructiei;

- lncarcari de calcul obtinute prin m ultiplicarea tncarcari! norm ate cu coeficientii actiunii ~i folosite in metoda starilor lim ita.

In schema 2.2 se reprezinta mecanismul ~i logica obtineril Incarcarilor normate ~i a Incarcarilor de calcul,

Clasificarea Incarcarilor, potrivit STAS 10101/0A-77, este prezentata in schema 2.3.

2.1.3. INCARCARI PERMANENTE

Incarcarile permanente se constituie in general din greutatea elementelor de constructie ~i se aplica in mod continuu Cll 0 intensitate practic constanta in ra-

port cu timpul. .

In anexa 6, pet. 6.1, sint aratate diferite Incarcari permanente ~i coeficientii tncarcarii pen tnt acestea.

Intensitatile normate ale Incarcarilor permanente slnt date in STAS 10101/1-78 - Greutati tehnice ~i tncarcari permanente.

Coeficientii n pentru aceste incarcari variaza intre 1,1 si 1,3 in cazul in care Incarcarea are elect defavorabil pentru comportarea in sectiunea analizata, la starea limita considerate.

14

S'e h e m a 2.2

S c h e m a 2.3

Clasificarea incarcarilor (STAS 10101/0A-77)

Permanente (P)

(Se apllca in mod continuu, cu 0 intensitate praetie constanta in raport cu timpul)

Temporare (T)

(Se apIica in mod intermitent, sau cu 0 intensitate varlablla in raport cu timpul)

Exceptionale (E) (Intervin foarte rar, eu Intensttatl semnifieative, pe durata de exploatare a unei constructll)

Variabile (V) (Intensitatea lor varlaza sensibil in raport eu timpul, sau tncarcarile pot Iipsi total pe intervale lungi de timp)

Cvasipermanente (C) (Se aplica Cll Intensttatt ridicate pe durate lungi sau in mod freevent)

Se intilnesc situatii in constructii metalice cind greutatea proprie are efect favorabil asupra comportarii sectiunii considerate, de exemplu, la calculul buloanelor de ancoraj, la care greutatea proprie descarca de regula, aceste elemente. In aceste cazuri, cum greutatea proprie nu poate lipsi, in calcule coeficientul ineal'carit se ia subunitar (0,8 sau 0,9).

15

2.1.4. INCARCARI TEMPO RARE

Incarcarile temporare se aplica ill mod interm itent sau Cll 0 intensitate variahila in raport Cll timpul; aceste incarcari stnt de doua categorii:

- incarcarl cvasipermanente (C) care se aplica cu intensitati ridicate pe durate lungi sau In mod frecvent;

- incarcari variabile (V) a carol' intensitate variaza sensibil in raport cu timpul sau pot Iipsi pe intervale lungi de timp.

2.1.4.1. Inearear! temporare cvasipermanente. Aceste incarcari sint date in standardele: STAS 10101/1-78, STAS 10101/2A1-78, STAS 10101/23-75 etc. In anexa 6, pet. 6.1, sint nominalizate Incarcarile cvasipermanente intilnite in constructii. Coeficientii Incarcarii variaza intre 1, 1 si 1,4 pentru aceste Incarcari (1,0 numai pentru lichide in conducte),

Cind incarcarile cvasipermanente au efect favorabil asupra comportarit intr-o sectiune, la analiza unei stari lim ita, aceste incarcari nu se iau in considerare in calcuI.

2.1.4.2. incarcari temporare variabiIe. Aceste Incarcari sint foarte numeroase in constructiile civile si industriale.

Cele m ai frecvente lncarcari variabile in constructii metalice sint cele date de vint, z apad a, utilajele de ridicat si transportat (poduri rulante) etc.

Intensitatile normate de haza, diferiti coef'icienti ~i schemele de calcul peutru Incarcarile variabile slut stabilite in STAS 10101/2Al-78, STAS 10101/2A2-78, STAS 10101/20-78, STAS 1010]/21-78, STAS 10101/23A-78 etc.

Coeficientii de Incarcare peutru aceste Incarcar! v ariaz a intre 1,2 si 1,6 si sint dat-i in anexa 6, pet. 6.1.

La lncarcarile variabile se defiueste si 0 Iractiune de incarcare de lunga durata.

Aceasta fractiune se ohtine prin m ultiplicarea incarcarii normate Cll un coeficient nd subunitar, cuprins, de regula, intre 0,4 si 0,8.

2.1.5. iNCARCARI EXCEPTIONALE

Aceste lncarcari intervin foarte rar, cu intensitati sem nificative, pe durata de

exploatare a unei constructii.

Stnt considerate inrardiri exception ale urm atoarele: - lncarcarile seismice;

- Incarcarile din actiunea v lntului in regim de rezonant a;

- incarcarile date de zapada cind coeficientul de forma cz>2;

- tncarcari provenite din explozii, iutreruperi bruste ale unor utilaje sau defec-

tare a acestora;

_. incarcari provenite din socuri (izbirea podurilor rulante in opritori), izbirea autovehiculelor de elementele de constructii etc.;

- tasari ale Iundatiilor de natura sa s~himhe configuratia geom etrica a constructiei.

Coeficien tii incarcarii se considera uni tari.

In combi~atiile de incarcari se considera 0 singura incarcare exceptionala,

2.1.6. GRUPAREA iNCARCARILOR

Calculul constructiilor sau elementelor de constructii, la stari lim ita, se face pe baza unor combinatii de lncarcari, practic posibile, numite grupari de incarcari.

16

Potrivit STAS 10101/0A-77, se alcatuiesc doua grupari fie incarcari:

- grupari fundamentale, alcatuite din incarcart perm anente, cvasipermanente ~i varia bile;

- grupari except-ion ale, alcatuite din Incarcari permanente, cvasipermanente, variabile si exceptionale.

In legatura cu introducerea Incarcarilor in cele doua grupari, se suhliniaz a urm atoarele aspecte:

- incarcarile permanente se iau in considerare in toate cazurile;

- lncarcarile cvasipermanente si variabile se iau in considerare numai c in d

efectele lor slnt defavorabile pentru verificarea ce se efectueaz a:

- incarcarile excep tiouale intervin numai in cazul gruparilor speciale.

S c hem a 2.-1

-41 Verlflcart de rezis- 1--+ tenta ~i stabilitate

In gruparea fundamentala: ~njP j + ~njCj + n. ~nj V I

in gruparea excepttonala:

~Pj+ ~Ci+ ~ntVj+El

Iv erifi cari de -+ oboseala

Pentru verifieari la starile Iimita ul- +

time

pentru efortul maxim: ~Pj+ ~Cj+ ~ntV~+ VOb' max pentru efortul minim:

~Pt+ 1:Ci+ L:n1V;+ Vu.""mil)

1-

t

-----;' -,

Gruparea Inearearilor (STAS 10101

OA-77) ---I

~-'

.j.

Verificar! sub efee-> tul tncarcarllor totale de exploatare

- ... 1 ~P/+ ~Cj+ng~V,

!.---_--'

~-------------'

Pentru verifieari la sta-

rile limita ale + exploatarll norma Ie

1 Verlficar! sub efee-

'-- --'- ,-4 tul fractlunilor de

lunga durata a InI carcarllor

In schema 2.4 este reprezentat modul de grupare a mcarcartlor potrivit

STAS 10101/0A-77; termenii din aceasta schema au urm atoarele sem nific atii:

Pi incarcare perm anenta:

C, Incarcare ovasiperm anenta;

Vi incarcare variabila:

V~ incarcare variabila care nu produce ohoseala;

Vob' max incarcare v ariahila care produce efort de oboseala maxim;

VOb'min lncarcare variabila care produce efort de oboseala minim;

E 1 0 singura incarcare excep tionala;

n, coeficientul incarcarii de calcul lim ita;

nt coeficientul fractiunii de Incarcare de lunga d urata, aplicabil numai Incarcarilor variabile;

ng - coeficient de grupare care are valorile:

2 - Coristructlt metalice

17

1,0 in cazul unei singure tncarcari V;

0,9 in cazul a doua sau trei lncarcari V;

0,8 In cazul a patru sau mai m ulte incarcari V.

Clasifioareaincarcii.rilor (P, C, V), valorile coeficientilor n, n4, precum ~i precizari privind alcatuirea grupariior de tncarcari sint date in anexa 6, pet. 6.1.

2.2. METODA DE CALCUL A CONSTRUCTIILOR METALICE

2.2.1. GElNERALIT ATI

Verificarea prin calcul a sigurantei constructiilor metalice este regiementata prin ST AS 10108/0-78 avind la baz a calculul la startle lim ita; acest standard a inlocuit ST AS 763/1-71 care avea la baza metoda rezistentelor admisibile.

Starea Iimita se defineste ca 0 stare a carei atingere implica pierderea capacitatii unei eonstructii sau a unui element din constructie de a satisface conditiile de exploatare legate de destinatia stabilita sau aparitia unor peri cole pentru viata oameniIor, pentru bunurile materiale sau culturale, a carer conservare depinde de constructia respectiva.

Verificarea prin cal cui a sigurantei elementelor de constructie si a structurilor se face cu ocazia proiectarii, dar asigurarea acesteia se realizeaza prin executie, montaj ~i exploatarea constructiei in concordanta cu proiectul ~i normele corespunzatoare in vigoare. De aceea, este obligatorie asigurarea unui control al respectarii proiectul ui.

Scopul de haza al calculului de dimensicnare si verificare este obtinere a unei asigurari rationale a constructiilor, tinlnd seama de importanta Iunctionala a acestora si de durabilitatea necesara,

Siguranta trebuie garantata fata de "ie~irea din lucru" a structurii in ansamblu sau a unor parti componente ale acesteia: se admite ca iesirea din lucru are loc clnd se atinge starea particulara denumita stare limita.

Startle lim ita ale constructiilor metalice se grupeaza in doua categorii:

• Stiiri limiiii ultime, in care se ating valori maxime ale capacitatii po-r""t .... a-n-te-.

Acestea pot fi:

- ruperea Iizica - plastica sau fragila,

- deform atii plastice inacceptahile;

-- pierderea echilihrului prin deplasarea anorm ala a unei parti sau a ansamblului

structurii;

- deform atii plastice sau elastice care conduc la modificarea geometriei structurii;

- pierderea stahilitatii locale sau generale etc.

• Stiiri limitii ale exploaiiirii normale, a carer atingere influenteaz a defavorahil

runctionalitatea ansam blului sau a unui element component. Acestea pot fi: - deform atii excesive;

- deplasari excesive fara pierderea echilibrului;

- vibratii sau oscilatii excesive etc.

Proiectarea constructiilor metalice pe baza metodei staritor limita im plica, pe tinga competenta profesionala in ceea ce priveste alcatuirea constructiva, ~i un calcul adecv at, 0 executie corecta (confectionare, transport si montaj efectuate de intreprinderi specializate), 0 exploatare a constructiilor in concordanta cu conditiile admise Ia proiectare, precum ~i verificarea periodica a comportiirii construetiller conform regulilor stabilite la proiectare.

b .......

18

2.2.2. PRINCIPIUL METODEI

Regula Iundamentala pentru asigurarea la proiectare a constructiilor metalice in metoda stiirilor limita este comparatia, iar teoria m atem atica este probabiIistica.

Verificarea elementelor de constructii metalice prin comparatie se poate sintetiza In relatia:

s ~ <1>,

in care S reprezinta valoarea maxima a solicitarii ca urmare a efectelor incarcarilor (corespunzatoare celei mai defavorabile dar posibile grupari de tncarcari ce ar putea aparea in viata constructiei), iar <I> - capacitatea portanta minim a de rezistenta sau deformabilitate (corespunzatoare starii lim ita considerate).

Determinarea valorilor S ~i <I> se face cu ajutorul un or parametri stahiliti pe cale probabilistica,

Expresia functiei Incarcarii S se poate pune sub forma explicita astfel:

S= I:n,· P~' (l,' ng"

in care: n, sint P'!



coeficientii incarcarli;

valoarea norm ata a intensitatii Incarcarii;

coeficient de influenta, care stabileste corelatia intre incarcarea exterio ad ~i solicitarea (efortul) de 0 anum ita natura in sectiunea considerata:

ngi coeficient de grupare subunitar care afecteaza lncarcarile variabile.

Expresia Iunctiei <1>, care defineste capacitatea portanta a sectiunii, se poate scrie explicit astfel:

1

<1>=-- ·R"·m·A,

Ym

in care:

Ym este un coeficient de siguranta 1a material, care, pentru laminate, are valori cuprinse intre 1,10 ... 1,20 si tine seama de: variahilitatea calitatii materialului, a caracteristicilor geometrice ale sectiunii elementeloretc.;

R" rezistenta normata a otelului, determinata pe cale statistica; pentru otelul ohisnuit de constructii este valoarea limitei de curgere, Re. Valoarea R=R"IYm se numeste rezistenta de calcul a otelului;

m coeficient al conditiilor de lucru:

A caracteristica geometrica de calcul (arie, modul de rezlstenta etc.),

Comparatia Intre cele doua expresii devine:

1

I:n, . Pi' (x, . ng, ~ - R'" m· A.

Ym

Daca se considera egali coeficientii tncarcarii n" iX, = 1 ~i nil constant, se poate scrie:

1

n . ng• I:P".' = - . R'" m . A

• Ym

sau

~pi 1 1 1

(18/= -- = - --' m' R" = - . ac= aa'

A Ym n- ng C

2*

19

in care:

m 1

deci c= Ym·n·n•. Go

~l /ja= --.

m c

=--

Ym' n· n, c

Coeficientul care semnificatia coeficientului de siguranta din metoda rezistentelor admisibile.

Succesiunea etapelor de calcul in metoda starilor limita este prezentata in schema 2.5.

S c hem a 2.5

Succesiunea etapelor de calcul in metoda starilor limiti'i

Definirea Iunctiei capacltatll portante cl'>mln

Definirea Iunctiel inci'irciirii Smax

1. Determinarea reztstentelor normate Rn

1. Determinarea incarcarllor norrnate

P~

.j.

2. Determinarea incarcarllor de calcul Pi:

2. Determinarea reztstentelor de calcul

.j.

.j.

3. StabiJirea coeficienttlor condithlor de lucru

m

3. Gruparea lncarcartlor:

-. grupari fundamentale; grupari speciale;

CEni 'P~ ·n.)

4. Determinarea capacitatlt minime probabile de rezistenta, stabilitate. deformatli etc.

cl'>=R'm ·A

(Calcul de rezlstenta, stabilitate)

4. Determinarea solicttarli de calcul cea mai defavurahlla, practic posihila (M. N. T etc.)

s= ~ni 'P~ '<X, ·n.

(Calcul static)

'--S_t_ar_e_a __ II_.m_I_.t_a_u __ lt_im __ i'i ~I~-I_c_o_m_p_a_r_a_t_ie ~I-~l_c_o_r_es_p_t_tn_z_i'i_t_oa_r_e __ s_t_a_ri_i __ li_-~I

__ _ . mita uItime

-71 Starneoarmliamleita a exploati'irii 1<--1 compar:ie 1- ... 1 Corespunzatoare sti'irii ..

mita a exploatarlt normale

~------------' ~------------------~

20

2.3. STARI DE TENSIUNE IN ELEMENTELE DE CONSTRUCTII METALICE

Starea de tensiuni in elementele de constructii metalice este foarte complexa: pe Iinga starile de tensiuni rezultate ca efect al actiunilor exterioare exist a 0 stare de tensiuni intern a, initiala.

o imagine de ansamblu asupra acestei complexitati este prezentata in schema 2.6.

S c hem a 2.6

-7/ Tensiuni de bazi'i

-----~ RezuItate din actiunea eforturilor M. N. T etc. din incarcartle exterioare

Tensiuni secundare ca urmare a idealizi'irii schemei constructive (exemplu, cele

-7 rezultate la nodurile grinzilor cu zabrele, ca urmare a consideri'irii nodurilor articulate)

Star! de tensiuni in elementele de construetii metalice

---~

I' Din actiunea fortelor 1

.... concentrate .

1 Tensiuni locale. con- 1 !.--------------------'

~ centrari de tensiuni ---7

____________________ -; -+1 Din varratia brusca a 1

-r- sectiunii

~I Tensiuni reziduale

.j.

t

I

1 Din laminare 1 I Din sudare 1 I Din plastifici'iri

_ ~ ,-------locale----!

:-------'.j.'--~ ;---~.j.-----;-

I Locale I I Generale

~--+~-. .-~.j.~--, Directe I I Indirecte

Prin urmare, otelul dintr-o piesa metalica, element de constructie sau structura de rezisteuta este supus intotdeauna la tensiuni care rez ulta din calculele statice ~i de rezistenta ~i 0 seam a de alte tensiuni interne care depind de alcatuirea constructiva ~i de tehnologia de Iabricatie si care, de cele mai m ulte ori nu se pot cal-

21

cula .. Efectele defavorabile ale acestor tensiuni interne se pot ameIiora prin proprietatile plastice ale otelului ~i printr-o conceptie constructiv-tehnologica adecvata,

2.4. CONDIT" CONSTRUCTIVE

Prin conditii constructive trebuie inteles un ansamblu de reguIi bazate pe constatari teoretice sau pe experienta rezultata din comportarea constructiilor metalice.

Conditiile constructive, reguIile de alcatuire constructiv-tehnologica, m asurile care trebuie respectate la montaj etc. stnt cuprinse in standardele de specialitate, iar respectarea lor este obligatorie. De m ulte ori, conditiile constructive delimiteaza valabilitatea aplicarii unor relatii de cal cul cuprinse in standarde si liU totdeauna slut explicitate.

Rezultatele unor calcule de rezistenta dezvoltate, de optimizare a sectiunilor elementelor de constructii metalice sint introduse de m ulte ori in prescrip tii sub forma unor date constructive.

Obligativitatea respectarii conditiilor constructive provine din urm arile defavorabile pe care le-ar produce asupra exploatarii constructiilor metalice neconsiderarea acestora.

Cunoasterea conditiilor constructive depinde de gradul de cultura tehnica de specialitate a celui ce proiecteaza, executa sau m onteaz a constructii metalice

2.5. APLICATIE

APLICATIA 2.1. Se cere sa se stabilea sea incarcarile date de un pod rulant

cunoscind:

- capacitatea podului de 500/125 kN (50/12,5 tf), STAS 800-68j

- podul are grupa a III-a de functionore:

- deschiderea podului, 4,=22 m;

- suspensia sarcinii este elastica.

Rezolvare

1. Defineste modul de manifestare a Incarcaril asupra caii de rulare.

1. Podul rulant actioneaza asupra caii de rulare prin forte concentrate care se aplica la contactul dintre roti si sinele caii de rulare si in opritori.

2. In figura 2.1 sint schematizate Iortele provenind din:

pn_ apasarea rotii pe ~ina -maxima sau minima (fig. 2.1. a, b);

2. Defineste schematic modul de actionare al Iiecarei forte in parte.

22

Q.

t'

1..-

c

3. Stabileste intensitatile normate de bad ale fortelor.

4. Stabileste forta de izbire a podului in opritori p~ Iolosita exclusiv la verificarea tampoanelor si prinderea

d

---

L

e

Fig. 2.1.

pn -frinarea sau demararea podului I

rulant (numai la rotile care frtneaza, fig. 2.1, b);

P" _ frinarea sau demararea carucio-

t

rului (transversale, pe fie care roata de pe un fir al caii, fig. 2.1, c);

p~ - izbirea podului in opritoare

(fig. 2.1, d);

P" _ din deplasarea oblica a podului

s

(tendinta de Intepenire a podu-

lui, fig. 2.1, e).

3. Din ST AS 800-68, ST AS 6919-70, ST AS 8407-69 sau folosind schema din figura 2.1, a se stabilesc presiunile pe roti:

Pmaz=420 kN; Pmf,,=150 kN.

Din anexa 6, pet. 6.4, se stabilesc: - Iorta de frinare longitudinala;

1 ntr 420

pn= _" P,r= - =42 kN;

I 107-' 10

- Iorta de frinare orizontala transversala:

pn= _1_ (Q+Gc)= _1_ (500+123)=

t 20nr 20.2

=15,57 kN.

4. Forta de izbire a podului in opritori este data de relatia:

p;, =m,' v!lfT;

aeestora, a grinzilor de rulare ~i a prinderii aeestora de structura de rezistenta (v. anexa 6, pet. 6.4).

5. Stabileste eonvoiul de forte mobile pe aceeasi ~ina a caii de rulare, folosit in eaIculul solicitarilor in grinda de rulare.

Fig. 2.2.

6. Fortele fiind mobile, regim ul de lueru al podului fiind greu (III), stabileste coeficientii dinamiei eare m ultiplica Incarcarf le normate de haz a.

7. Stahileste incarcarile normate Iolosite in metoda rezistentelor admisibile.

8. Stahileste eoefieientul actiunilor pentru determinarea incarcartlor de ealeuI.

24

vp=50 m/min=0,83 m/s (STAS 800- 68);

g=10 m/s2; Cl =2 m;

mf= ~[423 +123 22-2 ]=32,15'

10 2 22 '

fT=0,2 m; P;,=32,15' (0,7· 0,83)2/0,2= =54,26 kN;

5. Pe baza distantelor intre roti din ST AS 800-68, se stabileste convoiul din figura 2.2.

La eaIculul grinzilor cailor de rulare se admite folosirea in ealeul a unui singur pod rulant numai in eazul cind nu este posibila montarea unui al doilea pod.

6. Din anexa 6, pet. 6,4 rezulta: -pentru forte vertieale, '~=1,3;

- pentru forte orizontale, :x=1,4;

- pentru eaIculul prinderilor grinzii

caii de rulare de stiIp, 2C1;=2,8.

7.

P;:'a",=1,3'420=546 kN:

P;:'in =1,3'150=195 kN; P;'=1,4'15,57=21,80 kN; P?=1,4'42=58,8 kN; P:=I.4' 84=117,6 kN.

8. Din anexa 6, pet. 6.1 rez ul ta: - pentru forte vertieale n, = 1 ,2;

- pentru forte orizontale ni = 1 ,3.

9. Stabileste [ncarcarile de ealcul, multiplicind'valoriIe normate ale inearearilor eu coeficien tii actiunilor.

9.

Pma:x=546'1,2=655,2 kN; Pmin=195'1,2=234 kN; Pt=21,80'1,3=28,34 kN; P/=58,8'1,3=76,44 kN; P.=117,6·1,3=152,88 kN.

CAPITOLUL 3

BARE SOLICITATE LA INTINDERE

3.1. GENERALITATI

In constructii metalice se intilnesc frecvent hare solicitate la forta axiala de intindere: unele diagonale ale grinzilor eu zabrele, talpile inferioare ale grinzilor eu zabrele simplu rezemate, tiranti, eahluri etc.

3.2. TIPURI DE SECTIUNI

Sectiunile harelor solieitate la intindere au diferite forme, in Iunctie de valoarea solicitarii ~i tipul elementului de constructie din care fac parte. In schema 3.1 ~i figura 3.1 sint elasificate ~i exempIificate sectiuni ale harelor intinse.

Schema 3.1

Tipuri de secttunt ale barelor solicitate la forta axialii de intindere (fig. 3.1)

Sectlunl unitare (fig. 3.1, a, b, e, d, e)

Sectlunl compuse din elemente:

.j.

..

mult depiirtate (fig. 3.1, I, m)

alipite (fig. 3.1, f, g, h)

puttn departate (fig. 3.1, t, i. k)

L I [

o~

b

a

d e

c

9

h

n 11

~

n II

~L

]

m

Fig. 3.1.

26

3.3. VERIFICARE

Barele cu efort axial de intindere trebuie sa satisfaca urm atoarele verificari: - hare en sectiunea neslahita (fig. 3.2, a):

N

a= - ~R; A~/'a; A

- hare cu sectiunea slabita (fig. 3.2, b);

- bare cu sectiunea slabita datorita prinderilor eu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (fig. 3.2, c);

N . N' ""'V"

a = - ~ R; a = - ~ R; A ~ Aa,

A . An

in care:

cr este tensi unea in secti unea care se verifies;

N efortul axial de calcul in sectiunea care se verified:

A aria bruta a sectiunii care se verifica;

R rezistenta de calcul a otelului;

A coeficientul de zveltete maxim al harei;

Aa coeficientul de zveltete admis pentru hare intinse;

An aria neta a sectiunii (norm ala pe axa barei sau sinuoasa) ce se verifica:

N'= N(1-O,4 ~);

n num arul suruburilor de pe 0 jum atate a Imhinarii;

nl num arul suruhurilor din sectiunea care se verifica,

Succesiunea operatiilor necesare verificarii unei bare cu sectiunea sl abita este indicata in schema 3.2.

Schem a de verificare poate fi f'olosita si pentru barele cu sectiune a cara slabiri sau ell slabiri datorita prinderilor ell suruhuri de inalta reziste nta pretensionate, tu urm atoarele particularizari in schema:

• Bare Cll sectiunea cara slabiri:

- operatia 2: An =A; N

- operatia 3: a= - ~ R.

A

Prindere cu sudura

a

b

IY

Prmdere cu nituri b - b

L- __ ;-s_a_u_s_, u_r...,JUbur; ~ t ~

I ,Y

b-

Innad/re cu s ruburi de

C I ina/tO rez/stenla pretensi-

:~~: •• n, N A

c

Fig. 3,2.

27

S e hem a 3.2

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de calcul, N

marea otelulul folosit, R (anexa 3, tab. 3.5) sectlunea baret

slabirile sectlunli

.j.

2 Calculeaza aria neta An a sectluntl barei

3. Veriflca tensiunea:

N

a= - <;;R An

4. Calculeaza razele de Inertle ale sectiunll brute, fata de axele principale centrale: ix, iy

5. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei: i.; llY (v. anexa 3, I tab. 3.11 ... 3.14)

.j.

6. Veririca zveltetea barei:

If x

Az = -:- <;; Aa (anexa 3, tab. 3.23) 'x

• Bare eu sectiunea sHlbiUi datorita prinderilor eu suruburi de InaIta rezistenta pretensionate:

- operatia 2: se calculeaz a A si

- operatia 3: N'=N(l- 0,4 r~ );

N N'

tj=- ~R; tj=- ~R.

A A"

3.4. DIMENSIONARE

Dimensionarea unei bare eu efort axial de lntindere are, in general, un earaeter

iterativ si necesita pareurgerea a do ua e tape: - alegcrea sectiunii;

- verifiearea sectiunii alese.

Dimensionarea se ineheie ctnd s int sa tisfacute toate condi'tiile eerute de verifieare; in schema 3.3 s int detaliate etapele de dimensionare a unei bare eu sectiunaa slfibit ii.

2S

S c hem a 3.3

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de ealeul, N

modul de prindere a barei la nodurt, slabirt

Alegerea I sectiunii .j.

2. Propune:

tipul sectiunli

-- marca otelulul folosit ~i reztsten]a de calcul, R (anexa 3. tab. 3.5)

- eoefieientul de slabire a sectiunii, (X=O,85 ... 1

.j.

3. Calculeaza aria hruta necesara a sectlunil barei:

N

Anec=-(X ·R

4. Propune 0 secttune eu aria etectiva aproximativ egala cu aria necesara:



I Verificarea seciiunii .j.

Se Ioloseste schema 3.2

Schema 3.3 poate fi Iolosita si pentru dimensionarea barelor fara slabiri, ell urrn atoarele particulariz ari:

- operatia 2: IX = 1;

N - operatia 3: Anec= - ; R

- operatia 4: A ~ Anec.

I

3.5. CONDIT" CONSTRUCTIVE

Pentru a lucra unitar, elementelc sectiunilor compuse se solidarizeaz a in tre ele: in schema 3.4 si figura 3.3 slnt indicate posihilitatile de solidarizare a elementelor

sectiunilor compuse. . ., .

Distanta intre punctele de solidarizare II este de rn axim urn 80 II' III care ~1 e~te raza de inertie minima a unui element al sectiunii. In cazul unor bare alcatuite din profile l~minate ea in figura 3.3, c, d, e, - it este raza de inertie ~ unui si~gur element in raport eu axa proprie (1 -1) paralela cu axa care nu taie matenalul sectiunii.

29

Se hem a 3.4

J,

la bare eu sectiunea formatB. din elemente mult departate

la bare eu sectmnea formata din elemente alipite

Ia bare eu sectfunea tormata din elemente puttn departate

J,

J,

.j. oj. .j.

leu placate [ [ eu zabreluts

eu placute (fig. 3.3,d) (f' 3 3

nituite ig, ., e)

';-, --:-, ----!, ,

~ __ ~.j. J, .j. .-~+~~

I sudate II nituite II sudate II nituite

eu sudura (fig. 3.3,a)

eu nituri, suruburt (fig. 3.3,b)

eu placute sudate (fig. 3.3,c)

*

t < i,

d

e.

Fig. 3 .. 3.

3.6. CRITERII DE ALCATUIRE ECONOMICA

Tablele ~i profilele laminate folosite in constructii metalice se executa, in general, din mai muIte m arci de otel cu rezistenta de cal cui diferite. In cazul barelor cu efort axial de intindere, in scopul obtmern unui consum de otel cit mai mic, este

30

rationala folosirea otelurilor cu rezlstente de calcul sporite, dad sint indeplinite urm atoarele conditii:

- dlmensioneaza conditia de rezistenta, coeficientul de zveltete nedepasind valoarea maxima;

- produsul siderurgic folosit (tabla sau profil laminat) se executa din marca de otel propusa,

3.7. ALGORITMI DE DIMENSIONARE

Dimensionarea, la calculator, a sectlunii unei bare cu efort axial de Intindere se face, in general, prin alegerea dintr-un fisier de sectiuni a sectiunii minime care lndeplineste cele doua conditii de verificare: a ~ R I;i A ~ )'a.

In figura 3.4 este exemplificat un Iisier de sectiuni din profile cornier cu aripi egale (tabelate in ordinea crescatoare a ariei sectiunii); algoritmul de dimensionare din schema 3.5 dimensioneaza 0 sectiune compusa din doua corniere putin departate, fara slahiri (fig. 3.5).

-~ j - numara sectlunlle din Ilsler
n - numarul ultimei sectiuni din fisler
A, - aria sectlunli
r i, - raza de inertie fata de axa 1-1
e - pozitia centrului de greutate
.
j I Denumirea seetlunil I AI> em!; 1 il' em I e, em
1
--
2
-- n

'Fig. 3.4.

3.8. APLICATII

APLICATIA 3.1. Sa se alcatuiasca diagonala intinsa 3-4 a grinzii cu zabrele din figura 3.6, a, cunoscind: efertul axial de calcul N=395 kN; seetluneo barei nu are slabiri, prinderea barei in noduri realizindu-se cu sudure,

31

SCHEMA 3.5 -ALGORITM PENTRU OIMENSIONAREA BAREWR /NT/NSE CU SECTIUNEA FORMATA DIN DQUA CORN/ErN: 'PUTIN DEPARTATE

(j)

ClTcSTE DIN FISlER' CARACTERISTIC'/t E SEC,TIUNII FA I, /'1, e

I A=fA, I

Fig. 31.5:

I - Iungimea barei; Ilx' 11" - coeIicientfi de ilam-

baj.

~

2 4

a

a-a

[y

'T x 1,-4 =19SOmm

b. i!l

c.

Fig. 3.6.

Rezoloare (v. schema 3.3) 1. Elemente eunoseute:

- efortul axial de ealeul, N;

- modul de prindere a barei la no-

duri, slabiri.

1.

- N=395 kN;

- sectiunea barei nu are slabiri,

prinderea in noduri realiz indu-se eu sudura.

2. Propune:

- tipul sectiunii;

a. Alegerea seetiunii 2.

- se propune 0 sectiune Iorm ata din doua eorniere putin departate (fig. 3.6, b);

- se propune otel OL 37 eu rezistenta de ealeul, R=220 N/mm2;

- IX = 1, deoareee sectiunea barei nu are slabiri.

3.

- marea otelului folosit si rezistenta de ealeul, R;

- eoefieientul de slabire a seetiunii, IX.

3. Calculeaza aria necesara a seetiunii barei:

N Anec= -!

R

395.103

Anec= =1 795 mm2=

220

=17,95 ern",

4. Se propune 0 sectiune Iorm ata din doua eorniere, 2L 60 X 60 X 8 (v. anexa 2, tab. 2.21) ea in figura 3.6, d, eu urm atoarele earaeteristici:

A=18,06 em2; iz=1,8 em; ill=2,82 cm; il =1,8 em,

b. Verificarea secti unii

4. Propune 0 sectiune eu A): Anec.

5. Verifiea tensiunea:

N

(J= - ~R.

A

5.

(J= 395 .103 =218,7 N/mm2<R. 18,06,102

3 - Constructii metallce

33

6. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei: I,,,,, I,,,.

6.

7. Verificii zveltetea barei

~ If X

1\",= - ~Aa;

ix

7.

[,,,,=0,8'[=0,8'195=156 em; [,,,=[=195 em.

156

A",= - =86,7 <Aa; 1,8

c. Condiiii constructioe (v. pet. 3.5)

- elementele sectiunii se solidarizeaza ell placute 8 X 50 -60;

- distanta maxima intre placute, 11=80'i1=80x1,8=144 cm;

- pe lungimea barei este necesara 0 singura placuta de soIidarizare (fig. 3.6, c)

APLICATIA 3.2. Sa se verifice bara 4-6 a grinzii cu zabrele din figura 3.7, a, cunoscind: efortul axial de calcul N=910 kN; etelul folosit este OL 52; seetiunea barei este data in figura 3.7, b; prinderea barei in noduri se realizeaza cu ~uruburi de ina Ita rezisten1a pretensi onate M 22 in gauri cu diametrul de 23 mm (fig. 3.7, c, d).

~

IE 7000 .~ 7000 .1. 7000 .. I

a

I.P. M 22

Ib

c.

11

Fig. 3.7.

Rezolvare (v. schema 3.2)

1. Elemente eunoseute:

- efortul axial de ealeul N;

- marea otelului folosit R;

- sectiunea barei;

a-a

L, lO'120--.:.: y }OX200

b.

b-b

d.

1.

- N=910 kN;

- OL 52, R=315 Njmm2;

- bara are sectiunea din figura

3.7, b;

34

- slabirile sectiunii.

2. Calculeaz a aria sectiunii brute a barei, A.

3. Calculeaza aria net.a a sectiunii An·

4. Calculeaz a:

5. Verifica tensiunea:

a - eu sectiunea bruta si intreaga valoare a efortului axial,

N

cr= - ~R; A

b - eu sectiunea neta si valoarea redusa, N' a efortului axial:

N'

cr=- ~R.

An

6. Calculeaza razele de inertie ale sectiunii brute fata de axele principale centrale: i"" ill'

7. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei:

8. Verified zveltetea barei:

3*

- bara are slahiri datori ta gauriIor pentru suruburi (fig. 3.7, c, d).

2.

3.

An=32 -3' 2,3'1 =25,1 em". 4.

N'=91O(1-0,4 :)=788,7 kN. 5.

a.

cr= 910.103 =284 4 Njmm2<R;

32· 102 '

b.

788,7,103

cr= =314,2 Njmm2<R.

25,1 .102

6.

i",=3,8 em; i,,=4,56 em.

7. Considerind ca talpa inf'erioara a grinzii are Iegaturi transversale in nodurile 4 si 6 rezulta:

8.

700

Ax= - =184,2<Aa; 3,8

A1I= ~ =153,5<Aa; 4,56

Aa=400.

CAPITOLUL 4

BARE SOLICITATE LA RASUCIRE

4.1. GENERALITATI

Rasucirea elementelor de constructii se lnttlneste, in general, [nso tind alte

solicitari: intindere, compresiune, incovoiere etc. ~

...... In Iunctie de tipul sectiunii, 1egaturiJe barei ~i distrihutia momentelor de rasu-

eire se poate face clasificarea din schema 4.1. ~ . ~. ~

Atunci cind este posibil, este reeomanda~il ea soli.ei.tarea de rasucire sa fie redusa prin m asuri constructive, deoarece acest tIP de solicitare poate avea efecte foarte

S c hem a 4.1

Se produce 10 bare cu sect/om

I •rcu,!Gre S~i '.ne.lore_

I Rosucire foro f----~

Idepfanarea sec/fum! \

A. +: Iibert: \

~ .

I i

Rasucire CrJ deplanoreo sec!ium7

8.Deplanal'e impledicoid

36

defavorabile asupra elementelor de constructii obisnuite. Hezem arile barelor solicitate la rasucire pot fi:

- incastrare (fig. 4.1, a), care blocheaza ro tirea ~i deplanarea sectiunii din reazem;

- rezemare tip "furea" (fig. 4.1, b), care blocheaza rotirea sectiunii de reazem ~i las a libera deplanarea;

- capat liber (fig. 4.1, a), care lasa libere rotirea ~i deplanarea sectiunii de capat.

incosircre

r ~

capo! tiber



Fig. 4.1.

4.2. RASUCIRE FARA DEPLANARE

In cazul rasucirii fara deplanare, sectiunile perpendieulare pe axa barei ram In plane si perpendieulare pe axa barei si dupa aplicarea unui moment de rasucire.

Rasucirea fara deplanare se produce in situatiile care saLisfac urm atoarele con-

ditii:

- bara este dreapta;

- sectiunea barei este circulara plina sau inelara si constanta;

- momentele de rasucire (egale si de semn contrar) se aplica numai la capetele

barei, in asa fel Inert sa produca tensiuni cu aceeasi distrihutie ca in toate celelalte sectiuni intermediare.

Orice abatere de la aceste conditii produce deplanarea sectiunii,

41.2.1. DISTRIBUTIA TENSIUNI'lOR

Seciiuni circulare pline tcazul (1, 1 din tabelul 4.1). Pe sectiune apar numai tensiuni tangentiale cu distributie liniara:

in care:

M, reprezinta momentul de rasucire din sectiune:

I, momentul de inertie la rasucire al sectiunii circulare;

r raza punctului in care se calculeaz a tensiunea tangentiala.

Tensiunea maxima se realizeaz a pe tangenta la contur:

Seciiuni inelare (cazul b, 2 din tabrluI4.1). Grosimea peretelui fiind relativ mica, tensiunile tangentiale pot fi considerate constante pe grosimea peretelui ~i se calculeaza cu formula lui Bredt:

u, M,

-r= ---= •

2·A·t 2·7t·r2·t

in care:

A reprezinta aria suprafetei inchise de linia mediana a grosimii peretelui (in cazul sectiunii inelare, A =2· tt: r2);

grosimea peretelui;

r raza liniei mediane.

37

'I.':.':. I\CLAIII UC VI:KI"I~KI:

Verificarea starii limita de rezistenta:

j I

Verificarea starii llmita de deformatie: 6~6a'

Termenii din relatiile anterioare au urm atoarele semnificatii: 't'max reprezinta tensiunea tangential a maxima;

6 rasucirea specifica; se calculeaza cu relatiile din tabelul 4.1 in care G reprezinta modulul de elasticitate la lunecare care, pentru otel, are valoarea G=O,81'105 N/mm2;

R, rezistenta de calcul la forfecare a otelului (anexa 3, tab. 3.5);

6a rasucirea specifica admisa,

4.3. RASUCIREA CU DEPLANARE LIBERA

Hasucirea cu deplanare libera se produce in situatiile care satisfac urm atoarele

conditii:

-- bara este dreapta:

- sectiunea barei este constanta;

- momentele de rasucire (egale si de sem n contrar) se aplica numai la capetele

barei ~i in asa fel Incit sa produca tensiuni cu aceeasi distrihutie ca in to ate celelalte sectiuni intermediare.

Orice abatere de la aceste conditii produce rasucire cu deplanare Impiedicata.

4.3.1. DISTRIBUTIA TENSIUNILOR

In cazul rasucirii cu deplanare libera, pe sectiune apar numai tensiuni tangentiale -r, a caror distributie pe grosimea peretelui este influentata foarte mult de tipul sectiunii.

Sectiunt inchise, Cll pereti subiiri (c azul b din tabeluI4.1). Pentru grosimi de perete relativ red use, tensiunile tangentiale pot fi considerate constante pe grosimea peretelui ~i se calculeaza, asa cum s-a aratat ~i la sectiunile inelare, cu formula lui Bredt:

Mr "'t"=-,

2· A· t

in care:

Mr reprezintfi momentul de rasucire;

A aria suprafetei inchise de linia mediana a grosimii peretelui; grosimea peretelui.

Tensiunea tangentiala maxima se realizeazji pentru grosimea minima de perete:

Mr 't'max = ----''--- 2· A· tmln

38

Rasueire eu deplanare libera sau lara deplanare; relatii de cal cuI

Tabelul 4.1

Tipul seetfunii

Relatil de calcul

a. Sectiuni pline

1. Sectlune circulara

2. Sectiune dreptunghtulara sub tire

(+>10)

u, u,

't'= -- . r: "t'max= -Ir • R; I, '

u, u,

6= GI ; dq:>= GI . dz;

r r

7tD' Ir== --!

32

j\1r "t'maz= - . t; t,

u, u,

6= --' dq:>= -dz·

oi, ' ot.?"

1

Ir= - bf!. 3

1. Cazul general

b. Sectiuni Inchise, cu pereti subtiri

2. Sectiune Inelara

u, Mr u,

't'= -2At ; 't'min= 2Atma-; 't'maz= --;

_ 2Atm1n

u, u,

6= --' dq:>= -- dz:

Gl ; ' ct,"?'

4A2

Ir=----

~~

A reprezlnta aria suprafetei lnchlse de linia mediana a grosimii peretelui;

grosimea peretelui care poate fi variabila ca in figura

u, u,

't'---=--'

- 2At 27trt'

t«, u,

6= --' dq:>= -- dz:

ct, ' ct;""

4A2

Ir = ---- =27trt;

~ d;

39

Tabelul 4.1 (continuare)

TipuI seetiunii

ReIatii de calcul

3. Sectiune chesonatg

M,

't"1 = -2-. -b1- • ....:b~2-.-t1-'

M,

d<p= GI . dz;

r

M, 8=-· GI, '

4A2 1=---=

r ~ ~s

2 . t1 . t2 • bi . b~ t1· b2+t2· b1

1. Cazul general

c. Seciiuni deschise, cu pereti subliri

- in fiecare din elementele componente (dreptunghiuri sau portiuut curbe) tensiunile -r au distrlbutia din figura:

i M,

't" = - ·t·

mam Iy . i,

- tensiunea tangentrala maxima se realizeazii In elementul cu grosimea maxima:

M.

"t'max= -1- . imax; r

M. M,

8= GI ; d<p= GI . dz;

r r

tx' 3 «' 3

I. = - 2:b,· ti= - (b1·t1+b2 ·t~+ ... );

3 3

- coeficientul a' tine seama de efectul racordilrilor tntre elementele componente; rx.'=1 pentru corniere; 0('=1,1 pentru profile V; 0('=1,2 pentru profile I; - t, repreztnta grosimea, iar b, latimea unui element component.

2. Sectlune inelarii crestata

(,m~x

1/ ~

.~

I

3. Sector inelar

1M

--'_.

,

lYI •. t

"t'maz= --=

I.

M. M,

3= _. d<p= - ·dz;

GI, ' GI,

1

Ir= - (27tr)ta 3

't"m •• = M.·t =~;

I, 1

- rrx.t2 3

8= kI •. d<p= jW •. dz;

GI. ' GI,

1

I, = - (r«) .[3 3

40

Tabelul 4.1 (contlnuare)

TipuI sectiunii

Relath de caleul

4. Cornier cu aripi neegale

5. Profil V

M. 't'mtlz= - • t; t,

u, u,

8= - ; d<p= -- . dz;

GI. GI,

6. Profil I

M. M,

't"= - • t; 't"m •• = - . i1; (im •• =rr):

t, I,

M. M,

8= _. d<p= - ·dz;

ot;' GI,

7. Sectlune I compusa din tabla sudata; bara are rtgrdlzar! transversale sudate de talpl

IHt'.~

t3'~

li"b:J

8. Sectlune I compusa din tabla sudatil

tm.",=max (t1; i2; ia);

u, M.

8= - . d<p= - . dz; GI. "GI,

tm •• =max (i1; i2; ta)

M. Mr

8= -- . d<p= -- . dz·

G'L; • Gl , '

41

Sectiuni deschise, cu pet eti subtiri (cazul c din tabelul 4.1). TensiuniIe tangentiale au variatia Iiniara pe grosimea peretelui ~i se calculeaza eu relatia:

.. (i) = M •• ft,

"""" I.

Intr-o sectiune a unor bare solicitate la rasucire cu deplanare Impledicata, in afara de tensiunile tangentiale Ts, caracteristice deplanarii libere, apar supJimentar: tensiuni tangentiale TO) si tensiuni normale aO) •

in care:

T~", reprezin ta tensiunea tangentiala maxima pe grosimea It;

M; momentul de rasucire:

I, momentul de inertie la rasucire care, pentru sectiuni compuse din dreptunghiuri se calculeaza cu relatia:

4.4.1. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SEqlUNILOR

IX'

1r= - 'E.bt·fr; 3

termenii rL.', bi, It au semnificatia din tabelul 4.1, cazul c.

Relatia anterioara, pentru calculul momentului de inertie la rasucire este valabila si pentru sectiuni alcatuite din dreptunghiuri si seetoare inelare; acestea din urm a se asim ileaza cu dreptunghiuri de lungime egaHi cu lungimea liniei mediane.

Tensiunea tangentiala maxima rezulta in dreptunghiul eu grosimea maxima:

M. f

't"max= -_. max'

I.

Pentru calculul la rasucire cu deplanare impiedicata este necesar sa se stabileasca urm atoarele caracteristici geometrice ale sectiunilor: coordonatele sectoriale eo, pozitia centrului de rasucire, punctul sectorial] de zero principal, momente statice sectoriale SO)' momentul de iner tie sectorial 1m·

4.4.1.1. Coordonate sectoriale. Se considera un pol fix C ~i un punct fix R pe linia mediana a sectiunii din figura 4.2, a; raza CR se numeste raza vectoare de origine; un punct I oarecare de pe linia mediana poate fi definit prin coordonata:

in care:

WI este coordonata sectoriala a punctului I;

S1> S2 limitele integralei corespunzatoare capetelor arcului R1;

r Iunctia care defineste forma conturului sectiunii (raza);

ds arcul elementar, m as urat pe linia mediana.

Coordonata sectoriala WI a unui punct oarecare I de pe Jinia mediana a sectiunii reprezinta dublul ariei suprafetei delim itata de raza vectoare de origine (CR), linia mediana a sectiunii (RI) si raza vectoare a punctului I (C1).

Coordonata sectoriala a punctului I (fig. 4.2, a) reprezinta dublul ariei supraIetei hasurate.

Conventia de semn a coordonatei sectoriale este urm atoarea: valoarea pozitiva este data de miscarea razei vectoare (C1) in sens orar.

Coordonata sectoriala a punctului 1 din figura 4.2, b, raza vectoare de origine fiind CR, are valoarea:

4.3.2. RELATII DE VERIFICARE

Verificarea starii lim ita de rezistenta:

Verificarea starii lim ita de deform atie: e~ea'

Termenii din relatiile anterioare au aceleasi sem nificatii ca la pct. 4.2.2.

4.3.3. CRITERII DE ALCA TUIRE ECONOMICA

1 h ch

Wl= -2· - 'c' - = --.

222

Coordonata sectoriala a punctului 2 din figura 4.2, care valoarea:

( 1 h 1 h) h

w2=2 --'c'-+-'b'- =-(b-c).

2 2 2 2 2

" In acest fel rezulta diagram a de coordonate sectoriale din figura 4.2, d pentru toate punctele de pc linia mediana a sectiunii.

Marca otelului folosit si forma sectiunii sint factori care Influenteaza preponderent asupra ariei sectiunii transversale si, implicit, asupra consum ului de otel, Din analiza tahelului 4.1, cazurile b si c, se observ a ca sectiunile inchise, in comparatie cu cele deschise, stnt m ult mai avantajoase pentru preluarea momentelor de rasucire (v, ~i aplicatia 4.2).

c

I2 ~-L

4.4. RASUCIREA CU DEPLANARE iMPIEDICATA A BARELOR CU SECTIUNE DESCHISA

Sub actiunea momentelor de rasucire, sectiunile deschise au tendinta de deplanare. Orice cauza care Impiedica deplanarea Iibera (rezem ari tip Incastrare, momente de rasucire pe intervalul dintre capete) produce rasucire cu deplanare Impiedicata.

a

b.

c

diaqroma w d.

Fig. 4.2.

42

43

-T ~.

C.~8

-

G

I

I

Q. 1[; c.

r;-centru de qre.ufole : Crcentro .de rtiso cir-e fJ-pum::1 secioria! de zero princtpot

d.

Fig. 4.3.

Pentru calculul la rasucire, diagram a co se stabileste in raport cu raza vectoare de origine care are cele doua extremitatl in centrul de rasucire (C) si in punctul sectorial de zero principal (B).

4.4.1.2. Centrul de rasueire, Este un punct caracteristic al sectiunii, prin care daca trece suportul Iortei taietoare nu se produce rasucirea barei. Pozitia centrului de riisucire C se giise~te pentru:

- sectiuni cu doua axe de simetrie (fig. 4.3, a), la intersectia acestora;

- sectiuni cu 0 singura axa de simetrie (fig. 4.3, c), pe aceasta axa:

- sectiuni formate din doua aripi (fig. 4.3, d, b), la Intersectia acestora.

CaIculul pozitici centrului de rasucire se poate face ca in schema 4.2.

4.4.1.3. PUllet sectorial de zero principal. Punctul de pe linia median a, de coordonata sectoriala nula, eel m ai apropiat fata de centrul de rasucire, se numeste punet sectorial de zero principal. Determinarea pozitiei acestui punct se poate face ca in schema 4.3.

In figura 4.3 sint indicate pozitiile punctului sectorial de zero principal B, pentru citeva sectiuni.

4.4.1.4. Momeut static sectorial. Prin definitie, se scrie:

8 s

s~ = ~ (')' dA = ~ (jj' l : ds,

o 0

in care:

S~ reprezinta momentul static sectorial al unei piirti de sectiune de la originea arcelor pina la 0 distanta s pe linin medians a sectiunii; grosimea sectiunii;

ds arcul elementar m asurat pe linia medianii.

Pent.ru pnrtiuni de grosime t constants rezulta:

s

S~=t~ (')'ds,

o

adica S~ reprezinta suprafa ta diagramei co de la origine pina la 0 abscisa oarecare s.

Se poate observa ca momentul static sectorial S~ are un maxim acolo unde diagram a co se anuleaza (v. aplicatiilc 4.3 ~i 4.4).

4.4.1.5. Moment de inertie sectorial. Prin definitje, se scrie:

I 00= S~2 . dA = ~ ~u' (')' dA

44

Fig 4.4

san:

Pentru portiuni de grosime

S c hem a 4.2

Calculul pozitiei cenirului de riisuoire

1. Elemente cunoscute: sectiunea (fig. 4.4)

2. Stabileste pozltia centrului de greutate G ~i traseaza axele principale centrale xGy

3. Calculeaza momentele de:inertie fata de axele principale centrale: Iz• I v

4. Alege un pol oarecare »i«, b) ~i traseaza. s!st~mul!e_ axe x'Pu', paralele cu xGy; alegerea polulul P se face astfel tnctt diagrama WI' in raport cu acestpol sa rezuIte cit mai simpla

5. Traseaza:

diagram a coordonatelor sectoriale Ci)p diagrama absciselor x

diagram a ordonatelor y

.j.

6. Calculeaza coordonatele centrului de rasuclre G. in sistemuI de axe x'Pu';

rCi)p'y ·dA , JA

xc= =---Ix

~~p.y.f ·ds

Ix

~~p.x.t ·ds

Iv

~Ci)p'X'dA

, A

yc=-=---Iv

Obs. Pe portlunlle sectiunll un de grosimea teste constantii iar coordonatele x sau y au eel mult varia tie linlara, integralele pot fi efectuate prin regula Veresceaghin.

I 00= ~ (')' (')' t· ds.

e

constanta se mai poate scrie: 100=,[ ~ (')' (')' ds.

Efectuarea integralei se poate face prin regula Veresceaghin integrind diagrama eo eu ea lnsasi.

Etapcle de calcul ale caracteristicilor geomet.rice necesare caIculului la rasucire eu deplanare irupiedicata a barelor cu sectiune deschisa sint indicate in schema 4.4.

45

Fig. 4.5

S ch e m a 4.3

Calculul poziiiei punctului sectorial de zero principal

1. Elemente eunoseute (fig. 4.5): sectiunea

- pozrtla eentrului de rasucire C

2. Alege un punet oarecare, Bo, pe linia medianii a sectiunil

.j.

3. Traseazii diagram a coordonatelor seetoriale, (,)0' considertnd ca:

polul este centrul de rasuclre, C;

- raza vectoare de origine este CBo.

.j.

4. Caleuleazii coordonata sectorialii a punetului sectorial de zero principal B:

~A (,)0 ·dA

~8 (,)0 ·t ·ds

(,)B=----

A

A

ds - arcul elementar masurat pe linia medianii A - aria sectiunil

S c hem a 4.4

Etapele de calcul ale caracteristicilor sectoriaie

Elemente cunoscute: sectiunea barei

a. Calculeazii pozitia centrului de riisucire C (v. pct. 4.4.1.2) I

.j.

b. Calculeaza pozttia punctului sectorial de zero principal B (v. I pet. 4.4.1.3)

e. Traseazii diagrama coordonatelor seetoriale co in raport cu raza I vectoare de origine CB, C fiind polul sectoarelor (v. pct. 4.4.1.1)

.j.

d. Calculeazii momentuI static sectorial S~ (v. pct. 4.4.1.4) I

.j.

e. Calculeazii momentul de inertie sectorial 1m (v. pct. 4.4.1.5) I

In tabelul 4.2 sint date relatii pentru calculul pozttiei centrului de rasucire ~i al momentelor de inertie pentru citeva tip uri de sectiuni deschisc mai des intilnite.

46

Relatii pentru caleulul earactcristieilor seetortale

Tabelul 4.2

Tipul secthmii

Diagrama (1)

Centrul de rii.ueire. I",

1.

(,)1 = 0,5 b2 'Yc

(')2=0,5 b2 '(Yc+O,5 ba) (,)3=0,5 b2 '(Yc-O,5 b3) (')4=0,5 b4(bl-yc) (')5=0,5 b4(bl-yc+

+0,5 b5)

('),=0,5 b4(bl-y.- 0,5 bs)

in care: I,v' I.v' I., 1,,,, reprezintii earacteristici proprii ale tiilpii superioare, respectiv inferioare (suprafetele hasurate) ea in cazul 2

Xc=O; Yc=O;

I211'bi Iv·bi.

1",=---=--,

2 4

in care:

(,)=0

in care:

Xc=O; Yc=O;

1",=0; dacii se tine seama de grosimile peretilor, rezultii;

2.

:l

3.

4.

47

Tabelul 4.2 (continuare)

Tipul 8ec~iunii

Diagrama eo

Centrul de rasuefre 1",

6.

5.

, 12", ·b2

xc= -1-; Yc=O;

"

Xc=O; Yc=O;

00=0

1",=0; daca se tine seama de grosimile peretllor, rezulta

(bN

1",=---

18

4.4.2. DISTRIBUTIA TENSIUNILOR

Rasucirea cu deplanare lmpiedicata produce in sectiune urm atoarele tensiuni - tensiuni tangentiale T. specifice rasucir'ii cu deplanare Iiber a, cu variatie liniara pe grosimea Iiecarui dreptunghi (fig. 4.6, c):

T _M, .t. e r: I, '

- tensiuni tangentiale Too specifice rasucirii cu deplanare Impiedicata si constante pe grosimea peretelui (fig. 4.6, d):

MmS~ Tm=-tI--; 00

- tensiuni norm ale am specifice rasucirii cu deplanare impiedicat a (fig. 4.6, e):

B·w am= --I I",

Termenii din reIatiiIe anterioare au urm atoarele semnificatii:

M8 reprezinta mo'mentul de rasucire simpla care se calcuieaza ca Ia pet. 4.4.3 (fig. 4.6, a);

Moo momentul de incovoiere-r asucire care se calculeaza ca Ia pet. 4.4.3 (fig. 4.6, a);

B bimomentul de Incovoiere-rasucfre care se calculeaz a ca la pct. 4.4.3 ~fig. 4.6, a);

I, momentul de inertie Ia rasucire simpla care se calculeaza ca in tabeIuI 4.1, cazul c;

48

IIlililllilffilliillllll M" k1TriTtf1IOO II i II i I Ms ~ IMw

~

M,,=Ms+Mw

a.

B

I

z = Ms.[ S If'

C.

e.

B

j

!

.r.



h.

Fig. 4.6.

momentul de inertie sectorial care se calculeaz a ca Ia pct.4.4.1.5; momentul static sectorial al unei parti din sectiune (de Ia originea arcelor Ia punctul in care se calculeaz a 'roo) care se st.a-

bileste ca Ia pct. 4.4.1.4;

eo coordonata sectoriala a punctului in care se calculeaza am si care se stabileste ca Ia pet, 4.4.1.1;

t grosimea dreptunghiului in punctul in care se calculeaza ten-

siunile 'rs sau Too.

Se retin urm atoarele aspecte:

- L; t, co, S~, 1m sint caracteristici ale sectiunii;

- .7\1 •• 1\1",. B sint caracteristici care se determ ina in Iunctie de legaturile barei,

schema de incarcare, caracteristicile sectiunii:

-- tensiunile Too au 0 distrihutie asem anatoare diagramei S~ (fig. 4.6, d, g);

so

00

4 - Construe til metaUee

49

- tensiunile 0"01 au 0 distributie asem anatoare diagramei eo (fig. 4.6, e, h) §i se autoechllibreaza pe sectiune:

- in fiecare sectiune din IunguI barei se poate serie:

Mr=Ms+M .. ,

in care M; reprezinta momentuI de rasucire din sectiune (fig. 4.6, a).

4.4.3. CAlCULUL CARACTERISTICILOR M ... B. Moo

Pentru stabilirea expresiilor B, M"" M8 se porneste de Ia ecuatia diferen tiala a rasucirii Impiedicate:

IV k2" m,

cp - cp =---,

EIOI

in care:

dMr mr=--; dz

iar M; reprezinta momentuI de rasucire, variabil sau constant in Iungul barei.

Solutia ecuatiei difererrtiale este urm atoarea:

, sh kz Bo (1 hk) M,o 'k hk ) +

cp= epo+ cpo -- + -- - c z + - ( z - s z

k GIr tot,

z

+ k~Ir ~ [k(z-t) -shk(z-t)]mr(t)dt,

o

in rare:

ep reprezinta unghiuI de rasucire aI sectiunii barei;

CPo, cpb, Bo, Mro parametrii intr-un punet Iuat ca origine;

t 0 variabila auxiliara ca in figura 4.6, f.

Parametrii in origine se stabilesc din conditiile de rezemare:

- impiedicarea rasucirii in juruI axei barei este echivalen ta eu CPo=O;

- impiedicarea deplanarii - cpb=O (M8=0);

- libertatea completa de deplanare - CPo =0 (Bo=~O).

Pentru eazul rezem arii tip ,,(urea" la amhele capete ale grinzii se scrie:

CPo=O; epl=O; epo =0; cpi' =0,

iar pentru rezemarea tip "incastrare" la ambele capete ale grinzii, epo=O; epl=O; cpb=O; epi =0.

Dupa determinarea Iunctiei cp se scriu relatiile:

M.=Glrep'; B= -ElOlcp"; Moo = dB = -Eloo cp"'. dz

In calcule se tine seama ca:

z

Mr=M8+Mco; Mr= Mro+ ~ m,(t)dt. o

In tabeluI 4.3 sint date diagramele si expresiile cp, B, Mco, M, pentru grinzi cu rezem ari §i incarcari mai des Intflnite,

50

Tabelul 4.3

Expreslfle rotirii <p, ale momentulu i de rasuelre simpI41M., ale bimomentului B ~i al(momentului de Ineovotere-rasuctre Mo,*

Schema grinzii :;;i dtagramele <P.M,. B. Moo'

Expresiile caracteristicilor <P. M •• B. Moo.

~l ~----:

: I

2.

Consola acttonata de un moment de rasuclre eoneentrat M

EI M ( shkl - ShkZ')

OICP=- kz- ----

Jil ehkl

M8 == M (1- ehkZ') ehkl

B_M(_~)

k ehkl

ehkz' Mco =}I,1-ehkl

Consola acttonata de moment de rasuclre uniform distribuit, m

El m [ 9 ( Z2) (1 +klshkl)(ehkz-1) ]

co cp - - k" lz- - -klshkz +

k' 2 ehId

11:[ m [ (1 + klshkl)shkz ]

l' 8 = - kz'- klehkz+ -'--'---'----

k chkl

B m [ (1 +klshkl)chkz ]

= - 1 + klshkz - -'---'-----''----

k2 ehkl

m [ (1 +klshkl)shkz

M (JJ = -k klehk: - -'----'---ehkl

3.

M

Tronsori sttnqa

Grindii cu rezemarl tip "furea", action at a de un moment de rasuclre concentrat

Tronson dreapta

M (b shkb )

EI(JJep=- -kz---!shkz

k3 1 shkl

"b )

~!chkz

~hkl

1'vI (a shka )

k3 I kz' - shkl 0 shkz'

(a shka

M --+- ochkz'

I shkl

M shka

- --'shkz' k shkl

( shka )

M - __ 0 chkz'

shkl

I { t ironsoo

4*

M shieb

B - - 0--· . shkz k: shkl

shkb

Moo -M --!chkz shkl

51

Schema grinzii l>i diagramele '1'. ]}18• B. MOl'

4.

Tabelul 4.3 (continuare)

Expresiile caracteristicilor '1'. M •. B. MOl

Grinda eu rezemart tip "furea" actionata de momente de rasuclre uniform distribuite, m

E1 m (k2 shkz+shkz' )

00 cp == - - zz' - 1 + ---'------

k' 2 shkl

M8 = l!!.. [k (~_ z) + Chkz-ChkZ']

k 2 ili~

m ( shk:+shkz' )

B = - 1- -----''-----

k2 shkl

m ( chkz- chkz' )

A100 == - - -----

k shkl

Rezolvare (v. tab. 4.1.t, cazul b, 2) 1. Calculeaz.a momentul de inertie la rasucire:

lr=21tr3t.

2. Calculeaz a momentul eapabil la starea lim ita de rezistenta:

M~ap=21tr2tRf'

3. Calculeaz a rotirea cp a capatului liber:

]l.lr l

cp= -- "L,

GJ.

1.

(14-1)3 4

1,.=2'3,14' -2- '1=1724,6 em.

2.

(140-10)2

M~ap=2' 3,14' -2- '10' H5=

=38,47'106 N mm=38,47 kNm. 3.

cp= 38,47 ·10' • 2000=

(0,81 .105) • (1 724,6,104)

=0,0551 radiani=3,16°.

APLICATIA 4.2. Sa se compare capacitatea portanta, la starea limita de rezistenta ~i la starea limita de defcrmetie, a sectiunilor din figura 4.8 [sectiune inelara ~i sectiune inelara crestata)j date numerice: r=90 mmj t=8 mm.

G~ dB

* Obseroatii: k2= Elm; M.=Glr,/; B=-Eloorp"; MOl=-Eloorp"'; Moo= ct;; M.=M.+Moo.

4.4.4. RELATII DE VERIFICARE

Rezoloare (v. tab. 4.1, cazurile b, 2 si c, 2)

Q

b

Fig. 4.8.

1. Calculeaza momentul eapabil la starea limita de rezistenta: - in eazul sectiunii inelare (fig. 4.8, a):

M~=21tr2tRI;

- in eazul sec[iunii inelare erestate (fig. 4.8, b): 1'v1b = 2. 1trt2 RI.

T 3

Tensiunile maxime rezultate din rasucirea eu deplanare impiedicata trebuie sa fie mai mici decit rezistentele de ealeul ale materialului:

52

i

;, 1

D;;/4L7mm: ~..,

Fig. 4.7.

In eazul in eare in sectiune s in t ~i alte efort.uri (N, T, M), te nsiunile date de aeestea se insumeaz a eu tensiunile din relatiile anterioare.

4.5. APLICATIl

APLICATIA 4.1. Sa se determine momentul capabil la starea limita de rezistenta ~i sa se calculeze rotirea cp a ccpatului liber al barei din figura 4.7, seetiune tubulara, etel OLT 45.

2. Calculeaza momentele eapabile la starea lim ita de deform atie: - in eazul sectiunii inelare:

M~=Glr' fJa=G' 21tr3t· fJa; - in eazul sectiunii inelare erestate:

l\1~=GlrfJa=G' 21trt3'8a 3

3. Efectueazii comparatia:

]l.l~ 2r:r2tRf r 90

~=----''-=3' - =3· - =33,75;

M~ 2. 1trt2 R t 8

3 f

G· 21trt· 6a 2 G·-11lrt3·6

3 a

Se observa ea sectiunea Inchisa este mult m ai rezistenta si m ai rigid a decit see[Iunea deschisa.

53

APLICATIA 4.3. Sa se calculeze caracteristicile sectoriale ale secJiunii din figura 4.9, a.

APLICATIA 4.4. Sa se calculeze caracteristicile sectoriale ale secJiunii din figura 4.10, a.

700

Diagf'amal/S~n

e:::=::'i=== 20.350

12X1200

150 15
!l't iy b. c d
Bo 56,
f

f. 9 h.
Fig. 4.10. e:==::!=:;3 20 x 350

a.

a

d.

c

Fig. 4.9.

w"fcm2j /I 0 l'

80,

I C! 37.5

Rezolvare (v. schema 4.4) ~"

Deoarece sectiunea are doua axe de simetrie, centrul de rasucire C l}i punctul sectorial de zero principal B coincid cu centrul de greutate G (la intersectia axel or de simetrie, ca in figura 4.V, b) •

..... ,.

1. Traseaza diagram a coordonatelor sectoriale W in raport cu raza vectoare de origine CB, C fiind poIuI sectoarelor (punctul fix):

1. Raza vectoare de origine coincide cu axa oy; se calculeaza coordonateIe:

e.

wl=-61'17,5=-1067,5

W2= +61'17,5=+1 067,5 em".

Se obtine diagrama din figura 4.9, c (punctele de pe inima sectiunii au ('0- ordonate sectoriale egale cu zero).

2. Caiculul se face pornind de la extremitatile talpilor sectiunii, unde tensiunea tangentiala este nula; rez ulta parabolele din figura 4.9, d; valoarea

maxima S~ ma", se obtine in punctele de coordonata sectoriala nula:

17,5 17,5

S~ma,"= ~ wf dS=f~ wds=

o 0

Rezoluare (v. schema 4.4)

a. Calculul pozitiei centtului de riisucire, C

Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, centrul de rasucire se va afla pe aceasta axa, deci va trebui calculata numai abscisa x~.

2. Calculeaza momentul static sectorial S~:

1. Calculeaz a momentul de inertie Ix. Iata de axa principala centrala Gx (care este si axa de simetrie).

1.

S~= c..; c'A= w-l·ds.

A 0

1.303

Ix = -- +2'1,5'10'152=9000 em". 12

2. Se alege polul P ca in figura 4.10. b.

2. Alege un pol oarecare P l}i traseaz a sistem ul de axe x' Py', paralele eu xGy.

3. Traseaza diagram a coordonatelor sectoriale Wp l}i diagrama ordonatelor y.

1

=2· --'1 067,5'17,5=18681,25 em", 2

3. Pe portiunile pe care grosimea f este ccnstanta, diagrama co se integreaz a prin ea Insasi folosind regula Veresceaghin l}i se Insum eaza:

1 2

100=4'2'-'1067,5'17,5' -!

2 3

11 067,5=53,18'106 em",

Obseroaiie: valorile co :;;i I", se pot calcula l}i direct, folosind rel atiile din tabelul 4.2.

3. Rezulta diagramele din figura 4.10, c, d:

/wP2/ =lwPal =10'15=150 em",

4. Se integreaza prin regula Verel}ceaghin cele doua diagrame si rezulta:

1

2· - ·150·10·15·15 2

x; = - --=---9-00-0--- =

3. Calculeaza momentul de iner tie sec torial:

4. Calculeaza abscisa centrului de rasucire:

100 = w2• dA= ~ W' W' dA=

A A

~ Wp' u- dA ~ Wp' u- t . ds

x:= ---=A 9 _

/z /z

= -3,75 cm= -37,5 mm.

54

55

b. Calculul pozuiei punctului secturial de zero principal, B

Deoarece sectiunea are 0 axa de simetrie, pozitia acestui punct se ana Ia intersectia axei de simetrie Cll linia mediana a sectiunii; pentru exemplificare se face

totusi calcuIuI pozitiei punctului B. '

1. Alege un pol oarecare Bo pe linia mediana,

2. Traseaza diagrama coordonatelor sectoriale Wo considertnd ca raza veet_oare de origine este CBo.

3. Calculeaza coordonata sectoriala a punctului sectorial de :zero principal:

~ OOodA

WB = _A=- __ = _

A

~ 000' t· ds

A

Valoarea S! mal' se realizeaz a in punctul in care coordonata sectoriala W se anuleaza,

e. Calculul mottieniului de ineriie sectorial, lro

t; = ~ w2dA= ~ w·wt·ds.

A

Se observ a ca pe portiunile de grosime constanta integrala se poate efectua prin regula Veres,ceaghin (se integreaza diagram a eo prin ea insa!?i ~i se inm ulteste cu grosimea t corespunz.atoare):

i: =2(~ . 93,75' 6,25' ~ . 93,75'1,5+ ~ . 56,25' 3,75' ~ 56,25'1,5+

2 3 2 3

1. Polul Bo se alege ca in figura 4.10, e.

2. Rezulta diagrama din figura

4.10, e:

WOl=O; w02=+10'15=+150 cm2; (003= +30' 3,75= +112,5 cm2; w04=+112,5-10'15= -37,5 em2• 3. Integrala reprezinta, pe portiu-

nile de sectiune eu grosime constanta, produsul dintre aria diagramei Wo si grosimea t corespunz atoare:

wB=2(2- '150'10·15+ 2- '1125·

60 2 ' 2 '

. 30'1 + 2- '112,5'10·1,5 _2-.

2 2

+ ~ . 56,25'15, ~ . 56,25'1,0 )=98 438 em".

2· 3

Gbsemaiie. Valorile x~, co, lro se pot obtine si direct folosind relatiile din tabeluI 4.2, cazul 5.

APLICATIA 4.5. Sa se verifice la starea limita de rezisten\a grinda in console din figura 4.11, a; grinda are seetlunec din figura 4.11, b, o\el OL 37 ~i este solicitata de 0 forta P=5 kN aplicata ex centric in capatul liber al consolei .

Rezolvare

1. Cal culeaz a caracteristicile geometrice ale sectiunii:

- momentul de iner tie ll';

'37,5·10' 1,5)=+56,25 cm'',

Se observa di punctul eel mai apropiat de C care are coordonata sectoriaHi egala cu +56,25 se ana la intersectia axei de simetrie cu linia m ediana (fig. 4.10, f).

c. Trasarea diagramei de coordonaie sectoriale w

In raport Cll raza sectoare de origine CB, rezulta diagrama din figura 4.10, g, in care:

- poz itia centrului de r asucire C;

- pozitia punctului sectorial de zero principal B;

- diagrama coordonatelor sectoriale co;

WI = -3,75'15= -56,25 cm'';

W2= -56,25+10'15=+93,75 em"; W3= -WI =+56,25 em 2;

W4= -W2= -93,75 em".

-momentul de iner tie sectorial l e:

d. Calculul momeniului static sectorial al unei parti din sectiune, S~ S~=~wdA= ~w·i'ds.

A •

Considerlnd originea arcelor in punctul 2, rezulta diagram a S~ din figura 4.10, h. Momentul static sectorial maxim are valoarea:

S~ max = + 2- . 93,75' 6,25' 1,5 =439,45 cm', 2

adica aria triunghiului m2n (fig. 4.10, g) Inm ultita cu grosimea t=1,5 em.

56

10) = ~ w2 dA= ~ w'wt'ds

A s

- diagrama momentelor statice sectori ale SOl:

0)

s

S~ = ~ co dA = ~ W' t· ds

A °

1.

1 = 0,8.203 +2'1'10,10,52=

l' 12

=2 738,3 cm4;

- C se afla la intersectia axelor de simetrie (fig. 4.11, c);

- B se afla la intersectia axel or de simetrie (fig. 4.11, c);

_ rez ulta diagram a din figura 4.11, c; coordonata sectoriala maxima are v aloarea:

10 21 -525 2.

Wmal'=-!- - , cm,

2 2

- prin integrarea diagramei co rezulta:

1 2

10) =4, -' 52,5' 5-' 52,5,1 =

2 3

=18375 cm'';

_ prin integrarea diagramei w rezulta diagram a din figura 4.11, d; momentul sectorial maxim are valoarea:

57

.wU(cm2) SO'(em4) "S/, (emJ)
/I W
1'0<100 l I"
52,50 52,5 1;'
_ _-l _8 Q_ - !s
Z z' x 200 52,5
l= 2,OOm 1OxiOO _ 52,5
a b. fy c d. e 501111111111111 "111""III"IIIII""r5,~T= ~:;;

f.

®kNm 10'O~

M vM=--'Y Ix

!fj)kNm

~IIIIIIIIIIW00~ =7~·t

k.

0,686~ n.

0: =Mw'Sg W {'Iw

T'.

Fig. 4.11.

j

Ic~~:

N/;m2 ~6!JS= I

t. m

a b

):195,9 _c

®

Nlmm2=~::J

o. p

I T· Ow=Z_2

® I

N/mm2 i

.s

t ,

- diagram a momentelor statiee Sz:

8

Sa; = Y' dA = ~ Y' t· ds;

A 0

- momentul de inertie la rasucire Ir~

«' 3

Ir= - J:.biti• 3

2. Calc uleaza eoeficientul:

k="l/G.Ir•

V Eloo

3. Trase aza dia gramele de eforturi in lungul eonsolei:

- diagrama de forta taietoare T;

- diagram a de moment Incovoie-

tor .;1.1;

- diagram a momentului de rasucire simpla M.;

- diagram a bimomentului B;

- diagram a momentului de Inco-

voiere-rasucire 1\100,

4. Calculeaz a valorile maxime ale eforturilor

5. Verifica tensiunile maxime in sectiunea din iucastrare:

- in punetul a (fig. 4.11, p):

M R (JM= - 'Y~ ;

i,

B (Joo=-'UJ~R; 100

- rezulta diagram a din figura 4.11, e si valoriIe maxime:

la mijloeul talpilorl,f

Sz=1' 5'10,5=52,5 cm'';

la mijloeul inim ii,

Sz=1'10'10,5+0,8' 10' 5=145 em".

Ir= !..(20·0,83+2·10·13)=10,08 cm4; 3

2.

k= "l 10.81 '10' '10,08 .104 = V 2,1 '10' '18,375 ·10· =0,145'10-2 mm-I•

3. Folosind relatiile din tabelul 4.3, rezulta:

T=P; M=2P-P'z;

( eh kZ')

M =P'e' 1--- .

8 eh kl '

B _ Pe (_ sh lez' ) •

- k ell kl '

eh kz/ Moo=P'e'--! ell lei

4. Rezulta valorile maxime: - in incastrare,

T=5 kN; M,=O; M=5·2=10 kNm;

B= 5 '0,2 . th(1,45' 2)=0,686 kNm"; 1,45

Moo=Mr=5'0,2=l,O kNm;

- in capatul libel':

T=5 kN; M=O;

M8=Mr=5'0,2=l,O kNm; B=O; Moo =0.

5.

- in punetul a:

10 ·10' 110 402 "T' ~

(J,V[= . =, l~/nlln";

2738,3,104

0,686 ·10· . 52,5.102= (Joo = 18375.10'

59

- in punctul b:

I

I

I

"XT= T 'Sx • b -t; '

Mm -s; "m= ---"i-t;

,,= "xT+ "0) ~ RI.

'I

I

I

I

6 Veri.fica tensiunile tangentiale in

capatul hher al consolei:

- in punctul b (fig. 4.11, p):

"t'xs = M •. t:

I ' r

T·S

"t'XT=-_x.

b r L; '

T= "t'X8+ "t'XT ~ Rf; - in punctul c:

M, "118= - ·t· I ' r

I

i

T· s, "t'YT=-; i-t;

"t'= "t'ys+ "t'YT ~ Rf•

a=40,2+195,9=236,1 Njmm2; R=220 Njmm2;

- in punctul b:

5 .103 '52,5 ·10·

"XT= =0,96 N/mm2;

10 ·2738,3 .104

1,0· 10' ,131,25, 10'

"0)= =72 x r . 2

10 ·18 375 .10. ' l'/mm;

"t'=0,96+7,2=8,16 Njmm2•

Rf=130 Njrnm". ' .

6.

- in punctul b: 1,0' 10·

"t'X8= '10=992 Njmm2;

10,08' 104 '

"t'xT=9,6 Njmm2; "t'=99,2+9,6=108,8 Njmm2; Rf=130 Njmm2;

- in punctul c:

1 0 . 10·

"t'1I8= ' . 8=798 N;'mm2•

10,08 .104 ' ,

5.103• 145 . 103

"t'IIT= =33 Njmrn";

8 ·2 738,3 . 104 '

"t'=79,8+3,3=83,1 NJmm2•

CAPITOLUL 5

BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE

5.1. GENERALITATI

In constructii metalice se tntllnesc frecvent hare solicitate la compresiune: unele diagonaie ale grinzilor Cll z abrele, talpile superioare ale grinzilor cu z abrele simplu rezemate, st ilpi, harele contravintuirilor etc.

Valorile ridicate ale caracteristicilor mecanice ale otelurilor permit realizarea ~~r hare care prezinta dim ensiuni relativ mici ale sectiunii transversale in raport cu lungimea; din aceasta cauza capacitatea portanta a harelor din otel este determinata de fenomenul de pierdere a stabilitatii.

5.2. TIPURI DE SECTIUNI

Sectiunile barelor cu efort axial de compresiune au diferite alcatuiri in Iunctie de valoarea solicitarii si tipul elementului de constructie din care fac parte. In schema 5.1 ~i figura 5.1 slnt clasificate si exemplificate sectiuni ale harelor com primate.

S ('. hem a 5.1

Tipuri de secttunt ale barelor solicitate la compresiune (fig. 5.1)

sectiuni unitare (fig. 5.1, a, b, c, d)

secttunt compuse din elemente:

mult depiirtate (fig. 5.1, t, u, v)

alipite (fig. 5.1, e, t. g, h, i, t. k, I, m)

putin depiirtate

(fig. 5.1, n, 0, p, r, s)

61

-o

I

'i :$ 'I'

+I-t ~-8Et il f

b. c. d. e. f. g. h

o.

m T ~-83- -83

J • if

i. j. . i. m.

p.

'0:.

-+1 .: til If I

i --t-- --r-- ---t---

r s i . u . v

Fig. 5.1.

5,3. FENOMENUL DE PIERDERE A STABILITATIl

Studiul stabilitatii barei comprimate -- fenomen foarte complex - a evoluat in decursul timpului in sensul cuprinderii in calcule a unui num ar cit mai mare de parametri de care depinde in mod real capacitatea portanta a barei; ST AS 10108/0-78 tine seama de progresele realizate in acest domeniu. Astfel, printre altele, sint luate in considerare formele prin care lsi pierde stabilitatea 0 hara supusa la compresiune axiala: flambaj prin incovoiere, prin Incovoiere-rasucire si prin rasucire.

Un alt element nou, introdus in standard, se refera la valorile coeficientilor cp pentru barele comprimate axial. Aspectele teoretice ale f1ambajului barelor comprimate axial, tratate pentru bare ideale, slut rezolvate de foarte m ulta vremc. In cazuriIe int.ilnite in practica intereseaza f1ambajul barelor reale, asa cum stnt In constructii, Cll impertectiuni inevitabile de dimensiuni, de structura, de centrare a Iortelor, de liniaritate si altele. In metoda rezistentelor admisibile aceste inconveniente prod use de neconcordanta intre hara reala si cea teoretica perfecta erau corectate prin folosirea unor coeficienti de siguranta variabili, reflectati in coeficientul cpo

Valorile coeficientilor 'P din ST AS 10108/0-78 au la baza rezultatele cerce tarilor teoretice si experimentale efectuate de Conventia Europeana pentru Constructii metalice pe un num ar foarte mare de bare reale. Urmare a acestor studii si cercet.ari au fost stabilite prin prelucrare statistics rezistentele critice de f1ambaj in Iunctie de urm atorii parametri:

- limita de curgere Rc;

- forma sectiunii:

- influenta tensiunilor interne generate de tehnologia de fabricare a harei

(la minare, sudare);

- modul de producere a fenomenului de f1ambaj si altele.

62

Acesti parametri se reflects i~ vaJorile cp ohtinute pentru trei curbe fundamentaJe de flam baj A, B, C (fig. 5.2). Astfel,

cr or cp= -,

Rc

100

150

200

in care: Cer, determinat pe cale teoretico-experimentala, reflecta 0,400 parametrii enumerati mai sus,

iar R, este limita de curgere a o.200~---1-----t----j---=-1

otelului.

, In auexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 slnt date valorile coeficientilor cpo

Expresia analitica condensata v •

a coeficientilor de flambaj, care a fost preluata ~l nuta prin modelare m atem atica, este urm atoarea:

50

o

Fig. 5.2.

de STAS 10108/0-78, obti-

1

cp= ,

(a+ b~2)+ V(a+ b).2)2_C).2

unde:

- A

A=-; AB

- I A= -L: i

I, raprezinta

lungimea de fIambaj a barei; raza de inertie a sectiunii;

modulul de elasticitate al otelului; limita de curgere a ntelului;

au valorile din tabelul 5.1.

E Rc a, b, c

Tabclul 5.1

<. A \ B \ c
a 0,5 0,5 0,5

b 0,514 0,554 0,532
c 0,795 0,738 0,377 5.4. LUNGIMI DE FLAMBAJ

Lungimile de flambaj ale barelor cu legaturi perfecte la capete, efort axial COIlstant ~i sectiune constanta stnt indicate in figura 5.3.

63

Lungimile de flambaj ale barelor reale sint indicate in anexa 3, tabelele 3.11 ... 3.21.

I

I

\

\

\

\

\

\

\ \

5.5. VERIFICARE

Teoretic, barele com prim ate i~i pot pierde stabilitatea, in Iunctie de tip ul sectiunii, in urm atoarele mod uri:

- priu incovoiere, in caz ul sectiunilor al carol' centru de greutate G coincide cu centrul de rasucire C;

_ prin incovoiere-riisucire, in cazul sectiunilor al carol' centru de greutate nu coincide cu eentrul de rasucire (sectiuni T, U, I nesimetric).

In tabelul 5.2 sint exemplificate modurile de pierdere a stahilit.atii in Iunctie de tipul sectiunii si planul in care este posihila pierderea stabilitatii.

Fig. 5.3.

TabeIuI 5.2

Modul de pierdere a stabilitatii in planul
Tipul seetiunii \
:l)-:l) y-y
!\j
~*_x Incovoiere Incovoiere
y
ct,-' incovoiere-rasucire Incovoiere
!f 5.5.1. VERIFICAREA BARELOR CU SEqlUNE PUNA SAU COMPUSA DIN ELEMENTE PUTIN DEPARTATE, CARE 1$1 PIERD STABILITATEA PRIN INCOVOIERE

Verificarea se face eu relatia:

N --~R, cpA

In care:

Neste efortul axial de cal cui;

cp coeficientul minim de flambaj al barei care se ia din anexa 3, tabelelc

3.39 ... 3.41 conform indicatiilor din tabelul 3.38;

_4...t,, __

A aria sectiunii brute a barei;

R rezistenta de ealcul a otelului.

Dad. efortul axial Neste variabil in lungul barei, se admite sa se Ioloseasca

aceeasi relatie cu urm atoare le observatii:

- I ungimea de flambaj se corecteaza ea in anexa 3, tabelul 3.11;

- efortul axial N se ia cu valoarea maxima.

Verificarea barelor eu sectiune compusa din elemente putin dep artate solidarizate cu placute se face cu aceeasi relatie daca slnt Indeplinite conditiile:

- elementele sectiunii se solidarizeaza cu placute la distanta II ~40 il; it este raza de inertie a unui singur element in raport eu axa proprie 1 -1 paralela eu planul placutei (fig. 5.1), c);

- pe lungimea barei sint eel putin doua placu te de solid ariz are.

Succesiunea operatiilor necesare verificarii unei bare eu sectiune plina, care i~i pierde stahilitatea prin incovoiere este indicata in schema 5.2.

Seh e m a 5.:1

Verificarea barelor eu secttune pllna sau compusa din ele mente putin departate care i,i pierd stabilitatea prin tncovolere

1. Elemente eunoscute:

- efortul axial de cal cul N

- marca otelului folosit R (anexa 3, tab. 3.5)

- sectlunea barei;

lungimea baret;

- legaturile barei la capete

2. Calculeaza aria sectlunli brute a barei A

3. Calculeaza razele de lnertie i"" iv' fata de axele principa le centrale ale sectiunit

4. Calculeaza lunglmile de flambaj ale barei Ifz, If v

5. Calculeaza coeflclentil de zveltete: (anexa 3, tab. 3.22)

6. Stablleste coetlcientll de flambaj in tunctte de curba de incadrare a sectlunli (anexa 3, tab. 3.38), coeficientul de zveltete ~i rnarca otelului (anexa 3, tab. 3.39 ... 3.41):

curba ...

Az------cpz otcl ...

curba ... ----+ CPu otel ...

5 - ConstructU metallce

65

S e hem a 5.2 (eontinuare)

7. Stahileste eoefieientul minim de flambaj: cp=min( cpx; CPu)

8. Verificii indeplinirea condltlci de stabilitate:

N --:;:;R cp ·A

9. Verificii stabilitatea locals (v. pet. 5.5.4)

5.5.2. VERIFICAREA BARELOR CU SECTIUNE PUNA CARE I~I PIERD STABILITATEA PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE

Verificarea se face cu acceasi relatie ca la barele care i~i pierd stabilitatea prin fncovoiere (N/ cpA ~ R) cu urrn atoarele particularitati fata de schema 5.2:

_ operaiia 5: se calculcaza in afar a de Ax si Ay ~i 0 valoare corectata "'ytr a coeficientului de zveltete pentru pierderea st.ahilit.atil prin incovoiere-rasucire in planul perpendicular pe planul de simetrie (vezi cazul 2 din tabelul 5.2);

_ operatia 6: se stabileste, in afara de cpz, Cjlll si un coeficient Cjlytr in functie de AI/tr pe curba de flambaj B;

_ opera{ia 7: cp=min (Cjl:z:; cpy; qJytr)·

Succesiunea oparatfilor necesare verificarii unei bare cu sectiunea plina care i;;i pierde stabilitatea prin [ncovoiere-rasucire este indicata in schema 5.3; notatiile

sint cele din figura 5.4.

In schema 5.3:

Yc reprezinta pozitia centrului de rasucire in raport cu centrul de greutate

(v. anexa 3, tab. 3.42);

Iz, III momentele de inertie ale sectiunii in raport cu axa x-:r, res-

pectiv Y-I!;

'JFf=-c.9.

::t) .

x' - ,6 --x

I

!1

y Q

b.

fLo

Fig. 5.4.

66

moment de inertie la rasucire; moment de inertie sectorial (v. anexa 3, tab. 3.42); distanta intre punctele in care este lmpiedicata constructiv rasucirea barei in jurul axei longitudinale; coeficient care multiplica lungimea barei in Iunctie de gradul de tncastrare la capete; coeficient care tine seama de gradul de impiedicare a depl an arii secfiurrii barei.

Valorile coeficientilor fL :?i tJ.o (in cazurile curente, in practica fL= fLo) se iau: . - ~ ,00 in cazul legaturilor articulate la capete, rasturnarea barei fiind impiedicata, deplanarea sectiunii fiind liberii;

-- 0,50 ~ind bara este incastrata la arn bele capete pentru incovoiere ;;i deplanarea la rasucire este impiedicata:

, - 0,.10 cind bara. este Incastrata la un capat si articulata la altul pentru mcovoiere, respectiv deplanarea este im piedicata la un capat si libera

la al tul; 't

- pentru Iegaturi intermediare se pot lua valori pentru " si" intre 0 50 si 1 0 Pentru secti r ~ rO ',' • en ru sectiunea din figura 5.4, b neglij ind I ro si considerind fL = ,~o = 1, In =1.

rezulta:

c2= 0.03912Ir Iv

S c hem a 5.3

Yerifiearea barelor eu sectlune plina care l~i pierd stabilitatea prin tncovoterc-rasuctre

'(

I

1. Elemente cunoscute:

- efortul axial de calcul N'

- marca o telulul folosit R.'

- secttunea harei; •

- lungimea barei I;

Iegaturlle barei la capete ~i cele intermediare

2. Calculcaza caracteristicile secttunll A. pozltla centrului de creu-

tate Yg. pozitia centrulul de rasucire Ye' Ix. Iy. Ir• lro b

3. Calculeaza razele de iner tie:

iz=Y "~c

67

I

I

I I

68

S e hem a 5.3 (continuare)

5.5.3. VERIFICAR~ BARELOR CU S'ECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE MULT DEPARTATE SOLIDARIZATE CU PLACUTE SAU ZABRELUTE

Verificarea se face cu aceeasi relatie ca la barele cu sectiune plina care i~i pierd stabilitatea prin incovoiere (N] cpA ~ R) cu urm atoarele particularitati fata de schema 5.2:

- operatia 5: se calculeaza valori corectate ale coeftcientilor de suplete in raport cu axele care nu taie materialul sectiunii (fig. 5.5); expresiile aeestor coeficienti sint date in tabelul 5.3 pentru elemente solidarizate ell placute Si in tabeluI 5.4 pentru elemente solid ariz ate eu z ahrelute;

- pentru ca ramurile sa nu flambeze (pe distanta Intre doua noduri) inaintea barei in ansam blu, eoefieientul de flambaj al ramurii <PI trebuie sa fie mai mare dectt coeficientul de f'lambai al harei cp:

4. Caleuleazii. eoeficientul:

I (i)( fLI)2f( fLolo)2+0,039( fLI)2 IT

Seetfunea Expresiile coerlclentllor de zveltete
1 2
Sectlunl eompuse din doua elemente (fig. 5.5, a, c) soIidarizate cu placute
-niT I tr:- II'"
Az= -:-
-oL , ,j ,....- I",

I , I / 2 2 n2 ( Ch) , i, .11
I I
I I AytT= V Ay+Al - 1+ -- ; emd --;;'5 se poate Ina:
I I '~
I I I 12 I1Ip h ·c
I C)
I I ":j-
I I AytT= V A=+A~
I I VI
I I
I \ I -...
I I
I I unde:
I I
I I IIY 11
H-1-r--lI r---'-- Av= -:- ; Al= -:-
-14ll -Y- Iy 11
11 reprezintii. momentul de Inertte al unei ramuri In raport cu
'p ___ ~ __ ~ axa proprie 1-1;
il - raza de Inertie a unei ram uri In raport eu axa proprie 1-1;
. X Ip - momentul de inertle al sectlunll unel placute:
L--l·-t~ tb3
F?--cr--~ 1=-
p 12
7 \y
C, 11 - ca In figurii.
Secttuni eompuse din patru elemente (fig. 5.5,~a, d) solidarizate eu placute

A V 2 A2 2
- IY tT= A + l+AZ
L'~'-f-~ unde:
A=max(A",; Ay);
~ ... ~ I . IIV
I~I A _....!!2. Ay= -.-
:1:- . ,
'1 --c'y-- I I", Iv
11 11
Al= -:-; A2= -
11 i2 5. Calculeazii. eoeficientii de zveltete:

I r« fLxl 3 t b 3 22)

Ax= -. - = -.- ';:;;Aa (anexa , a. .

lz l.z

Tabelul 5.3

6. Stabtleste coeficientii de flambaj: eurba ...

A", <p",

otel ...

eurba .. '

Ay __ -----J- <p 11

otel ...

curba B .. '

Autr -- <Pvtr

otel ...

, ..

7. Stabile~te coeficientul minim de flambaj: <p=min (<Px; <py; <PytT)

.j.

8. Verificii. !ndeplinirea conditlei de stabilitate; N

--,;:;;R

<pA

.j.

9. Verificii. stabilitatea Iocala (v. pet. 5.5.4)

69

Sistemul de solidarizare

Tabelul 5.4

Sectluni compuse din doua elemente (fig. 5.5, b, c) solidarizate cu ziibrele

Expresiile coef icient.ilor de zveltete

IY

'-ltf

t.;

1..",=-.Ix

,-----------------------

I,y,,=" / .; +1t2A ( 1 + cos IX )

V Ad sin IX eos21X Am sin IX

cind Am=.la cos IX ~i notlnd n=7C2 ( 1 + __ 1_) ,

sin IX cos" IX sin IX

rezulta:

A( 1 1)'1' A

+7t2-- +--- = A +n--

Ad sin IX eos21X sin IX Y Ad

If v •

unde: A. = -. - ,

I.

A reprezintii aria sectlunii barei;

Ad - aria secttunlt normale a diagonalelor din panou;

Am - aria sectiunii rnontantllor dintr-un plan orizontal

At =. / A' +_2 _A ..:.l __ .=, /A'y

y r V y " Ad sin IX cos" IX V

A +n-A"

unde:

A reprezinta aria sectiunli barei;

aria sectlunll normale a diagonalelor din panou;

11:2 n=-------sin IX cos" IX

Sectlunt cornpuse din patru elemente (fig. 5.5, b, d) solidarizate cu zabrele

- este necesara verificarea eJementeJor de solidarizare la actiunea fortei taietoare.

T=O,012 AR,

unde: A reprezinta aria sectiunii barei, iar R - rezistenta de calcul a otelului. b.

C:t' '. ----+~.~·-l·l- x

• Fig. 5.5.

.---iy--

/_ c .1

Succesiunea operatiilor necesare veriffciiri! barelor cu sectiunea compusa din elemente m ult departate solidarizate cu placute sau z abrelute este indicata in schem a 5.4.

S e hem a 5.4

Verifiearea barelor eu sectiune cornpusa din elemente mult departate solidarizate eu placute (fig. 5.5, a. c)

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de ealcul N marca otelulut folosit R sectiunea barei

lungimea barei l Iegaturile barei la capete

2. Calculeaza caracteristicile sectiunil:

A; I .• ; I,,; II

3. Calcnleazii razele de Inertle:

i=VI:·

x --,

A

'_VI;

11- --

A

Solidarizare ca in cele patru cazuri anterioare

unde: ),=max(Ax; Ay);

nlo n2 corespund planurilor 1- 1, respectiv 2- 2

4. Calculeaza coeflcient ii de zvcltete:

If x

Ax= -. - ';:;Aa (anexa 3, tab. 3.22) I",

Ayt,= •.. .;:; Aa (tab. 5.3, 5.4) II

1.1= -- .;:;40 il

70

oj.

71

S e hem a 5.4 (eontinuare)

.j.

5. Stabileste coeficientti de flambaj (anexa 3, tab. 3.38 ... 3.41): curha ...

A", cp",

otel .

eurba .

Aytr cp utr

otel .

curha .

Ai CPl

otel ...

.j.

6. Stabileste coefieientul minim de Ilamba]: cp = min( cp x; cp vtr)

7. Verifiea indeplinirea condltiel:

CPl ~ cP

8. Verifiea conditta de stabilltatei N

--~R

cpA

.j.

9. vennca stabilitatea Iocala (v. pet. 5.5.4)

.j.

10. Verttica elementele de solidarizare (v. pet. 5.5.5).

5.5.4. SUPLETEA MAXIMA A PERETILOR BARELOR COMPRIMATE CENTRIC

Pentru asigurarea stabilitatii locale a peretilor barelor com primate centric, supletile acestora trebuie sa fie mai mid decit supletile limita indicate in tabelut 5.5.

Tabelul 5.5

Nr. I Tipul sectiunit I Conditfile de verificare a stabilitatii locale
crt.
b~ vi Rcp ; '2 ~k2VRCP
-~kl -
tl a t2 a
lj unde:
1 N
.fj - 0=-;
A
~ - coefictentii k1• k2 se extrag din anexa 3, tabeIuI 3.31;
yR;f Ia 1,25;
- valoarea terrnenului se llmiteaza superior
- cP reprezintii eoeficientul minim de flambaj 72

Tabelul 5.5 (eontinuare)

Nr. crt.

Tipul sectiunii

Conditiile de verificare a stabilita il oeale

b~ Y u«, ba y210

- .;;; kl -. -.;;; 40 - +0,4 'J.

4 a _ ~ R

unde:
J[j -
-
2
-
-
-
-
- N 13=-; A

eoefieientul kl se extrage din anexa 3, tabelul 3.31;

valoarea termenului -vi :cp se limiteaza superior Ia 1,25; cP reprezinta eoefieientul minim de Ilambaj,

A reprezintii zveltetea maxima a barei;

cind a= R, raportul balta nu va depast valoare a 75;

cind a< R, supletea limitii se poate majora eu -vi RaCP , fara a depasl 90;

3

b

IT

....

unde:

ti-t ~

- (3= --'- pentru hj• f3 '

- stnt valabile ~i sectfunea nr. 2

h ./3

Inima, (3= ~, pentru tiilpi;

b·f ~

in aeest caz ultlmele patru observatlt

de Ia

5.5.5. VERIFICAREA PLACUTELOR $1 ZABRELUTELOR

Verificarea placutelor cu care se solidarizeaza elementele m uIt departate ale sectiunilor compuse din elemente m ult departate este indicata in schema 5.5, iar verificarea z ahrelutelor in schema 5.6.

Verifiearea placutelor de soltdartzare (fig. 5.5, a, c)

S ch em a 5.5

1. Elemente eunoseute: sectlunea barei;

marea otelului folosit: R, R, sectiunea placutet

2. Calculeaza Iorta t~ietoare:

T=O,012 AR,

un de A reprezinta aria sectiunll baret

73

74

S c.h e:m a S.S (continuare)

3. Calculeaza eforturile in placuta:

T .11 M=-- 4

T .11 Q=- 2c

4. Verificii tensiunile in placuta:

M M a=--=-- ~R

Wpl t ·b2

6

unde t ~i b stnt dimensiunile sectiunii placutel

S c hem a 5.6

Verificarea zabrelutelor de solid~rizare (fig. 5.5, b, c)

1. Elemente cunoscute: sectiunea barei

marca otelulul folosit R; sectiunea zabrelutei Az Iungimea teoretlca a zabrelutel I

2. Calculeaza Iorta taietoare:

T=O,012 AR,

unde A reprezlhta aria sectlunli barei

3. Caleuleazii efortul axial in zabreluta, ca la 0 grlnda Cll zabrele:

D = __ T_ , p entru sistemul de ziibrele din figura 5.5, b 2 cos CI:

4. Calculeazii coeficientul de zveltete al zabrelutet:

I

A= - ~Aa' i

unde i reprezinta, pentru zabrelute dintr-un singur cornier, raza de Inertle minima

S c hem a 5.6 (continuare)

5. Stahileste coeficientul de flambaj: curha ...

ot el ...

6. Verifieii condltla de stabilitate:

D --~mR <pAz

uride: m=O,75 cind zabrelu ta este fermata dintr-un singur cornier prins pe 0 singura aripa sl m=O,9 cind cornierul este cu aripi nee gale sl este prtns pe aripa lata

5.6. DIMENSIONARE

Dimensionarea unei bare cu efort axial de compresiune are, in general, un carac-

ter iterativ :;.i necesita parcurgerea a douji etape:

- alegerea sectiunii;

- verificarea sectiunii alese,

Dimensionarea se incheie atunci cind sint satisfacute conditiile cerute de veriIicarea barei:

N

~ R; Amaz ~ »; <p'A

In schemele 5.7, 5.8, 5.9 sint prezentate trei metode care pot fi folosite la dimensionarea unei bare comprimate.

Avanlajul metodei din schema 5.7:

- prin metoda razelor aproximative de giratie, alegerea sectiunii se face in Iunctie de trei elemente lA, h, b), ceea ce este important in cazul sectiunilor compuse din mai multe laminate sau in cazul lungimilor de flambaj mult diferite.

Dezavanlajul rnetodei:

- metoda necesita aproximarea cu cit mai mare exactitate a zveltetei barei (punctul 4 din schema 5.7).

Auantajul metodei din schema 5.8:

- metoda coeficientului de profil este expeditiva in cazul sectiunilor unitare si compuse simple.

Dezavantajul metodei:

- metoda este greoaie in cazul sectiunilor compuse complicate sau Cll lungimi de flambaj m ult diferite, deoarece eIementeIe componente se aleg doar in Iunctie de Anec.

Metoda mixti1 (schema 5.9) Imbina avantajele pe care Ie of era metoda razelor aproximative de giratie ~i metoda coeficientului de profil, asa incit se poate ohtine chiar de la prima incercare, sectiunea care sa indeplineasca toate condifiile impuse de verificarea ei.

75

i 'I

76

Schema 5.7

Metoda razelor aproximative de glratie

1. Elemente eunoseute:

efortul axial de cal cul N lungimea barei I

lega turile barei

I

Alegerea sectiunii

J.

2. Propune:

tipul sectlunii

- marca otelului R (anexa 3, tab. 3.5)

3. Calculeazii lungimile de flambaj ale barei: 1,,,,, l,v

4. Apreclaza coeftclentil de zveltete ai barei:

A",~Aa (anexa 3, tab. 3.22) )'v~Aa

5. In fUnetie de coeficientul de zveltete maxim, max (A",; Av)' stabile~te eoefieientul de flambaj cp (anexa 3, tab. 3.38 ... 3.41)

6. Calculeazii aria necesara a sectlunii harel:

N

Anee=' -

cpR

7. Extrage din anexa 2, tabelul 2.20 coeftctentit razelor de giratie: cx.x, cx.y

8. Calculeaza tnaltimea ~i Iatlmea sectiunll barei:

ltx • ltv

hnec= --,-, bnec= ---

cx.x ·Ax; (/.y"Ay

9. Propune 0 sectiune eu:

Aef~Anec heIr::::; hnec be/~ bnec

I Verificarea seciiunii

J.

Se folosese, in functie de tipul sectluntt, sehemele de verifieare de la pet. 5.5.

S e hem a 5.8

Metoda eoeficientului de profil, K, A2

K=-

I

1. Elementele eunoseute: efortul axial de ealcul N lungimea baret I Iegaturlle barei

I

Alegerea seciiunii J.

2. Propune:

tlpul sectlunii

marea otelulul R (anexa 3, tab. 3.5)

3. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei: I,,,,, l,v

4. Extrage, din anexa 2, tabelul 2.20 coeliclentlt de profil K"" K,

5. Calculeaza coeficientil:

~~------------------~.~---------------------

6. Stabileste, din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, coeficientul minim de flambaj in Iunctie de ~"" ~v

~--------------------~+~------------------------

7. Calculeaza aria necesara:

N

A.ec= --

cp ·R

8. Propune 0 sectiune cu:

I Verificarea sectiunii

+

Se folosese, in functle de tipul sectlunil, schemele de verifieare de la pet. 5.5.

77

Schema 5.9

Metoda mixta

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de caleul N lungimea barei I Iegaturfle barei

I

Alegerea seciiunii ~

2. Propune:

ttpul sectlunil

- marca otelului R (anexa 3, tab. 3.5)

3. Calculeaza lungimile de flambaj If'" If v

4. Extrage din anexa 2, tabelul 2.20 cocttclenttt de profil I{,., I{y ~i cceficlenttl razelor de glratte ~,., ~y

5. Calculeazii coeftcientil:

~x=V¥

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, stabileste eoeficientul de flambaj 'P ~i eoeficientul de zveltete j,., in Iunctie de max (~z; ~v)

7. Calculeaza elementele neccsare alegerii sectiuntt N

Anec= --

'P. R

i.: hnec=-~,..j,.

i., bnec= -~y -x

8. Propune 0 secttune astfel inctt:

Aef~Anec b'f~ lln« bel';:::;. bnec

I Verificarea sectiunii .j.

Se tolosesc, in tunctte de tipul sectfunil, schemele de verifieare de la pet. 5.5

5.7. CONDITII CONSTRUCTIVE

Pentru a lucra unitar, elementele sectiunilor compuse se solidarizeaza intre ele; in schema 5.10 si figura 5.6 stnt indicate posibilitati de solidarizare a elem entelor sectiunilor compuse.

Distanta l1 intre punctele de solidarizare este de maximum 40 ito unde i1 este raza de inertie minima a unui element al sectiunii, In cazul unor bare alcatuite din profile laminate (fig. 5.6, c, d, e), i1 este raza de inertie a unui singur element in raport cu axa proprie (1-1) paralela cu axa care nu taie materialul sectiunii,

S e hem a 5.10

Solldarizarea elernentelor sectiunilor com primate (fig. 5.6)

la bare eu sectiunea fermata din clemente alipite:

la bare eu sectiunea fermata din elemente putln departate:

la bare eu sectiunea torrnata din elemente mult departate:

.1.

-.1. --~- ....c-.j."-------:

leu sUdural eu nituri, (fig. 5,6,a) suruburt (fig. 5.6, b)

:---..:..j.-- .j-

eu Plaeute/ eu placute

sudate nituite

(fig. 5.6,c)

.j. .j.
eu placute I I cu zabrelu te
(fig. 5.6,d) (fig. 5.6, e)
.j. .j. oj. .j.
sudate I ! nituite I I sudate II nituite e e --I

o

e.

Fig. 5.6.

79

5.8. CRITERII DE ALCATUIRE ECONOMICA

Alcatuirea economicii a sectiunii unei bare comprimate pre-

supune analiza mai m ultor aspecte: - tipul sectiunii folosite;

- geometria sectiunii;

- marca otelului.

Tipul sectiunii. Asa cum s-a aratat la punctul 5.3, sectiunile barelor folosite in constructii metalice pot fi incadrate, in functie de tipul lor, in trei curbe de flambaj A, B, C, carora Ie corespund valori diferite ale coeficientilor de flambaj; in consecinta este indicat sa fie alese acele tipuri de sectiuni pentru care se obtin coeficieutii de Ilam haj 9 m ai mari (de preferat stnt sectiunile care se incadreaz.a in curba de flambaj A).

Geomelria seetiunii. Distributia materialului in sectiune, in cazul sectiunilor compuse din tabla, are 0 mare intluenta asupra coeficientului de zveltete A si in consecinta si asupra ariei necesare a sectiunii; se exemplifica aceasta influent a pe 0 sectiune I sim etrica (fig. 5.7), cu posibilitatea de flambaj numai in planul inim ii. Se noteaza:

I ..

Fig. 5.7.

hi ( I + •. ii)

n = - sup el,ea llllmll ;

t,

(coeficientul de distributie al materialului).

Se dem onstreaza ca sectiunea rez ulta cu aria minima atunci cind:

- supletea inim ii are valoarea maxima admisa din conditia de stabilitate 10- cala, adica:

Y-

210 l1optim=40 Ii +0,4 A;

- eoeficientul de distrihutie al materialului are valoarea ~=0,.4.

Influenta parametrilor II ~i ~ este cu atit mai mare eu cit coeficientul de zveltete A are 0 valoare mai mare; se poate observa ca influenta supletii inimii este dominanta in raport cu coeficientul de distrihutie al m aterialului. Pentru a concretiza i nfluen ta parametrului n, se da urm atorul exemplu: consider ind di otelul folosit este OL 52, pentru ,.=80, daca supletea inimii nu este maxima, n=0,7 noptim, rezulta 0 sectiune cu un spor de circa 13% (coeficientul ~ fiind acelasi),

Morea oielului. Alegerea judicioasa a m arcii de otel in Iunctie de coeficientul de zveltete al barei are, de asemenea, 0 influenta sem nificativa asupra consumului de otel. De exemplu, pentru sectiunea din figura 5.7, A=60, daca in loc de otel OL 52 se Ioloseste otel OL 37, rezulta un spor al ariei sectiunii, de circa 17%.

5.9. ALGORITMI DE DIMENSIONARE

Dimensionarea la calculator a sectiunii unei bare cu efort axial de compresiune se poate face fie prin generarea sectiunii, fie prin alegerea dintr-un Iisier de sectiuni a sectiunii care indeplineste cele doua conditii de verificare: Nj cp' A..;; R si "..;; Aa·

In capitolul 3, figura 3.4 este exemplificat un Iisier de sectiuni din corniere cu aripi egale, in ordinea crescatcare a ariilor; aJgoritm ul din schem a 5.11 dimensioneaz a 0 sectiune compusa din doua corniere putin departate, fara slahiri (v. fig. 3.5).

80

/;'

I j

Ciieste din Pisier carocter isticite s e c t iu n ii» AI, L, , e

DA

j1 -L

J __ !l_

I\y - L

Nu se poale dime n s t o n o cu sect iu nite din f/~ie"

VA

Stabilesfe coeticiento/ de zvellefe maxim

;\ = max {Ax ;Ay}

'f (0,5+0,532l12) + V (0,5t-O, 532lt z)z -0,377 XZ

N (j';;::;-

'f'A

5.10. APLICATII

APLICATIA 5.1. Sa se alcatuiasca bara comprimata 6-8 a talpii superioare a unei grinzi cu zabrele (fig. 5.8) cunoscind:

- efortul axial de compresiune. N6-s=650 kN j

- se vor lua in censiderctie trei tipu ri de sectiuni:

A - leava laminata la cald (fig. 5.8. b)j

B - sectiune din doua corniere (fig. 5.8. e)j

C - profil T. compus din tabla sudata (fig. 5.8. d); olelul folosit este OL 52.

~ ~!~2~x~~~o~o~~~m~a~~o~ -,

a

Fig. 5.S.

Rezolvare (Y. sehema 5.9)

I- ~y -I

.~'.=:J-r-

x ' x

I; ~

d.

A. Sectiune formala din (eava laminatii la cald

1. Elemente eunoseute:

- efortul axial de ealeul N;

- lungimea barei l;

- legaturile barei.

1.

- N=650 kN;

-l=l 515 mm;

- bara are legaturi ea in figura

5.8, a.

a. Alegerea seciiunii

2. Propune:

- tipul sectiunii:

- marea otelului R.

82

2.

- se propune 0 sectiune ea in figura 5.8, b;

- se propune otel OL 52,

R=315 Njmm2.

3. Calculeaz.a lungimile de flambaj: i.; t.;

4. Extrage din anexa 2, tabelul2.20 eoefieientul de profil K si eoefieientul razei de giratie, <x.

5. Calculeaz.a eoefieientul:

~=V K':J'R ~

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 seoate coeficientii rp, A.

7. Calculeaza elementele neeesare alegerii sectiunii:

__ If_.

Dnec-

01:')"

8. Propune 0 sectiune astfel inclt;

Ae,:::::Anec; De,::::: Dnec·

3. Lungimile de flambaj stnt egale pe ambele directii (anexa 3, tab. 3.12)

l,x=l,y=l=l 515 mrn.

4.

t

K=28 - :::::28'0,1=2,8; D

<x=0,350.

5.

l:' -V 2,8 . 1 5152• 315

. ----- =55,81 .

..,- 650.103

6. Pentru otel OL 52, curba A, rez ulta:

rp=0,861; A=52.

7.

A = 650.103 =2397 mm2= nee 0,861 .315

=23,97 cm2;

D _ 1515

_ =83,24

nee 0,350 . 52

mm.

8. Se propune, din anexa 2, tabelul 2.10, 0 teava 102 X 8 eu:

A=23,6 cm''; D=102mm; i=3,34 em.

b. Verificarea sectiunii (Y. sehema 5.2)

9. Calculeaza eoefieientul de zveltete:

If A.=- «A.a. i

10. Stabileste coefieientul de flambaj rp.

11. Verifica conditia de stabilitate:

N --«R. tp. A

,

I! t i'

9.

151,5

A= -- =45,4<)...,.=120. 3,34

10. Din anexa 3, tabelul 3.41, pentru otel OL 52, curha A, A=45,4, rezulta: rp =0,898.

11.

650.103 2

----- =306,7 Njmm <R. ,0,898' 23,6 ,102

B. Seciiurie din doua corniere

1. Elemente eunoseute

- efort axial de ealeul N;

- lungimea barei I;

- Iegaturile barei.

6*

1.

- N=650 kN; -

-1=1 515 mm;

- bara are legaturi ea in figura

5.8, a.

83

a. Alegerea sectiunii

2. Propune

- tipul seotiunii;

- marca otelului R.

3. Calculeaza lungimile de flambaj: c; i;

4. Extrage din anexa 2, tabelul2.20 coeficientii: «; KII.

5. Calculeaz a coeficierrtii: ~ _"l /Kz·1Jx·R.

<v N '

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 scoate coeficientul cp in Iunctie de max (~~; ~v).

7. Calcule aza aria necesara a sectiunil:

N

Anec= -'P·R

8. Propune 0 sectiune astfel incit:

2.

- se propune 0 sectiune din doua corniere, ca in figura 5.8, c;

- se propune otel OL 52 cu R= =315 Njmm2.

3. Lungimile de flambaj sint egale pe ambele directii:

[/x=[,I1=[=l 515 mm.

4. Kx=4,60;

KII=2,00 (pentru t= 10 mm),

5.

4,60.15152.315 =71,53.

650.103 '

~ ="l /2,00.15152.315 =47,17. v V· 650.103

6. Pentru otel OL 52 curba C, rezulta cp =0,671.

A = 650.103 =3075 mm2= nee 0,671 .315

=30,75 ern".

8. Se alege din anexa 2, tabelul2.21

o sectiune Iorm ata din doua corniere 90 x90 x9, cu

A=31 em"; ix=2,74 cm; iy=4,09 cm.

b. Verificarea sectiunii (v. schema 5.2)

9. Calouleaza coeficientii de zveltete: 9.

10. Stabileste coeficientul de flambaj cpo

11. Verified conditia de stabilitate N

-~R.

<p·A

84

1515

A = -- =55,3<A =120'

x 2,74 4'

151,5

Ay= -- =37<A4• 4,09

10. Din anexa 3, tabeluI3.41, pentru Ax=55,3, otel OL 52, curba C rezulta cp=0,702.

11.

650.103

----=298,7 Njmm2<R. 0,702 ·31 .102

c. Condiiii constructive (v. pet. 5.7)

Pentru a lucra unitar, cele doua corniere ale sectiunii se solidarizeaza cu doua placute sudate 10x80x80; distanta lntre placute, 11 ~40 il =40· 2,74=109,6 CIllo

cy /~
~ f-.-
~ .-
I.()
l!) 'v to- 770 C. Profit T compus din tabla sudatii

Ox 160

_x_

Deoarece sectiunile T i~i pot pierde sta- Fig. 5 .. 9.

bilitatea prin incovoiere-rasucire este dificil

sa se aprecieze de la tnceput, prin calcul, sectiunea care ar putea satisface conditiile cerute de verificarea de stabiIitate. Se propune sectiunea din figura 5.9 'care se va verifica potrivit schemei 5.3.

1. Elemente cunoscute:

- efortul axial de calcul N;

- marca otelului folosit R;

- sectiunea barei;

- lungimea barei;

- legaturile barei.

2. Calculeaz a caracteristicile sectiunii: A, YG, s». t; t; t, (se neglijeaz a 1m) (v. observatii la schema 5.3).

3. Calculeaz.a razele de inertie · .. /lz

Ix=V"A;

Y-

· 1 y •

111= "A'

---

· ~ I i2+y2 Ic= V p c-

4. Calcule az a coeficientul

2 0,039·12·1r

C =

Iy

5. Calculeaza coeficientii de zveltete:

lIZ •

Ax= -:- ~ Aa, 1z

1.

- N=650 kN;

- otel OL 52, R=315 Njmm2;

- sectiunea din figura 5.9;

- b=1 515 mrn;

- bara are legaturi ca in figura

5.8, a.

2. A=27 cm2; Ye=YG=2,4 cm; Ix=345,6 em"; 111=341,3 cm4; 1r=9 em",

3.

. V345.6 358

Ix= --=, cm;

27

. y341,3 356

111= --=, cm;

27

ip ="3,582+3,562=5,04 cm; ic=V5,042+2,42=5,59 em.

4.

c2= 0,039.151,52• 9 =23,6. 341,3

5.

151,5

A = - =42,3<A4=120;

x 3,58

151,5

"v= -- =42,6 <"4; 3,56

85

i -A"' /C2+i:[",\/ 4C2i2]

'ytr - 11 V -;;;- 1 + V 1 - (C2+~~)' '

A -42 56y23,6+31,2[ V 4·23,6·25,44 ]

ylr- , 1 + 1 _ =42,56·1,296=55,2.

2 ·23,6 (23,6+31,2)2

6. Stabileste coeficientii

6.

curba C

,?x=0,810;

Ax ,?x;
OL 52
Curba C
/,y ,?y;
OL 52
Curba B
Aytr ,?ytr·
OL 52 ,?y=0,807;

,?ytr =0, 780.

7. Stabileste eoeficientul minim de flambaj:

7.

'? =min (,?",; '?II; '?lItr)

8. Verif'ica conditia de stabilitatea N

--~R.

<p. A

9. Vertfica stabilitatea locala (v. pet. 5.5.4):

,?=0,780.

8.

9.

( b~) _ 75 -7 h.

- _ - ,D,

11 el 10

(~) =13,3"' /

11 ma'" V

315·0,780 241

=13,43;

deci:

unde:

kl ~i k2 rezulta din anexa 3, tabelul 3.31 in Iunctie de A = max (A",; All; Alltr) ~i marea otelului;

(b') (b')

-2 <....!. •

11 er tl ma",'

(b2) = 110 =11;

t2 el 10

N

CI= -~

A

(~) =12,2"'\ /315 ·0,780 =12,32;

t2 ma", V 241

deci:

(~L < (~ta",·

APLICATIA 5.2. Sa se alcatuiasca diagonala comprimata 1-4 a grinzii cu

zabrele din figura 5.8 cunoscind:

efortul axial de compresiune Nl_4=260 kNj lungimea teoretica a barei 1=1 950 mm j

sectiunee se alcatuie~te din doua corniere putin departate, t=10 mm; marca otelului folosit OL 37.

a. Alegerea sectizznii 2.

_ Se propune 0 seetiune ca in fi-

gura 5.8, c;

_ se propune otel OL 37 eu R=

=220 N/mm2•

3. Din anexa 3, tabelul 3.12 rezulta:

Rezolvare (v. schema 5.9) 1. Elemente eunoseute:

_ efortul axial de ealeul N; _ lungimea barei l;

- legaturile barei.

2. Propune

- tipul sectiunii;

- marea otelului R.

3. Caleuleaza lungimile de flambaj: 11"" lly'

4. Extrage din anexa 2, tabelul2.20 coeficientii de profil K "', KII•

5. Cal culeaza eoeficien tii: ~ _"' /K,,·/}x·R•

"'-V N t

Kv .lly ·R _ N

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 seoate eoefieientul in Iunctie de max (;"'; ~y).

7. Caleuleaza aria necesara a sec-

. tiunii:

N AlIec=-<pR

8. Propune 0 sectiune eu:

1.

- N=260 kN;

-1=1950 mm;

_ bara are legaturi ea in figura

5.8, a.

11",=0,8.1=0,8'195=156 em;

4.

K",=4,60; KII=2,00.

5.

1: ="'\ /4,60 . 1 560' . 220 = 97 33

<.,,,, V 260 .103 '

1: =_ /2,00 ·1950'·220 =8022

<"1/ V 260 . 103 '

6. In Iunctie de ~x=97,33, pe eurba C, otel OL 37, rezulta ,?=0,632.

7.

260.10·

Anec= =18,7 em2•

0,632·220

8. Din anexa 2, tabelul 2.21 se alege

o seetiune Iorm ata din doua eorniere 70x70x7, eu

A=18,8 em2; i",=2,12 em;

ill=3,26 em.

b. Verificarea sectiunii (v. schema 5.2)

9. Calculeaza coeficierrtii de zveltete:

~ = Ifz ~

I\x . ~ "a; 1",

9.

156 ~

A",= - =73,6<Aa=1:J0; 2,12

195

AII= - =59,8<Aa• 3,26

87

10. Stabileste coeficientii de flambaj:

curba C Az--~ <pz; OL37

curba C

All OL 37 <PII'

11. Stahileste coeficientul minim de flambaj:

<P =min (<pz <PII)'

12. Verifica indeplinirea conditiei de stabilitate:

N -~R. <:pA

o

Fig. 5.10.

to. Din anexa 3, tabelul 3.39 rezulta:

<pz=0,662; <P1I=0,755.

11.

<p=0,662.

12.

260.103

----- =208,9 Njmm2<R. 0,662 '18,8 .102

c. Condiiii constructive (v. pet, 5.7)

Pentru a lucra unitar, cele doua corniere ale sectiunii se solidarizeaza cu placute sudate 10 X 60 -60 (fig. 5.10); distanta maxima intre placute (eel putin dc ua),

II ~40 i1=40'2,12=80,48 em.

APLICATIA 5.3. Sa se alcatuiasca un stilp cu sectiunee eempuse din elemente mult departate, cunoscind: - efortul axial de compresiune N=1 290 kN:

- marca otelului folosit OL 37:

- solidarizarea elementelor sectiu-

nii se va considera in doua variante: cu placute ~i cu zabrelute (fig. 5.11); - stilpul are legaturi articulate.

Rezolvare

A. Stllp comprimaf centric, cu seciiune compusii din elemenle mult depiirtaie solidatizale cu placute (fig. 5.11, a)

1. Elemente cunoscute

- efortul axial de calcul N;

- lungimea barei H;

- lega turile barei.

1.

- N=l 290 kN;

- H=10,00 m;

- bara are legaturi articulate la

ambele capete.

a. Alegerea sectiunii (v. schema 5.8) 2.

2. Propune:

- tipul sectiunii;

- marca otelului R.

3. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei: liZ' 1111,

4. Din anexa 2, tabelul 2.20 scoate coeficientul de profil Kz•

88

- se propune 0 sectiune ca in figura 5.11, a:

- otel OL 37, R=220 Njmm2. 3.

llx =1111 =H =10,00 m.

4.

Kz=l,OO pentru h~20.

Fig. 5.11.

5. Calculeaza coeficientuI: ~ ='" I K", '17x . R • z V N

6. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 extrage coeficientul <pz in Iunctie de ~x

7. Calculeaza aria necesara a sectiunii:

8. Din anexa 2, tabelul 2.25 extrage

o sectiune cu:

SCHEMA CONSTRUCT/VA

fi

~':-I~ -JI

o

5.

SCIIEMA CONSTRUCTl'IJ

1,00 ·10 0002 ·220 =130,6. 1290.103

6. In Iunctie de ~z=130,6, otel OL 37, curba B, rezulta:

<pz=0,609.

7.

Anec=

1290 '103 0,609 ·220

8. Se alege 0 sectiune formatii din doua profile laminate U 26, cu:

A =96,6 cm2; iz=9,99 cm; il=2,56 cm.

89

b. Verifiearea seetiunii (in raport cu axa x -x)

9. Calculeaza coeficientul de zveltete:

I,,,, Az=- ~Aa· i",

10. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 extrage coeficientul de flambaj cpz·

11. Verifica conditia de stabilitate in raport cu axa x -x:

N --~R.

<p",. A

9.

1 000

Az= - =100,1<Aa=120. 9,99

10. In Iunctie de A=100,1, curba B. o tel OL 37, rezulta:

CPz=0,615.

11.

1290.103

_--~_ =217,1 Njmm2<R.

0,615 . 96,6 . 102

12. Calculeaza lungimea unui panou:

c. Caleulul distan iei e, inlre axele profilelor laminate (fig. 5.11, a)

12. Considerind a3=20 mm;

l1 = H-a3-0,5(al+a2) •

n

in care n raprezinta num arul de panouri in care sepropune sa se im parta inaltimea stilpului prin placute de solidarizare, astfel incit sa fie illdeplinita ~i conditia de la punctul urm ator.

13. Verifica condi tia:

14. Calculeaza distanta e:

2 OV H2 '2

e=, -- -11•

A~-Ai

15. Calculeaza distant a a (co'ta de proiect) si ro tunjeste superior la 10 mm: a=e -2 e1 (la profile I, a=e).

rezulta:

I _ 1000-2-0,5(30+22)

1- 10 =97,2 em;

inaltimea stilpului se va imparti in opt panouri de cite 100 em si doua panouri marginale de cite 86 em (fig. 5.12, a).

13.

100

Al= - =39<40. 2,56

14.

=24,24 ern.

15. Din anexa 2, tabelul 2.3 rezulta valoarea e=2,36 ern, deci:

a=24,24 -2· 2,36=19,52 cm; rotund, a =200 mm.

16. Calculeaz a:

d. Verifiearea seciiutiii in raport eu axa y--y

ill=Vii+ ~

in care c=a+2 el·

90

16.

iy= V2,562+ 24;22 =12,62 cm; e=20,0+2' 2,36=24,72 em.

\"

~)"

~,

".

1

8' 150-340, P -

II Seclrunea I-f P2

-j it:'

, lifio'mQl"':@

a

17. Calculeaza:

18. Calculeaz a coeficientul de zveltete transformata (v. tab. 5.3)

se aprcciaz a eli este indeplinita conditia:

19. Din anexa 3, tabelul 3.39 scoate coeficientul de flambaj CPytr·

20. Verifica conditia de stabilitate:

L40x4Qx4 -420 P2

b

Fig. 5 .. 12.

17.

A =~=79,2.

11 12,62

18.

19. In Iunctie de Aylr' curba B, otel OL 37, rez ulta:

cpytr=0,634.

20.

1 290.103

_____ =211 N/mm2<R.

0,634' 96,6.102

91

e. Calculul pliicuielor de solidatizare (v. schema 5.5)

21. Calculeaza Iorta taietoare:

T=0,012 AR.

22. Calculeaza eforturile in placuta:

T '[1 M=-; 4

Q= T'[l 2c

23. Propune grosimea placutei, 1=6: 8; 10 ... mm.

24. Calculeaza latimea placutei:

b="'\ 16M.

V tR

25. Verifica tensiunile in placuta: 6M

a= -- ~R; t- b2

Q -r=1,5- ~RI' t· b

26. Verifica conditia (v. punctul 18 din rezolvarea aplicatiei):

21.

T=0,012' 96,6' 102'220=25 502 N= =25,5 kN.

22.

M=~=6,38 kNm; 4

Q= 25,5,1 =51 kN. 2,0,25

23. Se propune 1=8 mm.

_ "'\ I 6· 6,38 . 10·

b - V 8 ·220

rotund, b=150 mm. 25.

=147,5 mm;

6,6,38 ·10·

a= ---- =212,6 Njmm2<R; 8.1502

51.103 2

-r=1,5 -- =63,8 Njmm <RI. 8 ·150

26.

0,8' 153 -- ·100 12

----- =2,87 <5. 317,24,72

Deoarece conditia de rigiditate a placutei nu este Indeplinita, verificarea sectiunii barei in raport cu axa y -y se face cu relatia general a (v. tab. 5.4) dupa cum urmeaz a:

27. Calculeaza coeficientul de zveltete transform ata:

28. Din anexa 3, tabelul 3.39 extrage coeficientul de flambaj CPlilr'

29. Verifica conditia de stabilitate:

N

~R.

'f'vtrA

92

27.

), t = "\ /79,22+392 3,142 (1 + _1_) ==

II r V 12 2,87

=89,21.

28. In Iunctie de "Ylr=89,21, curba B, otel OL 37, rezulta:

CPytr=0,627.

29.

1290.103

----- =213 Njmm2<R 0,627 . 96,6' 102

f. Calculul prinderii cu sudurii a pliicuielor de solidarizare (v. aplicatia 8.11) A:catuirea strlpului este reprezentata in figura 5.12, a.

B. Stilp comprimat centric cu seciiunea cotnpusii din elemenie mull depi1rtate solidarizate cu ziibreluie (fig. 5.11, b)

Etapele "a", «b" din rezolvarea problemei slnt identice celor din varianta ,.Au deosebiri apar doar in ceea ce priveste verificarea in raport cu axa y -y si verif'icarea elementelor de solidarizare.

12. Propune sectiunea z ahrelutei.

c. Calculul distaniei c, inlre axele profile lor laminate (fig. 5.11, b)

13. Propune sistem ul de z abrele.

14. Propune unghiul 0(;=45° ... 60°.

15. Calculeaza termenul (v. tab. 5.4)

16. Calculeaza distanta intre axele profilelor laminate:

,---::---

c=2,0"' / A2~:2 -i~.

V '" 1

17. Calculeaza distanta a (cota de proiect) si rotunjeste superior la 10 mm.

a=c -2eI

(Ia profile 1, a=c).

12. Din anexa 2, tabelul2.5 se alege o sectiune Iorm ata dintr-un singur cornier, 40 x40 x4, cu:

Al =3,08 cm2; imtn=0,78 cm.

13. Se propune un sis tern de zabrele ca in figura 5.11, b.

14. Se propune 0(;=45°.

15.

~ 'l I 3,142 96,6 20 9 1\1 = V 0,707' 0,7072 • 2· 3,08 = ,.

16.

_ "'\ I 10002 2

c-2,0 V 100,12-20,92 -2,56 =

=22,75 cm.

17.

a=22,75-2'2,36=18,03 cm= =180,3 mm;

rotund, a=190 mm.

18. Propune aI' a2, tlJ (fig. 5.11, b).

d. Verificarea sectiunii in raport cu axa y-y

19. Calculeaza 11/2 considerind 0(;= =45° si centrarea barelor ca in figura 5.11, b:

18. Se propune:

al =300 mm; a2=220 mm; aa=20 mm.

19.

~ 7

- =190+2'90=3 0 mm.

2

93

20. Stabileste num arul de panouri de ina1time aproximativ egala cu 11/2, pe inaltimea libera a stiIpului:

H' =H -Cal +a2+aa)·

21. Calculeaza

11

sin 0(. = _--:====2======-:::-

V ( 1; r +(a+2b)2

a+2b

cos 0(. = -:=========

-J ( ;- r +(a+2W

22. Calculeaza termenul:

V 7t2 A

A = '-'

1 sin IZ cos" IZ A/t

23. Calculeaza raza de inertie:

. V c2

ly= ii+-' 4

in care:

e=a+2el' 24. Calculeaza:

25. Calculeaza eoefieientul de zveltete transform ata:

_I 2 2

Aytr= V Ay+Al < Aa·

26. Din anexa 3, tabelul 3.39 seoate coeficientul de flambaj rp ytr'

27. Verifiea conditia de st.ahili late:

N --<R.

c;>y"A

20.

H' = 10000 -(300+220+20) = =9460 mm

Se tmparte inaltimea H' astfel: 24 panouri X 365 mm =8 760 mm; 2 panourix350 mm=700 mrn.

21.

. 365 07 2

SIn 0(.= ./ = , 0 ;

v3652+3702

22.

V 3,lA2 966

.. , 208

Al = 0,702,0,7122' 2·3,08 = ,.

23.

iy='" /2,562+ 23,722=12,13 em;

V 4 •

e=19,0+2'2,36=23,n em.

1000

Ay= - =82,:14. 12,13

25.

Aytr=,j 82,442+20,82=85,02 < 120. 26. In Iunctie de Aytf' eurba E, otel OL 37, rezulta:

rpytr=0,657.

27.

1 290.103

_____ =203,3 N/mm2<R.

0,657 '96,6 .102

e. Calculul zabrelll(elor (v. schema 5.6)

28. Calculeaz a Iorta taietoare T=0,012 AR.

94

28.

T=0,012'96,6'102'220=25 502 N= =25,5 kN.

29. Caleuleaza efortul axial in zahreluta:

29.

D=_T_. 2 'cos or:

D=~=1791 kN.

2 '0,712 '

30. Calculeaza lungimea teore tica a z abrel u telor:

30.

l s= (~ r +(a+2b)2.

31. Calculeaza eoefieientul de zveltete al zabrelutei

31.

A= 52,0 =66,7. 0,78

32. In functie de A, eurba C, otel OL 37, rezulta: <p=0,710.

33.

32. Din anexa 3, tabelul 3.39 stabileste eoeficientul de flambaj, <po

33. Verifiea conditia de stabilitate D

-<mR;

CPA1

17,91 .103

_--.-.:. __ --'- =81,9 N/mm2<0,75 R.

0,710,3,08.102

m=0,75.

f. Calculul prinderii cti stulut ii a zabreilltelor de solidarizare (v. aplicatia 8.9)

Aleatuirea stiIpului este reprezentata in figura 5.12, b.

APLICATIA 5.4. Sa se dimensioneze stilpulcomprimat centric din figura 5.13, cunoscind: _ efortul axial de calcul N= =1125 kN:

- marca otelului folosit OL37;

- sectiuneo stilpului se va alcatui in doua variante: sec,iune' chesoncto din profile laminate (fig. 5.13, a) ~i sectiune I simetrica din tabla sudata (fig. 5.13, b).

Fig. 5.13.

Rezolnate (v. sehema 5.8)

A. Slilp cu seciiune chesotiatii din douii profile laminate (fig. 5.13, a)

1. Elemente cunoseute:

- efortul axial de ealcul N;

- lungimea barei 1;

- legaturile barei.

1.

- N=1125 kN;

-1=8,50 m;

- ca in figura 5.13, e.

95

a. Aleqerea seciiunii 2.

- se propune 0 sectiune ea in figura 5.13, a;

- otel OL 37, R=220 Njmm".

3. [,x=[=8,50 m; [,y=1X1'[2=0,8' 6,50=5,20 m.

2. Propune:

- tipul sectiunii;

- marea otelului,

3. Calculeaza lungimile de flambaj ale barei: ['x, l,y (v. anexa 3,tab. 3.44, pentru [,y).

4. Din anexa 2, tabelul 2.20 scoate coeficientii de profil Kx, Ky.

5. Calculeaza coeficientii t' _[ "\ I K,,' Ri . <""'-''''V-r'

~y=[,y VKU; R •

6. Din anexa 3, tabelul 3.39 stabileste coeficientul minim de flambaj in Iunctie de max (~x; ~y).

7. Calculeaza aria necesara:

N

A e =-_.

n c <:P' R

8. Propune 0 sectiune eu

4.

Kx=l,OO (pentru h ~ 20); Ky=1,90 (pentru t=O).

5.

"\ I 1· 220

~x=8 500 V 1125'103 =118,8;

"\ /1,9' 220

~y=5 200 V 1125. 1Q3 =100,2.

6. In Iunctie de ~ x=118,8, eurba B, otel OL 37, rezulta:

cp=0,607.

7.

A = 1125'103 =8424 mm2= nee 0,607,220

=84,24 em",

8. Din anexa2, tabelul 2.25 se alege

o sectiune Iorm ata din doua profile U 24 eu:

iy=6,72 em (pentru a=2b).

9. Calculeaza coeficien tii de zveltete

b. Verificarea sectuinii

9.

10. Din anexa 3, tabelul 3.39 stabileste coeficientii de flambaj;

curba ...

Ax Otel ••• (jlx;
curba ...
Ay Otel , •• cpy. 850

Ax= - = 92,2<120; 9,22

520

Ay= - =77,4<120. 6,72

10. Deoareee pentru sectiuni chesonate coeticientii de flambaj rezulta de pe eurba B, in Iunctie de Ay=92,2 se o htine eoeficientul minim de flambaj, cp=0,607.

11. Verifica conditia de stabilitate:

N -~R. qJA

11.

1125.103

----- =219 N/mm2<R. 0,607 . 84,6 . 102

B. Stilp cu seciiutie I sitneiricii din tabla sudata (fig. 5.13, b)

1. Elemente eunoseute:

- efortul axial de ealeul N;

- lungimea barei;

- le gaturile barei.

1.

- N=1125 kN;

-[=8,50 m;

- ea in figura 5.13, c.

a. Aleqerea sec!iunii

2. Propune:

- tipul sectiunii;

- marca o telului,

3. Calculeaza lungimile de flambaj: l,x, [,y (pentru [,y, vezi anexa 3, tab. 3.44).

4. Propune parametrii: n= !!!.. =(25 ... 50);

I,

b

m= - =(20 ... 35).

I

5. Calculeaza eoeficientul:

a=2,2' .!:. ~(!.L!!.)2!

m Ifz

6. Calculeaza parametrul:

~=1,5 a+va+2,25 a2•

7. Calculeaz a coeficientii de profil:

Kx= ~.(1+W. n . 1+3~ I

Ky=:·C;~Y·

8. Calculeaza coeflcien tii: t' _[ "\/Kz·R. <.,x- 'XV~I

7 - Constructtl meta1!ce

2.

- se propune 0 sectiune ea in figura 5.13, b;

- OL 37, R=220 Njmrn",

3.

[,x=8,50 m; [,y=1X1'[2=0,8' 6,50=5,20 m. 4. Se propune:

n=30;

m=25.

5.

a=2,2' 30.(5,20)1=0,99. 25 8,50

6.

~= 1,5' 0,99+VO,99+2,25' 0,992= =3,27.

7.

Kx= 12 (1+3,27)2 =0,67; 30 1+3 '3,27

K =24(1+3,27)2=1,64.

y 25 3,27

8.

~x=8 50()'" / 0,67 ·220 =97,3; ~ V 1125 '103

~y=5 200 ... /1,64 ·220 =93,1.

V .1125.103

97

9. Stabileste din anexa 3, tabelul 3.39 coeficientii de flambaj:

~'" curba •••
otel .•• 'P",;
~I/ eurba •••
otel ••• CPI/' 10. Stahileste coeficientul minim de flambaj:

'P =min (cp",; CPI/)'

11. Calculeaza aria necesara N

Anec=--·'

q>'R

12. Calculeaz a dimensiunile sectiu-

nii

b= ... / mA . _13_·

V 2 1+13 '

..»..

m

13. Propune 0 sectiune eu dim ensiuni uzuale astfel Inctt sa se pastreze valoarea ariei neeesare si pe cit posibil valorile prop use pentru parametrii n, m ~i ~.

fOx 280

/ry

8x2!O

Fig. 5.14.

9.

eurba A 'P",=0,733;
~'" OL 37
curba R 'Py=0,701.
~y OL 37 10.

cp=0,701.

11.

1125.103 0.701 ·220

=72,95 em2•

=7295

12.

ht=-V 30·72,95' 1+~.27 =22,64; 22,64

tt= -- =0,75 em; 30

b=V' 25·72.95.~ =26,43 em;

2 1 +3.27

26,43

t= -- =1,06 em. 25

13. Se propune sectiunea din Iigura 5.14, eu:

il/=7,1 em.

e. Verificarea seciiunii

14. Calculeaz a coeficierrtii de zvel- 14.

tete:

~y = 1'.11 ~

I\. ~I\.a'

I.

98

850

A",= - =84,2<120; 10.1

520

Ay = - =73,3<120. 7.1

15. Din anexa 3, tabelul 3.39 stabileste coef'icientii de flambaj:

eurba •••

A m'

'" otel •• ' T""

curba ...

AI/ 'PI/'

otel , ••

16. Stahileste eoefieientul minim de flambaj

'P =min( cp",; 'PI/)'

17. Verified conditia de stabilitate.

.:

N

- ~R. q>A

18. Verifica stabilitatea locala a peretilo r sectiunii (v. tab. 5.5):

N

CJ= -.

A

7*

15.

eurba A

Ax~ cp",=0,721; OL 87

curba R

AI/ -+ cpl/=0,730.

OL 37

16.

cp=0,730.

17.

1125 .103 =211,7 N/mm2<R. 0.730 '72.8 '10'

18.

(!::..) = 210 =26,3;

it ef 8

(hi) '\ /210

t; lim =40 V 220 +0,4'84,2=72,8,

deei (~) < (~) ;

i, ef i, lim

(~) =280-8 =13,6;

t ef 2 ·10

(~) =172",/220'0.730=175

t lim ' V 154.5 ' ,

deci (~) < (!!:..) .

t ef t lim

99

CAPITOlUl6

BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE

6.1. GENERALITATI

Incovoierea este solicitarea caracteristica a grinzilor; in afara de incovoiere, grinzile sint solicitate ~i la forte taietoare, forte locale care, impreuna conduc la o stare de tensiuni complexa de care trebuie sa se tina seama la alcatuirea ~i calculul sectiunii.

In general, la grinzile ohisnuite solicitarea de lncovoiere este dominanta in raport cu solicitarea la Iorta taietoare si forte locale; din aceasta cauza se obisnuieste ca alegerea sectiunii sa se Iaca tin ind seama numai de momentul incovcietor, celelalte solicitari intrind in calcul doar in etapa de verificare a sectiunii care a fost propusa.

Calculul unei bare incovoiate este, in general, laborios datorita num arului mare de verificari care se efectueaza: verif'icari de rezistenta, stabilitate generala, stabilitate locala, oboseala, sageata etc.

Alcatuirea barei in ansam hlul ei ~i alcatuirea sectiunii trebuie sa satisfaca, in conditiile unui consum redus de material ~i a unei executii simple, toate conditiile cerute de verificarea acesteia.

6.2. TIPURI DE SECTIUNI

In schema 6.1 si figura 6.1 slnt clasificate si exemplificate citeva dintre sectiunile mai des utilizate.

6.3. VERIFICARE

6.3.1. VERIFICAREA DE REZISTENTA

Barele solicitate la incovoiere pe 0 singura directie (fig. 6.2) se verifica cu relatiile:

M", R

(Jmax::""-=: -- ~ ;

wn

III

100

S c hem a 6.1

Tipuri de secliuni ale barelor tncoooiate I Tipuri de sectiuni I

.j.

I Secliuni compuse .j.

Sectiun! unitare (fig. 6.1, a, b)

din profile laminate

din tabla

din profile laminate ~i tabla

asamblate prin ) sudura (fig. 6.1,

c, d)

asamblate prin sudura (fig. 6.1, n)

in care:

M"" T

w:

I

.j.

.j.

I

.J.

.j.

i asamblate prln sudura (fig. 6.1, e, (, g, h, i, i. k)

asamblate prln nituire (fig. 6.1, I, m)

19 IY

i~ ~~

a b

,9[, T ·1· ·1, t ·1

fY ~ iii !!I '(/ IY

C a e f 9 h

9

I.!I ~ Y
,I, ~I' I
x T
I!J 1.'1 .'I Y
J k I
Fig. 6.1. 19

m n

crecll=V cr*2+3 ... 2 ~ 1,1 R;

crecll= 11 cr*2+ cr; -cr*crl+3 ... 2 ~ 1,25R,

reprezin ta eforturi din incarcarile de cal cuI;

moduluI de rezisterrta care se determina tinrnd seama de slabirile din zona intinsa, neglijind deplasarea axei neutre;

101

momentul de inertie brut at sectiunii;

momentul static al sectiunii care aluneca, in raport eu axa

neutra;

P incarcarea tde calcul concentrata care produce tensiuni locale, al (fig. 6.2. f. g);

z latimea zonei pe care se distribuie incarcarea P si care se calculeaza ca in figura 6.2, f, g. h;

a*. 1", al din relatiile de verificare a tensiunii echivalente aeell sint tensiuni luate cu semnele lor, in acelasi punct al sectiunii si care rezulta din Mz, T, P posibile simuItan;

R, R, rezistente de calcul ale otelului folosit (anexa 3, tab. 3.5).

In cazul incovoierii pe doua directii se face ;;i verificarea cu relatia:

M", +' u , 11 R

a=-- -- ~. ,

wn wn

ill y

in care Mz si My sint eforturi posibile sim ultan in aceeasi sectiune: Mz maxim si MI/ corespunzator, eventual MI/ maxim si Mz corespunz ator.

La grinzile cu talpi egale (sau neegale daca aria talpii mai mici este mai mare decit 15% din aria sectiunii totale) se admite sa se determine 1" si cu relatia (fig. 6.2, d).

T 1"=-- ~R,. i,'h,

In schema 6.2 este exemplificata verificarea de reeistenta a unei sectiuni I, simetrica, solicitata la Mz, My, T, P.

T'S Z;=--L u:max=L
Z=-
a u-t, ti 'hi I z-t;
c. d. e. Oi I .. z .. I

z=2hs+50mm

h.

9

f.

Fig. 6.2.

102

S c h e m a 6.2

Verificarea de rezistentii a barelor Incovoiaie (fig. 6.2, a, ... f)

1. Elemente eunoseute:

eforturile M", Mil' T din ineiireiiri de ealeul; incarcarea concentrata de ealcul P;

forma ~i dimensiunile sectlunii barei;

marea otelulul folosit

2. Caleuleazii earacteristieile sectiunil: momentele de Inertle I", 11/; modulele de rezistenta w,,' WI/

~

3. Verifieii tenslunile norm ale:

M"

0'= -- ~R;

Wn

ill

M" Mil

0'= -- + -- ~1,1 R

Wn Wn

ill y

~

4. Verifieii tensiunea tangentlala:

T

"'= -- ~R, i,'h,

~

5. Verifiea tensiunea loealii:

6. Verifieii tensiunile eehivalente:

O',eh= VO'*2+3'r2~1,1 R

O'CCh= VO'*2+0'~-0'*0'1+3r ~1,25 R

6.3.2. VERIFICAREA STABILITATII GENERALE

'1,',";"

''-

.;

Grinzile cu sectiune I si legaturi transversale (fig. 6.3, a, b, c) nu se vcrificii Ia stabilitate generala daca:

[1 ~ 40 iyt, pentru otel OL 37;

[} ~ 35 iyt• pentru 01. 44, 01. 52 ;;i alte m arci superioare, unde:

[1 reprezinta distanta intre legaturile transversale;

ill. raza de inertie a talpii comprimatein raport cu axa y-y.

lO~

Iy

Fig. 6.3.

Grinzile cu sectiune cheson (fig. 6.3, d) 1}i legaturi transversale nu se verifica la stabilitate general a daca:

's. ~ 70' "\ /210;

e V R

h

- ~ 10,

e

unde:

iv h, c au sem nificatia din figura 6.3;

R - rez istenta de calcul (in N/mm2) a otelului folosit.

Grinzile cu legaturi transversale care nu satisfac conditiile enumerate mai sus, precum si grinzile fara legaturi transversale se verifica la stabilitatea generala cu relatiile:

~ ~ R, pentru incovoiere pe 0 singura directie; <pg -w,

MM. . d v di tOO

__ "'_ + -.!! ~ 1,1 R, pen tru mcovorere pe 0 ua tree n,

<pg'w", Wy

unde:

sc; Mil repreziuta

momentele incovoiet.oare din incarcarile de calcul; My se ia cu valoarea maxima din treimea mijlocie a barei, dar nu mai putin de jum atate din valoarea sa maxima pe bara; modulele de rezistenta ale sectiunii brute; .

coeficient de flambaj care se stahileste in Iunctie de un coeficient de zveltete transform at Atr care se calculeaz a ca in tabel ul 6.1.

Tabelul 6.1

AIr
Nr. Tipul sect itmii Grinzi eu legatnri I Grinzi fAra legllturi 'l'g
crt. transversale transversale
1 Sectlunea I, simetricii fl.1 Rezulta din anexa 3,
(fig. 6.3, b) Y ivVE: tabelele 3.39 ... 3.41,
11 curb a B, in functie de
-- ivtV; Atr ~i marca otelului
2 Sectiunea I, neslmetrlca fl.1 folosit
(fig. 6.3. c) Y1 ivV"f: Termenii din tabelul 6.1 au urm atoarele sem nificatii:

il reprezinta distanta intre Iegaturile transversale (fig. 6.3, a);

iyt raza de incrtie a talpii com primate in raport cu axa y-y (fig. 6.3, b, c);

104

coeficient care rezulta din anexa 3, tabelul 3.24 in functie de schema de Incarcare; in cazul barelor cu Iegaturi transversale, Ml si Mz reprezinta momentele la extremitatile distantei i] dintre Iegaturile portiunii ce se verifica;

lungimea barei.

raza de iner tie a intregii sectiuni in raport eu axa y-y (fig. 6.3, b, c).

Coefieientul yare expresia:

V 0,32

y= V( 0,506 ~ fl.2)\0,25(fl.l/fl.Olo)2+ 0,039fl.2(~ r!~ - 0,506 : fl.'

Valoarea eoeficientului y se poate lua si direct din anexa 3, tabelul 3.25 in Iunctie de(.!...)2!..!., de fL ~i pozltia incarcarii pe bara; in anexa 3, tabelul 3.25 s-a admis h Iv

fL= fLo ~i i=lo.

Coeficientul Yl are expresia:

y, - V .Ahl (0,50""' + ~ - y,), +,:~ (0,506,"' + ~ - y.) r

unde:

L' reprezinta distanta de la nivelul de apIieare a incarcafii p ina la axa barei; se introduce in relatie eu semnul sau fata de sistemul de axe din figura 6.3, b, c;

h Inaltimea grinzii (fig. 6.3);

I; momentul de inerfie la rasucire:

I =-~ 2. :E(b .. t~)·

r 3 '. '

Iy momentul de inertie al sectiunii fata de axa y -y;

Yc distanta de la centrul de greutate la centrul de rasucire (fig. 6.3, c); expresiile t.ermenului Yc sint date in anexa 3, tabelul 3.42;

r x coeficient a carui expresie este data in anexa 3, tabelul 3.42;

c coeficient care se calculeaza cu relatia:

2 Im(fl.I/fl.o/o)'+0,039fl.'I'Ir

c = .

Iv '

i

1m moment de iner tie sectorial (v. anexa 3, tab. 3.42);

1 lungimea barei intre reazeme;

10 distanta intre punctele III care este im piedicata, constructiv, rasturnarea barei;

fL coeficient pentru stabilirea lungimii de flambaj;

fLo coeficient care tine seama de gradul de impiedicare a deplanarii sectiunii barei;

e distanta de la centrul de greutate la axa t alpii comprimate din moment (fig. 6.3, c);

A aria sectiunii brute a barei.

Coeficientii fL sl fLo au valorile:

1,00 - clnd bara este articulata la capete ~i deplanarea sectiunii este lib era;

105

0,50 cind bara este Incastrata la capete ~i deplanarea sectiunii este lmpie-

dicata;

0,70 cind bara este lncastrata la un capat si articulata la celalalt, iar depla-

narea este, respectiv, lmpiedicata la un cap at si lib era la celalalt,

In cazul in care m omeutul incovoietor comprim a talpa mai putin dezvoltata (fig. 6.3, c), coeficientul Yl se calculeaza cu relalia:

V Ix

Yl= elA[Yo,506Vf1.2- ;x +lIc+C2_(0,506Vf1.2- ~x +yc)f

In schema 6.3 este exemplificata verificarea stabilitatii generale a barelor solicitate la incovoiere.

s c hem a 6.3

Verificarea stabiliti1/il generale a barelor tncouoiaie

1. Elemente cunoscute:

schema stattca, schema de incarcare ~i diagramele de eforturi sectiunea barei

marca otelulul folosit R (anexa 3, tab. 3.5)

2. Stabileste daca este necesarii verificarea stabllttatll generale (v. pet. 6.3.2)

3. Calculeazii coeficientul de zveltete transformat Atr (v. pct. 6.3.2)

4. Stabileste, din anexa 3. tabelele 3.39 ... 3.41, coeficientul de flambaj 'Po:

curba B

Atr 'Po

otel ...

5. Verificii stabilitatea generala a grinzil:

6.3.3. VERIFICAREA STABILITATII LOCALE

6.3.3.1. Verificarea talpi! com primate. Verificarea se face cu relatia: b'

~kl'

in care:

b', t au sem nificatia din figura 6.4;

kl coeficient care rez ul ta din anexa 3, tabelul 3.31 in Iunctie de marca otelului,

106

1+

""

Q

+1

Q

Q.

I I

I I

I I

ClllllllllllIIJ ®

fIIInn CD

c

®

@

Fig. 6.4.

6.3.3.2. Verificarea stabiJitalii locale a inimilor grinzilor care nu sint supuse Ia incarcari mobile. Verif'icarea de stabilitate nu este necesara daca:

h v-

~ ~110 210 I

tj . . R

in care:

ho, I, au sem nificatia din figura 6.4;

R - rezistenta de calcul a otelului folosit, in Njmm",

I.nimile grinzjlor cu s~ctiune I sim etrica (fig. 6.4, a, b) ~i I nesimetrica avind talpa mal dez~'oltata comprim ata (fig. 6.4, a, c), eu rigidizari transversale, se verifica cu relatia:

v( cr)2 ( .. )2

- + - ~1,

Cler 'rer

in care:

a reprezinta tensiunea de compresiune la contactul Intre inim a ~i talpa; cind a ~ho, a se calculeaza cu valoarea medie a momeutului Incovoietor pe lungimea panoului; cind a >ho, a se calculeaza cu valoarea medie a momentului pe 0 lungime eaala cu ho, in

zona cea mai solicitata a panoului; 0

tensiunea tangentiala calculata cu relatia:

T 'r=--; il' hi

CIcr' 'rer tensiuni critice de voalare, calculate cu relatiile (v. ~i t aheluI 6.3, cazul I):

CIer=7 ooo(.!!.. r '103 (N/m~2), pentru inimile. grinzilor eu sectiunea I~ sime-

flo ~\h,m 0m_~\..i ~~ ..•

trica: .

'.I

CIcr=7 000(;: Y·{'o3 (N/mm2), pentru inimile grinzilor cu sectiune I nesime-

tl'ica, talpa mai dezvoltata fiind comprimata;

107

't"l.r=( 1 250+ 9:20)( ~ r .103; [Njmrn"] d=min (a; ho);=

(X=

latura mare a panoului latura mica a panoului

In schema 6.4 este exemplificata succesiunea operatiilor necesare verifi carii stabilitatii locale a inimii griuzilor cu rigidiz ari transversale pe toata lnaltimea inimii.

6.3.3.3. Verificarea stabtlltati! locale a inimilor grinzilor care slnt supuse §i Ia incarcari concentrare mobile. Verificarea de stabilitate nu este necesara daca:

in care:

ho, t, au sem nificatia din figura 6.4;

R - rezistenta de calcul a otelului folosit, in Njrnm",

Grinzile cu sectiune I simetrica sau nesimetrica avind talpa mai dezvoltata comprim ata, cu rigidiz ari transversale pe toata Inaltimea inimii (fig. 6.4), Iorta coucentrata fiind aplicata la talpa comprim ata, se verifica cu relatia:

.. /(~ +~)2 +(_"t" )2 ~O 9

V Ocr a'er 't'cr ""'0::"

in care:

a si T se calculeaz a ca la pet. 6.3.3.2;

al tensiunea locala: se calculeaza ca la pct. 6.3.1 (fig. 6.2, e, f);

aero crier> 'rer - tensiunile eritice de pierdere a stabilitatii locale care au [expresiile din tabelul 6.3 (cazurile 2 ~i 3) in Iunctie de tipul sectiunii,

dimensiunile panoului, rapoartele ~ ~i 5!..!.. •

ho CJ

La grinzile cu sectiune sim etrica, in panourile in care Iorta concentrata mobilii este aplicata la talpa Intinsa se fac doua verificari:

... /(~)2 + (2)2 ~ o,~;

V Ocr "rer

... /(~)2 + (2.)2 ~ 0,9.

V crier "tcr

La grinzile eu sectiune nesim etrica cu talpa lntinsa mai dezvortata (neincarcata) - cazul panourilor de reazem la grinzile continue - se determina 0 valoare holti maxima Cll relatiile date in tabelul 6.3, pct. 4.

In tabelul 6.2 sint sintetizate relatiile pentru verificarea stahilitjitii locale a inimilor grinzilor, iar in tabelul 6.3 sint date rela tiile pentru calculul tensiunilor critice.

108

/,.

S e hem a 6.4 Verificarea stabilitdtii locale a inimilor grinzilor care nu slnt supuse la tnciirciiri mobile

1. Elemente eunoseute:

diagramele M, T (din ineiireiiri de ealcul) (fig. 6.4, a); sectiunea grinzii ~i pozitllle rlgldlzarilor transversale (fig. 6.4); marea otelului folosit R (anexa 3, tab. 3.5)

2. Stabileste daca este necesarii verifiearea de stabilitate loealii:

ho y210

dacii -- ~ 110 -, verifiearea nu este neeesarii

t, R

3. Stablleste eforturile medii in panou (M, T): pe 0 lungime egalii cu a, ctnd a ~ ho;

pe 0 lungirne egala eu ho' eind a> ho, in zona cea mai sollcltatii a panoului

4. Calculeazii tensiunile:

M

CJ= -- .y*; Ix

T

"t"=-t,h,

5. Stabileste:

d (latura mica a panoului) latura mare a panoului

01:=

latura mica a panoului

6. Calculeazii tensiunile eritiee (v. ~i tabelul 6.3):

CJcr=7000' (~r '103, pentru sectlunl simetrice (fig. 6.4, b);

O'cr=7000' G:Y '103, pentru sectluni nesimetriee (fig. 6.4, c);

"t"cr= (1250+ 9:n· c r ·w

.-----------------------+-----------------------

7. Verifieil conditia de stabilitate locala:

109

Relatlt pentru verificarea stabilitiitii locale a inimilor cu ridigiziiri transversale

TabelUZ 6.2

Caracteristica de Incircare

TipuJ sectiunil. pozitia fortei concetrate, diagrame de tensiuni

Relafii de verificare

<1l
C;;
'"
..s
.~
-
'o.l
;::
:E
o.l
...,
'"
o.l
<1l
'"
cr:
'"
;;::
'C
<1l
;;.
~ .. I~I~
:E
0
8
<1l ">
...,
o.l 0
.... 00
..., /\
~
<1l
o °1 -
~ ..c:: -
0
'"
:~ )~
'" '"
.... o.l
)~"C
~ '0:1
- ....
0:1 f.il
-",
0tn. g
~
<1l
'" <1l
::;...,
Po'"
::; OJ
'" ,~
'N'S
~ ,~
.~ .S
00:1 I~I~ >

o M M

/\

°1 -

..c:: _

1. Sectiune I, slmetrlca

2, Sectiune I neslmetrlca: talpa mai dezvoltata este comprimata

3. Sectiune I stmetrica: forta concentrata se ana la talpa cornprlmata

4, Sectiune I stmetrica: Iortn concentrata se afla la talpa tntinsa

5, Sectlune I nesimetrlca: furta concentrata se afla la talpa comprlmata mai dezvolt ata

6, Sectiune I neslmetrlca: Iorta concentrata se ana la talpa Intinsa mai dezvoltata

v( G Gz)2 (1:')2

-+- + - ~09

(jcr~ crlcr "t'cr""";;::: ,

~ /(~)2 + (-.2..)2 ';;;0,9

V acr 't'cr

v( G Gz)2 (.1:')2

-+- + - ~O!l

acr ale,. 't'cr"""'::: ,

!:!!..- e: .. / 20 'k3

t, ""VG(2-tJi+VtJi2+W)

(v, tab. 6,3, cazul 4)

110

~ :E

o

8

... ,cr:

'" ....

'0:1

'"

.s

<1l

,~ .~ .fj

~ <1l

,::l 8

-'~ '" '" <1l

'"

"" ..--..

..:1 ~

---o

o o

['00

IL

0"

<1l

,~

.... ...,

<1l

,~ 8

§ "en

,~ OJ

'tr~

<1l

'"

<1l ..... o.l

'" .....

5

'" ~

o

'"

'N

,s L--

'"

o

'" OJ



i

';;'

'0

':"

::.":I~

----

o

o o ['00

II

~

b

0:1

::.- ~ ..:1 <::$ § ~~

.... ,~

..:.: '0

I~ e

8(;'S IUlaqtll 's tlXaUll urp alaJ lpap P!li jaur !.I0113A am vllv

'iii-

01{ 8'0~ - v

o

8'0< .!....

v

111

I

C'l I

VI

<::!I~

" o

":"

~ II

~

tl

'(;8f: Illlaqlll

'f: nxoua uIP ala;) l!;)ap pllrn lllrn I.IOlllA am D I' D

01[ 8'0< - D

8(;'f: Illlaqlll 'f: exouu uIP aJ<l;) lpap Plrn IIlW POlllA a.Ill D/'D

= b

fi

c:a.

:= ~ Q5

~ -------------------------------------------------------------

112

.~ 0
" ee '"'M
'" .
0 0 NM
":" ":" "
.. u~ <::!I~
-::- ::s
- "'~
..:1 <::! ..:I~ ~ '" ",.
",..<:l
----- ..<:l" r
->2 -.; 8"'-
->2 " . '"
II M '0
~ II ,5 ~ .~ "S I
b ~
c ..... 0 0
b ,,, '" u 8 ':'
...- ::s ::s C'i '"
;; " .8 z ~"I , .. ; <D
C'l I C'l i:l ::s II I
VI 1\ ~;a .a b + <X? "?
<::!I~ <::!I~ ->2 ~ ,.... C'l
II to
.. '0 hlj
, .~ I
.~ '" I~ ~
"'~ 0
::s ::s ~ II ,.... C'l-
'" 0
8 ::s I p ..".
.~ "
'0 Po. .; 0 I
::s '" "> ~ ,. ..;: <D
u~ 0 + .; ,.... C'i
" C'l "I ~ M
,....", ..;:r ~ ..... :
';"; I tl I
I r-
N '" C'l 0 "!. r-
" '"' 13' II 0 ,.... c:S
u '"
8] > tl C'l
II I
'" '" .. en.
'0 C!. C'l
..... 0 ~I tl 'rl C'i
0 C'l
'" ,....
.. :;;. II
Mu_ R
ee " § <::! 1 ~ " II ..;:r
0 ,..-! .::
~ ~ .... '" ..;:r
.. ::s ::s '0 ~I..:
- ,,~ u
..:I~ ::so> ..s -----
----- ,~ C'l
'0' ::s
~ M
)~-~
Il =..2 r:::1 co 0;
::s '" C'l '"'
tl~ N..<:l "
~ " '" u
...- '0 ,5
.,
~
8(;'f: Illlaqlll 'f: nxaun UIP ,
N
ala;) lpap pllrn lllrn I.IOlllA am D l' D OJ
'0
'OJ t-J 111111111111 1 II 111111111111'
01[ 8
8'0<- " I~
D ~ f-.-b
.... b
,d ~I ,
u
.;::: 0 I 01{
...-
'"
.S lJ; itD .d ~
"""
'" '" ~ ! f
::s.S
"' .... I
~~5
'"
~'i:I hti .. 9-°1/ ~ I
u ::s
'" ,~
00;;::
'" ,,,
u...,
"
,~ ....
N~
::s 0
';::: ;;- ....
o 0;
oj
'"'
...,
c>? ""' ::s
'"
0..
* 00

r-

o

00

o 'rl o ,....

VJ

~

VJ

8 - oonstructn metallce

113

6.3.4. VERIFICAREIA SAGETII Verificarea se poate face ca in schema 6.5.

S c hem a 6.5

Verificarea sagetii qrtnzilor tncouoiate (fig. 6.5)

1. Elemente cunoscute: deschlderea grinzii;

pozltla Incarcarllor normate care produc sageata maxima; marca otelulul folosit;

momentul de Inertie brut 1

2. Izoleaza deschiderea (daca este grind a continua) in care se verifica sageata, introducind pe reazeme momentele de continuitate corespunzatoare pozttfei Incarcarilor care produc sageata maxima

3. Calculeaza sageata maxima

.j.

a. Prin metoda aproximatlva (suficient pentru nevoile practice curente), pentru grinzi cu sectiune constanta

a.1. Folosind anexa 4. tabelele 4.5 ... 4.9. stablleste M sl 01: pentru fiecare tip de Incarcare

.j.

a.2. Calculeaza sageata cu formula I'

f= - L:OI:M. 101

un de:

[IJ=m; [1J=cm4; [MJ=lcNm; [fl=cm Valorile coeficientului slnt corespunzatoare siigetii la mijlocul grinzll

a.3. Calculeazii sageata admisibilii (anexa 3. tabelul 3.10)

.j.

aA. Verificii lndeplinirea condttlei: t«t,

114

I b. Prin metoda generals, exactii. a integrarii I .J-

b.1. Stahlleste diagrama de momente tncovoietoare M; data de momentul de pe reazerne

b.2. Stahllest e diagram a de momente incovoietoare M p. data de Incarcarlte din clmpul Izolat

b.3. Stabileste diagrama de momente IncovoIetoare rn, datii de Incarcarea cu 0 forta unltara in sectiunea in care se verttica sageata, pe schema grinzii simplu rezemate

bA. Calculeaza sageata data de 1'>1 r: _rMr'm'ds

fr- J E1

b.5. Calculeaza sageata data de }Hp:

S c hem a 6.5 (continuarc) .j.

Calculeaza sageata etecttva:

1 b.6.

I

!

!

~-!..t-~!..-..--;1- TID IIII1 !col [III ill M"

fp. t- l$i conttn semnele

b.7. Calculeaza sageata admisibilii (anexa 3, tab. 3.10)

b.B. Verifica indeplinirea conditiel: ret,

~

---~---

Fig 6.5.

o b s e r vat i i: Efectuarea integralelor se face cu usurinta folosind anexa 4. tabelul 4.10. Sagetile se calculeaza considerind valorile statice ale tncarcarilor.

6.3.5. VERIFICAREA LA OBOSEALA

Se verifica la oboseala urm atoarele elemente de constructii:

- grinziIe caller de rulare ale podurilor rulante lncadrate la grupele de Iunctionare III, IV si V;

- grinziIe platformelor pe care sint tncarcar! mobile sau sint asezate utilaje care produc vibratii;

- elementele estacadelor care suporta convoaie mobile;

- se verifica, in general, elemente de constructii sup use direct actiunii unor

lncarcari care conduc la tensiuni variabile ~i repetate.

TensiuniIe se determina pe baza Incarcarilor norm ate, fara sa se apIice coeficientii dinamici, coeficientii de fIambaj Cfl l?i coeficientii Cflg de pierdere a stabilitatii generale .

In cazul grinziIor cailor de rulare ale podurilor rulante se considera un singur pod rulant si anume acela cu presiunile cele mai mari pe roata: pentru alte elemente de constructii se considera un singur convoi mobil sau un utilaj care da vihratii sau eforturi variabile ~i anume acela care produce tensiunile cele mai mario

Verificarea la oboseala se face cu relatia:

cr~yR,

unde:

c v=r=r: a-b'p

c y=-b-ap

a, b, c

clnd tensiunea maxima, in valoare absoluta, este de intindere;

clnd tensiunea maxima, in valoare absoluta este de compresiune;

-0,5

-1,0

-2.0

coeficienti care rezulta din anexa 3, tabelul 3.34, pe baza indicatiilor din anexa 3, tabelul 3.35; in cazul grinziIor cailor de ruJare, daca nu se dispune de date mai exacte, nurnarul cicluriIor anuale se poate lua egal cu:

milioane pentru grupa de Iunctionare III; milion pentru grupa de Iunctionare IV; milioane pentru grupa de function are V.

8*

115

Caracteristica ciclului p se calculeaza cu relatia:

(Jmin p=-

O'max

unde (Imin' (Imax este tensiunea minima, respectiv tensiunea maxima.

In schema 6.6 sint indicate etapele necesare unei verificari la oboseala,

S e hem a 6.6

Verificarea la obosealii

1. Elemente eunoseute:

marca o telului folosit R (anexa 3, tab. 3.5); - numarul de eicIuri

2. Stabileste sectiunea de ealeul a- a, caraeteristiea sectiunli ~i grupa elementului (anexa 3, tabelul 3.35)

3. Stabileste coeflclenth a, b, c (anexa 3, tabelul 3.34)

4. Calculeaza efortul maxim ~i efortul minim in sectlunea de caleul

.J.

5. Calculeaza tensiunile o max sl o m.n

6. Calculeaza coefieientul:

(1min p=(Jmax

7. Calculeaza coefieientul:

c

Y= ---, cind tensiunea maxima, in valoare absoluta, este de a-bp

intindere;

c

Y= ---, eind tensiunea maxima, in valoare absoluta, este de b-ap

compresiune

8. Verifiea condltia: cr,,;;yR

6.4. DIMENSIONARE

Dimensionarea sectiunii elementelor solicitate la incovoiere are, in general, un caracter iterativ; dimensiunile initiale ale sectiunii rezulta, din conditia ca tensiunea maxima din momentul incovoietor sa nu depaseasca rezjstenta de calcul a mate-

116

rialului. Etapa de verificare a sectiunii poate impune modificari ale dimensiunilor stabilite initial; se retine sectiunea care satisface toate verificarile: de rezistenta, stabilitate generala si locala, oboseala, sageata.

6.4.1. DIMENSIONAREA SECTIUNILOR I SIMETRICE COMPUSE. . DIN TABLA SUDATA (fig. 6.6)

b

f-

I .. b .. I

In schema 6.7 este indicat un procedeu de dimensionare din conditia ca tensiunea maxima din momentul incovoietor sa nu depaseasca rezistenta de cal cul a otelului «(Imax ~ R).

Fig. 6.6.

S ch e m a 6.7 Dimensionarea seetiunilor I simetrice compuse din tabid sudaia

(fig. 6.6)

1. Elemente cunoseute:

marca utelulul folosit R (anexa 3, tab. 3.5) momentul incovoietor Mx

I

a. Alegerea seciiunii .j.

2. Calculeaza modulul de reztstenta neeesar:

Mx Wz nec= -

R

.j.

3. Propune grosimea inimii: t.=6; 8; 10; 12 ... mm - dupa sortiment

4. Calculeaza lnaltimea optima: h.=1,15"'lIWxnec

V t,

5. Rotunjeste li, astfel:

pentru h,<l 000 mm, la 50 mm - pentru hl>l 000 mm, la 100 mm

hi

6. Verlflca indeplinirea conditiel: - :::::: 70 ... 150; aeest raport

t,

trebuie sa fie cit mai mare posibil pentru ea sectiunea sa rezuIte eu aria cit mai mlca: daca nu este satisfacuta conditia de mal sus, se modittca t, ~i se recalculeaza li,

7. Calculeaza aria necesara a unei talpi:

Wxncc

At= b ·t= --- -0,16h,t, hi

117

S e h e rna 6.7 (contlnuare)

8. Propune grosimea tiilpii: t=(1,5 ... 2,5)t,

12 mm~t~30 mm; dupii sortiment.

9. Caleuleazii Iatimea tiilpii:

A, b=t

10. Rotunjeste superior, b la 5 mm

11. Verifieii indeplinirea condltillor:

- b= G !' e :) n,

b~2klt; kl rezultii din anexa 3, tab. 3.31;

daeii nu stnt satisfiieute conditiile de mai sus, se modifieli corespunzator grosimea t sl se reealeuleazii b

.j.

b. Verificarea sectiunii (v. pet. 6.3)

6.4.2. DIMENSIONAREA S'ECTIUNILOR I N~IMETRICE COMPUSE, DIN TABLA SUDATA (fig. 6.7)

In practica se intiInesc situatii in care sectiunea grinzii este mai ef'icienta daca se alcatuieste nesim et.rica; un caz particular este cel al grinzilor cailor podurilor rulante unde nesimetria sectiunii este uneori impusa de urm atoarele conditii:

- talpa superioara a grinzii trebuie sa aiba 0 latime b1 eel putin egala cu latimea minima necesara prinderii sinei;

- in zona reazem ului, grinda fiind continua, verificarea tensiunii echivalente (v. pet, 6.3.1) este mai usor satisf acuta deoarece deplasarea axei neutre spre talpa superioara reduce tensiunea cr* la contactul intre inim a ;;i talpa.

In schema 6.8 este indicat un procedeu de dim ensionare a sectiunilor nesimetrice atunci cind latirnea talpii su-

perioare b1 este impusa constructiv.

b

xI'O '-, M"

-- --.---

ti

~

Fig. 6.7.

S e hem a 6.8

Dimensionarea sectiunilor I nesimetrice cotnpuse din tabla sudatii (fig. 6.7)

1. Elemente eunoseute:

marea otelulul R (anexa 3. tab. 3.5); momentul tncovoletor M~;

latlmea minimii b ~n.

.j.

118

S e hem a 6.8 (eontinuare)

.j.

a. Alegerea sectiunii .j.

2. Calculeaza modulul de reztstenta neeesar:

M~ W~nee= Ii

3. Propune grosimea inimii: t,=6; 8; 10; 12 ..• mm - dupa sortiment

4. Caleuleazii tnaltlmea inimii:

h -115"\ /lV", nee

,-. V t,

5. Rotunjeste hi astfel:

pentru hj<l 000 mm, la 50 mm; - pentru h,>l 000 mm, la 100 mm.

6. Verifieii lndepltnirea conditlel: h

....!. ~ 70 ... 150; daca nu este satisfiieutli aeeastii conditie, se t;

modifieii t, ~i se reealculeazii hi

7. Calculeaza:

8. Stahileste grosimea minimii a tlilpii superioare: _ t'fin = max( :bTin; 1.5t!)

2kl

dupii sortiment;

kl rezultii din anexa 3. tabelul 3.31.

.j.

9. Caleuleazii latimea tlilpii superioare:

At b1= tmin 1

10. Analizeazii modul de aleiituire a sectlunli:

daca b1> bTin• sectiunea se poate aleiitui simetrlca (v. sche. rna 6.7) sau nesimetricii;

daeii b1 < bTin• sectlunea se alcatuieste nesimetrieli adopUndo pentru talpa superioara, dimensiunile tTin ~i bTin sau alte dimensiuni tl ~i b1 mai mario

.j.

119

S e hem a 6.8 (continnarey

.j.

11. Calculeaza eoeficientuI:

il . bi Y=-it -h,

un de il ~i bi slnt dimensiunile talpll superioare stahiIite Ia pet. 10

I

12. Calculeaza eoefieientuI:

Wne.

1,5(1 +2y) i;h! -0,25(1 +4y)

~=-----------'-----------

y(1+3y)

13. Calculeaza aria talpll inferioare:

Ati=~ '(il 'bI)

14. Propune grosimea talpii inferioare:

dupa sortiment

15. Calculeaza Iatimea talptt inferioare:

16. Veriffca eondltla (daca talpa Inrerloara este comprimata): b2,,;;2 ·kl ·i2; ki rezulta din anexa 3, taheIuI 3.31; daca nu este satisracuta conditla de mai sus se modifiea f2 ~i se recalculeaza ba

.J.

h. Verificarea sectiunii (v. pet. 6.3)

6.4.3. DIMENSIONAREA SEqlUNILOR COMPUS£, DIN PROFILE LAMINATE

In eazul cind grinzile au eforturi mai mici, sectiunile aeestora se pot alcatui din

profile laminate:

- sectiuni unitare (v. fig. 6.1, a);

- sectiuni compuse (v. fig. 6.1, c, d).

Alegerea sectiunii se poate face pe haza modulului de rezistenta necesar:

W Mz

xnec= R·

Din tabelele de profile laminate (anexa 2) se alege profilullaminat sau se compune

o sectiune din profile laminate, astfel Incit m oduiul de rezisterrta al sectiunii sa fie egal sau ceva mai mare de cit m odulul de rezistenta necesar.

120

6.5. CONDITII CONSTRUCTIVE

Se prevad rigidizari transversale pe iuirnile grinzilor ineovoia te in urrn atoarele situatii:

_ in cazul grinzilor cu incarcari mobile, rind

h V-

o 70 210.

----- -,

it - R

- in cazul grinzilor fara tncarcari mobile rind

h V-

~ >100 210 ~

it R

In general, 0 grinda [ncovoiata poate avea urm atoarele tipuri de rigidizari:

_ rigidizari transversale (fig. 6.8, a) ale carer dimensiuni se stabilese astfe!:

h

s,» -i.. +40 mm; 30

pentru OL 37, 01. 44 si OL 52;

I i, r~

[12

_ rigidizar! transversale :;;i rigidizari Iongitudinale in zona comprim ata a inimii grinzii (fig. 6.8, b);

_ rigidiz ari transversale, Iongitudinale :;;i rigidizari transversale scurte

(fig. 6.8, c).

Rigidizarile transversale se pot executa folosind indicatiile din figura 6.(}; distanta maxima a intre rigidlzarile transversale este 2,5 ho, pentru ho:::; 100 Ii ~i 2,0 ho, pentru ho>100 t;

In locurile in care actioneaz a forte concentrate fixe se prevad rigidiz ari trans-

versale.

Rigidizarile transversale de reazem (fig. 6.10) se verif'ica la fel ca un montant artieulat in eele doua talpi, incarcat cu reactiunea reazem ului; sectiunea de calcul

pentru oteluri eu R, ~ 360 N/mm:!;

I ..

a

Q.

I. -<01
",s.. f:. Ir! t<
, c

.. I

a

b.

Fig. 6.8.

121

4=JP [3-

a b

IR'

a

Fig. 6.9.

Fig. 6.10.

se ia egala cu aria sectiunii rigidiz arii Ia care se adauga 15 I, V2~O de 0 parte si de alta a rigidiz arii, it fiind grosimea inimii; presiunea adm isa in capatul rigidiz ar ii poate avea urm atoarele valori;

- pentru cazul din figura 6.10, a, 1,5R daca a ~ 1, 5f ~i R daca a>1,5 t;

- pentru cazul din figura 6.10, b presiunea admisa este 1,5R.

6.6. CRITERJI DE ALCATUIRE ECONOMICA

Alcatuirea economica a unei grinzi incovoiate presupune analiza mai m ultor aspecte: distrihutia ~i valoriIe eforturilor; tipul sectiunii folosite; geometria sectiunii; marca otelului.

- Distribuiia \Ii ualorile eforturilor, In general, diagramele de eforturi, M, T au 0 distrihutie oarecare in Iunctie de distributia incarcarilor .;;i schema statica a grinzii. In majoritatea cazurilor dimensionarea sectiunii se face pe baza momentului incovoietor maxim. In cazul unei grinzi continue, cu mai m ult de cinci deschideri ega Ie, sectiunea I com pusa din tabla sudata, cu Inaltime constanta in lungul grinzii (cazul grinzilor cailor de ru!are), stabilirea Inaltim ii economice a grinzii trebuie sa tina seama de valorile momentclor incovoietoare care dimensioneaza trorrsoanele componente ale grinzii (fig. 6.11):

unde:

a 4 10 15 2025

MoO W"ec= R;

1

M*= - [1,6M4+O,8M10+ 1,2M15 +

n

x

=

a ,

Fig. 6.11.

+(n -3)'0,4M20+(n -4)' 0,6Mz5J;

122

~. -- .. ~-~-~ •.. ~-.----~.--.-.-~~-

n reprez iuta num arul deschiderilor grinzii;.

R reziatenta de calcul a o tel ului;

i, - grosimea inimii sectiuuii (fig. 6.11, ~)'. .. . ~.

Tipul seciiunii, Asa cum s-a aratat l~ pet, 6.2, se~tlUmle_ grIllzI!or .pot fi alcatuite

din profile laminate sau pot fi sectiuni compuse ?Ill. tabla (SectlUn~ J, ch:son). s: recom and a, acolo unde este posihil, folosirea sectiunilor compuse din tabla sud~ta care, alcatuite cu 0 geometrie corespunz atoare, pot conduce la efecte econormce

sem nificative. .. ~

Geomettia sectiunii. In principiu, sectiunea rezulta cu 0 arie cu attt mal redusa,

cu cit material~1 este mai departat de axa neutra. In cazul sectiunilor I compuse din tabla sudata care se intilnesc eel mai des in alcatuirea grinzilor incovoiate, se poate aprecia ca acestea rez ulta cu un consum redus de material in urm atoarele conditii:

_ tnaltimea inimii grinzii se calculeaza cu relatia:

h,=1,15"' I Wne< ; V t,

_ supletea inimii !li/t, are 0 valoare mare, ptna la Iimita care asigura stabilitatea locala;

_ aria talpilor reprezinta 0,4 ... 0,6 ?in aria in~regii .. sec!iuni. . . ~ Aceste conditii sint, in general, valabile pentru situatiile III care dimensioneaza

momentul incovoietor.

Marca otelului. Daca se accepta drept criteriu de eficienta consumul de otel, este recom'andahil sa se Ioloseasca m arci de otel superioare, p lna la Iimita care asigura conditia de sageata a grinzii.

6.7. ALGORITM DE DIMENSIONARE

Dimensionarea la calculator a sectiunilor unei bare solicitata la Incovoiere se poate face prin generarea sectiunii, ~i~ prin alegerea dintr-un Iisier a sectiunii care

Indeplineste conditille cerute de verificare. . .

Ca si in calculul manual, algoritmul de dime?si~.n~re a.r~ un carac~er IteratI~ necesit.ind parcurgerea a doua etape: alegerea sectI.unn ~I verificarea harei cu aceasta

sectiune; in final se retine sectiunea care satisface toate b

conditiile de verificare. \... ~

In schema 6.9 este prezentat algoritmul de dimensionare !

a unei sectiuni I simetrica (fig 6.12), compus~ ~in tab~a sudata: L. ~'-~

dimensionarea se face pe baza momentulm Incovoie tor, ur-

mind sa se tina seama ~i de celelalte eforturi (Iorta taietoare, .....

forte concentrate locale) in etapa de verificare care poate I... b ,.,\

impune unele mndificari ale sectiuniLFig. 6.12.

6.8. APUCATJI

APLICATIA 6.1. Sa se proiecteze grinda secundcrd ~i grinda principala a platformei din figura 6.13 cunoscind:

_ incarcarea pe platforma, pentru verificari la stari limita ale exploatarii normale (verificarea de sageata) este de 7,5 kN/m2;

123

~

t;

esfe roiionat ? (uz ua l ,

70 ... 750)

DA

Wnec At=/ij-O,16 hi' ti

Schema 6,9

b=(L .. L)h· 35/

VerifieD secfiunea obtinuto , evenlual cor ecteo z o unele dimensiuni, as/rei iaci! sa fie sottsfdcute foole conaitine , eel pu//n una amtre ele fiind/a firmla

'r

incarcarea pe platforma, pentru verificari la starile limita ultime (verificari de rezisten1a ~i stabilitate) este de 10,3 kN/m2;

censtruetie este alcatuita din otel OL 37.

qrindo prlf70 po id

HtllIlIlIlIlIlIllq

,A ~

I

I. 5000

50!)!)

6000

b

c.

Fig. 6.13.

Rezolvarea grinzii secundare

a. Determinarea eforturilor de calcul (fig. 6.13, b)

M - (10,3 '1,5)62 =69,53 kNm;

max- 8

ql T max="2;

T max= (10,3 ·1,5)' 6 =46,35 kN.

. 2

h. Alegerea seciiunii (v. pet. 6.4.3)

1. Calculeaza modulul de rezistenta neeesar:

2.

W - 69,53 ·10· -0316'106 3_

nec- - , mm -

220

=316 em".

3. Din anexa 2, tabelul 2.1 se propune un profil laminat 124 eu:

Wx=354 ern"; 1x=4250 em"; 8x=206 cm''; d=0,87 em.

e. Verificiiri de rezistetitii (v. pet. 6.3.1)

M Wnec= -I R

2. Propune 0 sectiune eu:

1. Verifica tensiunea norm ala maxima:

Mma", R CJmax= -- ~ .

W

(Jmax=

69,53 . 10· = 196,4 N/ 2

.mm;

354.103

R=220 Njmm".

2. Verifica tensiunea tangentiala m a , 2.

xim a:

T .:», R 't'max= --- ~ I' a=t,

46,35 . 103.206 . 103

't'max= ==

8,7' 4250.104

=25,82 N/mm2; R1=130 N/mm2.

125

d. Veri{icarea siige{ii (v. pet. 6.3.4)

1. Calculeaz a sageata adm isihila (anexa 3, tab. 3.10).

1.

2. Calculeaz a sageata etectiva maxima (eu incarcari norm ate) (anexa 4, tab. 4.5)

2.

[2 .

I= - 2:IXM 101

{=

[ 600

(a= - = - =2,4 cm. 250 250

62 .4 9.,6.( 7,5'1,5'62)=

10·4250 ll' " .8j

[=2,13 cm<{a'

Verifiearea nu este necesara deoareee talpa superioara a grinzii este legata continuu, prin sudura, de tabla striata a platelajului.

e.~ Veri{icarea stabililiiiii generale] ,i:

f. Veri{icarea siabilitiiiii locale

La profile laminate nu este necesara verifiearea stabilitatii locale datorita supletcijred use a inimii.

g. Alcaiuirea grinzii secundare

Alcatuirea grinzii seeundare este reprezentata in figura 6.14.

126

ELEVAllE

6000

SECT/UNEA I-I

'",3131'

Fig. 6.14.

Rezoloarea grinzii principale

a. Deierminarea e{orillrilor de calcul (fig. 6.13, b)

q[2 • M = (10,3'6) .122 = 1 1124 kNm;

M maX = 8" • max 8 '

q[

Tmax= -.

2

T - (10,3' 6)·12 =3708 kN

max- 2 ,.

Grinzile seeundare fiind la dist::~nta.~midi una fat a de alta, s-a admis incar-

earea uniform distribuita. Ii';;

b. Alegerea seciiunii (v. schema 6.7)

1. Elemente eunoseute: 1.

_ marca otelului folosit R; OL 37, R=220 N/mm2;

_ momentul ineovoietor M. M =1 112,4 kNm.

2. Caleuleaza modulul de rezisten ta 2.

neeesar:

1112,4 ·10· 5,056'106 mm3=

220

=5056 em". 3. Se propune 1;=8 mm.

3. Propune grosimea inimii.

4. Caleuleaza inaltimea inimii:

hi=1,15V ~::<C ;

5. Rotunjeste hi'

6. Verifies coriditia:

!3:...~70 ... 150.

it

7. Calculeaz a aria necesara a unei talpi:

7.

4.

:t

hi=I,15V 50~:6 =91,42 cm. 5. lzi=900 mm.

6.

5056

At= -- -0,16'90'0,8= 90

=44,66 em", 8. Se propune 1=16 mm. 9.

8. Propune grosimea talpii.

9. Calculeaz a latimea tjilpii:

b= A,!

t

10. Rotunjeste superior latim ea talpii b.

11. Verifica indeplinirea conditiilor:

b = 44,66 =27,9 em. 1,6

10. Rotund, b=280 mm.

\

I .

,

11. Cele doua conditii sint [ndeplinite:

1

b= -hi; 3,2

280<2'15'16.

127

12. Calculeaza earaeteristieiIe seeti unii obtinute:

+2'b.tC +~r;

Ix

W,,=-....::..:::.....--

h

...!. +t 2

• b

l t- --0 y - 3,47 -

12.

1,,= ~·903 +2' 28'1,6(45+0,8)2= 12

=236 548 em4;

W,,= 2~6 548 =5076 cm''; 45+1,6

iyt= ~ =8,07 em. 3,47

e. Verificari de rezistentii (v. pet. 6.3.1)

1. Verifi ea tensi unea norm ala m a- 1.

xim a:

Mmax R crma,,= -- ~ .

w

2. Verif'ica tensiunea tangentiala:

(jmax=

1112,4·10' =219,15 N~mm2 5076.103

R=220 N/mm2.

2.

't'= 370,8 .103 =51,5 N/mm2; 8 ·900

R,=130 Njmm".

d. Verificarea silge/ii (v. pet. 6.3.4)

1. Calculeaz a sageata lim ita adm isa (v. anexa 3, tab. 3.10).

2. Calculeaz a sageata efectiva (eu lncarcari normate) (v. anexa 4, tab. 4.5):

[2

f= - ~ocM. 101

1.

fa = -..:.. = 1 200 = 3 em.

400 400

2.

122

f= '49,6'

10 ·236 548

(7,5 ·6 '122) _

• 8 =2,4;) em<fa·

e. Verificarea stabilitiiiii qenemle (v. pet. 6.3.2)

1. Stabileste daca este necesara verifiearea; verifiearea nu este necesara daca:

2. Verifiearea nu este necesara deoareee:

150<40' 8,07.

f. Verificarea stabiliiiiiii locale a iiilpii comprimate (v. pet. 6.3.3)

1. Verifica indeplinirea conditiei:

b'

- ~kl; t

kl rezul ta din anexa 3, tabelul 3.31

128

b' b-t,_280-8_136 .

=------ mm,

2 2

136

- =8,5<15. 16

ELEV), Sc. I

/ E

~~~~~~~~-=4~/~ .~'=P=9

L -r-

r-TT»~r"--' 10<10 -640· I 0';' I / P6

I 1.r'~ // (3" 900-12550

"jL./ /' P2

.... /

1

.J.

J

6x7U- 640 P4

Fig. 6.15.

g. Alcaiuirea qrinsi! principale Alcatuirea grinzii principale este reprezentata in figura 6.15.

APLICATIA 6.2. Sa se dimensioneze secjiuneo unei grinzi incovoiate (v. schema 6.8) cunoscind:

- momentul incovoietor de calcul maxim, M=1 530 kNm;

- sectiuneo grinzii este 0 seetiune I compusd din tabla sudata (v. fig. 6.7), la-

timee minima cerutc pentru talpa superieerc este b~=300 mm; - se foloseste otel OL 52, cu R=315 Njmm2•

Rezulvare (v. schema 6.8)

1. Elemente eunoseute: marea otelului R;

momentul ineovoietor de ealeul

1.

OL 52, R=315 N/mm2; M=1530 kNm; -bmin=300 mm.

I

M;

latim ea minima ir:

a, Alegerea seciiunii

2. Calculeaz a modulul de rezistenta

2.

neeesar:

_ 1 530 ·10' _ . 6 3

W,/eC- -4,857 10 mm =

315

=4857 em".

9 - Constructtl meta lice

129

3. Propune grosimea inimii ti•
4. Calculeaza inaltimea inimii:
hi~1,15V Wne< •
i,
5. Rotunjeste hi'
6. Verifica indeplinirea conditiei:
!!!... :::;70 ... 150.
t,
7. Calculeaz.a:
At= W.e• -0,16 hiti•
hi
8. Stabileste grosimea minima a
talpii superioare: tmin=max( b'{'in . 1 5 t.)

1· 2k1" t

kl =13 pentru OL 52 (anexa 3, tab. 3.31).

9. Calculeaza: bl=~.

t'{"n

10. Analizeaza modul de alcatuire a sectiunii.

11. Calculeaza eoefieientul:

12. Calculeaza eoefieientul:

w.;

1,5(1 +2y) -- -0,25(1 +4y)

t, .h;

()( = --------.:-----

y(1 +3y)

13. Calculeaza aria talpi! inferioare Ati=()(' (il' bl)'

14. Propune grosimea talpii inferio are i2•

130

3. Se propune, t;=8 mm. 4.

""\ /4857

hi= 1,15 V ---o.s =89,61

5. Rotund, hj=900 mm. 6.

em.

7.

4857

At= -- -0,16'90'0,8=42,45 em". 90

8.

Imin=max(300; 1,5'8)=12 mm.

1 2 ·13

9.

bl = 42,45 .102 =353,8 mm. 12

10. Sectiunea se alcatuieste nesimetrica; se propun dimensiunile talpii superioare:

11=16 mm; bl=b'{'in =300 mm.

11.

= 1,6 ·30 =0,667.

Y 0,8 ·90

12.

4857

1,5(1+2 '0,667)---0,25(1+4 '0,667)

()(= 0,8 ,90'

0,667(1 +3 '0,667)

()(=0,853

13.

Ati=0,853' (1,6' 30) =40,94 em",

14. Se propune, 12=16 mm.

15. Caleuleaza latimea talpii inferioare:

15.

b2= _4°-,-,9_4_'1-=°_2 2558

= , mm.

16

Rotund, b2=260 mm.

b. Verificarea seciiunii

16. Calculeaza earaeteristieile seetiunii: t; w;

17. Verifica tensiunea:

M amax= - ~ R.

W

16. 1x=236019 cm+; W,~=4 876 em",

17.

1 530 ·10'

a= =313,8 Njmm2;

4876 '103

R=315 Njmm2• !,P~IC~TI~ 6.3. Sa se verifice la stabilitate locala inima ~i talpa panoului de ~ru~da_ ~m fl~ura 6.16 cunoscind ca diagramele de eforturi M ~i T rezulta din mccreon stctice,

b=21

r ~+-_~-,-(}....,-_,-0

i-c~. ~- --~--L Ii J ·I .. · .•. ·.~

\ - -!:::{.f'

=F~::±;;'=~~

a . . 2!OkN 11~Q.j~

([) lllllllllllllllllJiMlllllllllrQlil1 c.

0=1500

720 kNm 872kNm 7100kNm

® liltlllllll wfll ffi 1/1" 1111 ~llill d.

I ho=900 J

Fig. 6.16.

Rezolvare

e

t:

b.

a. Verificarea inimii (v. pet. 6.3.3.2)

1. Elemente cunoscute: - diagramele M, T;

- sectiunea grinzii ~i pczitiile rl-

gidiz arilor transversale;

- marca otelului folosit R.

2. St.ahilestr; daca este necesara verifiearea de stabilitate Iocala:

d ~ ho V210

- aca - ~ 11 0 -, verificarea

t, R

nu este necesara,

9*

1.

ca in figura 6.16, c, d; ca in figura 6.16, a, b;

otel OL 37, R=220 Njmm", 2.

ho _ 900 = 112 5.

i, 8 . '

h y-

Deoarece ~ >110 210 f

t, R ' veri icarea

este necesara,

131

3. Stahileste eforturile medii in p anou.

4. Caleuleaza tensiunile:

M

0'= - . y*;

Is

5. Stabileste:

d - latura mica a panoului;

ex; =

lalura mare latura midi

6. Calculeaza tensiunile critice:

O'cr=7000(::)"103 pentru sectiuni simetrice;

'rcr=(l 250+ 9~~)( ~ t103,

7. Verifica conditia de stabilitate locala a inimii:

, 1(~)2 + (~)2 ~ 1.

V (1cr "tcr

3. Deoarece a>ho, pe 0 lungime de panou, in zona eea mai solicitata, egala eu ho, se stabilesc:

T=210 kN; H = 1100+872

it:! -.---:...- =986 kNm.

2

4.

986·10'

0'= '450=187,6 Njmm2;

236548·10'

'r= 210.103 =29,2 Njmm". 8·900

5.

d=900 mm; ex; = 1500 =1,67. 900

6.

O'cr=7 000(~)2 '103=553 Njmm2; 900

-r =(1 250+ ~)(~)2 '103=

cr 1.672 900

=125,7 Njmm".

7.

, '( 187.6)2 + (~)2 =0,41 <1.

V 553 125.7

8. Verifica conditia:

b. Vcrificarea tiilpii (v. pet. 6.3.3.1)

8.

b'

- ~kl; t

kl rez ul ta din anexa 3, tabelul 3.31

280-8

2 --=8,5<15; 16

kl =15 pentru OL37.

APLICATIA 6.4. Sa se verifice la stcbi litate locala inima ~i talpa pnnoului de grinda din figura 6.17 cuncscind co:

- diagramele M ~i T rezulta din incarcari concentrate mobile; forta !ocala se aplica lc talpa comprimcte a grinzii;

- grinda este alcatuita cu sectiune nesimetrica, din etel Ol 52;

- solicitdrile medii de calcul in panou (determinate potrivit pct. 6.3.3.2) sint:

M=1380 kNm; T =435 kNj forta locala P=230 kN.

132

• 1. 0=1500 .J . b~16~~
a. b. c. d. e.
Fig. 6.17. Rezolvare

a. Verificarea inimii (v. pet, 6.3.3.3)

1.

1-

1. Stahileste dadi este necesara verificarea de stabilitate Iocala:

h -y-

d - 0 -- 80 210 ifi

- aca t; "" R' ven icarea

nu este necesara.

2. Calculeaza tensiunile pe linia sudurii, in zona comprimata a sectiunii:

M

0'= - 'y*'

I., ,

T 't'=-; t, -n,

P

0',=-' z, I,

3. Calculeaza rapoartele (v. tab. 6.2)

a

h;;;

C11

-;

C1

y=c ~(~)3.

ho I,

4. Calculeaza tensiunile critice (v. tab. 6.2, cazul 3);

a

- pentru - >0,8 ~i pentru valori ho

~ mai mici dectt cele din anexa 3,

C1

tabelul 3.28 rezulta:

O'cr=ko( ~: r'103;

ho 900 -y210

- - - = 112,5>80 _.

~ 8 315

deci verificarea este necesara.

1 380·10'

0'= 236019 .104 '432=252,6 Njmm>

'r= 435 .103 =60,4 Njmm2; 8·900

0'1 = 230 '103 =821 Nj 2

350. 8 ' mm .

3.

~-~=1,67'

ho 900 '

~=~=0,325;

C1 252.6

300 (16)3

y=2· 900 ~ "8 =5,33.

4.

ko=7303 din anexa 3, tabelul 3.27 in functie de y;

- kl =3520, din anexa 3, tabelul 3.30, in Iunctie de y si aj2ho;

O'cr=7 303(_8_)2 '103= 2·432

=626,1 Njmm2;

133

''''~k'G f 1~,

5. Verifiea conditia de stabilitate locala:

v( a al)2 ('t')2

-+- + - ~0,9.

Ocr Clef' "ref'

't' r =(1 250+ ~)(~)2.lOS=

c 1.672 900

=125,7 Njmm2;

0"/.r=3 520(7:0r 10s=400,5 Njmm2• 5.

.. I( 252.6 + ~)2 + (~)2 ==

V 626.1 400.5 125.7

=0,775<0,9.

6. Verifica conditia:

b. Verificarea falpH (v. pet. 6.3.3.1)

6.

h'

- ~kl; t

kl rezulta din anexa 3, tabelul 3.31.

300 -8

_2_ =9,125<k1;' 16

APLICATIA 6.5. Sa se verifice stabilita tea locala a inimii. pa~oul~i ~e ~rinda din figura 6.17. in acele~~iv eenditll ~a IC! ap!icalia 6.4. considerlnd msa ca tensiunile 16' din M cempnme talpa mferloara mel .puliln dezvoltata (v. tab. 6.2. cazuI4).

Rezoloare (v. pet. 6.3.3.3)

1. Stabileste daca verifiearea este neeesara.

2. Calculeaza tensiunile pe linia sudurii, la contactul intre inim a si talpa inferioara

M • 0"'=+-'Y2!

II<

3. Calculeaza eoeficientul:

\);=~!

a

4. Stabileste eoeficientul ks·

5. Calculeaza eoeficientul:

0.07·'t'· ka

(3=

a

134

1. Verifiearea este necesara (v. aplicatia 6.4.).

2.

0"= _ 1380 ·10' ! 468= 236019.104

= -273,6 Njmm2;

't'= 435.103 =60,4 Njmm2; 8·900

0"'=+ 1380·10' '432=252,6 Njmm". 236019.104

3.

\);= -273.6-252.6 =1,92. -273.6

4. Din tabelul 6.2, cazul 4, in Iunctie de \);, rezulta ks=59.

5.

(3= 0,07·60.4·59 =0,91. 273.6

6. Calculeaza supletea maxima a inimii:

(ho) -100' I 20·ka _

tf maz Y a(2-l/J+ Yl/J2+4(32)

=100, / 20 ·59 =125,8

V 273.6(2-1.92+Vl.922+4 '0,912,)

7. Verifica conditia: 7.

900

- <125,8. 8

APLICATIA 6.6. So se verifice la oboseala seetiunec din cimp a unei grinzi de cale de rulare (fig. 6.18) cunoscind:

- caracteristica sectiunii este data in figura 6.18. a, bj sudura este executata automat. faro prelucrare mecanica;

- olelul folosit este OL 52; R=315 Njmm2j

- pe calea de rulare circula poduri rulante in grupa de functicncre IV; nu-

marul ciclurilor este de un mil ion ;

- momentul maxim are valoarea Mmax =+960 kNm. iar momentul minim.

Mmtn=-320 kNm (eforturile se determina din incarcari normate de baza - deci faro coeficientii incarcarii ~i faro coeficlentll dinamici).

rI""""""';;::""]'J

11 'L '"II' 't II !I'

a

10

Rezoloare (v. pet. 6.3.5) 1. Elemente eunoseute:

- marca otelului folosit R;

- num arul de cicluri.

2. Stahileste sectiunea de calcul a -a, caraeteristica sectiunii si grupa elementului (anexa 3, tab. 3.35).

3. Stabileste coeficientii a, b, c (anexa 3, tab. 3.34)

4. Calculeaza efortul maxim ~i efortul minim in sectiunea de calcul,

5. Calculeaza tensiunile:

Mmtlz O'max=-; W ..

Mmfn O'tnfn= --I

W'"

_I_16X300 ---

x900 76x260=d.~k==d~

b. d (Jmin

Fig. 6.18.

1.

OL 52, R=315 Njmm2; - n = 1,0 milion.

2. Din anexa 3, tabelul 3.35, eazul lO, rezulta ca grupa elementului este 2.

3. In functie de marca otelului, grupa elementului ~i num arul de cicluri, rezulta:

a=1,45; b=0,85; c=1,1.

4.

Mmaz=+960 kNm; Mmtn= -320 kNm.

5.

960 ·10'

O"maz=+ =+196,9 Njmm2;

4876.103

O"mtn= -

320 ·10' = -65,6 Njmm2• 4876.103

135

C1mfn p= --!

Gma,z

7. Calculeaza eoefieientul y, pentru situatia in eare tensiunea maxima, in valoare ahsoluta, este de intindere:

6. Calculeaz a eoefieientul:

c

y=--'

a-bp

8. Verif'ici; coriditia: (Jmax~yR.

HIHHHIHHlfllWq

4 A

Fig. 6.19.

6.

-65,6 0333

p= ---=-,.

+196,9

7.

Y= 1,1 =0,635.

1,45-0,85( -0,333)

9.

(Jmax=196,9 N/mm2; yR=0,635' 315=200 N/mm2; deei

(Jmax<yR.

APLICATIA 6.6. So se proiecteze grinda din figura 6.19 cunoscind:

- deschiderea grinzii 1=9,0 mi

- incarcarea normata qn=4,2 kNjm i inca rca rea de

calcul q=6,1 kNjmi

- grinda se va alcatui cu goluri pe inima, prin taierea ~i asamblarea unui profil laminat I (v. anexa 2, tab. 2.27).

Rezoluare

a. Calculul eforturilor din tnciirciirile de calcul (fig. 6.19)

q ·I2 Mmax= -; 8

q ·I

T max= -2-e

6.1 .92 Mmax= -- =61,8 8

6,1· 9

T max = -- =27,5 2

kNm;

kN.

b. Alegerea seciiunii 1. Calculeaza modulul de rezistenta

neeesar:

M Wnee~1,2 -!

R

W =1,2 61,8 '10' =337'103 mm3=

nee 220

=337 ern",

2. Se propune 0 grinda eu gol uri pe inim a, rezultata din taierea unui profil I 20, eu earaeteristieile (fig. 6.20).

2. Din anexa 2, tabelul 2.27, propune 0 sectiune eu WXb~Wnee

136

H=300 mm;

1xo=5017 em"; Wxa=368 em":

Wxo=336 em",

e=1,14 em;

Fig. 6.20.

d=7,5 mm; 1x1=18,5 ern":

Al =13,0 em": Wd =4,8 em"; Sx=217 em".

e. Verificarea sectiunii la tnomentul maxim

1. Descompune Mmax intr-un cuplu de doua forte:

N= Mmaz ,

hs

2. Verifica tensiunea norm ala maxima:

1.

N= ~ =227,5kN. 0,2716

2.

R=220 N/mm2• d. Verificarea siige!ii tv, pet. 6.3.4)

1. Calculeaza momentul de inertie 1.

mediu:

1x= 1zo+1"'b s 2

2. Calculeaz a sageata admisibila (anexa 3, tab. 3.10).

3. Calculeaza sageata efectiva (anexa 4; tab. 4.5.):

rxMI2

f= -- ~fa; 101

q" ·I2 M=-. 8

e. Verificarea celei mai solicilate sectiuni, 1. Calculeaza pozitla eelei mai so-

Iieitate sectiuni (fig. 6.21, a):

X= ~(l _ bh2A1).

2 2W1'

1x= 5517+5017 =5267 cm+, 2

2.

I \l00

fa= 250 == 250 =3,6 em.

3.

f= 49,6 '42,53 '92 =3,24 f

em</a; 10·5267

4,2 '92

M = -- =42,53 kNm. 8

iinlnd seama de M si T

X= .!..(900 _ 10 '27,16 ·13 )=266,1

2 2 '4,8

em.

137

~

c . -<:0 :)::

ru;: liz ~Iz 11z!1z I ~:~,

.,,12 i4(J4~ -<:0

Fig. 6.21.

b :,are semnificatia din figura 6.21, c. 2. Calculeaza tensiunea norm ala din momentul ineovoietor:

M =,q[2(..:.._~).

, 2 t [2'

N M

aN= ---!

Al haAI

3. Calculeaza tensiunea norm ala din 3.

Iorta tiiietoare:

T=ql(~- ;);

T b MT= 2"!2";

MT aT= -!

WI

4. Calculeaza tensiunea rezultanta;

a= aN+ aT ~ R.

2.

M= 6,1'92(2,661 _2,6612)=51,45 kNm;

2 9 9"

51,45 ·10' =145,7 Njmm2. 271,6,1300

(1 2,661)

T=6,1' 9 "2 --9- =11,2 kN;

11,2 10 MT=-.- =28 kNem; 2 2

28·10' 2

aT= -- =58,3 Njmm . 4,8,103

4.

a=145,7+58,3=204 Njmm2; R=220 Njmm2.

f. Verificarea qrituii in dreplul primului gni (fig. 6.22)

:Fig. 6.22.

138

1. Calculeaza eforturile M, T in dreptul prim ului gol.

2. Calculeaza tensiunile M aN= --j h2 ·AI

r-» aT= --: 4 WI

3. Verifiea tensiunea totala:

4. Verifica sudura de pe inima grinzii (fig. 6.23, b)

T·S L= __ Z 'e;

I,.

L 't'=_~R8.

I .d f

, .

1.

M=11,7 kNm; T=24,7 kN.

2.

11,7 ·10'

aN= ---'---- =33,1 Njmm2; 271,6,1300

aT= 24,7 .103 ·100 =128,6 Njmm", 4 '4,8 '103

3 .

a=33,1 +128,6=161,7 Njmm2; Rc=240 Njmm2•

4.

L= 24,7 ·217 . 30=30,5 kN;
5267
30,5,103 =40,7 Njmm2;
't'=
100 '7,5
Ri=130 Njmm", g. Alciituirea grinzii se face ca in figura 6.23.

SCIIEMA DE T4IERE:

8990

b.

Fig. 6.23.

139

Solicitarea de compresiune cu incovoiere se intiIne~te, in constructri m etalice, Ia sttlpii halelor industriale cu pod rulant, stilpii Inchiderilor, uncle bare ale grinzilor eu zabrele etc.; aeest tip de solicitare are drept situatii extreme eompresiunea (M =0; N #0) si ineovoierea (M #0; N =0) ~i, in consecin ta, rela tiile de verifieare a barelor solicitate excentric, conceptia sectiunii, sistem atiz arile de ealeul trebuie sa aiba in vedere aceste doua situatii,

CAPITOLUL 7

BARE SOLICITATE LA FORTA AXIALA $1 INCOVOIERE

7.1. GENERALITATI

7.2. TIPURI DE SECTIUNI

Seetiunile barelor solicitate la forta axiala si incovoiere au diferite alcatuiri in Iunctie de valoriIe eforturilor M si N, raportul acestor eforturi, tipul elementelor de constructie din care fac parte. In figura 7.1 slnt reprezentate citeva din sectiunile mai frecvent intiInite la barele solicitate excentric.

Fig. 7.1.

7.3. VERIFICARE

7.3.1. VERIFICARI DE REZISTENTA ~I STABILITATE

Barele cu sectiune plin a, solicitate la iniindere si incouoiere, se verifica cu relatia:

N M

a= - +-- ~R,

An Wn

in care:

N si M sint eforturile de calcul, in centrul de greutate al sectiunii;

A" aria neta a sectiunii;

W" - modulul de rezistenta net, considerindu-se numai slabirile din zona intinsa fi'ira a se lua in considerare deplasarea axei neutre.

Barele solicitate Ia compresiune si tncoooiere trebuie sa satisf'aca cnndifiile de verificare din tabelul 7.1, notatiile fiind cele din figura 7.2. Tennenii relatiilor din tabelul 7.1 au urm atoarele serunificatii:

N, 1'I1x, My din relatiile verificarii de rezistenta reprezirrta eforturile de calcul

in sectiunea ce se verifica;

Mx, My din relatiile verificarii de stabilitate reprezin ta momentele de calcul

m axim e de pe lungimea barei;

A, W x' Wy - caracteristici ale sectiunii brute; Ar - aria secti unii brute a ram urii ce se veri fica;

N; - efortnl axial maxim in rarn ura - pentru verificarea de stabilitate a ramurii; in c{zul verificarii de rez istenta N" ]M - efortnrile din sectiunea ce se verifica; N r rez ulta din N si M, la Iel ca la 0 grinda cu zabrele;

a*, -r _ tensiuni corespullzatoare punetului de legatura intre inim a si talpa sec ti unii;

R _ rezistenta de cal cul a o telului folosit (anexa 3, tab. 3.5);

'P _ coeficientnl de flambaj minim al barei calculat la fel ca Ia 0 hara com prim ata centric; rez ulta din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, in Iunctie de un coeficient de zveltete calculat ca in tabelul 7.2;

IIx=l- -.:!- - coeficient care exprim a cresterea momentului incovoietor Mx,

(IE",

datorita Iortei axiale N; a= N ; A

n:2E o»s= --;

);

II" - se calculeaz a la fel ea 1Ix, dar in Iunctie de All;

ex _ coefieient care corecteaza valoarea factorului 1\1x/1Ix in Iunctie de distrihutiamomentului ineovoietor Mx pe bara (v. anexa 3, tab. 3.26);

cy _ coeficient care corecteaza valoarea factorului lYfy/n" in Iunctie de distributia momentului incovoietor M" pe hara (v. anexa 3, tab. 3.26);

><1

b

Fig. 7.2. ..

141

a:: IQJ
a:: T"'I ;:l+>
.~ ctl
;l. .... IDS
'" ..... ..... ....~
'" .... VI c. ...
:0 :6 VI so.
N ~"l~" a:: oS
~"I~" o 0
.,: >OS VI o
;:l .. .. QJ
.~ 0 .., I:; "d~
'0 + ,,' ..
:!:!. + ~ ~" -Ol
'" il~ ctl ...
>OS 0- .~ ctl
til '" il~ ~.o ""'
;:l ... + +
0- (l) +>ctl M
a '0 a a ... - .,..:
2;1~ .., I:; ,I ~' .sctl
0 :> &-
'" 0 + Ol o ...;
OS '" " 2; ., It o
I'l ;:l_ 0.
'" ... .. ~
I'l I) 2;1~ t.)$ ~
B- a- &- :>
~ ctl ~
o ;:l- LC>
(l)
til a:: T"'I a:: S • ...;
;:l o~ VI ~ 2;'" g
'" "'~ VI
'" Q.~- ~~I ~~ ~al ~ a:: '1'3 S :>
... 4)'..-10
OS ...'011 VI ............. '-"
Pl ~'f!~-- + 1: ~ .~
..,~ I:; 'I ~ ..
:>;:l~ 2;1""'!l + &- ~a.b
o OIl 2; ., ~ Ol Ol ~
"'I'l
I'l'~ " 2;1~
"",OJ ~ ~ U) I::: o
I) Ia- &-
s a:: a::
o .... a:: .....
(l) ..... .... +
. ;:: VI ..... VI
'0 .... ~
>OS "I .. VI ~"I .. ~
S ;:l ~ ~ i.. i a::
0 .. ~ a
N '0 .., -i
+ M + a I:;
.,: (l) + .., ....
0- ~1 ~~ '" VI
~ il~a ~ a-
*
(l) e +
... ~ .", "I~"
.~ + "> r-O
>OS 0 " a- 2;1: ~ . ...;
.S :> 2;1~ +
0 -e (.)~ r:::~ ...:
0. '" 2;11
I'l " '" I
... I) + ...;
(l) e U
I'l .::l.
.::l
~ a:: a:: i-
'" VI
OJ °.2 a:: VI
;:l ~~ VI Ii.. ~I ~ "I ~
'" ~I ~ +
... ~
'" 4) ..... 0 ~ '", ~ ~
... ... '011 ~ ~ ;; ~ I:;
OS ·S~~t a- .., ..
p; + ~a:: a-
:>::>~ + +
o OIl 2; I ~ II -i
"'I'l 2;1:
I'l.~ ..: .... 2;1:
""OJ /I ~VI
b I)
I QJ
+>
ctl
;E
·c :a 'ctl
>OS ctl
.~ a:: +> a:: Ci1 Ol
til
:e o "d
Ol QJ LC> Ol LC> Ol 0
'" "d "d .... "d .... "d- ctl ... Ol
:> o· o· Ol 0 ...
.~ Ol .~ Ol
'3 ·.-I)m ....... VI 'i:: /\ ....... ~ 0) ~
... -
0- 'ctl I::: 'ro ctl 'ro 'ctl ro ~~·C
8 ~2 .~ :E o .8~
<;::: .~ Ol ro
~ :a"d2; 1 ~ 'H .~ :cS~
.~ til 'E 'g 2;1~ ·E.g
.... ~
OlN [) ctl I::: a- OlOl-
;> ~ >~( .... ;> '8 ;>"t; ;;;._0
til t.) Ol til
~E I .... N M <;It LC>
I 142

Tabelul 7.2

secttunea

Expresiile coertctentnor de zveltete; coerictentt de flambaj

1 Sectiuni I, simetrice

[x

2 Secti uni I, nesimetrioo

[x

cP

lfZ curba A

),,,= - <pz

iz OL .••

lfy curba B

Ay= - CPy

ill OL •.•

<p=min (<p x; <p y)

CPu

Observatii

1. Coeficientul 'Y se poate lua 1/i direct din

anexa 3, tabeluI 3.25 In functte de:

(~)' . !!. • IL, pozitla Incarcar'il ;

h 11/

2. Valorfle din anexa 3, tabelul 3.25 sint calculate pentru {-l= ILo 1/i l=lo;

3. Daca bara are Iegatur! transversale (in

distante II '< 40 iyt> <p g=l; daca II > 40 iyt

zveltete se calculeaza cu relatia:

11 curba B

Au= :- CP., in care iyt reprezinta

ll/t OL ...

talpii comprimate in raport cu axa y-y;

4. Semnlflcatlfla termenilor sint date la pet,

planul X-x) la ~

coeficientul de

raza de Inertia a

6.3.2 .

lfz curba A
A,,=-.- OL ... cP",
lz
~ curba C
All = il! OL ... <PI!
curba B
Alltr=Ya· All OL ... CPylr cP

Obs. Semnificatii le terrnenilor sint date la pct. 5.5.2.

143

Tobelul 7.2 (continuare)

11<.·t·1

Z:o

Sectiunea

Expresiile coeficienttlor de zveltete ; coeficientl de flambaj

3

Sectiuni compuse din elemente mult departate solidarizate eu placute sau zabrelute

Sectiunile pline ale cP stilpilor halelor in-

dustriale -

4

I~

'L~

db T JM~ Lt

I.

v. obs. 3 si 4 de la cazul 1.

curba B

Axtr --- .... "'xtr OL. ..

If v curba B

AV= - --- CPv

iv OL .

Obs. Expresiile coeficientului A'xtr sint date in tabelele 5 .. 3 ~i 5.4 in functie de modul de solidarizare,

CPyr

Ifur curba ...

Ayr= - ----+ CPyr iYr otel. ..

'P.

I. curba ...

A.= - ----> "'1; "'l>min ('fxtr; "'y; "'yr) i1 otel ...

Se calculeaza la fel ca in cazul 1

Se accepta sa se foloseasca 0 relatie mai simpla:

IIY curba ...

\ = -> "'g' in care iyr reprezinta raza de lnertie a

ivr otel, ..

talpti comprimate in raport cu axa y-y

. -_._-- ................ - ..

Tub elul 7.2 (continuare)

~E I Sectiunea ! Expresiile coefictentilor de zveltete ; coeficienti de flambaj
5 Sectiunile compuse cP curba ...
ale stilpilor halelor Axtr '" xtr; "'= '" xtr
industriale OL ...
-----r------- --
i-·i---P CPyr Se calculeaza la fel ca in eazul 3
-------1:;---- --
cp. Se calculeaza la fel ca in eazul 3
6 Sectiuni cp Se calculeaza 121 fel ea in cazul 1
chesonate
cpg "'g=l atunci cind sint indeplinite conditiile:
h
a~ - <:10;
c
2<:70 y210
C R
I· " ·1 r·· ....
unde:
'1 reprezinta distanta intre Iegatur ile transver-
sale ale talpii eomprimate;
R - rezistenta de calcul a otelului folosit. <:pg - coeficient care exprim a efectul pierderii stahilitatii barei datorita rnomen-

tului incovoietor; coeficientul <:pg rezultii din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, in Iunctie de un coeficient de zveltete Ag calculat ca in tabelul 7.2;

<:pur - coeficientul de flambaj al ram urii ce se verificii; rezulta din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, la fel ca la barele comprimate centric (v. tab. 7.2); cind efortul axial in ram ura este variabil, se corecteaz a lungimea de flambaj a ramurii ca in anexa 3, tabel ul 3.11 ;

<jJ: - cocli~ientul de Ilam bai al ram urii intre doua noduri consecutive: rezultii

din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41, la fel ca la barele comprimate centric (Y. tab. 7.2).

In afara de verificarile din tabelul 7.1, barele solicitate la comprcsiune cu incovoiere trebuie sa satisfaca si conditia:

unde:

A reprezinta coeficientul de zveltete maxim al barei;

A" zveltetea adm isibila (anexa 3, tab. 3.22).

In schemele 7.1 si 7.2 este data Insiruirea operatiilor necesare verificiirii unor bare cu sectiuni caracteristice st.llpilor halelor industriale (fig. 7.3) .

145

o.

Secitune 0-0

Secilune b - b

g.

h

Fig. 7.3.

NS NT

® @

e. f.

Verlflearea barelor eu secttune plina (fig. 7.3, a, g, h)

S ch e m a 7.1

1. Elemente cunoscute: lungimile II' 12: legiiturile baret fortele axiale PI' Pa

diagramele de eforturi M, N, T sectiunea barei

marea otelulul folosit R

2. Calculeaza earaeteristieile sectiunll:

A, i; I'V, ix) iy, iyr, w,

146

I

a. Galeulul lungimilor de flambaj

t

t

10· 147

S c hem a 7.1 (eoniinuare)

!

3. Calculeazii rapoartele:

4. Stahileste coeflcienttt !Ll ~i !La dupii eum urmeazii:

- din anexa 3, tabelul 3.21, cind stnt indeplinite condittlle:

la PI

t; ",0,6 ~i Pa ~3;

- din anexa 3, tabelele 3.17 ... 3.20, pentru eelelalte eazuri

5. Calculeazii lunglmlle de flambaj: 11/",= !Ll/1; Iltll= II

la/",= !La/2; la/u= 12

I

b. Verifiearea de rezisteniii

!

6. Verifieil. indeplinirea condltiel de rezisten tii:

N M",

ama",= - + - ",R A W,.

c. Verlfiearea de stabilitaie

!

7. Calculeaza, in functle de tipul sectlunll, coeflclentli de zveltete: (v. tab. 7.2)

8. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 stabileste coeflclenj.il de flambaj (v. ~i tab. 7.2):

curba ...

A,. cP",

otel ..•

curba ...

All CPu

otel •..

curba ...

Ag CPu

o tel ...

148

S e 11 e m a 7.1 (co ulinu at c}

9. Stahlleste eoefieientul minim de flambaj: cp=min (tp",; CPu)

~

/~.

N~/ ~ ~0'15R -.

7~~------~----------~--~'~---------------- __ ~

DA

11. Verifieii condltia de stabilitate

N 1\1[",

---+---:;;;;R

cp'A cpg'W",

12. Stablleste eoefieientul c'" (anexa 3, tab. 3.26)

13. Calculeaza:

N

er= -

A

o n",= 1---erE",

14. Verifieii condltla de stahilltate:

N c",'M",

---+ :;;;;R

cp·A cp.·n",·W",

15. Calculeazii Iorta tiiietoare:

N T=T.I+O,012 - CPo

16. Verificii tenslunea eehivalentii:

N M", er*= -+ -- .y*

A I",

d. Verificarea stabilitatti locale (v. pet. 7.3.2)

S e hem a 7.2 Verificarea barelor cu seciiune cotnpusii (fig. 7.3, b, i)

1. Elemente eunoseute: lungimile II' 12; Iegaturile barei; fortele axiale PI' P2;

diagramele de eforturi M, N, T; sectiunea barei;

sistemul de solidarizare a elementelor sectiunll; marca o telului R

2. Calculeaza caracteristicile sectlunil

A, ArJ Ix, Ill' 11/" li- ix' iv' iur, it, W x

,

a. Calculul lungimilor de flambaj +

3. Calculeazii rapoartele:

4. Stabileste coeflclentii fl.1' fl.2 dupii cum urmeaza:

- din anexa 3, tabelul 3.21, ctnd s!nt !ndeplinite eonditiile:

12 PI

- :::;;0,6; -- ;;>3;

11 P2

- din anexa 3, tabelele 3.17 ... 3.20, pentru celelalte eazuri

5. Calculeazii Iungimile de flambaj:

ll/"'= [11l1; llf,,=ll; 12/",= fl.212; 12/v=12

I

b. Verificarea de rezisteniii .t.

6. Verificii !ndeplinirea condltlei de rezistenta:

N M", -+--:;;;;R

A W",

c. Verificarea de stabililate a ramurii cu compresiunea maxima .j.

7. Calculeaza eforturile axiale la 'extremttattle ramurii (fig. 7.3, f):

N4 + M4 • N5 + 1'.15

No= - --, N1= - --

2 h 2 h

8. Calculeaza lungimea de flambaj a ramurii, in planul y- y, tln lnd cont cii efortul axial este variabil (anexa 3, tab. 3.11):

I =1"\ /1+0,88NoIN1

t vr 1 V 1,88

9. Calculeazii coeficientul de zveltete al ramurii: llvr

A"r= -.- :;;;;Aa (anexa 3, tab. 3.22) Ivr

149

152

<>'>
t--: I <!) I=l I Q)
oM til 0i::.~:::: ~
~ ell Po 1:1 .............
.... S :;::1 ;.::: oS"E II
'" 8 Q) ~ ili-3-
.0 V
ts 03- .~ <!) .... .-
N v m·S ~~ Q) 2 VJo
"'. "Q;' ~8..b~1O"
0 .-< eIl.~ .... 1:1 1:1 0
Po>eIl~ l/' .... :Jj.11
J5 S 1;; .S >~ .g -3-
--..
:; eo
... C\l
E .;0 M
Q) + cv:i
p. ..:: -'3.
... ""> ;3
.s 0 .-<
+ Q)
·S '" .0
-3- ell
:5 .... I ~
AI ~pl b<'l
C1l ",.
b ell'"
"" "> M 8
E ~
.~ Q) 8
t- 1:1---..
C1l 0- eIlZ
E 0
0 o- J
...... ,S
C1l VI "
s to ~ b-
Q) ";1..;'
a
:;
til
..<
"'" en:
0-
+ I
,~,~ ..... ..<
'" <;:s'
0 C\l
VI > + 0-
03- .,;< +
>-
0 ~ ,~,~
"'"
VI VI>
~!~ ~I..: .
,....; +
... ....; I~'~ ,....;
.s M M
cv:i M
:e ..< cv:i > cv:i
>g S ""'- :§ S
."- OJ 0 en:J -e
C1l + QJ '<l" OJ
.0 I 0-
"" ell I~'~ .0 .0
E ~ ell ~ + ell
~ ~
.~ <'l M ,~,~
C1l > M- + <'l
E ell ell .,;<
M >- .,., --;> ell
M M
C1l QJ ClJ t- QJ
Q) ~ 1:1 ~ 0 a 0 VI 1:1
"t' ell '<l" ~ ~ 0
a VI VI ell VI r< "'" ell
1 VI I <:'1 VI VI
:; c I
til ~""I '" ~ '" I " ~""I ~""I N ~""I
"" - ~ "" - "" ~ "" - + ,;Q ~ ~I..:
~ ~
~ .c:;,'Y) ..Q4 8 I .Q
• x
C1l I "'* ..... "> .... '" :;> ti~~
Q) gf I I •
s:: : I~
5. I I
I I
" I I
Q) ~ I I
til I I
1[f=={II
I I
I
l
~~ I ,....; I I I
ztJ ci cv:i "" 7.3.3. VERIFICAREA ZABRELUTELOR $1 PLACUTELOR DE SOLIDARIZARE A ELEMENTaLOR SECTIUNILOR COMPUSE

Verificarea se face ca In punctul 5.5.5, la Iorta taietoare efectiva Tef adauglndu-se efectul flambajului, adica:

unde:

Tef repreziuta Iorta ti'iietoare efectivii;

N Iorta axial a;

cp _ coeficientul de flambaj in planul zabrelutelor sau placutelor.

In cazul harelor cu forte taietoare importante nu se recom anda folosirea placutelor.

7.4. DIMENSIONARE

Dimensionarea sectiunii unei bare solicitata la compresiune ~i incovoiere are un

caracter iterativ necesitlnd parcurgerea a doua etape: - alegerea sectiunii;

- verificarea barei eu sectiunea aleasa.

Sectiunea se considera corespunz atoare dud sint satisfiicute toate conditiile ccrute de verificarea barei: v erificari de rezistenta, stabilitate si stabilitate locals.

In schemele 7.3, 7.4 ~i 7.5 este data insiruirea operatiilor necesare dim ensionarii unor sectiuni caracteristice st ilpilor halelor industriale.

S c hem a 7.3 Dimensionarea sectiunilor I, simetrice (fig. 7.3, g)

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de cal cuI N

momentul incovoietor de cal cuI M",

I

a. Alegerea sectiunii

t

2. Propune:

marca otelulul R (anexa 3, tab. 3.5) - tnaltlmea Inlmii b1

3. Stabileste grosimea inimii:

4. Calculeazii coeflclentli:

N b=---R . t1 • b1

6,15' Mx d=

b1' N

r=4-3b- b·d s=l-b-b·d

153

154

S c hem a 7.3 (conttnuare}

5. Calculeazii coeficientul de distributte al materiaIuIui sectlunih

-r±yT-12s

~= 6

(Se retlne valoarea pozitivii a coeficientului ~)

+

6. Propune:

7. Caieuleazii:

8. Verifieii conditta:

b20:;;30 i2;

In cazul clnd nu este satisfiieutii aeeastii condttle, se mareste ia ~i se reeaIcuieazii ba

.j.

b. Verifiea sectiunea obtinutii (v. schema 7.1)

S c hem a 7.4

Dimensionarea sectiunilor I, simetrice, eu adaosuri (fig. 7.3, h)

1. Elemente cunoseute:

efortul axial de ealeul N

momentul Ineovoietor de ealeul M",

I

a. Alegerea sectiunii ,J.

2. Propune:

- marea otelulut R (anexa 3, tab. 3.5)

- tnaltlmea inimii bi

3. Stabileste grosimea inimii:

- pentru sectluni fiirii rigidizare longitudinalii (t, x hr):

hI

t~ -

I~ 100

- pentru sectiunl eu rigidizare longitudinalii: hI

iI::::! 150

I

S e hem a 7.4 (continuare)

+

4. Caleuleazli coeficlenttl:

N b=---

R· il . hI 6,5M", d=-b1·N

r=4-3 ·b- b-d s=l-h-h -d

5. Calculeazii eoefieientul de dtstrtbutie a materialului sectlunll;

~=

-r±y~ 6

6. Propune:

~1=0,4 ... 0,8

.j.

7. Caieuleazii liitimea tiiIpii:

8. Verifieii condttltle:

b2

- 0:;;100 ia

, ha

- 0:;;0,5

b1

In cazul elnd nu slnt satisfiieute aeeste condittl (aproximative), se modifieii valorile propuse Ia punctul 6 al sehemei ~i se reeaIculeaza ha

9. Propune grosimea adaosurilor: t3~ia

.j.

10. Calculeazii:

155

156

S c hem a 7.4 (conlinuare)

11. Verificii condltia:

b3~30 13

In cazul ctnd nu este Indeplinitii aceasta conditle (aproxlrnativii), se modificii la ~i se recalculeaza ba

12. Stabileste dimensiunile rigidiziirii Iongltudlnale: tr~0,75 (1

.j.

b. Verificarea sectiunii (v. schema 7.1)

S c hem a 7.5

Ditnensionarea seciiunilor compuse din elemenie mull depiirtate (fig. 7.3, b, i)

1. Elementele cunoscute: efortul axial de calcul N;

momentul tncovoletor de caIcul .Mx; lungimea barei II

\

a. Alegerea sectiunit ramurii ~

2. Propune:

marca otelulul R (anexa 3, tab. 3.5) - Inaltimea sectlunll h

3. Calculeaza eforturile axiale la extremttatlle ramurii

4. Calculeaza lungirnea de fJambaj a ramuril in planul y- y (anexa 3, tab. 3.11)

I -I V1 +0,88 NoINI• rur>: 1 ,

1,88

pentru cazul clnd ramura are Iegaturt articulate la capete, in planul x-x.

5. Propune supletea inimii ramurii:

bi

n= - =40 ... 60 11

,

S c hem a 7.5 (continuare)

6. Calculeazii coeflclent.ii:

7. Stablleste cnefleient.ii A ~i cp, din anexa 3, tabelele 3.39 ... 3.41 In functie de marca otelulul, ~, curba A

8. Calculeaza supletea maxima admlsa a inimii: ,./210

nmax=40 V If +0,41.

9. Verifiea conditla:

n~nma$

In cazul ctnd conditla nu este indeplinitii se rei a calculul de la punctuI 5 al schemei cu 0 valoare n~nmax'

10. Calculeazii aria necesara a ramurii:

Nr

Ar ---,

n ee+: cp' R

11. Propune 0 valoare uzuala pentru grosimea inimii (1

12. Calculeaz~:

13. Propune

In aceasta rclatie b1 se introduce cu 0 valoare ro tunj ita la 0 dimenslune uzuala

157

158

S c hem a 7.5 (continuare)

S c hem a 7.5 (continuare)

.--------------------~.~-------------------;

24. Calculeazii:

15. Verificii condtthle:

la=VlHh2 h

cos 0'.:= - i,

b2<s; 30 t2 b2

- =0.2 ... 0.5 bI

In cazul clnd nu stnt Indeplinite aceste condltll, se modificii t2 ~i se t"ecaleuleazii b2

.j.


25. Caleulea
grlnda e

26. Propune
- marca
- aria
- raza

27. Calculea

28. Din ane
lului, eu
coeficien

29. Verifica
m=0.9
aripa Iat
d
Rigidizari transversale.
dizari transversale pe a
in care:
ho reprezinta liitimea
~i 0 rigi
t, - grosime
R - rezisten 159

zii efortul axial de eompresiune In zabrelutii (ca 'a 0 u zabrele):

I

b. Verificarea sectiunii ramurii .j.

T

D=----

2· cos 0'.:

16. Calculeazj; earacteristicile sectlunl! ramurii

cornierul zabrelntei ~i caracteristicile lui: otelulul:

sectlunil At;

de lnertle minima imin

A" III" i/l'

.j.

za:

Il d

A= - <S;Aa (anexa 3. tab. 3.22)

imtn

17. Calculeazg eoeficientul de zveltete al ramurii: lfv,

A= -:- <S; x, (anexa 3, tab. 3.22)

lv,

.j.

.j.

18. Di~ anexa 3, tabelele 3.39 ... 3.41, seoate coeficientuI de fIamhaj cp in tunetie de A. marca otelulul, curba A

.j.

xa 3. tabelele 3.39 ... 3.41. in functie de A. marca oterba C (pentru secttuni formate dlntr-un cornier). scoate

tul cp

19. Verifieii s'tabilitatea ramurii in planul x-x:

N,

-- <s;R cp . A,

.j.

stabilitatea ziibrelutei:

D

- <s;mR cpAl

ctnd corniera este cu aripi neegale ~i este prinsa pe

a; m=0.75 in eelelalte cazurl

D. . I

e. tmenstonarea ziibreluielor

.j.

.j.

. Verificarea sectiunii baret (v. schema 7.8)

20. Caleuleazii:

..

21. Calcule~zii raza de mertte a ramurn, iv fata de axa proprie 1-1, paralela eu axa x-x (fig. 7.3. i)

7.5. CONDITII CONSTRUCTIVE

Inimile stilpilor cu sectiune plina sint prev azute cu rigimbele parti cind:

ho >100"\ /210 ,

t, V R

22. Calculeaza dlstanta maxima Intre nodurile sistemului de ziibrele:

liberii a sectiunii inimii (intre doua talpi sau intre 0 talpa dizare longitudinala ctnd aceasta este prevazuta):

a inimii;

ta de calcul a otelului folosit, in N/mm2 •

23. Propune sis tomul de zabrele (fig. 7.3. b)

.j.

~

1.'

I

Distanta m axun a Intre rigidizarile transversale se stabileste astfel: a ~ 2,5 ho, cind ho ~ 100 Ii;

a ~ 2 ho, clnd ho >100 t..

Latimea ~i grosimea rigidizarilor transversale se stabilesc astfel:

br~ ~ +40 mm;

30

t br

r~ -. 15

Rigidiz.a~i .lo~~itudin.ale .. Cind inimile stilpilor se alcatuiesc cu suplete mari, se prevad rigidizari longitudinale: momentul de inertie la rasucire 1 al unei astfe! de

rigidiz ari trebuie sa satisf'aca conditia: r

8

t, ~ 6liho•

Rigidizarile longitudinale se alcatuiosc, in general, neintrerupte, iar sectiunea lor intra in calculul de rezistenta ~i stabilitate.

Diafragme. St.ilpii cu sect iune mare se irrtaresc cu diafragme care lea aa ram urile

verticale ale stilpului: b

- distanta ~axima intre diafragme este de aproximativ 4 m;

- pe 0 portiune de stilp, cu sectiunea unif'orm a, se prevad eel putin doua dia-

fragme intermediare. '

7.6. APLfCATIl

APLlCATlA 7.1. Sa se calcuJeze stiJpul de hala industriala din figl3fa 7.5 cunoscind:

- stilpul se alcatuie~te cu seetlunec variabila, cu 0 singura treapta;

- treapta superioara se alcatuie~te cu sectiuneo J simetrica (fig. 7.3, g), otel

Ol37;

- treapta inferioara se alcatuie~te cu sectiunee in doua variante:

Q sectiune plina (fig. 7.3, h), otel OL 52;

Q sectlune eompusc din elementele mult departate (fig. 7.3, i), otel OL 52; - raportul momentelor de inertie, 12111 =0,16, iar capatul superior 01 stilpului

este cu rotiri Jibere ~i deplescri impiedicate (fig. 7.5, b); solicitarile sint date in figura 7.5, c, d, e.

~=320kN

320

63

1 I r~ :"I~kN

CD ® © ~I 1

a l

c.

1750 M[kNmJ

d.

e

Fig. 7.5.

160

Rezoloare

A. Dimensionarea seciiunii irepfei superioare (v. schema 7.3)

1. Elemente cunoscute:

efortul axial de calcul N; - momentul incovoietor ~lx'

1. In figura 7.5 sint date diagramele de eforturi.

a. Alegerea sectiunii

2. Propune:

- marca otelului R;

- inaltimea inimii bl.

3. Stabileste grosimea inimii:

b1 tl~-: 100

4. Calculeaza coeficientii N b=---;

R '[1 ·bl

d= 6,15 'M" : bl ·N

r=4-3b-bd; s=1-b-bd.

5. Calculeaza coeficientul de distr ihutie a materialului sectiunii:

~= -r±yr2-12's

6

6. Propune grosimea talpii:
t2 ~ fl'
7. Calculeaz a Iatim ea talpii:
b2= (3 '[1 ·bI
2 '[2 2. Se prop un:

- otel OL 37, R=220 N/mm2; bi =800 mm.

3.

800

tI~ -=8mm. 100

4.

320.103 220·8·800

=0,227;

d= 6,15·600.10· =14,414; 800.320.103

r=4 -3'0,227 -0,227'14,414= =0,047;

s=1-0,227 -0,227'14,414= -2,499.;

5.

(J, __ 0,047±YO,0472+12 ·2,499 -0,905.

t-'- 6

6. Se propune t2=10 mm.

7.

b2= 0,905,8 ·800 =289,6 mm; 2·10

rotund, b2=290 mm.

8.

8. Verif'ica conditia: b2 ~ 30 t2•

Sectiunea ohtinuta este reprezentata in figura 7.6.

290<30·10.

b. Yerificiui de rezisteniii $i stabilitate (v. schema 7.1)

1. Elemente cunoscute.

2. Calculeaza caracteristicile sectiunii (fig. 7.6, a):

- aria sectiunii A;

11 -:- conserucjn metalice

1. Ca in enuntul problemei. 2.

A=122 ern";

161

v-2f1,9

Fig. 7.6.

- razele de inertie ale intregii sectiuni: ix, iy;

- raza de inertie a talpii com primate lyt> in raport eu axa y -y;

- modulul se rezisten ta Wx'

3. Calculeaza rapoartele:

12 •

Z;'

PI • P2

4. Stabileste coeficientii [.11 si [J.2·

5. Calculeaza lungimile de flambaj: 12fx = fJ'2' 12;

12fy=12'

6. Verifieii conditia de rezistenta:

N Mx R

amax= - +--~ .

A Wx

7. Calculeaz a cocficie nt ii de zvel-

tete:

A _ Iz/,T.

zi "":" • , t ,

o _ 'su., I\y-- . ,

1 y

o 12/'1

I'~g= -. - t

I yl

8. Stabileste coef'icien tii de flambaj:

curba A

A --------+ m •

'" OL 37 TX,

curba B

Ay OL 37 cp y;
curba A
Ag OL 37 CPg' 162

em;

iyt=8,37 em; H'x=3153 em".

3.

12 4,70 -047-

-a:::--_, ,

11 10,00

PI == 1346 =4,21.

P2 320

4. Deoareee 12/11<0,6 ;;i Pl/P2>3. eoefieientii rezulta din anexa 3, tabelul 3.2'1: [.11=1,6; [.12=2,5.

5.

12fx=2,5'470=1 175 em;

12fy=470 em. 6.

320.103 600 ·10'

a =---+ =

max 122 .102 3 153 '103

=216,5 N/mm2<R.

7.

1 175

Ax= -- =36,1 <120; 32,55

470

Ay= -- =81,5; 5,77

470

')'Y= -- =56,2 8,37

8.

CPx=0,962;

cpy=0,682;

cpy=0,850.

9. Stabileste eoeficientul minim de flambaj

cP =min( cpx; cPy)· 10. Verifieii conditia:

N

-- ~0,15 R. q:>·A

11. Stabileste eoeficientul CX'

12. Caleuleazii:

a=

N A

13. Verifica conditia de stahilitates

N + cx'1'I1x R

- ~.

tpA q:>g·nx·lVx

14. Caleuleazii Iorta taietoare:

T=Tef+O,012 !!... I

q:>x

15. Verifieii tensiunea eehivalentii:

N l'vlx

a*= - +-'-' y*;

A i,

"/ *2 3 2 1 1 R a e cn = "a + -r ~ ,

9.

cp=min(0,962; 0,682)=0,682. 10.

N 320 .103

--- ....

q:> ·A 0,682 ·122 .102

=38,5 N/mm2>0,15 R.

11. Pentru:

11,12 0,00 -0 00

c::: _"

MI 600

din anexa 3, tabelul 3.26 rezulta cx=0,548.

12.

320 '103 2.

a= -- =26,2N/mm, 122.102

3,142.2,1.105 = 1 589 Njmm2; 36,12

nx=l - ~ =0,983. 1589

13.

320' 103 + 0,548·600' 10" .-

0,682 ·122 . 102 0,850' 0,983 . 3 153· lea

=163,3 N/mm2<R.

14.

320 T=63+0,012 -- =67 kN. 0,962

15.

320.103 + 600 ·10"

a*= --- -------- '400=

122.102 129268.104

=21 t',9 Njmm 2;

67 .103 r- 2

7= -- =10,::> N/mm; 8 ·800

aCeh=Y 211,92+3' ]0.52 = =212,7 N/mm2<1,1 R.

1. Verifica supletea talpii:

e. Veri{icari de slabilitale locala (v. pet. 7.3.2)

11*

1. Din anexa 3, tabelul 3.31, pentru A=max(Ax; Ay)=81,5, rez ulta k1=16,9;

-.!i == 290-10 =14,.

12 2·10

163

2. Calculeaza tensiunile la extremitatile inimii (fig. 7.6):

0'= ~ + Mx ! 110 •

A t; 2'

, N Mx ho

0' =---1-' A i, 2

3. Calculeaza termenul:

a-a'

I/;=--!

cr

4. Calculeaza supletea Iimi ta (pentru I/; ~ 1):

~= 0,07' k3 -2.;

a

5. Verifiea conditia:

2.

=211,9 Njmm2;

0" = 320.103 _ 600 ·10' . 400 =

122·10' 129268·10'

= -185,7 Njmm2•

3.

-211,9-185,7 =1,88> 1.

-211,9

4. Din anexa 3, tabelul 3.32, Iu Iunctie de 1/;, rez ulta k3=57,22;

~=0,07'57,22' '10,5 =0,20;

211,9

1/;=

=100 .. / 20·57,22 =

V 211,9(2-1,88+ V1,882+4 '0,22)

=163.

5.

(~) _ 800 =100 «~) .

f1 «r 8 f1 max

B. Dimensionarea treptei inferioare, uarianta I (v. schema 7.4)

1. Elemente cunoscute:

-: efortul axial] de calcul N;

-~ momentul Incovoietor M",.

1. Diagramele de eforturi sint date in figura 7.5.

a. Alegerea seciiunii

2. Propune:

- marca otelului folosit, R;

-:inaltimea sectiunii bi-

3. Stahileste grosimea inimii:

164

2.

- se propune OL 52, R=315_N/mm2;

- bl=1200 mm;

- sectiunea se alcatuieste cu rigi-

dizare lorigitudinala.

3.

1200 11~--=8 mm. 150

4. Calculeaza coeficientii:

r=4-3'b-b'd; s=l-b-b·d.

5. Calculeaza coeficientul de distrihutie al materialului sectiunii:

-r±Vr2-12s

~= 6

6. Propune:

~1 = 0,4 ... 0,8. 7. C alculeaza:

b2= _f3_,..!l...:...!2... 1 +f31 2· f2

8. Verifica conditiile: b

_2 ~100;

f2

b2 0 h

- ~ ,:J.

b1

9. Propune grosimea adaosurilor: 13 ~ 12,

10. !:alculeaza

f3 'f1 'bl-2 '(2 'b2

b3 = .

4 ·f3

11. Verifica conditia: b3 ~30 13,

12. Stabileste dimensiuniIe rigidiz arii longitudinale:

Ir~0,75 11;

4.

b = 1666.103 = 0,551; 315· a-r 200

d = 6,5·1750 ·10' =5,905'

1 200 . 1 666 . 103 '

r=4 -3'0,551-0,551· 5,905= -0,907; s=l -0,551 -0,551' 5,905= -2,805. 5.

(j = 0,907±VO,9072+12' 2,805 =1,13 6

6. Se propune:

12=8 mm; (ji =0,5.

7.

b =.2..:!..L. 8·1 200 =452;

2 1+0,5 2'8

rotund, b2=460 mm.

8.

460

- =575< 100'

S ' ,

460

-- =0,38<0,5. 1200

9. Se propune:

13=/2=8 mm.

10.

1,13 ·8 ·1 200-2 ·8 . 460

b3= =109'

4·8 '

rotund, b3=110 mm.

11.

110<30' 8.

12.

t, ~ 0,75' 8=6;

se propune Ir=8 mm.

-: /1 200 br=2,1' 8' Y-s- =89,2;

se propune br=90 mm.

Sectiunea propusa este reprezentata in figura 7.7.

165

IF==~=~dl --- __ .!L

)0<110

8x470

/

Fig. 7.7.

b. Verificari de rezisteniii si slabililale (v. schema 7.1)

1. Elements cunoscute.

2. Calculeaza caracteristicile sectiu-

nii:

aria sectiunii A;

razele de inertie ix, i y;

raza de inerf.ie a talpii cornprimate iyr;

- modulul de rezistent.a W X' 3. Calculeaz a rapoartele:

4. Stabileste coeficientul P'l'

5. Calculeazii lungimilc de Ilarn baj: 11lx= [J.I 'f1;

11!y=II'

6. Verifica coridit ia de rez istent a:

N 1'11",

tjmnx= - +-- ~ R.

A W",

7. Calculeaz a eoeficientii de zvel-

tete: '

[1/",

Ax= - ~Aa; i",

, _ II/v .--' • I\.y- - -':::'::;"a' i y

166

1. Ca in enuntul problemei. 2.

A =229,6 em".

ix=48,97 em; iy=13,13 em; iyr=18,13 em;

~=~=047'

II 1 000 "

P, _ 1 346 =4,21.

Pz 320

4. Deoarece f2/f1 <0,6 ~i PI/P2>3, eoefieientul rezulta din anexa 3, tabelul 3.21:

5.

f1/x=1,G'1 000=1 600 em; llJy=1 000 em.

6.

1 666.103 1 750 ·10·

tj -- + =

max - 229.6 .102 8405.103

7.

Ax = 1 600 =32,3<120; 48.97

_ 1 000 -76 ').

Ay---- ,~,

13.13

A = 1 000 =55,2.

g 18.13

8. Stabileste coeficientii de flambaj:

curba A

Ax -......... cpx; OL 52

curba A

A -- m' y OL 52 TY'

curba B

Ag"OL1; cpg.

9. Stabileste eoeficientul minim de flambaj:

cp =min( cpx; cpy).

10. Verifica conditia:

N

- ~0,15 R. ~A

12. Stabileste eoefieientul Cx'

13. Calculeaz a:

N a= -; A

7t2E aEx= -2 ; All)

(I nx=I--~ (IE"

14. Verifica conditia de stabilitate:

~+ c",'l'vl", R

-...:=----=-- ~ .

~A ~.·n",·W",

8.

CPx=0,952;

cpy=0,619;

<pg=O,819.

9.

<p=min(0,952; 0,(19)=0,619. 10.

N 1666.103

-==

'l'A 0.619 '229,6 .102

=117,2 N/mm2>0,15 R. 12. Pentru:

Al2 = 1 021 =0,583,

1'111 1750

din anexa 3, tabelul 3.26, rezulta cx=0,797.

13.

1 666.103

a= =72,6 N/mm2;

229.6 .102

_ 3,142.2.1,105 -1 98""1 N"/ 2.

aEx- - r l1lm,

32.32

nx=l- 72.6 =0,963. 1984

14.

0.6:9 ~::~~~102 + 0.81:~:~;~37.:0 ~~~·'103 =

=313 N/mm2<R.

1. Verificii elementele talpii:

e. Verificari de siabilitate locale (v. pel. 7.3.2)

( b~) ,,:: (b~) .

t; eJ "" t; max-

1. Din anexa 3, t abelul 3.31, in Iunct ie de:

A~max(l,x; Ay)=75,5, rez ulta kl =14,5;

b; 110-8 .

t; = 2:tO =5,1 <14,5,

(~) =40"' 121~ +0,4' 75,5=62,9.

/2 max V 31~

( b~) _ 470 - 8 "0

- ---- =20.9<62,9.

~ eJ 2·8 "

167

2. Calculeaza tensiunile (fig. 7.7)

N M", ho

a= -+-~_.

A I", 2'

, N

0=-.

A

4. CaIculeaza termenul:

• 1. cr- a'

't'=-. a

5. Calculeaaa supletea Iimita a inimii pentru ~=1:

(!2.) = 1 00 .. / 20k3 • 2tI max V cr(2-1jJ+t'1jJ2+H2) ,

I!

I,

~=0,7' ka' .2.!

a

6. Calculeaza supletaa Iimita a inimii pentru ~=0,5.

(~) =40"\ /210 +0,4 A.

2t1 max V R

7. Stahileste supletaa Iimita a inimii, prin interpolare Iiniara intre v alorile de la punctele 5 ~i 6, pentru

~=0,724.

8. Verifica supletca inimii:

2.

a= 1666 '103 +' 1750 ·10' . 600=

229,6 .102 550 504 '104

=263,3 N/mm2;

a' = 1666 '103 =72,6 Njmm2. 229,6 .102

4 .

~ = _-_2_63_,3_-_(,--_7_2'-,6),- = 0, 724. -263,3

5. Pentru ~=1, din tabelul 3.32, rez ul ta k3 =22,2

(2::tax CD

= 1 OOY' 20 '22,2 _

263,3(2-1 + '112+4 '0,0822)

=91,5.

~=0,07'22,2' ~ =0,082. 263,3

6.

(!2.) =40 .... /210 +0,4' 75,5=91,9.

2t1 max V 315

7. Se obtine:

(!2.) =75,8.

2t1 max

8.

(!2.) =~ =75<75,8.

2t1 el 2 ·8

Varianla a II-a (v. schema 7.5)

1. Elemente cunoscute: efortul axial de calcuI N;

Mx;

momentul incovoietor de cal cuI

Iungimea barei II'

1.

diagramele de eforturi sint date in figura 7.5;

- II =1 000 em,

2. Propune:

marca ctelului R;

a. Alegerea seciiunii 2.

inaltimea sectiunii h.

168

se propune OL 52, R=315 Njmm2; h=1200 mm.

3. Calculeaza eforturile axiale la extrem itatile ramurii:

No= N4 + M4 •

2 lz'

Nl=Ns+M5.

2 lz

4. Calculeaz a lungimea de fIambaj a ramurii

I -I "\ /1 + 0,88So/N1•

rur=: 1 V 1,88

5. Propune supletea inimii ram urii: n = ~ ::::::40 ... 60.

tl

6. Calculeaza coeficierrtii:

Y12.

a= -,

n

C=I/vV ~ ;

~=a·c.

7. Stabileste coeficieritii A si cp din anexa 3, tabelele 3.39 ... 3.41, in Iunctie de marca otelului, ~, curba A.

8. Calculeaza supletea maxima admisa a inimii sectiunii:

"\ /210

nmax=40 V If +0,4 A.

9. Verifica conditia:

10. Calculeaz a aria necesara a sec-

tiunii ram urii:

A »,

nec=--; 'P'R

Nr=max (No; N1).

11. Propune 0 valoare uzuala pentru II'

12. Calculeaza:

b1 =fl" il'

3.

N = ~ + 1 021 = 1 684 kN;

o 2 1,2

Nl = 1 :66 + '11~~0 =2 290 kN. 4.

l,yr=1 000"\ /1+0,88, 1 68412290 =

V 1,88

=936 cm.

5. Se propune,

n=50.

6.

'\ /12

a = V 50 =0,49;

c=9 360Y2 2:;~ 103 =109,78; ~=0,49·109,78=53,79.

7. Rez ulta:

A=50; cp=0,874.

8.

n z =40'\ /210 + 0,4' 50 = 52, 66.

ma V 315

9.

50<52,66.

10.

A = 2290 '103 =83,18 cm2; nee 0,874. 315

Nr=N1=2290 kN. 11. Se propune i1=10 mm ,

12.

b1 =50'10=500 mm.

169'

13. Propune t2 > tl

14. Calculeaz a:

.4.",,- i1 • b1 2· t2

15. Verifica conditiile:

b2 ~ 30 t2;

~=0,2 ... 0,5.

b1

Sectiunea rezultata este reprezentata

o

13. Se propune i2=10 mm. 14.

83 18.102-10.500

b - ' =165,9 mm

2- 2.10

rotund, b2=165 mm. 15.

165<30'10; ~ =:0 165 =0,33.

bl 500

in figura 7.8, a.

Fig. 7.8.

b. Verificarea ramurii (v, schema 7.2, pet. c)

1. Calculeaz a earaeteristieile geometrice ale ram urii:

- aria sectiunii Ar;

- raza de inertie iyT' fata de axa

y-y.

2. Calculeaz a eoeficientul de zveltr te al ram urii:

fryr ~

Ayr= -. - ~ I\a' l !IT

3. Din anexa 3, tabelele3.38 .. 3.41, stabileste eoefieientul de flambaj:

~ curba A

I\yr cpn

otcl OL 52

4. Verifica stabilitatea ramurii in planul y-y:

x, ~R

--":;: .

'Pr .• 4.,

170

1.

A=83 em2; iyr=19,3 em.

2.

936

Ayr= - =47,8 <120. 19,3

3. Hezulta valoarea:

CPr=0,886.

4.

2290'103 =311 Njmm2<R. 0,886 ·83 . 102

1. Calculeaza Iorta taietoare:

e. Dimension area ziibrelelor (v. schema 7.5, pet. c)

2. Calculeaz a raza de inertie il a ram urii, in raport eu axa proprie 1-1 (fig. 7.8, a).

3. Calculeaza distants maxima intre nodurile sistem ul ui de z abrele:

1~~0,85'lfyr' ~.

1 ur

4. Propune sistem ul de z abrele,

5. Calculeaza:

, .

h

cos 01:=-' ld

6. Calculeaz a efortul axial de eompresiune in z abreluta:

D=_T_. 2 cos 0(

7. Propune eornierul z ahrelutei si caraeteristieile lui:

marea otelului; - aria sectiunii AI;

- raza de inerjie minima.

8. Calculeaza eoefieientul de zveltete al z.abrelutei:

I,

'1-= -- ~Aa'

imiIJ

9. Stahileste eoefieientul de flambaj din anexa 3, tabelele 3.39 ... 3.41:

ClHCba C

A cpo

OL 37

10. Verifiea stabilitatea zabreiutei:

D -~mR. 'P 'A1

1. Se apreciaza initial,

cpx= CPr=0,886, deci:

T=112+0,012. 2290 =143 kN. 0,886

2.

3.

1~~0,85'936' _3_ =128,9 19,6

4. Se propune un sistem de z ahrele ca In figura 7.8, b.

em.

5.

la=V1202+1202=169,7 em; 120

eos 01:=-- =0,707. 169,7

6.

143

D= -- =101,1 kN. 2 '0,707

7. Se propune cornier 100 X 100 X 8

eu earaeteristieile:

otel OL 37, R=220 N,'mm2; AI=15,5 em2;

i"'in=1,96 em.

8.

A= 169,7 =115<150. 1,96

9.

cp=0,419.

10.

101,1 . 103

------ =155,7 Njmm2< 0,419.15,5,102

<0,75 R.

171

d. Verificari de rezistetitii §i stabiliiaie ale ansamblului (v. schema 7.2)

1. Calculeaza ear aeteristieile geome-

triee ale seetiunii: aria se~tiunii A;

razele d~ inertie ix, i y; modulul de rezistenta Wx'

2. Verifica conditia de rezistenta:

N M", R (Jmax= -+-:::;; .

A W",

3. Calculeaz a coeficientii de zveltete:

[ltv "'I.

Ay = -:- :::;; I\a' Iv

i:

"'I 1. 1\1 = -.-. 11

4. Din anexa 3, tabelele 3.38 ... 3.41 stabileste coeficientii de flambaj:

curba B

A ------+ cP •

xt r OL 52 x,

ourba A

A __ cp •

Y OL 52 s»

5. Verifica conditia:

CPl ~ mine cpx; cPy).

6. St.ahiles te eoefieientul c, din anexa 3, tabelul 3.26.

7. Calculeaza:

N

(J= -'

A'

7tzE (JEX= -;

A;

172

1.

A=166 em2;

ix=60 em; iy=19,6 em; Wx=8778 ern",

2.

1 666 . 103 1 750 . 108

(Jmax= --- + =

166.102 8 778.103

3.

Ax= 1600 =26,7 60

"\/ 166 .~ =

Axlr= V 26,72+3,142 2 '15,5 0,7073

=29,4<120;

A = 1000 =51 <A .

y 19,6 a'

Al = 120 = 40.

3

4.

CPx=0,941;

cpy=0,867;

CPl =0,888.

5.

0,888>0,867.

6. Pentru,

Mz == 1021 = +0,583,

M, 1750

rez ult.a cx=0,797.

7.

_ 1666.103 -1004 Nj 2.

(J- -, mm ,

166·10'

_ 3,14' . 2,1 ·10' -2 395 Nj 2.

(jEX- - mm,

29,4'

nx=l - 100,4 =0,958. 2395

8. Verifiea conditia de stabilritate:

N + c"M", R

-- --:::;;.

'P,.·A n,. W" "",,cd

8.

1 666 .103 + 0,797,1 750 ·10'

0,941 .166.102 0,958 ·8 778 .103

=272 Njmm2<R.

1. Verifica supletea talpii:

e. Verificliri de stabilitate locaM (v. pet. 7.3.2)

2. Verified supletea inimii:

(~Lax =40V2~0 +0,4 A;

2. Din anexa 3, tabeluI 3.31, rezulta kl =12,9 pentru A"r=47,8;

b~ 165-10

is =="""2.10 =7,75<12,9.

3.

f. VeriJ'icarea zifbrelelor (v. pet. 7.3.3)

;: Rarntn vaiabile zabrelele stabilite la pet. c din rezolvarea problemei.

CAPITOlUl8

IMBINAREA ELEMENTELOR METALICE

8.1. CLASIFICAREA IMBINARILOR

->1 clasificare in functle de scopul urmarit

CLASIFICAREA IMBINARILOR 1

---71 prinderi

------------> ->1 Innadiri

->1 Imbinari de asambJare

->1 prinderi de atelier

->1 imbinari eu nituri 1-> ---7"'I_in_n_a_d_ir_i --'

---71 imbinari de asamblare

---7 prinderi de santier

clasiflcare in funcjie I imbinari eu :;;uru-I-> ->/ lnnadiri de santier

-> de metoda de im- -> ---7 buri binare

174

I imbinari eu SUdU-I---7 .... 1 prinderi si inna-

-> ra' diri de atelier

->1 Irnbinar i demontabile

->/ Imbinari de asarnblare

I prinderi si inna-> diri de $antier

Prinderile stnt imbiniiri prin care se reaiizeazii fixarea unor piese de aIte piese (prinderea diagonalelor de talpi Ia grinzi cu z abrele, prinderea consoIelor de st.ilpi etc.) l nniidirile s in t im hinari prin care se obtin piese cu lungime mai mare din piese eu lungime mai mica (Innadirea panelor continue, tnnadirea grinzilor cailor de rulare etc.).

Imbiniirile de asamblare sint imbinari prin care se realizeaz a 0 p iesa din mai rn ulte profile laminate (imbinarea talpilor eu inima - la grinzile eu inim a plina etc.).

Im hinarile, in Iunctie de locul lor de executie, se clasifica in Im binari de santier ~i lmbinari de uzina; asemenea lmbinari slut impuse de lungimile maxime de transport, respectiv lungimile de livrare ale Iam inatelor.

StabiIirea pozitiilor de realizare a trnbinarilor se face av ind in vedere urm atoarele principii:

- num arul Im blnarilor sa fie minim;

- tronsoanere obtinute, prin executare a lm hinjirilor, sa fie cit m ai m ulte ase-

menea;

- Imbin arile se VOl' pIasa in zonele in care elementul de rezisteuta are solicitari mici.

8.2. IMBINARI CU NITURI

ELEMENTE DE CALCUL

IMBINARI CU NITURI - ELEMENTE DE CALCUL

t
t t ,!.
I Alegerea diametrului I I Dlstanta intre nituri: I Eforturi capabile ale I
nitului anexa 3, tabelul 3.37 nlturilor
t t
! t ,j. i t !
Pentru Pentru table, Dupa La forfecare: La pre- La In-
laminate: platbande sortiment: Nc,= siune pe tindere:
a nu se d=V5l-0,2, anexa 2, 7td2 peretii Ne,=
depasi in care lest e tabelul =n'T Rj, gaurii: ICd2 n
diametre- 2.40 N;p= =-R.
grosimea mi- In care n, 4 •
le maxi- nimii din pa-
me indi- este nurna- =d(Lt)R~ R~ se ia
chet, In em rul sectiunl-
cate in a- lor de for- R; se ia din anexa
nexa 3, fecare, iar va- din ane- 3, tabe-
tabelul loarea pen- xa 3, ta- luI 3.6
3.43 tru R'i se ia belul3.6
din anexa 3,
tabelul 3.6
! t t t
t t Restrlctil: Efort capabil:
- Lt~5d Ne=min (Net' Nep)
- pe cit posibil sii se rea- (pentru nituri solicitate
Iizeze: t numai la forfecare ~i pre-
Ne,=Nep 11 I siune pe peretit giiurii)
- maximum 5 sau 6 ni-
turl pe 0 linie • Et=:suma minima a grosimilor care tind sa se deplaseze in acelasi sens.

175

8.3.3. IMBINARI CU $URUBURI - ELBMENTE DE CALCUL

Imbiniiri cu suruburt - elemente de calcul

lungimea tijei nltulul: dl

i=i.+4-, pentru batere mecanica; 3

dl

l = I, + 7 - , pentru batere mann ala 3

I distanta Intre suruburl, anexa 3, tabelul 3.37

alegerea diametrului surubulul

eforturi capabile ale suruburllor

I

,j.

I

,j.

in care:

l , este lungimea de strins

dl - diametrul nominal al nttulut

.j.

pentru laminate: a nu se depast diametrele maxime iudicate in anexa 3, tabclul 3.43

pentru table, plathande

d=V5i-

-0,2, in care t este grosimea minima din pachet, in cm

dupa sortiment: anexa 2, tabelele 2.32 ... 2.37

la forfecare:

Nc,=

rrd2 b =nr4Rf

in care: nJ este numarul secttuntlor de forfecare;

R} se ia din anexa 3, tabeluI 3.7

la pres inne pe peretil gaurt]:

N;p= =d(I:i)R~

R~ se ia din anexa 3, tabelul 3.7

la intindere Nc<=A e "

'Rt

in care:

As se Ia diu anexa 3, tabeluI 3.33;

Rt - a-

nexa 3, tabelul3.7

8.3. fMBINARI CU ~URUBURI

8.3.1. CALITATEA $1 CLASIFICAREA $URUBURILOR

CALITATEA ~I CLASIFICAREA ~URUBURILOR

Clasificarea suruhurllor

Calitatea suruburilor

.j.

suruburl 0- bisnutte: anexa 2, tabelele 2.32 '" 2.37

Suruburi de inalta rezistenta: anexa 2, tabelele 2.28 ... 2.31

rezisten ta suruburilor: anexa 3, tabelul 3.7

grupa de caracteristici mecanlce: anexa 2, tabelul 2.39

categoria de executie

Restrtctii:

- maximum 5 - 6 suruburt pe 0 llnie;

- pe cit posibil sa se realizeze:

Nc,=Ncp

Efort capabil:

Nc=min (NcI' Ncp) pentru suruburl solicit ate numal la forfecare ~i presiune pe gaurii

'I semiprecise

in Imhinart pasuite

precise

de ancorare: anexa 2, tabelul 2.46

grosolane

in trnblnarl nepasuite

8.3.4. DIMENSIONAREA UNEI iMBINARI CU $URUBURI eNITURI) SUPUSA LA SOLICITARIIN PLANUL EI

.j.
J i
semi- pre-
pre- else
cise 'J,

I Dlmenslonarea unel imblnar! cu suruburl I (nituri) supusa la sollcitarl in planul el, M, N, T (fig. 8.1)

!J

semiprecise

directil.

grosolane

mecanicii

1. Stablleste secttunea ecIiselor PI (i. ·he)

8.3.2. ALEGEREA TIPULUI DE $URUB IN FUNqlE DE SOLICITAREA IN TIJA

1.1. propune grosimea eclisei ie' indepIinind condit.ille:

- ie;;"(6 ••. 8 rnm) t,

- te;;" "2

- dupa sortiment

Stabileste tipul ~i calltatea surubului (nitului)

J
.j. .j. J
Intlndere I valori mici de for- valori mari de forfecare I
fecare sau Intindere sau intindere ~i torte-
~i forfecare care
J J .j.
J .j. .j. J, J J
nepasul- ! nepasut- I nepasui- I I nepasul- I I pasuite I I suruburl de
te, groso- te, semi- te, groso- te, semi- fnaltii rezis-
lane precise lane precise tentii 13. Stablleste diametrul surubului(nitului)

.j. 11 I

• r:t=suma minima a grosimilor care tind sa se deplaseze in acelasi sens.

12 - Constructti metaIice

177

4.1. Propune numarul de eoloane verticale pe 0 jumiitate a lmhlnartl, m~2

4.2. propune dlstantele pe verticala, lntre suruburl, In limitele admise (anexa 3, tabelul 3.37)

4.3. propune distantele pe orizontalii Intre suruhurl, pe cit posibil eele minime (anexa 3, tabelul 3.37)

11 1 J.

1.2. propune lnaltimea eelisei, astfel lnelt ea sa aeopere, cit mal mult posibiI, din inalttmea pieselor de imbinat

14. Propune numarul de su-

<-_ rub uri ~i amplasarea lor

.j.

15. Stabileste eentrul de greutate al imbinarll

6. Stabileste soltcltarlle In eentrul de greutate al Imbinaril: M, N, T

1.3. calculeaza caracteristicile sectlunii ecliselor:

Ae=2tehe;' Ai

teh;

We=2 -- ;,Wi 6

1.4. daca nu slnt Indeplinite conditille 1.3 modlfica dimensiunile ecliselor, respecttnd conditiile 1.1 ~i 1.2

7. Stabllest.e efortul capa-

bil al surubului:

la . forfecare : N ef la presiune pe peretit ga urii N ep

(v. 8.3.3)

I .j.

H

NlI=n

T

N7·= - n

'\,max _ '·1J,1 -

M· Ymax

L(X: + Y~)

9. Verifica condttia Nr::;'"~min(Ncf' Nep)

10. Dacii nu este lndeplinita la limitii coridltia (9) mo dlfica distantele (pe vert.icala) Intre suruburi, eventual diametrul surubulu i ~i refa caIculul Incep ind cu punetul 4.

11. Stabileste Iungimea surubulut (nitului)

178

'II

J~

B.3.S. DIMENSIONAREA UNEI IMBINARI CU $URUBURI (NITURI) SUPUSA LA SOLICITARI IN PLAN PERPENDICULAR PE PLANUL EI

Fig. 8.2 ..

Dimensionarea unel tmbmart eu suruburi (nit uri) supusa la sollcitart in plan perpendicular pe planul ei (fig. 8.2)

8. Calculeaza solicitarea in surubul eel mai solicitat:

In care n este numarul de suruburl pc 0 jumiitate a imbiniirii

1. Stahileste dlmcnslunlle pieselor PI ~i P2 astfel lncit sa poata fi preluate soltcltartle date ~i sa se poata aseza suruburtle (niturile)

2. St ahilest e tipul ~i calitatea surubului (ultulul)

3. Stabileste diametruI surubului (nitului)

4. Propune numarul de surubur! (v, 8.3.4) ~i asezarea lor (anexa 3, tabelul 3.37)

5. Stabileste efortul capabi! la Intindere al surubulut:

Ne! (v. 8.3.3)

6. Stahileste sollcltarrle In centrul de greutate al imbinartf (M, H)

7. Stahileste solicit area in surubul eel mai solicitat *:

H NH=-; n

In care n este numarul total de suruburi (nituri)

LY~ se rerera la to ate suruburlle din imbinare

* se face ipoteza ca rotirea consolei 5e produce in jurul ultimului surub.

12*

179

m T

8. Verifidi indepIinirea conditlel:

Nrtl~Ncl

9. Daca nu este Indepllntta la Iimlta conditia 8, modifica numarul de suruhuri, eventual dimensiunile pieselor PI> P2 ~i diametrul surubulul (nitului)

10. Stabileste lungimea surubului (nitului)

8.3.6. VERIFICAREA UNEIIMBINARI CU $URUBURI, CU SOLICITARI IN PLANUL (MBINAR" $1 IN PLAN PERPENDICULAR

PE PLANUL IMBINAR"

Fig. 8.3.

180

Verificarea unel Imhlnarl cu suruburl, cu sollcltarl in planul tmbtnarti (T) ~i in plan perpendicular pe planul tmbtnarn (M, H) (fig. 8.3)

1. Stablleste soIicitilrile in centrul de greutate al Imblnarlt: M, H. T

2. Stabileste sollcitarlle in surubul eel mai solicitat:

H

n

in care n este numarul total de suruburl, iar I:.y~ se reiera la toate suruburile de imbinare

3. Stabileste efortnl capabil al surubulul

(v. 8.3.3)

la forfecare: N c,

la presiunea pe peretll gaurl]: N cp la intindere: Nc•

- .. - 11 I

4. Verifica indeplinirea condltlllor:

NH+N,:r~NeI N7,~min (Nc" Ncp)

5. Verifica efortul unitar eehivalent in secttunea surubulul solicitata con comltent la forfecare ~i intindere:

crech= V cr~M, H)+3,2~1,lR~ unde:

NH+NM Abr T.

,=Abe

in care A br este aria bruta a sectlunll surubului, iar R~ se ia din anexa 3, tabelul 3.7

8.4. IMBINARI CU ,?URUBURI DE fNALTA REZISTENTA PRETENSIONATE

Fig. 8.4.

Elemente pentru calculul tmbtnartlor cu suruburl de Inalta rezistenta (fig. 8.4)

1. Alegerea surubulut:

diametre: ca in anexa 2, tabeluI 2.28

otelul folosit: 41 MoC 11 (anexa 3, tabelul 3.4)

* f se ia egal cu 0,40 la piese din otel OL 37 si 0,50 la piese din otel OL 44 si OL 52 cind piesele sint curatate corespunzator pr n sablare); in cazul cind curatarea se face cu peria de sirma, coeficientul f se reduce Ia 0,35.

2. Efortul de preintindere in tija:

N,=0,8 ·A. -n;

in care A. este aria secttunti de rezlstenta a filetului (anexa 3, tabelul 3.33) iar R, - limita de curgere minima a materialului (anexa 3, tabelul 3.4)

3. Efortul capabil al unui surub, pentru o supratata de lunecare;

N.=0,9 -t-s,

in care f este coeficientul de frecare lntre piese*

-'"-

~

181

m T

4. Efortul capabi! al unu i surub

in care n, este nurnarul suprafctelor de lunecare

5. Verificarea efortului Neap:

N max ~]\T cap

6. Verificarea surubului la presiunea pe gaura (0 situatie excep tlonala):

Nmaz~d(Lt)*R~

In care R~ este rezlstenta de calcul la presiune pe peretll giiurii (anexa 3, tabelul 3.8)

.j.
7. Distanta tntre suruhurl (anexa 3,
tabelul 3.37)
~
8. Lungimea I a sur ubului (anexa 2.
tabelul 2.31)
~
9. Diametrul gauri! suruhului
dgaura=d+1 mm,
In care d este diarnetrul tijei surubului I II

~-----:-------' f

I j

'------- I

1: 1-

I? I i'

B.5. IMBINARI CU SUDURA

8.5.1. TIPURI DE IMBINARI CU SUDURA

TIPURI DE IMBINARI CU SUDURA

.j.

colt

Imblnarl cap la I I cap (fig. 8.5, a)

~

a.

Imblnart cu piese I petrecute (fig. 8.5 b),

I I ~~i~~~~ l)n

:....-------.-:.

Imblnart in T (fig. 8.5, c, d)

b.

e.

'0 Et - suma minima a grosimilor care tind sa se deplaseze in acelasi sens,

Fig. 8.5.

182

8.5.2. TIPURI DE CORDOANE DE SUDURA

Tipuri de cordoane de sudura

Cordoane de sudura In relief

.j.
.j. .j.
I I Cordoane de sudurii in I I Cordoane de sud'urii in k
adineime
.. fiirii preluerarea rostului (fig. 8.6, a)

leu prelucrarea rostului (fig. 8.6, b, c, d)

.j.

r @

'--------:l(~6)

b.

Q.

c.

Fig. 8.6.

8.5.3. REZISTENTE DE CALCUL ALE CORDOANELOR DE SUDURA

Rezistente de caIcuI ale cordoanelor de sudura

.j.

Cordoane de sudurii In relief Rj=0,7 ·R**

Cordoane de sudura In adincime*

.j.

compresiune

R~=R

intindere

forfecare

R;=0,6R

.j.

1 suduri executate automat; suduri executate semlautornat ~i manual,

, controlate pri::~j;ace fizice

suduri executate semiautomat sau manual

* Pentru cardoanele de sudura in adincime care nu au radacina resudata, rezisten\ele se reduc prin inmultire cu coeficientul 0,7.

** R - rezistenta de calcul a material ului pieselor care se sudeaza. Valerie, rezis'tentele de calcul al~ cordoanelor de sudura se dau in anexa 3, tabelul 3.39.

183

8.5.4. CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE CORDOANELOR DE SUDURA

CaracteristiciIe geometrice ale cordoanelor de sudura

Grosimea cordonului a

.I-

.I-

.I-

la suduri in relief:

a";0.7 imino la suduri cu table petrecute;

a"; (0. 7 i1; 0.85 i*). la sudura cornierelor ~i profilelor U pe table

la suduri in adtnclme:

a este grosimea piesei celei mal subttrl dintre groslmlle ce se Imbina

la suduri in k:

a este grosimea plesei sudate

Lungimea de calcul a cordonului 1

la suduri in adlncime: l=bmin-2a. tara piese de prelungire;

I=bmin•

cu piese de prelungire

.I-

la suduri in relief: 1=I,-2a ctnd sudura nu este intoarsa la capete;

1=1,. cind sudura este tntoarsa la capete

8.5.5. SCHEMA GENE'RALA PENTRU DIMENSIONAREA UNEI iMBINARI CU SUDURA

Schema generala pentru dimension area unei Imblnari cu sudura

1. Propune caracteristiciIe geometrice ale cordoanelor de sudura: a. I

2. Calculeazii centrul de greutate al Imbfnarl! cu sudurii

3. Calculeazii caracteristiciIe Imbinarlb A. I. W

4. Stablleste solicitiirile in centrul de greutate al Imblnarll

.I-

5. Stahileste tensiunea maximii in sudura ~i verlflca indeplinirea conditiel de reztstenta

6. Daca nu este Indeplmita, la limitii. conditla de rezistenta, modificii caracteristiciIe geometrice ale coordonatelor de sudurii ~i reia calculul de la punctul 2

7. Verificii realizarea conditfilor constructive

184

* tl reprezinta grosimea tablei; t - grosimea profilului laminat.

8.5.6. STABILIREA CLASELOR DE CALITATE A SUDURILOR CERUTA LA PROIECTARE

In conformitate cu C 150-72, stabilirea clasei de caIitate a sudurilor la proiectare se face in Iunctie de anumiti parametri, ca in schema din figura 8.7.

"

Criterii de stabiIire a claselor de calitate la proiectare

Pozltfva I I Statica
t .j. .I- .j. t
I Temperatura de I I Irnportanta I S~l~~itarea imbi-I
exploatare narn
Ii I .l- I
, .j. .j. .j. .j.
! I I I I I I
il Negativii Constructiei Elementului Imblnarii Dinamicii
.j. __ 1 1 1 I I 1--
.j. .j. .j. .l-
I princiPa-11 Secunda- I Principal I Secundar I Prlncipa- II Secunda- I
Iii (P) rii (5) (P) (5) Iii (P) rii (5)
Fig. 8..7. In functie de importanta constructiei, elementului ~i imhinarfi, se stabileste

categoria de importanta a cusaturii sud ate astfel:

Categoria A: PPP;

Categoria B: PPS, PSP, SPP;

Categoria C: restul,

Notarea prevazuta pentru cele trei categorii de importanta aduce in categoria A cazurile in care attt constructia, cit ~i elementul ~i imbinarea stnt de importanta principala, respectiv PPP.

Clasa de cali tate ce trebuie indicat.a in proiect si realizata la executie se stabileste cu ajutorul anexei 5, in Iunctie de criteriile amintite mai sus. In anexa sint indicate procentual si lungimile de cordoane ce trebuie radiografiate.

Exemplu de iticadrare in clasa de calitate a unei tmbiniiri sudate. Se cere incadrarea la proiectare a unei suduri in adincime a talpii intinse a riglei unui cadru metalic facind parte din structura unei hale pentru atelier de constructii metalire (fig. 0.8).

a

I 1

t

Fig. S,S.

Rezoloare

1. Examineaza anexa 5 si lncadreaz a constructia in categoria de impor tanta.

1. AteIierul de constructii metalice se incadreaz a conform punctului 1.1.1.6 din anexa in categoria secundara, Deci, S.

185

2. Examineaza anexa 5 si incadre az a elementul in categoria de importanta.

3. Stabileste categoria de importanta a Imbinarii sudate.

4. Stabileste categoria de importanta a cusaturii sudate.

5. Stabileste, conform anexei 5, tabelul 5.1, clasa de calitate a sudurii.

6. Intocmeste schita sudurii si coteaza sudura.

Fig. 8.9.

2. Conform punctului 1.2.2.1 rigla cadrului reprez int.a un element principal de rezistenta. Deci, P.

3. Imbinarea sudata conditioneaza rezistenta riglei cadruIui ~i deci I?i a constructiei. Deci, imbinarea este principala, P.

4. S P P.

5.

Tipul solicitarii - static. Categoria de importanta - B. Natura solicitarii - tractiune. Marimea efortului unitar - 0,7 R. Temperatura de exploatare - pozitiva.

Rezulta clasa de calitate: clasa III.

6. Se lntocmeste schita din figura 8.9

8.6. APLICATIl

APLICATIA 8.1. Sa se dimensioneze prinderea cu nituri din figura 8.10 la efortul capabil de intindere al barei; bara ~i guseul sint olcetuite din OL 37.

186

Fig. 8.10.

Rezoloare

a. Alegerea nitului $i a pozi tiei liniei de nituire

1. Folosind anexa 2, tabelul 2.43, propune un nit cu d ~ dmax•

1. dmax=23 mm; se propune un nit din OL 34 cu diametrul de calcul,

d=dmax=23 mm.

b. Calculul efortului capabil al barei

1. Calculeaza aria neta a sectiunii 1.

barei:

An=Abr -2' d· i, in care teste grosimea cornierului.

2. Calculeaz a efortul capabil al ha- 2.

rei:

An=2'12,30 -2· 2,3' 0,8=20,80 cm''.

Ncb =20,80'102.220 = =457,6'103 N =457,6 kN.

c. Calculul «[orlului capabil al nitului propus

1. Efortul capabil Ia forfecare:

N r.d2 Rn c,=n, -4-' f

In care:

11, este num arul sectiunilor de forfecare;

Rj rezistenta de calcuI Ia forfecare a nitului (anexa 3, tabelul 3.6).

2. Efortul capabil Ia presiune pe pere tii ga urii

N cp =d( 1:.f)· R;,

in care:

1:.f este suma minima a grosimiIor care tind sa se depIaseze in acelasi sens;

R; - rezistenta de calcul la presiune pe gaura a nitului (anexa 3, tabelul 3.6).

3. Stabileste efortul capabil al nitului:

d. Num arul de nituri necesare:

NCb 11=-' Nc

1.

Nc,=2 3,14' 2,3" '102'170= 4

=141,2'103 N =141,2 kN.

2.

Ncp=2,3'1,5'102'420= =144,9.103N=144,9 kN.

3.

Nc=min(141,2; 144,9)= =141,2 kN.

d.

11= 457,6 =3,24; n=4. 141,2

187

e. A.~ezarea nilurilor

1. Folosind anexa 2, tabelul2.43 sta- 1.

bileste pozitia Iiniei de nituire W.

2. Folosind anexa 3, tabelul 3.37 2.

stabileste distantele lntre nituri:

3d ~ e ~ (6 d, 12 f);

2d~ez~(4d, 8f).

W=45 mm.

69 ~ e ~ (138; 96); 46 ~ ez ~ (92: 64);

se propune: e=70 mm; ez=50 mm.

f. Calculul lunqimii nitului

1=18+4 d1 , pentru batere cu m asina; 3

1=1.+7d1, pentru batere m anuala. 3

1=(2'0,8+1,5)+4 2,2 =6,05 em; 3

se propune 1=65 mm.

g. Alciituirea prindetii Prinderea se alcatuieste ca in figura 8.11.

P2
+ + Ii +
"
" +
+ +:: +
I,
II +
+ +:: + Fig. 8.11.

Fig. 8.12 ..

APLICATIA 8.2. Sa se dimensioneze imbinarea cu nituri a doua platbande 200X12 din otel OL 37; efortul N=440 kN (fig. 8.12).

a. Dimensionarea ecliselor P2

1. Calculeaza aria unei eclise, tinind seama de slahirile prod use de gaurile niturilor:

1.

440 . 103 = 1 176 2· 0,85' 220

=11,76 em",

A =b.1 = __ N __

e •• 2·0,85· R

2. Stahileste grosimea eclisei:

2.

1 = 11,8 .102 =5,9

e 200

mm;

rotund, 1.=6 mrn;

deci se propun eclise 6 X 200.

188

b. Alegerea~ tiitului

r .. 1. Alege marca nitului in Iunctie de marca otelului constructiei (anexa 3, tabelul 3.6)

1. Nitul se va alcatui din o tel OL 34.

2. Stabileste diametrul de calcul al 2.

nitului:

I I

d=V5/-O,2 ern,

in care 1 este grosimea minima in pachet.

3. Alege diametrul nitului, din anexa 2, tabelul 2.40 Indeplinind coriditia:

18 ~ 5d,

in care I. este lungimea de strins.

4. Stabileste lungimea nitului 1=18+4~,

3

pentru nituri batute mecanic; l=ls+7~,

3

pentru nituri batute manual, in care d1 este diametrul nominal al nitului.

d=V5'0,6-0,2=1,53 cm; 1=0,6 cm.

3. Se alege un nit cu diametrul de calcul d = 17 mm, caruia Ii corespunde un diametru nominal

d1=16 mm;

5d=5'16=80 mm.

4.

1=24+4· ~ =45,3mm; 3

se rotunjeste la 5 mm asa Inert rezulta:

l=50 mm.

c. Efortul capa bil al uitului

1. Efortul capabil la forfecare:

7td2 n

Ncf=nf-Rf, 4

in care:

nf este num arul sectiunilor de forfecare;

Rj ~ rezistenta de calcul la forfecare a nitului (anexa 3, tabelul 3.6).

2. Efortul capabil la presiune pe peretii ga urii:

N cp =d( 2:.i)R;

in care: 2:.i este suma minima a grosimilor care tind sa se deplaseze in acelasi sens;

R; - rez isten ta adm isibilji, la presiune pe gaura (anexa 3, tabelul 3.6).

1.

Ncf=2 3.14 '1.72 102'170= 4

=77,13'103 N =77,13 kN; nf=2;

2.

Ncp=1,7'1,2 '102 -420=85,68 '103 N = =85,68 kN;

1=1,2 cm;

189

3. Stabileste efortul eapabil al nitului:

Nc=min(Ncf' Ncp).

4. Num arul de nituri neeesar:

N

n=--·

N.

3.

Nc=min (77,13; 85,68)=77,13 kN. 4.

440

n= -- =5,7; 77,13

se propune n=6.

d. A~ezarea nilurilor

1. Stabileste num arul de linii de nituri av ind in vedere:

- num arul de nituri neeesar;

- pe 0 linie se pot asez a eel m ult

6 nituri.

2. Stahileste distauta intre nituri

(anexa 3, tabelul 3.37):

3d ~ e ~ (8d; 12/); 3d ~ el ~ (6d; 12/); 2d ~ e2 ~ (4d; 81); 1,5d~e3~(4d; 8/),

in care 1 este grosimea minima din pachet; rezultatele se rotunjesc superior la 5 mm.

1. Se propun doua rind uri de nituri a cite 3 nituri pe rind (fig. 8.13).

2.

51 ~e~(136; 72); 51 ~ el ~ (102; 72); 34 ~ e2 ~ (68; 48); 25 ~ e3 ~ (68; 48);

e=55; e1 =60; e2=40; e3=40.

e. Alciiiuirea imbiniirii se face ca in figura 8.13

I + +

l~-+-++-j--l.---I--t-+'U~

Fig. 8.13.

Fig. 8.14.

APLICATIA 8.3. Sa se verifice nitul eel mai solicitat din imbinarea cu nituri din figura 8.14; imbinarea este solicitata in planul ei la urmctoerele solicitarij M= =42 kNm, H =560 kN, T =490 kN.

Piesa care se imbind ~i eclisele sint alcatuite din OL 37, iar niturile din OL 34j niturile au diametrul de calcul d=21 mm.

190

Rezoloare

1. Calculcaz a efortul capabil la forfecare:

a. Eforlul capa bil al nitului

1.

in care:

nf este num arul sectiunilor de forfecare;

Rj rezistenta de calcul la forfecare a nitului (anexa 3, tabelul 3.6).

2. Calculeaza efortul capabilla presiune pe gaura:

in care:

!:.I este suma minima a grosimilor care tind sa se deplaseze in acelasi sens;

R; - rezistenta de ealcul la presiune pe peretii gaurii (anexa 3, tabelul 3.6).

3. Stahilests efortul capabiI al nitului:

NCf=2. 3,14·2,1' '102'170= 4

= 11 7,7' 103 N = 11 7,7 kN; nf=2;

Rj=170 N/mm2•

2.

Ncp=2,1'1,2'102'420=105,84'103 N= =105,84 kN;

!:.I = 1,2 em;

3.

Nc=min(117,7; 105,84)=105,84 kN.

b. Calculul solicitiirii maxime N max

1. Calculeaza componentele orizontale ale sclicitarii maxime (fig. 7.14, c):

XM=]}!· Ymax '" M. Ymax.

L;(x;+y;) - L;y; ,

H

XH= -;

n

in care n este num arul niturilor de 0 parte a Imbinarii.

2. Calculeaza componentele verticale ale sollcitarii:

1.

X .. ,=42'102 20

'" ----- =37,50 kN; 4(42+122+202)

XH= 560 =467 kN'

12 ' ,

n=12.

2.

YM=42'102 4 =0,75 kN;

4(42+122+202)

Y T= :~o =40,8 kN.

191

3. Calculeaza solicitarea rezultan ta:

3.

Nmax=

= V(37,50+46,70)2+(0,75 + 40,8)2 = =93,89 kN.

4.

4. Verifica indeplinirea conditiei:

Nmax~Nc'

93,89<105,84.

APLICATIA 8.4. Sa se proiecteze prinderea cu. ~ur¥ub~ri a console~ .din .figura 8.15; consola este alcatuita din OL 37; se considere ca au fost stebilite, rn prealebil, dimensiunile consolei.

~rubM24-60P

Fig. 8.15.

Rezolvare

1. Stabileste tipul ~i ealitatea surubului (v. 8.3.1 si 8.3.2).

1. SuruburiIe fiind solicitate la intinde;i si Iorfecari suficient de mari, se prop un suruburi pasuite semiprecise, eategoria 4.6.

2. Stabileste diametrul surubului (v. 8.3.3).

2.

d=V5l-0,2 em.

d.=V5·1,2 -0,2 em=2,24 em; se propun suruhuri M 24.

3. Se propun suruburi pe doua eoloane, asez ate ea in figura 8.15.

3. Propune num arul de suruburi ~i asezarea lor (v. 8.3.4).

4. Stabileste solici tarile in eentrul de greutate al Imbinarii:

M=R·e;

4.

M=235'0,5=117,5 kNm;

T=R.

T=235 kN.

192

5. Stahileste solieitarea in surunul eel mai solieitat (v. 8.3.5 ~i 8.3.6)

6. Stabileste efortul eapabil al surubului (v. 8.3.3).

- la forfeeare:

Ia intindere:

la presiune pe gaura:

N cp =d( L.l)Rb.

p

7. Verifica indeplinirea conditiilor:

NT~min(NcJ; Ncp).

8. Verifica efortul unitar echiv alent in sectiunea solicitata eoneomitent la Intindere si forfeeare (v. 8.3.6):

5.

N'::raaJ =

=117,5'102 50 _

2(102+202+302 +402+502)

=53,42 kN; NT = 235 =19,58 kN. 12

6.

NcJ=l' 3,14'2,42 '102'130= 4

=58,78'103N =58,78 kN;

Nci=3,5·102·170=59,5·103 N = =59,5 kN; Ncp=2,4·1,2·102·340=97,92.103 N= =97,92 kN.

7.

53,42 < 59,45; 19,58 <min(58, 78; 97, (2).

8.

- 53,42'103 -118'> Nj 2.

crM- -,~ 1 mm

4,52 .102 '

T= 119,58 .103 =43,32 Njmm2.

4,52'102 '

creeh =V118,22+3 .43,322= =139,9 Njmm2 1,1Rr =187 Njmm2•

9. Stabileste lungimea suruhului si 9.

lungimea filetului (anexa 2, tabelul lungime filet: b=54 mm;

2.34). lungime surub: [=80 mm.

A!~ICATI~ 8.:5 .. Sa se proiecteze prinderea cu suruburi a fermei de stilpi la 0 hala mdustnala (fig. 8.16, a) cunoscind ca:

- centrare~ barelor se face la fata stilpului; cetiunile fermei sint: R=540 kN, H=385 kN (fig. 8.16, b); guseul, considerat rezolvat, este alcatuit din OL 37.

13 - Corrstructtt metalice

193

M24-80P/

b.

Rezolvare

1. Stabileste tipul si ealitatea surubului (Y. 8.3.1 1}i 8.3.2).

2. Stabileste diametrul 1}urubu!;ti (Y. 8.3.3)

d=y51-0,2 em.

3. Propune num arul de suruhuri si asez area lor (Y. 8.3.4).

~ 4. Stahileste solicitarile in '~centrul de greutate al Imbinarii.

I I

I

5. Stahileste solicitarile in surubul eel mai solieitat (Y. 8.3.5 1}i 8.3.6):

H NH= -;

n

Nma:J) = M Y rna" ,

M 22:.y;

194

a

-r

i40;W50,40 ,,[ I '* f

* t

- ~ - *- --

i .~.

c.

Fig. 8.16.

1. Se propun suruburi nepasuite semiprecise, grupa 4.6.

2.

d=v'5'1,2-0,2em=2,24 cm; Se propun surub uri M24

3. Se propun suruburi asez ate ca in

figura 8.16.

4.

T=R=540 kN (preluat de scaun); H=385 kN; M=H'e=385'5=1925 kNcm.

5.

385

NH= - =38,5 kN; 10

~=1 925 32 _

M 2(82+162+242+322)

=15,23 kN.

6. St ahileste efortul capabil al surubului Ia intindere:

Nci=As' Rt.

6.

7.

=59,5 kN.

7. Verifica coriditia:

(N H+N':taaJ) ~ Net. (38,5+15,23)<59,5.

APLICATIA 8.6. Sa se proiecteze imbinarea cu surubur] de inalta rezistenta din figura 8.17 cunoscind:

- sclicitcrile: M=700 kNm, T =830 kN; constructic este alcatuita din etel OL 37.

, I

" I

~i \ I

\ I \ I ,I

-~~-~

YT Nrez

x

M

T

Rezoluare

1. Stabilesta so lici tar'ile pentru cal- 1.

culul imbinarii: ]1.1, T.

M=700 kNm; T=830 kN.

2. Sl.ahiles te momentuI de iner tie aI inim ii i, si aI talpilor It Iata de axa x -x a sectiunii care se im hina.

3. Calculeaza solicitarile preluate separat de inirn a 1}i talpi:

Mi=M_1_i_; 1.+1,

1 Mt=M·--'-; 1.+1,

Ti=T;

H= M,.

h .

2.

1;=83333 cm ':

It=231 810 em".

83333

Mi=700' =185,1 kNm;

83333+231 810

M,=700 281810 =514,9 kNm;

83333+231810

Tt=830 kN;

H = 514,9 =507,3 kN. 1,015

13*

195

4. Stabileste sectiunea ecliselor ini-

mii:

Wnec= Mj ; R

eclisele sa aeopere cit m ai m uIt

posibil Inaltimea inimii;

- grosimea minima: 1=6 mm;

- propune eeIise eu Wef<Wnec;

- verifica tensiunea tangentiala in

eclise:

5. Stabileste sectiunea ecliselor tal~ pilor:

H Anec= -; R

- propune eeIise eu Aef~Anec si eu 0 Iatime care sa perm ita asezarea suruhurilor (M 20, de exemplu):

- verif'ica sectiunea slabita:

H'

-~R;

Anet

H'=H(I-0,4 ~)

in care: n1 - numarul suruburilor din seetiune a ee se verifica;

n num arul suruburilor de pe 0

parte a imhinarii.

6. Propune diametrul surubului,

num arul suruburilor ~i asezarea

lor (v. 8.3.4.)

7. Calculeaza efortul eapabil al unui surub de pe inim a: (v. punetul 8.4)

196

4.

Wnec= 185,1·10' =841,4'103 mm3= 220

=841,4 cm''

se prop un 2 eeIise 8 X 900 eu:

Ae=2' 0,8' 90=144 em";

08'902

W=2· -'-- =2160 em"; 6

-1 5. 830 '10~ 2

Tmax- , =86,5 Njmm <Rf.

144.102

5.

Anec= 507,3'103 =2306 mm2= 220

=23,06 em2;

se prop un 4 eeIise 10 X 80;

H' 439,7 '103

-= -

An.. 3200-4 ·10 ·20

=183,2 Njmm2<R;

H'=507,3(1-0,4' ~)=439,7

kN;

n =6 (num arul minim admis).

6. Se prop un suruburi M 20, grupa 8.8, asezate ea in figura 8.18.

7.

Nt=0,8'245' 640=125 440 N = = 125,44 kN;

Ns=0,9' 0,40'125,44=45,16 kN;

ns=2;

Ncap=2'45,16=90,32 kN;

8. Calculeaza efortul eapabil al unui surub de pe talpi: efortul eapabil este acelasi eu eel ealeulat pentru imbinarea inimii, daca se foloseste acelasi diametru de suruh;

9. Calculeaza solieitarea in surubul eel mai soIieitat de pe inim a (~" 8.4):

Xma"'_M Ymax

M - i

j L(x;+y;)

Y1lm:,,,, =M,. __ x.=m::.::""' __ ~ M xm"'" •

'Lt ,....., j--,

L(x;+y;) LU;

1 0. Stabilests soIieitarea un ui suruh de pe talpa

H

NTez= -, n

in care n este num arul suruburilor pe

o j urn a tate din imbinarea unei talp i.

11. Verifiea indepIinirea conditiilor: pe inim a:

pe talpi

NTez ~ Neap.

12. Stabileste lungimea suruburilor (v. anexa 2, tabelul 2.31).

13. Stabile~te diametrul gaurii pentru suruhul prop us:

dgaur4=d+l mm.

14. Alcatuieste imbinarea.

8.

Ncap=90,32 kN;

9.

=61,7 kN;

=6,17 kN;

830

Y T= -- =46,11 kN; 18

Nrez=¥ 61,72+(46,11 +6,17)2= =80,87 kN.

10.

N -~ -8455 kN

r ee+: 6 -, 1 .

11.

- pe inirn a:

80,87<90,32; - pe talpi: 84,55<90,32;

12. Suruburile de pe inim a rezulta cu lungimea [= 65 mrn, iar eele de pe talpi cu lungimea [=70 mm.

13.

dgaur4=20+1 =21 mm.

14. Alcatuirea Imhinarii se face ca in figura 8.18.

197

IP11..12L7-S(2

"1~

1000,10,

i'N60tlOO PI

Fig. 8.18.

APLICATIA 8.7. Sa se verifice imbinarea cu sudura din figura 8.19 cunoscind ca:

- piesele care se imbina sint alcatuite din Ol, 37j forte axiala, N=425 kNj executie cordonului de sudurc se face fara piese de prelungire (varianta a), sau cu piese de prelungire (varianta b), in V, cu resudarea radacinii (fig. 8.19, e)i controlul sudurii (electrica manuala) se face cu mijloace fizice.

60°

8i!O-200 cis. V

~f - -J-f ~I-~kN ~\--. --cll:r----..L..-....j

, ~

·1=1 ===~,. ::::::=t~f~~ ;.

b

G.

c

Fig, 8.19.

Rezoluare

Varianla a

1. Stabiles te caracteristicile geometrice ale cordonului de sudura:

a=[;

[=b -2a.

1.

a=10 mm; [=20 -2·1 =18 em.

198

2. Stabileste solicitarea in centrul de greutate al Imhinarii,

3. Calculeaz a aria sudurii:

3.

2.

N=425 kN.

4. Calculeaz a tensiunea in sudura

N Rs

(J= - ~ "

A ~

(J=~ =236 N/mm2>R~; 18.102

R:=220 N/mm2•

4.

R: se ia din anexa 3, tabelul 3.9.

Variania b

1. Stabilesta caracteristicile geometrice ale cordonului de sudura:

1.

a=l; l=b.

2. Stabilesta solicitarea in centrul de greutate al lm hinarfi.

3. Calculeaza aria sudurii A=a·l.

4. Calculeaza tensiunea in sudura: 4.

a=10 mm; l=200 mm.

2.

N=425 kN.

3.

A=1'20=20 em".

N

(J= - < RiA

425 • lOa

(J= -- =212 5 N/mm2<R~.

20.102' •

APUCATIA 8.8. Sa se verifice imbinarea cu sudura din figura 8.20 cunoscind: - forta axiala N=no kNj cele doua piese care se imbina sint alcatuite din Ol 37 j executia cordonului de sudura se face cu piese de prelungire j controlui sudurii (electrica manuala) se face cu mijloace fizice.

80·

V

121(5-250

cis V

N

a.

!Q

1~"- ~I+-----'-' VC

b.

+

Fig. 8.2.0.

Rezolvare

1. Stahileste caracteristicile geometrice ale cordoanelor de sudura:

1.

a=lmin=i1; l=bmin=b1•

a=15 mm; 1=250 mm.

199