ELECTROTERAPIE

Electroterapia ocupa un loc important an cadrul terapiei moderne, cuprinzand metode care
folosesc an scop terapeutic diferite forme de curent electric (curent continuu, curenti de joasa
frecventa, curenti de medie frecventa), forme ale eneriei electro!manetice de analta
frecventa (undele scurte), vi"ratii mecanice (ultrasunetul), campuri electro!manetice de joasa
frecventa si vi"ratii electro!manetice (radiatii infrarosii si ultraviolete)#
Curentul electric se defineste ca miscare a particulelor ancarcate electric, iar mediul an care se
produce aceasta miscare constituie un conductor electric#
Oranismul uman, datorita componentelor sale, intra an cateoria conductorilor de radul II#
an compozitia sa, apa este prezenta an procent de $%!&' (# La trecerea curentului se produce
disocierea ei an )* si O)!, prezenta ionilor de )* imprimand tesutului respectiv radul de
aciditate, iar prezenta O)! radul de alcalinitate+ numeroase reactii din oranism depind de
p,!ul mediului# -arurile minerale sant .n majoritate constituite din saruri de /a, 0, 1, Ca#
Ionii de sodiu si potasiu cresc e2cita"ilitatea tesuturilor, ionii de calciu si maneziu o scad#
R3-P4/5IREA C6RE/T6L6I 4/ OR7A/I-1
1odul an care curentii electrici terapeutici se raspandesc .n oranism are urmatoarele
caracteristici8
9 indiferent de locul unde sant amplasa:i electrozii, liniile de forta ale curentului se raspandesc
an tot corpul, cantitatea cea mai mare trecand ansa pe zonele ce opun rezistenta cea mai mica+
9 pe reiunea cuprinsa antre electrozi, intensitatea curentului nu este eala, ci proportionala cu
conducti"ilitatea electrica a tesuturilor+
9 cu cat un sement este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este
mai mica+
9 un tesut nu este un conductor uniform, deoarece mem"rana celulara ;i spatiile intercelulare
opun rezisten:e diferite trecerii curentului electric+
9 conducti"ilitatea electrica a unui :esut este direct proportionala cu continutul lui an apa# 5in
acest punct de vedere lic,idul cefalora,idian, limfa, secretia "iliara, sanele sant cele mai
"une conducatoare de electricitate+ rau conducatoare sant tesutul ras si cel osos#
1O56L 5E PE/ETRARE AL C6RE/<ILOR 4/ <E-6T6RI
Curentii electrici penetreaz= .n mod diferen:iat :esuturile .n fuc:ie de tipul curentului8
! curentul alvanic ;i curentul alternativ de joas= frecventa se raspandesc e2clusiv an spatiul
intercelular, deoarece mem"rana celulara le opune rezistenta+
! curentul alternativ de analta frecventa nu antampina rezistenta din partea mem"ranelor
celulare#
ELECTRO>I?IOLO7IE
Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste irita"ilitate+ ca o ractie
primara la un stimul, apare un raspuns local#
E2cita"ilitatea este considerata ca o reactie secundara a tesuturilor si se traduce prin
transmiterea mai departe a stimulului de catre celulele si fi"rele nervoase#
Pentru declansarea e2citatiei, stimulul tre"uie ai"a o intensitate minima precisa, care se
numeste intensitate de pra a stimulului# Actiunea stimulului tre"uie sa se e2ercite un anumit
timp minim pentru a se declansa e2citatia#
/umai stimulii @peste praA pot determina o reactie care se propaa ca unda de e2citatie si
care poate fi masurata la distanta de locul e2citatiei#
-timulii su" nivelul @prauluiA au o actiune limitata la locul unde sant aplicati+ o crestere a
intensitatii stimulului peste valoarea @prauluiA nu duce la o crestere a raspunsului# Acest
comportament al structurilor celulare la diferite rade de intensitate ale stimulului este
cunoscut an fizioloie su" denumirea @leea totul sau nimicA# 5aca prin stimuli electrici sant
e2citate mai multe celule, an functie de intensitatea curentului si de suprafata stimulata apare
un raspuns tisular varia"il ca marime#
POTE/<IAL6L 5E REPA6-
1em"rana celulara, care este foarte su"tire ($' 1ICRO/I), fiind alcatuita din lipide si
al"umine si avand o permea"ilitate selectiva, joaca rolul ,otarator atat an repaus cat si an
timpul stimularii# La nivelul ei se aseste o repartitie caracteristica a ionilor, rolul principal
avandu!l ionii de /a* si 0*, aflati an concentratii diferite de o parte si de alta a mem"ranei#
Astfel, /a* se aseste an e2teriorul celulei an concentratie de BCD!BC% mEEFl, iar an interior
an concentratie de B'!BD mEEFl (raport BDFB)# 0* are o concentratie e2tracelulara de C mEEFl
si intracelulara de BC'!B%% mEEFl (raport BFG&)# Aceasta diferenta este mentinuta prin
mecanismul de @pompaA, mecanism an cadrul caruia rolul principal ai revine pompei de
sodiu, care e2pulzeaza activ sodiul e2tracelular, potasiul intrand an celula printr!un proces
pasiv#
5atorita diferentei de concentratie a ionilor de /a* si 0*, la nivelul mem"ranei celulare an
repaus se realizeaza o diferenta de tensiune numita potential de mem"rana sau de repaus, care
masurat prin te,nica microelectrozilor, are o valoare de !$' pana la !H' mI (interiorul celulei
fiind ancarcat neativ# 5in calculul teoretic al potentialului de mem"rana an raport cu
concentratia de /a* si 0* din e2teriorul si interiorul celulei a rezultat o valoare de !&J mI#
POTE/<IAL6L 5E AC<I6/E
5epolarizarea
-timularea celulei prin aenti fizici sau c,imici produce sc,im"=ri rapide ;i importante ale
valorilor poten:ialului de mem"rana# La nivelul ei se produc modificari ale permea"ilitatii
pentru ionii de sodiu care mireaza masiv dinspre e2terior spre interior# Are loc astfel
procesul de depolarizare, prin care partea e2terna a mem"ranei devine neativa, iar cea
interna pozitiva#
6lterior are loc un flu2 invers al ionilor de potasiu, dar de mai mica amploare, viteza de
mirare a sodiului fiind de $ ori mai mare decat cea a potasiului#
5atorita modificarilor de permea"ilitate si concentratie ionica, stimulul cu nivel de pra
reduce potentialul de repaus cu B%!D' mI, acesta ajunand astfel la o valoare de !J% mI,
numita potential @criticA+ este momentul depolarizarii mem"ranei si declansarii potentialului
de actiune#
Intensitate minima necesara pentru declansarea stimului se numeste reo"aza#
Repolarizarea
an timpul fazei de repolarizare se produce o inactivare a mecanismului de transport al sodiului
spre interiorul celulei, cu cresterea permea"ilitatii mem"ranei pentru potasiu cu durata de B
ms# Interiorul celulei atine an puctul ma2im al acestui proces *C' mI fata de e2teriorul
celulei+ cu aceasta procesele declansate de stimulare anceteaza#
1odificarile de potential care au loc an timpul depolarizarii si repolarizarii alcatuiesc
@potentialul de actiuneA#
@Tensiunea de iesire A era an timpul repausului mem"ranal de !&' mI, iar tensiunea
intracelulara atinsa la sfarsitul repolarizarii era de *C' mI# ampreuna acestea realizeaza un
potential de actiune de BD' mI#
Restitutia
Refacerea potentialului de repaus (restitutia) ancepe dupa terminarea fazei de repolarizare a
mem"ranei celulare#
Prin pompa de sodiu!potasiu, /a* suplimentar iese din celula, iar potasiul reintra an celula
pana cand potentialul atine valoarea de repaus de !&' mI#
an timpul potentialului de actiune (depolarizare) mem"rana celulara nu poate reactiona la un
alt stimul, motiv pentru care aceasta perioada se numeste @refractara a"solutaA# Pe parcursul
fazei de repolarizare e2ista o perioada numita @refractara relativaA, cand praul de e2citare
este mai scazut#
Prin masuratorile efectuate, s!a sta"ilit ca o fi"ra nervoasa mielinizata poate conduce cel mult
&''!B''' de impulsuri pe secunda la o stimulare artificiala, dar dupa un timp scazut, la
frecventele mari, perioada refractara a"soluta (B ms) creste si frecventa ma2ima transmisa va
scadea# Aceasta este @o"osealaA, tipica unui sistem care functioneaza dupa leea @totul sau
nimicA#
La frecventele mai reduse (%'!B'' )z) fi"rele nervoase medulare pot fi ansa stimulate pe un
timp mai lun, fara a se instala fenomenul de o"oseala#
C6RE/T6L 7ALIA/IC
Este un curent continuu sau cu frecventa '# -e poate propaa an tesuturi su" urmatoarele
forme8
! electrolitic
! electroforetic
! electroosmotic
! conducere protonica (an mica masura)
APARAT6Ra
Aparatele care furnizeaza curent continuu alaturi de alte forme de curent (curenti diadinamici)
au urmatoarea alcatuire8
9 sistem de alimentare cu curent electric de la retea (cordon, antrerupator)
9 dispozitiv de redresare (tranzistori care transforma curentul alternativ de retea an curent
continuu)
9 dispozitiv de relare a intensitatii (potentiometru)
9 instrument de masura (miliampermetru)
9 sistem de racordare la pacient ("orne, ca"luri, electrozi)
1O5 5E APLICARE
a) cu ajutorul unor electrozi din plum" su" forma de placi de diverse dimensiuni (alvanizare
simpla)
") ca "aie ,idro!electrolitica
c) ionoalvanizare (metoda de introducere a unor su"stante medicamentoase prin teument cu
ajutorul curentului electric)
E>ECTELE C6RE/T6L6I 7ALIA/IC
a) crestere a meta"olismului tisular local+
") ,iperemie, atat la nivelul teumentului, cat si an tesutul muscular su"iacent+
c) crestere a difuziunii tisulare, ca efect al modificarii permea"ilitatii mem"ranelor+
d) reducere a edemelor locale si anlaturare a su"stantelor locale ce determina tendinta la
e2travazare tisulara+
e) efecte asupra e2cita"ilitatii musculare8 la sta"ilirea si la antreruperea "rusca a curentului
continuu se produce contractie musculara datorita pro"a"il modificarilor "ruste de
concentratie ionica din jurul mem"ranelor celulare+
f) efecte polare8
! crestere a e2cita"ilitatii la catod (catelectrotonus)
! scadere a e2cita"ilitatii la anod (anelectrotonus)
) efect sedativ si ,ipotensor an cazul aplicarii descendente a electrozilor#
7ALIA/I?AREA -I1PL3
Electrozii utiliza:i pentru alvanizarea simpla, confectionati din placi metalice (plum"), au
forme si dimensiuni diferite an functie de reiunea pe care se aplica si de efectele urmarite#
Cel mai adesea se folosesc placi dreptun,iulare de marime eala sau diferita antre ele de JF&,
&FB', B'FB% cm# Electrozii se aplica ferm pe teument prin intermediul unor anvelisuri
,idrofile din tifon am"i"ate an solutii fizioloice sau apa simpla#
5aca se urmareste o"tinerea unui efect analetic, electrodul activ este cel pozitiv, iar daca se
urmareste o"tinerea unui efect e2citant, electrodul activ este cel neativ#
-e utilizeaza doua modalitati de asezare a electrozilor8
! transversal, de oparte si de alta a reiunii afectate pe care o ancadreaza astfel fata an fata
(umar, lezna, enunc,i)+
! lonitudinal, cu electrozii plasati la distanta, la e2tremitatile sementului tratat ("rat, am"a,
mem"ru inferior)#
Intensitatea curentului aplicat se dozeaza de la potentiometru an functie de toleranta
individului si de toleranta la locul de aplicare, senzatia corecta fiind cea de furnicatura
placuta# Aceasta corespunde unei intensitati a curentului de ',B!',D mA pe cmD de electrod#
5urata tratamentului tre"uie sa fie suficient de luna, an eneral D'!G' minute#
/umarul sedintelor necesare este de &!B' an formele acute si BD!B% sau mai mult an cele
cronice#
Pacientul tre"uie avizat an preala"il asupra senzatiei pe care o va simti# Ia fi asezat pe
canapeaua de tratament an pozitiile cele mai antalice an functie de zona de tratat#
Ca incidente posi"ile mentionam arsurile teumentare# Acestea se pot produce la pacienti cu
afectare a sensi"ilitatii cutanate# La trecerea curentului continuu, apa din anvelisurile ,idrofile
disociaza an )* si O)!# Pe teument se asesc an mod o"isnuit ioni paraziti (/a, Cl, 0) care
se com"ina cu )* si O)! rezultand acidul sau "aza respectiva, cu producere de arsura
teumentara# Pentru prevenire se folosesc solutii de protectie cu urmatoarele formule8
Pentru polul pozitiv:
/aCl %
/aO) B
Apa distilata ad# B''' ml
(pentru neutralizarea )Cl)
Pentru polul negativ:
/aCl J
)Cl diluat J,%
Apa distilata ad# B''' ml
(pentru neutralizarea /aO))
K3ILE 7ALIA/ICE
-e aplica pentru tratarea unor reiuni mai antinse sau a antreului corp# Ele am"ina efectul
curentului alvanic cu efectul termic al apei, care devine un mijlocitor antre electrozi si
teument#
Kaile alvanice patru!celulare folosesc patru vase an care se afla apa la GC!G&', vase care au
anlo"ati electrozi an peretii lor prin care circula curentul continuu# Pacientul poate introduce
an aceste vase doua, trei sau toate patru mem"rele#
-e poate folosi fie sensul ascendent, fie descendent al curentului, an functie de scopul urmarit#
Procedura se aplica zilnic, avand o durata de D'!G' minute#
Kaia -taner este o cada izolata cu material plastic an care se afla opt electrozi fi2ati pe pereti#
Curentul alvanic poate fi facut sa circule antre acesti electrozi an multiple variante8
ascendent, descendent, transversal, an diaonala#
Apa are temperatura de GJ!G$', iar intensitatea curentului se releaza an functie de prescriptia
medicului si de senzatia su"iectiva a pacientului (C''!J'' mA)# 5urata tratamentului este de
B%!G' minute# -e fac J!BD sedinte la doua!trei zile#
Contraindicatii
9 leziuni trofice ale teumentului+
9 dermatoze+
9 solutii de continuitate ale teumentului#
IO/O7ALIA/I?AREA
5efinitie
Ionoalvanizarea este metoda de introducere an teument cu ajutorul curentului alvanic a
diverse su"stante cu efect terapeutic#
-e folosesc solutii electrolitice an care se am"i"a unul din cei doi electrozi, solutii care
disociaza an campul electric, patrunderea ionilor activi terapeutic facandu!se la nivelul
foliculilor pilosi si landelor sudoripare#
Profunzimea patrunderii are ca limita corionul, unde se realizeaza depozite de su"stanta activa
care se va resor"i an circulatie#
E2emplu de su"stante folosite8 CaClD, 1-OC, 2ilina, acetilcolina#
Avantajele ionoalvanizarii
9 se pot introduce doze relativ mari, folosind cantitati mici de medicament+
9 an reiunea tratata se realizeaza o repartitie eala a su"stantei introduse+
9 posi"ilitatea delimitarii precise a suprafetei de tratat+
9 sant asiurate conditiile unei asepsii perfecte (nu patrund "acteriile)#
I/5ICA<IILE C6RE/T6L6I 7ALIA/IC
B# nevralii si nevrite+
D# afectiuni reumatismale deenerative+
G# artrite+
C# tendinite, "ursite, periartrite, epicondilite+
%# sec,ele posttraumatice+
J# "oala RaLnaud, acrocianoza, arteriopatii periferice+
$# pareze si paralizii+
&# sindroame de suprasolicitare+
H# distonii neuro!veetative+
B'# ,ipertensiunea arteriala stadiu I si II#
C6RE/<II 5E MOA-3 >RECIE/<3
C6RE/T6L >ARA5IC
Curentul faradic este un curent alternativ de joasa frecventa de inductie electromanetica,
folosit la ritmul de %' )z#
Proprietati fizioloice
! stimulare a e2cita"ilitatii neuromotorii+
! actiune trofica+
! actiune vasomotorie#
Indicatii
! ,ipotrofii musculare de inactivitate (an afectiuni posttraumatice)
! stadii incipiente ale arteriopatiilor si venopatiilor periferice#
C6RE/<II 5IA5I/A1ICI
Curentii diadinamici (C55) sant curenti de joasa frecventa ce provin din redresarea
curentului sinusoidal de retea de %' )z#
Aceasta forma de curenti a fost descrisa de Kernard an BHDH#
an timpul aplicarii curentilor diadinamici predomina una din urmatoarele proprietati ale lor8
a) in,i"itie
") dinamoenie
La frecventele joase (%' )z) predomina dinamoenia, la cele analte (B'' )z), efectul
in,i"itor#
an conditiile nemodificarii intensitatii si frecventei an timpul unei sedinte, se manifesta si o a
treia proprietate si anume o"isnuinta#
Aceste efecte ale curentilor diadinamici se manifesta asupra sensi"ilitatii, motilitatii si
troficitatii#
>orme de curenti diadinamici
B# 1onofazat fi2 (1>) N curent pulsatil o"tinut din curentul sinusoidal de %' )z prin anularea
semiundei neative# Are efect dinamoen+ efectul analetic apare tardiv# -u"iectiv, se produc
vi"ratii care actioneaza ca un masaj profund#
D# 5ifazat fi2 (5>) N curent pulsatil o"tinut din curentul sinusoidal de %' )z prin redresare,
adica prin transformarea semiundei neative an semiunda pozitiva# Rezulta astfel un curent cu
frecventa de B'' )z# Efectul sau principal este acela in,i"itor# -e foloseste ca forma de
introducere anainea aplicarii celorlalte forme#
G# Perioada luna (PL) N se o"tine prin alternarea lenta a formelor 1> si 5> antr!un interval
de BD secunde# Efectul dinamoen este diminuat, dominand efectul in,i"itor (analetic,
miorela2ant)#
C# Perioada scurta (P-) N se o"tine prin alternarea "rusca antre 1> si 5> cu ritm de B
secunda# Efectul dominant este cel dinamoen (resor"tiv)#
%# Ritm sincopat (R-) N se o"tine prin antreruperea ritmica a formei 1> cu pauze de B
secunda# Este forma de curent folosita pentru electrostimulare musculara#
curent de retea (frecventaO%')z)
curent diadinamic difazat fi2 (5>) curent diadinamic monofazat fi2 (1>)
1odalitati de aplicare
9 aplicatii pe puncte dureroase circumscrise# -e utilizeaza electrozi mici, rotunzi, eali# Polul
neativ se aplica direct pe zona dureroasa, iar pozitivul pro2imal la D!G cm distanta+
9 aplicatii transversale (transreionale), la nivelul articulatiilor mari, a zonelor musculare mari
ale trunc,iului si mem"relor# -e folosesc electrozi plati, suficient de mari, asezati de o parte si
de alta a zonei dureroase+
9 aplicatii lonitudinale, de!a lunul unui nerv sau al unei cai vasculare# Pentru nervi
electrodul pozitiv, mai mare, se aseaza pro2imal, iar cel neativ distal+
9 aplicatii paraverte"rale, pe reiunile radacinilor nervoase, cu electrozi adaptati ca marime
reiunii afectate, cu polul neativ pe reiunea dureroasa si pozitivul de cealalta parte, sau
electrozii de aceeasi parte, pozitivul pro2imal+
9 aplicatii anlionare, pe anlionii veetativi# -e utilizeaza electrozi mici, rotunzi, cu
neativul pe anlionul respectiv si pozitivul la D!G cm distanta#
Te,nica de aplicare
Pacientul se aseaza an functie de reiunea de tratat pe paturi sau scaune de lemn# Electrozii se
aplica prin intermediul unor anvelisuri ,idrofile, "ine umezite#
Aparatul va avea la anceput potentiometrele la '# Intensitatea se creste proresiv la un nivel
corespunzator efectului urmarit8 analetic sau dinamoen# Pe parcursul sedintei tre"uie
crescuta intenstatea pentru mentinerea senzatiei de vi"ratie nedureroasa, senzatie care scade
prin acomodare# 5urata tratamentului este scurta, de C!& minute sau c,iar mai putin# Ritmul
sedintelor se sta"ileste an functie de stadiul afectiunii# an stadiile acute se pot aplica de doua
ori pe zi sau cel putin o data pe zi, zilnic# an scop analetic este inutil sa se aplice mai mult de
J!& sedinte# Acestea se pot relua dupa o pauza de $ zile# an scop dinamoen si ,iperemiant se
pot face peste B' sedinte, an functie de caz#
Indicatiile curentilor diadinamici
9 stari posttraumatice8
! antinderi musculare
! redori articulare
9 artoze activate
9 artite
9 mialii
9 reumatism a"articular8
! P-)
! epicondilite
9 lum"ao discoen si musculo!liamentar
9 "oala RaLnaud, acrocianoza, "oala varicoasa
9 arteriopatii periferice o"literante
9 aplicatii sementare, vizand zone neuro!refle2e an suferintele de tip neuro!veetativ ale
stomacului, colecistului, colonului, an astmul "ronsic, mirene
C6RE/<II C6 I1P6L-6RI 5E MOA-3 >RECIE/<3 (ELECTRO5IA7/O-TIC6L)
5ianosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare cuprinde, an eneral,
urmatoarele metode 8
testul alvanic al e2cita"ilitatii+
testul faradic al e2cita"ilitatii+
metoda cur"ei IFt#
4n toate aceste metode se folosesc stimuli de joasa frecventa# 1etoda cur"ei IFt prezinta, fata
de testul alvanic si testul faradic, aprecieri cantitative mai precise ale proceselor de
denervare si permite o apreciere cantitativa a procesului de reinervare# Pe de alta parte, cu
ajutorul cur"ei IFt, se pot sta"ili parametrii optimi ai impulsurilor triun,iulare utilizate pentru
tratarea paraliziilor flasce, an vederea o"tinerii unor rezultate cat mai "une#
1etoda cur"ei IFt
O posi"ilitate relativ facila de ridicare a cur"ei IFt o ofera aparatul T6R R- BD, fa"ricat an
7ermania#
5eterminarea cur"ei IFt se face, atunci cand musc,iul an cauza o permite an te,nica "ipolara,
deoarece, spre deose"ire de te,nica monopolara, curentul stra"ate mai multe fascicule
musculare#
Electrozii, de marime eala, se dispun la capetele musc,iului# 1arimea lor se adapteaza la
dimensiunile acesteia# Catodul se dispune distal an toate cazurile cand nu e2ista raspuns
parado2al (IAPIC)# an cazul raspunsului parado2al, se inverseaza catodul cu anodul#
5atele o"tinute an masuratorile facute pentru ridicarea cur"ei IFt se trec antr!un rafic cu scari
loaritmice# Pe ordonata se reprezinta curentul I an miliamperi, iar pe a"scisa, timpul t,
e2primat an milisecunde#
1asuratorile se fac cu D tipuri de curenti 8 impulsuri dreptun,iulare, ce vor da cur"a notata
CI5 (cur"a cu impulsuri dreptun,iulare) si impulsuri triun,iulare, ce vor da cur"a notata
CIT#
anainte de determinarile propriu!zise, se sta"ileste cu impulsuri dreptun,iulare (avand o
durata de B''' ms si pauza antre ele de D''' si G''' ms) raspunsul la fiecare dintre polaritati
an parte, pentru a sta"ili raspunsul normal sau parado2al# 5upa cunoasterea acestui raspuns,
se plaseaza electozii, conform indicatiilor de polaritate mentionate mai sus 8
B# -e selecteaza forma de impuls dreptun,iular ca succesiune de impulsuri# 5urata
impulsurilor se fi2eaza la B''' ms, iar pauza antre D''' si G''' ms# Cu electrozii montati pe
pacient, se creste treptat intensitatea curentului, pana se o"tine contractia minima# Ialoarea
intensitatii (mA) cu care se o"tine aceasta contractie minima se numeste reo"aza#
D# -e scurteaza apoi durata impulsului, de e2emplu an succesiunea %'', C'', G'', D'', B'',
%' ms, etc#, masurandu!se de fiecare data intensitatea curentului ce produce contractia
minima# Ialorile o"tinute se trec an rafic# La scaderea duratei impulsului, valoarea
intensitatii curentului care produce contractia minima, ramane un timp eala cu reo"aza, ceea
ce se traduce printr!o portiune orizontala a cur"ei CI5 (")# La o anumita durata a impulsului,
pentru o"tinerea contractiei minime este necesara o intensitate mai mare decat reo"aza# 5in
acest punct, cur"a IFt devine ascendenta, pe masura ce durata tinde spre '# Timpul (durata
impulsului) de la care cur"a ancepe sa devina ascendenta este denumit timp util (an fiura N
c)# 5e mentionat ca valoarea timpului util variaza foarte mult, an functie de pozitia
electrozilor si de presiunea lor pe teument# 5in acest motiv, timpul util nu este considerat ca
un parametru important pentru elecrtrodianostic#
G# -e determina crona2ia, definita ca durata impulsului de curent dreptun,iular, cu
amplitudinea eala cu du"lul reo"azei, care produce contractia minima# Crona2ia poate fi
determinata an doua moduri 8
pe raficul cur"ei IFt, determinata an fazele precedente, se traseaza o dreapta paralela
cu a"scisa, la valoarea de curent reprezentand du"lul reo"azei (an fiura N e), iar de la
punctul de intersectie al acestei drepte cu cur"a IFt, se duce o perpendiculara pe a2a
timpului, unde se o"tine valoarea crona2iei (f)#
prin determinarea directa pe pacient# an timpul ridicarii cur"ei IFt se fi2eaza valoarea
de varf a curentului la o valoare eala cu du"lul reo"azei, durata impulsului fiind
foarte redusa si apoi se mareste treptat durata impulsului, pana la o"tinerea contractiei
minime+
durata impulsului corespunzatoare contractiei minime este crona2ia#
C# -e ridica cur"a CIT an a2eleasi conditii ca la cur"a CI5# 5urata frontului de
descrestere se alee practic zero# Ialorile se trec an acelasi rafic ca si cur"a CI5#
-e determina coeficientul de acomodare, notat cu Q, ce se defineste ca raportul dintre
intensitatea curentului triun,iular cu durata de B''' ms si intensitatea curentului
dreptun,iular cu aceeasi durata, pentru valorile ce produc contractii minime#
Prescurtat se poate e2prima 8
la contractie minima coeficientul de acomodare are la musc,ii sanato;i ai sc,eletului
valori antre D,% si J# O scadere a valorii su" limita inferioara denota o denervare
partiala a musc,iului, iar o scadere su" B arata o denervare totala# 5eterminarea
coeficientului de acomodare este foarte importanta, deoarece an valorea acestuia se
reflecta c,iar leziunea incipienta a nervului#

>orma cur"ei IFt discutata, este vala"ila numai pentru un sistem musc,i N nerv intact#
Pentru musc,ii denervati, forma cur"ei se modifica mai mult sau mai putin si din alura
ei se pot trae concluzii privind radul afectarii#4n aceasta fiura se prezinta variatia
cur"ei IFt (CI5) an cursul reenerarii unui nerv# Astfel, la musc,iul total denervat,
cur"a este deplasata .n dreapta si n sus, ca urmare a crona2iei crescute a fi"relor
musculare, care sunt e2citate an locul fi"relor nervoase (a)#
La un musc,i partial denervat, cur"ele ocupa un loc intermediar antre cur"a
precedenta si cur"a musc,iului sanatos# -e o"serva ca pe masura ce are loc
reinervarea, cur"ele se deplaseaza de sus .n jos ;i de la dreapta spre stana# 5in
variatia cur"elor din aceasta fiura se trae concluzia important= pentru dianostic c=
partea stan= a cur"ei IFt d= .n primul rand informa:ii asupra starii nervului motor, iar
partea dreapta asupra starii fi"relor musculare# O deteriorare an functionalitatea
nervului motor se traduce prin ridicarea partii stani a cur"ei, adica prin necesitatea
utilizarii unor intensitati mai mari pentru e2citatie#
Pentru optimizarea parametrilor alesi pentru electrostimularea terapeutica este utila
determinarea cur"ei CIT pentru musc,iul corespunzator sanatos al nervului simetric#
Aceasta din urma cur"a este denumita an literatura de specialitate si climaliza#
Pe rafic se traseaza, ancepand de la oriine, o dreapta aproape tanenta la cur"a climalizei#
-uprafata triun,iului ,asurat descris de cur"a CI5 si aceasta dreapta reprezinta domeniul de
intensitati si durate, ce pot fi alese pentru e2citarea musc,iului "olnav cu impulsuri
triun,iulare# 5e o"icei se alee un punct situat pe dreapta tanenta, caruia ai corespunde o
intensitate mai mare cu cativa miliamperi decat reo"aza (punctul A pe fiura)# 5reapta
verticala ce tre ce prin acest punct determina la intersectia cu a"scisa ( K ) durata frontului de
crestere a impulsului, iar dreapta orizontala la intersectia cu ordonata ( C ) indica intensitatea
curentului# 5urata frontului de descrestere a impulsului se alee practic zero# Aleerea
punctului pe tanenta cu cativa miliamperi mai mult decat reo"aza are an vedere nedepasirea
unui anume nivel al intensitatii curentului, care sa provoace o"oseala musc,iului stimulat#
Pauza dintre impuslurile triun,iulare se alee de cateva ori mai mare decat durata
impulsului#
C6RE/<II 5E 1E5IE >RECIE/<3
-ant curenti sinusoidali cu frecvente antre D''' si %'''' )z#
an terapeutica se folosesc frecventele de %''' si B'''' )z#
Avantajul acestor curenti terapeutici este acela ca pot determina contractia musc,iului, fara a
influenta teumentul# 1ai au si actiune trofica si analetica#
>OR1E 5E C6RE/<I 5E 1E5IE >RECIE/<3
a) medie frecventa pura de %''' )z, la care predomina efectul e2citomotor+
") medie frecventa pura de B'''' )z, cu efect vasodilatator, analezic+
c) medie frecventa modulata an luna perioada, care determina contractie musculara puternica
aproape nedureroasa+
d) medie frecventa modulata an scurta perioada+
e) medie frecventa supramodulata scurta perioada an luna perioada, cu important efect
asupra e2cita"ilitatii neuro!musculare (contractie musculara indolora)#
1od de aplicare
-e folosesc electrozi de plum", aplicati prin intermediul unor anvelisuri ,idrofile# Acesti
curenti nu au polaritate# Intensitatea se prescrie an miliampermetri#
Indicatii
9 stari posttraumatice
9 arteriopatii periferice an stadii incipiente
9 afectiuni reumatismale
C6RE/<II I/TER>ERE/<IALI
5E>I/I<IE
Curentii interferen:iali rezult= din suprapunerea a doi curen:i de medie frecvent= decala:i cu
B'' )z# 4n acest mod apare un curent de medie frecventa (interferential) a carui modulatie an
amplitudine se produce cu o frecventa de la ' la B'' )z#
E>ECTE >I?IOLO7ICE
B# Efect e2citomotor pe musculatura striata, care se produce la frecven:e ale modula:iei .n
amplitudine mici de la ' la B' )z# Acest efect se e2ercita numai asupra musculaturii cu
inerva:ie pastrat=, motiv pentru care acesti curenti pot fi folositi ;i .n scop dianostic# 5aca
musc,iul nu raspunde la curenti interferentiali prin contractie, anseamna ca inervatia sa este
afectata#
D# Efect decontracturant, o"tinut la frecventele medii de BD!G% )z, dar mai ales la frecventele
varia"ile antre ' si B'' )z#
G# Efect vasculotrofic, ,iperemiant si resor"tiv, realizat prin actiunea directa pe vase si prin
imnastica musculara#
C# Efect analetic, produs prin diminuarea e2cita"ilitatii dureroase# Apare la frecventele
rapide antre &' si B'' )z#
%# Efect e2citomotor pe musculatura neteda, realizat de orice forma de curent interferential,
mai ales de frecventele antre BD si G% )z#
1O5ALIT3<I 5E APLICARE
Interferenta plana
-e folosesc patru electrozi, cate doi asezati an cruce pentru fiecare din cei doi curenti care
realizeaza interferenta# an mijlocul patratului format de cei patru electrozi se afla zona de
tratat# Efectul se produce numai an planul .n care se afla electrozii#
Interferenta spatiala
Permite prin adauarea unui al treilea circuit ca efectul sa se produca an mai multe planuri#
Electrozii folositi poarta numele de electrozi stelati#
Iectorul interferential
Pentru a nu e2ista directii preferentiale de e2ercitare a efectului s!a inventat un dispozitiv care
realizeaza o rotatie periodica cu C%' a vectorului principal de actiune# 4n acest fel toate
direc:iile din spa:iu sant e2citate succesiv cu aceea;i intensitate#
Interferena dinamic
Este o modalitate de rotire a vectorului de actiune cu GJ' rade la fiecare ciclu, ca un radar#
Corectia distantei
E2ista cazuri an care electrozii nu pot fi plasati la distanta eala antre ei# 6nele aparate sant
prevazute cu un @ealizor de distantaA, care permite folosirea intensitatii optime necesare an
conditii de "una toleran:a#
TE)/ICA 5E APLICARE
an practica se folosesc doua te,nici de aplicare8 statica si dinamica#
an te,nica statica, electrozii se mentin an timpul procedurii an acelasi loc si asupra lor se
e2ercita o presiune constanta# Electrozii clasici sant de tip placa, introdusi antr!o te2tura
umeda# Ei se fi2eaza cu "enzi elastice sau cu sacule:i de nisip# -e mai folosesc ;i electrozi tip
@perni:=A ;i electrozi tip @vacuumA#
4n te,nica dinamic= sau cinetic= se utilizeaz= doi electrozi de tip @manus=A, care se aplic= pe
m.inile asistentului# Ceilalti doi electrozi sunt fi2i#
ALEGEREA RE!"E#$EI
recventa constanta
Aceasta modalitate mai poarta numele de @manualA ;i permite aleerea unei frecvente fi2e
antre ' si B'' )z, an func:ie de efectul dorit#
recvena varia%ila
1ai poart= ;i numele de @spectruA ;i permite o modula:ie a curentului de interferen:=
cresc=toare ;i descresc=toare .n B% secunde .ntre anumite limite8
! spectru '!B' )z
! spectru H'!B'' )z
! spectru '!B'' )z
56RATA RE5I/<ELOR
4n eneral se indica durate de B%!D' de minute, .n prima parte f=c.ndu!se o aplica:ie de tip
manual, iar .n cea de a doua de tip spectru#
/613R6L RE5I/<ELOR
Este varia"il dup= reac:ia pacientului# -.nt cazuri .n care sant suficiente J!& sedin:e ;i altele .n
care se ajune la BC!BJ# Aplica:iile se pot face zilnic sau la doua zile#
I/5ICA<IILE C6RE/<ILOR I/TER>ERE/<IALI
9 stari posttraumatice
9 artrite
9 periartrite
9 artroze
9 spondiloze, discopatii
9 nevrite, nevralii
9 arteriopatii o"literante an stadiul I si II
9 ane2ite, metroane2ite
9 disc,inezii "iliare
9 atonii intestinale postoperatorii
9 incontineta vezicala
C6RE/<II 5E 4/ALT3 >RECIE/<3
-ant curenti alternativi sinusoidali a caror frecvent= dep=;e;te G''''' de )z#
-tr="=t.nd mediile cu densit=:i diferite ale corpului omenesc, ace;ti curen:i determin=
producerea locala de caldura#
>a:= de celelalte proceduri de termoterapie, procedurile care folosesc curen:i de .nalt=
frecven:= pot fi definite ca fiind proceduri de termoterapie de profunzime#
>RECIE/<A 5E/61IREA 7A1EI PROCE56RA
G'' S)z!G 1)z (B''!B''' m)
6nde ,ectometrice sau unde medii
!ultrasunet &'' S)z
!diatermie (nu se foloseste) G 1)z! G' 1)z(B'!B'' m)#
6nde decametrice sau unde scurte
!tratament cu unde scurte
(BB,'J m) G' 1)z!G'' 1)z(B!B' m)
6nde metrice sau ultrascurte
!nu se folosesc an terapeutica G'' 1,z!G 7)z (B'!B'' cm)
6nde decimetrice
!tratament cu unde decimetrice (JH cm) si microunde (BD,D% cm)
G 7)z!G' 7)z
(B!B' cm) 6nde centimetrice !nu se folosesc an terapeutica
G' 7)z! G'' 7)z
(B!B' mm)
6nde milimetrice !nu se folosesc an terapeutica
PROPRIET3<I >I?IOLO7ICE
9 5etermin= .ncalzirea :esuturilor profunde, fenomen denumit endotermie# Permea"ilitatea ;i
.ncalzirea :esuturilor profunde este cu atat mai "un= cu c.t frecven:a curentului este mai mare
;i lunimea de und= este mai mic=+
9 /u influenteaza e2cita"ilitatea neuro!musculara+
9 5etermina cresterea meta"olismului local+
9 Accelereaza procesele de diviziune celulara+
9 Au actiune antialica si miorela2anta#
&#'ELE (!&R)E
'in gama frecventelor analte, .n practica se folosesc cel mai mult undele scurte, an aplicatii
@an camp condensatorA, fie folosind electrozi izolati an sticla (-c,liep,aSe), fie electrozi
fle2i"ili, izolati an cauciuc#
Indica:ii
9 afectiuni reumatismale deenerative
9 afectiuni cronice inflamatorii ale cailor aeriene superioare
9 otite, mastoidite cronice
9 ane2ite cronice
9 periviscerite
Contraindicatii
9 afectiuni cronice inflamatorii
9 tumori maline
9 tumori "enine cu potential de malinizare
9 reiuni cu corpi straini metalici (tije, "rose, etc#)
1ICRO6/5ELE
6ndele centimetrice sau microundele au unele caracteristici aparte fata de undele scurte8
! penetra"ilitate ineala datorita capacitatii diferentiate de a"sor"tie an tesuturi+
! efect termic ma2im la profunzimea de D!D,% cm+
! ancalzire minima a pielii si tesutului ras+
! ancalzire selectiva a tesutului "oat vascularizat si an mod special a musculaturii#
&L)RA(&#E)&L
'efinitie
6ltrasunetele sant vi"ratii mecanice care rezulta din tranformarea variatiilor de potential
electric ale unui curent de analta frecventa prin intermediul efectului piezoelectric#
Efectul piezoelectric se refera la proprietatea unor cristale taiate antr!un anumit a2 de a se
dilata si contracta cand sant supuse variatiilor de potential electric ale unui curent electric de
analta frecventa#
>orme de ultrasunet
6ltrasunetul an camp continuu
Este forma de unda ultrasonora lonitudinala neantrerupta cu actiune continua asupra
mediului an care se propaa si care produce asa!numitul @micromasaj tisular internA#
6ltrasunetul an camp discontinuu
Este forma de ultrasunet care an timpul aplicarii este antrerupt ritmic, cu o anumita frecventa#
Efecte fizico!c,imice ale ultrasunetelor
B# Efectul mecanic este reprezentat de vi"ratia care se produce si care se transmite din aproape
an aproape, fiecare molecula fiind pusa an miscare cu o frecventa eala cu cea a sursei#
D# Efectul termic apare prin transformarea unei parti din eneria ultrasonora an enerie
termica# Acest efect este mai prenant an mediile neomoene, cum este corpul omenesc#
G# Efectul de cavitatie consta an producerea de oluri an interiorul lic,idului traversat,
fenomen vizi"il an apa prin formarea de "ule# an acest moment se eli"ereaza mari cantitati de
enerie cu efecte distructive locale#
C# Efectul de difuziune se refera la cresterea permea"ilitatii mem"ranelor#
%# Efecte c,imice, de tipul o2idare, reducere, depolarizare si alterarea structurii c,imice a
su"stantelor#
Efecte "ioloice
9 cresterea permea"ilitatii mem"ranelor+
9 ,iperemie teumentara si musculara+
9 actiune fi"rolitica+
9 pe os dozele mici produc osteoporoza, dozele mari osteonecroza+
9 actiune termica de profunzime#
Efecte terapeutice
9 efect analetic produs prin intermediul sistemului nervos central, printr!un mecanism
asemanator ca si la curentii de joasa frecventa+
9 efect miorela2ant, e2plicat prin actiunea vi"ratorie a ultrasunetului asupra receptorilor
nervosi din musc,i si tendoane+
9 efect ,iperemiant, prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor, cu activarea corespunzatoare
a circulatiei+
9 efect refle2, la distanta, prin aplicarea8
! pe zonele paraverte"rale corespunzatoare radacinilor nervoase medulare ale mem"relor+
! pe zonele cutanate corespunzatoare oranelor interne+
! pe anlionii simpatici (anlionul stelat)#
Aparatura pentru ultrasunete terapeutice
! enerator de analta frecventa+
! ca"lu de racord+
! traductorul cu cristalul piezoelectric#
Pe panoul frontal de comanda se asesc8
! comutator de pornire+
! potentiometru pentru relarea intensitatii+
! ceas pentru marcarea timpului+
! "orna pentru traductor+
! instrument de masura#
)e*nica de aplicare
Traductorul (emitatorul) se aplica pe teument prin intermediul unui strat uleios, deoarece
ultrasunetele nu se propaa prin aer#
-e releaza intensitatea antre ','% si D TFcmD#
5urata sedintelor este an eneral de D!% minute pentru o zona# Pentru articulatiile mari se
poate ajune la J!B' min#
Ritmul sedintelor este zilnic sau la doua zile, efectuandu!se an eneral un numar de J pana la
B% sedinte#
Recomandari
9 aplicatia de ultrasunet sa nu fie urmata imediat de alta procedura+
9 nu se recomanda succesiunea masaj!ultrasunet sau ultrasunet!masaj+
9 nu se aplica ultrasunet si roententerapie pe aceeasi reiune+
9 ultrasunetul poate precede Sinetoterapia+
9 uneori se recomanda terapia com"inata ultrasunet!curenti diadinamici#
Indicatiile ultrasonoterapiei
9 artroze, spondiloze
9 spondilite, artrite
9 tendinite, mialii
9 aloneurodistrofie
9 fracturi recente
9 contuzii, entorse, lu2atii
9 ,ematoame
9 cicatrici patoloice
9 nevralii, nevrite
9 arteriopatii o"literante stadiul I si II
9 maladia RaLnaud
1A7/ETO5IA>L6U
5E>I/I<IE
1anetodiaflu2ul este o procedura care foloseste campuri electromanetice enerate de
curenti de joasa frecventa (%' sau B'' )z)#
AC<I6/E
Actiunea campului manetic asupra oranismului uman este diferita an functie de modul de
administrare8
a) efect sedativ, cand sant administrate an camp continuu, cu actiune simpaticolitica si
trofotropa+
") efect e2citant, cu actiune simpaticotona si erotropa, an administrarile antrerupte ritmic sau
aritmic#
1O5 5E APLICARE
6ndele electromanetice se aplica prin intermediul a doua "o"ine circulare, care se plaseaza
cervical si lom"ar# Pacientul se pozitioneaza an asa fel ancat nordul manetic sa se suprapuna
nordului terestru#
5urata sedintelor este de C!J!B' minute#
RA5IA<IILE I/>RARORII
5E>I/I<IE
-ant radiatii situate an spectrul electromanetic imediat deasupra radiatiei rosii a spectrului
vizi"il, cuprinse antre $J' mQ si %' mQ# Toate corpurile ancalzite emit infrarosii#
E>ECTELE I/>RARORIILOR
9 determina ,iperemie locala+
9 cresc activitatea faocitara+
9 cresc meta"olismul local+
9 determina aparitia eritemului caloric, care dispare dupa G' de minute+
9 influenteaza pe cale refle2a circulatia viscerala+
9 activeaza secretia landelor sudoripare+
9 au actiune antialica, decontracturanta#
1O5 5E APLICARE
6ndele infrarosii se aplica prin intermediul lampii -olu2 cu puteri antre %'' si D''' T, sau
su" forma "ailor de lumina partiale, care folosesc un numar varia"il de "ecuri de C' T#
I/5ICAtII
9 afectiuni reumatismale deenerative+
9 reumatism a"articular+
9 sec,ele alice posttraumatice#
RA?ELE 6LTRAIIOLETE
5E>I/I<IE
-ant raze luminoase situate an spectrul solar dincolo de violet, cuprinse antre limita spectrului
vizi"il de ',GH Q si ',BCC Q# an terapeutica se folosesc ultraviolete pana la limita inferioara de
',D' ##
PROPRIET3<I
9 determina aparitia eritemului actinic dupa o perioada de latenta de J!& ore+
9 determina vasodilatatie prin eli"erarea de ,istamina+
9 influenteaza meta"olismul calciului prin transformarea erosterolului an vitamina 5D+
9 cresc meta"olismul proteic+
9 determina aparitia pimentatiei teumentare prin mo"ilizarea melaninei+
9 scad licemia+
9 au efect "actericid#
I/5ICA<II
9 profila2ia si tratamentul ra,itismului+
9 afectiuni reumatismale inflamatorii si deenerative+
9 afectiuni posttraumatice+
9 TKC osos si enital+
9 psoriazis#
CO/TRAI/5ICA<II
9 TKC pulmonar+
9 ca;e2ie+
9 stari nevrotice+
9 tumori maline+
9 tumori "enine cu potential de malinizare+
9 ,ipertiroidie+
9 lupus eritematos diseminat+
9 insuficienta ,epatica sau renala+